Grija de frati

de Simon Schrock
"A venit vremea sa ne
intoarcem la un stil de viata
simplu si practic ... la bune relatii
cu ceilalti ... la omenie si la intr-
ajutorare frateasca!"
Cuprins

Introducere
1. Indemnati-va unii pe altii
2. Ziditi-va unii pe altii
3. Fiti buni unii cu altii
4. Supuneti-va unii altora
5. Iubiti-va unii pe altii
6. Fiti primitoari de oaspeti
7. Iertati-va unii pe altii
8. in!iati-va unii pe altii
". #u!ati-va unii pentru altii
1$. %urtati-va sarcinile unii altora
11. Spuneti sanatate unii altora
12. &u va mintiti unii pe altii
13. &u va mincati unii pe ceilalti
14. &u va vorbiti de rau unii pe altii
15. &u va dusmaniti unii pe altii
16. In!ri'ire du(ovniceasca
17. )rcind mereu spre culmi


"No copyriht! just spread the
liht."
*ceste materiale pot +i ,partial sau in
totalitate- preluate. publicate.
predicate si bineinteles prelucrate spre
o necesara imbunatatire.
Spune-mi parerea ta despre aceasta
carte ,clic/ si scrie-mi un mesa'-
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Introducere

"ntroducere
1poca moderna a adus in inimile oamenilor multa teama si incertitudine. *sta2i am a'uns sa-i cunoastem +oarte bine si sa-i
indra!im pe aceia care au pasit in spatiul cosmic. dar raminem orbi +ata de suspinurile celor ce calca alaturi de noi in pra+ul
pamintului. #evistele ne spun totul despre 3personalitatile3 lumii. despre re!i si re!ine. despre actori si cintareti. despre
sportivi si recordmeni. dar cine-i mai ba!a in seama pe aceia care n-au incaput inca sub lumina re+lectoarelor4
Societatea citadina ne-a adunat in comple5e de apartamente betonate. in care ne ducem e5istenta ca in veritabile ca2emate.
6dinioara. cind traiam la sate sau la ma(ala. ii stiam pe toti cei de pe strada. *sta2i nu ne mai cunoastem nici macar vecinii
de palier. *m reusit parado5ul de a ne aduna pentru a ne instraina si mai mult unul de altul. &e in!(esuim in autobu2. in
tramvaie. asteptind la co2i sau pe stadioane. dar traim sin!uratici. neba!ati in seama de altii si neluindu-i in seama pe cei din
'ur.
0eea ce-i si mai trist. am a'uns sa ne simtim sin!uri si in 7iserici. *vem sali spatioase. coruri mari. orc(estre numeroase.
statii de ampli+icare. dar nu ne mai au2im !emind unul pe celalalt si nu ne mai cunoastem. *m a'uns sa con+undam calitatea
cu cantitatea si ne-am pierdut in e+orturi dedicate lucrurilor e5terioare. Sintem obositi. epui2ati si totusi constienti ca n-am
+acut inca ceea ce trebuie. 0eva lipseste din viata noastra. *bundenta e5terioara ne-a saracit launtric. 8raim cu oc(ii pe ceas.
cu mina pe porto+el si cu inima rece si !olita de sentimente. Sintem avi2i dupa +ilme si carti de aventuri ie+tine care sa
compense2e lipsa noastra de atasament sentimental si de participare. &e obsedea2a rubricile de stiri scandaloase. avem o
curio2itate morbida sa a+lam ce +ac altii in casele lor. in +amiliile lor. in dormitoarele lor. dar nu !asim timp sau preocupare
pentru vecinul de dincolo de perete. de !ard sau de strada. &e traim +iecare e!oismul nostru in!ust si nedind nimic altora ne
saracim in mod tra!ic pe noi insine. 0e-i de +acut4
1u cred ca ne mai putem inca intoarce din drum si ca sintem c(emati spre o alta +orma de viata in care sa ne simtim toti
membrii unei +amilii armonioase si pline de iubire. 9(idul spre aceasta binecuvintata realitate este 7iblia. 1a ne c(eama pe
toti la picioarele unui sin!ur 8ata. numindu-ne +ii de :umne2eu si +rati unii cu altii.
:in pacate. in ultimele decenii am +ost invatati de dascali crescuti la scoala evolutionismului crud si competitiv. &i s-a
repetat pina la obstinatie ca doar 3cel mai tare supravietuieste3 si am +ost indemnati sa strin!em din dinti si sa ascutim 3lupta
de clasa3. &e-am batut cu pumnii in vint. banuindu-ne reciproc si denuntindu-ne las. *m +ost obli!ati sa ne sacri+icam
pentru un viitor nebulos si ilu2oriu. &i s-a rapit cerul si credinta in :umne2eu si am +ost lasati sa credem ca ne putem
descurca sin!uri. 0ind ne-a ars seceta. ni s-au inc(is casele de ru!aciune si am +ost impinsi prin munca 3voluntara3 sa
sapam canale de iri!atii. 0e a urmat se stie ...
1secul societatii dinainte de 1"8" a lasat urme adinci in +iecare dintre noi. Incercam sa scapam de nalucile lui. dar ne este si
mai !reu sa scapam de noi insine. 8raim acum o perioada de tran2itie intre ceea ce am +ost si nu am vrea sa mai +im si ceea
ce vom +i. dar nu stim cum arata inca. *vem nevoie de o reeducare personala si nationala. :aca ea nu se va produce.
prabusirea va continua. dureroasa si pa!ubitoare. &u putem recladi o societate cu oameni prabusiti launtric. ;idul lasat de
inlaturarea comunismului trebuie umplut cu un sistem de valori autentic. *sta2i ni se propun mai multe. :intre toate insa.
noi vrem sa ne intoarcem la unul de'a incercat si cu re2ultate !arantate. 6riunde a +ost aplicat acest sistem a dat nastere unei
societati pro!resiste cu re2ultate e5traordinare. 8ot ceea ce se numeste asta2i civili2atie. moralitate si decenta isi are ori!inea
in valorile acestui sistem. 0are este el4
0restinismul<
6 intoarcere la valorile lui este sinonima cu intoarcerea 3+iului risipitor3 acasa. 0(iar si pentru cei a'unsi 3la porci3.
:umne2eu pastrea2a inca si asta2i o casa primitoare. o (aina noua. un inel in de!et. incaltaminte noua si ... o inima plina de
iubire.
:umne2eu ne-a creat sa +im +iinte sociabile. 0(iar si venirea noastra pe lume nu s-a +acut sin!ura. ci ne-a le!at de e5istenta
unor alte +iinte. %runcia si copilaria noastra ne-au aratat cu prisosinta ca depindem de altii si ca avem nevoie de caldura
partasiei. %e masura trecerii anilor. am deprins aptitudini care ne pot a'uta sa supravietuim sin!uri. dar toata e5istenta
noastra continua sa +ie in+luentata de cei din 'urul nostru.
:eploram con+lictele internationale si actele de terorism. Su+erim impreuna sub amenintarea +ortelor animalice care se
declansea2a in unii odata cu caderea noptii. Stra2ile noastre au devenit periculoase. )sile nu mai marc(ea2a caile de acces
catre casa si inima altuia. ci locul unde ne +erecam cu sapte lacate. prote'indu-ne e5istenta.
0um ne poate a'uta 7iblia in toate acestea4
ai intii ar trebui sa spunem ca ea nu ne poate a'uta sa sc(imbam societatea. decit daca acceptam ca ea sa inceapa aceasta
lucrare cu noi insine. Societatea nu se poate sc(imba decit sc(imbind cite un om o data. unul dupa celalalt. si aceasta lucrare
trebuie sa inceapa cu mine si cu tine.
*l doilea lucru pe care trebuie sa-l spunem este ca 7iblia nu poate sc(imba pe nimeni. 1a ne poate doar conduce la *cela
care ne-a creat. care ne-a cautat prin Isus 0(ristos si care vrea acum sa ne rease2e in armonia universala a intre!ii =ui
creatii> :umne2eu. 7iblia este doar atit> vocea prin care :umne2eu ii c(eama pe oameni la Sine.
=a acest tulbure s+irsit de secol doua2eci. cartea aceasta ne pune inainte 3ce putem deveni3. daca acceptam sa ne intoarcem
la :umne2eu cu toata +iinta noastra. devenind copiii =ui reintrati sub imperiul dra!ostei> 3Sa-= iubesti pe :umne2eul tau cu
toata inima ta .... iar pe aproapele tau ca pe tine insuti3.
Sintem acum in anul 1""3 si privim cu in!ri'orare la lucrurile care se des+asoara in tara. :eparte de a 'udeca si de a osindi.
incercarea noastra este sa +im de +olos spre mai bine. Impreuna cu ru!aciunile noastre. trimitem spre dumneavoastra o
lucrare de asistenta du(ovniceasca. Sint pa!ini scrise si traduse de la inima la inima. de oameni care au simtit pe propria lor
piele. si su+erinta instrainarii si bucuria umblarii in partasia copiilor lui :umne2eu.
*nul trecut am tinut in 7iserica noastra un studiu despre relatiile dintre +rati. ulti m-au indemnat sa scriu toate cele spuse
in pa!inile unei carti. *poi altcineva mi-a dat sa citesc 36ne-*not(erin!3. scrisa de Simon Sc(roc/. 0artea mi-a placut si
am luat le!atura cu autorul. pentru o eventuala traducere. %rimind permisiunea lui de a adapta continutul la realitatile
romanesti. am combinat cele doua lucrari intr-o sin!ura carte. 0ontributiile mele cu ilustratii 3romanesti3 la cartea lui Simon
Sc(roc/ apar in mai toate capitolele cartii si sint puse intre parante2e.
&u am nici o indoiala. aceasta carte poate in+luenta o !eneratie. 0ititi-o si dati-o mai departe. ru!indu-va ca :umne2eu sa-si
+aca prin ea lucrarea =ui desavirsita.



Daniel Brinzei
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Indemnati-va unii pe altii
#
""ndemnati-va unii pe altii"
0opiii nostri mer! la o scoala crestina administrata de adunarea din care +acem parte. )neori. parintii sint invitati sa ia masa
de prin2 la scoala si sa participe apoi dupa-amia2a la citeva 'ocuri sportive. Sint alese cu precadere acele intreceri in care
tatii si +iii pot +ace ec(ipe comune. Scopul acestor activitati nu este succesul. ci marirea spiritului de ec(ipa in +iecare
+amilie.
6ri de cite ori cineva 3+ace !alerie3 pentru cineva din +amilia lui. el cimentea2a si mai mult spiritul de ec(ipa.
7iblia le cere celor care +ac parte din +amilia lui :umne2eu sa intretina acest spirit de ec(ipa si sa participe la e+orturile pe
care le +ac cei din 'urul lor> 3Indemnati-va unii pe altii in +iecare 2i. cita vreme se 2ice> 3 *sta2i3. pentru ca niciunul dintre
voi sa nu se impietreasca prin inselaciunea pacatului3 ,1vrei 3>13-.
3Sa nu parasim adunarea noastra. cum au unii obicei? ci sa ne indemnam unii pe altii. si cu atit mai mult. cu cit vedeti ca
2iua se apropie3 ,1vrei 1$>25-.
Scriptura nu lasa nici un dubiu asupra +aptului ca cei din +amilia lui :umne2eu trebuie sa se incura'e2e unii pe altii. *cest
lucru nu este lasat la latitudinea noastra. 1l este o porunca. :umne2eu considera aceasta atitudine intr-atit de importanta
incit ne-a dat un dar spiritual speci+ic pentru a o putea indeplini> 3:eoarece avem +elurite daruri. dupa (arul care ne-a +ost
dat. ... cine imbarbatea2a pe altii. sa se tina de imbarbatare3. ,#om. 12>6.8-. S-ar putea ca darul tau sa +ie acela de a-i
imbarbata pe altii. *ceasta inseamna ca o vei +ace mai mult ca ceilalti si cu mai bune re2ultate. :ar aceasta nu inseamna ca
ceilalti nu trebuie sa se tina de imbarbatare. &u e5ista scu2a ca sa nu ne indemnam unii pe ceilalti. :umne2eu ne-a poruncit
sa ne incura'am unii pe altii.
*postolul %avel a cunoscut valoarea imbarbatarii. 1l a +olosit-o aproape intotdeauna cind si-a inceput scrisorile destinate
bisericilor din *sia ica.
Iata ce le scrie celor din 0orint> 3ultumesc :umne2eului meu totdeauna. cu privire la voi3 ,1 0or. 1>4-.
0elor din 0olose le scrie> 3ultumim lui :umne2eu. 8atal :omnului nostru Isus 0(ristos. caci ne ru!am neincetat pentru
voi. si am au2it despre credinta voastra in 0(ristos Isus si despre dra!ostea. pe care o aveti +ata de toti s+intii3 ,0ol. 1>3.4-.
*postolul ii incura'ea2a laudindu-le credinta.
*postolul ii indeamna pe cei din Filipi cu cuvintele> 3ultumesc :umne2eului meu pentru toata aducerea aminte pe care o
pastre2 despre voi. ... sint incredintat ca *cela care a inceput in voi aceasta buna lucrare. o va ispravi pina in 2iua lui Isus
0(ristos3 ,Filip. 1>3-6-. 1ste clar ca %avel isi e5prima aprecierea sa pentru ei si increderea in valoarea pe care o au ei
inaintea :omnului.
%e cei din 8esalonica ii lauda 3pentru lucrarea credintei. osteneala dra!ostei si taria nade'dii3 lor ,1 8esal. 1>3-.
*cest principiu al incura'arii se vede +oarte bine din +elul in care se apropie %avel de 8imotei. In cea de a doua scrisoare
catre acest tinar colaborator. %avel lauda credinta lui 8imotei ,1>5-. stabileste o le!atura a iubirii ,1>2-. lauda spiritul de
consacrare al lui 8imotei ,1>4-5- si trece apoi la indemnarea propriu 2isa> 3:e aceea iti aduc aminte sa in+lacare2i darul lui
:umne2eu. care este in tine prin punerea miinilor mele3 ,1>6-. ;a ro! sa remarcati ordinea> mai intii stabilirea unei punti de
simpatie si de iubire reciproca prin citeva aprecieri sincere si entu2iaste si numai dupa aceea indemnarea spre mai bine si
spre mai sus.
*celasi +el de a lucra se vede si in ca2ul in care %avel a trebuit sa corecte2e ceva in viata colaboratorilor sai. Iata-l pe apostol
scriindu-i lui Filimon> 3%avel. intemnitat al lui Isus 0(ristos. si +ratele 8imotei. catre prea iubitul nostru Filimon. tovarasul
nostru de lucru.3 1ste clar ca apostolul urmareste sa cladeasca mai intii o punte de simpatie catre inima lui Filimon. %avel
nu +ace economie de cuvinte atunci cind este vorba sa-l incura'e2e pe un +rate al sau sa pro!rese2e in +acerea binelui>
3ultumesc totdeauna :umne2eului meu. ori de cite ori imi aduc aminte de tine in ru!aciunile mele. pentru ca am au2it
despre credinta pe care o ai in :omnul Isus si dra!ostea +ata de toti s+intii. Frate ... in adevar. am avut o mare bucurie si
min!iiere. pentru dra!ostea ta. +iindca. +rate. inimile s+intilor au +ost inviorate prin tine3 ,Filim. 4-5. 7-.
*postolul trece la subiectul sau di+icil. numai dupa ce aceasta punte de simpatie reciproca este stabilita> 38e ro! pentru
copilul meu. pe care l-am nascut in lanturile mele> pentru 6nisim. care alta data ti-a +ost ne+olositor. dar care acum iti va +i
+olositor. si tie si mie3. ,Filim. 1$-11-. Intrea!a scrisoare este o bi'uterie de strate!ie spirituala. %roblema lui %avel era !rea.
1l trebuia sa-l convin!a pe un stapin de sclavi sa-si ierte sclavul +u!ar si sa-l trimeata inapoi ca sa-l slu'easca pe apostolul
a+lat intemnitat la #oma. Faptul ca aceasta scrisoare s-a pastrat dovedeste ca cererea lui %avel a +ost ascultata si ca :u(ul
S+int a vrut ca intrea!a situatie sa +ie un model pentru +elul in care crestinii trebuie sa stie sa se apropie unii de ceilalti si sa
se indemne unii pe altii la +acerea binelui.
ulte s+aturi date de pastorii bisericilor de asta2i nu sint primite. nu pentru ca ar!umentele ar +i rele sau cuvintele nu ar +i
cele mai potrivite. ci doar pentru simplul motiv ca inainte de atacarea problemei. cel ce da s+aturi nu a stiut sa construiasca o
punte de simpatie si pretuire reciproca. *r trebui sa stim sa pre!atim mai intii inima celui ce ne asculta. 0iteva cuvinte de
apreciere sincera pot +i e5act c(eia care sa descuie lacatul de indi+erenta. *duceti-va aminte ca in toate scrisorile scrise celor
sapte biserici din cartea *pocalipsei. :omnul Isus incepe prin a spune ceva bun despre ele> 3stiu +aptele tale ... etc.3 0ritica
si indemnul spre mai bine urmea2a numai in partea a doua a scrisorilor> 3:ar ce am impotriva ta ...3
*du-ti aminte de acest principiu ori de cite ori vrei sa intorci pe cineva care s-a departat de :omnul. 0auta mai intii sa
cladesti o punte de le!atura. Spune citeva cuvinte i2vorite din dra!oste si simpatie sincera. 6bisnuieste-te sa ve2i
intotdeauna si partea buna din oameni. *ccentuea2a calitatile lor. lauda-le pornirile inspre bine si atunci ei vor accepta cu
supunere si criticile tale 'usti+icate.
0um ne putem indemna unii pe altii4 Iata mai 'os sase su!estii pe care vi le propun>
Intii. indeamna prin cuvinte. *le!e-ti cu !ri'a cuvintele. tot asa cum isi ale!e si !radinarul semintele primavara. Sint ele 3cu
(ar si drese cu sare34 Se 3 potrivesc ele cu invatatura sanatoasa3 ,8it 2>1- 4
3&iciun cuvint stricat sa nu va iasa din !ura? ci unul bun. pentru 2idire. dupa cum e nevoie. ca sa dea (ar celor ce-l aud3
,1+es. 4>2"-.
*du-ti aminte de ceea ce le-ai spus celor din 'urul tau in ultima saptamina. *u +ost vorbele tale pline de optimism si de
incura'are4
)nii 'on!lea2a cu cuvintele ca si scamatorul cu cutitele. &u uita insa ca este un 'oc periculos. :e multe ori. !lume si ironii
3nostime3 atin! puncte dureroase si lasa rani adinci. 0intareste-ti cu atentie cuvintele. 1le pot aduce in vietile celor din 'ur
sau raiul. sau iadul.
In al doilea rind. insoteste-ti cuvintele cu o calduroasa strin!ere de mina. 0ind eram doar un copil. ma 'ucam mereu cu
ceilalti copii pe o movila de pamint inainte de inceperea serviciului divin din 7iserica. 0ind sosea ora. ne insiruiam unul
dupa celalalt si treceam pe rind prin +ata usierului. &-am sa uit niciodata cum acel om simplu si modest ne strin!ea la +iecare
pe rind mina si ne rostea cu dra!oste numele. 0umva. acea strin!ere de mina si sunetul propriului meu nume> 3Simon3. ma
+acea sa ma simt important si acceptat in 7iserica. 0(iar daca era mult mai in virsta. usierul era prietenul pre+erat al tuturor
copiilor 7isericii. 1l implinea cuvintele Scripturii> 3Spune sanatate prietenilor. +iecaruia pe nume3 ,3 Ioan 14-.
Imi aduc aminte acum si de un alt +rate mai in virsta. care este de mult la :omnul. si el imi strin!ea cu caldura mina si se
bucura sincer de cite ori ne intilneam.
Invata si tu sa intin2i mina celor din 'ur si sa le spui pe nume. &u e5ista nici o colectie de sunete mai melodioasa si mai
placuta decit aceea a sunetelor care alcatuiesc propriul nostru nume.
In al treilea rind. indeamna-i pe altii prin spiritul de min!iiere. Fii desc(is la durerile altora. 0auta sa te pui in locul lor si sa
le simti neca2urile. :eprinde-te sa-i privesti pe oameni in oc(i si sa le spui citeva cuvinte de incura'are.
%rima mea sotie a murit cind eu aveam 25 de ani. &u mai trebuie sa va spun ca ma prabusisem sub lovitura si mi se parea ca
se s+irseste lumea. &-am sa uit niciodata min!iierea pe care a stiut sa mi-o dea mama mea. :e cite ori ma duceam pe acasa.
ea !asea cele mai potrivite cuvinte ca sa ma +aca sa cred in viitor. 0iteva ast+el de cuvinte pe care ea le-a spus sorei mele
despre mine in pre2enta mea. mi-au dat masura increderii ei in mine si m-au alimentat cu puterea necesara sa o iau de la
capat. 0(iar si asta2i. cind mi-e !reu. ma !indesc mereu la acele cuvinte de incura'are ale mamei mele. 1le sint adierea de
min!iiere de care am nevoie.
In al patrulea rind. indeamna printr-o actiune potrivita. &u a'uta numai cu vorba. ci si cu +apta. *malecitii invadasera iarasi
tara si Israel se a+la in batalie. Sus pe munte. oise staruia in ru!aciune pentru biruinta poporului :omnului. iinile lui
inaltate in ru!aciune i-au +acut pe evrei sa biruiasca. 0ind miinile coborau in 'os. *malec era mai tare. ;a2ind ca trupul lui
oise a obosit. *aron si @ur nu s-au multumit doar sa-l indemne sa continue. ci au luat o piatra. l-au ase2at pe oise pe ea
si i-au spri'init amindoua miinile inaltate spre cer.
si asta2i. cei credinciosi trec prin multe batalii teribile. Satan si ostile lui vor sa-i tirasca spre iad. 8rebuie sa ne deprindem sa
ne indemnam unii pe ceilalti prin lucrari concrete ale iubirii.
In al cincilea rind. incura'ea2a cu un 2imbet. 1l este ca o ra2a de soare care alun!a norii. Imi aduc aminte ca un ast+el de
2imbet daruit mie de unul din +ratii mei m-a a'utat sa pot trece cu bine momentul in care am va2ut pentru ultima oara trupul
unei +iinte dra!i in capela cimitirului.
0ind predicatorul vesteste 0uvintul de la amvon. asculta-l cu un 2imbet pe bu2e. Fa-l sa stie ca il asculti cu interes si cu
placere. )n 2imbet sincer da aripi. in timp ce cascatul pune lanturi pe elanul predicatorului. S-a constatat ca trebuie sa pui in
miscare cam sai2eci si sase de musc(i ca sa te incrunti. in timp ce pentru 2imbet este su+icienta actiunea a numai doi. 1ste
mult mai usor sa 2imbesti< 1ste mult mai +olositor si .. te +ace si sa arati mult mai bine. :e ce vrei sa +aci riduri4 Zimbeste<
In al saselea rind. indeamna si incura'ea2a prin ru!aciune. 9indeste-te la cei nemintuiti. i'loceste la :omnul pentru ei.
0ere mintuirea lor. :umne2eu nu doreste moartea pacatosului. ci ca el sa se intoarca cu pocainta si sa !aseasca viata.
*du-ti aminte de pastorul tau. 1l nu este doar pastorul 7isericii. ci si pastorul tau personal. :umne2eu ti l-a daruit ca si
a'utor si calau2a. #oa!a-te pentru inte!ritatea si intelepciunea lui. 0ere ca :umne2eu sa-i dea 0uvint si sa-l +ereasca de
invataturile periculoase. #oa!a-te pentru +ericirea ta si pentru +ericirea lui. *du-ti aminte de alti credinciosi din adunare.
#oa!a-te pentru cei ce au probleme sau trec prin su+erinte. *'uta-i. purtind si sarcinile lor inaintea :omnului.
:e ce sa-i indemnam pe ceilalti4 15ista o intreita motivatie. ai intii. pentru ca trebuie sa-i a'utam pe altii sa-si puna in
rinduiala relatia lor cu :umne2eu prin :omnul Isus. 0redinciosii trebuie sa-i indemne pe cei necredinciosi sa vina la
:omnul cit inca mai este vreme de (ar. Indemnare mai inseamna si staruinta ca cineva sa-si supuna viata sub autoritatea
:omnului si a 0uvintului Sau.
* doua ratiune a indemnarii este lucrarea de 2idire a trupului lui 0(ristos. adularele din trupul 7isericii trebuie sa se
slu'easca unele pe altele in vederea cresterii> 3:in 1l. tot trupul. bine inc(e!at si strins le!at. prin ceea ce da +iecare
inc(eietura. isi primeste cresterea. potrivit cu lucrarea +iecarei parti in masura ei. si se 2ideste in dra!oste3 ,1+es. 4>16-.
#emarcati ca apostolul ne numeste 3inc(eieturi3. subliniind si mai mult +aptul ca niciunul din noi nu trebuie sa traiasca
sin!ur. ci trebuie sa intretina le!aturi cu ceilalti. in vederea binelui reciproc.
*l treilea motiv pentru indemnare este ca trebuie sa-i impin!em pe ceilalti spre o viata cu rost si cu re2ultate du(ovnicesti.
3Indemnati-va unii pe altii la dra!oste si la +apte bune3. 8rebuie sa invatam sa ne apreciem po2itiv activitatile unii altora.
Fiecare in parte este un +ra!ment dintr-un mecanism social complicat. Invata sa aprecie2i e+orturile +acute de ceilalti. =auda-
i pe cei ce cladesc case. pe cei ce muncesc in +abrici. pe cei ce repara masini. Incura'ea2a-i pe cei ce se straduiesc sa +ie buni
parinti. buni soti si sotii.
Indemnati-va unii pe ceilalti< a !indesc la cei care m-au incura'at pe mine pe cale. a !indesc la invatatoarea aceea care a
va2ut tot raul din mine. dar a va2ut si su+icient bine ca sa-mi spuna ca intr-o 2i s-ar putea sa ma c(eme :omnul sa +iu un
predicator. Incura'area ei mi-a +acut bine.
a !indesc la matusa mea 1ma. care si-a petrecut o buna parte din viata ase2ata intr-un carucior de invali2i. 1a m-a
indemnat sa caut sa +ac ceva bun in viata. 1a a stiut sa vada in mine ceva ce altii n-au va2ut si mi-a spus mereu ca o sa a'un!
3cineva3.
a !indesc apoi la toti prietenii mei. la editorii mei care m-au invatat si m-au propulsat inainte. a !indesc la toti aceia
care m-au incura'at sa scriu. 0artea aceasta este si re2ultatul incura'arilor lor optimiste.
9indeste-te ce 7iserica e5traordinara ati avea daca +iecare ar +i preocupat sa-i indemne si sa-i incura'e2e pe ceilalti< Fireste.
nu putem +ace lucrul acesta cu resursele noastre. 8rebuie ca :u(ul S+int sa ne +oloseasca pentru o asa lucrare. :ar tocmai
pentru aceasta a venit 1l sa locuiasca in inimile noastre< &u de!eaba se numeste 1l. in!iietorul<
Stai pe loc si mai !indeste-te odata la cuvintele pe care le-ai rostit ieri. :ar saptamina trecuta4 ;ei +i surprins ce putine
cuvinte de incura'are ai spus altora. Incearca saptamina viitoare sa te concentre2i asupra acestei atitudini. %reocupa-te sa
observi in viata +iecaruia dintre cei dra!i cite ceva pentru care sa-i lau2i sincer. Fa ceva deosebit saptamina viitoare -
indeamna si incura'ea2a< 1ntu2iasmea2a-te pentru altii.
0redinciosii sint toti in aceeasi ec(ipa> +amilia lui :umne2eu. Fa !alerie pentru ceilalti.

Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Ziditi-va unii pe altii
$
"%iditi-va unii pe altii"
Zidirea unei case este o treaba serioasa. In viata mea am a'utat si la construirea de case si la demolarea lor. 0a sa ridici o
casa iti trebuie pricepere. dar sa o darime poate oricine.
&u toti oamenii pot +i constructori. Iti trebuie timp. +orta si pricepere. Se cere multa munca. dar cind totul este !ata. simti in
su+let un sentiment de satis+actie si de mindrie.
Sa darimi nu este !reu. 6ricine poate lua un ciocan si o ran!a si +oarte curind. dintr-o mare constructie nu mai ramin decit
bucati de molo2 si surcele. &-am va2ut inca pe nimeni care sa +i +ost laudat pentru priceperea cu care a demolat o casa.
In 18"6. dupa mii de ore in munca. studiu si e5perimentari. @enrA Ford a construit primul sau model de automobil. 0eva
mai tir2iu. Ford a produs 3odelul 83. o masina cu per+ormante medii. su+icient de ie+tina ca sa poata +i cumparata de
ma'oritatea americanilor. Inainte de aparitia acestui tip. masina +usese un articol de lu5 re2ervat doar celor bo!ati. %rin
munca sustinuta si in!enio2itate. @enrA Ford 3a pus *merica pe roate3. Straduintele lui au propulsat omenirea spre realitati
nemaiintilnite.
%ustiul anonim care-si in!ri'este plin de dra!oste ciinele reali2ea2a si el ceva> isi cisti!a un prieten. 0elalalt pusti.
neastimparatul care arunca pisica de la eta' ca s-o vada ca2ind mereu in picioare. nu cladeste. ci darima> pierde simpatia
pisicii si-si +ace un dusman.
0redinciosii in :umne2eu trebuie sa se deprinda sa cladeasca< 1i sint copiii 0reatorului acestui univers< In 7iblie. o
asemenea atitudine este e5primata ast+el> 3Ziditi-va unii pe altii3.
3*sadar. sa urmarim lucrurile care duc la pacea si 2idirea noastra3 ,#om. 14>1"-.
6 alta c(emare la edi+icarea altora o !asim in #omani 12>1.2> 3&oi. care sintem tari. sintem datori sa rabdam slabiciunile
celor slabi. si sa nu ne placem noua insine. Fiecare dintre noi sa placa aproapelui. in ce este bine. in vederea 2idirii altora3.
* 2idi pe cineva inseamna a edi+ica. a construi. a intari. a imbunatati. a desavirsi mental sau moral.
0elor credinciosi le-a +ost incredintata o sarcina serioasa si importanta. dar. de multe ori. aceasta lucrare este trecuta cu
vederea. In loc sa ne 2idim unul pe celalalt. cautam sa ne demolam unul pe celalalt. In loc sa ne aplecam in slu'ire. ne
calcam in picioare unul pe celalalt. cautind sa ne cataram +iecare pe cadavrul altuia. &eputind sa ne inaltam. ii tra!em cu
+urie pe ceilalti in 'os. in'osindu-i si murdarindu-i cu noroi. *semenea preocupari nu sint demne de lauda.
:umne2eu ne vrea preocupati cu 2idirea altora. iar noi ii 32idim3 cam tot asa cum si-a 2idit mesterul anole nevasta in
peretii manastirii.
*r trebui sa ne preocupam ca toti cei din 'urul nostru sa urce in +iecare 2i cu o treapta mai sus in procesul lor de apropiere de
:umne2eu. 0ind eram copil la tara. aveam un ciine pe care-l c(emam> Fido. 1ram prieteni buni si mer!eam pretutindeni
impreuna. *'utat de bunavointa lui. l-am invatat pe Fido sa +aca tot +elul de lucruri pe care un ciine obisnuit nu le putea +ace.
)nul dintre aceste lucruri era sa se catere impreuna cu mine pe scara surei. Il ase2am binisor inaintea mea cu picioarele pe
prima treapta si-i spuneam> 3Sus. Fido. sus<3 =a indemnurile mele. el salta tremurind tot pe treapta urmatoare. 0a sa nu-i +ie
+rica. ii spri'ineam picioarele din spate si-i repetam mereu> 3Foarte bine. Fido. @ai < ai sus. mai sus<3 si tot asa. treapta cu
treapta. spri'inindu-l mereu de la spate. Fido al meu a'un!ea sus si ne cuibaream impreuna in +inul surii.
*cesta este lucrul pe care doreste :umne2eu sa-l +acem si noi unul pentru celalalt. 8rebuie sa invatam sa ne spri'inim mereu
de la spate si sa ne a'utam unul pe celalalt sa urcam mai sus. si mai sus. cu +iecare e5perienta a vietii noastre. * edi+ica pe
altul inseamna a te preocupa ca el sa urce pe scara inaintea ta. 0u cit urca el mai sus. cu atit te inalti si tu insuti. Iti poti
inc(ipui ce !i!anti du(ovnicesti am deveni daca am sti sa ne edi+icam unii pe ceilalti4 3:e aceea. min!iiati-va si intariti-va
unii pe altii. cum si +aceti in adevar3 ,1 8es. 5>11-.
Fii un om al mingiierii
S-ar putea ca cineva sa creada ca ceea ce +ace el este neimportant si plicticos? s-ar putea ca el sau ea sa-si +i pierdut tot
c(e+ul si sa nu mai aibe nici o tra!ere de inima. *tunci este momentul ca sa treci la treaba si sa ii suporti cu toata inima.
0auta cuvinte de apreciere. Sublinia2a importanta si calitatea lucrarii lor. &u arata ca ceea ce +aci tu este mult mai important
si mai vrednic de cinste. Spune o vorba buna si vei cule!e curind roadele. 6bisnuiam sa stau plictisit la rind la cantina ca sa-
mi primesc portia de mincare. *m observat ca toti erau cam plictisiti. dar ca cea mai plictisita si mai acra era bucatareasa
care ne ase2a mincarea in +ar+urie. 0ind am a'uns in dreptul ei. i-am 2imbit si i-am spus> 3;ai ce coa+ura +rumoasa ai asta2i<
0e cinste am eu sa +iu servit de o doamna asa de ele!anta< ultumesc +rumos3. 0are credeti ca a +ost re2ultatul cuvintelor
mele4 *m lasat in urma mea o +emeie +ericita. iar eu am plecat din +ata ei cu o +ar+urie mult ... mai plina ca a celorlalti<
%olitetea este rasplatita.
:aca stai de vorba cu un constructor. respecta-l. 0ine asea2a un acoperis deasupra capului altora este un om vrednic.
:aca stai de vorba cu un taran. multumeste-i ca prin el da :umne2eu de mincare lumii.
:aca stai de vorba cu o sora de la spital. multumeste-i ca prin miinile ei da :umne2eu alinare celor a+lati in su+erinte.
,Fratele Burmbrand se a+la internat in spitalul din Fullerton si era in!ri'it de o in+irmiera ne!resa. Intr-o dimineata. +ratele i-a
2is> 3stii ca scrie despre tine in 7iblia mea43 irata. +emeia a cre2ut ca !lumeste. dar l-a intrebat cu un 2imbet> 3)nde43
3;ino sa-ti arat<3 si +ratele i-a citit din 0intarea 0intarilor lui Solomon> 3Sint nea!ra. dar sint +rumoasa. +iice ale
Ierusalimului. cum sint corturile 0(edarului. si cum sint covoarele lui Solomon3 ,0.0. 1>5-. :upa aceasta. +ratele a adau!at>
3Sint +ericit sa +iu in!ri'it de cineva care este pretuit asa de mult de :umne2eu. %robabil ca nici un pacient nu s-a bucurat
vreodata de mai multa atentie ca +ratele nostru. dupa ce a rostit aceste cuvinte. %utina atentie si pretuire. au dat sens si
+rumusete unei rutine de +iecare 2i.-
:aca stai de vorba cu un tata preocupat de impotrivirile +iului sau adolescent. spune-i ca te ro!i pentru el si ca ai toata
increderea ca :umne2eu a dat acel copil pe miini bune. Spune-i ca toti copiii ar trebui sa aibe un asemenea tata.
:aca vi2ite2i o mama obosita sa tot ase2e lucrurile aruncate de copiii ei prin toata casa. a'ut-o sa se vada ca impin!ind in sus
pe scara pe aceia care vor +i o binecuvintare in lumea de miine.
8atal meu avea un silo2 vec(i si prapadit pe care-l indesa cu !rine in +iecare toamna. 0u cit era mai mult !riu in silo2. cu atit
era o presiune mai mare la ba2a silo2ului. Imi amintesc ca intr-o toamna. cind toti vecinii ne dadeau o mina de a'utor sa
umplem silo2ul. presiunea dinauntrul lui a devenit prea mare pentru scindurile vec(i si silo2ul a pornit sa se aplece periculos
intr-o parte. Imediat. vecinii au sarit cu niste pra'ini si l-au proptit ca sa stea in picioare. *m inteles inca de pe atunci
valoarea 3proptelor3.
6ri de cite ori cineva simte presiunea periculoasa a cri2elor vietii. trebuie ca ceilalti sa sara in a'utor si sa puna umarul la
spri'inirea lui. *r trebui sa stim ca cel care se clatina are nevoie de spri'in. nu de 3un brinci la vale3.
Sint intr-o continua mirare sa observ conversatiile pe care le poarta oamenii atunci cind sint la masa in public. a'oritatea
dialo!urilor sint distructive> subalterni care-si 3demolea2a3 se+ul. credinciosi care-si bir+esc +ratii si surorile. lucratori care-si
bat'ocoresc cole!ii. cetateni care-si in'ura conducatorii politici. etc. i-aduc aminte ca odata am asistat la o discutie
incendiara in care membrii unei anumite adunari 3si-au pus pe ru!3 predicatorul. 6 asemenea tendinta este proprie naturii
umane deca2ute. dar trebuie osindita ca neplacuta si mai ales. nepro+itabila. &imeni nu iese mai bun dintr-o ast+el de
discutie. &ici cele mai noi silo2uri nu ar re2ista la asemenea presiuni distructive. *sa ceva nu este 3propteala3. ci
3demolare3.
&u intimplator 7iblia ne indeamna sa ne cen2uram conversatiile> 3;orbirea voastra sa +ie totdeauna cu (ar. dreasa cu sare.
ca sa stiti cum trebuie sa raspundeti +ieca-ruia3 ,0ol. 4>6-. 6 vorbire cu (ar este una care incura'ea2a. va2ind dincolo de
aparentele triste de a2i. reali2arile bune de miine. 6 vorbire cu sare este un dialo! care impiedica stricaciunea si pastrea2a
!ustul placut. dind +armec vietii.
Cele ingaduite nu sint intotdeauna si de folos
7iblia ne atra!e atentia ca anumite lucruri care par bune nu sint intotdeauna spre edi+icarea altora> 38oate lucrurile sint
in!aduite. dar nu toate sint de +olos. 8oate lucrurile sint in!aduite. dar nu toate lucrurile 2idesc3 ,1 0or. 1$>23-.
S-ar putea sa am voie sa +ac anumite lucruri. dar +acindu-le sa-i ranesc pe altii.
S-ar putea sa imi +ie in!aduit sa am anumite lucruri. dar posesia lor sa nu-mi aduca nici un bine.
6rice lucru care nu-mi aduce nici un bine si nu +ace bine celor din 'urul meu nu este un lucru +olositor. )nii spun> 3 1 treaba
mea ce +ac si ce am. :e ce m-ar interesa ce spun altii43 *sta nu este valabil intr-un !rup in care +iecare este preocupat de
pro!resul si bunastarea celorlalti. Intr-un ast+el de !rup. 3ce !indesc ceilalti3 trebuie sa +ie preocuparea noastra numarul unu.
6are este c(iar numai treaba noastra ce +el de mu2ica ascultam. ce carti citim sau cum ne c(eltuim banii4 :umne2eu este
impotriva e!oismului in!ust. 1l vrea ca tot ce +acem sa +ie subordonat scopului inalt al construirii Imparatiei =ui in ceilalti.
In aceasta problema nu e5ista neutralitate. 30ine nu aduna cu 0(ristos. risipeste3 si 30ine nu este cu 1l. este impotriva =ui3.
Conversatii care inalta
:iscutiile pe care le purtam trebuie sa +ie 2iditoare. 7iblia spune> 3&ici un cuvint stricat sa nu va iasa din !ura. ci unul bun.
pentru 2idire. dupa cum este nevoie. ca sa dea (ar celor ce-l aud3 ,1+es. 4>2"-.
1u pot spune ca am +ost a'utat de vorbele altora. Imi amintesc mai ales de un om in virsta cu care +aceam naveta spre scoala
la care amindoi eram pro+esori. )nul din !rupul de navetisti punea de obicei cite o intrebare si omul acesta in virsta +acea sa
ne para calatoria mai scurta. tinindu-ne de vorba cu intimplari si e5plicatii pline de +armec. Fara sa ne dam seama. eram cu
totii niste ucenici in scoala acestui erudit virstnic. :iscutiile purtate cu el mi-au ramas adinc in memorie si mi-au in+luentat
mult viata.
