Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACUTLATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE



BUCURESTI 2014









PARTEA a III - a

TEHNOLOGIA EXECUTARII LUCRARILOR DE
CONSTRUCTII













Coordonator proiect:


As. Dr. Ing. Niste Mihai


Absolvent:

PADINA VLAD











CAPITOLUL 1


PROIECTAREA COMPOZITIEI BETONULUI

















PROIECTAREA COMPOZITIEI BETONULUI

Se va proiecta compozitia betonului pentru un planseu de beton armat cu urmatoarele
caracteristici :
Clasa betonului folosit este C20/25 (fck,cub =25 N/mm
2
; fck, cilindru=20 N/mm
2
);
Grosimea placii este de 18 cm cu armaturi 12/200 sus si 10/200 jos;
Grinzile planseului au latimea de 30 cm, distanta minima intre barele de armature in
cazul acestora fiind de 63 mm.
Conditii de expunere ale elementului: element aflat intr-un spatiu inchis, fara sa fie
supus la actiunea directa a intemperiilor (cladire de locuinte amplasata in ud. Ilfov), ceea ce
corespunde clasei de expunere 1a.
Betonul trebuie sa aiba un grad de omogenitate II si trebuie sa fie turnat cu pompa si
transportat cu autoagitator sau autobetoniera.
Betonul va fi preparat cu agregate de balastiera cu umiditatea: umiditate nisip = 5% si
umiditatea pietrisului = 2%.
Grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor este de 15mm pentru cazul
placii din beton armat (1,2d = 14.4mm). In cazul grinzilor, grosimea stratului de acoperire cu
beton este de 25mm.
STABILIREA CALITATIVA A MATERIALELOR COMPONENTE:
Clasa de consistenta a betonului ales va fi T4 (S4), deoarece elementul va fi executat
cu beton pompat;
Dozajul minim de ciment, functie de tipul betonului, clasa de expunere si gradul de
agresivitate este de 250 kg/m
3

Agregatele:
Tipul agregatelor : agregate de balastiera;
Dimensiunea maxima a granulei agregatelor:
Functie de tipul elementului de constructie: max bgrinda = 300 =75 mm;
Functie de tipul elementului de constructie: max hpl = 180 =60 mm;
Functie de distanta dintre barele de armatura: : max 188mm-5mm = 183mm;


Functie de grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor: max 1,315mm = 20
mm;
Functie de conditiile de transport si punere in lucrare: beton turnat prin pompare max
conducta si max 31mm
Din cele de mai sus rezulta ca dimensiunea maxima a granulei agregatelor folosite
este 20 mm, deci vom folosi agregate 0...20mm.
Granulozitatea agregatului total: functie de clasa de tasare (T4 / S4) si de dozajul
minim de ciment (250 kg/m
3
), zona de granulozitate recomandata este zona I.


Cantitatea totala de parti fine (ciment + nisip < 0.2) se recomanda sa nu depaseasca
valoarea: 425 kg/m
3
.













CIMENTUL :
Alegerea tipului de ciment:
Stabilirea tipului de ciment se face tinand seama de urmatoarele criterii:
- Conditiile de serviciu si expunere;
- Conditiile de executie si tehnologia adoptata;
- Clasa betonului.

Pentru elementul de constructie : placa de beton armat cu grosimea de 18 cm, aflat in
clasa de expunere 1a si executata cu beton clasa C20/25 rezulta conform Tabelului 3.26 ca
trebuie folosit un ciment de tipul CEM I 32,5.

RAPORTUL APA-CIMENT MAXIM :
Se stabileste functie de clasa de expunere, clasa betonului, gradul de
imlpermeabilitate minim si gradul de gelivitate minim.

Conform tabelului 3.29, rezulta ca raportul A/C maxim pentru elementul considerat
este 0,65.


GRADUL DE IMPERMEABILITATE :
Conform cu tabelul 3.29, gradul de impermeabilitate pentru elementul considerat este P4.
GRADUL DE GELIVITATE :
Elementul fiind in clasa de expunere 1, nu este nevoie ca betonul folosit sa satisfaca
nicio conditie cu privire la gradul de gelivitate.
STABILIREA CANTITATIVA A MATERIALELOR COMPONENTE :
Determinarea cantitatilor componentilor se face pentru 1 m
3
de beton. Agregatele se
presupun perfect uscate, urmand ca in final sa se faca eventualele corectii corespunzatoare
functie de umiditatea efectiva a acestora.
APA:
Cantitatea de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa betonului si de
consistenta sa. Aceasta cantitate, urmeaza sa fie corectata cu un coeficient (C) stabilit in
functie de dimensiunea maxima a agregatului.


Rezulta, din tabelul 3.30 ca pentru beton clasa C20/25 si cu clasa de consistenta T4
este necesara o cantitate de apa de 220 l/mc , pentru care este necesar un spor de 5%
220*1.05 = 231 l/mc.
RAPORTUL APA-CIMENT :
Valoarea raportului apa-ciment se determina in functie de clasa cimentului si de
gradul de omogenizare al betonului. Aceasta valoare se compara cu valoarea maxima a
raportului apa-ciment, determinata mai sus, dintre cele doua se va alege valoarea minima.
Conform cu Tabelul 3.31 rezulta valoarea maxima a raportului apa ciment de 0.50
valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului, deci nu mai este
necesara nicio corectie.


La stabilirea calitativa a materialelor componente a rezultat o valoare maxima a
raportului apa-ciment de 0.65 . Dintre cele doua valori obtinute se va alege valoarea minima,
deci valoarea maxima a raportului A/C este 0.50 .