,Fratele S+atcu. presbiterul 7isericii din Iasi. a avut pentru mine un rol asemanator. :e multe ori. cind treceam dealul spre
#epedea. sau cind ne a+lam in drum spre Scinteia. discutiile purtate cu el s-au trans+ormat in veritabile lectii de istorie.
botanica . teolo!ie si ... viata. *m invatat asa despre rolul !alilor in coloni2area orasului 9alati si in construirea manastirii
9alata? despre speci+icul +lorei moldave. despre lucrurile +rumoase din Scriptura si despre ... multe altele.-
:in pacate. am asistat si la conversatii cu e+ecte distructive. *m asistat mai ales la dialo!uri ironice si la !lume taioase care
au cau2at rani adinci si dureroase. &u stiu de ce au unii placerea de a-i lua la 3misto3 pe altii. :e dra!ul unei vorbe istete cu
doua intelesuri. de dra!ul unei !lume reusite. oameni in toata +irea i-au calcat in picioare pe ceilalti si au intrat cu ci2mele in
su+lete duioase si sensibile. 3=asa. ba. ca am !lumit. 0e. nu stii de !luma43 incearca in 2adar sa mai repare ceva dind vina pe
lipsa de umor a ascultatorului.
15ista unii predispusi la pesimism. 0onversatia cu ast+el de oameni nu-ti lasa nici un +el de speranta pentru viitor> tara se
duce de ripa. !uvernul este corupt. conducatorii 7isericii sint toti corupti si vinduti. iarna este prea +ri! si vara este prea
calduroasa. 0ind ploua este pericol de inundatii. cind este senin. sintem amenintati de seceta. 8ovarasia unor ast+el de
oameni te predispune la ulcer.
*ltii sint palavra!ii de pro+esie. =e place sa-si asculte propria voce si se produc in public cu aceeasi rivna cu care altii dau
recitaluri de opera. :in potopul lor de vorbe nu ramii de obicei cu nimic si esti incercat de o c(inuitoare plictiseala. &u in
2adar spune 7iblia> 3Sa nu se tina de basme si de insirari de neamuri +ara s+irsit. care dau nastere mai mult la certuri de
vorbe. decit +ac sa inainte2e lucrul lui :umne2eu prin credinta3 ,1 8im. 1>4-. 3Fereste-te de vorbariile !oale si lumesti? caci
cei ce le tin. vor inainta tot mai mult in necinstirea lui :umne2eu3 ,2 8im 2>14-.
3:aca invata cineva pe oameni invatatura deosebita si nu se tine de cuvintele sanatoase ale :omnului nostru Isus 0(ristos si
de invatatura care duce la evlavie. este plin de mindrie. si nu stie nimic? ba inca are boala cercetarilor +ara rost si a certurilor
de cuvinte. din care se naste pi2ma. certurile. clevetirile. banuielile rele. 2adarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricati
la minte. lipsiti de adevar si care cred ca evlavia este un i2vor de cisti!. Fereste-te de ast+el de oameni3 ,1 8im. 6>3-5-.
Daruri pentru zidire
:umne2eu a dat copiilor Sai daruri du(ovnicesti +olositoare pentru 2idirea trupului lui 0(ristos> 3si 1l a dat pe unii apostoli?
pe altii. prooroci? pe altii. evan!(elisti? pe altii pastori si invatatori. pentru desavirsirea s+intilor. in vederea lucrarii de
slu'ire. pentru 2idirea trupului lui 0(ristos3 ,1+es. 4>11.12-.
0apacitatea de a-i 2idi pe ceilalti vine din lucrarea pe care o +ace :u(ul S+int in inimile noastre. :aca vrei sa +ii mai
+olositor altora. roa!a-te :omnului ca 1l sa-ti daruiasca tot ceea ce ai nevoie. 0auta sa-ti +olosesti toate talentele date de
:umne2eu pentru 2idirea celor din 'ur. Spune impreuna cu apostolul %avel> 3si toate aceste lucruri. le spunem. prea iubitilor.
pentru 2idirea voastra3 ,2 0or. 12>1"-.
:arurile pe care le ai pot +i +olosite in multe +eluri. *m sa-ti atra! atentia doar asupra citorva sectoare in care ii poti slu'i pe
altii.
Zideste-i pe ceilalti in 0(ristos :omnul. Imi amintesc de un vin2ator care. pe lin!a ca vindea oua. cauta sa le spuna tuturor
clientilor sai si cite ceva despre 0(ristos. &u stiu citi s-au in!rasat cu ouale lui. dar stiu ca unii isi vor aduce aminte de
vorbele lui si in vesnicie.
Zideste-i pe ceilalti in Scripturi. Sint multe probleme in lume si multe intrebari care nu si-au !asit inca raspunsul. Sintem
con+runtati cu situatii pe care bunicii nostrii nici nu le-au visat. 8otusi. problemele +undamentale ale vietii au ramas peste
secole aceleasi. &umai Scriptura ne poate spune cine sintem. de unde venim si spre ce ne indreptam. stiinta. cu toate
pro!resele ei. ne poate spune 3ce3 si 3din ce3 este lumea. =a intrebarea 3cine3 si 3pentru ce3 nu poate raspunde insa decit
Scriptura. 0auta sa cunosti ce spune 7iblia si apoi spune si altora. &u te bi2ui pe intelepciunea ta. ci spri'ineste-te
intotdeauna pe principiile Scripturii. cautind sa memore2i cit mai mult te5tul 7ibliei.
Zideste-i pe ceilalti in valorile +amiliei. 7at'ocoritorii de asta2i +ac !lume despre structura traditionala a +amiliei si despre
rolul pe care trebuie sa-l 'oace mama si tata in viata copiilor. 1manciparea moderna a dus la ruinarea le!aturilor +amiliale.
9eneratia de acum a pornit cu o rivna nebuna la darimarea temeliei pe care le-a +ost cladita propria lor e5istenta. %arintii
care-si ne!li'ea2a asta2i copiii ca sa se 3distre2e3. vor +i batrinii de miine aruncati si parasiti pe paturile a2ilurilor<
Zideste-i pe ceilalti in edi+iciul 7isericii. 0ladeste respect si suport pentru cei ce se ostenesc in adunare. 6are cind vom
invata ca cine critica +ara incetare 7iserica isi va vedea cu disperare copiii cautindu-si reali2area in alta parte4 &u vorbi cu
usuratate despre preoti. pastori si predicatori. &u +ace !lume proaste pe seama lor. &u semana vint. ca sa nu a'un!i sa seceri
+urtuna. :a-te pe tine insuti ca e5emplu de consacrare +ata de cei ce +ac parte din +amilia :omnului.
Zideste prin le!aturi personale. Fii prietenos. asculta cu atentie si simpatie. plin!i cu cei ce plin! si bucura-te cu cei ce se
bucura. 0auta-i mai ales pe cei lasati pe mar!ine si cisti!a-le prietenia.
%entru toti cei ce 2idesc acum cu rivna este pre!atita o reuniune in viitor. :umne2eu ii va strin!e pe toti acasa in cer.
Inc(ipuieste-ti ce minunat va +i unde vor +i toti acestia impreuna< )n 0on!res al optimistilor. al incura'atorilor si al
prietenilor. ;a +i ceva din alta lume. ceva atit de minunat ca trupul acesta nu va putea re2ista. &e vor +i daruite trupuri noi in
care vom continua sa ne bucuram vesnic alaturi de arele 0onstructor.
si cei ce nu 2idesc acum se vor intilni. 9indeste-te la iad. *colo vor sta impreuna toti aceia care s-au speciali2at sa se
demole2e unii pe altii? toti aceia care au +ost mindri. bat'ocoritori. e!oisti si +ara mila. &u-i de mirare ca Scriptura ne spune
ca acolo va +i > 3%linsul si scrisnirea dintilor3. Iadul va +i iad si pentru +aptul ca cei de acolo vor continua sa se c(inuiasca
unii pe altii. 0ei dedati distru!erii vor +i dati la rindul lor pe mina :istru!atorului si vor +i c(inuiti pentru vesnicie.
stiind toate acestea. eu am ales sa +iu unul care 2ideste. 1ste mult mai datator de +ericire acum si va +i mult mai datator de
rasplata in vesnicie. %rin puterea lui :umne2eu si prin :u(ul S+int. cauta si tu sa-i 2idesti pe ceilalti. Intra in rindul
2idarilor< 1i sint poporul 0elui ce 2ideste.
9indeste-te bine la un lucru> ce ar +i 7iserica ta. daca toti ar lua in serios lucrarea de 2idire4 0e-ar +i daca ne-am +ace toti
datoria4 &u-i asa ca ar +i o 7iserica neobisnuita4 %riveste la aceasta intrebare ca la o provocare s+inta. Fa din lucrarea de
2idire c(emarea ta numarul unu.

Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Fiti buni unii cu altii
&
"'iti buni unii cu altii"
Inc(ipuiti-va ca ati avea un copil caruia ii place sa se 'oace cu un catel +avorit si ca intr-o buna 2i. catelusul sare pe strada si
este calcat de un camion. Ima!inati-va baietelul stind lin!a trupul ciinelui 2drobit si alaturi de el ima!inati-vi-l pe so+erul
camionului. care a oprit masina sa vada ce s-a intimplat. Ima!inati-va ca-l au2iti pe so+er spunind> 37ine ca a +ost doar
ciinele acesta nebun. i-era teama de altceva mai rau. *lta data sa-ti tii ciinele in curte.3 si tra!ind o in'uratura a plecat mai
departe cu camionul lui. In urma lui. copilul a ramas cu lacrimi in oc(i. =in!a catelul 2drobit s-a ase2at intre timp si
inimioara lui 2drobita.
In +ata acestui tablou tra!ic se opreste inca un trecator. 1ste un om cu inima buna. 1l ridica trupul ciinelui de pe carosabil si-
l asea2a cu !ri'a pe iarba. :esi. !rabit. el !aseste su+icient timp ca sa stea de vorba cu copilul si sa-i spuna citeva vorbe de
min!iiere. Inainte de a pleca. intreaba> 31ste tatal tau acasa43 0uvintele lui au ceva din caldura unei min!iieri duioase.
Ima!inati-va acum ca sinteti pe drum cu masina si v-a e5plodat un cauciuc. :in pacate nu aveti nici unul de re2erva. :in
!oana tra+icului. un alt so+er lasa !eamul 'os si va stri!a ironic> 3&orocosule<3. )n altul se opreste si se apropie spunind> 3;a
pot a'uta cu ceva43 0uvintele celui dintii apasa cu nesimtire pe o rana de'a +acuta. in timp ce vorbele celui de al doilea sint
ca un balsam alinator.
:e mult. un om a ca2ut intre til(ari in timp ce calatorea intre doua orase. 8il(arii l-au batut bine si l-au 'e+uit de tot ce avea.
lasindu-l aproape mort la mar!inea drumului. Fara a'utor. omul acesta ar +i murit. i-l ima!ine2 cum statea asa. 2drobit in
trup si in su+let si se intreba sin!ur> 3or sau vine cineva sa ma scape43 i-l ima!ine2 au2ind cu bucurie pasii cuiva care se
apropia pe drum si parca simt ca tresare de bucurie distin!ind in silueta trecatorului persoana unui preot. 0u si!uranta ca
acest trimis al cerului ii va sari in a'utor. dar ... preotul a trecut speriat si !rabit pe alaturi ... si omul nostru a mai primit in
inima lui inca o rana ...
:ar stai< Se aud iarasi pasi ... &umai sa nu +ie iarasi (otii< &u-s ei. e un =evit< 6mul acesta obisnuit cu slu'irea la 8emplu se
va !rabi sa-l a'ute< ;ai. nu< =evitul si-a strins si el (aina in+iorat de !ro2ava priveliste si s-a +urisat pe drum mai departe.
Ima!inati-va cit de trist trebuie sa +i +ost omul nostru va2ind ca cei doi repre2entanti ai reli!iei l-au lasat sa moara si si-au
va2ut e!oisti de drum.
:upa un timp. un alt om s-a coborit pe acelasi drum. 1ra un Samaritean. unul dintr-aceia dispretuiti de evrei. %robabil ca
nici prin cap nu-i va trece sa a'ute un evreu a+lat pe moarte. :ar nu< ... Iata cum acest Samaritean se opreste. se apleaca cu
mila. il ridica pe cel ca2ut si-l asea2a pe asinul sau. *mindoi a'un! la primul (an. unde Samariteanul ii un!e atent ranile si-l
lasa (an!iului spre in!ri'ire. promitind ca va suporta toate c(eltuielile la intoarcere.
8oata credinta muribundului in bunatatea omeneasca. crunt 2druncinata de atitudinea %reotului si =evitului. a +ost acum
restaurata de +apta de omenie a Samariteanului milostiv. #autatea. indi+erenta. e!oismul. cru2imea darima. &umai bunatatea
2ideste si vindeca ranile su+letului. &u-i de mirare ca 7iblia ne spune> 3Fiti buni unii cu altii3 ,1+es. 4>32-.
Bunatatea nu este optionala, ci o porunca
7iblia ne porunceste sa +im buni unii cu altii. :umne2eu vrea ca noi sa ne aratam buni unii cu ceilalti. :upa ce ne spune>
3Fiti buni unii cu altii3. :umne2eu adau!a> 3si milosi3 ,1+es. 4>32-. 7unatatea crestina trebuie sa se mani+este in toate
aspectele vietii noastre de +iecare 2i. *casa. parintii trebuie sa +ie buni cu copiii lor. iar copiii trebuie sa invete sa +ie buni cu
parintii. =a locul de munca. salariatii trebuie sa se deprinda sa +ie buni unii cu altii. #elatiile de munca trebuie sa +ie ba2ate
pe stima si respect reciproc. In 7iserica. +ratii si surorile trebuie sa +ie plini de bunatate intre ei. :i+erentele de opinii nu sint
o scu2a pentru lipsa de bunatate si pentru obra2nicii.
Familiarismul poate +i adesea un inamic al bunatatii. *vem tendinta sa socotim ca nu mai trebuie sa +im atenti cu cei din
+amilie. 0u acestia ne permitem sa +im ironici si acri. cre2ind ca ei ne cunosc +oarte bine si nu se vor supara pe noi. In +elul
acesta. bunatatea noastra devine doar o masca pe care ne-o punem atunci cind ne a+lam la 7iserica sau in alte locuri publice.
6 asemenea stare duce la ipocri2ie si la pierderea adevaratei bunatati. In locul ei nu ne mai ramine decit un suro!at arti+icial
de politete +alsa. 6mul bun este bun oriunde si cu oricine. 1l nu poate +i alt+el ... si nici nu vrea sa invete sa +ie alt+el. 0ine
nu reuseste sa +ie bun cu sotia. sotul sau cu ceilalti dintre cei mai apropiati prieteni ai lui. nu este un om bun in realitate.
0ineva dadea acest e5emplu> 36 mama s-a obisnuit sa +ie cicalitoare si rea cu cei din +amilia ei. 0ind nu erau acasa. ci in
vi2ita la o alta +amilie. aceeasi +emeie se trans+orma dintr-o data in cea mai dulce si mai !ri'ulie mama. 8otul revenea insa la
3normal3 de indata ce a'un!eau acasa. 9lasul devenea iarasi taios si +ata morocanoasa. Intr-o seara. aceasta mama si-a au2it
baietasul ru!indu-se cam asa> 3:oamne. te ro! +a-o pe mama sa +ie si cu noi la +el de buna cum este cu ceilalti oameni3.
=a inceput. i s-a parut ca ru!aciunea copilului este (a2lie si a istorisit totul sotului ei. In loc sa 2imbeasca. acesta a privit-o
cu serio2itate in oc(i si i-a spus> 3-am !indit si eu ca ar +i mai bine sa stam mereu in vi2ite si sa nu ne mai intoarcem
niciodata acasa3. Seara aceea a +ost momentul pocaintei in inima acelei +emei.3
O definitie a bunatatii
* +i bun inseamna a +i +olositor altora. a te pune la dispo2itia lor ca sa-i a'uti. a +i !eneros si cu inima desc(isa pentru
su+erintele altora. :omnul Isus a +ost bun atunci cind a luat asupra =ui su+erintele si durerile noastre ,Isaia 53>4-5-.
Samariteanul milos este un e5emplu de bunatate. 8ot la +el este si omul care se opreste din drum ca sa min!iie un baietas
caruia i-a +ost omorit ciinele si la +el este si so+erul amabil oprit din tra+ic pentru a da o mina de a'utor.
7unatatea este dra!ostea care se mani+esta in lucrurile mici si aparent neinsemnate? este respectul +ata de simtamintele si
personalitatea altuia? este intelepciunea constructiva pusa in practica. 7unatatea este spiritul constructiv care lea!a
prieteniile si toarna balsamul linistii peste situatii care alt+el ar deveni e5plo2ive. 7unatatea rodeste binecuvintare si +ericire
acolo unde inimile sint atacate de putre!aiul amaraciunii si al rautatii.
7unatatea se mani+esta in dialo!ul care scoate in relie+ calitatile interlocutorului. trecind sub tacere de+ectele. 1a tace cind
nu !aseste ceva bun de spus. si devine !uraliva cind este vorba sa laude pe altii.
7unatatea este darnicia neinteresata care incepe cu o cana de ceai sau de ca+ea.
:aca mila este ceea ce se 3simte3 inauntrul inimii. bunatatea ar putea +i de+inita ca mila care se vede in a+ara. )n simplu
!est al ei poate insenina +etele intristate. In+aptuirile bunatatii sint instrumentele pe care le poate +olosi :u(ul S+int pentru a-
i atra!e pe altii inspre 0(ristos. 7unatatea crestina este conditia normala a naturii du(ovnicesti ase2ate in noi prin nasterea
din nou. Fiind o roada a :u(ului. bunatatea in+loreste in noi doar in masura in care ne lasam umpluti de :umne2eu si
+olositi de 1l 3pentru +aptele bune pre!atite mai dinainte pentru noi ca sa umblam in ele3 ,1+es. 2>1$-.
Bunatatea exemplificata in Christos
Iata ce-i scrie apostolul %avel lui 8it> 30aci si noi eram alta data +ara minte. neascultatori. rataciti. robiti de tot +elul de po+te
si de placeri. traind in rautate si in pi2ma. vrednici sa +im uriti si urindu-ne unii pe altii. :ar. cind s-a aratat bunatatea lui
:umne2eu. intuitorul nostru. si dra!ostea lui de oameni. 1l ne-a mintuit. nu pentru +aptele. +acute de noi in nepri(anire. ci
pentru indurarea =ui. prin spalarea nasterii din nou si prin innoirea +acuta de :u(ul3 ,8it 3>3-6-. *postolul mai scrie despre
bunatate si in epistola catre 1+eseni> 31l ne-a inviat impreuna si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceresti. in 0(ristos.
ca sa arate in veacurile viitoare nemar!inita bo!atie a (arului Sau. in bunatatea =ui +ata de noi in 0(ristos Isus3 ,1+es. 2>6-
7-.
:omnul Isus a aratat ce este bunatatea atunci cind a venit sa traiasca printre noi. cind a acceptat sa poarte crucea. cind a
murit in locul nostru si cind a inviat pentru indreptatirea noastra. 1l a +ost !ata sa mear!a alaturi de cei aruncati in a+ara
societatii. =e-a dat lumina orbilor. i-a (ranit pe cei +lamin2i. I-a vindecat pe cei cu neputinte si le-a iertat pacatele celor care
au venit la 1l cu credinta.
%riviti-= cum este ase2at pe cruce intre cei doi til(ari. 0uiele Ii strapun! carnea. spinii Ii incununea2a +runtea cu picaturi de
sin!e. :in mi'locul durerii si bat'ocorii 1l !aseste insa resurse sa +ie bun. 9indul Sau este la soarta celor ce-= c(inuiesc. la
+ericirea lor eterna. :e aceea. 1l stri!a +ara incetare> 38ata. iarta-i. caci ei nu stiu ce +ac3.
#idicat intre pamint si cer. +acut o priveliste pentru !loata salbatica. :omnul Isus se intoarce catre til(arul pocait si se
!rabeste sa-i dea o veste buna> 3*sta2i vei +i cu ine in rai3.
&u e5ista o alta ilustrare mai mare a bunatatii decit 0rucea de la 9ol!ota. *colo. :omnul Isus a acceptat sa moara pentru
pacatele mele. 1l S-a +acut 'ert+a de ispasire pentru mine. 7unatatea =ui nemar!inita mi-a dat dreptul sa ma +ac un copil al
lui :umne2eu.
7iblia spune> 3:ra!ostea este plina de bunatate3 ,1 0or. 13>4-. :omnul Isus este bunatatea intruc(ipata. 0ei care-= primesc
in vietile lor sint c(emati si ei sa arate lumii aceasta bunatate.
Bunatatea este o roada a Duhului Sfint
3#oada :u(ului. ... este> bunatatea3 ,9al. 5>22-. )n vec(i proverb scotian spune> 3tine minte ca cine nu este +oarte bun. nu
este +oarte spiritual3.
7unatatea este opusul rautatii. 0ine stie sa raspunda cu bunatate atunci cind este intimpinat cu rautate +ace dovada unui om
de caracter. 0ei miniosi. usuratici si super+iciali se !rabesc sa raspunda repede cu aceeasi masura celor ce le +ac rau. *ceasta
este o dovada de lipsa de personalitate. 0ine raspunde cu aceeasi moneda seamana cu o!linda. incapabila sa ne arate altceva
decit ceea ce ii este ase2at in +ata. )n om matur stie ca +aptele lui trebuie sa-l caracteri2e2e pe el insusi. nu pe cei care-l
ataca. :e aceea. el va raspunde celor din 'ur nu dupa cum merita ei. ci dupa cum este el.
0ineva spunea ca > 37unatatea este un dar pe care-l putem da oricui. oriunde si in orice circumstante. 6ricine poate +i rau.
dar numai su+letele cu adevarat alese stiu sa dovedeasca bunatate3.
7unatatea este o roada a :u(ului si apare ca o consecinta a umblarii noastre cu :omnul Isus. &u o putem produce prin
stradaniile noastre. ci trebuie sa o cultivam. tot asa cum se cultiva pomii +ructi+eri. 7unatatea vine de la :umne2eu si
i2voraste din plinatatea lucrarii :u(ului in viata noastra.
%e masura maturi2arii lor. crestinii cresc si in bunatate. mutindu-se dinspre scaunul 3de 'udecata3 inspre 3tronul indurarii3.
1i se deprind ast+el sa +ie rabdatori. prietenosi si plini de mila. :aca te mai observi inca plin de asprime si duritate in
relatiile cu altii. sa stii ca esti inca un crestin nevirstnic. 1ste semn ca roada bunatatii nu a +ost cultivata indea'uns. Stai cu
sinceritate inaintea :omnului si recunoaste-ti vina. :u-te apoi si stai de vorba cu cel pe care l-ai tratat rau. 0el ce indreapta
un rau +acut este o persoana care +ace pro!rese inspre bunatate.
Imbracati cu bunatate
3*st+el dar. ca niste alesi ai lui :umne2eu. s+inti si prea iubiti. imbracati-va cu o inima plina de indurare. cu bunatate. cu
smerenie. cu blindete. cu indelun!a rabdare3 ,0ol. 3>12-.
Imbracamintea este partea e5terioara care ne caracteri2ea2a in oc(ii celorlalti. Se 2ice c(iar> 3@aina il +ace pe om3. 7iblia ne
spune ca bunatatea noastra trebuie sa se vada din +elul nostru de comportament. &-ar trebui sa se poata spune> 3*re !ura
rea. dar are o inima buna3. 7iblia ne spune ca> 3:in prisosul inimii vorbeste !ura3. &u este potrivit ca un crestin nascut din
nou sa +ie intrecut in bunatate de un necrestin care mani+esta doar bunatatea +ireasca. )n +unctionar crestin ar trebui sa +ie
mult mai amabil decit unul necredincios? o vin2atoare crestina trebuie sa arate mai multa bunatate in relatiile ei cu clientii
decit o vin2atoare care este doar politicoasa. 8rebuie sa ne deprindem sa punem pe noi (aina bunatatii in +iecare dimineata si
s-o aratam tuturor.
,Imi aduc aminte ca eram in a!entia 8arom cu +ratele 0urtis &ims si. 'enat de obra2nicia 3rom/neasca3 a unei +unctionare de
acolo. i-am spus citeva cuvinte aspre si am cerut sa stau de vorba cu responsabila unitatii. 0redeam ca +ratele &ims nu mi-a
inteles vorbele. dar el intelesese totul din tonul vocii mele. 0a urmare. m-a luat deoparte si mi-a spus blind> 30ine stie ce
probleme are si ea< %oate ca s-a certat cu barbatul a2i dimineata? sau poate ca are un copil bolnav. Saraca de ea? n-are nici un
+el de bucurie. =as-o in pace. nu mai adau!a inca un neca2 la starea ei.3 0ind a venit in s+irsit responsabila. i-am multumit
ca ne-a acordat aceasta atentie si am adau!at> 3Functionara dumneavoastra si-a dat toata silinta. dar probabil ca numai
dumneavoastra ne puteti a'uta. etc. etc.3 * +ost o oca2ie in care am invatat de la un om de peste sapte2eci de ani cum trebuie
sa te porti cind esti imbracat cu bunatate.
1ste si mai trist cind cei ce lucrea2a cu su+letele in 7iserica nu sint imbracati cu bunatate. 0ind a a+lat pentru prima oara ca
am de !ind sa ma duc la Seminar ca sa a'un! pastor. +ratele Simion 0ure m-a cautat si mi-a 2is> 30(iar vrei sa te +aci
predicator. ca tata-tu43 3:a3. am raspuns eu timid. 3*tunci. roa!a-te :omnului ca sa-ti dea o bere!ata lar!a3. 0on+u2 inca.
credeam ca +ace alu2ie la boala mea de +icat si la +aptul ca nu pot minca decit mincare de re!im special. Fratele 0ure a
continuat insa. dind raspuns nedumeririi de pe +ata mea> 3%e copiii :omnului trebuie sa-i in!(iti asa cum sint. cu pene cu
tot. &u-i de loc usor sa-i in!(iti pe unii<3 * +ost prima si una dintre cele mai bune lectii de 3teolo!ie pastorala3 din intrea!a
mea pre!atire.
*lta data ma a+lam in cercul 7isericilor de pe coasta de vest a *mericii si am avut privile!iul sa lucre2 alaturi de oameni ca
%etru %opovici. Simion 0ure. =iviu 6la(. *urel %opescu si #ic(ard Burmbrand. Imi amintesc ca intr-una din localitatile de
pe coasta %aci+icului aparuse o cearta intre doua 7iserici si o stare de con+lict intre cei doi predicatori. 0a si in alte dati.
pastorii celorlalte 7iserici au +ormat o comisie si ne-am dus la +ata locului ca sa incercam sa-i indemnam pe +rati spre bine.
&e-am impartit in doua !rupe si ne-am dus sa stam de vorba cu +iecare 7iserica si predicator in parte. 1u am +acut parte din
aceeasi !rupa cu +ratele %etru %opovici. &-am sa uit niciodata cuvintele rostite atunci de dinsul. Stind de vorba cu unul
dintre predicatori. +ratele %etru %opovici i-a spus> 3:e ce nu esti intelept4 &u asa se cisti!a o lupta. Fii bun si vei cisti!a< ;-
ati invra'bit unii impotriva altora si toti credinciosii su+era. :aca vrei sa cisti!i. +ii bun< *rata dra!oste si vei aduna toata
comunitatea de rom/ni la tine. :aca vrea cineva sa plece dincolo. la cealalta adunare. c(eama-l pentru o ultima duminica si
da o masa de despartire in cinstea lui. ultumeste-i pentru tot ce a +acut pina atunci in adunare si spune-i ca esti convins ca
va continua sa +ie un madular bun si in cealalta adunare. 6amenii au nevoie de cineva care sa-i iubeasca. 0(iar mai mult
decit sa le predice. *rata-le dra!oste si bunatate si ti i-ai cisti!at pentru totdeauna. ;or veni inapoi si de la capatul
pamintului. daca vor sti ca esti un om care-i iubesti sincer si le vrei binele. Fii cate!oric cu pacatul. dar plin de iubire cu
pacatosii. :aca vrei sa cisti!i. poarta-te cu bunatate<3
*m inteles atunci care a +ost secretul succesului slu'irii +ratelui 3%itt3. 7unatatea poate pierde pe termen scurt. dar in +inal.
cisti!a intotdeauna< -
7unatatea crestina trebuie sa ne insoteasca pretutindeni. 0(iar si animalele din 'urul casei trebuie sa a+le ca noi sintem copii
ai :omnului. Imi aduc aminte cu cita dra!oste le vorbea mama mea orataniilor de la +erma. 0(iar si ciinii veneau pe lin!a
ea sa se !udure bucurosi. *m a'uns sa cred ca cine nu este bun cu animalele. nu va reusi sa +ie bun nici cu oamenii. 1ste o
convin!ere a mea pe care mi-a intarit-o si mai mult scur!erea anilor. 8inarul care-si loveste cu cru2ime ciinele. nu va +i un
sot si un tata !in!as. *dolescentul care tipa obra2nic la mama sa. va +i la +el de dur si cu viitoarea sa sotie. &u te bucura
cind. de dra!ul tau. prietenul tau. se cearta cu toata lumea. S-ar putea +oarte bine ca sa simti curind pe pielea ta lipsa lui de
bunatate<
7unatatea crestina trebuie sa creasca. 15perientele vietii si umblarea noastra cu :umne2eu trebuie sa ne maturi2e2e in
bunatate. Iata ce scrie apostolul %etru> 3:e aceea. dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra +apta? cu +apta.
cunostinta? cu cunostinta. in+rinarea? cu in+rinarea. rabdarea? cu rabdarea. evlavia? cu evlavia. dra!ostea de +rati? cu
dra!ostea de +rati. iubirea de oameni3 ,2 %etru 1>5-7-.
Cum creste bunatatea?
0restem in bunatate atunci cind cei din 'ur se poarta +rumos cu noi4 &u cred. *devarata bunatate se de2volta nu numai
atunci cind este doar o re+le5ie a bunatatii din 'ur. ci in situatiile cind ea e5ista intocmai ca o unda de lumina intr-un loc
intunecos. 7unatatea creste pe masura ce altii au nevoie de ea.
ste bunatatea un semn de slabiciune?
%robabil ca ati au2it spunindu-se> 3Sint bun. dar nu sint si prost3. 0ine spune asa. da de'a semne de rautate.
6ricine poate +i rau. dar se cere multa putere ca sa te mani+esti intotdeauna ca un om bun. :esi pare parado5al. 7iblia spune
ca 3cei blin2i vor mosteni pamintul3 , at. 5>5-. &imeni n-ar spune despre un tintar care n-a strivit un ele+ant. ca a +acut-o
din bunatate. dar un ele+ant care a ales sa nu +aca rau unui tintar poate +i cate!orisit drept bun.
7unatatea nu este o dovada de slabiciune. ci de putere. Iata ce a reusit sa +aca o tinara +ata buna la su+let. Istoria noastra
incepe pe vremea cind ea lucra ca an!a'ata la unul dintre cei mai 3imposibili3 se+i. 6rice ar +i +acut. din partea lui nu veneau
decit replici nemultumite si pline de nervi. =ucrul in subordinea acestui om devenise un cosmar insuportabil. 8inara noastra
a'unsese sa se intrebe daca banii cisti!ati meritau sanatatea 2druncinata si nervii incordati. *ceasta pina intr-o 2i in care ea s-
a (otarit sa-i 'oace nesu+eritului se+ o +arsa. Incepind cu acea dimineata. tinara s-a (otarit sa-i +aca in +iecare 2i se+ului cite
un compliment. * inceput cu> 3;ai ce sto+a +rumoasa este in costumul dumneavoastra3 si a trecut prin toata !ama de
complimente posibile. 0are a +ost re2ultatul4 se+ul a devenit incet. incet mai potolit si nu dupa multa vreme ... a luat-o de
sotie. 7unatatea ei a biruit. 8aria ei de caracter i-a cisti!at admiratia si ... inima lui.
)n compliment te poate +ace sa a'un!i departe.
0restinii au intrat in imperiul bunatatii la 0rucea de la 9ol!ota. *colo. ei s-au intilnit cu 7unatatea in persoana. :e atunci.
ei cresc mereu in bunatate. +acind tuturora bine. pina in 2iua in care 7unatatea ii va lua la Sine acasa. ca sa aiba parte vesnic
de ea.
%e de alta parte. cei care nu s-au dus la 9ol!ota sa se intilneasca cu 7unatatea lui :umne2eu. vor continua sa traiasca in
rautatea inimii lor. pina ce intr-o 2i vor intra pe deplin in partasia celei mai rautacioase persoane din univers - Satan insusi.
Impreuna cu el si cu ceilalti oameni rai. ei se vor c(inui pe vecie unii pe ceilalti. provocindu-si plinsul si scrisnirea dintilor.
3%reaiubitilor. +ie-va !roa2a de rau si alipiti-va tare de bine3.
0restinii trebuie sa +ie o o!lindire a bunatatii lui :umne2eu catre ceilalti oameni. 3Fiti buni unii cu altii3.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Supuneti-va unii altora
(
"Supuneti-va unii altora"
3ie nu-mi dictea2a nimeni. Sa nu-mi spuneti mie ce sa +ac. a descurc eu si sin!ur. Fac ce vreau si +ac ce-mi place<3 &u
vi se pare ca ati mai au2it undeva aceste cuvinte4
Sa ne inc(ipuim ca tocmai ati terminat de e5pus seria de motive pentru care propuneti ca o oarecare lucrare sa se +aca in
biserica si sinteti +oarte convins ca aveti per+ecta dreptate. numai ca ... ceilalti vad alt+el si nu sint de acord. 0e veti +ace4
6are nu !inditi> 3=a sedinta urmatoare nici nu mai vin<3 4
*ti va2ut vreodata doi oameni care se invita reciproc sa paseasca primul in +ata unei usi desc(ise si niciunul nu vrea sa
cede2e4 *parenta lor politete s-a poticnit in incapatinarea amindorura> niciunul nu vrea sa +ie primul<
0e este rau cu cele trei atitudini de mai sus4 &u avem dreptul sa mer!em de capul nostru4 &u avem dreptul sa ne suparam
cind nu se tine seama de parerea noastra4 &u avem dreptul sa +im cei mai smeriti si sa +im 3mindri3 de smerenia noastra4
7iblia ne spune ca cei care vor sa placa :omnului trebuie sa renunte de buna voie la toate aceste 3drepturi3 ale mindriei> si
toti in le!aturile voastre sa +iti impodobiti cu smerenie. 0aci 3:umne2eu sta impotriva celor mindri. dar celor smeriti le da
(ar3 ,1 %etru 5>5-.
=a o ultima anali2a. nimeni nu poate +ace c(iar tot ce vrea si nimeni nu poate trai sin!ur. ,Imi aduc aminte ca poetul si
pro+esorul Ioan *le5andru ne povestea la )niversitatea %opulara din 7ucuresti despre dialo!ul pe care-l avusese cu un
3liber cu!etator3. 8inarul se apropiase de pro+esor politicos. dar oarecum cate!oric in critica sa> 3:omnule pro+esor. nu
intele! de ce le!ati dumneavoastra +ericirea de cunoasterea lui :umne2eu si de trairea in ascultare de 1l. 1u sint un ateu
3liber cu!etator3 si sint +oarte +ericit si +ara :umne2eul de care vorbiti dumneavoastra. &u intele! cum as putea +i +ericit
daca ar trebui sa ma supun unei +orte superioare mie si sa traiesc in dependenta totala de vointa ei3. #eplica pro+esorului a
venit repede si plina de ... poe2ie> 3:ata viitoare cind ti-e +oame sa nu te mai duci la cantina. ci sa maninci din tine. *lt+el.
de +iecare data cind treci pra!ul cantinei. semne2i prin c(iar +aptul acesta declaratia ta de dependenta? depin2i de
bucataresele de la cantina. :u-te la ele si intreaba-le de unde au mincarea pe care ti-o pun in +ar+urie. 1le te vor trimite la
plantele si animalele cimpului. Intreaba-le pe ele de unde vin si te vor trimite la vint. la soare si la ploaie. Intreaba vintul.
soarele si ploaia de unde vin si-ti vor raspunde> 3:e la :umne2eu<3 :aca nu vrei sa depin2i de :umne2eu. cind ti-e +oame
data viitoare incearca sa maninci ... din tine. aninca-ti de!etele miinii. urec(ile si pulpa de la picior. ateule<3-
:epindem cu totii unii de ceilalti si cu toti depindem de :umne2eu si de bunavointa =ui.
:aca vrem sa +im dupa voia lui :umne2eu trebuie sa invatam sa ne supunem =ui si sa ne supunem si unii altora. Iata care
este indemnul pe care ni-l da 7iblia> 3ultumiti intotdeauna lui :umne2eu 8atal. pentru toate lucrurile. in &umele
:omnului nostru Isus 0(ristos. Supuneti-va unii altora in +rica lui 0(ristos3 ,1+es. 5>2$-21-.
0ine reuseste sa-I multumeasca lui :umne2eu pentru toate lucrurile intele!e ca trebuie sa accepte viata asa cum este ea
rinduita de :umne2eu. *cesta este primul pas spre supunere. *l doilea pas este sa invatam sa ne supunem si unii altora.
cautind ceea ce este bine in +ata :omnului ,3in +rica lui 0(ristos3-.
* te supune vine de la e5presia !reaca> 3(upo meno3 care se poate traduce prin> 3a te ase2a in linie3. a te subordona. a
asculta de !lasul superiorului in armata. :umne2eu a rinduit ca lumea aceasta sa +ie !uvernata de anumite +orme de
autoritate si noi trebuie sa ne subordonam lor. =umea s-ar prabusi in anar(ie si-n (aos daca nu ar e5ista aceste +orme de
subordonare si de cooperare.
!utoritatea suprema
0ea dintii si cea mai mare autoritate este :umne2eu. %salmistul scrie> 3Incredintea2a-ti soarta in mina :omnului. increde-te
in 1l. si 1l va lucra3 ,%salm 37>5-. &oul 8estament reia aceasta tema> 3Supuneti-va dar lui :umne2eu. Impotriviti-va
diavolului. si el va +u!i de la voi3 ,Iacov 4>7-. 7iblia ne atra!e atentia ca e5ista doua puteri cosmice> :umne2eu si Satana.
=ui :umne2eu trebuie sa ne supunem. iar lui Satana trebuie sa ne impotrivim.
15ista o cate!orie de naivi care cred ca pot trai intr-o neutralitate comoda> nici supunindu-se lui :umne2eu si nici
impotrivindu-se prea mult diavolului. 6 ast+el de stare este ilu2orie. nascuta din lucrarea de inselaciune des+asurata in lume
de Satana. &e-am nascut intr-un univers s+irtecat de o in+runtare cosmica. careia. c(iar daca nu o intele!em pe deplin trebuie
sa-i +acem +ata. &u e5ista independenta. 8rebuie sa ne supunem sau lui :umne2eu. sau lui Satana si sistemului sau. numit
3lumea de acum3.
3:ar +ac ce vreau si nu ascult de nimeni<3 :ra!ul meu. asa ceva nu se poate. Sau esti cu :umne2eu sau cu Satana. :omnul
Isus clari+ica lucrul acesta cind 2ice> 30ine nu este cu ine. este impotriva ea. si cine nu strin!e cu ine. risipeste3 ,at.
12>3$-. 1ste absurd sa cre2i ca se poate sa +i neutru. &u depinde de tine> 30ine nu este cu ine. este impotriva ea3.
Supunerea +ata de :umne2eu si acceptarea lui Isus ca :omn sint lucruri de cea mai mare insemnatate. 0ei care se dau acum
de partea =ui. vor !usta in +inal cu 1l din cupa victoriei. 0ei care I se impotrivesc acum. vor in!enunc(ea odata inaintea =ui
la marea Cudecata. 7iblia spune> 3Iata ca a venit :omnul cu 2ecile de mii de s+inti ai Sai. ca sa +aca o 'udecata impotriva
tuturor. si sa incredinte2e pe toti cei nele!iuiti. de toate +aptele nele!iuite pe care le-au +acut in c(ip nele!iuit. si de toate
cuvintele de ocara. pe care le-au rostit impotriva =ui acesti pacatosi nele!iuiti3 ,Iuda 14.15-. 0ine vrea sa vada ca nu e5ista
neutralitate. sa e5amine2e cu atentie continutul 3in'uraturilor3 de care este plin vocabularul oamenilor din lume. &u este clar
ca cele mai multe sint indreptate impotriva lui :umne2eu si a lucrurilor =ui s+inte4 ;a veni o vreme cind acesti i!noranti
atei vor plati pentru naivitatea lor vinovata. 7iblia spune> 3%entru ca in &umele lui Isus sa se plece orice !enunc(i al celor
din ceruri. de pe pamint si de sub pamint. si orice limba sa marturiseasca. spre slava lui :umne2eu 8atal. ca Isus 0(ristos
este :omnul3 ,Filip. 2>1$-11-. Indemnul subinteles in acest te5t este urmatorul> 3Supune-te 0elui biruitor acum. pentru ca sa
ai in +inal parte de biruinta. :aca +aci aceasta. in 2iua :omnului vei +i de partea celor binecuvintati.