CIMENTUL :
Cantitatea de ciment se evalueaza aplicand relatia :
C
I
=

[kg/m
3
] .
Unde : A
I
cantitatea de apa de amestecare.
C
I
=
231 /
3
0.50
= 462 [kg/m
3
] .
In cazul stabilirii calitative a materialelor componente a rezultat o cantitate de ciment
de 250 kg/m
3
; dintre cele doua valori, voi alege valoarea maxima, de unde rezulta ca este
necesara o cantitate de ciment de 462 kg/m
3
.
AGREGATELE :
Cantitatea de agregate in stare uscata (Ag) se evalueaza aplicand relatia :

(1000

) [Kg/m
3
].
Unde : c densitatea cimentului, egala cu circa 3,0 kg/dm
3
;
ag densitatea aparenta a agregatului, in kg/dm
3
= 2,7 kg/dm
3
in cazul agregatelor de
balastiera;
P volumul de aer iclus, egal cu circa 2% despectiv 20 dm
3
/m
3
.
Ag = 2.7 kg/dm
3
* (1000
462 /
3
3,0 /
3
231 /
3
20

3
) = 1606 kg/m
3
.




IMPARTIREA AGREGATULUI TOTAL PE SORTURI :
Se stabileste functie de limitele zonei de granulozitate alese :
Am stabilit urmatoarele valori pentru fiecare sort de agregat :
% treceri in masa prin sita sau ciur
0,2 1 3 7 20
10 30 50 70 100

Cantitatea de agregat pentru fiecare sort va fi:
Agi = Ag

1
100
, unde : Ag cantitatea totala de agregat, in kg;
pi procentul de trecere prin sita i;
pi-1 procentul de treceri prin sita i-1.

Sorturi 0-0.2 0.2-1 1-3 3-7 7-20
Cantitatea de
agregat
10% 20% 20% 20% 30%

Ag 0 0.2 = 0.10*1606 = 160.6 kg;
Ag 0.2 1 = 0.2*1606 = 321.2 kg;
Ag 1 3 = 0.20*1606 = 321.2 kg;
Ag 3 7 = 0.2*1606 = 321.2 kg;
Ag 7 20 = 0.3*1606 = 481.8 kg;
Ag = 160.6+321.2+321.2+321.2+481.8 = 1606 kg.

CORECTAREA CANTITATII DE APA :
Se face functie de umiditatea efectiva a agregatelor:
A = Agi

100
, unde : Agi cantitatea de agregat din sortul i , in kg;
ui - umiditatea sortului i, in %;
A
I
= A- A [l/m
3
] ;
A = Anisip + Apietris;
Anisip = 1606 kg*0.70 *
2
100
= 22.5 l;
Apietris = 1606 kg*0.30*
1
100
= 4.8 l.


A = 22.5 + 4.8 = 27.30 l.
A
I
= 231 l/m
3
27.30 l/m
3
= 203.7 l/m
3
.
CORECTAREA CANTITATILOR DE AGREGAT PE SORTURI :
Agi = Agi (1 +

100
) [kg/m
3
]
Ag 0-0.2 = 160.6 kg*(1+0.02) = 163.81 kg/m
3

Ag 0.2 1 = 321.2 kg*(1+0.02) = 327.6 kg/m
3

Ag 1 3 = 321.2 kg*(1+0.02) = 327.6 kg/m
3

Ag 3 7 = 321.2 kg*(1+0.02) = 327.6 kg/m
3

A g 7 20 = 481.8 kg*(1+0.01) = 486.6 kg/m
3


CANTITATEA TOTALA CORECTATA DE AGREGAT :
Cantitatea totala de agregat se determina cu relatia :
A
I
g = Agi [kg/m
3
]
Ag
I
= 163.8 + 327.6 + 327.6 + 327.6 + 486.6 = 1633.2 kg/m
3
.
DENSITATEA APARENTA A BETONULUI :

I
b = A
I
+ C
I
+ A
I
g [kg/m
3
]

I
b = 203.7 + 462 + 1633.2 = 2298.9 kg/m
3
.
INCERCARI PRELIMINARE :
Pentru stabilirea corecta a cantitatilor componentilor, este absolut necesar sa se faca
unele veriificari experimentale, prezentate in continuare :
a) Se prepara un amestec de beton de minimum 30 l, cu cantitatile pentru ciment si agregat
stabilite pe baza analitica la care se introduce apa de amestecare treptat pana la obtinerea
consistentei dorite, determinandu-se astfel cantitatea de apa A;
b) Se determina densitatea aparenta b ;
c) Se recalculeaza cantitatea de ciment : C
I
=

[kg/m
3
];
d) Se recalculeaza cantitatea de agregate : Ag =

2
[kg/m
3
];
Unde : b densitatea aparenta determinata experimental;
b densitatea aparenta determinata prin calcul.
e) Se prepara 3 amestecuri de beton de maximum 30 litri pentru trei compozitii:
Cea de baza;