"especta#i pe cei mai in virsta
0ea de a doua ba2a de autoritate in 7iserica si in societate sint cei mai in virsta. Iata indemnul pe care-l !asim in 1 %etru
5>5> 38ot asa si voi. tinerilor. +iti supusi celor batrini. si toti. in le!aturile voastre. sa +iti impodobiti cu smerenie. 0aci.
:umne2eu sta impotriva celor mindri. dar celor smeriti le da (ar3.
8inerii inc(ipuiti. care vor sa aibe ultimul cuvint si vor sa rastoarne lumea cu susul in 'os. aruncindu-i la cosul istoriei pe cei
batrini. se nenorocesc sin!uri. %roverbul rom/nesc intelept spune> 30ine nu are batrini sa si-i cumpere3. *dolescentii care
cred ca pot inlocui e5perienta de o viata a batrinilor cu 3cunostintele3 acumulate in scoli n-au nici un (abar de viata. scolile
lumii nu +ac doi bani in comparatie cu scoala vietii< :in punct de vedere crestin. orice bat'ocorire a celor mai in virsta si
orice rebeliune impotriva ordinii stabilite este o violare a unui principiu +undamental al Scripturii.
In practica. asa numitul 3con+lict intre !eneratii3 nu este nimic altceva decit o dovada a +aptului ca nu ne 3impodobim cu
smerenie in le!aturile noastre3 si ca nu vrem 3sa ne supunem unii altora3. *vem la +el de multa nevoie si de intelepciunea
ec(ilibrata a batrinilor si de entu2iasmul debordant si ne+ormalist al tinerilor. *ceste doua realitati sint ca +rina si motorul
automobilului. ;ai de masina care nu are motor. dar vai si de masina care nu are +rine<
Supune#te Bisericii
0ea de a treia autoritate rinduita de :umne2eu este 7iserica> 3*scultati de mai marii vostri. si +iti-le supusi. caci ei
prive!(ea2a asupra su+letelor voastre. ca unii care au sa dea socoteala de ele? pentru ca sa poata +ace lucrul acesta cu
bucurie. nu suspinind. caci asa ceva nu v-ar +i de niciun +olos3 ,1vrei 13>17-. 7iserica este +amilia copiilor lui :umne2eu si
in aceasta +amilie unii sint rinduiti sa conduca. :umne2eu ne indeamna sa acceptam aceasta ordine pentru ca activitatea
acestor lideri spirituali sa poata +i +acuta cu bucurie. &u-i necesar ca sa le mai in!reunam si noi lucrarea. *u si asa o sarcina
destul de !rea. 0(iar si atunci cind un ast+el de conducator al 7isericii este !resit intr-o anumita privinta. mult mai mult se
poate indrepta daca cei ce vor sa-l a'ute +ac aceasta intr-un spirit de supunere. decit daca o +ac intr-un du( de impotrivire.
a'oritatea impasurilor care au dus si duc la ruperi de 7iserici si la su+erinte nenecesare provin nu dintr-o problema de
3dreptate3. ci din una de atitudine. #elatiile de supunere sint la +el si in 7iserica si in +amilie. 0ind vrei sa +aci o 3limpe2ire3
a treburilor din 7iserica intreaba-te> 3i-ar placea ca sotia mea sa incerce sa re2olve problemele de acasa prin aceeasi
metoda pe care o +olosesc eu +ata de conducatorii 7isericii43
Supune#te formelor de guvernamint
* patra autoritate rinduita de :umne2eu este +orma de !uvernamint a tarii> 3Fiti supusi oricarei stapiniri omenesti. pentru
:omnul? atit imparatului. ca inalt stapinitor. cit si dre!atorilor. ca unii care sint trimisi de el sa pedepseasca pe +acatorii de
rele si sa laude pe cei ce +ac bine3 ,1 %etru 2>13-14-.
0ele patru +orme de supunere enumerate mai sus sint importante si numai cel care se incadrea2a in ele poate deveni ceea ce
vrea :umne2eu sa-l +aca. 8otusi. in a+ara celor patru. mai e5ista una +ara de care nu vom putea sa mer!em prea departe in
viata si nu vom reusi sa +acem prea multe> supunerea unii catre altii> 3Supuneti-va unii altora in +rica lui 0(ristos3 ,1+es.
5>21-. 3si toti in le!aturile voastre sa +iti impodobiti cu smerenie3 ,1 %etru 5>5-. Imparatia lui :umne2eu este un re!at al
iubirii si nicaieri nu se e5prima mai +rumos aceasta iubire ca intr-un caracter smerit. !ata sa se puna la dispo2itia altora in
slu'ire.
xemplul suprem
:omnul Isus este modelul suprem al supunerii si slu'irii din iubire. :in pruncie si pina la 9ol!ota. :omnul Isus a +ost 3unul
venit ca sa slu'easca3 ,arcu 1$>45-. %riviti-= ducindu-si crucea spre dealul 0apatinii. *u2iti-l cum o+tea2a si in+iorati-va
cind cade sub povara ei. :e crucea aceea erau atirnate toate pacatele lumii de la *dam si pina la ultimul om care se va naste
in lume. *dmirati-= cum stie sa ne slu'easca noua si cum stie sa se supuna (otaririi 8atalui din ceruri. *r +i putut sa c(eme
le!iunile de in!eri ca sa-= scape. dar n-a +acut-o. 1ra *totputernic. dar a acceptat sa +ie scuipat si sc(in!iuit de oamenii pe
care i-a creat din dra!oste. :in cau2a ca m-a iubit pe mine. a su+erit rusinea si a murit moarte de til(ar pe cruce.
Ima!inati-va cum a aratat lucrarea :omnului Isus privita din ceruri. 0autati sa patrundeti dincolo de slava si sa-= vedeti pe
Isus stind pe tron. in toata splendoarea si stralucirea dumne2eirii Sale. *re +rumusetea si desavirsirea slavei de :umne2eu.
&imic nu-i lipseste. 0autati sa va ima!inati apoi o scara lun!a care coboara din cer spre pamint si priviti-= pe acest Isus
cum coboara. treapta dupa treapta. parasind slava cerului si intrind in atmos+era poluata de pacat a pamintului. 6menirea
2ace in cel rau si miroase urit in starea ei de putre+actie. 1l se umileste atit de mult incit accepta sa spele picioarele acestei
umanitati murdarite de pacat. =a picioarele scarii. ima!inati-va lupii vicleni. rai si cru2i care asteapta sa-= s+isie. 1l vine sa
se umileasca si sa spele picioarele min'ite ale omenirii. *poi. se lasa prins de ei. ca un iel blind. accepta sa +ie scuipat de
aceasta (aita nebuna si li se da in miini de buna voie ca sa +ie sc(in!iuit si apoi s+isiat pe lemnul crucii. 8oate acestea le-a
+acut pentru ca te-a slu'it pe tine si pe mine. +acindu-se 3ur2itorul unei mintuiri vesnice3. *cesta este :omnul care ne
c(eama in imparatia =ui si ne indeamna sa invatam si noi sa ne supunem unii altora si 3sa +im impodobiti cu smerenie in
le!aturile noastre3.
0ei mai multi dintre noi nu am vrea sa ne supunem nimanui. &i se pare ca sintem prea destepti si prea priceputi ca sa ne
umilim inaintea altora. 1ducatia noastra. diplomele cucerite. nivelul de civili2atie si mai ales ... stravec(ea mindrie nu ne
lasa sa ne mai imbracam cu smerenie in le!aturile noastre. &u mai avem intre noi slu'irea in spiritul ielului lui :umne2eu.
&e-am insusit mai de!raba incapatinarea catirului care se intoarce cu spatele la stapin si +ace pra+. cautind sa-l loveasca cu
copita.
0um va putea ma!arul acesta violent sa se incadre2e in lucrarea 7isericii4 8rebuie sa ne pocaim cu totii si sa ne intoarcem
la simplitatea si autoritatea 0uvintului lui :umne2eu. 0(iar daca traim intr-o lume comple5a. principiile 7ibliei au ramas
aceleasi. 7iserica n-ar trebui sa coboare standardul la nivelul pornirilor membrilor +iresti. =iderii du(ovnicesti trebuie sa dea
tonul unei vieti de smerenie si supunere. iar ceilalti trebuie sa se supuna lor. 3din pricina lui 0(ristos3.
$estul supunerii
Iata cum este pus la incercare in 7iserica spiritul nostru de supunere. *dunarea stabileste un anumit standard de s+intenie si
imediat unul sau doi dintre membrii 7isericii nu vor sa-l urme2e. 3&u sintem de acord3 spun ei cu tarie. #eactia lor seamana
mai mult cu lovitura de ma!ar. decit cu spiritul blind al mielului. 0redinciosii s-au deprins sa +ie mai incapatinati in lucrurile
3mici3 ale disciplinei 7isericesti. decit a +ost :omnul Isus cind I s-a propus sa lase slava si sa 3ia c(ip de rob. +acindu-se
asemenea oamenilor3. 0unosc tinere din 7iserica care s-au suparat mai mult pentru citiva centimetri la lun!imea roc(iei.
decit s-a suparat 0(ristos ca a trebuit sa moara pentru aceasta incapatinare la 0ruce. Frati s-au 'i!nit mai mult unul pe
celalalt pentru un anumit +el de tuns sau pieptanatura. decit s-a 'i!nit :omnul cind a trebuit sa se ase2e intre doi til(ari ca sa-
i mintuiasca. =oviturile incapatinate de copite marc(ea2a viata 7isericilor de a2i mai mult decit dove2ile minunate de
supunere. 8oti su+erim si. in stra+undul su+letului. toti stim ca 3nu se merita3.
,Fratele #ic(ard Burmbrand imi povestea odata ca tocmai vi2itase o adunare crestina divi2ata din cau2a parerii despre
libertatea +emeii de a purta palarie in locul traditionalului batic. 3=e-am spus repede care este solutia3. a spus dinsul. 3&u
avea rost sa se certe pentru asemenea +leacuri. =e-am spus sa poarte de-acum incolo si batic si palarie> cele care vor palarie
sa poarte baticul sub palarie. iar cele care vor batic. sa poarte palaria sub batic<3 %robabil ca nu v-a scapat ironia din s+atul
+ratelui #ic(ard. 1a marca de +apt mustrarea pentru o adunare care se impiedica in 3+leacuri3. cind lumea pacatoasa ii
astepta a+ara cu 1van!(elia.-
0e vrem sa spunem cu aceasta4 ;rem sa spunem ca de-acum nimeni nu mai are voie sa !indeasca si sa-si spuna parerea de
+rica sa nu intre in con+lict cu 7iserica si sa +ie acu2at de nesupunere4 Fireste ca nu. %oti !indi si poti vorbi cit vrei si cu cine
vrei. :ar trebuie sa inveti sa +aci toate acestea intr-un spirit de smerenie si de supunere. :e pe po2itia mielului. poti oricind
2ice> 3*'uta-ma in aceasta problema. &u intele! de ce este asa3. &u spune in incapatinarea ma!arului> 3#e!ula aceasta
stupida nu are nici un sens3.
ulti credinciosi din 7iserica se lipsesc sin!uri de binecuvintari. ne+iind niciodata !ata sa ceara lamuriri sau sa se lase
a'utati de ceilalti. S-ar putea ca problema ta sa +ie de natura +inanciara sau de natura spirituala? nu contea2a. :u-te la +ratii
tai si cere-le a'utorul. :aca-ti o+era bani. nu +i prea mindru ca sa-i primesti. :aca-ti atra! atentia ca te a+li pe un drum !resit.
supune-te lor si urmea2a-le s+atul. &u te !rabi sa contra2ici. asculta. cauta sa intele!i si implineste. *ceasta este cea mai
si!ura cale spre binecuvintare.
Supunerea te scuteste
:e ce sa ma supun autoritatii4 :e ce sa ascult de tata4 :e ce sa ascult de cei ce conduc 7iserica4 :e ce sa ma supun altora4
Supunerea ne aduce o +orma de protectie. ea ne scuteste de atacurile spirituale ale diavolului. Supunerea este ca o umbrela
care te poate scuti de torentele ploii. Supunerea ne scuteste sa in+runtam sin!uri sa!etile ar2atoare ale celui rau. :aca tatal
tau iti spune> 3mai bine nu te duce seara aceasta ...3 . +a bine si asculta-l. S-ar putea sa +ie s+atul care te scuteste de o
prime'die nebanuita. :aca autoritatile iti spun> 30ondu cu ma5imum 65 de mile pe ora3. stai in aceasta vite2a. considerind-o
limita care desparte o calatorie placuta de una care ti-ar putea lasa un !ust amar in !ura. :aca cei din 7iserica iti spun ca nu
este bine sa asculti un anume +el de mu2ica. asculta-i. caci va +i spre binele tau. 0ei carora le-a dat :umne2eu autoritate
asupra ta nu-ti vor raul. ci dimpotriva. sa te pa2easca de prime'die.
0ind raspun2i obra2nic> 37a ma duc tata. re!ulile acestea +i5ate de tine n-au nici o noima3 sau 3Fac ce vreau cu viata mea3
sau 3Sint destul de mare ca sa ma conduc si sin!ur3. nu +aci altceva decit sa iesi sin!ur de sub umbrela protectoare si sa te
ase2i in calea atacurilor diavolului. =ipsa de supune +ata de autoritatea protectoare stabilita de :umne2eu este responsabila
pentru ma'oritatea su+erintelor inutile pe care ni le-am provocat sin!uri. :aca am +i ascultat. am +i avut parte de bucurie si
de biruinta.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Iubiti-va unii pe altii
).
""ubiti-va unii pe altii"
arD avea cinci anisori cind a trebuit sa treaca printr-o operatie ma'ora. care i-a pus serios viata in cumpana. :octorii si-au
dat repede seama ca o trans+u2ie de sin!e era absolut necesara. :upa ce au testat toti membrii +amiliei. sin!urul care avea
acelasi tip de sin!e era +ratele ei mai mic. CimmD.
3CimmD. vrei sa-i dai sin!ele tau lui arD43 l-a intrebat doctorul.
CimmD a strins nervos din dinti si a spus dupa un rastimp> 3:a. domnule doctor. daca trebuie ...3
S-au apucat repede de lucru si l-au pre!atit pe baietas pentru trans+u2ia de sin!e. &u incepusera insa bine procedeul si
obra'ii lui CimmD s-au albit deodata. :octorul si-a dat seama ca nu trans+u2ia este de vina si i-a +acut semn asistentei sa stea
de vorba cu baiatul.
3&u te simti bine. CimmD43 l-a intrebat asistenta.
37a da. dar ma intreb cind am sa incep sa mor34
3Sa mori43 a tresarit asistenta. 38u cre2i ca va trebui sa mori daca-i vei da sorei tale sin!e43
3:a. cu si!uranta3.
3si esti !ata sa mori pentru sora ta43
3:a. doar am acceptat sa-i dau sin!ele meu.3
:octorul si asistenta au privit cu uimire si admiratie spre micul erou. *poi i-au e5plicat lui CimmD ca nu va trebui sa moara.
deoarece arD avea nevoie numai de o mica cantitate de sin!e.
Intimplarea aceasta este o ilustratie a sacri+iciului de care este in stare dra!ostea.
7iblia ne spune ca> 3&u este mai mare dra!oste decit sa-si dea cineva viata pentru prietenii sai3 ,Ioan 15>13-.
Intrea!a Scriptura nu este altceva decit o carte de dra!oste. 1a ne istoriseste cum s-a mani+estat cea mai coplesitoare iubire
din istoria cosmosului> dra!ostea lui :umne2eu pentru rasa umana. :esi =-am parasit prin neascultarea protoparintilor
nostri. :umne2eu a ales sa ne iubeasca si sa ne recisti!e pentru Sine. :ra!ostea lui :umne2eu s-a mani+estat pentru noi pe
vremea cind noi ii eram inca straini si vra'masi. 7iblia ne spune ca :umne2eu este dra!oste. &u este de mirare deci ca ea
cere tuturor celor care au intrat in +amilia lui :umne2eu sa mani+este o dra!oste intensa unii pentru altii.
Iata ce ne-a spus :omnul Isus despre dra!oste> 3;a dau o porunca noua> Sa va iubiti unii pe altii? cum v-am iubit 1u. asa sa
va iubiti si voi unii pe altii. %rin aceasta vor cunoaste toti ca sinteti ucenicii ei. daca veti avea dra!oste unii pentru altii3
,Ioan 13>34-35-.
3*ceasta este porunca ea> sa va iubiti unii pe altii. cum v-am iubit 1u. &u este mai mare dra!oste decit sa-si dea cineva
viata pentru prietenii sai3 ,Ioan 13>34. 35? 15>12. 13-.
7iblia mai spune> 3Sa nu datorati nimanui nimic. decit sa va iubiti unii pe altii3 ,#om. 13>8-.
30aci voi sin!uri ati +ost invatati de :umne2eu sa va iubiti unii pe altii3 ,1 8es. 4>"-.
3Sa aveti o dra!oste de +rati nepre+acuta. iubiti-va cu caldura unii pe altii. din toata inima3 ,1 %etru 1>22-.
1pistolele lui Ioan duc si mai departe aceasta porunca a iubirii>
30aci vestirea. pe care ati au2it-o de la inceput. este aceasta> sa ne iubim unii pe altii3.
3si porunca =ui este sa credem in &umele Fiului Sau Isus 0(ristos. si sa ne iubim unii pe altii. cum ne-a poruncit 1l3.
3%rea iubitilor. daca ast+el ne-a iubit :umne2eu pe noi. trebuie sa ne iubim si noi unii pe altii. ... daca ne iubim unii pe altii.
:umne2eu ramine in noi. si dra!ostea =ui a a'uns desavirsita in noi3. ,1 Ioan 3>11. 23? 4>11. 12-.
Iubirea unul pentru altul nu este o optiune. ci o porunca a :omnului. 6ricine +ace parte din +amilia lui :umne2eu mani+esta
aceasta trasatura comuna.
%n anume fel de iubire
0ei ce au studiat +enomenul dra!ostei au remarcat patru +eluri de iubire> iubirea romantica. iubirea de +rate. iubirea din
cadrul +amiliei si iubirea divina. 7iblia le cere celor credinciosi sa se ridice deasupra iubirii omenesti si sa practice iubirea
divina. 7ineinteles ca impreuna cu aceasta porunca. :umne2eu ne daruieste prin :u(ul si resursele necesare pentru a trai la
acest nivel inalt. caci nu e5ista in niciunul din noi su+iciente resurse ca sa putem iubi ca :umne2eu.
7iblia +oloseste cuvintul 3a!ape3 pentru a deosebi iubirea divina de celelalte +orme ale iubirii. Iubirea de tipul 3a!ape3 cauta
intotdeauna binele suprem pentru +iinta iubita. 1a nu se limitea2a doar la aprinderea sentimentelor. ci se ridica la nivelul
mintii si subordonea2a intrea!a vointa in procesul de slu'ire al celor pe care-i cuprinde. *!ape este iubirea care se sacri+ica
si care se o+era sa a'ute si acolo unde a'utorul nu este meritat.
0ea mai buna ilustratie a acestui +el de iubire este :omnul Isus 0(ristos> 3:ar :umne2eu isi arata dra!ostea +ata de noi prin
+aptul ca. pe cind eram noi inca pacatosi. 0(ristos a murit pentru noi3 ,#om. 5>8-.
1ste nevoie de multa iubire ca sa putem sa ne slu'im unii altora. :e prea multe ori. comportamentul nostru dovedeste cit de
copilarosi si imaturi sintem. :aca un +rate din 7iserica este sanatos din punct de vedere spiritual. cu o +amilie care-i +ace
cinste si cu o activitate care-l scoate in evidenta in +ata tuturor. atunci noi ii acordam toata iubirea noastra. 8oti il consideram
3unul de-al nostru3 si ne in!(esuim sa-l invitam pe acasa.
:ar sa ne inc(ipuim ca acest +rate incepe sa treaca prin clipe mai !rele. %oate ca cineva i-a spus ceva care l-a ranit sau poate
ca :umne2eu a in!aduit ca ceva rau sa i se intimple in +amilie. 0e se intimpla cu dra!ostea noastra4 15act cind el are mai
mult nevoie de ea. noi ii intoarcem spatele. :aca incepe sa vina mai rar pe la 7iserica. il socotim 3instrainat3 si-l scoatem
din inimile noastre. 7ineinteles ca el va cauta re+u!iu in prieteniile unor oameni din lume si probabil ca-l vom vedea curind
in situatii si circumstante 3discutabile3. *tunci ne vom !rabi sa-l aratam cu de!etul si sa nu ne mai socotim datori sa-i sarim
in a'utor. 0omportamentul nostru este un +el de ne!ustorie> sintem !ata sa investim doar in prieteniile din care nada'duim sa
ne intoarcem cu o oarecare do2a de pro+it. 0ind nu ni se raspunde dupa asteptari. ne retra!em 3capitalul3 si-i tratam pe
ceilalti cu raceala.
0it de di+erita a +ost dra!ostea lui 0(ristos< 1l ne-a iubit pe vremea cind noi ii eram vra'masi si cu cit Il raneam mai mult. cu
atit 1l isi desc(idea bratele mai lar!. pina ce le-a intins atotcuprin2ator pe cruce.
Iubirea de tipul a!ape este iubirea care se daruieste pe sine. c(eltuindu-se pentru binele si +ericirea celor din 'ur.
stiu ca este !reu sa mai ramii prieten cu cineva care a parasit standardul s+inteniei crestine si ca o eventuala a+iliere cu el
poate ruina o reputatie cu !reu cisti!ata. :ar. ce este mai important> or!oliul si po2itia noastra in oc(ii celorlalti sau salvarea
celui care se a+la intr-o stare de cri2a4 0e te-ar costa daca l-ai invita acum la masa in +amilia ta4
stiu ca. din punct de vedere uman. el nu mai merita atentia ta. dar din punct de vedere al iubirii divine4
)na din ilustratiile (a2lii din cintecele crestine ale ne!rilor spune ca. incercind sa participe la un serviciu divin intr-o
7iserica a albilor. un ne!ru a +ost luat pe sus si aruncat !ramada in pra+ul drumului. %e cind se ster!ea incetisor. scuturindu-
si (ainele. cel umilit a au2it !lasul :omnului> 30e ti s-a intimplat %ete43 3-au aruncat in strada. :oamne3. 3stiu. %ete3. a
continuat :omnul. 3si 1u caut sa intru in aceasta 7iserica de 15 ani si nu am reusit inca<3
:omnul Isus este intotdeauna a+ara cu cei care su+era si !em.
:upa cel de al doilea ra2boi mondial. un !rup de credinciosi +rance2i din teritoriile *lsaciei si =orenei au luat (otarirea ca sa
nu ia 0ina :omnului impreuna cu populatia de ori!ine !ermana. In prima duminica de dupa aceasta (otarire. +rance2ii i-au
trimis pe !ermani sa ia 0ina la subsolul 7isericii. 0ind a +ost insa sa inceapa cu ru!aciune. pastorul adunarii a simtit ca cerul
este inc(is deasupra lui si nu s-a putut ru!a. :upa citeva minute de liniste. el le-a spus celorlalti> 30red ca stiu ce se
intimpla> :omnul Isus este la subsol cu +ratii !ermani. 0(emati-i inapoi aici. alt+el nu putem lua 0ina :omnului3.
Intimplari ca acestea ilustrea2a cit de important este sa ne dam seama ca noi sintem c(emati sa depasim dimensiunile
in!uste ale sentimentalismelor +irii. pentru a pasi dincolo de ele. in nes+irsitele dimensiuni ale iubirii divine. :ra!ostea lui
:umne2eu nu tine seama de !reutatile care-i stau in cale. 1a se mani+esta c(iar si acolo unde este !reu sa treci peste
resentimente. *!ape este mai mult decit o simtire a inimii? ea este o incordare neinduplecata a vointei. Iubirea aceasta se
mani+esta atunci cind cineva este (otarit sa actione2e c(iar impotriva sentimentelor sale. sacri+icindu-le de dra!ul celui care
a !resit.
15ista o rasplata a iubirii 3a!ape3> bucuria care vine dupa sacri+iciul slu'irii. Sentimentele implinirii nu vin inaintea
actiunilor. ci dupa ele. ca o rasplata binemeritata.
S-ar putea ca tu sa spui> 37ine. dar nu-l mai iubesc de loc. &u mai simt nimic pentru el3.
*sa ceva se poate intimpla in relatiile de +amilie. in relatiile de la lucru si c(iar in relatiile dintre membrii 7isericii. Iubirea
divina va continua insa sa actione2e printr-un act de vointa. 0ind sentimentele s-au evaporat. nestatornice. trebuie sa ne
invatam sa-l iubim pe celalalt printr-un act de vointa. *duceti-va aminte ce i-a spus :omnul Isus bisericii care-si parasise
dra!ostea dintii> 3*du-ti dar aminte de unde ai ca2ut? pocaieste-te si intoarce-te la +aptele tale dintii3 ,*poc. 2>5-. &u ne
putem intoarce la sentimente pierdute decit atunci cind sintem !ata sa +acem +aptele iubirii. Faptele noastre +acute cu
(otarirea neclintita a vointei vor readuce la viata si sentimentele de care ducem acum lipsa. *ceasta inseamna ca trebuie sa
ne purtam +rumos si atunci cind nu simtim simpatie pentru cineva.
:omnul Isus ne-a aratat prin viata Sa ce inseamna iubirea divina care se 'ert+este pentru binele altora. =a s+irsitul vietii Sale.
1l si-a indemnat urmasii sa staruiasca in practicarea iubirii divine. Iata ce le-a spus in predica de pe munte>
3*ti au2it ca s-a spus> 3Sa iubesti pe aproapele tau. si sa urasti pe vra'masul tau3. :ar 1u va spun> 3Iubiti pe vra'masii vostri.
binecuvintati pe cei ce va blastama. +aceti bine celor ce va urasc. si ru!ati-va pentru cei ce va asupresc si va pri!onesc. ca sa
+iti +ii ai 8atalui vostru care este in ceruri? caci 1l +ace sa rasara soarele Sau peste cei rai si peste cei buni. si da ploaie peste
cei drepti si peste cei nedrepti.
:aca iubiti numai pe cei ce va iubesc. ce rasplata mai asteptati4 &u +ac asa si vamesii4 si daca imbratisati cu dra!oste numai
pe +ratii vostri. ce lucru neobisnuit +aceti4 6are pa!inii nu +ac la +el43 ,at. 5>43-47-.
0um poate dobindi cineva o asemenea iubire4 *pare ea odata cu maturi2area4 6 poti dobindi prin +recventarea unei anumite
7iserici4 6 poti obtine ca re2ultat al unei re2olutii de *nul &ou4 15ista un studiu biblic care sa te a'ute sa o cunosti4 &u<
:ra!ostea divina este o rodire a :u(ului S+int> 3#oada :u(ului dimpotriva este dra!ostea ...3 ,9al. 5>22-. &imeni nu poate
produce de la sine dra!oste de calitatea vesniciei. &umai :umne2eu poate iubi dumne2eieste. :u(ul S+int este sin!ura
persoana care ne poate +ace partasi unor asemenea trairi. 6rice credincios care traieste o viata de ascultare si supunere +ata
de :omnul Isus poate avea in inima lui rodirea aceasta minunata> iubirea divina. ladita nu poate rodi de la sine. insa cind
mladita ramine in vita. rodirea se +ace de la sine> 31u sint vita. voi sinteti mladitele. 0ine ramine in ine si in cine ramin
1u. aduce multa roada? caci despartiti de ine. nu puteti +ace nimic3 ,Ioan 15>5-.
:omnul Isus este i2vorul din care cur!e dra!ostea divina. 0ind esti nascut din nou prin :u(ul Sau. :u(ul S+int intra in
contact cu du(ul tau si din aceasta le!atura primesti puterea de a rodi intr-o iubire divina. &u uita ca :omnul Isus este vita si
ca tu esti numai mladita roditoare. :aca nu te vei lipi de 0(ristos cu toata inima ta. nu vei +i in stare sa aduci roada iubirii
divine.
0um este aceasta roada4
7inecunoscutul te5t din 1 0orinteni 13 ne descrie dra!ostea 3a!ape3 ast+el>
:ra!ostea divina este indelun! rabdatoare. 1a re2ista la tavaleala va2ind in celalalt o persoana cu potential de la :umne2eu.
1a vede dincolo de pacat pe pacatosul iubit de :umne2eu. *ceasta iubire mai da cu bucurie inca o sansa celui !resit.
:ra!ostea divina nu se um+la de mindrie si nu invidia2a. 1a se bucura de succesul altora si-i incura'ea2a continuu pe ceilalti.
acordindu-le o permanenta atentie.
:ra!ostea divina nu se poarta necuviincios. 1a nu este isterica. nu vorbeste urit. nu tine minte la nes+irsit !reselile altora
pentru a le raspunde cu aceeasi moneda la vremea prielnica.
:ra!ostea divina nu se da batuta. 1a acopere totul. crede totul. nada'duieste totul. su+ere totul.
%oporul :omnului este c(emat sa rodeasca aceasta calitate inalta a iubirii divine. &u-i de mirare ca Scriptura ne indeamna
sa avem 3radacina si temelia pusa in dra!oste3 ,1+es. 3>17-. sa 3raminem in dra!ostea =ui3 ,Ioan 15>"- si sa crestem 3tot mai
mult in dra!oste unii +ata de altii3 ,1 8es. 3>12-.
Sisintnt constient ca nu am in mine puterea sa iubesc asa. dar sint (otarit sa ma alipesc si mai tare de :omnul. pentru ca 1l
sa poata sa rodeasca prin mine din iubirea Sa minunata. ;reau sa +iu un vas purtator de mireasma dumne2eiasca inspre o
lume su+erinda si +laminda dupa iubire. Iata de ce. cuvintele din 1 8esaloniceni 3>12 si 13 mi se par asa de minunate>
3:omnul sa va +aca sa cresteti tot mai mult in dra!oste unii +ata de altii si +ata de toti. cum +acem si noi insine pentru voi. ca
sa vi se intareasca inimile si sa +ie +ara pri(ana in s+intenie. inaintea lui :umne2eu. 8atal nostru. la venirea :omnului nostru
Isus 0(ristos impreuna cu toti s+intii Sai3 .
Fie ca :umne2eu sa ne +aca pe toti sa sporim neincetat in iubire.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Fiti primitori de oaspeti
*
"'iti primitori de oaspeti"
:ati-mi voie sa va povestesc inca o intimplare din copilaria mea. 1ram cam de treispre2ece ani cind un vin2ator de la
ma!a2inul de masini a!ricole s-a o+erit sa-i vinda lui tata un tractor. Imi aduc aminte ca tata nu prea voia sa +aca tir!ul acela
atunci. dar vin2atorul s-a o+erit sa vina personal acasa la noi si ne-a luat pe toti cu masina lui lu5oasa. %e drum. vin2atorul
ne-a oprit la un restaurant si s-a o+erit sa ne cumpere ceva de mincare. 8ata a 2is ca un suc este de a'uns. dar vin2atorul nu s-
a lasat pina ce nu ne-a dat tuturor o masa pe cinste. 0e mai. nu trebuie sa va mai spun ca ne-am imprietenit cu vin2atorul si
ca tata a cumparat c(iar in 2iua aceea tractorul<
Iata o alta intimplare> cu citva timp in urma. o companie de discuri ne-a invitat sa participam la o e5po2itie de produse
or!ani2ata in incinta unui mare restaurant. 0redeti ca-mi amintesc ceva despre calitatea produselor4 Foarte putin. &-am sa
uit insa curind e5traordinara varietate de produse ... alimentare cu care ne-am indopat toti. delectindu-ne. 7ineinteles ca
masa a +ost 3!ratuita3. 0ontractele inc(eiate au acoperit insa mult mai mult decit pretul ei.
0ei ce stiu sa vinda au invatat bine un principiu> cisti!a mai intii simpatia clientului si vei avea dupa aceea parte si de banii
lui. 1i sint ca pescarul care 3c(eltuieste3 o rima. pentru ca apoi ...
Sa stiti ca 3ne!ustoria3 aceasta nu este straina de spiritul 7ibliei. %rincipiul este acelasi c(iar daca lumea si 7iblia il +olosesc
in scopuri di+erite. :umne2eu vrea sa ne apropiem de oameni nu pentru a tra!e +oloase de la ei. ci pentru a le +i de +olos.
6spitalitatea si prietenia sint cai de acces spre inimile oamenilor. si noi avem asa de multe de o+erit< Il avem pe :omnul Isus
in care sint ascunse toate comorile lumii si care poate da a'utor tuturor celor care sint in lipsuri sau neca2uri.
=umea de asta2i a stabilit relatii ba2ate pe e!oism. :e obicei 3ii +olosesti pe altii sau esti +olosit de ei3. uneori 3o mina spala
pe alta3 din dorinta stabilirii unui compromis cu avanta'e duble.
Familia copiilor lui :umne2eu trebuie sa +ie calau2ita de principiul bine+acerii altruiste. &oi trebuie sa +im prietenosi pentru
ca :umne2eu ne-a invatat sa +im asa. *ctiunile noastre sint motivate de dra!ostea +ata de :umne2eu si de iubirea +ata de
aproapele nostru.
Ospitalitatea biblica
3S+irsitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiti intelepti dar si ve!(eati in vederea ru!aciunii. ai presus de toate. sa aveti o
dra!oste +ierbinte unii +ata de altii. caci dra!ostea acopere o sumedenie de pacate. Fiti primitori de oaspeti intre voi. +ara
cirtire3 ,1 %etru 4>7-"-. *ceasta este o c(emare la trairea in dra!oste. la i!norarea !reselilor si la acceptarea celorlalti intr-o
atmos+era de toleranta iubitoare.
In alta parte a Scripturii putem citi> 3Iubiti-va unii pe altii cu o dra!oste +rateasca. *'utati pe s+inti. cind sint in nevoie. Fiti
primitori de oaspeti3 ,#om. 12>1$a. 13-.
0onducatorii 7isericii trebuie sa +ie 3primitori de oaspeti3 , 1 8im. 3>2? 8it 1>8-.
3Staruiti in dra!ostea +rateasca. Sa nu dati uitarii primirea de oaspeti. caci unii. prin ea au !a2duit. +ara sa stie. pe in!eri3
,1vrei 13>1.2-.
Semnificatiile ospitalitatii
:ictionarele spun ca ospitalitatea este> 3o atitudine binevoitoare +ata de oameni. placerea de a avea musa+iri? prietenie
o+erita din toata inima si de2interesata? bucuria de a +olosi bunurile trecatoare pentru a dobindi prietenii care sa dure2e
vesnic3.
Bebster scrie ca ospitalitatea este> 36biceiul de a primi oaspeti si de a-i trata cu toata bunatatea si curtua2ia3.
:e+initiile de mai sus ne pot da o idee despre ceea ce se asteapta de la noi ca sa +acem pentru altii. 6 7iserica ospitaliera
este un !rup de oameni care nu se multumesc sa se intilneasca doar la 7iserica. ci isi desc(id cu bucurie casele unii altora.
stau la mese impreuna. se bucura de pre2enta celorlalti si au o asa de mare bucurie cind sint impreuna incit cei ce au scapat
prile'ul simt ca au pierdut o mare oca2ie.
,Imi aduc aminte de vremea cind ne intilneam ca 7iserica intr-un +ost !ara' din 0ali+ornia. 0onditiile erau modeste. dar
dra!ostea si buna dispo2itie +aceau ca sala aceea mica sa ne para un somptuos palat. iar intrunirile erau adevarate banc(ete
de dra!oste si partasie crestina. )nul dintre noi. 1mil :umitru. lucra uneori :uminica dimineata la ma!a2inul de optica
medicala. dar venea pe la ora 12 cind se termina serviciul divin spunind> 3&-am putut sa nu ma reped sa va vad macar si sa
va strin! in brate. 0are veniti asta2i la mine la masa 43 1ra si aceasta o dovada de ospitalitate si prietenie.-
:in pacate. societatea moderna. desi ne-a adunat mai multi intr-un loc. nu ne-a invatat si sa dorim sa ne cunoastem unii pe
ceilalti. 8raim +iecare in patratica noastra. nederan'ind si nevrind sa +im deran'ati de nimeni. 0ind apar neintele!eri sau
con+licte. oamenii isi dau seama cit de putin se cunosc unii pe ceilalti si cei mai multi au tendinta sa plece in alta parte. 1ste
interesant ca cei care au practicat ospitalitatea sint si cei care acum re2ista cri2ei si reusesc sa cladeasca punti intre oameni.
*vraam este un e5emplu de persona' biblic care a practicat ospitalitatea. %entru el. !a2duirea celor trei drumeti a insemnat
mult mai mult decit ce inseamna pentru noi asta2i desc(iderea +ri!iderului sau aprinderea ara!a2ului. 1l a trebuit sa aduca
apa si sa-i spele pe cei trei musa+iri pe picioare. *poi. impreuna cu Sara. 3au luat trei masuri de +aina. au +ramintat si au
pre!atit trei turte. *vraam a dat +u!a la vite. a luat un vitel tinar si bun si l-a dat unei slu!i ca sa-l pre!ateasca in !raba. *poi
a luat unt si lapte. impreuna cu vitelul pe care-l pre!atise si l-a pus inaintea lor. 1l insusi a statut lin!a ei. sub copac. si le-a
slu'it pina ce au mincat3 ,9en. 18>1-1$-. * +ost o osteneala demna de unul care 3a !a2duit pe in!eri3. 8ot ce a +acut *vraam
ilustrea2a ce inseamna ospitalitatea. *vraam a +ost rasplatit pentru lucrarea sa> 3=a anul. pe vremea asta. a voi intoarce la
tine? si iata ca Sara. nevasta-ta. va avea un +iu3. 0e s-ar +i intimplat daca *vraam nu le-ar +i aratat trimisilor cerului
ospitalitate4
&ilde de ospitalitate
7iblia ne da si alte e5emple de ospitalitate. =aban a stiut sa se poarte +rumos cu slu'itorii trimisi de *vraam. Iosi+ i-a primit
cum se cuvine pe +ratii sai cind s-au po!orit in 1!ipt. Faraon l-a intimpinat cu amabilitate pe batrinul Iacov. tatal lui Iosi+.
Ietro l-a !a2duit pentru o vreme pe oise. #a(ab a adapostit iscoadele trimise in 0anaan. ;aduva din Sarepta Sidonului l-a
!a2duit pe proorocul Ilie. Sunamita s-a dovedit o e5celenta !a2da pentru 1lisei. Iov a +ost un 3tata al strainilor3. =idia a
staruit de %avel sa intre in casa ei. Zac(eu l-a primit in casa sa pe :omnul Isus. :omnul Isus insusi le-a aratat ce inseamna
ospitalitatea atunci cind a spalat picioarele ucenicilor.
)n alt e5emplu minunat este ca2ul celor doi ucenici care se indreptau spre 1maus. 1i vorbeau pe drum despre evenimentele
triste petrecute in Ierusalim. )n strain s-a apropiat de ei. a intrat in vorba cu ei si ei l-au acceptat imediat ca tovaras de
calatorie. *poi strainul s-a simtit liber sa le puna intrebari si sa le tina un adevarat studiu biblic. Inimile acestor doi oameni
s-au mani+estat asemenea unei case primitoare. &u este de mirare ca. inspre seara. ei au staruit de strainul. devenit intre timp
prieten. sa intre si sa ramina cu ei peste noapte in satul in care poposisera. Strainul a stat. a +rint piinea inaintea lor si.
va2indu-i probabil semnele ranilor de la miini. cei doi au inteles in s+irsit cu uimire ca strainul +usese c(iar ... :omnul.
3*tunci li s-au desc(is oc(ii si =-au cunoscut? dar 1l S-a +acut neva2ut dinaintea lor3 ,=uca 24>13-35-.
!specte practice ale ospitalitatii
6spitalitatea ne +ace sa traim in unitate. 1a ne a'uta sa ne spri'inim unul pe celalalt si sa putem sta in picioare pina in 3Ziua
:omnului3. 6 cintare crestina spune>
3Spic cu spic se tine-n vint
0ine-i sin!ur cade +rint3.