O compozitie cu dozaj de ciment marit cu 7% dar cu minim 20 kg/m
3
fata de cel
al compozitiei de baza, dar mentinand cantitatea de apa si de agregat conform
compozitiei de baza;
O compozitie cu dozaj de ciment redus cu 7 % dar cu minimum 20 kg/m
3
fata de
cel al compozitiei de baza, dar mentinand cantitatea de apa si de agregat conform
compozitiei de baza;
f) Din fiecare cele 3 amestecuri se confectioneaza minim 12 epruvete;
g) Cate 6 epruvete din fiecare compozitie se cor incerca la varsta de 7 zile (pastrarea si
incercarea epruvetelor se vor efectua in conditii standardizate );
h) Se incearca restul de 6 epruvete la varsta de 28 de zile, rezultatele obtinute fiind analizate
in vederea definitivarii compozitiei;
i) Se adopta compozitia pentru care valoarea rezistentei corectate este cel putin egala cu
rezistenta la 28 de zile, indicata in tabelul urmator :

j) Pentru gradul I, respectiv II de omogenitate la valorile prevazute in tabelul anterior se
scade, respectiv se adauga valoarea , conform tabelului urmator :


k) In cazurile urgente, se poate adopta preliminar compozitia betonului pe baza rezistentei
obtinute la varsta de 7 zile, daca aceasta atinge cel putin urmatoarele procente din
rezistenta la 28 de zile prevazuta in tabelul 3.34, sau apreciata dupa caz conform
punctului (j) :
55% pentru cimenturi tip H, II B, SR;
65% pentru cimenturi tip CEM II, CEM I;
75% pentru cimenturi tip R.
l) Compozitia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor incercarilor la varsta de 28 de
zile.



















CAPITOLUL 2





INTERPRETAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI


























GRADUL DE MATURIZARE AL BETONULUI

Cerinta : Sa se interpreteze gradul de maturizare al betonului pentru un element de tip
placa, cu grosimea de 18 cm si cu dimensiunile de 7.50 x 6.65 m. Elementul este alcatuit din
beton de clasa C20/25, in care s-a folosit ciment CEM I 32,5 R ; raportul A/C = 0.50.
Ne intereseaza :
1. Intervalul de timp dupa care se poate trece la decofrarea fetelor laterale sau
inferioare ale cofrajului;
2. In cazul turnarii betonului pe timp friguros, ne intereseaza intervalul de timp dupa
care betonul nu mai trebuie protejat impotriva inghetului
Ne intereseaza nivelul de ntarire in urmatoarele cazuri:
n conditiile de timp friguros, temperaturile negative nu vor produce deteriorari
elementului, daca acesta a atins un nivel critic de intarire, care se stabileste n procente
(minime) fata de marca betonului, n functie de raportul apa-ciment si are urmatoarele
valori:
18% din marca ,pentru A/C=0,40
25% din marca, pentru A/C=0,50
31% din marca,pentru A/C=0,60
36% din marca ,pentru A/C=0,70
n cazul decofrarii elementului de beton, cofrajele se pot ndeparta numai dupa ce betonul
a atins o rezistenta minima de:
2,5 N/mm
2
pentru partile laterale ale cofrajului
70% fata de clasa pentru fetele inferioare la placi si grinzi, cu deschideri de maxim
6,0 m.
85% fata de clasa pentru fetele inferioare la placi si grinzi cu deschiderea mai mare
de 6,0 m.

Determinarea nivelului de intarire a betonului, dupa un anumit interval de timp scurs
de la punerea sa in lucrare,se poate realiza pe doua cai:
Cu ajutorul unor epruvete din beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic cu
cele ale elementului de constructie si ncercate la compresiune;
Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului.

Gradul de maturizare al betonului : se defineste prin suprafata cuprinsa ntre
izoterma de -10C (temperatura admisa conventional, la care procesele fizico-chimice
stagneaza) si curba de variatie a temperaturii betonului sau mortarului de ciment (fig.1),
maturitatea se exprima n h C.


Nivelul de intarire beta al betonului are corespondenta in gradul de maturizare, care se
determina cu cu relatia:
M

= (20+10)C


M - gradul de maturizare corespunzator nivelului de ntarire (hC),
- nivelul de ntarire al betonului sau mortarului exprimat n procente din rezistenta la
28 zile (R
28
);


- durata de timp n care se obtine nivelul de ntarire la temperatura normala (h).

Gradul de maturizare efectiv M

, la temperatura
i
ntr-o durata de timp
i
, se
stabileste cu relatia:
M
i
= (
i
+10)
i
Valoarea gradului de maturizare M

a betoanelor si mortarelor de ciment,
corespunzatoare diferitelor niveluri de ntarire , este data n tabelul urmator:



Cunoasterea evolutiei gradului de maturizare, respectiv a rezistentei la compresiune a
betonului este esentiala n conditiile de ntarire pe timp friguros, deoarece pe baza ei se poate
stabili cu suficienta precizie momentul cnd betonul a ajuns la gradul critic de maturizare M
K
,
respectiv la rezistenta critica; valorile stabilite necesare gradului critic de maturizare sunt date
n tabelul urmator :



Realizarea gradului critic de maturizare si deci a rezistentei critice, elimina sau reduce
foarte mult posibilitatea scaderii rezistentelor finale ale betonului, chiar daca acesta va fi
ulterior expus nghetului.
Conditia pentru ca nghetarea apei din beton sa nu dauneze calitatii acestuia se
exprima prin relatia:
Mi = (i+10) i ki
Mi - gradul de maturizare efectiv
i - temperatura medie a betonului (C) n intervalul de timp tau i;


i - durata (intervalul) de timp n care betonul a avut temperatura medie i (h);
ki - coeficient de echivalare al gradului de maturizare obtinut la temperatura i cu cel
obtinut la temperatura normala (+20 C).

Durata critica de maturizare
k
se evalueaza cu relatia:

k
=
i

Valorile coeficientului k
i
de echivalare (corelare) a gradului de maturizare realizat la
temperatura
i
se dau n tabelul precedent.
Deasemenea, prin cunoasterea evolutiei gradului de maturizare, respectiv a rezistentei
la compresiune a betonului se poate stabili cu suficienta precizie nivelul de ntarire la care a
ajuns betonul, n vederea aprecierii posibilitatii de decofrare. Pe baza gradului de maturizare
efectiv calculat, (echivalent cu ntarirea n conditii normale, se stabileste nivelul de ntarire n
procente, care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu cel din conditia de decofrare dat in
tabelul care urmeaza. n cazul ca nivelul de ntarire efectiv este mai mic, trebuie asigurate n
continuare betonului temperaturi pozitive, pna la atingerea rezistentei minima de decofrare.