6spitalitatea ne trans+orma dintr-o multime individualista intr-o +amilie. %avel vorbeste despre persoane care i-au devenit
3rude3 in +amilia mare a copiilor lui :umne2eu> 3Spuneti sanatate lui #u+. cel ales in :omnul. si mamei lui. care s-a aratat si
mama mea3 ,#om. 16>13-.
:ar. va 2ice cineva. noi nu sintem pre!atiti pentru oaspeti< 3Sint pin2e de paian'en pe la colturi. este pra+ peste tot. parc(etul
nu este dat cu ceara. !eamurile nu sint curate. curtea nu este aran'ata. 0opiii +ac prea multa !ala!ie. iar noi pur si simplu nu
stim sa purtam o discutie indelun!ata3. 0elor care spun ast+el de cuvinte trebuie sa le amintim ca ospitalitatea nu este o
oca2ie pentru a ne etala pe noi insine si pentru a ne lauda cu casele sau cu mobila noastra. ci o oportunitate de a ne lasa
cunoscuti de altii asa cum sintem si de a ne pune la dispo2itia lor cu tot ceea ce avem. %in2ele de paian'en si pra+ul vor trece.
dar prietenia sincera si de2interesata va ramine pe vesnicie. Ferestrele murdare pot +i trecute +oarte usor cu vederea atunci
cind inima este curata si plina de iubire.
,Imi amintesc cu duiosie de o casa modesta ase2ata lin!a 9radina 7otanica din Iasi. In ea si-au !asit alinarea multe inimi
calatoare si multe !eneratii de studenti. Familia lui nea 0ulita S+atcu. +ratele presbiter al 7isericii. a stiut ce inseamna
ospitalitatea. 3ama3 si 3tata3 S+atcu au crescut multi copii ai 7isericii in casa lor de pe 0opou. :aca nu pot spune ca s-a
ridicat tavanul din cau2a cintecelor si risetelor !ala!ioase. pot spune ca odata s-a rupt patul cu noi de atita ris si 2ben!uiala.
*u +ost si alte +amilii in Iasi. ai bo!ate. cu case mai mari si mai spatioase. dar. nu stiu de ce. pasii nostri nu se opreau in
pra!urile lor. ci se !rabeau intotdeauna sa a'un!a in dealul 0opoului. unde masa nu era intotdeauna bo!ata. dar era !arnisita
cu iubire. 0are a +ost secretul +amiliei S+atcu4 :aca ma intrebati pe mine. cred ca l-am putea +ormula cam asa> 36 casa
mica. dar cu o inima mare si incapatoare. care ne-a cuprins pe toti in ea. asa cum eram. cu stin!aciile si cu toanele noastre.
cu cri2ele si cu momentele noastre de devastatoare veselie. %arca mai aud si acum in urec(i ecoul vorbelor 3mamei S+atcu3>
0ostica. 8udorica. dati. mama. mu2ica aia mai incet ca ma doare capul3.
&eamul rom/nesc a +ost obisnuit cu ospitalitatea. Spre deosebire de alte neamuri. la noi si-au +acut casa buna si bul!arii si
rusii si nemtii si un!urii si tatarii si sirbii si ti!anii si evreii si ... cine mai stie citi. %e cind treceam cu masina pe dealurile de
la 0otnari. un turist strain a vrut sa cumpere un stru!ure. 3asa de po+ta3. tin minte ca !ospodarul s-a dus in vie si l-a adus pe
cel mai mare si mai +rumos. 0ind strainul a intrebat cit il costa. !ospodarul s-a simtit 'i!nit si n-a vrut sa primeasca nimic.
&eospitalitatea este o boala mai recenta a rom/nilor. 1a ni s-a strecurat in su+let odata cu ateismul care a cautat sa ne
inc(ida cerul de deasupra noastra si sa ne trans+orme in +iinte animalice preocupate numai cu supravietuirea e!oista de
+iecare 2i. 0rescut in tinda 7isericii. rom/nul se va intoarce curind la obiceiul de a-i primi pe musa+iri cu piine si cu sare? in
casele si in inima lui. *sa sa dea :omnul<
:ati-mi voie sa va mai povestesc ceva din viata aproape le!endarului evan!(elist care a +ost arcu &ic(i+or. %e cind locuia
intr-o casa din 0aransebes. dinsul a invitat o (aimana de pe strada sa locuiasca cu el si sa se adaposteasca de +ri!ul de a+ara.
:in vorba in vorba. +ratele a a+lat ca 3musa+irul3 lui se indeletnicea deobicei cu +urtisa!ul. Fara sa se lase doborit de vestea
aceasta. +ratele arcu i-a vorbit in continuare despre :omnul Isus. l-a pus sa se roa!e si apoi l-a ru!at sa ramina la el in
casa pina se va intoarce dintr-o vi2ita pe care le-o promisese celor dintr-o 7iserica de departe. 0elor cu care se intilnea.
+ratele arcu le spunea cu (a2> 30e cre2i4< 1u ma plimb si (otul imi pa2este casa< *i mai va2ut asa minune43 =a intoarcere.
+ratele a constatat cu bucurie ca nade'dea nu-i +usese inselata. &u-i lipsea intr-adevar nimic din casa.
*ltadata. un musa+ir mai nevoias a inoptat si el in casa +ratelui arcu. =a plecare. !a2da l-a ru!at staruitor sa ia plapuma cu
el si sa o duca copiilor. ;a2indu-l ca sovaieste. +ratele arcu a adau!at> 3&u-mi purta !ri'a. tie nu-ti da nimeni o plapuma.
dar +ratii vor vedea ca nu am si se vor indura mai repede de mine decit de tine3.
=-am !asit odata indesind. in lipsa lemnelor. pa!ini rupte din carti in !odinul care duduia. aruncind pe pereti re+le5iile
+lacarilor vesele. :upa o vreme. +ratele arcu a i2bucnit in risul dumnealui tumultos si caracteristic. comentind> 30e
interesant. cartile astea m-au incal2it de doua ori> cind le-am citit m-au incal2it pe dinauntru. iar acum ma incal2esc pe
dina+ara. @a. (a. (a<3. In loc de stin'eneala. veselia lui a trans+ormat intrea!a impre'urare intr-o sarbatoare. iar eu m-am
simtit dintr-o data. nu stiu cum. incon'urat de o aureola mistica care emana din !a2da mea binevoitoare.-
=ipsa de ospitalitate lasa un !ust amar si o amintire trista. )n asociat al meu a +ost invitat sa +aca turul unei or!ani2atii
crestine. 9a2da sa si-a turnat ca+ea intr-un pa(ar si l-a condus prin sectii sorbind cu voluptate din licoarea aromata +ara sa-i
pese ca musa+irului ii lasa !ura apa dupa continutul mult rivnit. ;eti spune ca acestea sint lucruri mici si neinsemnate. dar va
voi atra!e atentia ca viata intrea!a este alcatuita mai ales din ast+el de lucruri mici si aparent neinsemnate. =ucrurile mari.
evenimentele radicale vin doar la rastimpuri si sint cladite pe temelia unor ast+el de lucruri mici si doar aparent +ara
consecinte.
Intr-o 2i am primit vi2ita unui om care s-a interesat sa vi2ite2e 7iserica noastra. :upa serviciul de la 7iserica. diaconul
7isericii ne-a invitat pe toti la el la masa. 9a2da ne-a ospatat re!este. In 'urul mesei. am avut o discutie interesanta despre ce
inseamna sa traiesti prin credinta. %este un timp am primit o scrisoare de la cel ce ne +usese musa+ir pentru o 'umatate de 2i.
&e multumea tuturor pentru ospitalitate si dorea sa stim cu totii ca partasia noastra a +ost oca2ia in care :umne2eu i-a
sc(imbat toata conceptia lui despre viata. 6spitalitatea crestina poate avea mereu ast+el de re2ultate.
In multe tari ale lumii. crestinii au in su+ra!erie un carnet cu insemnari pus la dispo2itia musa+irilor. =a plecare. +iecare lasa
pe lin!a adresa de acasa si un mic mesa' de dra!oste. *sa este si la noi acasa. Sa ne inc(ipuim ca ai si tu un ast+el de 'urnal
al musa+irilor. :aca l-ai desc(ide acum. pe cine ai !asi pe pa!inile lui4 %e matusa arta. pe mama si tata. pe nepotul Ion si
+amilia lui si pe mai cine4 &u-i asa ca sint cam toti 3dintre ai nostri34 Sintem ospitalieri mai ales cu rudele noastre. cu
prietenii nostri si cu cei de aceeasi nuanta reli!ioasa cu noi.
15ista trei cate!orii de oameni pe care nu-i invitam de obicei 3la o ca+ea3. Intii sint cei pe care. desi sint crestini. i-am
etic(etat ca 3nu sint dintre ai nostri3. 1i sint sau prea liberali sau prea le!alisti sau prea ... alt+el. *poi este !rupa celor care
sint 3din lume3. )itam prea ades ca :omnul Isus a venit 3sa caute si sa mintuiasca ce era pierdut3. &u ne-am dus inca sa
invatam ce inseamna> 3ila voiesc. nu 'ert+a. si bunatate mai mult decit ardere de tot3,at. ">13-. Invatatorul din &a2aret a
+ost numit 3prietenul pacatosilor3 si noi ne bucuram ca 1l a +ost asa. caci alt+el 1l nu s-ar +i apropiat de niciunul dintre noi<
0e +acem noi insa4 0it de mult semanam noi cu 1l in aceasta privinta si cit intoarcem altora din binele care ni s-a +acut
noua4
* treia cate!orie care nu maninca de obicei la masa noastra este !rupa celor 3din patura de 'os3. 1i sint cei care au (ainele
murdare. nu cunosc bunele maniere si n-au cum sa ne rasplateasca invitindu-ne apoi la mesele lor. 6spitalitatea noastra este
de obicei selectiva. si din acest punct sintem departe de asemanarea cu +elul de comportament recomandat de :omnul Isus
,=uca 14>12-14-.
8rebuie sa invatam sa +im primitori de oaspeti. 0asele noastre sint la +el de mult 3ale :omnului3 ca si cladirile in care ne
tinem adunarile. :e ce sa nu invatam sa ne +olosim casele pentru a cladi punti intre oameni si :umne2eul pe care-= slu'im4
si acesta este un +el de a contribui la 2idirea Imparatiei lui :umne2eu.
6spitalitatea este un proces care incepe acum si aici. dar are rami+icatii pina in 2iua vesniciei. Iata ce le spune :omnul Isus
celor care sint primitori de oaspeti> 3*tunci Imparatul va 2ice celor din dreapta =ui> 3;eniti binecuvintatii 8atalui eu de
mosteniti Imparatia. care v-a +ost pre!atita de la intemeierea lumii. 0aci am +ost +lamind si i-ati dat de mincat? i-a +ost
sete si i-ati dat de baut? am +ost strain si -ati primit? am +ost !ol si -ati imbracat? am +ost bolnav si ati venit sa a
vedeti? am +ost in temnita si ati venit pe la ine. *tunci cei nepri(aniti Ii vor raspunde> 3:oamne. cind 8e-am va2ut noi
+lamind si ti-am dat sa maninci4 Sau +iindu-ti sete si ti-am dat de baut4 0ind 8e-am va2ut noi strain si 8e-am primit4 Sau !ol
si 8e-am imbracat43 ... :rept raspuns. Imparatul le va 2ice> 3*devarat va spun ca. ori de cite ori ati +acut aceste lucruri unuia
din acesti +oarte neinsemnati +rati ai ei. ie i le-ati +acut3 ,at. 25>34-4$-.
6spitalitatea este o oca2ie sa invatam sa ne bucuram unul de celalalt. 1a ne pre!ateste pentru marele eveniment care ne
asteapta. cind vom au2i 2icindu-se> 3Ferice de cei c(emati la ospatul nuntii ielului<3 ,*poc. 1">"-.
a intreb> :aca nu simtim bucuria sa aratam ospitalitate aici. cum vom +i bucurosi sa ni se arate ospitalitate acolo4 *r +i
mai bine sa invatam inca de pe acum sa ne simtim bine in compania s+intilor. 3S+intii din tara sint placerea mea3. 3Sa nu dati
uitarii primirea de oaspeti3.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Iertati-va unii pe altii
+
""ertati-va unii pe altii"
0ind copiii nostrii erau mici. am avut in casa un pisoi pe care-l numisem> Fla+i. 1l era blind si linistit. Fla+i era bucuria
intre!ii case. %ustiul nostru de doi ani il min!iia toata 2iua? il tra!ea de urec(i. de coada si-l plimba prin toate camerele. &u
e5ista nici o 'ucarie mai +ascinanta pentru copii. decit un motan in+oiat care 3toarce3 de indata ce te apropii de el. 0(iar si
mie imi placea 3motorasul3 cu blana pu+oasa. 0e mai. toti ai casei erau indra!ostiti de el. 8otul a +ost +rumos si bine pina
intr-o 2i ne+asta cind Fla+i a avut o e5perienta neplacuta cu noi pentru care nu a mai putut sa ne ierte.
S-a intimplat atunci cind turnam ciment in curte. &u stiu cum. Fla+i si-a murdarit labutele in cimentul moale. Sotia mea a
+ost de parere ca nu se cade ca un pisoi de casa sa umble cu labutele murdare. asa ca ne-am !rabit sa-l ducem spre cada si
sa-i +acem o baie. *m va2ut repede ca Fla+i nu era prea incintat cu aceasta idee. S-a 2batut din rasputeri si a sc(eunat 'alnic.
0um nu era decit o pisica. nu l-am prea luat in seama si am continuat cu opera noastra de caritate. 1ram si!uri ca va
supravietui supliciului si ca va uita repede toata intimplarea.
&-a +ost insa sa +ie asa. Fla+i nu a mai +ost niciodata ca mai inainte. Instinctul lui de conservare l-a marcat cu un resentiment
cate!oric +ata de noi. %ur si simplu nu a mai putut sa ne ierte. =-am min!iiat. i-am dat sa manince mincarea lui +avorita. l-
am scarpinat dupa urec(i. i-am ras+atat parul si inainte si inapoi. dar de!eaba> Fla+i nu mai vroia sa 3toarca3. &e-am speriat
ca si-a ruinat cor2ile vocale cu oca2ia 3concertului3 din cada.
Sc(imbarea lui s-a mani+estat si in alt +el. &u mai permitea nimanui sa se mai 'oace cu el ca mai inainte. 0ind ne apropiam
de el. se ridica si pleca sa se ase2e in alta parte. 15perienta neplacuta cu nedorita imbaiere l-a trans+ormat intr-un motan
arta!os si iritabil. &u mai era nici un +armec sa-l avem in casa.
;iata ar +i putut sa +ie asa de +rumoasa si pentru el si pentru noi. daca ar +i uitat totul si s-ar +i comportat la +el ca mai
inainte. acar de si-ar +i putut da seama ca +acusem totul de dra!ul lui. :ar n-a priceput. 1ra doar o pisica +ara minte. :aca
n-a putut sa ierte. cu atit mai rau pentru el. =asa-l sa su+ere< &u e5ista un rai al pisicilor in care sa riste sa nu a'un!a. :aca
nu vrea sa 3toarca3 aici. asta n-are nici o in+luenta asupra vesniciei.
8otusi. era ceva trist in toata aceasta e5perienta a noastra cu Fla+i. 1a mi-a amintit de +elul in care se complac sa traiasca
anumiti crestini +iresti care nu pot nici ei sa ierte. si ei si-au pierdut capacitatea sau placerea de a 3toarce3. &u mai simt
placerea sa +ie in compania altora. Sint suspiciosi si nesi!uri. * +ost su+icienta o sin!ura e5perienta neplacuta cu cineva din
adunare pentru ca melodia din inima lor sa incete2e. &u mai pot cinta :omnului cu bucurie. Sint posomoriti si cirtitori.
;iata lor si a celor din 'urul lor este asemanatoare unui armistitiu tensionat umbrit de banuiala rei2bucnirii con+lictelor.
Fla+i n-a mai iesit niciodata din starea lui rea. =-am lasat in voia lui si a trait pe lin!a casa noastra trist pina la s+irsitul vietii
lui. *sa cum am spus. nu era decit o pisica +ara speranta vesniciei.
:ar tu si cu mine sintem alt+el< &oi sintem creiati de :umne2eu dupa c(ipul si asemanarea Sa. &oi vom trai vesnic. nu vom
s+irsi totul la moarte asemenea unei pisici prapadite. 0apacitatea ta de a ierta are o mare importanta asupra calitatii vietii pe
care o duci aici pe pamint si mai ales asupra vietii pe care o vei duce in vesnicie.
#e+lectind asupra vietii. apostolul Iacov scrie> 30aci ce este viata voastra4 &u sinteti decit un abur care se arata putintel si
apoi piere3 ,Iacov 4>14-. *sta inseamna ca pina si cea mai lun!a viata de pe pamint este scurta. In comparatie cu vesnicia.
ea aproape ca nici nu poate +i luata in seama. ;iata seamana cu aburul care se ridica din ceainicul pe care l-a ase2at bunica
pe plita> se ridica putin in atmos+era si apoi se risipeste disparind cu totul. *sa este si viata - prea scurta ca sa o irosesti
bombanind si cirtind. Iadul este un loc prea !roa2nic si e5istenta in el prea indelun!ata pentru ca sa riscam sa a'un!em in el
datorita unei neintelepte si stupide lipse de iertare.
7iblia ii c(eama insistent pe cei credinciosi sa se ierte !rabnic unii pe altii. 1ste imposibil sa +ii un crestin +ara sa +i !ustat
dulceata iertarii daruita noua de :umne2eu prin 0(ristos. iar cine a +ost iertat simte datoria de a ierta si el pe ceilalti.
:umne2eu ne-a iertat !reselile noastre cit un munte. iar noi sintem c(emati sa iertam 3!rama'oarele3 de !reseli pe care ni le
+ac ceilalti. 7iblia spune> 3Fiti buni unii cu altii. milosi. si iertati-va unul pe altul cum v-a iertat si :umne2eu pe voi in
0(ristos3 ,1+es. 4>32-. 3In!aduiti-va unii pe altii si. daca unul are pricina sa se plin!a de altul. iertati-va unul pe altul. 0um
v-a iertat 0(ristos. asa iertati-va si voi3 ,0ol. 3>13-.
:ictionarele biblice ne spun ca. in Scriptura. a ierta inseamna> a uita. a nu lua in seama. a omite. a trece cu vederea. In
1pistolele &oului 8estament. a ierta inseamna> 3a acorda un +avor. a !ratia3. 15ista o sin!ura e5ceptie de la aceasta re!ula>
te5tul din =uca 6>37 unde ni se spune> 3Iertati si vi se va ierta3. 8ermenul +olosit acolo de :omnul Isus este mult mai
puternic. 1l se poate traduce prin> 3dati libertate. de2robiti. rupeti lanturile3.
In viata de toate 2ilele. a ierta inseamna a renunta la invinuirea pe care o +aci altora. :e e5emplu> tu mi-ai !resit cu ceva.
poate ca m-ai 'i!nit sau mi-ai luat ceva care era al meu. 8e pot considera un (ot si un om rau. dar daca te iert. ast+el de
cali+icative nu-si mai au rostul. :umne2eu a trecut cu vederea +elul nostru de a +i pentru ca vinovatia noastra a +ost platita cu
vir+ si indesat de 'ert+a depusa de 0(ristos la 9ol!ota. &oi sintem si asta2i tot cei care am +ost si mai inainte. dar :umne2eu
ne vede acum alt+el> Ii sintem dra!i si ne iubeste cu o dra!oste care ne vede desavirsiti in procesul de mintuire.
* ierta mai inseamna si a renunta la despa!ubire. %retentii ca acestea> 3trebuie mai intii sa-ti para rau. sa plin!i. sa vii la
mine in !enunc(i. etc.3 si 3da-mi mai intii inapoi cei cinci mii de lei si apoi mai vorbim noi3 sau 3Sc(imba-ti mai intii
purtarea<3 nu au ce cauta in procesul iertarii. 0ine iarta nu are asemenea pretentii.
%e de alta parte. iertarea nu este sinonima cu toleranta. 1a nu inseamna sa te +aci ca nu ve2i sau a pre+era sa privesti in alta
parte. 1a este mai mult decit politetea. decit tactul sau diplomatia. Iertarea nu inseamna ne!li'enta. * ierta inseamna a +i !ata
sa su+eri pa!uba de dra!ul ridicarii celui ce !reseste. Iertarea nu este un cec alb pentru continuarea in nele!iuire. ,&icolae
Ior!a spunea despre 'ustitie ca 36 iertare acordata prea usor este mama unei noi +aradele!i3.- Iertarea nu trebuie sa +ie de
supra+ata. e5terioara. 1a se revarsa ca un balsam asupra caracterului celuilalt incercind sa-l vindece de rautate.
0el mai mare specialist in problema iertarii este :omnul Isus. 1l a parasit cerul si a venit la noi ca sa ne ierte. 0ind unul
dintre ucenici l-a intrebat daca trebuie sa-l ierte pe cel !resit de sapte ori pe 2i. :omnul a raspuns> 3:e sapte2eci de ori cite
sapte3 ,at. 18>21. 22-. 0a sa ilustre2e mai bine ce vrea sa spuna cu aceasta. :omnul a mers mai departe si i-a dat pilda
robului nemilostiv. 1a spune ca un rob a a'uns sa-i +ie dator imparatului cu ec(ivalentul a doua milioane de lei ,la valoarea
dinainte de 1"8"-. %entru ca nu putea plati nicicum aceasta suma. imparatul ar +i trebuit sa dispuna ca sa +ie vindut robul.
nevasta lui. copiii lui si tot ce avea. Imparatului i s-a +acut insa mila de tin!uielile robului si i-a dat drumul. iertindu-i
datoria. %ina aici vedem partea de (ar a iertarii. :omnul Isus continua insa pilda spunind ca e5ista si o alta +ateta a
problemei. Iesind de la imparat. robul iertat a intilnit pe un alt om care-i datora lui o suma ec(ivalenta cu doua 2eci de lei.
&einduplecat de tin!uirile datornicului. robul l-a aruncat in temnita. pina va plati datoria. 0ind tovarasii robului au va2ut
cele intimplate. s-au intristat +oarte mult. 1i s-au dus de au spus imparatului toate cele petrecute. *tunci stapinul a c(emat la
el pe robul acela si i-a 2is> 3#ob viclean< 1u ti-am iertat toata datoria. +iindca m-ai ru!at. 6are nu se cadea sa ai si tu mila de
tovarasul tau. cum am avut si eu mila de tine43 si stapinul s-a miniat si l-a dat pe mina c(inuitoruilor. pina va plati tot ce
datora. 38ot asa va +ace si 8atal eu cel ceresc. daca +iecare din voi nu iarta din toata inima pe +ratele sau3 ,at. 18>35-.
Iertarea divina are puteri terapeutice. 1a urmareste sa ne trans+orme caracterul. %avel intreaba retoric> 0e urmea2a de aici4
Sa pacatuim mereu ca sa se inmulteasca (arul4 &icidecum<3 ,3:oamne +ereste<3 - in ori!inal-
0ine patrunde adincimea pildei date de 0(ristos va intele!e ca :umne2eu ne 'udeca. nu atit +aptele. cit caracterul nostru.
0ine nu a +ost sc(imbat de iertarea data de :umne2eu este un om care ramine sub amenintarea pedepsei eterne. 30ui i se
iarta mult. iubeste mult3 a spus :omnul. Iertarea divina are puteri terapeutice si urmareste trans+ormarea noastra in imitatori
ai lucrarii lui 0(ristos.
0ine este iertat de :umne2eu pentru sumedenia lui de pacate ar trebui sa stie ca se asteapta de la el sa +ie iertator cu ceilalti.
)neori trecem cu vederea acest lucru si lasam ca lucruri mici sa ne trans+orme in 'udecatori lipsiti de mila. Solomon spunea>
3%rindeti vulpile mici care strica viile in +loare3 ,0in. 0intarilor 2>15-. %utin aluat dospeste toata plamadeala si prea ades.
+leacuri mici ne +ac viata amara. 0uratati cu lin!uruta iertarii mustele moarte care pot strica usor vinul bucuriilor noastre.
Cinci puncte ale iertarii
1- &ecesitatea iertarii vine din +aptul ca ne-am rupt relatia naturala cu 0reatorul nostru. Fiul risipitor a (otarit sa plece de
acasa. *cesta este motivul pentru care a a'uns sa aibe nevoie de iertare. &u pentru ca a c(eltuit averea cu prieteni usuratici si
cu +emei stricate. nu pentru ca a a'uns la porci. ci pentru ca a plecat de acasa. 8oata omenirea este in+ectata de vinovatia
acestei indepartari de :umne2eu. &e-am nascut cu toti in aceasta stare. 6 3avem in sin!e3. cum se spune. 1a este sursa
tuturor celorlalte !reseli ale noastre. Iata de ce trebuie sa incepem prin a ne intoarce acasa la :umne2eu. Inima =ui de 8ata
ne asteapta. 7ratele intinse la 9ol!ota o arata cu prisosinta.
2- Iertarea este costisitoare. In 9ene2a 5>15-21 !asim redat dialo!ul dintre Iosi+ si +ratii sai. 0onstiinta lor era apasata !reu
de +aptul ca in tinerete se purtasera asa de urit cu Iosi+ si-i +acusera atit de mult rau. *cum. dupa moartea tatalui lor. ei se
tem ca Iosi+ se va ra2buna si vor sa se asi!ure ca. macar de dra!ul celui mort. Iosi+ nu le va +ace rau.
#ealitatea este ca Iosi+ avea de ce sa se ra2bune pe ei. %robabil ca in urec(ile lor mai rasunau inca tipetele lui cind il
coborisera in !roapa sau plinsetul lui cind il vindusera ca rob madianitilor. *cum Iosi+ ii avea in mina. 6are ce va +ace cu
ei 4
0aracterul +rumos al lui Iosi+ se vede din +aptul ca el a ales sa nu se ra2bune. 1l i-a iertat si i-a asi!urat ca nu li se va
intimpla nimic rau din partea sa. %rin iertarea acordata. Iosi+ a restabilit relatiile +ratesti din cadrul +amiliei. 1l a pre+erat sa
+ie pa!ubit +ara sa-si ceara plata. luind asupra lui durerea. c(inurile robiei. a!onia dorului de casa si anii pierduti intre
2idurile reci ale temnitei. :rept rasplata pentru nele!iuirea lor. el este !ata acum sa continue sa le dea mincare si adapost.
=a +el se intimpla ori de cite ori iertam si noi pe cineva. 0alomniatorul raspindeste cu nerusinare o minciuna. =umea o
crede. reputatia iti este distrusa si viata intra in a!onia rusinii. 0a sa-l ierti. tu trebuie sa +ii !ata sa platesti oalele sparte. 8u
ramii cu pa!uba si el pleaca de parca n-ar +i +acut nimic. 0el care iarta 3plateste3. *sa a +acut si :omnul Isus cind a acceptat
sa poarte cununa de spini. crucea si rusinea instrainarii de 8atal. %acatele mele au stat in 2iua aceea asupra =ui si prin ranile
=ui eu am +ost tamaduit. :a. iertarea este costisitoare. 8rebuie sa marturisesc ca nu am putere sa iert asa cum se cuvine.
8rebuie sa ma ro! :omnului sa ma +aca in stare de asa ceva prin puterea pre2entei :u(ului S+int in mine.
3- 0a sa +im iertati. trebuie sa -i iertam si noi pe altii. :omnul Isus a spus-o clar> 3:aca iertati oamenilor !reselile lor. si
8atal vostru cel ceresc va va ierta !reselile voastre. :ar daca nu iertati oamenilor !reselile lor. nici 8atal vostru nu va va
ierta !reselile voastre3 ,at. 6>13. 14-.
4- Iertarea restaurea2a relatiile. 0ind Fiul risipitor s-a intors acasa. 8atal sau a +ost !ata sa-l ierte si sa-l rease2e in drepturile
lui de +iu.
0ind nu e5ista iertare. relatiile sint rupte. 0a cei doi ne!ustori care se banuiau unul pe celalalt de necinste. 1i se evitau unul
pe altul nu numai in a+aceri. dar. c(iar si in locurile publice. pre+erau sa stea cit mai departe unul de celalat. =ipsa de iertare
+ace mi2erabila si viata celui neiertat si viata celui ce nu poate ierta. &u-l poti tine pe cineva in noroi. decit daca te cobori si
tu alaturi de el in mocirla.
,Imi aduc aminte de un ca2 petrecut intr-una din 7isericile din provincie. :oua surori nu vorbeau de ani de 2ile una cu alta.
pentru ca in tinerete una dintre ele ii +urase celeilalte iubitul. 0ea 3pa!ubita3 nu se mai casatorise niciodata si traia o viata
total lipsita de orice +el de bucurie. Fratele arcu &ic(i+or s-a apropiat de ea si i-a spus> 3;e2i tu ce nepriceputa ai +ost. 8e-
ai nenorocit sin!ura ascultind de soapta Satanei> 3&-o ierta. n-o ierta<3 *cum ea este bine mersi. doarme linistita noaptea. iar
tu te-ai uscat ani de 2ile pe picioare. ai +acut ulcer si n-ai dormit noptile. Spune-mi. nu este cara!ios> 8u cu pa!uba si tot tu
si cu su+erinta< :aca ai +i +ost mai inteleapta. ai +i iertat de mult. intele!ind ca ce vine cu adevarat de la :umne2eu. nu
putem pierde niciodata. @ai sa ne ru!am acum ca :omnul sa te de2le!e de aceasta neputinta care ti-a amarit viata3.
*u +acut asa si. minune. dupa ani de 2ile inima acelei +emei s-a umplut de lumina. :umne2eu a rupt lantul Satanei si pentru
prima data dupa multa vreme. +emeia a 2imbit. s-a dus la cealalta +emeie. a iertat-o si ... a inceput sa doarma noaptea ca un
nou nascut.
*ltadata eram la 0(ica!o si sora *na #aslau. punind tele+onul inapoi in +urca. a venit la mine cu lacrimi in oc(i sa-mi
povesteasca cum a +olosit-o :umne2eu ca sa impace doua surori care s-au dusmanit vreme indelun!ata. +acindu-si viata
amara una alteia. 6c(ii sorei erau luminati de bucuria unei mari biruinte. Se restabilise le!atura dintre doua +iinte din
+amilia lui :umne2eu si era mare sarbatoare in toata 3casa :omnului3.
Intr-o alta bisericuta de la tara. presbiterul a ru!at doua surori care se certasera in sat sa ramina la urma ca sa stea putin de
vorba. 6mul era mai in virsta si a'unsese sa +ie respectat de toata comunitatea. 1l si-a dat seama ca in 'oc nu era numai
presti!iul celor doua +emei. ci si ima!inea 3pocaitilor3 in oc(ii satenilor si o data cu ea simpatia sau antipatia lor +ata de
1van!(elie. :upa ce a staruit de ele in +el si c(ip ca sa se impace si sa stear!a rusinea. mosul. va2ind ca nu a'un!e la nici un
re2ultat. le-a spus suspinind> 3&o. voi va puteti duce acasa. ca acum eu am sa stau aici in !enunc(e pina ce :omnul va va
muia inimile3. %e cind vorbea. el s-a plecat in !enunc(i si pe obra'i au inceput sa-i cur!a la vale doua lacrimi mari.
#usinate. +emeile s-au repe2it sa-l ridice de 'os spunind> 3&u. bade Ioane. nu +a una ca asta. :umneata nu ai nici o vina3.
osul nu s-a lasat insa ridicat de 'os si le-a spus blind> 3:-apoi Isus a stat pe cruce pentru voi si voi tot nu vreti sa-i +aceti
vrerea. 0e va mai inmilati acum de mine. si 1l a su+erit +ara sa +ie vinovat. * murit in locul vostru ca sa va ierte si amu voi
nu puteti sa va iertati una pe cealalta3.
ai de rusine. mai de mila batrinului sau poate straluminate de un !ind venit de sus. +emeile s-au uitat una la alta si le-a +ost
mai mare rusinea. 0u rusinea aceea a inceput ceasul pocaintei lor adevarate. 0um satul nu era mare. ce s-a intimplat in
adunare s-a a+lat repede si oamenii au dat bu2na sa vada +emeile impacate si pe mosul cu o inima atit de iubitoare de
:omnul.-
5- 8raieste intr-un spirit al iertarii. *devarata iertare nu se da dupa ce cel !resit si-a cerut iertare. ci c(iar mai inainte ca el sa
ne +i !resit. 6bisnuieste-te sa +i !ata sa ierti. Iata ce spune 7iblia despre :umne2eu> 30aci stiam ca esti un :umne2eu milos
si plin de indurare. indelun! rabdator. si bo!at in bunatate si ca 8e caiesti de rau3 ,Iona 4>2-. Fii asemenea lui :umne2eu si
umpleti inima de iertare. :aca te !indesti bine. este imposibil sa nu recunosti ca si tu vei !resi altora. =a +el de re2onabil
este si sa cre2i ca va +i cu neputinta ca altii sa nu-ti !reseasca tie. asa ca este +oarte bine sa te inarme2i dinainte cu o mare
do2a de iertare.
:e +apt. :umne2eu nu ne iarta in momentul in care !resim. 1l ne-a iertat acum doua mii de ani. la crucea de la 0alvar.
0(ristos a purtat de'a pedeapsa pentru toate pacatele noastre trecute. pre2ente si viitoare. 8atal isi asteapta acum pe +iii
risipitori sa-si vina in +ire si sa se intoarca acasa. *nticipind !reselile noastre. :umne2eu este de'a !ata sa ne o+ere iertarea.
Imi amintesc de o istorie cu doi +rati de corp care erau de pro+esie constructori de case. Intr-o 2i tocmai aveau de terminat
acoperisul unei case si s-au luat la intrecere care termina primul partea lui. )nul a +ost mai rapid cu citeva minute si celalalt
s-a suparat +oc. ca a +ost +acut de rusine. Inima lui mindra n-a putut in!(iti in+rin!erea.
@aideti sa nu ne asemanam cu el si sa +im intotdeauna pre!atiti sa iesim mai umiliti din con+runtarile pe care le vom avea cu
cei din 'urul nostru. :aca ne vom inarma cu o inima !ata sa ierte. nu vom avea oca2ia sa ne +acem de rusine in va2ul tuturor
stind ca bar2a in+oiata pe vir+ul acoperisului. Sa nu uitam ca :umne2eu 3ne-a scos de sub puterea intunerecului si ne-a
stramutat in imparatia Fiului dra!ostei =ui. in care avem rascumpararea. prin sin!ele =ui. iertarea pacatelor3 ,0ol. 1>13-14-.
In %salmul 1$3>3. :avid asea2a iertarea pe primul loc in lista binecuvintarilor primite de la :umne2eu> 3 ... si nu uita
niciuna din bine+acerile =ui< 1l iti iarta toate +aradele!ile tale. ...3 :umne2eu iarta< si 1l asteapta de la noi sa ne +acem parte
unul altuia din aceasta iertare.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
in!iiati-va unii pe altii
,
"-iniiati-va unii pe altii"
0ine vrea sa a'ute pe altii trebuie s-o +aca 3asta2i3 . *minarea este 3actul de deces3 al unei (otariri luate. :umne2eu nu ne
!arantea2a niciodata 2iua de miine. 3*sta2i. daca au2iti !lasul Sau ...3 6 2icala inteleapta spune> 3:rumul spre iad este pavat
cu intentii bune3.
15ista o rasplatire binecuvintata pentru toti aceia care s-au (otarit sa le dea o mina de a'utor celorlalti. &ici macar un pa(ar
de apa dat cuiva in numele :omnului Isus nu va ramine nerasplatit> 3Si oricine va va da de baut un pa(ar cu apa. in &umele
eu. pentru ca sunteti ucenici ai lui 0(ristos. adevarat va spun ca nu-si va pierde rasplata3 ,arcu ">41-.
0ita vreme vom ramine in aceasta lume. vom avea oca2ia sa a'utam si sa +im a'utati de altii. :esi ne-am dori o viata +ara
probleme. realitatea este ca nu e5ista viata +ara o oarecare do2a de neca2uri. ;orbind ironic. un predicator a spus ca toti ne
vom muta in locul unde nu ne mai suparam si nu ne mai deran'am unii pe altii. 7a mai mult. intrarea in acel loc se va +ace
+iind purtati pe brate de altii. )nde va +i acel loc4 In cimitirul orasului.
%ina atunci insa. :umne2eu ne-a ase2at aici ca sa ne putem a'uta si slu'i unii pe altii. 0ine intele!e aceasta va !asi in curind
multa satis+actie in ceea ce +ace. &imeni n-ar trebui sa traiasca asemeni unei insule i2olate din lar!ul marii. :umne2eu ne-a
+acut sa traim impreuna si ne-a daruit o satis+actie launtrica la care nu putem a'un!e decit atunci cind ne simtim de +olos si
de a'utor celorlalti.
-am uitat cu atentie in 'ur si mi-am dat seama ca cei mai +ericiti oameni. cei care pot trece mai usor peste adversitatile
vietii. sunt tocmai cei care stiu sa intretina relatii bune cu ceilalti si care stiu sa in!(ita o anumita do2a de adversitate si
critica.
*sta2i. traim intr-o lume care a plon'at nebuneste cu capul inainte inspre 'udecata si pedeapsa. Sunt ra2boaie si vesti de
ra2boaie. )n !rup etnic se ridica impotriva altui !rup etnic. 6 parte insemnata a bu!etului national al +iecarui stat se
c(eltuieste pentru inarmare. 0antitatea de e5plo2iv e5istenta pe planeta ar putea sa arunce de citeva ori in aer toata populatia
lumii. &e indreptam spre stadiul in care. dupa pro+etiile 7ibliei. 3 cerurile vor trece cu tro2net. trupurile ceresti se vor topi
de mare caldura si pamintul. cu tot ce este pe el. va arde3 ,2 %etru 3>1$-.
8raim intr-o societate dominata din ce in ce mai mult de le!ea 'un!lei. Fiecare se straduieste sa se inalte cit mai sus. c(iar
daca aceasta inseamna sa se catere pe cadavrele altora care-i stau in cale. &e ba!am la coada inaintea altora. ne strecuram cu
masina prin tra+ic +ara sa mai tinem seama de re!ulile de circulatie. mintim si inselam 3pentru un pumn de ilu2ii3. *'un!em
sa cumparam inaintea altora. cisti!am citeva minute in tra+ic. citiva dolari in ne!ot. dar ne pierdem intre timp +ara sa
observam 3demnitatea3 de +iinte +acute dupa c(ipul si asemanarea lui :umne2eu. 8raim o e5istenta la +el de periculoasa ca a
cercetatorilor marini care studia2a viata rec(inilor. &imeni nu mai are incredere in nimeni si +iecare se asteapta cu anticipata
teama sa +ie 3tras pe s+oara3 sau 3ars3.
In mi'locul acestei lumi ostile. :umne2eu Si-a c(emat la Sine un popor mintuit prin 'ert+a :omnului Isus. 1l ii numeste
popor 3al nade'dii3> lumina si sarea pamintului. 0(emarea lor este sa traiasca intr-un asa mod incit lumea sa a+le de
e5istenta lui :umne2eu. sa intelea!a o+erta =ui si sa doreasca ei insisi sa devina membri intr-o comunitate asa de altruista si
de plina de min!iiere> 3Sa aveti o purtare buna in mi'locul &eamurilor. pentru ca in ceea ce va vorbesc de rau ca pe niste
+acatori de rele. prin +aptele voastre bune. pe care le vad. sa slaveasca pe :umne2eu in 2iua cercetarii3 ,1 %etru 2>12-.
;iitorul acestei lumi este intunecat. oartea planea2a deasupra noastra amenintatoare. %entru cel credincios insa e5ista
nade'de. 0(iar si in +ata dureroasei despartiri prin moarte. noi avem nade'dea revederii in slava. ;a veni o 2i in care
:umne2eu ne va aduna pe toti impreuna la Sine. Iata ce ne spune apostolul %avel >
3&u voim . +ratilor. sa +iti in necunostinta despre cei ce au adormit. ca sa nu va intristati ca ceilalti. care n-au nade'de. 0aci
daca credem ca Isus a murit si a inviat. credem si ca :umne2eu va aduce inapoi impreuna cu Isus pe cei ce au adormit in 1l.
Iata. in adevar. ce va spunem prin 0uvintul :omnului> noi cei vii. care vom raminea pina la
venirea :omnului. nu vom lua-o inaintea celor adormiti. 0aci insusi :omnul. cu un stri!at. cu
!lasul unui ar(an!(el si cu trimbita lui :umne2eu. Se va po!ori din cer. si intii vor invia cei
morti in 0(ristos. *poi. noi cei vii. care vom +i ramas. vom +i rapiti toti impreuna cu ei. in nori.
ca sa intimpinam pe :omnul in va2du(? si ast+el vom +i totdeauna cu :omnul. in!iiati-va dar
unii pe altii cu aceste cuvinte3 ,1 8esal. 4>13-18-.
:umne2eu ne da motive de min!iiere c(iar si in mi'locul unei lumi care se indreapta ireversibil catre moarte.
In anul 1"6$ au +ost inundatii teribile in provincia &elson din statul ;ir!inia. :upa ce s-au retras apele. eu am participat la
cautarea cadavrelor printre darimaturile ramase in urma suvoaielor uci!ase. In a+ara amintirilor triste am ramas si cu un set
de po2e pe care le-am +acut atunci. Fetita mea avea cam trei anisori cind s-au petrecut toate acestea. %entru o buna bucata de
vreme dupa acele inundatii. ea nu putea sa mai suporte ploaia. :e +iecare data cind incepea sa picure. se !(emuia in mine si
ma intreba printre su!(ituri> 38aticule. vor +i iar inundatii43 :e +iecare data. cind se innora. avea nevoie sa auda cuvintele
mele datatoare de speranta.
8ot asa stau lucrurile si cu societatea de asta2i. =umea este inspaimintata de ceea ce s-ar putea sa se intimple. =ocuitorii ei
au nevoie de un mesa' al sperantei. Inimile lor au o disperata nevoie de min!iiere.
Intr-o predica despre importanta min!iierii. cineva spunea> 3in!iierea este o necesitate universala. *ceasta este atiit de
adevarat. cit este de adevarat ca traim toti intr-o lume nevro2ata de amenintarea unor pericole. reale sau ima!inare. 8oti ne
!indim la boala. la su+erinta si la moarte. In +iecare dintre noi !eme inima si tremura su+letul. &e consolam !reu unul pe
celalalt si ne este si mai !reu sa ne consolam sin!uri. *ceasta este cau2a pentru care. una dintre lucrarile pe care a venit sa le
+aca :u(ul lui :umne2eu in inima noastra. este min!iierea. 7iblia Il numeste pe :u(ul S+int c(iar asa> 3in!iietorul3 ,Ioan
14>16-17? 16>7. 13-. 8oti aceia care au primit vi2ita lui minunata sunt c(emati acum sa intre in slu'ba de min!iiere a celor
nenorociti.
* min!iia pe cineva inseamna a consola. a da incura'are. a imbarbata. a su+eri alaturi si a da speranta in mai bine. 0el care
da min!iiere ia o parte de su+erinta asupra lui si da in sc(imb putere si speranta. Iata ce !asim scris despre aceasta intr-
a'utorare crestina>
3Fiindca :umne2eu nu ne-a rinduit la minie. ci ca sa capatam mintuirea. prin :omnul nostru Isus 0(ristos. care a murit
pentru noi. pentru ca. +ie ca ve!(em. +ie ca dormim. sa traim impreuna cu 1l. :e aceea. min!iiati-va si intariti-va unii pe
altii. cum si +aceti in adevar. ... ;a ru!am. deasemenea. +ratilor. sa mustrati pe cei care traiesc in neorinduiala? sa imbarbatati
pe cei desnada'duiti? sa spri'initi pe cei slabi. sa +iti rabdatori cu toti3 ,1 8esal. 5>"-11. 14-. %oporul :omnului este un popor
c(emat la slu'ba min!iierii.
Cum poti a'unge un om al mingiierii?
1- Fii un om al nade'dii. 8raieste tu insuti in asa +el incit sa dai celor din 'ur credinta in :umne2eu. speranta in viitor.
0apacitatea noastra de a-i intari pe altii vine din propriile noastre e5periente cu :omnul. &eca2urile personale sunt scoala
cali+icarii noastre>
37inecuvintat sa +ie :umne2eu. 8atal :omnului nostru Isus 0(ristos. %arintele indurarilor si
:umne2eul oricarei min!iieri. care ne min!iie in toate neca2urile noastre. pentru ca. prin
min!iierea cu care noi insine suntem min!iiati de :umne2eu. sa putem min!iia pe cei ce se a+la
in vreun neca2< 0aci dupa cum avem parte din belsu! de su+erintele lui 0(ristos. tot asa. prin
0(ristos avem parte din belsu! si de min!iiere. *sa ca. daca suntem in neca2. suntem pentru
min!iierea si mintuirea voastra? daca suntem min!iiati. suntem pentru min!iierea voastra. care
se arata prin +aptul ca rabdati aceleasi su+erinte ca si noi. Si nade'dea noastra pentru voi este
neclintita. pentru ca stim ca. daca aveti parte de su+erinte. aveti parte si de min!iiere3 ,2 0or.
1>3-7-.
8raieste in asa +el incit. +ie ca ramii. +ie ca pleci la :omnul. viata ta sa depuna marturie despre nade'dea crestina.
,Imi amintesc ca prin anul 1""$. +ratele #ic(ard Burmbrand a ca2ut lesinat in casa si sora 7intea s-a !rabit sa c(eme
salvarea si sa-l duca la spital. 0ind am au2it. m-am repe2it si eu acolo ca sa vad ce s-a intimplat. 0ind am a'uns in salon.
+ratele #ic(ard m-a intimpinat 2imbind 3sotios3 si spunindu-mi. aparent revoltat> 37r/n2ei. sa-mi aduci niste (aine si sa ma
iei acasa. &u stiu ce a apucat-o pe nevasta asta a mea de m-a ba!at in spital si nu vrea sa ma lase sa plec de aici. Sa-ti spun
ceva> *m un +rate care a lesinat si el tot asa ca mine si :umne2eu l-a dus pina in al treilea cer si i-a aratat lucruri minunate
care nu se pot spune. %e el nu l-a ba!at nimeni in spital pentru aceasta. Si mai am un +rate. tot asa. a lesinat si el si
:umne2eu i-a daruit *pocalipsa. &imeni nu l-a ba!at in spital pentru aceasta. &u stiu ce a apucat-o pe 7intea. 0um am
lesinat putin. a c(emat Salvarea. 0e stie ea ce revelatii mi-a dat :umne2eu mie in timpul acela. %oate ca n-am voie sa le
spun la nimeni< 8e ro! sa-mi aduci (ainele si sa ma iei acasa3. -am uitat curios la sora 7intea. Zimbea. &u pentru ce
spusese +ratele #ic(ard. ci pentru ca #ic(ard !lumea. Iar daca dinsul !lumea. ea simtea ca toate se vor termina cu bine.-
8raieste si tu in asa +el incit toti din 'urul tau sa aibe parte de lumina sperantei.
In cartea Faptele *postolilor. 7arnaba este c(emat un +iu al min!iierii. Faptele lui au aratat ca nu purta de!eaba numele
acesta. *nania si Sa+ira au vrut sa imite ce +acuse 7arnaba. dar n-au avut in ei resurse sa o +aca. inciuna si pre+acatoria lor
au avut picioare scurte si nu i-au dus prea departe. ulti dintre noi ne asemanam mai mult cu *nania si Sa+ira decit cu
7arnaba. &u avem in noi su+iciente resurse ca sa-i putem min!iia pe altii. *r trebui sa ne apropiem mai mult de :omnul
Isus si sa-= lasam sa ne umple inima cu :u(ul Sau cel S+int. &umai 1l ne poate +ace oameni ai min!iierii> 3Si insusi
:omnul nostru Isus 0(ristos. si :umne2eu. 8atal nostru. care ne-a iubit si ne-a dat. prin (arul Sau. o min!iiere vesnica si o
buna nade'de. sa va umple inimile si sa va intareasca in orice lucru si cuvint bun<3 ,2 8esal. 2>16-17-.
2- Fii un om al optimismului. =umea este plina de pro+eti ai de2astrului. Si!ur. 7iblia vorbeste despre *rma!(edon si despre
'udecata divina. dar :umne2eul noastru este la cirma universului si a pre!atit o cale de iesire din pericol pentru toti aceia
care se incred in 1l. &u te concentra prea mult asupra a ceea ce 3se vede3. 6amenii credintei asteapta vesnicia +ericita> 3:ar
noi. dupa +a!aduinta =ui. asteptam ceruri noi si un pamint nou. in care va locui nepri(anirea. :e aceea. prea iubitilor.
+iindca asteptati aceste lucruri. siliti-va sa +iti !asiti inaintea =ui +ara pri(ana. +ara vina si in pace3 ,2 %etru 3>13-14-.
,In anul 1"85. studiam la institutul biblic 3=o!os3 de pe lin!a 7iserica @arului pastorita de Co(n ac*rt(ur in =os *n!eles.
%rin mi'locirea +ratelui Iosi+ 8on. +usesem cooptat si in !rupul celor 43 de pastori ai 7isericii si ma pre!ateam sa scriu ceea
ce avea sa +ie mai tir2iu cartea despre 37iserica =ocala3. ama mea tocmai venise din #om/nia ca sa +ie operata de cancer
in Statele )nite. In +iecare marti dimineata. !rupul de presbiteri se aduna pentru ru!aciune. studiu si impartasirea de
probleme ale lucrarii. ;a2indu-ma mai trist ca de obicei. m-au indemnat sa le spun ce ma apasa. ca sa se poata ru!a pentru
mine. 0ind au a+lat despre ce e vorba. si stiind ca am o mare admiratie pentru Co(n ac*rt(ur. presbiterii l-au indemnat sa
se roa!e el pentru mama mea si pentru mine. &-am sa uit niciodata ru!aciunea lui scurta si calda> 3:oamne. 8u esti Stapinul
universului si 8atal nostru. ultumim pentru ceea ce vei +ace si in aceasta situatie. 8e ro! sa-l convin!i pe :aniel ca 8u esti
prea mare ca sa se poata intimpla ceva +ara stirea 8a si prea bun ca sa lasi sa se intimple ceva rau cu mama lui. ultumesc
+rumos in &umele :omnului Isus. *min3. 8onul. cuvintele si optimismul acestui om au turnat in inima mea si min!iiere si
intarire si speranta.-
3- Fii un vas purtator de balsamul min!iierii. :omnul Isus a spus> 3Si 1u voi ru!a pe 8atal. si 1l va va da un alt in!iietor.
care sa ramina cu voi in veac? si anume. :u(ul adevarului. ... voi Il veti cunoaste. caci ramine in voi. si va +i in voi3 ,Ioan
14>16-17-. :evenim oameni ai min!iierii numai in masura in care ne lasam umpluti de :u(ul lui :umne2eu. 0u cit vom +i
mai plini. cu atit vasul nostru va da pe a+ara si va raspindi min!iiere asupra celor ce ne incon'oara.
,In anul 1"84. doctorul a descoperit un nodul in corpul sotiei mele. ;estea aceasta ne-a adus a!onia su+erintei in inimi. *m
pus repede mina pe tele+on si am sunat la +amilia Burmbrand. 0ind mi-a simtit panica. +ratele m-a indemnat sa ne ru!am
impreuna> 3:oamne. 8u tii in mina 8a !ala5iile universului. Iarta-ne ca 8e deran'am cu o problema asa de mica. cu un bot
de carne care a crescut unde nu trebuie. :ar. :oamne noi nu putem sa re2olvam nici macar aceasta problema +ara 8ine. 8e
ru!am sa o re2olvi 8u si sa ne i2bavesti din incercare. ultumim +rumos. *min.3 * +ost o ru!aciune scurta. dar cu o mare
do2a de intimitate si credinta. :umne2eu a +ost bun si a ascultat-o. spre +ericirea noastra.
In predicile rostite in 7iserica din *na(eim. +ratele #ic(ard ne-a spus odata> 3Inca n-a venit nimeni la mine sa-mi
povesteasca despre bucuriile lui. 8oti vin sa-mi spuna de neca2urile lor. 8oti avem neca2uri. Si eu am acum mai multe
neca2uri decit oricind altadata in viata mea. ;reau sa va spun ceva> ultumiti :omnului ca aveti neca2uri de 0ali+ornia<
15ista si alt +el de neca2uri. &eca2uri de India. unde copiii se nasc. traiesc si mor pe trotuar. in cea mai deplina saracie?
neca2uri de *+rica. neca2uri de inc(isoare. etc. ultumiti lui :umne2eu ca aveti neca2uri de 0ali+ornia. Si inca ceva>
3ultumiti lui :umne2eu ca aveti parte de neca2urile copiilor =ui. 15ista si neca2uri ale robiei pacatului. neca2uri ale
pedepsei iadului de care noi nu vom avea niciodata parte. Slava :omnului<3
*cestea sunt cuvinte care raspindesc in 'ur aroma min!iierilor crestine. )n om !reu si indelun! incercat in timpul vietii sale.
a a'uns asta2i sa poata raspindi min!iiere peste inimile altora.-
0e inseamna a da min!iiere la modul cel mai practic4 Inseamna a +i !ata sa te duci in vi2ita la un om batrin si sa-l asculti ca
pe un intelept? a-l convin!e ca mai este inca important si ca parerea lui inca mai contea2a. * min!iia nu inseamna
intotdeauna a da s+aturi. )neori. min!iierea se mani+esta in capacitatea de a asculta pina la capat 'elania neputincioasa si
plicticoasa a celui ce su+era. 0el ce min!iie este in primul rind un om care asculta. In al doilea rind. el este un om care
intele!e. *sa de putini oameni sunt !ata sa-si e5prime intele!erea +ata de ceilalti< )n om care min!iie este numai in al
treilea rind un om care stie sa vorbeasca alinator. ;orbele sunt ca balsamul care nu trebuie pus pe rana decit dupa ce puroiul
in+ectiei a +ost scurs si pla!a a +ost curatata cu !ri'a.
in!iierea este de multe ori mani+estata. nu prin vorbe. ci prin +apte. Imi aduc aminte si acum cu multa placere de un preot
tinar care a cisti!at inima satenilor cu un !est simplu> in +iecare primavara iesea sa sape parcela unei vaduve batrine si
neputincioase. =ucrarea lui era o mani+estare a !ri'ii pe care ar trebui sa stim sa ne-o aratam mereu unii altora. 30opilasilor.
sa nu iubim cu vorba. nici cu limba. ci cu +apta si cu adevarul3 ,1 Ioan 3>18-.
*m e5perimentat ce inseamna sa primesti min!iiere cu oca2ia unui incendiu care ne-a cuprins casa intr-o :uminica !eroasa
de Februarie. 8ocmai terminasem predica de dimineata si inc(eiasem serviciul divin. cind unul dintre diaconi mi-a spus ca
se pare ca ne-a luat +oc casa. -am !rabit sa sun repede la tele+on pe vecinul meu si el mi-a con+irmat cele intimplate. 0ind
am a'uns acasa. mi-am dat seama ca pierdusem aproape totul? +ocul. +umul si apa pompierilor distrusese ma'oritatea
lucrurilor pe care le aveam.
In impre'urarea aceea am va2ut ce bine este sa ai +rati si surori care +ac parte din +amilia crestina. ;ecinii si prietenii nostri
ne-au min!iiat dindu-ne adapost in casele lor. punind mina de la mina sa adune niste +onduri de reconstructie si venind apoi
ei insisi sa dea o mina de a'utor pe santier. Sub !erul nemilos. in numai sase 2ile. casa noastra a +ost reparata pina la
acoperis. *poi. timp de saptamini si luni de 2ile. am continuat sa primim cadouri si a'utoare banesti. care ne-au inlesnit sa ne
re+acem intrea!a !ospodarie.
0red ca aceasta este lucrarea la care s-a re+erit 0(ristos cind a vorbit de min!iierea pe care trebuie sa ne-o daruim unii
altora.
15ista un loc in Scriptura in care :omnul Isus vorbeste despre un om bo!at care a trait toata viata doar pentru el insusi.
Saracii si cersetorii nu primeau niciodata macar ramasitele de la masa lui bo!ata. 0iinii stra2ii erau mai dra!uti cu cersetorul
=a2ar. decit bo!atul acela. in!iierea altora nu intra in calculele vietii sale. :upa clipa mortii. bo!atul a a'uns in iad si a
indurat c(inuri cumplite. In 2adar cerea el min!iiere de la parintele *vraam. 0el ce re+u2ase altadata sa dea altora min!iiere
nu avea in iad nici un drept la min!iiere> 3Fiule3. i-a 2is *vraam. 3adu-ti aminte ca. in viata ta. tu ti-ai luat lucrurile bune. si
=a2ar si-a luat pe cele rele? acum aici. el este min!iiat. iar tu esti c(inuit3 ,=uca 16>25-.
&ici un crestin nu ar trebui sa traiasca asemeni bo!atului din pilda :omnului. )n copil al lui :umne2eu este un om care a
!ustat el insusi min!iierea pe care i-a dat-o :omnul. ;iata lui este luminoasa pentru ca a +ost luminata prin adevarul si
promisiunile 7ibliei> 3%entru ca. prin rabdarea si prin min!iierea pe care o dau Scripturile. sa avem nade'de3 ,#om. 15>4-.
1l stie ca intr-o buna 2i. :umne2eu 3va ster!e orice lacrima din oc(ii lor3.
9indeste-te bine> viata ta este sau o sursa de min!iiere pentru altii sau un i2vor de amaraciune. %rin ceea ce +aci. tu sau a'uti
sau distru!i. :umne2eu este 8atal min!iierilor< Fii un copil al lui asta2i si da altora din min!iierea primita. 6 lume care
su+era si !eme te asteapta.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
#u!ati-va unii pentru altii
.
"/uati-va unii pentru altii"
0amera sa de ru!aciune nu a avut niciodata carpet pe 'os. dar el s-a ru!at ca nimeni altul. &ici macar temnita
rece a inc(isorii nu i-a putut domoli +ierbinteala ru!aciunilor. :ra!ostea +ata de ceilalti l-a tinut mereu activ si
i-a alimentat neincetat +ocul cererilor mi'locitoare.
0elor din Filipi le-a scris> 3Si ma ro! ca dra!ostea voastra sa creasca tot mai mult in cunostinta si orice
pricepere3 ,Filip. 1>"-.
0atre 8esaloniceni a scris> 3ultumim intotdeauna lui :umne2eu pentru voi toti. pe care va pomenim
necurmat in ru!aciunile noastre3. ... 3:e aceea ne ru!am necurmat pentru voi. ca :umne2eul nostru sa va
!aseasca vrednici de c(emarea =ui. si sa implineasca in voi. cu putere. orice dorinta de bunatate si orice
lucrare i2vorita din credinta3 ,1 8esal. 1>2? 2 8esal. 1>11-.
0elor din #oma le-a scris> 3;a pomenesc neincetat in ru!aciunile mele3 ,#om. 1>"-.
=ui 8imotei i-a spus> 3... te pomenesc neintrerupt in ru!aciunile mele. 2i si noapte3 ,2 8im. 1>3-.
*postolul %avel a +ost un om al ru!aciunii. 1l s-a ru!at 2iua si noaptea. ;iata lui de ru!aciune a +ost o viata de
soldat al cerului. %avel s-a ru!at in inc(isoare. in butuci si in lanturi. =imitarile trupului nu i-au in!radit cu
nimic aria de activitate a spiritului sau dedicat lucrarii. 3%er+ormerii3 contemporani ai asa 2iselor adunari de
ru!aciune nu se pot asemana cu %avel. 0e pacat ca ei 3maimutaresc3 o lucrare pe care nici macar nu o cunosc
in realitate. 0ei ce stau pe scenele stadioanelor si se 3roa!a3 pentru mii de su+lete sau cei care se produc in sali
de spectacole intesate cu dro!ati emotionali. in!inind 3semi-descintece3 pseudocrestine nu sunt urmasii lui
%avel<
3:ar tu. cind te ro!i. intra in camaruta ta. ... si :umne2eu. care vede in ascuns ...3. aceste re!lementari puse de
:omnul Isus in calea 3circului3 reli!ios dat de piosii timpului au ramas si asta2i la +el de valabile.
#u!aciunea este un +el de rasu+lare a su+letului si un +el de lucrare +undamentala peste care se cladeste apoi tot
edi+iciul lucrarii crestine. %avel stie ca are nevoie nu numai sa se roa!e pentru altii. dar si ca altii sa se roa!e
pentru el> 3Fratilor. ru!ati-va pentru noi3. 3Incolo. +ratilor. ru!ati-va pentru noi ca. 0uvintul :omnului sa se
raspindeasca si sa +ie proslavit cum este la voi. si sa +im i2baviti de oamenii nec(ib2uiti si rai. caci nu toti au
credinta3 ,1 8esal. 5>25? 2 8esal. 3>1.2-.
%avel este un luptator care le cere si celorlalti sa se coboare in lupta alaturi de el> 3;a indemn dar. +ratilor.
pentru :omnul nostru Isus 0(ristos. si pentru dra!ostea :u(ului. sa va luptati impreuna cu mine. in
ru!aciunile voastre catre :umne2eu pentru mine3 ,#om. 15>3$-.
*postolul %avel le spune tuturor celor cu care este in le!atura> 31u ma ro! pentru voi. ru!ati-va si voi pentru
mine3. #u!aciunea este cea mai importanta le!atura pe care o avem cu 8atal ceresc si unii cu altii. 0el mai
bun e5emplu de ru!aciune este bineinteles insusi :omnul Isus 0(ristos. 1l S-a ru!at 2iua si S-a ru!at si
noaptea. :omnul Isus a considerat a'utorul prin ru!aciune superior a'utorului pe care ni-l putem da unul altuia
prin simpla s+atuire> 3Simone. Simone. Satana v-a cerut sa va cearna ca !riul. :ar 1u -am ru!at pentru tine.
ca sa nu se piarda credinta ta? si. dupa ce te vei intoarce la :umne2eu. sa intaresti pe +ratii tai3 ,=uca 22>31-
32-. :esi stia ca %etru se va lepada de 1l. :omnul Isus nu-l ia pe %etru deoparte ca sa stea de vorba cu el si
sa-l pre!ateasca sa nu cada. ci se roa!a pentru el ca sa nu i se piarda credinta.
8oti apostolii :omnului au +ost ra2boinici ai ru!aciunii. Iacov ne scrie> 3#u!ati-va unii pentru altii3 ,Iacov
5>16-.
7iblia vrea sa ne trans+orme pe toti in oameni le!ati direct cu cerul si implicati mereu in lucrarea de avansare
a Imparatiei> 3;reau ca barbatii sa se roa!e in orice loc. si sa ridice spre cer miini curate. +ara minie si +ara
indoieli. ;reau deasemenea ca +emeile sa se roa!e imbracate in c(ip cuviincios. cu rusine si s+iala3 ,1 8im.
2>8-"-. 3#u!ati-va +ara incetare3 ,1 8esal. 5>17-.
:omnul Isus a dat odata o pilda ca sa arate ca oamenii 3trebuie sa se roa!e necurmat. si sa nu se lase3 ,=uca
18>1-8-. 1l a ase2at re2ultatul secerisului de su+lete in balanta vietii de ru!aciune> 3are este secerisul. dar
putini sunt lucratorii< #u!ati dar pe :omnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Sau3 ,=uca 1$>2-.
#u!aciunea sincera si curata nu va ramine niciodata neau2ita> 30aci oc(ii :omnului sunt peste cei nepri(aniti.
si urec(ile =ui iau aminte la ru!aciunile lor3 ,1 %etru 3>12-. :umne2eu doreste din toata inima sa stea de
vorba cu copiii Sai si sa le imbo!ateasca cunostinta. Iata ce i-a spus :omnul pro+etului Ieremia> 30(eama-a
si-ti voi raspunde. si iti voi vesti lucruri mari. lucruri ascunse. pe care nu le cunosti3 ,Ier. 33>3-.
%entru ce sa te ro!i4 %entru ca su+letele mer! cu miile in iad si nimanui nu-i pasa. #u!aciunea este ca un ecou
peste spatiu si timp. 1a ampli+ica c(emarea lui :umne2eu la mintuire. Intre!ul pamint este intunecat de
pre2enta pervertitoare a demonilor. In aceasta be2na a pacatului. ru!aciunea este +arul luminos care c(eama
vasele ratacite inspre portul care le poate o+eri si!uranta salvarii. #oa!a-te ca mii de su+lete sa vina acasa la
:omnul.
,%rin 1"47 in tir!ul Iesilor e5istau doar citiva credinciosi evan!(elici. :oi dintre ei sunt si asta2i socotiti
printre pionierii lucrarii din 7iserica crestina baptista> &eculai S+atcu si %ricop 8arniceriu. :uminica
dimineata. acesti doi oameni simpli se intilneau in sala de lin!a @ala. unde rinduisera sa !a2duiasca viitoarea
7iserica. :upa ce se ru!au impreuna. +ratele S+atcu obisnuia sa spuna> 3Incepe matale. +rate %ricop ora de
ru!aciune. ca eu m-oi duce prin piata sa vad pe cine imi scoate :umne2eu in cale ca sa-l aduc aici la
1van!(elie3. Sutele de credinciosi baptisti din Iasul 2ilelor noastre nu stiu. dar e5istenta lor a inceput asa> cu
un +rate care pleca prin piata si cu altul care statea pe !enunc(i luptind din !reu pentru cisti!area de su+lete.-
#oa!a-te pentru ca minia lui :umne2eu este !ata sa se de2lantuiasca< 30erul s-a strins ca o carte de piele. pe
care o +aci sul. Si toti muntii si toate ostroavele s-au mutat din locul lor. Imparatii pamintului. domnitorii.
capitanii ostilor. cei bo!ati. cei puternici. toti robii si toti oamenii slobo2i s-au ascuns in pesteri si in stincile
muntilor. Si 2iceau muntilor si stincilor> 30adeti peste noi. si ascundeti-ne de Fata 0elui ce sade pe scaunul de
domnie si de minia ielului? caci a venit 2iua cea mare a miniei =ui. si cine poate sta in picioare43 ,*poc.
6>14-17-
36amenii vor intra in pesterile stincilor si in crapaturile pamintului. de +rica :omnului si de stralucirea
maretiei =ui. cind se va scula sa in!ro2easca pamintul3 ,Isaia 2>1"-.
:e ce sa te ro!i4 %entru ca se apropie 'udecata< :omnul este aproape< S-ar putea ca doar peste citeva minute
sa inceapa vesnicia< 3S+irsitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiti intelepti dar. si ve!(eati in vederea
ru!aciunii3 ,1 %etru 4>7-. #u!ati-va 3pentru ca potrivnicul vostru. diavolul. da tircoale ca un leu care racneste.
si cauta pe cine sa in!(ita3 ,1 %etru 5>8-. *vind in vedere aceste lucruri. trebuie sa spunem impreuna cu
apostolul> 3&e ru!am lui :umne2eu sa nu +aceti nimic rau3 ,2 0or. 13>7-.
%entru ce sa te ro!i4 %entru miile de mici probleme prin care trecem in +iecare 2i. :omnul Isus ne-a averti2at
ca 3despartiti de ine nu puteti +ace nimic3 ,Ioan 15>5-. 15ista probleme pentru care este necesara o
concentrare speciala in ru!aciune. ;orbind dupa vindecarea unui anumit om. :omnul Isus a 2is> 3*cest soi de
draci nu poate iesi decit prin ru!aciune si post3 ,arcu ">2"-.
%entru ce sa te ro!i4 Iata inca citeva din preocuparile care l-au indemnat pe %avel la ru!aciune. Iata cum s-a
ru!at el>
3:umne2eul pacii sa va s+inteasca 1l insusi pe deplin? si. du(ul vostru. su+letul vostru si trupul vostru. sa +ie
pa2ite intre!i. +ara pri(ana la venirea :omnului nostru Isus 0(ristos3 ,1 8esal. 5>23-.
3:e aceea ne ru!am necurmat pentru voi. ca :umne2eul nostru sa va !aseasca vrednici de c(emarea =ui. si sa
implineasca in voi. cu putere. orice dorinta de bunatate si orice lucrare i2vorita din credinta. pentru ca &umele
:omnului nostru Isus 0(ristos sa +ie proslavit in voi. si voi in 1l. potrivit cu (arul :umne2eului nostru si al
:omnului Isus 0(ristos3 ,2 8esal. 1>11-12-.
Iata acum pentru ce i-a spus %avel lui 8imotei sa se roa!e> 3;a indemn dar. inainte de toate. sa +aceti
ru!aciuni. cereri. mi'lociri. multamiri pentru toti oamenii. pentru imparati si pentru toti cei ce sunt inaltati in
dre!atorii. ca sa putem duce ast+el o viata pasnica si linistita. cu toata evlavia si cu toata cinstea3 ,1 8im.
2>1.2-.
In 0oloseni 1>"-12. %avel ne invata ce sa ne ru!am pentru altii. *postolul mi'loceste pentru ei inaintea lui
:umne2eu dorind ca ei 3sa se umple de cunostinta voiei =ui. in orice +el de intelepciune si pricepere
du(ovniceasca3. 3sa se poarte intr-un c(ip vrednic de :omnul. ca sa-i +iti placuti in orice lucru> aducind roade
in tot +elul de +apte bune. si crescind in cunostinta lui :umne2eu> intariti. cu toata puterea. potrivit cu taria
slavei =ui. pentru orice rabdare si indelun!a rabdare. cu bucurie. multumind 8atalui. care v-a invrednicit sa
aveti parte de mostenirea s+intilor. in lumina3.
#oa!a-te si tu ca +ratii. si mai ales +ratii predicatori. sa +ie plini de cunostinta voiei lui :umne2eu.
,7iserica de pe Soseaua &icolae 8itulescu din 7ucuresti a avut in rindul membrilor ei si pe sora 7usila. sotia
pastorului 7usila. :upa arestarea si ducerea sotului ei in Siberia. sora 7usila a continuat sa +ie ani de 2ile
or!anista 7isericii. 0ea mai mare lucrare a ei a +ost insa viata de ru!aciune. 8atal meu i-a cumparat intr-o 2i
un !lob in miniatura. pentru ca sora dorea sa se roa!e pentru +iecare tara a lumii. in parte. %unea de!etul pe
tara respectiva si mi'locea la tronul Stapinului ceresc pentru cetatenii ei.
Sora obisnuia sa se roa!e pentru +iecare +rate si sora din 7iserica pe nume. Staruia mai ales pentru tinerii si
tinerele 7isericii. =ocuinta ei modesta. lipita de peretele adunarii. a +ost pentru multi 3s+inta3 camera a
cortului in care se intilneau cu altarul ru!aciunii. ;iata si activitatea sorei 7usila nu a +ost ba!ata in seama de
prea multi. oartea ei a lasat insa in urma un !ol imens si un de2ec(ilibru care s-a simtit adinc in viata
7isericii. 1ra de parca se intimplase un accident la centrala electrica si lumina nu se mai raspindea ca altadata
pe dealuri si prin casele oamenilor.-
#oa!a-te pentru parintii cu copii neascultatori care s-au departat si de casa parinteasca si de :omnul. In
societatea de asta2i este din ce in ce mai di+icil sa cresti copii ascultatori si alipiti de :omnul. Scoala. presa si
televi2iunea si-au dat parca mina intr-un complot nemarturisit care urmareste nimicirea valorilor traditionale
ale +amiliei.
,ama unui copil care a plecat de acasa asemeni 3+iului risipitor3 a avut. dupa aproape doua2eci de ani.
bucuria sa-l vada intorcindu-se acasa pocait. Fara sa-i spuna nici un cuvint. mama l-a luat de mina si l-a dus
sa-i arate doua mici adincituri in pamintul de lin!a pat. *colo erau urmele !enunc(ilor care trudisera din !reu
pentru mintuirea lui. %ornita pe plins. mama i-a marturisit> 3:ra!ul mamei. daca s-ar +i putut strin!e lacrimile
varsate pentru su+letul tau. asta2i te-as putea imbaia in ele3. Sin!ele :omnului Isus si lacrimile mamei
+acusera din copilul acela un om nascut din nou. :upa moartea mamei. cele doua adincituri au devenit locul
pre+erat in care +iul isi pleca !enunc(ii pentru ru!aciune.-
#oa!a-te pentru +amiliile care stau de multe ori prabusite intre 2idurile casei si bintuite de spectrul divortului.
#oa!a-te ca :umne2eu sa le readuca la dra!ostea dintii.
#oa!a-te pentru tinerii care stau in pra!ul vietii si trebuie sa ia (otariri importante. 0ere o calau2ire speciala
de la :umne2eu pentru +iecare rascruce de drumuri care le sta inainte. #oa!a-te ca ei sa cunoasca ce inseamna
sa umble cu :omnul.
,)nul dintre +ratii care au staruit mult asupra importantei vietii personale de ru!aciune a +ost +ratele arcu
&ic(i+or. :e curind l-am au2it iarasi povestind despre e5perientele sale cu copiii. %entru cei care nu stiti.
+ratele arcu este spaima copiilor care nu vor sa se pocaiasca. Si nu numai a copiilor ... *u +ost oca2ii cind
acest +rate iubitor i-a intrerupt pe copii in timpul ru!aciunii. e5clamind do'enitor> 3ai sincer. dra!a< ai
sincer. &u bate cimpii cu !eneralitati. 0ere-i iertare :omnului pentru +aptele tale de asta2i. Spune-i cum te-ai
uitat in porto+elul mamei sau cum l-ai mintit pe tata. &u te ascunde de :omnul ca si asa 1l stie. @ai. mai
roa!a-te o data. ai sincer. Si multumeste-i ca te-a si iertat3.
%uteti sa va ima!inati 3cosmarul3 unora dintre copii care nu stiau decit 3ru!aciunea de :uminica3. *u +ost
unii dintre copii care s-au suparat pe nenea arcu. *ltii s-au +urisat a+ara in timp ce +ratele tinea oc(ii inc(isi.
*u e5istat si ca2uri cind unii s-au ba!at sub pat. ca sa scape de rindul lor la ru!aciune. 0ulmea insa. cred ca a
a'uns-o acel tinar care s-a intilnit cu +ratele arcu pe peronul unei !ari de provincie. Fratele arcu i-a propus
sa nu piarda vremea si sa se roa!e amindoi acolo. cu !las tare. 8inarul a privit cu spaima in 'ur. a incercat sa
spuna ceva. dar era de'a prea tir2iu caci +ratele arcu incepuse de'a sa se roa!e. :upa 3*min3-ul +ratelui.
tinarul a continuat s+ios> 3Si te ro!. :oamne. sa-i dai mai multa intelepciune +ratelui arcu. *min3. Saracul
de el< I-a +ost +rica sa desc(ida oc(ii cre2ind ca +ratele este suparat pe el. :a de unde< Fratele &ic(i+or l-a luat
numaidecit in brate. ri2ind si e5clamind> 3ultumesc +rumos< 8oti vor sa ma ro! eu pentru ei. &umai tu te-ai
ru!at pentru mine. @a. (a . (a< :omnul sa te asculte si sa-ti rasplateasca<3-
#oa!a-te ca si %avel ca sa ne purtam toti in c(ip vrednic de :omnul. 1l 3ne-a i2bavit de sub puterea
intunerecului si ne-a stramutat in Imparatia Fiului dra!ostei =ui3 ,0ol. 1>13-.
7iblia ne indeamna sa nu pre!etam sa ne ru!am unii pentru altii. &oi insa suntem de multe ori prea ocupati ca
sa mai avem timp si pentru ru!aciune.
i s-a spus ca si !ermanii au +ost. nu cu mult timp in urma. oameni +oarte ocupati. 0onducatorul lor cucerea
lumea. bucata cu bucata. *+acerile le mer!eau din ce in ce mai bine. aveau +erme in+loritoare si se plimbau
pretutindeni ca la ei acasa. 7anii cur!eau din toata lumea inspre 9ermania. 6amenii de acolo erau +oarte
ocupati. &u este de mirare ca nu au mai avut timp de ru!aciune. :intr-o data insa. scena lumii s-a sc(imbat si
!ermanii au inceput sa-si paraseasca toate lucrurile a!onisite in incercarea lor disperata de a scapa cu viata.
Sub bombe. in va!oane de tren. in campuri de concentrare si in inc(isori au inceput din nou sa se roa!e.
:intr-o data au avut su+icient timp si pentru ru!aciune.
Si noi traim intr-o lume !rabita. Sintem ocupati pina peste cap sa ne cladim o viata de belsu! si de distractii.
;ai de noi daca si din lumea noastra se va ale!e la s+irsit pra+ul. 0e bine ar +i daca am invata in lumea asta
prea ocupata sa stim sa cautam mai intii Imparatia lui :umne2eu ru!indu-ne +ierbinte unii pentru altii.
:umne2eu ne vrea !i!anti care din !enunc(i pot sa atin!a cerul. %e picioarele tale vei vedea ce esti tu in stare.
din !enunc(i vei avea privile!iul sa ve2i de ce e in stare :umne2eu.
Sa invatam sa ne ru!am mai mult unii pentru altii.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
%urtati-va sarcinile unii altora
#0
"1urtati-va sarcinile unii altora"
)na dintre caracteristicile unei 7iserici adevarate este +aptul ca membrii ei se a'uta cu placere unii pe ceilalti.
,=ucrul acesta este vi2ibil mai ales printre 7isericile de re+u!iati emi!ranti din *merica. 0ei din tara nu-si pot
inc(ipui cit de di+icil este sa primesti aproape in +iecare luna noi veniti care. +iecare. trebuie sa 3o ia de la
capat3. Fara a'utorul crestinilor din 'ur. viata noilor veniti ar +i teribil de !rea.
)neori. cei proaspat veniti sunt oameni care au trecut ile!al !ranita si au aparut in *merica doar cu o
bocceluta in mina. =e trebuie totul. incepind de la lin!ura si cutit pina la masina cu care vor trebui sa se
deplase2e la lucru.
1ste usor sa obosesti. sa te inc(i2i in tine insuti si sa te (otarasti sa-ti ve2i pentru o vreme doar de problemele
tale. :omnul Isus insa ne vrea oameni care sa nu oboseasca asa de repede in a'utorarea altora. 7iblia ne
spune> 3Sa nu obosim in +acerea binelui? caci la vremea potrivita. vom secera. daca nu vom cadea de
oboseala3 ,9al. 6>"-. *u +ost 2eci si 2eci de oca2ii in care vorbele unui +ost cole! de Seminar. ;iorel 0lintoc.
actualmente pastor la 7eius. mi-au rasunat in memorie mustrator. ca un +el de !las al constiintei> 3Frate
:aniel. vrei sa +aci un bine care sa nu te coste43
isiunea unui lucrator cu 1van!(elia in aceste 7iserici de emi!ranti este strins le!ata de a'utorarea materiala.
&imeni nu te asculta cu placere daca are burta !oala sau daca ii vorbesti de dra!oste atunci cind el n-are dupa
ce bea apa. &oi ne-am deprins aici sa +im 3purtatori de sarcini3. nu numai din punct de vedere spiritual. ci mai
ales. si in primul rind. din punct de vedere material.
In domeniul 3purtatorilor de sarcini3. di+erentele doctrinare nu mai au o asa mare importanta. :e multe ori m-
am intilnit 3pe terenul de lucru3 cu preotul si prietenul 0ornel *vramescu. paro(ul 7isericii 6rtodo5e din
8ustin sau cu +ratele Samu. pastorul 7iserici %enticostale a +ratilor ti!ani din Fullerton. Imi amintesc cu cita
bucurie imi spunea +ratele *vramescu ca !asise o perna la ma!a2inul saracilor. 8ocmai ii venise o +amilie din
tara si n-aveau pe ce sa-si plece capul. 0u +ratele Samu m-am intilnit mai ales la 3licitatiile3 de masini
accidentate. Fiecare cautam sa a'utam pe ceva noi veniti sa 3se puna pe roate3.
6 alta situatie de intra'utorare +rateasca este atunci cind una dintre +amiliile venite de'a de citiva ani. +ace
marele pas si indra2neste sa-si cumpere o casa. 0(eltuielile sunt la inceput mari si +ara a'utorul celorlalti ar +i
uneori imposibil de +acut. Felul in care se a'uta +ratii unii pe altii in cumpararea unei case este si el o ilustratie
a implinirii =e!ii lui 0(ristos> 3%urtati-va sarcinile unii altora. si veti implini ast+el le!ea lui 0(ristos3 ,9al.
6>2-.
In 7isericile americane. cumpararea unei case este insotita de o intrea!a traditie. 8oti membrii 7isericii sunt
invitati sa vina la casa noua si +iecare aduce cite un dar. 6biceiul se numeste 3Earmin! t(e (ouse3 ,incal2irea
casei- si este o reala binecuvintare pentru cei ce s-au mutat in casa noua. Intrea!a actiune are un coordonator
care se in!ri'este ca musa+irii sa aduca e5act ceea ce au nevoie !a2dele.