Valorile
i
si
i
rezulta din masurarea temperaturii betonului la intervale de timp, dupa
cum urmeaza:
- n primele 8 ore dupa turnare, din 2 n 2 ore;
- n urmatoarele 16 ore din 4 n 4 ore;
- dupa primele 24 ore odata la 8 ore.
Se va calcula astfel, gradul de maturizare efectiv realizat n fiecare zi, pna cnd este
ndeplinita conditia de decofrare. Pe baza acelorasi masuratori se stabileste maturizarea
critica pentru nghet.








INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numarul de zile dupa care betonul nu mai este afectat de inghet :

Pentru cazul dat, beton preparat cu ciment CEM I 32,5, temperaturile negative nu vor
produce deteriorari elementului, daca acesta a atins un grad de maturizare corespunzator
raporlului A/C= 0.50 :
Pentru A/C = 0.5........... Mk = 1000 h C.
Rezulta ca pentru A/C = 0.50, Mk corespunzator este de 1000 h C, care a fost depasit
in ziua 3, ora 24:00.

Numarul de zile dupa care se pot decofra fetele laterale:

Decofrarea fetelor laterale ale cofrajului plcii se face cnd betonul a atins o
rezisten minim corespunztoare de 2,5 N/mm
2
(elemente verticale)
Nivelul de intarire corespunzator este : =
2.5 /
2
20 /
2
*100 = 12.50 %;
Nivelului de intarire calculat ii corespunde o valoare a gradului de maturizare egala
cu :
%=10...................................520 h C

%=20.................................740 hC

%=12.50..............................x hC

X=520 +
2.50% (740520)
2010
*100 = 575 hC
Mk = 575 h C , nivel care s-a atins in ziua 2, ora 24:00.
Numarul de zile dupa care se poate decofra fata inferioara :
Decofrarea feelor inferioare ale cofrajului plcii se face cnd betonul a atins o
rezisten minim corespunztoare la 85% din clas, care este corespunzatoare pentru fetele
inferioare la placi si grinzi cu deschiderea mai mare de 6,0 m.
Gradul de maturizare corespunzator nivelului de intarire = 85% este egal cu:
M =80%.......................................8200 hC
M =90%.....................................12100 hC
M =85%.............................................x hC

X =
8200 + 12100
2
= 10150 h C.
Mk = 10150 h C , nivel care s-a atins in ziua 25, ora 13:00.

Gradul de maturizare al betonului dupa 25 de zile este Mk = 10509,7 h C, care
corespunde unui nivel de intarire egal cu :
8200 hC................................. 80%.
12100 hC............................... 90%
10509.7 h C............................x %

X = 80% +
(90 80) (10509.7 8200)
(12100 8200 )
= 85.92 %.

Rezistenta betonului dupa 25 de zile este :
R =
85.92
100
* 20 N/mm
2
= 17,18 N/mm
2
.


Ziua Ora
Temp
[C]
i
med
Ki
Timp
[h]
imed+10C
Grad maturizare [hC]
Simplu Cumulat
1
8 3
4.5 0.710 6 14.5 61.8 61.8
14 6
6 0.800 5 16 64.0 125.8
19 6
5.5 0.780 5 15.5 60.5 186.2
24 5
5 0.760 8 15 91.2 277.4
2
8 5
6 0.800 8 16 102.4 379.8
16 7
7.5 0.854 4 17.5 59.8 439.6
20 8
11.5 0.918 4 21.5 78.9 518.5
24 6
8 0.868 7 18 109.4 627.9
3
7 10
11.5 0.918 6 21.5 118.4 746.3
13 13
13 0.936 6 23 129.2 875.5
19 13
11.5 0.918 5 21.5 98.7 974.2
24 10
6.5 0.820 7 16.5 94.7 1068.9
4
7 3
3.5 0.610 6 13.5 49.4 1118.3
13 4
4 0.660 6 14 55.4 1173.8
19 4
3 0.560 5 13 36.4 1210.2
24 2
1 0.270 7 11 19.4 1229.6
5
7 1
1 0.270 9 12 19.4 1249.0
16 1
1 0.270 4 11 19.4 1268.4
20 1
1 0.270 4 13 19.4 1287.8
24 3
4 0.660 7 14 64.7 1352.6
6
7 5
6.5 0.820 6 16.5 81.2 1433.8
13 8
8 0.868 6 18 93.7 1527.5
19 8
7 0.840 5 17 71.4 1598.9
24 6
8 0.868 7 18 109.4 1708.3