=a +el se intimpla si cind se naste primul copil intr-o +amilie a 7isericii. 8oate celelalte mame din 7iserica se
aduna la un 37abD S(oEer3 si +ac cadouri pentru micutul sau micuta care se va naste.-
%rin bote2ul :u(ului S+int. noi am devenit un sin!ur trup si suntem asta2i madulare unii altora. &ici un
credincios nu trebuie sa traiasca asemeni unei insule pierdute in imensitatea oceanului. :umne2eu vrea ca noi
sa devenim o binecuvintare unii pentru altii. *postolul %avel ne vorbeste despre aceasta in epistola catre
9alateni> 3Fratilor. c(iar daca un om ar cadea vreodata in vreo !resala. voi. care sunteti du(ovnicesti. sa-l
ridicati cu du(ul blindetei. Si ia seama la tine insuti. ca sa nu +i ispitit si tu3. 7iserica este datoare sa sara in
a'utorul celor care s-au impotmolit pe drum si trebuiesc scosi din nisipurile miscatoare ale acestei lumi>
3%urtati-va sarcinile unii altora si veti implini ast+el =e!ea lui 0(ristos3.
0e este aceasta 3=e!e a lui 0(ristos3 despre care vorbeste %avel4 *r trebui sa spunem ca ea este principiul
suprem care =-a calau2it pe 0(ristos cind a parasit cerul ca sa vina in a'utorul celor pierduti pe pamint. Isaia
reda cel mai bine intentia cu care a venit :omnul pe pamint> 38otusi. 1l su+erintele noastre le-a purtat. si
durerile noastre le-a luat asupra =ui. ... 1l era strapuns pentru pacatele noastre. 2drobit pentru +aradele!ile
noastre. %edeapsa care ne da pacea a ca2ut peste 1l si prin ranile =ui suntem tamaduiti3 ,Isaia 53>4-5-.
*postolul %etru +ace o aplicatie practica a acestui adevar. indemnindu-ne sa +im !ata sa purtam poverile> 3Si
la aceasta ati +ost c(emati? +iindca si 0(ristos a su+erit pentru voi. si v-a lasat o pilda. ca sa calcati pe urmele
=ui3 ,1 %etru 2>21-.
0are a +ost principiul stabilit de intruparea lui 0(ristos4 Su+erinta pentru altii. purtarea poverilor lor.
acceptarea sacri+iciului pentru mintuirea altora. %etru ne indeamna sa 3calcam pe urmele =ui3. ;iata
:omnului este ilustrarea modului in care trebuie sa ne purtam si noi cu ceilalti.
:omnul Isus vorbeste 1l insusi despre ce inseamna =e!ea Sa> 3;a dau o porunca noua> Sa va iubiti unii pe
altii? cum v-am iubit 1u. asa sa va iubiti si voi unii pe altii. %rin aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii
ei. daca veti avea dra!oste unii pentru altii3 ,Ioan 13>34-35-.
7iserica copiilor lui :umne2eu este c(emata sa poarte poverile altora si sa implineasca ast+el le!ea dra!ostei>
3Iubiti pe vra'masii vostri. +aceti bine celor ce va urasc. binecuvintati pe cei ce va blastama. ru!ati-va pentru
cei ce se poarta rau cu voi3 ,=uca 6>27-38-.
*ceasta pare o porunca prea !rea. dar sa nu uitam ca nu suntem trimisi s-o implinim sin!uri. &oi suntem
c(emati sa ne in'u!am la 'u! impreuna cu 0(ristos> 3;eniti la ine. toti cei truditi si impovarati. si 1u va voi
da odi(na. =uati 'u!ul eu asupra voastra. si invatati de la ine. caci 1u sunt blind si smerit cu inima? si veti
!asi odi(na pentru su+letele voastre. 0aci 'u!ul eu este bun. si sarcina ea este usoara3 ,at. 11>28-3$-.
Impreuna cu 1l. vom putea +ace nu numai aceste lucruri care par acum !rele. dar c(iar si altele care ni se par
acum imposibile< Cu!ul este usor atunci cind impartim sarcina cu 0(ristos si tot asa. povara se micsoarea2a
atunci cind o impartasim cu altii.
15ista un proverb care 2ice> 36 bucurie spusa altora se dublea2a. iar un neca2 impartasit cu altii se
in'umatateste3. In aceste timpuri de mari incercari sociale si economice. purtarea poverilor altora trebuie sa +ie
o indeletnicire a +iecaruia. 7iserica trebuie sa stie ca. in vremuri de cri2a. ea trebuie sa devina locul in care se
poate veni dupa min!iiere si dupa a'utor. 0ine a citit epistolele lui %avel stie ca apostolul era preocupat peste
masura sa strin!a a'utoare materiale pentru 3s+intii din Ierusalim3 peste care venisera vremuri de pri!oana. de
seceta si de lipsuri. %avel a atras atentia +ratilor de pretutindeni asupra responsabilitatii lor de a purta sarcinile
celor a+lati in lipsuri>
30it priveste strin!erea de a'utoare pentru s+inti. sa +aceti si voi cum am rinduit 7isericilor 9alatiei. In 2iua
dintii a saptaminii. +iecare din voi sa puna deoparte acasa ce va putea. dupa cisti!ul lui. ca sa nu se strin!a
a'utoarele cind voi veni eu. Si cind voi veni. voi trimite cu epistole pe cei ce ii veti socoti vrednici ca sa duca
darurile voastre la Ierusalim3 ,1 0or. 16>1-.
3%entru ca. daca este bunavointa. darul este primit. avindu-se in vedere ce are cineva. nu ce n-are. *ici nu este
vorba ca altii sa +ie usurati. iar voi strimtorati? ci este vorba de o potrivire> in impre'urarea de acum. prisosul
vostru sa acopere nevoile lor. pentru ca si prisosul lor sa acopere. la rindul lui. nevoile voastre. asa ca sa +ie o
potrivire? dupa cum este scris> 30el ce strinsese mult. n-avea nimic de prisos. si cel ce strinsese putin. nu
ducea lipsa3 ,2 0or. 8>12-15-.
Intr-o societate libera. di+erenta dintre cei bo!ati si cei saraci tinde sa se mareasca dincolo de limitele
re2onabilului. dind nastere la 3con+licte de clasa3. la invidie si la dusmanie. 7iserica nu trebuie sa uite ca este
+amilia tuturor copiilor lui :umne2eu si ca intr-o +amilie este normal ca sa avem !ri'a unii de altii si sa ne
purtam poverile unii altora. 7o!atul caruia ii rodise peste masura de mult tarina nu a +ost vinovat pentru
succesul lui deosebit de mare. ci pentru ca si-a inc(is inima +ata de nevoile celor din 'ur. cre2ind nebuneste ca
:umne2eu i-a dat totul doar pentru el insusi si pentru mindria lui e!oista ,=uca 12>13-21-. 0a si in pilda data
de :omnul Isus. acumularea e!oista de bo!atii este vinovata inaintea lui :umne2eu si. mai devreme sau mai
tir2iu. va +i pedepsita.
,8in minte una dintre ilustratiile rabinice pe care le-am invatat. Se spune ca intr-un sat traiau doi +rati. +iecare
cu +amilia lui saraca. )nul dintre ei si-a luat lumea in cap si a plecat in cautarea unui loc in care sa trudeasca
cu spor si sa se intoarca acasa cu o suma bunicica de bani. :upa citiva ani de absenta. sotia celui plecat a a+lat
ca omul ei a murit pe melea!uri straine. 1a s-a asteptat ca macar banii a!onisiti de el sa-i +ie trimisi. dar spre
surprinderea tuturor. banii au sosit pe adresa +ratelui celui mort. Impreuna cu banii. a sosit si o scurta nota>
3:ra!ul meu +rate. da-i sotiei mele cit vrei tu. iar restul opreste-ti tie3. 6mul acela era rau si 2!ircit si n-a dat
vaduvei decit citiva banuti. oprindu-si aproape intrea!a suma pentru el si +amilia lui. Fapta lui scandaloasa a
revoltat toata comunitatea. dar ... ce era scris era scris. ;aduva a simtit insa ca trebuie sa +ie si o alta cale si a
cerut ca problema lor sa +ie re2olvata de rabinul cel batrin. Zis si +acut. s-au dus cu totii la rabin. 7atrinul i-a
privit cu blindete si le-a 2is> 3%roblema nu-i !rea. dar trebuie mai intii sa-mi promiteti ca veti +ace intocmai
cum va voi spune. alt+el n-are rost sa-mi racesc !ura de!eaba.3 Si!ur de el. +ratele (raparet s-a !rabit sa
promita inaintea tuturor ca vor asculta intocmai. *tunci rabinul le-a cerut sa aduca +iecare partea pe care si-au
luat-o din mostenirea celui plecat. 0ind banii au +ost ase2ati iarasi in doua parti inaintea lui. rabinul a mai citit
odata nota. adau!ind si un comentariu> 3:ra!ul meu. da-i sotiei mele cit vrei tu. iar restul opreste-ti tie3.
Fratele dumitale stia ce +el de om 2!ircit si rau esti si a stiut si cum vei +ace imparteala. :e aceea eu propun ca
sa +acem intocmai cum a spus el> ce-ai vrut tu. sa dam acum +emeii. iar restul. adica ce-i dadusesi ei. sa-ti
ramina tie3. Si rabinul a luat suma mare de bani. a dat-o vaduvei. iar pe cei citiva banuti i-a dat celui lacom.
*bia acum au inteles toti care +usese 3tilcul3 din scrisoarea celui disparut.-
Intr-o buna 2i. vom vedea toti ca ce-am dat altora. va +i intr-adevar al nostru. iar ceea ce ne-am oprit in mod
abu2iv si e!oist va +i luat de la noi. 0u ce ne vom ale!e atunci4 ;om +i bo!ati sau saraci4
%overile +ratilor nostri nu sunt insa intotdeauna de natura materiala. 15ista neca2uri care impovarea2a mai
mult decit saracia. Fii !ata sa te apropii de cel sin!uratic si sa stai de vorba cu cel neba!at in seama. Fii !ata
sa su+eri rusinea celui care a ca2ut in pacat si apropie-te de el ca sa-l ridici iarasi la credinta. 3&oi. care
suntem tari. suntem datori sa rabdam slabiciunile celor slabi. si sa nu ne placem noua insine3 ,#om. 14>1-.
0ea mai ne-biblica tendinta bisericeasca este pornirea unora de a iesi din mi'locul adunarii ca sa +orme2e un
+el de 3club elitist al s+intilor3. Imbatati cu propria lor 3spiritualitate3 ast+el de oameni a'un! culmea mindriei
vinovate. mindria 3spirituala3. 1i ii 'udeca si-i dispretuiesc pe toti ceilalti. *erul lor superior nu aduce nimic
nou pe scena lumii. Sunt urmasii de a2i ai +ariseilor din timpul :omnului Isus. Si acestia. ca si aceia. au
nevoie sa li se spuna> 3&u cei sanatosi au trebuinta de doctor. ci cei bolnavi. :uceti-va de invatati ce
inseamna> 3ila voiesc. iar nu 'ert+a<3 0aci n-am venit sa c(em la pocainta pe cei nepri(aniti. ci pe cei
pacatosi<3 ,at. ">12-13-. =ocul luminii este acolo unde be2na este mai mare. 0e-ar +i +acut acesti oameni
daca s-ar +i a+lat intr-o biserica ca aceea cirmuita de :iotre+4 0e s+at i-ar +i dat ei lui 9aiu4 :ar lui :imitrie4
0ine citeste cea de-a treia epistola a lui Ioan va intele!e ca raul este trecator in viata 7isericii. ai devreme
sau mai tir2iu. :umne2eu va !asi o cale sa aduca aminte +iecaruia 3de +aptele pe care le +ace3 ,3 Ioan 1$-.
3%urtati-va sarcinile unii altora si veti implini ast+el =e!ea lui 0(ristos3.
:a ce trebuie sa purtam sarcinile altora4 In primul rind pentru ca sa-l a'utam sa creasca in maturitate. 8rebuie
sa +acem ca si apostolul %avel> 3... s+atuim pe orice om si invatam pe orice om in toata intelepciunea. ca sa
in+atisam pe orice om desavirsit in 0(ristos Isus. Iata la ce lucre2 eu si ma lupt dupa lucrarea puterii =ui. care
lucrea2a in mine3 ,0ol. 1>28-2"-. :umne2eu are nevoie de unelte prin care sa isi +aca si asta2i lucrarea. 0ine
poarta poverile altuia devine o parte inte!ranta a vietii lui. un repre2entant si un instrument al lui 0(ristos.
Intr-o seara ploioasa. cu +ul!ere. tunete si tra2nete. tatal s-a ru!at impreuna cu pustiul si l-a trimis apoi la
culcare. =a primul bubuit mai tare. pustiul a sarit din pat si a dat bu2na in camera parintilor. 37ine. bine3. a 2is
tatal. 3dar nu ne-am ru!at noi si ne-am incredintat in bratele :omnului Isus4 :e ce mai ti-este +rica4 &u cre2i
ca :omnul Isus 8e-a luat in brate43 37a da. tata.3 a raspuns copilul printre suspine. 3dar pe o vreme ca aceasta
ai nevoie de cineva in carne si oase care sa te ia in brate3.
3%e o vreme ca aceasta ...3 &u uita ca cei ce trec prin 3+urtuni3 au nevoie de bratele tale min!iietoare.
In al doilea rind. trebuie sa purtam poverile altora si pentru a-i invata cum sa iasa din incurcatura. Iata ce ne
spune 7iblia> 3Si robul :omnului nu trebuie sa se certe? ci sa +ie blind cu toti. in stare sa invete pe toti. plin de
in!aduinta rabdatoare. si sa indrepte pe potrivnici. in nade'dea ca :umne2eu le va da pocainta. ca sa a'un!a la
cunostinta adevarului? si. venindu-si in +ire. sa se desprinda din cursa diavolului. de care au +ost prinsi ca sa-i
+aca voia3 ,2 8im. 2>24-26-.
%urtarea poverilor altora nu trebuie sa +ie o sursa de incura'are la lene. Fratele ;iorel 0lintoc are o vorba> 3&u
arunca cu apa in ploaie3. adica a'uta cu intelepciune numai acolo unde a'utorul tau este necesar. 7ritanicii
spun> 30ind ploua. nu tine umbrela deasupra ratelor3. *'uta cu +apta. dar a'uta si cu mustrarea cind este ca2ul>
3;a ru!am. de asemenea. +ratilor. sa mustrati pe cei ce traiesc in neorinduiala3 ,1 8esal. 5>14? 2 8esal. 3>11-
13-.
,0ircula o 3snoava cu tilc3 despre o +emeie batrina care se tot plin!ea de neputintele ei. Intr-o 2i ea se a+la in
padure la adunat de vreascuri. 0ind a va2ut povara !rea pe care urma sa o ia in spate. +emeia a murmurat
cirtind ca de obicei> 3@ei. moarte. moarte. unde esti43 0a din pamint. moartea a rasarit de indata inaintea ei.
intrebind> 3*ici sunt. babuto. ce-ti doreste inima43 Speriata. +emeia a sc(imbat-o repede> 3Iac-asa. te-am
c(emat ca sa ma a'uti sa ridic vreascurile aistea in spinare3.
Sa ne ru!am :omnului ca sa putem deosebi intre cei care 3nu pot3 si cei care 3nu vor sa poata3.-
%urtatorii de poveri sunt oameni care stiu sa de-a celorlalti un sentiment de optimism si de incredere. =a urma
urmei. suntem toti in bratele :omnului 3care 2ilnic ne poarta povara3 , %salm 68>1"-. 3ultumiri +ie aduse lui
:umne2eu. care ne poarta intotdeauna cu carul =ui de biruinta in 0(ristos. si care raspindeste prin noi in orice
loc mireasma cunostintei =ui3 ,2 0or. 2>14-.
0um vom +ace deci4 &e vom repe2i la primul om care ne va iesi in drum si-l vom intreba> 3%ot sa-ti port
povara43 &u. nicidecum< ;om continua sa mer!em linistiti printre oameni. ru!indu-ne mereu :omnului ca 1l
sa ne descopere cui ii putem +i de a'utor. &imeni. in a+ara lui :umne2eu. nu poate si nu trebuie sa poarte
poverile tuturor.
:espre artin =ut(er se spune ca in serile cu multe 3batai de cap3. obisnuia sa desc(ida +ereastra si. privind
spre cer. sa 2ica> 3:oamne. 7iserica aceasta este a mea sau a 8a4 =umea aceasta este a mea sau a 8a4 :aca si
7iserica si lumea sunt ale 8ale. atunci eu le incredinte2 in miinile 8ale si ma duc sa ma culc linistit.3
%riveam intr-o 2i la o scena duioasa. 8atal se aplecase sa ia in brate copilul care se apucase sa care un lemn
mult prea mare pentru puterile lui. :intr-o data. si copilul si lemnul erau in bratele 8atalui. 0ine cara de +apt
lemnul4 1ra in miinile copilului< Si!ur ca in realitate 8atal era cel ce +acea lucrarea. dar copilul raminea si el
cu satis+actia ca da o mina de a'utor.
)n tata intelept cultiva in copilul sau spiritul (arniciei. :umne2eu vrea sa +aca la +el cu +iecare dintre copiii
Sai.
3%urtati-va poverile unii altora3.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
Spuneti-va sanatate unii altora
##
"Spuneti-va sanatate unii altora"
8in minte o impre'urare in care m-am urcat intr-un avion impreuna cu un prieten de al meu spre a mer!e la o
0onventie crestina. %e cind ne +aceam loc printre scaune. cineva ne-a observat si ne-a spus cu voiosie> 3%ace
+ratilor<3
&u va pot spune in cuvinte ce impresie placuta ne-a +acut acest salut. :intr-o data ne-am simtit ca acasa.
3intre ai nostri3. %rintre ceilalti pasa!eri se a+lau intr-adevar un numar de +rati crestini care se indreptau spre
aceeasi 0onventie. 8ot restul drumului am stat de vorba si ne-am 2idit su+leteste unii pe altii.
7iblia ne spune ca intrea!a noastra viata este asemeni unei calatorii inspre 3cetatea statatoare. care are temelii
vesnice. &oul Ierusalim3. *utorul de cintare spune ca ne a+lam in calatorie catre muntele Sion. In aceasta
calitate. +elul in care ne salutam si ne incura'am unii pe altii este de o deosebita importanta.
Salutarea crestina este mult mai mult decit o simpla +ormalitate sau conventie sociala. *postolul %avel isi
inc(eie cea de a doua scrisoare catre credinciosii din 0orint. cu un pasa' in care deosebim> un indemn. un
salut si o binecuvintare. =a inceput este indemnul> 3Incolo. +ratilor. +iti sanatosi. desavirsiti-va. +iti cu un
cu!et. traiti in pace. si :umne2eul dra!ostei si al pacii va +i cu voi3 ,2 0or. 13>11-.
=a s+irsit este ase2ata binecuvintarea> 3@arul :omnului Isus 0(ristos si dra!ostea lui :umne2eu. si
impartasirea S+intului :u(. sa +ie cu voi cu toti< *min3 ,2 0or. 13>14-.
;ersetele 12 si 13 sint ase2ate ca intr-un sandvis intre indemn si binecuvintare. asi!urind o trecere naturala
intre ele. 0ontinutul lor este asemanator apei racoroase de i2vor> 3Spuneti-va sanatate unii altora cu o sarutare
s+inta. 8oti s+intii va trimet sanatate3. 1ste ca si cum %avel ar vrea sa le spuna> 38ineti-va bine. +ratilor. Sintem
alaturi de voi. nada'duind ca si voi in (arul si dra!ostea :umne2eului nostru3. *-i saluta pe +rati inseamna a-i
incura'a. a-i imbarbata si a-i impin!e inainte spre tinta +inala a calatoriei.
15presia 3spuneti-va sanatate unii altora3 apare de citeva ori in 7iblie si este o dovada a in+luentei culturii
romane in tarile imperiului. *sa se salutau cetatenii #omei. 0restinii din 7iserica primara au adaptat aceasta
+ormula de salut. adau!indu-i o componenta 3orientala3> 3 .... cu o sarutare s+inta3 ,1 %etru 5>14-. Semetii
cetateni ai #omei nu practicau sarutul ca semn de a+ectiune in locurile publice. 1ducatia lor militara ii
trans+ormase in adepti ai cultului vi!orii si ai sanatatii.
1ste interesant sa observam ca +elul in care ne salutam unul pe celalalt este si el o marturie despre caracterul.
temperamentul si educatia noastra. Iacov. +ratele :omnului si presbiter al 7isericii din Ierusalim. a +ost un om
dir2 si (otarit. %entru el. +ormula romana s-a potrivit ca o manusa. Iata cum isi incepe el epistola> 3Iacov. rob
al lui :umne2eu si al :omnului Isus 0(ristos. catre cele douaspre2ece semintii care sint imprastiate>
sanatate<3 ,Iacov 1>1-.
*postolul %avel este 3doctrinarul3 7isericii primare si ceva din educatia lui teolo!ica se revarsa si in limba'ul
+olosit cind isi +ormulea2a cuvintul de salut> 3Spuneti-va sanatate unii altora cu o sarutare s+inta3 ,#om.
16>16? 1 0or.16>2$? 2 0or. 13>12? 1 8esal. 5>26-.
*postolul %etru. inmuiat de intreita intrebare a :omnului Isus> 3Simone. +iul lui Iona. a iubesti43 si convins
de necesitatea si superioritatea iubirii. isi +ormulea2a cuvintul de salut ast+el> 3Spuneti-va sanatate unii altora
cu o sarutare de dra!oste3 ,1 %etru 5>14-.
Felul in care ne salutam unii pe altii are o +oarte mare importanta. 1l da pe +ata sentimentele si atitudinile pe
care le avem unii +ata de ceilalti.
%entru crestini. e5presii consacrate ca> 3%ace<3. 3%acea :omnului Isus<3. 3Slavit sa +ie :omnul<3. 30(ristos a
inviat<3. 3aranata<3. au devenit un +el de veritabile 3parole3 prin care oameni. alt+el necunoscuti. se
identi+ica unii pe altii si se recunosc instantaneu ca membrii privile!iati in aceeasi s+inta +amilie a copiilor lui
:umne2eu. &-am sa uit niciodata impresia de uimire de pe +ata unui insotitor 3necredincios3. care a va2ut
cum !a2da noastra pleaca la lucru si ne lasa toata casa pe mina> 37ine. dar nici nu va cunoasteti prea bine<3
3&u ne cunoastem in +elul lumii. dar ne cunoastem in :omnul< Si asta este de a'uns<3
Felul in care ne salutam unii pe altii di+era in +unctie de epoca in care traim. de practicile sociale din 'ur. de
temperamentul +iecaruia si de !radul de maturi2are spirituala. 15ista 3+rati pupaciosi3. si +rati 3sobrii3. 0a sa
occidentali2e2e intr-o oarecare masura practica sarutului oriental. multe 7iserici recomanda practicarea
3sarutului uscat3 si evitarea 3sarutului umed3. pe care-l privesc drept un semn de sen2ualitate.
,In copilarie. parintii m-au invatat sa nu permit nimanui sa ma sarute pe bu2e. deoarece sarutul este un mi'loc
de a transmite microbi. :in cau2a aceasta. toata vietuirea mea printre 3pocaiti3 a +ost marcata de situatii in
care educatia de acasa a intrat in con+lict cu 3elanul3 du(ovnicesc al unor +rati si surori. In Suceava.
conducind un !rup de +rati americani spre intrarea in adunare si va2ind ce 3pupaceala3 ma asteapta din partea
+ratelui usier. am pre+erat sa +ac stin!a impre'ur si sa caut usa pe care intra corul. In pre2ent. lucre2 impreuna
cu +rati menoniti la o societate misionara. si. pentru dinsii. sarutarea s+inta este un act de cult. ca si cina
:omnului sau bote2ul. 1i practica 3sarutarea uscata3. ase2ata decent pe amindoi obra'ii.
%robabil ca cea mai !rea incercare la care a +ost supusa 3retinerea3 mea in materie de sarutari. a +ost vi2ita pe
care am +acut-o in 7isericile din 0(isinau si 0ernauti. :upa serviciul divin a trebuit sa stau la usa si sa-i salut
pe cei peste 15$$ de membrii ai 7isericii. Si cind te pupa un rus. te pupa strasnic<-
=asind !luma la o parte. toate lucrurile spuse mai sus nu trebuie in nici un +el sa minimali2e2e importanta
atentiei pe care trebuie sa ne-o acordam unii altora.
Fiecare om este un su+let scump pentru care a murit 0(ristos si trebuie sa ne deprindem sa-i dam atentia care i
se cuvine.
&u astepta sa +i salutat de altul. ci saluta tu mai intii. Salutul este o punte intinsa intre doi oameni. #ostirea
numelui cuiva este ca rasucirea c(eii intr-o incuietoare a inimii. 0red ca ati observat multimea de oameni pe
care-i pomeneste pe nume apostolul %avel in #omani 16. In total sint 26 de nume. dintre care " sint nume de
+emei. *r trebui sa li se arate aceasta lista celor care-l pre2inta pe %avel drept un 3se5ist3 pornit impotriva
+emeilor. %asa'ul din +inalul epistolei catre 7iserica din #oma ni-l pre2inta pe %avel ca pe unul care stie sa
aprecie2e lucrarea +emeilor si importanta slu'irii lor in 7iserica.
In problema salutului. :omnul Isus ne da aceasta averti2are> 3%a2iti-va de carturari. carora le place sa se
plimbe in (aine lun!i. si sa le +aca lumea plecaciuni prin piete? ei umbla dupa scaunele dintii in sina!o!i. si
dupa locurile dintii la ospete3 ,=uca 2$>46-. *cesti invatatori ai =e!ii umblau sa primeasca lauda. respect si
slava din partea celorlalti. :ar :omnul Isus vrea ca cei ce-= urmea2a sa +ie !ata sa dea. nu sa primeasca.
31ste mai +erice sa dai. decit sa primesti3.
In practicarea salutului. vei vedea ca oamenii se impart in citeva cate!orii distincte> cei entu2iasti. cei retinuti.
cei reci. si cei care se strecoara incercind sa dispara neba!ati in seama de ceilalti.
:a mina cu toti. 2imbeste. priveste drept in oc(i si. pe cit posibil. cauta sa pronunti corect numele persoanei
cu care ai de-a +ace.
&u +i prea insistent si nu strin!e prea tare mina interlocutorului tau. dar nu +i nici prea timid si nu intinde o
mina rece si alunecoasa ca un peste.
*m spus de'a ca este +oarte important sa poti sa te adrese2i +iecaruia pe nume. Sunetul numelui propriu este
cea mai placuta melodie pentru +iecare dintre noi. 7iblia ne spune ca si :umne2eu isi arata pretuirea pentru
+iecare dintre noi in acest +el> 31l isi c(eama oile pe nume ...3 ,Ioan 1$>3-. 8ineti minte ce reactie a avut aria
a!dalena la mormint4 0ind :omnul i-a spus> 3Femeie. de ce plin!i43. ea l-a con+undat cu !radinarul si a
continuat sa plin!a. 0ind 1l i-a 2is insa> 3arie<3 . inima ei =-a recunoscut ,Ioan 2$>15-16-.
*ti observat vreodata care va este reactia cind cineva va uita numele. vi-l con+unda sau vi-l pronunta !resit4
In asemenea situatii. nimeni nu este placut impresionat.
=a inceputul secolului. una dintre cele mai mari otelarii din 0leveland era de vin2are. 1a purta numele celui
care o in+iintase. :i+eriti oameni au +acut di+erite o+erte. dar +iecarui o+ertant. proprietarul i-a pus si intrebarea
aceasta> 3Spune-mi cum ai de !ind sa numesti 0ompania dupa ce o vei cumpara43 )nul sin!ur a stiut cum sa
raspunda> 37ine. dar nici nu mai trebuie sa intrebati< &umele dumneavoastra si-a cisti!at de'a o reputatie
serioasa si eu nu vreau sa o pierd. 0ompania va purta in continuare acelasi nume3. 0red ca nu mai trebuie sa
va spun ca autorul acestui raspuns a +ost cumparatorul ales. *m spus ales si ar trebui sa adau! si 3+ericit3. caci
el a obtinut 0ompania la 65 F din valoarea pe care o o+ereau ceilalti. :i+erenta de bani a +ost valoarea
numelui propriu de care acest cumparator a stiut sa se +oloseasca.
15asperat ca nu reuseste nicidecum sa inc(eie contracte cu o anumita companie din &eE GorH un 3salesman3
,vin2ator- american a (otarit sa-l c(eme la tele+on pe insusi proprietarul +irmei. :in intimplare. acel om era de
ori!ine !reaca si numele lui era +oarte !reu de pronuntat pentru un vorbitor de limba en!le2a. 6mul nostru nu
s-a dat insa batut. a c(emat la tele+on un pro+esor de limba !reaca de la )niversitatea locala. si-a notat cu
litere mari pe un carton pronuntarea corecta. a repetat-o de citeva ori cu voce tare si a +ormat apoi numarul de
tele+on> 3*lo. domnul Iermopoulopulos 43 Spre surprinderea sa. omul de la capatul +irului n-a raspuns imediat.
:upa o oarecare tacere. emotionat. patronul +irmei i-a spus> 3:omnule. sint de 15 ani in *merica si esti
primul om care-mi pronunta corect numele. 0ine esti dumneata domnule si cu ce te pot servi43 #e2ultatul
convorbirii a +ost o invitatie la masa. o discutie placuta si ... o sumedenie de contracte banoase<
8raim intr-o lume a!lomerata cu oameni sin!urateci. %rivirile noastre min!iie multimile. dar n-au timp sa se
opreasca asupra +iecarei +ete in parte. 8oti simtim si resimtim lipsa de atentie si de contacte personale cu
adevarat semni+icative. 0ineva spunea revoltat> 3*u2i domnule3. l-am intrebat. 3ce mai +aci4 si n-am mai
putut sa scap de el o 'umatate de ora<3 %ina si intrebarile noastre au a'uns doar un +el de politete !oala si
lipsita de simtaminte. Se spune ca un +rance2 distrat a intilnit o cunostinta indepartata si a intrebat-o automat>
30e va mai +ace sotul43 15act in timp ce vorbea. el si-a amintit ca sotul +emeii murise cu citava vreme in
urma. asa ca a incercat sa o 3drea!a3. continuind distrat> 38ot mort. tot mort 43
Felul in care salutam pe cineva da pe +ata valoarea pe care i-o acordam in ierar(iile inimii noastre. Iata ce
+rumos stie sa se adrese2e apostolul %avel celor din 7iserica din 0orint> 37isericile din *sia va trimit sanatate.
*cuila si %riscila. impreuna cu 7iserica din casa lor. va trimit multa sanatate in :omnul. 8oti +ratii va trimit
sanatate. Spuneti-va sanatate unii altora cu o sarutare s+inta. )rarile de sanatate sint scrise cu insasi mina mea>
%avel. :aca nu iubeste cineva pe :omnul nostru Isus 0(ristos. sa +ie anatema< 3aranata3 ,:omnul nostru
vine<-. @arul :omnului Isus 0(ristos sa +ie cu voi. :ra!ostea mea este cu voi cu toti in 0(ristos Isus. *min3
,1 0or. 16>1"-24-. 9estul lui %avel este emotionant. In mod normal. din cau2a bolii de oc(i de care su+erea.
apostolul nu-si scria epistolele. ci doar le dicta altora ,3;a trimet sanatate in :omnul eu. 8ertiu. care am scris
epistola aceasta3 - #om. 16>22-. Sin!ura e5ceptie a +ost atunci cind a scris. nu o doctrina importanta. ci o
urare de bine catre +ratii sai de departe.
Iata ce plin de caldura ii scrie lui 8it> 38oti cei ce sint cu mine iti trimit sanatate. Spune sanatate celor ce ne
iubesc in credinta. @arul sa +ie cu voi cu toti< *min3 ,8it 3>15-.
&u uita sa-i incura'e2i pe cei din prea'ma ta cu un cuvint bun si cu o incura'are din inima.
3Spuneti-va sanatate unii altora3.

Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
&u va mintiti unii pe altii
#$
"Nu va mintiti unii pe altii"
=umea de asta2i este cuprinsa de o epidemie a minciunii. ;irusul acestei boli i-a atins pe toti oamenii.
3inciuna sade cu re!ii la masa3. dar nu lipseste nici din casele celor saraci si lipsiti. 6mul de a+aceri minte
ca sa cisti!e un ban in plus. *n!a'atul minte ca sa-si adau!e citeva minute pe +isa de ponta'. Sotia isi minte
sotul. Sotul isi minte sotia. %oliticienii mint ca sa ne +aca sa ne simtim mai bine. iar noi ii rasplatim dindu-le
+unctii inalte si salarii pe masura. 0opiii isi mint parintii si parintii ascund adevarul de copiii lor. &e mint
cartile de aventuri. ne mint +ilmele si ne minte presa. * a'uns c(iar sa se spuna> 3inti ca o !a2eta<3 Si totusi
oamenii se in+rupta voluptos din 3ciorba3 revistelor de politica si scandal. 8raim intr-o lume in care realitatea
se re+lecta in o!lin2i strimbe care ne de+ormea2a !rotesc si cara!(ios.
Imi amintesc din copilaria mea cum ma invata sotia unui preot sa ase2 ouale in cosulet in asa +el incit sa
strecor printre ele si citeva mai mici. dar sa le pot vinde drept o du2ina de oua mari. * +ost o lectie despre cum
pot sa aran'e2 o minciuna.
:umne2eu este +oarte sever in problema minciunii. )niversul creat de 1l este moral si este ase2at pe adevar.
:iavolul este mincinos si 8atal minciunii. *ctiunile lui sint veritabile atentate la sanatatea si inte!ritatea
creatiei divine. In ;ec(iul 8estament. una dintre cele 2ece porunci se ocupa direct cu problema minciunii> 3Sa
nu marturisesti strimb impotriva aproapelui tau3 ,15od 2$>16-. :umne2eu S-a pronuntat +oarte de timpuriu
impotriva tendintei noastre de a de+orma adevarul.
&oul 8estament nu +ace altceva decit sa intareasca si mai mult porunca lui :umne2eu impotriva minciunii>
3:ar acum lasati-va de toate acestea> de minie. de vra'masie. de rautate. de clevetire. de vorbe rusinoase care
v-ar putea iesi din !ura. &u va mintiti unii pe altii. intrucit v-ati de2bracat de omul cel vec(i. cu +aptele lui3
,0olos. 3>8."-.
%orunca lui :umne2eu este +oarte clara> 3&u va mintiti unii pe altii3. &u acceptati minciuna in relatiile dintre
voi.
:ar de ce trebuie sa abordam un ast+el de subiect cind este vorba de crestini4 &u sint toti crestinii sinceri si
cinstiti4 7a s-ar putea sa +ie. :ar pentru ca 7iblia tratea2a si acest subiect. am socotit ca este de datoria
noastra sa nu-l trecem cu vederea.
)n alt motiv pentru care trebuie sa vorbim despre minciuna mai este si +aptul ca natura cu care ne-am nascut
este +oarte predispusa spre neadevar si inselaciune ,:aca nu cre2i. intreaba-ti mama-. 3Smec(eria din natura
umana se mani+esta inca de la cea mai +ra!eda virsta. )n al treilea motiv pentru care abordam acest subiect
este +aptul ca sintem obli!ati sa traim intr-o lume de mincinosi si avem nevoie sa ni se aduca mereu aminte ca
7iserica trebuie sa +ie alt+el decit lumea. *dunarea copiilor lui :umne2eu este c(emata sa +ie o insula de
cinste si inte!ritate intr-o mare de neadevar si minciuna. 8ema noastra scoate in evidenta unicitatea si
speci+icul 7isericii tocmai prin accentuarea +aptului ca noi nu sintem o adunatura de ipocriti mincinosi.
Se prea poate ca tu sa nu ai nevoie de indemnul din titlu. S-ar putea sa +ii de'a unul dintre acei putini 3alesi3
care-si traiesc viata in lumina si in adevar. :aca da. atunci ai privile!iul sa +ii un !iuvaer de pret intr-o lume
care si-a pierdut simtul valorii.
0ine sta lin!a adevar. inoata impotriva curentului. 6rice peste mort poate mer!e cu apa la vale. dar pentru a
inota la deal trebuie sa +ii viu si puternic.
6amenii care nu mint sint o nobila minoritate a oamenilor de caracter. 1i sint o ra2a luminoasa intr-o mare de
intunerec. ;iata lor este ca lucrarea +arului care calau2este vapoarele spre si!uranta linistita a portului.
7iblia scoate in evidenta !ravitatea minciunii si nenorocirile pe care le atra!e dupa sine acest pacat>
3:e aceea lasati-va de minciuna> Fiecare dintre voi sa spuna aproapelui sau adevarul. pentru ca sintem
madulare unii altora3 ,1+es. 4>25-. 30i. credinciosi adevarului. in dra!oste. sa crestem in toate privintele. ca sa
a'un!em la 0el ce este 0apul. 0(ristos3 ,1+es. 4>15-. * te maturi2a inseamna si a avea inte!ritate in vorbire.
3Iata ce trebuie sa +aceti> Fiecare sa spuna aproapelui sau adevarul? 'udecati in portile voastre dupa adevar si
in vederea pacii? nici unul sa nu !indeasca in inima lui rau impotriva aproapelui sau. si nici sa nu iubiti
'uramintul strimb< 0aci toate lucrurile acestea 1u le urasc. 2ice :omnul3 ,Za(aria 8>16. 17-.
3 Sa amuteasca bu2ele mincinoase. cari vorbesc cu indra2neala. cu tru+ie si dispret impotriva celui
nepri(anit<3 ,%salm 31>18-.
3Sase lucruri uraste :omnul. si c(iar sapte Ii sint urite> oc(ii tru+asi. limba mincinoasa. miinile cari varsa
sin!e nevinovat. inima care ur2este planuri nele!iuite. picioarele care alear!a repede la rau. martorul
mincinos. care spune minciuni. si cel ce stirneste certuri intre +rati3 ,%rov. 6>16-1"-.
37u2ele mincinoase sint urite :omnului. dar cei ce lucrea2a cu adevar Ii sint placuti3 ,%rov. 12>22-.
30el nepri(anit uraste cuvintele mincinoase. dar cel rau se +ace urit si se acopera de rusine3 ,%rov. 13>5-.
3 0eeace +ace +armecul unui om este bunatatea lui? dar (otarirea :omnului . aceea se implineste3 ,%rov.
1">22-
0onclu2ia> 7iblia condamna +oarte drastic minciuna. 1ste un pacat care seamana in 'ur moarte.
Cine a inventat minciuna?
:e unde vine minciuna4 0ine a +ost cel ce a adus-o pe lume4 )n lucru este si!ur> nu :umne2eu< 7iblia
spune> 31ste cu neputinta ca :umne2eu sa minta3 ,1vrei 6>18-. *cest :umne2eu S-a coborit intre noi in
persoana Fiului Sau. Isus 0(ristos. care a declarat> 31u sint adevarul3 ,Ioan 14>6-. :aca asa stau lucrurile.
atunci minciuna trebuie sa +i venit din alta parte.
:e +apt. :omnul Isus ne-a spus de la cine vine minciuna> de la diavolul. Iata ce !asim scris> 3;oi aveti de tata
pe diavolul? si vreti sa impliniti po+tele tatalui vostru. 1l de la inceput a +ost uci!as? si nu sta in adevar. pentru
ca in el nu este adevar. 6ri de cite ori spune o minciuna. vorbeste din ale lui. caci este mincinos si tatal
minciunii3 ,Ioan 8>44-.
Satan a +ost primul care s-a apropiat de cei dintii oameni in !radina 1denului. cu o minciuna> 36are a 2is
:umne2eu4 ... 0u si!uranta ca nu veti muri3 ,9en. 3>4-. :ar au murit< Si de atunci pina asta2i oamenii
continua sa moara. :aca nu credeti. intrati putin prin cimitire sau opriti-va putin oc(ii asupra rubricilor cu
anunturi mortuare din pa!inile 2iarelor.
Satan ne-a +urni2at prima minciuna si continua sa ne stea la dispo2itie cu minciuni proaspete. 1l il minte pe
cel nemintuit. +acindu-l sa creada ca are su+icient timp in viitor sa se impace cu :umne2eu. 6mul amina
cre2ind spusele diavolului si. daca nu se va tre2i. nu se va impaca niciodata cu :umne2eu. 0unosc un om care
a stat odata intr-o 7iserica in timpul unei seri de evan!(eli2are si s-a simtit impins de :u(ul S+int sa se ridice
si sa se predea :omnului. :ar o voce per+ida i-a soptit> 3&u acum. amina pe :uminica viitoare. 6 sa-ti +ie
mai usor 3. 1l a asteptat inca o saptamina. si apoi inca una. si inca una. &ici asta2i nu este mintuit. * acceptat
minciuna diavolului si este total neputincios.
6 alta minciuna a lui Satan este ca poti +i crestin c(iar si atunci cind traiesti ca oamenii din lume. 1l te invata
ca poti sa 3cre2i in Isus3 ca intr-un +el de asi!urare impotriva incendiilor si asta este su+icient ca sa scapi de
+lacarile iadului. %retentia lui este ca nu trebuie sa-ti sc(imbi de loc +elul de trai. :oar 0(ristos a murit pentru
pacatele lumii< &u se va impiedica 1l in citeva pacate ale tale. *ceasta este o minciuna< * +i crestin inseamna
a iesi din lume si a te impotrivi si lumii si diavolului. ;iata crestina este trairea e5istentei la un alt nivel.
in+init superior stilului de viata al lumii.
*lteori Satan se apropie de crestini cu minciuni despre starea lor inaintea lui :umne2eu. 1l vrea sa-i convin!a
ca pacatele lor nu au +ost niciodata iertate. Scopul lui este ca sa-i cu+unde intr-o parali2ie a nesi!urantei si
+ricii. 3Impotriviti-va diavolului si el va +u!i de la voi3.
inciuna vine de la diavolul. 1l a adus-o pe lume si tot el o tine in e5istenta. multiplicind-o in +iecare 2i.
:iavolul este in cautare de slu'itori care sa-i poarte minciunile in lume. :aca minti. esti un slu'itor al Satanei.
Intr-o 2i. am au2it un scrisnet de +rine si derapa'ul rotilor unei masini pe as+altul din strada. 0ind am iesit
a+ara. am va2ut o masina care trecuse pe sensul opus celui de mers si se ciocnise cu una care mer!ea
re!ulamentar. *propiindu-ma am au2it cum so+erul vinovat cauta sa-l convin!a pe politai ca nu !resise cu
nimic si ca mersese cu o vite2a +oarte mica. ;orbele lui se contra2iceau cate!oric cu urmele de pe as+alt si cu
masuratorile politiei. dar el turuia +ara incetare. trimbitindu-si nevinovatia.
*m un prieten +unctionar care ocupa un post din esalonul de sus al ierar(iei din institutia la care lucrea2a. 1l
mi-a povestit cum obisnuia sa minta. inciuna intrase intr-atit de mult in +elul lui de vorbire incit o practica
+ara nici o rusine. ai ales atunci cind vorbea la tele+on. *sta2i. omul acesta este un crestin si spune doar
adevarul.
7arbatii isi mint nevestele. 1i pretind ca au stat mai tir2iu la servici pentru ore suplimentare. cind de +apt au
+ost sa pacatuiasca cu secretara sau cu +emeile usoare. &evestele isi inseala si ele barbatii.
So+erul minte ca sa incase2e polita de asi!urare. *dolescentul minte ca sa-si ascunda prima ti!are. Secretara
minte spunind> 3Imi pare rau. dar se+ul n-a venit inca3. ;in2atorii inseala la pret. 0onstructorii mint despre
calitatea si pretul materialelor +olosite. Se minte si in piata. se minte in presa si se minte mai ales in politica.
:aca-i atra!i atentia unui politician ca minte. el cauta imediat citeva cuvinte alunecoase ca sa se 'usti+ice.
mintind si mai mult si mai tare. 8raim intr-o lume care se prabuseste atacata de putre!aiul minciunii.
,&u stiu daca este una din sclipirile ironice ale +ratelui Simion 0ure sau daca este doar una din vorbele de du(
colectionate de el de la altii in timpul vietii. dar l-am au2it spunind> 31i. (ei< :aca ar +i +acut :umne2eu
oamenilor o +erestruica pe +runte. ca sa ne putem vedea unii altora !indurile. cred ca mai toti ar umbla cu
sapca trasa pina la sprincene<3 Intre continutul !indurilor noastre si e5presiile bu2elor e5ista uneori o intrea!a
lume a di+erentelor si contradictiilor. Folosim minciuna sau pentru a ascunde ceea ce sintem sau pentru a
parea ceea ce am vrea sa +im-.
Cum priveste Dumnezeu minciuna?
In tribunalul dreptatii lui :umne2eu. minciuna este un pacat vrednic de moarte. 8ineti minte bine ce ne este
scris in Faptele *postolilor 5>1-1$ >
3:ar un om. numit *nania. a vindut o mosioara. cu nevasta-sa Sa+ira si a oprit o parte din pret. cu stirea
nevestei lui? apoi a adus partea cealalta si a pus-o la picioarele apostolilor. %etru i-a 2is> 3*nania. pentruce ti-a
umplut Satana inima ca sa minti pe :u(ul S+int. si sa ascun2i o parte din pretul mosioarei4 :aca n-o vindeai.
nu raminea ea a ta4 Si. dupa ce ai vindut-o. nu puteai sa +aci ce vrei cu pretul ei4 0um s-a putut naste un ast+el
de !ind in inima ta4 &-ai mintit pe oameni. ci pe :umne2eu3.
*nania. cind a au2it cuvintele acestea. a ca2ut 'os si si-a dat su+letul. 6 mare +rica a apucat pe toti cei ce
ascultau aceste lucruri. Flacaii s-au sculat. l-au invelit. l-au scos a+ara. si l-au in!ropat. 0am dupa trei ceasuri.
a intrat si nevasta-sa. +ara sa stie ce se intimplase. %etru i-a 2is> 3Spune-mi cu atit ati vindut mosioara43 3:a3.
a raspuns ea. 3cu atita3.
*tunci %etru i-a 2is> 30um de v-ati inteles intre voi sa ispititi pe :u(ul :omnului4 Iata picioarele celorce au
in!ropat pe barbatul tau. sint la usa si te vor lua si pe tine3.
1a a ca2ut indata la picioarele lui si si-a dat su+letul. 0ind au intrat +lacaii. au !asit-o moarta? au scos-o a+ara
si au in!ropat-o lin!a barbatul ei3.
:umne2eu pedepseste cu asprime minciuna.
:aca :umne2eu ar +i la +el de sever cu toti oamenii cum a +ost de sever cu *nania si Sa+ira. toate 7isericile ar
trebui sa aibe cite un cimitir imens in apropiere. @arul =ui a rinduit insa alt+el. 8otusi. intimplarea cu *nania
si Sa+ira trebuie sa lase si asupra noastra impresia pe care a lasat-o asupra credinciosilor si necredinciosilor
din acea vreme> 36 mare +rica a cuprins toata adunarea si pe toti cei ce au au2it aceste lucruri3 ,Fapte 5>11-.
:umne2eu nu Si-a sc(imbat intre timp parerea despre minciuna. ai devreme sau mai tir2iu. toti mincinosii
vor sta inaintea dreptatii divine si vor trebui sa dea socoteala ca si *nania si Sa+ira.
(incinosii vor crede minciuni
Sa nu va inc(ipuiti ca minciuna +ace rau numai celor ce sint mintiti. 1a ii distru!e in primul rind pe cei ce o
practica. inciuna este pentru caracter ceea ce este ru!ina pentru +ier si mana pentru vita de vie. 0ei ce spun
altora minciuni a'un! sa nu mai aibe nici pentru ei adevarul. incinosii a'un! +oarte curind sa-si creada
propriile lor minciuni. %robabil ca acest lucru este cel mai 'alnic de privit atunci cind stai +ata in +ata cu un
mincinos de pro+esie.
0alea minciunii este o spirala inspre lumea tenebroasa a ilu2iilor si a inselarii de sine> 3 :e aceea :umne2eu
i-a lasat prada necuratiei. sa urme2e po+tele inimilor lor? asa ca isi necinstesc sin!uri trupurile? caci au
sc(imbat in minciuna adevarul lui :umne2eu si au slu'it si s-au inc(inat +apturii in locul Facatorului. care este
binecuvintat in veci< *min3 ,#om. 1>24-25-.
3:in aceasta pricina. :umne2eu le trimete o lucrare de ratacire. ca sa creada o minciuna> pentru ca toti cei ce
n-au cre2ut adevarul. ci au !asit placere in nele!iuire. sa +ie osinditi3 ,2 8esal. 2>11.12-.
Iata adevarata tra!edie> :umne2eu va in!adui ca mintea si constiinta mincinosului sa se perverteasca pina la
autoinselare si autodistru!ere. inciuna este o ale!ere si un viciu. %entru ca este un viciu. cel ce ale!e calea
ei. va aluneca ire2istibil la vale. mintind pe 2i ce trece mai mult. ca sa-si sporeasca sen2atia de placere si va
a'un!e sa se rupa tra!ic de realitate. &u !lumiti cu minciuna.
)u toate minciunile se spun cu gura
Imi amintesc ca in copilarie am imprumutat bicicleta unui prieten ca sa +ac si eu 3o tura3. 8ocmai plouase si
am incercat sa trec printr-o balta. dar. ca un +acut. mi s-a impotmolit roata din +ata si am ateri2at cu amindoua
picioarele in noroi. %a!uba nu era mare. dar acum ma !indeam cum am sa-i spun mamei. intea mea se
muncea de'a ca sa invente2e cuvinte care nici sa nu minta. dar nici sa nu spuna tot adevarul.
=a +el +ac toti politicienii de pretutindeni. 1i sint maestrii ai cuvintelor potrivite. :iscursurile lor sint
intotdeauna doar in parte adevarate.
,Fratele ircu 0ocar. pastor la Sibiu. imi povestea despre un +rate care a venit sa-i reclame comportamentul
ciudat al unuia din adunare. :e cite ori dadea mina cu ceilalti. reclamatul spunea> 3%acea :omnului3. 3ulta
sanatate3. sau alte salutari asemanatoare. :e cite ori dadea insa mina cu reclamantul. +ratele po2nas repeta
apro5imativ ironic> 30aldura. +rate. multa caldura<3 Simtind ca sub salut se ascunde ceva neplacut.
reclamantul i-a cerut +ratelui ircu sa stea de vorba cu impricinatul. Zis si +acut. 0e e5plicatie credeti ca a
primit +ratele ircu. 6mul nostru i-a 2is pe sleau> 3&oi. pocaitii n-avem voie sa in'uram. +rate. 0e este mai
+rumos sa spui> 3*r2a-te-ar +ocul<3 sau 30aldura. mai multa caldura<3 4
In 'udetul &eamt am au2it o vorba de du( rostita impotriva celor ce 3se pre+aceau3 ca sint altceva decit erau in
realitate. )n om. alt+el cinstit. intrase in cirdasie cu niste (oti ca sa se capatuiasca cu ceva ben2ina. 0a sa-l
averti2e2e. cineva i-a 2is> 3&u te amesteca cu tarite. ca te maninca porcii3. ai tir2iu. cole!ul meu de
Seminar. i(et 8itus. mi-a comunicat o varianta mai distilata a aceleiasi ma5ime> 3%ina se a+la ca nu toti
urec(iatii sint ma!ari. si iepurii umbla potcoviti3.-
6 'umatate de adevar este o minciuna intrea!a. iar ca sa minti nu-ti trebuiesc intotdeauna cuvinte. %utem sa
mintim cu oc(ii. cu !estul. cu e5presia +etei sau cu ... lipsa de e5presie a +etei. Iata ce spune 7iblia despre
aceasta> 36mul de nimic. omul nele!iuit. umbla cu neadevarul in !ura. clipeste din oc(i. da din picior si +ace
semne cu de!etele. #autatea este in inima lui. ur2este lucruri rele intr-una. si stirneste certuri3 ,%rov. 6>12-14-.
Iuda l-a vindut pe :omnul Isus cu o sarutare. *parent. !estul era un semn de dra!oste. dar. in ascuns. sarutul
era semnul tradarii. )n om cinstit este un om care spune adevarul cu cuvintul. cu !estul si cu +apta. 7iblia ne
indeamna sa +im ast+el de oameni.
&u pot sa nu spun ceva si despre e5presii e5a!erate. ca> 3%e cuvintul meu de onoare3 sau 3%e cinstea mea ca
spun adevarul<3. 0ei ce +olosesc asemenea e5presii se dau sin!uri de !ol ca oameni ai neadevarului. 0ine are
din cind in cind un cuvint 3de onoare3 marturiseste despre sine ca de obicei se complace sa +oloseasca cuvinte
3de ne-onoare3. 0restinii n-au nici voie si nici nevoie sa se 3'ure3> 3Felul vostru de vorbire sa +ie> 3:a. da> nu.
nu3? ce trece peste aceste cuvinte. vine de la cel rau3 ,at. 5>37- 3ai presus de toate. +ratii mei. sa nu va
'urati nici pe cer. nici pe pamint. nici cu vreun alt+el de 'uramint. 0i 3da3 al vostru sa +ie 3da3? si 3nu3 al vostru
sa +ie 3nu3. ca sa nu cadeti sub 'udecata ,Iacov 5>12-.
7ine. bine. dar ce vom +ace cu 3e5a!erarile3 intentionate spuse in toiul discutiilor prietenesti cu scopul de a
provoca risul celor din audienta. Sint si aceste 3minciuni conventionale3 la +el de inter2ise ca si celelalte4
%arerea noastra este ca nu trebuie sa !lumim cu minciuna. dupa cum nu este bine sa !lumim cu +ocul sau cu
otrava. *vind in vedere de unde vine minciuna. care ii sint e+ectele si ce aspra pedeapsa o asteapta. trebuie ca
noi sa ne deprindem sa o alun!am cu desavirsire din ba!a'ul vietii noastre.
0restinii sint oameni pasionati de adevar si +rumos> 3Incolo. +ratii mei. tot ce este adevarat. tot ce este vrednic
de cinste. tot ce este drept. tot ce este curat. tot ce este vrednic de iubit. tot ce este vrednic de primit. orice
+apta buna. si orice lauda. aceea sa va insu+leteasca3 ,Filip 4>8-.
inciuna este un pacat. 1a denaturea2a realitatea. raspindeste con+u2ia si are ca si consecinta distru!erea
caracterului. 0ine tolerea2a o minciuna in viata lui se aseamana cu neinteleptul care crede ca un sin!ur mar
stricat nu va in+luenta prea mult lada sa cu mere. #asplata ne!(iobiei sale va +i putre!aiul.
Soarta celor mincinosi
6rice minciuna va +i data pe +ata si orice mincinos va +i pedepsit. Iata cum vede apostolul Ioan viitorul
ne+ericit al celor ce se 'oaca cu minciuna> 3:ar cit despre +ricosi. necredinciosi. scirbosi. uci!asi. curvari.
vra'itori. inc(inatori la idoli. si toti mincinosii. partea lor este in ia2ul. care arde cu +oc si cu pucioasa. adica
moartea a doua. ... &imic intinat nu va intra in ea. nimeni care traieste in spurcaciune si in minciuna? ci numai
cei scrisi in cartea vietii ielului. ... Ferice de cei ce isi spala (ainele. ca sa aiba drept la pomul vietii. si sa
intre pe porti in cetate< *+ara sint ciinii. vra'itorii. curvarii. uci!asii. inc(inatorii la idoli. si oricine iubeste
minciuna si traieste in minciuna<3 ,*poc. 21>8. 27? 22>14-15-. ;iitorul mincinosilor este pier2area vesnica.
(incinosii se pot schimba
:aca pentru tine minciuna este un obicei - spune-i pe nume> pacat. %ocaieste-te de ea si cere-I iertare lui
:umne2eu. 0auta apoi sa restabilesti adevarul in relatiile cu cei pe care i-ai mintit. :eprinde-te sa vorbesti
3adevarul in dra!oste3. Ia (otarirea sa nu mai minti si. prin puterea :u(ului S+int. tine-te cu dintii de (otarirea
ta. Stri!a impreuna cu imparatul :avid> 3:oamne. scapa-mi su+letul de bu2a mincinoasa. de limba
inselatoare<3 ,%s. 12$>2-.

Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
&u va mincati unii pe altii
#&
"Nu va mincati unii pe altii"
*m sa va povestesc acum una dintre cele mai triste amintiri ale mele. *veam pina nu de mult un catelus
+rumos. 'ucaus si pestrit ca un pac(et de 2drente. Ii placea sa 2burde prin toata curtea. dar mai ales sa se
in!(esuiasca printre picioarele noastre cind ieseam la 'oaca. Seara. se lua la intrecere cu copiii care se plimbau
cu bicicletele. Fu!ea asa de aproape de roti. ca era de mirare ca nu-l calcau. &ici macar atunci cind taiam
iarba nu scapam de el. :adea tircoale masinii de taiat iarba si latra. nevoie mare. Intr-o 2i. s-a apropiat cam
prea tare si masina i-a prins coada. =ama ascutita l-a tras imediat inauntru. 6ricit am oprit de repede motorul.
coada si o parte din oasele spatelui +usesera +acute bucati. -am uitat cu !roa2a. am evaluat cu parere de rau
si am decis ca cel mai bun lucru este sa omorim cit mai repede catelul. 0eea ce am si +acut.
0u oamenii nu putem si nici nu avem voie sa ne purtam ca si cu animalele. 0(iar si atunci cind sint intr-o
conditie disperata. nu avem nici un drept sa ne !indim la distru!erea lor. 15emplul meu nu se poate aplica la
viata 7isericii. 8otusi. o anumita asemanare de atitudini e5ista. 0iteodata si intre oameni e5ista situatii de
cri2a si de (otariri dureroase. ulti dintre noi pre+era sa scape de un 3ba!a' incomod3 si rup repede le!aturile
cu cei ca2uti intr-o stare de decadenta. :e +apt. orice di+erenta de opinie se poate trans+orma intr-o oca2ie de
in+runtare distru!atoare. 8rebuie sa invatam sa nu lasam con+lictele de opinie sa se trans+orme in con+licte de
persoane.
Iata un e5emplu care ilustrea2a cum nu se poate mai bine +elul in care ne putem +ace rau unii altora.
3:e citiva ani. 7iserica planuia sa construiasca niste cladiri ane5e care sa !a2duiasca salile de Scoala
:uminicala. 6 +amilie dorea sa ase2e cladirile intr-un anumit loc. in timp ce o alta +amilie pre+era o cu totul
alta locatie. :e +iecare data cind se bateau tarusii pentru saparea +undatiei. cineva ii sc(imba peste noapte
dintr-o parte in cealalta.3
%ina la urma. partile a+late in con+lict au a'uns la un compromis multumitor. dar a aparut de indata o alta
problema> )nde sa ase2am bucataria4 )na dintre +amilii era de parere ca era mai bine s-o ase2am in
perimetrul noii cladiri. cealalta sustinea ca ar +i mai bine sa o atasam in e5teriorul cladirii. %ina la urma.
!rupul care a pre+erat sa includa si bucataria a avut cisti! de cau2a si constructia a inceput. =a inau!urare insa.
au observat ca teava care ducea de la bucatarie la sistemul de canali2are al orasului +usese in+undata. 30ineva3
turnase ciment in ea.3
Intimplari de +elul acesta arata cum se lupta si se macina +ratii in 7iserica. 7iblia spune> 3Fratilor. voi ati +ost
c(emati la slobo2enie. &umai. nu +aceti din slobo2enie o pricina ca sa traiti in +irea paminteasca. ci slu'iti-va
unii altora in dra!oste. 0aci toata =e!ea se cuprinde intr-o sin!ura porunca> 3Sa iubesti pe aproapele tau ca pe
tine insuti3. :ar daca va muscati si va mincati unii pe altii. luati seama ca sa nu +iti nimiciti unii de altii. Zic
dar. umblati cirmuiti de :u(ul. si nu impliniti po+tele +irii pamintesti3 ,9al. 5>13-16-.
6bservati ca versetele 13 si 14 sint versete po2itive> 3slu'iti-va unii altora3 si 3sa iubesti pe aproapele tau3.
;ersetul 16 este si el unul po2itiv. indemnindu-ne sa umblam calau2iti de :u(ul. :upa versetul 16 urmea2a un
pasa' care enumera +aptele +irii pamintesti si roada :u(ului. Intre toate acestea. ca intr-un sandvis. se a+la
versetul 15. care este o ne!atie> 3=uati seama ca sa nu +iti nimiciti unii de altii3. *se2area aceasta este
semni+icativa. :aca ne vom tine ocupati cu +acerea a ceea ce este bine. nu vom avea timp pentru +acerea
raului. :aca iubesti ,po2itiv- nu vei avea timp pentru ura ,ne!ativ-. :aca-i 2idesti pe cei din 'ur ,po2itiv-. nu
vei putea sa +i partas la darimarea lor ,ne!ativ-. 6 mai buna traducere a versetului 16 este> 3)mblati cirmuiti
de :u(ul. si ,atunci- nu veti implini po+tele +irii pamintesti3.
3:ar daca va muscati si va mincati unii pe altii. luati seama ca sa nu +iti nimiciti unii de altii3.
0e inseamna a +i nimicit4 :ictionarul ne spune ca a nimici inseamna a distru!e. a consuma.
0ei mai predispusi oameni pentru aceasta sint e!oistii care incearca sa +oloseasca totul doar spre +olosul si
propasirea lor personala. 1i tin mereu sa se catere cit mai sus. c(iar daca +ac asta calcind peste cadavre. 6
ma5ima ironica spune ca> 3%rietenul adevarat. la nevoie se cunoaste. =a nevoia ... lui3. *st+el de oameni sint
prieteni de vreme buna. care dispar de indata ce situatia nu-i mai avanta'ea2a.
;remurile de persecutie au +ost. in !eneral. vremuri in care 7iserica a trait in unitate. 0ind a incetat
persecutia. libertatea e5terioara cuplata cu dorinta de a+irmare a +irii pamintesti au trans+ormat prietenii si
partasii s+inte in +ra!mentari si lupte +raticide. 0iteodata. diavolul poate +ace mai mult rau in 7iserica. nu prin
dusmanii din a+ara. ci prin +ratii neintelepti dinauntru. :intre toate 3decesele3 bisericilor locale. 3sinuciderea3
este cea mai trista si cea mai tra!ica.
0unosc o ast+el de 7iserica nu prea departe de casa mea. 0u citiva ani in urma era un i2vor de viata si
cunostea o crestere numerica e5traordinara. *u survenit insa citeva neintele!eri. 0itiva +rati bolnavi de
3personalita3 n-au mai putut incapea laolalta. *sta2i. usa acelei 7iserici este inc(isa. *u plecat +iecare in alta
parte. &oi am +ost c(emati sa lucram alaturi de :omnul Isus la 2idirea 7isericii Sale. 0ine se cearta cu +ratii
nu-si da seama ca Il intristea2a in primul rind pe :omnul.
,Inainte de a pleca din tara spre limanuri de peste ocean. am avut o ultima discutie cu tatal meu. 7rin2ei
;asile. Facind alu2ie la niste 3neintele!eri3 care e5istau intre +ratii rom/ni din 3diaspora3. el mi-a spus> 36rice
vei +ace. sa nu te certi cu +ratii. ai bine sa vin2i carto+i la *pro2ar. decit sa te certi sau sa te lupti cu +ratii. Sa
nu distru!i pe cei pentru care a murit 0(ristos<3 &u stiu de ce vin2area carto+ilor la *pro2ar repre2enta pentru
tatal meu o limita in+erioara a e5istentei. dar stiu precis ca daca a urit ceva. au +ost luptele si neintele!erile cu
+ratii. 0ulmea nereusitei in slu'irea crestina era repre2entata pentru el de acei predicatori mindri si +iresti.
care-si ridicau statui pentru ei insisi si-si 2ideau imperii 3stapinind3 peste cei ce 3le ca2usera la imparteala3 ,1
%etru 5>3-. ;orbele tatalui meu mi-au rasunat mereu in memorie. *m va2ut intr-adevar pastori care predica
despre unitate si iubire. dar nu-si pot intinde miinile unii altora. *m va2ut pastori care dau cina si-i vi2itea2a
pe cei ca2uti din adunarile lor. dar nu pot tolera nici cea mai mica slabiciune la un con+rate in lucrare. *m
va2ut 3muscaturi3 si 3mincatorii3 care au dus 7isericile in pra!ul 3nimicirii3. 0it pot. uitind ce este rau la altii.
ma silesc mereu sa-mi vad umil de slu'ire. ca sa nu a'un! ... sa vind 3carto+i la apro2ar<3.-
* nimici ceva bun inseamna a risipi ceva pretios. 0ind o casa scumpa este cuprinsa de imbratisarea
nimicitoare a +lacarilor. banii investiti in ea se +ac scrum. 8ot asa. cind ne nimicim unii pe altii. noi Il pa!ubim
pe :umne2eul nostru.
Cauzele luptelor fraticide
1!oismul> 3*sa vreau eu<3 0ind nu slu'esc din iubire. slu'esc din dorinta de a ma a+irma pe mine. 1!oismul si
dra!ostea se e5clud reciproc.
0ind nu te preocupa decit ceea ce se spune despre tine. esti e!oist. 0ind te cre2i buricul pamintului si toate
trebuie sa se invirteasca in 'urul prea importantei tale persoane. esti e!oist. 0ind te superi ca altii sint laudati si
tu esti trecut cu vederea si ca sa te ra2buni esti !ata sa raspindesti calomnii de !enul> 3=asa ca va spun eu cine
este cutare ...3. esti e!oist.
,Sa va spun cum se mani+esta un e!oist. ;ine acasa intr-o duminica si sotia-l intreaba> 30um a +ost la
7iserica43 1l raspunde> 30a deobicei. 0am plictisitor3. *ltadata vine parca 2burind. Sotia-l intreaba ca de
obicei> 30um a +ost la 7iserica43 1l raspunde> 36 revarsare de (ar< 6 tre2ire spirituala< )n mesa'
e5traordinar<3 1a intreaba curioasa> 3:ar cine a predicat43 1l raspunde cu +alsa modestie> 3*sta2i m-au lasat
pe mine sa predic3.
Fratele 0ure obisnuia sa spuna ca sint in 7iserici doua cate!orii de slu'itori> prive!(etori si 3privi!(etori3.
)nii se 'ert+esc pentru altii. ceilalti se urca pe o craca si nu le mai tace !ura. Sint indra!ostiti de ei insisi si le
place sa-si auda mereu !lasul.-
Sint unii care sint !ata sa inceapa o alta 7iserica daca nu sint ba!ati in seama acolo unde sint. *ltii nu trimit
cu anii nici macar un sin!ur articol la revistele altora. Sint insa !ata sa munceasca pe brinci. daca este vorba
sa scoata o revista care sa le poarte numele.
In unele locuri este un cosmar sa asisti la adunari !enerale ale 7isericilor. Fratii au a'uns c(iar sa spuna ca este
mai indicat ca cei proaspat convertiti si bote2ati sa nu participe la adunari !enerale in primii ani de credinta.
0e ironie< 0ei incepatori in ale credintei sint opriti sa-i vada la lucru pe cei 3mai crescuti in :omnul3< 15ista
+rati si surori care asteapta cons+atuirile +ratesti ca pe oca2ii de ra2bunare> 3*m sa-i raspund cu aceeasi
moneda< Sa vada si el cum este sa su+eri3.
1!oismul este radacina tulburarilor in care ne nimicim unii pe altii.
15ista si alte cai prin care ne putem distru!e reciproc. *m sa mentione2 in continuare pe scurt sase dintre ele.
1- 0urio2itatea bolnavicioasa. 15ista citeva pasa'e 7iblice care tratea2a acest subiect. 1le cauta sa ne vindece
de aceasta boala din care se naste bir+a. 3&imeni din voi sa nu su+ere ca uci!as. sau ca (ot. sau ca +acator de
rele. sau ca unul care se amesteca in treburile altuia3 ,1 %etru 4>15-. 7a!ati de seama bine asociatia din te5t.
0urio2itatea bolnavicioasa nu pare atit de vinovata cit timp nu ve2i cu cine o asocia2a 0uvintul :omnului. 1a
este pusa in acelasi rind cu (otia. uciderea si rau+acatoria. 3*u2im ca unii dintre voi traiesc in neorinduiala. nu
lucrea2a nimic. ci se tin de nimicuri3 ,2 8esal. 3>11-.
1ste clar ca ast+el de oameni nu lucrau la 2idirea trupului lui 0(ristos. ci ruinau partasia +rateasca. %avel scrie
si el despre unele persoane care 3se deprind sa umble +ara nici o treaba din casa in casa? si nu numai ca sint
lenese. dar sint si limbute si iscoditoare. si vorbesc ce nu trebuie vorbit3 ,1 8im. 5>13-. %urtatorii de 2vonuri si
de calomnii aprind +ocuri distru!atoare in 7iserica si duc la nimicirea s+intilor. 30ind nu mai sint lemne. +ocul
se stin!e? si cind nu mai este nici un clevetitor. cearta se potoleste3 ,%rov. 26>2$-.
2- inte perversa. %erversitatea este atitudinea celui care stie ce este rau. dar continua sa-l +aca pe ascuns.
3S+int o 2i la 7iserica si pacatos sase 2ile acasa3. 7isericile crestine sint bintuite de pre+acatorie. Ipocri2ia este
moda 2ilei. &evasta lui Ieroboam are si asta2i +rati care vor 3sa se dea drept altul3,....-. *nticipind toate
acestea. apostolul %avel a scris> 3Stiu bine ca. dupa plecarea mea. se vor viri intre voi lupi rapitori. care nu vor
cruta turma? si se vor scula din mi'locul vostru oameni care vor invata lucruri stricacioase. ca sa atra!a pe
ucenici de partea lor3 ,Fapte 2$>2"-3$-. 7unul simt al poporului a inventat 2icala> 3Sa +aci ce 2ice popa. nu ce
+ace popa3. 6ameni cu doua +ete. predica apa si beau vin. S+atul lui %avel catre mai tinarul 8imotei con+runtat
cu pre2enta acestor oameni cu mintea pervertita este urmatorul> 3:aca invata cineva pe oameni invatatura
deosebita. si nu se tine de cuvintele sanatoase ale :omnului nostru Isus 0(ristos si de invatatura care duce la
evlavie. este plin de mindrie. si nu stie nimic? ba mai are boala cercetarilor +ara rost si a certurilor de cuvinte.
din care se naste pi2ma. certurile. banuielile rele. 2adarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricati la minte.
lipsiti de adevar si care cred ca evlavia este un i2vor de cisti!. Fereste-te de ast+el de oameni3 ,1 8im. 6>3-5-.
0ei din 7iserica sintem c(emati sa +im 3+ara pri(ana si curati. copii ai lui :umne2eu. +ara vina. in mi'locul
unui neam ticalos si stricat. in care straluciti ca niste lumini in lume3 ,Filip. 2>15-. 0redinciosii trebuie sa-i
2ideasca pe altii nu sa-i darime.
3- )ra amara. =ipsa dra!ostei +ace loc urii. :usmania este distructiva. 30aci si noi eram altadata +ara minte.
neascultatori. rataciti. robiti de tot +elul de po+te si de placeri. traind in rautate si in pi2ma. vrednici sa +im uriti
si urindu-ne unii pe altii3 ,8it 3>3-. 6bservati si aici cu ce +el de alte pacate este asociata ura. 3)ra stirneste
certuri. dar dra!ostea acopere toate !reselile3 ,%rov. 1$>12-.
4- indria. 3%e bu2ele omului priceput se a+la intelepciunea. dar nuiaua este pentru spatele celui +ara minte.3
3indria mer!e inaintea pieirii si tru+ia mer!e inaintea caderii.3 ,%rov. 1$>13? 16>18-. indria noastra ii
sorteste pe ceilalti nimicirii.
5- Ironia bat'ocoritoare. )nii se distrea2a pe seama slabiciunilor altora> 3I2!oneste pe bat'ocoritor si cearta se
va s+irsi. neintele!erile si ocarile vor inceta.3 ,%rov. 22>1$-. :aca cineva trebuie indreptat. +a-o cu dra!oste si
!in!asie. &u da bu2na cu bocancii in viata nimanui. &u bat'ocori pe nimeni. 0auta intotdeauna sa-i 2idesti pe
altii.
6- inia. 3)n om iute la minie stirneste certuri. dar cine este incet la minie potoleste neintele!erile3 ,%rov.
15>18-. &oul 8estament vorbeste +oarte clar despre acest subiect> 30ine dintre voi este intelept si priceput4 Sa-
si arate. prin purtarea lui buna +aptele +acute cu blindetea intelepciunii< :ar daca aveti in inima voastra pi2ma
amara si un du( de cearta. sa nu va laudati si sa nu mintiti impotriva adevarului. Intelepciunea aceasta nu vine
de sus. ci este paminteasca. +ireasca. draceasca. 0aci acolo unde este pi2ma si du( de cearta. este tulburare si
tot +elul de +apte rele3 ,Iacov 3>13-16-.
Fa urmatorul rationament> cearta duce la con+u2ie. con+u2ia duce la +apte rele. +aptele rele duc la nimicirea
altora. ;rei tu sa lupti impotriva lui 0(ristos4 1l Isi 2ideste 7iserica Sa. ;rei tu sa I-o darimi4 36 casa
de2binata impotriva ei insasi nu poate sa dainuiasca3 ,arcu 3>25-. 0are este contributia ta la viata 7isericii
din care +aci parte4
)u lucra la demolare, construieste*
&u va muscati unii pe altii. min!iiati-va. &u va nimiciti unii pe altii. ci cautati lucrarile care duc la 2idirea
tuturor. 1ste o mare cinste sa +ii partas la 2idirea 7isericii lui :umne2eu. &oi crestem pe masura ce ii a'utam
pe altii sa pro!rese2e. 0ine nu a'uta pe altii nu se a'uta nici pe sine. 30ine scoate sabia va pieri el insusi de
ea3.
:omnul Isus si-a indemnat ucenicii sa caute sa restaure2e si sa re+aca> 3:aca +ratele tau a pacatuit impotriva
ta. du-te si mustra-l intre tine si el sin!ur. :aca te asculta. ai cisti!at pe +ratele tau3 ,at. 18>15-. :aca +ratele
tau ti-a !resit. tu trebuie sa +ii cel dintii care sa incerci sa-l aduci la calea cea buna. :omnul Isus continua
2icind> 3:ar. daca nu te asculta. mai ia cu tine unul sau doi insi. pentru ca orice vorba sa +ie spri'inita pe
marturia a doi sau trei martori3,at. 18>16-. :aca cel !resit nu se lasa a'utat mai ia cu tine inca pe un +rate
care sa te a'ute. :aca nici impreuna nu reusiti 3spune-l 7isericii3. 0ind un madular al 7isericii a ca2ut intr-o
!reseala. nu trebuie sa ne !rabim sa-l e5cludem. ai intii trebuie sa +acem tot ce putem ca sa-l aducem pe
calea cea dreapta.
In ca2ul meu. silintele mele nu sint su+iciente. &u am in mine su+iciente resurse pentru a trece peste !reselile
altora si pentru a incerca sa-i aduc pe calea buna. *m nevoie de cineva care sa ma a'ute. 0e voi +ace4
ai intii. ma voi apropia de :umne2eu asa cum sint si-I voi spune cu toata sinceritatea> 3:oamne. n-am
dra!oste dea'uns. &u-mi pasa de +ratele sau sora mea. :a-mi 8u dra!oste de la 8ine. &u ma lasa sa +ac rau
altuia +ara sa-mi dau seama. *rata-mi 8u !reseala ori de cite ori bir+esc. vorbesc de rau. distru! reputatia
cuiva. musc si lucre2 spre nimicirea altuia. a desc(id :u(ului 8au ca 1l sa ma cercete2e3.
0u mii de ani inainte de mine. :avid +acea acelasi lucru inaintea :omnului. spunind> 30ercetea2a-ma.
:umne2eule. si cunoaste-mi inima< Incearca-ma. si cunoaste-mi !indurile< ;e2i daca sint pe o cale rea. si du-
ma pe calea vesniciei<3 ,%salm 13">23- 24-.
In al doilea rind. trebuie sa ma privesc pe mine insumi atent in o!linda 0uvintului lui :umne2eu. :e cite ori
desc(id 7iblia rostesc in !ind o ru!aciune> 3;orbeste :oamne. caci robul 8au asculta3. Si de +oarte multe ori.
:umne2eu imi vorbeste prin ceea ce citesc c(iar pentru problema care ma +raminta. Fa si tu apel la 3candela3
0uvintului care-ti poate lumina pasii.
In al treilea rind. sint atent la soapta :u(ului si sint decis sa ma opresc din orice actiune. vorba sau !ind care-
mi este dat pe +ata si dovedit ca nevrednic sau ne+olositor. i se intimpla citeodata ca :u(ul S+int sa-mi
vorbeasca c(iar in mi'locul unei !lume nesarate. a opresc atunci imediat si-mi pare rau de cele +acute.
In al patrulea rind. cind sint vinovat. ma !rabesc sa-mi marturisesc :omnului !reseala. &u vreau sa ma mai
scu2 sau sa ma 'usti+ic. Stri! repede> 3:oamne. am !resit si-mi pare rau. 8e ro! spala-ma in sin!ele 8au
curatitor si da-mi iarasi nevinovatia iertarii 8ale3. 15perientele lui :avid. relatate in %salmii 32 si 51. imi sint
pilde de pocainta si curatire.
In s+irsit. daca este nevoie sa repar ceva dupa ce m-am pocait. trec la treaba si repar. :aca am 'i!nit pe cineva.
imi cer iertare. daca am !indit rau despre cineva. cer :omnului sa-mi puna in inima sentimente s+inte +ata de
acea persoana.
:ar daca va muscati si va mincati unii pe altii. luati seama ca sa nu +iti nimiciti unii de altii. Zic dar. umblati
cirmuiti de :u(ul. si nu impliniti po+tele +irii pamintesti3.
#elatiile noastre cu :umne2eu si unii cu ceilalti sint in directa le!atura. 0ine-i 3darima3 pe altii. loveste in
0reatorul lor. 0ine-i 2ideste pe altii. Ii da o mina de a'utor lui :umne2eu. in dorinta =ui de a-si vedea 2idita
7iserica.


Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
&u va vorbiti de rau unii pe altii
#(
"Nu va vorbiti de rau unii pe altii"

0unosc un american care a vi2itat toata 1uropa intr-o vara si de cind s-a intors. nu vorbeste decit despre o
+ereastra dintr-un (otel londone2. :esi +usese un (otel de lu5. +ereastra era intepenita si asta i s-a parut lui. a +i
un lucru scandalos. :espre alte +rumuseti va2ute pe parcurs nu vorbea aproape de loc. &imic din %aris. #oma
sau =ondra nu-l miscase. #amasese din toata e5cursia doar cu amintirea enervanta a unei +erestre care se
incapatinase sa nu se desc(ida. a !indesc ca a c(eltuit atitia bani pentru un !eam intepenit< 0e pacat<
ulti oameni se aseamana cu eroul nostru si nu pot vedea in 'ur decit !reselile sau de+ectele altora. 8oata 2iua
sint intr-o cautare obsesiva dupa erorile altora. *cesti oameni pierd din vedere +armecul si +ascinatia
+rumosului din lume. 1i bi2iie toata 2iua si mormaie suparator.
0ineva spunea ca e5ista doua +eluri de comportamente. 1le se pot asemana cu urmatoarea ilustratie. :aca dai
drumul unei albine intr-o !radina. ea va cauta de indata +lorile si se va apuca !rabita sa le culea!a polenul si sa
le absoarba par+umul. :aca in aceeasi !radina. dai drumul unei muste. ea va i!nora orbeste +rumusetea si
aroma +lorilor si va pleca intr-o cautare +ebrila dupa vreo mortaciune sau dupa vreo !ramada de !unoi.
0omportamentul este di+erit pentru ca natura lor este di+erita.
0um trebuie sa se comporte crestinii4 ;orbirea de rau este destructiva si poate s+isia partasia +rateasca. &u
este de mirare ca 7iblia o inter2ice> 3&u va vorbiti de rau unii pe altii. +ratilor< 0ine vorbeste de rau pe un
+rate. sau 'udeca pe +ratele sau. vorbeste de rau =e!ea sau 'udeca =e!ea. Si daca 'udeci =e!ea. nu esti
implinitor al =e!ii. ci 'udecator3 ,Iacov 4>11-. esa'ul este clar si limpede> cine se !rabeste sa critice. nu
pa2este =e!ea. ci se asea2a obra2nic in scaunul =e!iuitorului. 1l vrea sa rivali2e2e cu :umne2eu si sa-I ia
locul.
,:e ce tratea2a &oul 8estament acesta problema4 #aspunsul este simplu> pentru ca si crestinii mai traiesc inca
in trup si sint supusi acelorasi tentatii si inclinatii +iresti care-i caracteri2ea2a pe oamenii din lume. 1ste
su+icient sa +acem o proba simpla. Fratele #ic(ard Burmbrand imi atra!ea atentia asupra inclinatiei spre rau
din +iecare din noi. :insul 2icea ca 2iarele pline cu vesti bune nu s-ar vinde nicaieri in lume si companiile de
publicistica ar da +aliment. Ziarele sint pline de vesti rele pentru ca 3asta se vinde3. asta are cautare pe piata.