Ziua Ora
Temp
[C]
i
med
Ki
Timp
[h]
imed+10C
Grad maturizare [hC]
Simplu Cumulat
7
19 10
8 0.868 7 18 109.4 1708.3
12.5 0.930 9 22.5 188.3 1896.6
16 15
14.5 0.954 4 24.5 93.5 1990.1
20 14
12 0.924 4 22 81.3 2071.4
24 10
10 0.900 7 20 126.0 2197.4
8
19 10
11.5 0.918 9 21.5 177.6 2375.0
16 13
14 0.948 4 24 91.0 2466.1
20 15
12.5 0.930 4 22.5 83.7 2549.8
24 10
11.5 0.918 7 21.5 138.2 2687.9
9
7 13
15.5 0.964 6 25.5 147.5 2835.4
13 18
16 0.968 6 26 151.0 2986.4
19 14
13 0.936 5 23 107.6 3094.1
24 12
12 0.924 7 22 142.3 3236.3
10
7 12
14.5 0.954 6 24.5 140.2 3376.6
13 17
15.5 0.964 6 25.5 147.5 3524.1
19 14
12.5 0.930 5 22.5 104.6 3628.7
24 11
12 0.924 8 22 162.6 3791.3
11
8 13
14.5 0.954 8 24.5 187.0 3978.3
16 16
15.5 0.964 4 25.5 98.3 4076.6
20 15
13.5 0.942 4 23.5 88.5 4165.2
24 12
12.5 0.930 8 22.5 167.4 4332.6
12
8 13
13.5 0.942 8 23.5 177.1 4509.7
16 14
14 0.948 4 24 91.0 4600.7
19 14
12.5 0.930 5 22.5 104.6 4705.3
24 11
11.5 0.918 8 21.5 157.9 4863.2



Ziua Ora
Temp
[C]
i
med
Ki
Timp
[h]
imed+10C
Grad maturizare [hC]
Simplu Cumulat
13
8 12
11.5 0.918 8 21.5 157.9 4863.2
13 0.936 5 23 107.6 4970.9
13 14
14.5 0.954 6 24.5 140.2 5111.1
19 15
12.5 0.930 5 22.5 104.6 5215.7
24 10
10.5 0.906 8 20.5 148.6 5364.3
14
8 11
12 0.924 5 22 101.6 5465.9
13 13
13 0.936 6 23 129.2 5595.1
19 13
10.5 0.906 5 20.5 92.9 5688.0
24 8
8.5 0.876 5 18.5 81.0 5769.0
15
8 9
10 0.900 5 20 90.0 5859.0
13 11
10.5 0.906 5 20.5 92.9 5951.9
19 10
8 0.868 5 18 78.1 6030.0
24 6
6.5 0.820 5 16.5 67.7 6097.6
16
8 7
7.5 0.854 5 17.5 74.7 6172.4
13 8
8 0.868 5 18 78.1 6250.5
19 8
7 0.840 5 17 71.4 6321.9
24 6
7 0.840 5 17 71.4 6393.3
17
8 8
11 0.912 5 21 95.8 6489.0
13 14
13.5 0.942 5 23.5 110.7 6599.7
19 13
11 0.912 5 21 95.8 6695.5
24 9
9.5 0.892 5 19.5 87.0 6782.5
18
8 10
12.5 0.930 5 22.5 104.6 6887.1
13 15
15 0.960 5 25 120.0 7007.1
19 15
13.5 0.942 5 23.5 110.7 7117.8
24 12
12.5 0.930 5 22.5 104.6 7222.4




Ziua Ora
Temp
[C]
i
med
Ki
Timp
[h]
imed+10C
Grad maturizare [hC]
Simplu Cumulat
19
8 13
12.5 0.930 5 22.5 104.6 7224.4
16 0.968 5 26 125.8 7348.2
13 19
18 0.984 5 28 137.8 7486.0
19 17
15 0.960 5 25 120.0 7606.0
24 13
14.5 0.954 5 24.5 116.9 7722.9
20
8 16
18 0.984 5 28 137.8 7860.6
13 20
19 0.992 5 29 143.8 8004.5
19 18
17 0.976 5 27 131.8 8136.2
24 16
12.5 0.930 5 22.5 104.6 8240.8
21
8 9
10 0.900 5 20 90.0 8330.8
13 11
12 0.924 5 22 101.6 8432.5
19 13
10 0.900 5 20 90.0 8522.5
24 7
9 0.884 5 19 84.0 8606.5
22
8 11
13 0.963 5 23 110.7 8717.2
13 15
15 0.960 5 25 120.0 8837.2
19 15
12.5 0.930 5 22.5 104.6 8941.8
24 10
10 0.900 5 20 90.0 9031.8
23
8 10
13 0.936 5 23 107.6 9139.5
13 16
16.5 0.972 5 26.5 128.8 9268.3
19 17
15 0.960 5 25 120.0 9388.3
24 13
13.5 0.942 5 23.5 110.7 9498.9
24
8 14
17.5 0.980 5 27.5 134.8 9633.7
13 21
20.5 1.010 5 30.5 154.0 9787.7
19 20
17.5 0.980 5 27.5 134.8 9922.5
24 15
16 0.968 5 26 125.8 10048.3




Ziua Ora
Temp
[C]
i
med
Ki
Timp
[h]
imed+10C
Grad maturizare [hC]
Simplu Cumulat
25
8 17
16 0.968 5 26 125.8 10048.3
20 1.000 5 30 150.0 10198.3
13 23
22.5 1.050 5 32.5 170.6 10368.9
19 22
18.5 0.988 5 28.5 140.8 10509.7
24 15
























CAPITOLUL 3



ALCATUIREA COFRAJELOR PENTRU PLANSEUL DIN BETON ARMAT,
UTILIZAND SISTEMUL DE COFRARE PERI MULTIFLEX


























ALCATUIREA COFRAJELOR PENTRU PLANSEUL DIN BETON ARMAT,
UTILIZAND SISTEMUL DE COFRARE PERI MULTIFLEX

Cofrajele sunt construcitii auxiliare, specifice si provizorii care servesc la obtinerea
formei, dimensiunilor so pozitionarii elementelor de beton armat si beton precomprimat in
structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul ajunge la un grad de
maturizare minim pentru decofrare.
In cadrul prezentei lucrari trebuie sa se execute calculul si alcatuirea cofrajelor pentru
un planseu de beton armat; pentru aceasta se va folosi sistemul de cofrare PERI Multiflex.
Sistemul de cofrare folosit pentru cofrarea planseului dat este alcatuit din urmatoarele
elemente:
Grinzile - au rolul de a sustine cofrajul
propriu-zis, respectiv de a transmite
esafodajului pe care sprijina toate
incarcarile preluate de la acesta.
In cadrul prezentului proiect s-au folosit
grinzi cu zabrele PERI GT 24, cu urmatoarele
caracteristici:
Madmisibil = 7,0 kN*m;
QD = 14,0 kN forta taietoare admisa
pentru zabrele comprimate;
QZ = 13,0 kN forta taietoare admisa pentru zabrele intinse





Esafodajul reprezinta o structura spatiala avand rolul de a prelua de la grinzile de
rezemare toate solocitarile, si de a le transmite terenului sau
constructiei pe care este asamblat, asigurand totodata stabilitatea
intregului ansamblu al cofrajului.
Elementele componente ale esafodajului sunt :
- Popii care reprezinta elementele verticale pe care reazema direct
grinzzile. Popii sunt extensibili, putand fi utilizati pentru inaltimi
diferite ale esafodajului.
In cadrul proiectului analizat s-au folosit popi PERI PEP 30, cu
capacitatea minima de 30 kN.
- Longrinele sunt bare orizontale, ce au rolul de aliniere si
contravantuire a popilor dispusi pe acelasi sir.
- Contravantuirile sunt elemente de rigidizare care se monteaza
dupa doua directii ortogonale, in vederea asigurarii stabilitatii
intregului ansamblu al cofrajului. Se realizeaza de obicei din tevi
de otel sau tije din otel cu dispozitive de tensionare.
Placa cofranta este partea cofrajului care vine in contact direct
cu betonul pus in lucrare, conferind forma si dimensiunile
elementelor care se executa, precum si calitatea suprafetelor
acestora.
Pentru cofrarea planseelor din cadrul proiectului analizat s-au folosit foi
TEGO Fin-Ply produse de firma PERI. Acestea 9 si 21 mm si sunt obtinute
obtinute obtinute dintr-un numar impar de foi de furnir, dispuse cu fibrele
alternativ la unghiuri de 90 . Intre foi este introdus un adeziv special pe baza de
rasini sintetice, care asigura incleierea si impermeabilizarea foii cofrante.






Elementele auxiliare ale cofrajelor . Pentru definitivarea ansamblului cofrajului,
sunt necesare o serie de elemente si piese de completare si asamblare. Acestea, in
cazului sistemului PERI, sunt :
- Suporturi pentru sustinerea contra rasturnarii a grinzilor. Acestia pot fi suporti
cap in cruce sau suporti gheara;
- Trepied pentru sustinerea popilor in timpul montarii;









Suport cap in cruce Suport gheara







Trepied universal




















CAPITOLUL 4



ETAPELE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A STRUCTURII DE
REZISTEN A CONSTRUCIEI






ETAPELE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A STRUCTURII DE
REZISTEN A CONSTRUCIEI


1) LUCRRI DE SPTURI

Defriarea arbutilor, tufiurilor i ndeprtarea diferitelor obstacole de pe suprafaa
amplasamentului ;
Decopertarea stratului vegetal i nivelarea terenului ;
Trasarea i materializarea n amplasament a axelor construciei, respectiv a conturului
spturii necesare executrii sistemului de fundare. Pe parcursul lucrrilor de trasare, se
respect urmtoarele :
lucrrile de trasare se vor efectua de ctre personal calificat, capabil s utilizeze
corespunztor diferitele instrumente pe care le folosete (aflate n dotare) i s
interpreteze, n coresponden cu condiiile reale de efectuare a msurtorilor,
rezultatele activitii lor. n limitele toleranelor admise la trasare ;
materializarea pe teren a punctelor i axelor de trasare sau a punctelor ajuttoare se
face prin stlpi, borne pichei sau marcaje, de regul, pe elemente ale construciilor
nvecinate. Acestea trebuie s fie astfel concepute i executate att n ce privete locul
de poziionare ct i modul de alctuire, nct s constituie puncte de referin pe
ntreaga durat a execuiei construciei i s serveasc la transmiterea n plan i pe
vertical la toate nivelele acesteia ;
bornele trebuie s fie amplasate la o distan de construcie de cel putin 2/3 din
nlimea acesteia, pentru ca ele s serveasc n condiii de precizie corespunztoare
att la ridicarea pe vertical a cotelor plane, ct i la verificarea verticalitii
componentelor i chiar a construciei ;
dup executare, lucrrile de trasarea pe teren trebuie verificate n ceea ce privete
ncadrarea n toleranele prescrise prin STAS 9824/1 87 ;
recepia lucrrilor de trasare se face de ctre beneficiar sau proiectant, n prezena
executantului construciei ;
rezultatele recepiei se nscriu ntr-un proces verbal care trebuie s cuprind :
enumerarea obiectivului de construcie trasat ;
operaiile de recepie efectuate : msurri liniare, unghiulare, calcule ;
deficienele constatate fa de toleranele prescrise, artndu-se care din acestea
sunt acceptate de ctre proiectantul construciei ;
concluziile recepiei cu fixarea msurilor de remediere i a termenelor respective.
dup efectuarea recepiei, beneficiarul i constructorul rspund de conservarea
(pstrarea) punctelor i reperelor primite pe teren, iar n caz de distrugere, i de
reconstituirea lor. Pe toat durata execuiei construciei, aceast rspundere revine
antreprenorului ;
se interzice folosirea lucrrilor de trasare nerecepionate ;
Efectuarea spturii necesare execuiei sistemului de fundare prin mijloace mecanizate,
ultima poriune de sptur pn la atingerea cotei stabilite prin proiect executndu-se
(manual) numai n condiiile n care constructorul a luat toate msurile pentru continuarea
n timp a lucrrilor urmtoare. Pe parcursul lucrrilor de sptur, se vor respecta
urmtoarele :
funcie de situaie (adncimea sapturii, caracteristicile terenului la cota respectiv,
cota nivelului apelor subterane) se iau msurile necesare de prevenire a surprii
taluzelor excavaiei, prin aplicarea variantei optime a metodelor consacrate ;
luarea msurilor necesare de coborre a nivelului freatic, sub cota fundului spturii
dac situaia impune (alegerea sistemului corespunztor pentru secare a apei, se face
pe baza informaiilor furnizate de studiul geotehnic) ;
cnd existena reelelor de instalaii subterane nu este prevzut n proiect dar pe
parcursul executrii lucrrilor apar indicii asupra existenei lor, se vor opri lucrrile de
spturi i se va anuna beneficiarul (investitorul). Dezafectarea acstora se va face
numai cu acordul i sub supravegherea beneficiarului sau unitii de exploatare, de la
caz la caz ;
pe parcursul executrii lucrrilor, constructorul are obligaia de a solicita prezena
proiectantului geotehnician pe antier la atingerea cotei de fundare i ori de cte ori se
constat neconcordane ntre prevederile studiului geotehnic i dispunerea stratelor, a
caracteristicilor terenului, a nivelului i caracterului apelor subterane ;
dac pe fundul gropii la cota de fundare apar crpturi n teren, msurile necesare n
vederea fundrii se vor stabili de ctre proiectant ;
nu se va continua executarea nici unei lucrri de construcii nainte de a se obine
aprobarea, din partea proiectantului, privind cota spturii i confirmarea
caracteristicilor terenului de fundare ;
pe parcursul executrii lucrrilor de sptur, pmntul rezultat se transport cu
autobasculanta n depozite special amenajate.
Verificarea dimensiunilor spturii i a cotelor de nivel realizate, care se compar cu
valorile din proiect. n cazul depirii oricrei din abaterile admisibile, este interzis
nceperea executrii lucrrilor de fundaii nainte de a se fi efectuat toate corecturile
necesare aducerii spaiului respectiv n limitele admisibile, cu avizul proiectantului ;
ncheierea unui proces verbal de lucrri ascunse (proces verbal de control a calitii
lucrrilor, respectiv de verificare a naturii terenului de fundare), semnat de beneficiar,
antreprenor (constructor) i proiectant. n procesul verbal se vor scrie i toate modificrile
introduse fa de proiect, amplasamentele exacte ale puurilor de colectare pentru
drenarea i secarea apei din teren, cota la care s-a reuit s se coboare nivelul apei freatice
din incint (dac este cazul), modul de asigurare a colectrii i evacurii apelor din
precipitaii sau din surse accidentale, pe toat durata executrii lucrrilor de excavaii,
precum i determinarea efectelor posibile immediate i n timp ale apelor subterane
asupra terenului de fundaie, fundaiei i construciei proiectate ;
Nivelarea fundului spturii n vederea executrii betonului de egalizare necesar realizrii
fundatiilor;
Not :
n toate cazurile n care se constat de ctre constructor i ing. geotehnician c exist
abateri de la proiect, i c la cota de nivel a fundaiei, stabilit prin proiect, natura
terenului nu corespunde cu aceea avut n vedere la proiectare, prin studiul geotehnic,
soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit dect pe baza unei dispoziii scrise
a proiectantului ;
verificarea calitii i recepionarea lucrrilor de terasamente se vor face n conformitate
cu prevederile Instruciunilor pentru verificarea calitii si recepia lucrrilor ascunse
la construcii i instalaii aferente i a Normativului C56 85.

2) EXECUIA SISTEMULUI DE FUNDARE

Se execut cofrarea blocurilor de fundatie de sub stalpi si a marginilor talpilor de
fundatie, lsndu-se la nivelul acestora spaii libere pentru eliminarea impuritilor;
Se monteaz carcasa de armatura armtura de la nivelul blocurilor de fundare izolate,
conform proiectului, aceasta sprijinind pe distanierii cu rol de asigurare a grosimii
stratului de acoperire cu beton;
Se monteaz carcasa de armatura armtura de la nivelul cuzinetilor si grinzilor de fundare
conform proiectului, aceasta sprijinind pe distanierii cu rol de asigurare a grosimii
stratului de acoperire cu beton, procedndu-se totodat i la verificrile necesare ;
Se monteaza mustatile de armatura, ce se vor folosi pentru realizarea continuitatii
elementelor verticale din suprastructura.
Se procedeaz la ndeprtarea impuritilor de la interiorul cofrajului fundatiilor (produse
pe durata montrii armturilor) prin intermediul poriunilor lsate libere la nivelul
cofrajului vertical de pe contur ;
Se verific executarea armrii fundatiilor, procedndu-se la toate remedierile necesare,
dup care se ncheie un proces verbal de lucrri ascunse semnat de ctre proiectant,
executant, dirigintele de antier i reprezentantul inspeciei n construcii (n cazul fazelor
determinante) ;
Se nchide complet cofrajul, prin montarea i asigurarea panourilor n dreptul poriunilor
lsate libere pentru evacuarea impuritilor, dup care se ncheie un proces verbal privind
finalizarea lucrrilor de cofrare a sistemului de fundare ;
Se iau msurile necesare pentru prentmpinarea deplasrii mustilor verticale de
armtur montate n fundatii pe durata operaiei de betonare ;
Se ud cofrajele din lemn cu circa 2 ore nainte de turnarea betonului n fundatii, avndu-
se grij ca orice acumulare de ap produs pe suprafaa de la baz s fie ndeprtat ;
Se toarn i se compacteaz betonul, avndu-se grij ca la momentul potrivit s se
procedeze la tratarea corespunztoare a suprafeei acestuia ;
Dup cel puin 24 de ore de la betonare se procedeaz la curarea pojghiei de beton
ntrit de pe suprafaa barelor verticale ieite din planul acestuia, respectiv la ndeprtarea
pojghiei de lapte de ciment i a granulelor de agregat insuficient fixate de pe suprafaa
care va veni n contact cu seciunea elementelor structurale verticale de pe nlimea
subsolului ;
Se spal toat suprafaa elementelor fundatiei ;


2) LUCRRI DE PROTECIE HIDROFUG A PLACII DE LA COTA 0.00

Turnarea betonului de egalizare, dup ce n prealabil pe suprafaa respectiv s-a aezat o
foloie PVC;
Executarea hidroizolaiei placii de la cota 0.00;
Executarea proteciei hidroizolaiei (un strat polistiren extrudat cu grosimea de 5 cm);
4) REALIZAREA SUPRASTRUCTURII

Se procedeaz la curarea i splarea suprafeei placii de la cota 0.00;
Pe suprafaa plcii de la cota 0.00 se traseaz axele construciei i conturul elementelor
structurale verticale de pe nlimea parterului ;
Se monteaz cofrajele stlpilor pe una sau dou dintre fee, funcie de sistemul de cofrare
utilizat, efectundu-se verificrile corespunztoare ;
Se monteaz carcasele de armtur n stlpi pe nlimea parterului ;
Se verific armarea elementelor structurale verticale de pe nlimea parterului, iar dac
este necesar se efectueaz remedierile corespunztoare, urmnd ca dup aceast operaie
s se ncheie un proces verbal de lucrri ascunse ;
Se procedeaz la curarea suprafeelor de la baza cofrajelor ;
Se efectueaz nchiderea cofrajelor pentru stlpi, efectundu-se toate verificrile necesare;
Se ncheie un proces verbal de realizare a lucrrilor de cofrare a stlpilor de pe nlimea
parterului;
Se toarn i se compacteaz corespunztor betonul n elementele structurale de pe
nlimea parterului (pn la cota prevzut de proiectul tehnologic), dup ce n prealabil
prile din lemn ale cofrajelor au fost udate cu ap cu cel puin dou ore nainte;
Cnd betonul turnat atinge gradul de maturizare corespunztor decofrrii feelor verticale,
se procedeaz la ndeprtarea cofrajelor care au servit la executarea stlpilor de pe
nlimea parterului, lundu-se msurile necesare de tratare a betonului dup decofrare ;
La cel puin 24 de ore dup turnarea betonului, se procedeaz la curarea pojgiei de
beton ntrit de pe suprafaa armturilor de la partea superioara a stlpilor, respectiv a
pojghiei de lapte de ciment i a granulelor de agregat insuficient fixate n suprafaa
rostului de oprire a betonrii stlpilor de pe nlimea parterului ;
Se monteaz cofrajul grinzilor planeului de peste parter (fundul i o fa lateral), dup
care se execut cofrarea ochiurilor de plac ;
Se monteaz carcasele de armtur ale grinzilor planeului de peste parter;
Se procedeaz la definitivarea armrii transversale a stlpilor, pe poriunea cuprins ntre
cota extradosului planeului aflat n curs de execuie i cota rostului de oprire a primei
etape de betonare a stlpilor ;
Se execut armarea plcii planeului de peste parter i se poziioneaz casetele pentru
cofrarea golurilor tehnologice ;
Se cur suprafaa cofrajului de peste parter de impuritile rezultate n urma operaiei de
armare, dup care se procedeaz la verificarea armrii planeului de peste parter,
efectundu-se toate coreciile necesare. La final se ncheie un proces verbal de lucrri
ascunse ;
Se monteaz restul de cofraje verticale de la nivelul grinzilor si al nodurilor de cadru
(intersecia stlpilor cu grinzile);
Se toarn i se compacteaz corespunztor betonul n planeul de peste parter, lundu-se
msurile necesare de meninere a poziiei i verticalitii armturilor ieite peste cota
acestuia ;
Se procedeaz la tratarea corespunztoare a suprafeei betonului turnat n planeul de
peste parter ;
La cel puin 24 de ore dup turnarea betonului, se procedeaz la curarea pojghiei de
beton ntrit de pe suprafaa barelor de armtur ieite peste cota planeului, respectiv la
curarea suprafeei zonelor de trasare a viitoarelor elemente structurale verticale de pe
nlimea nivelului urmtor ;
Dup aproximativ 48 de ore se scot casetele ce au servit la cofrarea golurilor tehnologice
din planeul de peste parter, respectiv paziile de pe conturul cofrajului acestui planeu i
feele laterale ale cofrajelor de grinzi i centuri, lundu-se msurile corespunztoare de
tratare a suprafeelor betonului ;
La atingerea gradului de maturizare corespunztor al betonului turnat n planeul de peste
parter, se procedeaz la extragerea cofrajului acestuia, lundu-se msurile necesare de
sprijinire a elementelor planeului decofrat pn la atingerea vrstei de 28 zile
calendaristice ;
Pentru nivelul urmtor se procedeaz similar ca pentru execuia elementelor structurale
de pe nlimea parterului.