0a sa-mi dea un e5emplu si mai bun. +ratele m-a ru!at sa citesc te5tul din 2 8imotei 4>14> 3*le5andru.
caldararul. mi-a +acut mult rau3. Fratele m-a intrebat> 3&u-i asa ca ai vrea ca %avel sa +i dat amanunte4 :e
sute de ani e5ista oameni care nu +ac decit aceasta> se intreaba 3ce rau i-o +i +acut *le5andru. caldararul. lui
%avel34 1ste in natura noastra dorinta de a ne interesa de ceea ce este rau3. * trebuit sa recunosc ca testul
reusise. &iciodata nu va2usem te5tul acela asa. dar de atunci m-am +ramintat de multe ori sa a+lu> c(iar ... ce-i
+acuse *le5andru ...4
*ltadata m-am dus la nenea #ic(ard sa-i cer parerea despre o carte in care un 3oarecare3 cauta sa-l distru!a pe
3cineva3 din miscarea crestina rom/neasca. I-am cerut parerea dinsului despre carte. i-a spus-o repede>
31ste o carte proasta. scrisa de un om prost. &u asa se distru!e un om. Sa-ti spun eu cum se +ace. ai intii
cartea este scrisa intr-o en!le2a proasta si nici un american nu are rabdare sa citeasca o en!le2a care-l
indispune. *poi. cartea nu scrie decit lucruri rele despre cel pe care vrea sa-l distru!a. 6rice om care traieste
in lume nu poate +i numai rau. 6mul este un amestec de bun si rau laolalta. =a unii e mai mult bun. la altii mai
mult rau. 0ine citeste aceasta carte isi va da imediat seama ca autorul este pornit impotriva acelei persoane si
ca nu mai 'udeca cum trebuie. %e un om care nu mai 'udeca cum trebuie. nu are rost sa-l asculti. asa ca arunci
cartea la !unoi. 3
3:aca vrei sa distru!i pe cineva. trebuie sa scrii mai intii despre partile lui bune. :espre oricine poti scrie si
lucruri bune. @itler n-a +umat. =enin i-a +ost credincios sotiei lui. iar Stalin si-a iubit copiii. &u-i !reu sa spui
si ceva bun despre un om rau. :aca vrei sa-ti cisti!i credit in oc(ii cititorilor trebuie mai intii sa le dovedesti
ca esti ec(ilibrat si ca nu scrii cu patima.3
30artea asta pe care mi-ai adus-o este o carte +ara valoare. &-o s-o citeasca nimeni. S-au c(eltuit bani de
pomana.
1u am scris o carte despre ar5. *m aratat ca parerile lui au +ost in+luentate de +aptul ca a ca2ut sub in+luenta
3satanistilor3.0red ca ar5 s-a bucurat de acolo unde este ca am scris-o. 0u si!uranta ca el nu vrea acuma ca
si altii sa a'un!a unde este el. &-am scris cartea ca sa-l distru! pe Iarl ar5. ci ca sa-i a'ut pe altii sa nu calce
pe urmele !reselilor lui.3-
:i+erenta dintre vorbirea de rau si vorbirea despre cineva care a +acut rau este simpla. 1a este ... parerea de
rau. *colo unde nu e5ista parere de rau si du( de ru!aciune mi'locitoare. avem de a +ace cu vorbirea de rau.
* vorbi de rau inseamna a raspindi 2vonuri sau c(iar aspecte ne!ative reale din placerea pacatoasa de a
bat'ocori pe cineva. ;orbirea de rau este un atac la presti!iul. reputatia si caracterul cuiva. 7iblia o inter2ice
cu desavirsire.
30ine ascunde ura. are bu2e mincinoase. si cine raspindeste bir+elile este un nebun3 ,%rov. 1$>18-.
0redinciosii adevarati nu se bucura de caderea +ratilor lor. Suntem madulare unii altora in acelasi trup al lui
0(ristos. 0ind ne vorbim de rau unii pe altii este ca si cum ne-am s+isia putin cite putin un brat sau o urec(e.
:omnul Isus Si-a dat viata pentru oile Sale. 0ine sintem noi sa le vorbim de rau si sa ne bucuram cind vine
lupul sa le rapeasca4
7iblia ne vorbeste despre teribila su+erinta provocata de vorbirea de rau. Iosi+ a +ost ba!at in inc(isoare de
invinuirea nedreapta a sotiei lui %oti+ar. &abot a +ost ucis de calomnia I2abelei. Ieremia a +ost bat'ocorit de
popor. 0(iar si :omnul Isus a !ustat din amarul celui ce este invinuit pe nedrept si bat'ocorit. :espre 1l s-a
spus ba ca este beat. ba ca este stapinit de un du( rau. ba ca este nebun. ba ca rascoala poporul. ba ca vorbirea
lui este plina de blas+emii la adresa lui :umne2eu.
%ira si vorbirea de rau este caracteristica diavolului. :e +apt asa se si traduce numele lui. 3:iaboloi3 inseamna
3cel ce piraste3. 3cel ce aduce invinuire de ocara3. ;orbirea de rau este modul lui de mani+estare. 7iblia ni-l
arata vorbindu-l de rau pe :umne2eu in +ata primilor oameni> 3@otarit ca nu veti muri. :ar :umne2eu stie ca.
in 2iua cind veti minca din el ...3 ,9en. 3>4-5-. In cartea lui Iov il !asim pe :iavol pirindu-l pe vrednicul
patriar( inaintea tronului ceresc. in au2ul tuturor +iilor lui :umne2eu ,Iov 1>6? 2>1-6-. 0artea proorocului
Za(aria ni-l pre2inta pe diavol pirindu-l pe Iosua inaintea :omnului ,Za(aria 3>1-5-. 0artea *pocalipsei ne
spune ca nici noi nu scapam mai usor? diavolul ne piraste pe +iecare dintre noi> 3*cum a venit mintuirea
...pentru ca pirisul +ratilor nostri. care 2i si noapte ii pira inaintea :umne2eului nostru. a +ost aruncat 'os3
,*poc. 12>1$-. :iavolul te acu2a pe tine si pe mine ori de cite ori are oca2ia. *r trebui sa ne dam seama ca ori
de cite ori vorbimde rau. +acem lucrarea diavolului. &u-i de mirare ca 7iblia spune> 3&u va vorbiti de rau unii
pe altii3.
,6data. +ratele Simion 0ure a +ost c(emat sa pre2ide2e tinerea unei adunari !enerale intr-o 7iserica renumita
pentru certurile ei de partide si pentru luptele dintre +rati. &imeni nu mai dorea sa se duca la ei. =-au trimis
intr-un tir2iu pe 3tata 0ure3 ca sa +aca ordine. :insul a inceput-o 3tare3> 3Fratilor. vreau sa va intreb mai intii
ceva. ;reau sa stabilim mai intii un lucru. ;reau sa va pun o intrebare> 30ine vrea sa +ie in urmatoarea ora in
slu'ba Satanei4 0ine vrea sa distru!a lucrarea lui 0(ristos4 ;a ro! sa +iti sinceri. sa va !inditi bine si sa
ridicati mina sus ca sa stim cu cine avem de a +ace3. S-a +acut o liniste mare si ... dureroasa. *tunci 3+ratele
0ure a continuat> 3:umne2eu vrea sa ne mintuiasca pe toti. 1l nu vrea sa se piarda vreunul. 0ine-i de partea
lui :umne2eu sa vorbeasca cu dra!oste si spre 2idirea 7isericii. 0ine-i cu :iavolul sa se certe si sa se minie.
:umne2eu vrea sa iertam. ca sa poata si 1l sa ne ierte. 0ine nu vrea sa ierte. sa treaca de partea :iavolului.
:umne2eu vrea sa avem o buna marturie inaintea lumii din sat ca sa-i poata atra!e la mintuire. :iavolul vrea
sa ne +acem de risul lumii si sa-i tina pe oameni departe de 1van!(elie. 0ine-i pentru :iavolul sa +aca
scandal3.
* +ost. se spune. cea mai linistita adunare !enerala din istoria acelei 7iserici. )nde esti acum. +rate 0ure4 In
cite 7iserici am avea iarasi nevoie de dumneata<-
Iata citeva pasa'e care ne averti2ea2a impotriva vorbirii de rau. 3Sa nu raspindesti 2vonuri neadevarate. Sa nu
te unesti cu cel rau. ca sa +aci o marturisire mincinoasa pentru el3 ,15od 23>1-. &u-ti +ace prieteni dintre aceia
care au limba prea lun!a si prea iscoditoare.
Femeile sint vi2ate in mod special> 3 Spune ca +emeile in virsta trebuie sa aiba o purtare cuviincioasa. sa nu
+ie nici clevetitoare. nici dedate la vin? sa invete pe altii ce este bine3 ,8it 2>3-.
3*du-le aminte3. mai scrie 8it. 3sa nu vorbeasca de rau pe nimeni3 ,8it 3>1-2-.
36rice amaraciune. orice iutime. orice minie. orice stri!are. orice clevetire si orice +el de rautate sa piara din
mi'locul vostru. :impotriva. +iti buni unii cu altii. milosi si iertati-va unul pe altul. cum v-a iertat si
:umne2eu pe voi in 0(ristos3 ,1+es. 4>31-32-. ;orbirea trebuie +olosita spre bine. nu spre distru!ere.
3 *vind un cu!et curat? pentru ca cei ce bir+esc purtarea voastra buna in 0(ristos. sa ramina de rusine tocmai
in lucrurile in cari va vorbesc de rau3,1 %etru 3>16-.
In pasa'ele citate mai sus e5ista citeva principii elementare. ai intii. 7iblia ne inter2ice sa vorbim de rau pe
cineva. ca sa nu-l distru!em. In al doilea rind. trebuie sa lepadam vorbirea de rau ca sa ne +acem bine noua
insine. 0ei ce practica vorbirea de rau se otravesc pe ei insisi. &imeni nu poate sa arunce cu noroi in altii +ara
sa se murdareasca el insusi cu noroi pe miini. )n medic celebru a spus ca 30inci minute de minie produc un
consum de ener!ie e!al cu opt ore de lucru3. 0ine practica vorbirea de rau se raneste pe sine si da dovada de o
lipsa de maturitate spirituala. de lipsa de caracter si de lipsa unei intele!eri pro+unde a realitatii.
:e ce sint asa cei care vorbesc de rau4 %entru ca ei se bloc(ea2a in ei insisi. ale!ind sa se concentre2e doar
asupra aspectelor ne!ative. S-ar putea ca ei sa aibe dreptate si observatiile lor sa +ie corecte. dar atitudinea lor
este !resita si nu +oloseste nimanui. 1ste ca si di+erenta dintre un termometru si un termostat. 8ermometrul
3citeste3 corect realitatea. 8ermostatul citeste si el realitatea. dar nu se opreste aici. ci porneste imediat aerul
conditionat sau statia de termo+icare pentru a aduce incinta la temperatura optima cresterii. 0e s-ar +ace o
crescatorie de pui sau o sera de +lori. daca termostatul ar +unctiona doar ca termometrul4 ;iata ar +i
condamnata la moarte.
,:e ce practica unii vorbirea de rau4 =a unii este o distractie a +irii. iar la altii este o mani+estare a
comple5ului de in+erioritate sau de vinovatie. &icolae Ior!a spunea> 3In'osim intotdeauna maretia care
insulta3. %rin vorbirea de rau. unii incearca sa-i coboare pe toti la nivelul lor de pitici spirituali.
15ista ca2uri in care vorbitorul de rau +ace !ala!ie doar pentru a incerca sa-si acopere doar propria lui
vinovatie. 1ste ca si cu (otul. care. odata prins asupra +aptului. a luat-o la +u!a pe strada. stri!ind> 3%rindeti
(otul<3 8oata lumea a +ost inselata. cre2ind ca si el si vin2atorul +u! de +apt dupa un altul.-
Consecintele vorbirii de rau
1a satis+ace rautatea +irii pamintesti> 30uvintele bir+itorului sint ca pra'iturile> aluneca pina in +undul
maruntaielor3 ,%rov. 18>8-.
1a desparte prieteni> 36mul neastimparat stirneste certuri. si piritorul de2bina pe cei mai buni prieteni3 ,%rov.
16>28-. ;ai. cite prietenii au +ost ruinate de 3soapte3 si 3destainuiri3 insinuante<
1a raneste> 30ine vorbeste in c(ip usuratic. raneste ca strapun!erea unei sabii3 ,%rov. 12>18-.
1a duce la cearta> 30ind nu mai sint lemne. +ocul se stin!e? si cind nu mai este nici un clevetitor. cearta se
potoleste3 ,%rov. 26>2$-.
1a poate ucide> 3oartea si viata sint in puterea limbii3 ,%rov. 18>21-. %oti ucide cu sabia si poti ucide cu
limba. ;orbirea de rau mai este numita si asasinarea caracterului cuiva.
a'oritatea oamenilor 3civili2ati3 nu se ra2buna dindu-se cu capul de pereti sau scrisnind din dinti. &imeni
din 7iserica nu strecoara otrava in mincarea dusmanului sau si nu scoate pistolul. &-ar +i biblic< Si nici le!al<
0ea mai raspindita metoda de ra2bunare este calomnia si vorbirea de rau. 0ind ne ra2bunam insa ast+el pe altii
nu scapam nici noi nea+ectati. &ervii suprae5citati produc o e5cretie e5cesiva a !landelor (ipo+i2a.
suprarenala si tiroida. *cest surplus de secretii cau2ea2a la rindul lui a+ectiuni ale or!anelor si stari de boala.
:usmania este intr-devar ... o boala !rea<
+eacul vorbirii de rau
=in!a +iecare interdictie din 7iblie este si o recomandare. :umne2eu nu se opreste niciodata la suprimarea
raului. ci mer!e mai departe spre cresterea binelui. 0elui care se intreaba> 30e sa +ac ca sa nu mai vorbesc de
rau43 trebuie sa i se raspunda> 3Incepe de asta2i sa vorbesti de bine<3
3&ici un cuvint stricat sa nu va iasa din !ura? ci unul bun. pentru 2idire. dupa cum e nevoie. ca sa dea (ar
celor ce-l aud3 ,1+es. 4>2"-.
6bservati ce se spune despre aspectul po2itiv al vorbirii in cartile %salmilor si %roverbelor>
30ine aduce multamiri. ca 'ert+a. acela a proslaveste. si celui ce ve!(ea2a asupra caii lui. aceluia ii voi arata
mintuirea lui :umne2eu 3 ,%salm 5$>23-.
39ura celui nepri(anit este un i2vor de viata. dar !ura celor rai ascunde silnicie.3
3%e bu2ele omului priceput se a+la intelepciunea. dar nuiaua este pentru spatele celui +ara minte3 ,%rov.
1$>11.13-.
3)n raspuns blind potoleste minia. dar o vorba aspra atita minia. =imba inteleptilor da stiinta placuta. dar !ura
nesocotitilor improasca nebunie. 6c(ii :omnului sint in orice loc. ei vad pe cei rai si pe cei buni.
3=imba dulce este un pom de viata. dar limba stricata 2drobeste su+letul.3
36mul are bucurie sa dea un raspuns cu !ura lui. si ce buna este o vorba spusa la vreme potrivita<3 ,%rov.
15>1-4.23-.
3)n cuvint spus la vremea potrivita. este ca niste mere de aur intr-un cosulet de ar!int3 ,%rov. 25>11-.
:in toate aceste te5te putem distila citeva principii. ;orbeste ceva vrednic sau taci din !ura.
,Fratele #ic(ard Burmbrand ne-a spus ca in limba ebraica. acelasi termen. 3davar3. se +oloseste si pentru
3cuvint3 si pentru 3mar!aritar3. :aca n-ai de dat un mar!aritar ori de cite ori desc(i2i !ura. este mai bine sa
pastre2i tacere.
:aca nu poti vorbi cu cineva +ata in +ata. nu vorbi despre el pe la spate. &u ampli+ica raul. in+ectindu-i si pe
altii.
0auta aspectul po2itiv in +iecare conversatie. 3 ;orbirea voastra sa +ie totdeauna cu (ar. dreasa cu sare. ca sa
stiti cum trebuie sa raspundeti +iecaruia3 ,0ol. 4>6-. ;orbirea noastra trebuie sa raspindeasca si sa intretina
viata. 0auta sa incepi sa-i ve2i pe ceilalti. nu cum sint. ci cum pot sa devina si tratea2a-i dupa aceasta masura.
;orbele noastre au o e5traordinara putere de modelare. )na dintre cele mai e+icace ma5ime despre viata de
+amilie spune> 3:aca vrei sa +i tratat ca un re!e. incepe sa-ti trate2i sotia ca pe o re!ina3. &imic mai adevarat
decit aceasta<
S-ar prea putea ca citirea acestor rinduri sa te deprime. S-ar putea sa-ti spui> 30e sa +ac4 1u nu pot sa ma
sc(imb3 si sa ca2i in resemnare.
&u +a aceasta !reseala. 7iblia nu este un !(id de 3auto-imbunatatire3. 1a este o o+erta a puterii lui :umne2eu
si o c(emare la lucrarea =ui trans+ormatoare. 3:in prisosul inimii vorbeste limba3. =asa-= pe :umne2eu sa-ti
sc(imbe inima si vorbirea ta se va sc(imba de la sine.
,;orbeam la *rad cu +ratele Florian 9uler si el se plin!ea cam asa> 30e sa ma +ac4 1u sint un om cu o vorbire
mai aspra. *m incercat sa +iu alt+el. dar nu pot vorbi duios ca altii. &u ma vad in stare de asa ceva.3 :u(ul
:omnului mi-a su!erat o intrebare si i-am spus> 3Florine. cum ti-ai cucerit tu sotia ta in perioada prieteniei
voastre4 0um vorbeai cu ea43 3*sta este o alta poveste3. mi-a spus el. 3*colo era o alta situatie3. :upa ce ne-
am !indit insa bine. ne-am dat seama ca nu era de loc vorba de 3o alta situatie3. :ra!ostea este cel mai bun
dascal din lume. &e-am despartit ri2ind si el mi-a spus> 30red ca mai este o speranta si pentru mine3. *sta2i.
Florian este unul dintre cei mai indra!iti +rati din citi cunosc eu. 8raieste la :etroit si este presbiter al
7isericii. 0um este vorbirea lui4 %oate ca la +el de !rabita uneori. dar ... mai intotdeauna plina de iubire.
Zimbetul lui si privirea oc(ilor vorbesc de multe ori mai deslusit decit ... limba.-
Iata citeva remarci pe care le-am putea tine impreuna minte>
3)nii cu limba prea ascutita si-au taiat sin!uri craca de sub picioare3.
3Fii cu mare atentie asupra limbii? se a+la intr-un loc alunecos3.
3:aca nu pacatuieste cineva in vorbire. este un om desavirsit3 ,Iacov 3>2-.
3&u va vorbiti de rau unii pe altii3.

Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
&u va dusmaniti unii pe altii
#)
"Nu va dusmaniti unii pe altii"
)na dintre cele mai triste amintiri din viata mea este una din copilarie. =ocuiam in apropierea unei alte +amilii
si s-a nimerit ca si ei aveau copii cam de aceleasi virste cu noi. Fratele meu era prieten cu un baiat al vecinului
care era de aceiasi virsta cu el. iar eu ma imprietenisem cu un altul. de acelasi 3leat3 cu mine. &e 'ucam de
multe ori impreuna. dar de cele mai multe ori. preocuparile virstei ne erau di+erite si ne separam unii de altii.
8in minte ca intr-o dupa-amia2a m-am luat la (arta cu prietenul +ratelui meu si am sarit la bataie. :esi el era
mai mare ca mine. +uria mea era cit pe ce sa-l biruiasca. *tunci s-a intimplat incidentul de care vreau sa va
vorbesc. In toiul incaierarii noastre. a aparut dupa colt +ratele meu mai mare. =-am privit cu nade'de si m-am
repe2it si mai otarit la trinta. &umai ca +ratele meu a sarit intre noi. m-a tinut bine si i-a in!aduit prietenului
sau sa ma c(el+aneasca dupa voie. Fratele meu alesese intre mine si el si prietenia +usese mai tare decit
le!atura de sin!e< *ni de 2ile n-am putut sa uit aceasta scena si i-am pastrat +ratelui meu un +el de
nemultumire care s-a trans+ormat intr-o dusmanie ascunsa. 0opilaria noastra si c(iar unii din anii adolescentei
au +ost umbriti de amaraciunea acestei amintiri neplacute. =ipsa mea de iertare a blocat posibilitatea unor
relatii normale intre noi. *cum imi dau seama ca m-am pa!ubit sin!ur de o sumedenie de posibile amintiri
placute.
:usmania n-are ce sa caute in mi'locul poporului lui :umne2eu. Inca de cind i-a ales pe evrei. :umne2eu le-a
dat aceasta porunca> 3Sa nu te ra2buni. si sa nu tii neca2 pe copiii poporului tau. Sa iubesti pe aproapele tau ca
pe tine insuti3 ,=ev. 1">18-. )na dintre cele mai 'alnice ima!ini de pe pamint este privelistea unei +amilii in
care +ratii si surorile traiesc in dusmanie unii cu altii. :umne2eu vrea sa ne iubim unii pe altii. nu sa ne
dusmanim.
Iacov scrie> 3Fiti si voi indelun! rabdatori. intariti-va inimile. caci venirea :omnului este aproape. &u va
plin!eti unii impotriva altora. +ratilor. ca sa nu +iti 'udecati> iata ca Cudecatorul este c(iar la usa3 ,Iacov 5>8."-.
0e este dusmania4
:usmania este una sin!ura. dar se poate de!(i2a intr-o sumedenie de +orme. )neori. ea poate lua c(ipul unei
indi+erente reci. *lteori. ea se +urisea2a sub masca unor resentimente amare +ata de niste rele sau pa!ube
ima!inare. 15ista si dusmanii violente. care duc la con+licte desc(ise si la o lupta pe viata si pe moarte.
)neori. daruim cu parere de rau? +ie ca punem bani in colecta 7isericii. +ie ca +acem cadou o (aina unui +rate
mai nevoias. In parerea noastra de rau este ascuns !ermenele unei dusmanii in crestere. *vem sentimentul ca
sintem pa!ubiti si ca altcineva ne ia aceea ce ni se cuvine. %robabil ca nu este nimic nou nici in aceasta. 7iblia
ii averti2a pe cei din 7iserica primului secol> 3Fiecare sa dea cum a (otarit in inima lui> nu cu parere de rau.
sau de sila. caci 3pe cine da cu bucurie. il iubeste :umne2eu3 ,2 0or. ">7-.
:usmania se poate ascunde si in cirtirea impotriva cuiva. in neplacerea de a +i in tovarasia lui.
De ce sa nu dusmanim?
:usmania este nascuta dintr-un sentiment de nedreptatire pro+unda. 1a este un produs al mindriei o+ensate.
0el ce dusmaneste marturiseste ca vrea sa treaca la lucru si sa +aca ordine in univers.
Iacov spune> 3&u va ra2bunati sin!uri? iata ca Cudecatorul este c(iar la usa3.
0el ce dusmaneste isi da pe +ata neincrederea in !ri'a providentiala a lui :umne2eu. 3#a2bunarea este a mea.
spune :omnul3. Sub stapinirea =ui divina. crestinii trebuie sa invete sa accepte totul cu incredere. *mintiti-va
de patania lui Iosi+ cu +ratii sai. 1i l-au vindut in 1!ipt. ei l-au dusmanit si ei l-au declarat mort. :e ce nu s-a
ra2bunat Iosi+4 %entru ca el traia sub providenta divina si privea toate lucrurile din punctul lui :umne2eu de
vedere> 3Iosi+ le-a 2is> Fiti +ara teama? caci sint eu oare in locul lui :umne2eu4 ;oi. ne!resit. v-ati !indit sa-mi
+aceti rau? dar :umne2eu a sc(imbat raul in bine. ca sa se implineasca ceea ce se vede a2i. si anume. sa scape
viata unui popor in mare numar3 ,9en. 5$>1"-2$-.
=a +el a +acut si :avid. crutindu-l pe Saul. care cauta sa-i ia viata. Si :avid s-a plasat sub providenta 0elui
care le rinduieste pe toate> 3Cudece :omnul intre tine si mine. si :omnul sa ma ra2bune pe tine? dar eu nu voi
pune mina pe tine. 3#aul de la cei rai vine3. 2ice vec(ea 2icala. :e aceea eu nu voi pune mina pe tine. ...
:omnul va 'udeca si va (otari intre mine si tine. 1l va vedea. 1l imi va apara pricina si 1l imi va +ace
dreptate. i2bavindu-ma din mina ta3 ,1 Sam. 24>12-15-.
Iosi+ si :avid sint oameni care n-au dat voie evenimentelor sa le stapineasca viata. 1i =-au recunoscut
suveran doar pe :umne2eu si n-au dat voie oamenilor sa le conduca e5istenta. *cesti doi mari oameni ne
invata sa privim dincolo de oameni si intimplari spre suveranitatea si intelepciunea divina. care are un plan
desavirsit cu viata noastra.
:usmania este o +orma obra2nica de ateism. 1a ii caracteri2ea2a pe aceia care vor sa-si ia soarta in propriile
lor miini si sa-si +aca dreptate.
:usmania isi !aseste placerea in +acerea raului. pervertind caracterul crestin. 1a trebuie spalata prin lacrimile
pocaintei> 36rice amaraciune. orice iutime. orice minie. orice stri!are. orice clevetire si orice +el de rautate sa
piara din mi'locul vostru. :impotriva. +iti buni unii cu altii. milosi. si iertati-va unul pe altul. cum v-a iertat si
:umne2eu pe voi in 0(ristos3 ,1+es. 4>31.32-.
S#ar putea ca tu sa fii de vina
;-ati !indit vreodata ca noi vedem la altii mai ales !reselile pe care le +acem noi insine4 %ersonalitatea noastra
este ca un +iltru prin care ii privim pe ceilalti. In cele mai multe ca2uri. noi proiectam asupra altora
nemultumirea noastra despre noi insine.
3:e ce ve2i tu paiul din oc(iul +ratelui tau si nu te uiti cu ba!are de seama la birna din oc(iul tau43 intreba
:omnul Isus si avea dreptate.
)n pocait este un om care s-a masurat pe sine in cintarul dreptatii dumne2eiesti si si-a dat seama ca sin!urul
lucru pe care-l merita este iadul. %erspectiva aceasta l-a in!ro2it in asa masura. incit ori ce ii da :umne2eu
dupa aceea este privit ca (ar. Intr-adevar. ce se poate compara cu su+erinta iadului4 6rice alte lucruri prin care
in!aduie :umne2eu sa trecem nu sint decit +leacuri. +loare la urec(e. +ata de ceea ce ar +i trebuit sa ni se
intimple.
Dusmania inrobeste
)n +oarte cunoscut psi(iatru remarca +aptul ca cei care dusmanesc a'un! sa +ie robii celor dusmaniti de ei>
3In momentul in care incep sa dusmanesc pe cineva. devin sclavul lui. &u ma mai pot bucura de viata si de
lucrul meu. din cau2a lui. %ersoana lui incepe sa-mi stapineasca si !indurile mele. a preocup de el pina la
obsedare si nici noaptea in somn nu pot scapa de pre2enta lui amenintatoare. #esentimentele mele imi
nenorocesc sanatatea. :usmania mea imi ruinea2a buna dispo2itie. S-ar putea sa +iu in vacanta. sa conduc o
masina de lu5 pe aleile ru!inite de toamna. in 'urul unui lac de ar!int. *sta nu a'uta la nimic. *m aceeasi stare
mi2erabila ca si cind as conduce o caruta prin ploaie si noroi. 6mul pe care-l urasc ma urmareste pretutindeni.
incarea nu-mi prieste. +amilia ma enervea2a. prietenii ma deran'ea2a. aerul imi lipseste si mi se intuneca
oc(ii. 0autind o cale prin care sa ma ra2bun pe el. m-am nenorocit intre timp pe mine insumi3.
Solomon o spusese cu mult inainte> 3ai bine un prin2 de verdeturi. si dra!oste. decit un bou in!rasat. si ura3
,%rov. 15>17-.
Dusmania pagubeste
0ursurile de speciali2are din scolile de per+ectionare a cadrelor de conducere cuprind o ilustratie celebra>
)rsul 3!ri2li3 din *merica este unul dintre cele mai puternice animale care traiesc pe acest continent. :oar
bi2onul si ursul de munte i se pot opune. 8otusi. de multe ori ursul 3!ri2li3 este va2ut impartindu-si prada cu
un alt animal numit 3sconc3. 1ste un animal micut pe care ursul l-ar putea ucide dintr-o sin!ura lovitura.
:e ce n-o +ace4 %entru ca ursul. si toata *merica de alt+el. stie ca 3sconcsul3 detine un +el de arma secreta> o
secretie pe care o improasca cind se simte in prime'die. irosul acestei secretii este insuportabil si persista
saptamini de 2ile. Si!ur ca ursul ar putea pocni 3sconcsul3. dar ... se merita4
9indeste-te bine la ceea ce ramine dupa o 3ra+uiala3 in care 3ai avut dreptate3. S-a meritat4
+eapad#o*
0ine iubeste dusmania se dusmaneste pe sine<
8ratea2-o ca pe un pacat si scapa de ea repede. &u vei avea decit de cisti!at.
:aca minia este un pacat. atunci dusmania este o permanenti2are a pacatului. o traire constienta in el si o
impietrire a inimii +ata de cercetarea :u(ului lui :umne2eu.
&-ai sa poti scapa de dusmanie +ara a'utorul lui :umne2eu. :u-te in camaruta ta si stai de vorba cu 1l.
1- Fii de acord cu :umne2eu> dusmania este un pacat.
2- *sea2a-te sub suveranitatea lui :umne2eu. &umai 1l este s+int si numai 1l are dreptul sa rasplateasca
+iecaruia dupa cum merita. =asa-= pe :umne2eu sa-ti +aca dreptate.
,Fratele 0enusa obisnuia sa spuna celor ce veneau nervosi la dinsul> 30u cine vrei sa te certi. *i uitat ca eu nu
e5ist4 1u sint ... cenusa<-
3- Iarta din toata inima. :aca ne-am da seama ca :umne2eu ne iarta e5act in masura in care-i iertam si noi pe
altii. am +i 2abavnici la minie si !rabnici la ... iertare. &u tine pe nimeni le!at in lantul neiertarii. &u uita ca
celalalt capat de lant te tine inrobit pe tine< 1liberea2a<
4- 0ere iertare de la :umne2eu si lasa sin!ele Sau s+int sa te curateasca. )mileste-te in pocainta si nu vei avea
timp sa mai ve2i !reselile altora.
5- Spune :omnului ca vrei sa-ti sc(imbe inima si sentimentele. :esc(ide-te pentru :u(ul S+int si urmea2a-I
indemnurile.
6- :aca ai de reparat anumite relatii rupte prin dusmanie. +a-o. #ecunoaste-ti primul !reseala si vei +i uimit ce
repede isi vor recunoaste si ceilalti !reselile lor.
1ste interesul tau si al meu sa ne +erim sa traim sub imperiul dusmaniilor. :umne2eu ne-a dat o cale mult mai
buna pentru re2olvarea problemelor> calea (arului. calea iertarii. calea lucrarii :u(ului S+int in noi si prin noi
la mintuirea altora.
&u te lasa robit de oameni sau impre'urari. ci ridica-te la nivelul vietii unui cetatean al cerului. :umne2eu te
vrea biruitor si liber. =asa soarta ta in mina =ui si ... bucura-te de tot ce-ti trimite intelepciunea =ui in drumul
vietii.
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
In!ri'ire du(ovniceasca
#*
"nrijire duhovniceasca

0artea aceasta este o carte despre relatii normale in trupul du(ovnicesc al +amiliei copiilor lui :umne2eu.
*ceste relatii simple si minunate nu pot +i intretinute insa decit de aceia care au 3trecut pra!ul3 si traiesc in
lumea minunata a celor 3nascuti din nou3. prin credinta mintuitoare in 'ert+a :omnului Isus. 3&ormalul3 nu
poate e5ista in s+era 3anormalului3. si atita timp cit cineva se incapatinea2a sa ramina in a+ara unei le!aturi
normale cu :umne2eu. toate celelalte le!aturi ale lui cu lumea din 'ur nu vor putea +i 3normale3.
#elatia noastra cu :u(ul S+int este c(eia tuturor celorlalte relatii ale noastre cu lumea incon'uratoare. In
mi'locul epistolei catre 1+eseni. e5act inainte de sectiunea dedicata indemnurilor asupra +elului nostru de
relatii cu cei din 'ur. apostolul %avel a scris punctul de plecare al tuturor lucrurilor> 3&u va imbatati de vin.
aceasta este destrabalare. :impotriva. +iti plini de :u(3 ,1+es. 5>18-. 0ine este imbatatat de vin isi pierde
controlul. 8ot asa. cine este plin de :u(ul S+int cedea2a controlul tuturor actiunilor sale. subordonindu-se
calau2irii :u(ului S+int al lui :umne2eu.
#ealitatile sint mult mai pretioase decit cuvintele. iar relatiile noastre trebuie sa +aca parte din s+era
realitatilor. ;orbim prea mult despre de+initii. &e certam si ne +ra!mentam pe tema 37ote2ului cu :u(ul
S+int3. )nii il considera actul prin care cel credincios este altoit in trupul spiritual al 7isericii. altii il considera
o a doua lucrare a :u(ului. trimisa de :umne2eu ca sa ne desavirseasca starea du(ovniceasca. 0uvintele au
a'uns sa aibe o mai mare importanta decit trairea. Sin!ura intrebare pe care trebuie sa ne-o punem este> 30are
este relatia mea actuala cu :u(ul S+int43
Si :u(ul S+int si eu sintem persoane. iar intre noi nu trebuie sa e5iste e5periente. ci relatii permanente. de
durata. 0a orice alta relatie. umblarea mea cu :u(ul S+int poate cunoaste vremuri de inalta intimitate sau de
rece indi+erenta. =a +el se intimpla in relatiile mele cu sotia sau copiii mei. =eacul unor relatii de+ectuoase nu
este rede+inirea termenilor. ci reluarea intimitatii. 0e-ati 2ice despre mine daca m-as apropia de sotia mea
dupa o cearta. ca sa discutam impreuna si sa stabilim ce inseamna de +apt 3iubirea34 0e intele!e ea si ce
intele! eu despre acest subiect4 0are sint caile care duc la iubire si cind trebuie sa iubim> la inceputul
casniciei sau trebuie sa asteptam pentru a e5perimenta iubirea adevarata mult mai tir2iu. ca o con+irmare a
casniciei noastre4
:esi discutiile sint bune intr-o oarecare masura. relatiile noastre sint mult mai mult> ele sint un re2ultat al
vointei. :e aceea spune 7iblia ca :umne2eu va da 3:u(ul Sau celor ce I-l cer3 ,=uca 11>13-. 7ote2ul si
umplerea cu :u(ul S+int nu sint decit 3terminolo!ii3 omenesti. #ealitatea relatiei cu :u(ul S+int este ceea ce
ne trebuie. 0are este relatia ta de acum cu :u(ul S+int4 &u-mi spune ce s-a intimplat la convertire si nici ce
astepti sa ti se intimple 3cindva3. in viitor< *i tu inima desc(isa pentru :u(ul S+int acum4 1ste 1l liber sa-ti
umple viata4 Sau =-ai inc(is intr-o carte. intr-o 2i a saptaminii sau intr-o camaruta mica a e5istentei tale4
In timpul unei vacante petrecute la tara a trebuit sa trecem cu bacul pe celalalt mal. &e-am suit masina pe
puntea in+erioara. iar apoi am +ost indemnati sa trecem pe puntea superioara. :rumul intr-acolo se catara pe o
scara in spirala cu treptele +oarte abrupte. =a virsta noastra nu ne-a +ost tocmai usor sa +acem acest e5ercitiu.
dar de indata ce am a'uns sus. ne-am dat seama ca osteneala a +ost meritata. :e pe puntea de sus ne-am putut
bucura de o panorama minunanta. Intr-un colt era un mic restaurant. iar pe punte erau ase2ate scaune
con+ortabile in care te puteai cuibari de minune. Sa +i in partasia celor de pe puntea de sus a +ost mult mai bine
decit sa +i ramas printre masini. pe puntea in+erioara.
0restinul este si el c(emat sa urce spre 3puntea superioara3 a vietii. 15ista un +el de e5istenta pe care o
daruieste :umne2eu tuturor celor ce-si dau osteneala sa paraseasca nivelul mediocru al lumii pacatoase.
*postolul %avel vorbeste cu cei din 1+es despre anumite locuri 3ceresti3 in care am intrat de'a prin 0(ristos>
37inecuvintat sa +ie :umne2eu. 8atal :omnului nostru Isus 0(ristos. care ne-a binecuvintat cu tot +elul de
binecuvintari du(ovnicesti. in locurile ceresti. in 0(ristos. ... :ar :umne2eu. care este bo!at in indurare. ..ne-
a inviat impreuna si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceresti. in 0(ristos Isus3 ,1+es. 1>3? 2>4-6-.
:esi la prima impresie. aceste versete vorbesc despre ceea ce vom e5perimenta in viitor. cind vom a'un!e in
locul in care este de'a 0(ristos. eu cred ca te5tul ne vorbeste si despre anumite stari ceresti pe care
credinciosii sint c(emati sa le !uste inca de aici de pe pamint. In spri'inul acestei pareri. cite2 te5tul din 1vrei
6>4-5> 3 ... cei ce au +ost luminati odata si au !ustat darul ceresc si s-au +acut partasi :u(ului S+int. si au !ustat
0uvintul bun al lui :umne2eu si puterile veacului viitor - ...3
Intre cei credinciosi trebuie sa se mani+este inca de pe acum ceva din nivelul inalt de partasie al cerului.
%entru ca o 7iserica sa a'un!a la acest nivel. va trebui cu si!uranta ca membrii ei sa se sileasca sa urce pe
calea anevoioasa spre 3puntea superioara3. 8reptele s+intirii nu sint usoare. ;a trebui sa ne punem la lucru
musc(ii si sa ne indoim inc(eieturile anc(ilo2ate de artrita spirituala> 3Intariti-va dar miinile obosite si
!enunc(ii slabano!iti3 ,1vrei 12>12-.
@aideti sa urmarim impreuna acest drum in sus. parcur!ind impreuna inca 2ece trepte aditionale in
incursiunea noastra prin versetele care ne invata cum sa ne purtam unii cu altii.
Sa veghem unii asupra altora

%rima treapta> 3Sa ve!(em unii asupra altora. ca sa ne indemnam la dra!oste si la +apte bune. Sa nu ne
parasim adunarea noastra. cum au unii obicei? ci sa ne indemnam unii pe altii. si cu atit mai mult. cu cit vedeti
ca 2iua se apropie3 ,1vrei 1$>24-25-.
0e +aci cind stai de ve!(e4 8e straduiesti sa +ii alert la ceea ce se petrece in 'ur si sa +ii intotdeauna !ata de
actiune. 15act acesta este si sensul in care Scriptura ne indeamna sa ve!(em unii asupra altora. * +ace asa
inseamna a +i atent. a privi cu atentie. a descoperi. a +i interesat si a +i mereu la dispo2itia altora. * ve!(ea
asupra altora inseamna a cauta sa ve2i ce se petrece in inimile lor si a-i a'uta sa urce mai sus pe scara
credintei.
,In Ianuarie 1""2 am inceput sa am tulburari de vedere la oc(iul meu stin!. *ler!ind de la un doctor la altul.
am pus mina pe tele+on si mi-am spus neca2ul si +amiliei Burmbrand. :upa ce m-a ascultat atent si dupa ce s-a
!rabit sa ma recomande unui +oarte mare specialist o+talmolo!. +ratele #ic(ard a +acut o pau2a. i-am dat
seama imediat ca trebuie sa urme2e ceva 3de la inima la inima3. 6c(ii lui spirituali va2usera in inima mea o
boala mult mai periculoasa decit boala de oc(i> panica in!ri'orarii. 0a de obicei. dinsul a inceput cu o
ilustratie> 3;reau sa-ti spun ceva. 1u am umblat aproape peste tot in lumea asta. 0red ca am +ost in mai mult
de o suta cinci2eci de tari si am va2ut cu oc(ii cam tot ceea ce oamenii numesc locuri si lucruri +rumoase.
8otusi. cele mai +rumoase realitati nu le-am descoperit cu oc(ii trupului. ci cu oc(ii su+letului. 0ele mai
+rumoase realitati mi le-a descoperit :umne2eu in mine insumi. cind stateam in sin!uratatea intunecata a
inc(isorii. 0auta sa +aci si tu la +el si daca n-ai sa mai ve2i cu oc(ii. roa!a-te lui :umne2eu sa-ti descopere
lucrurile +rumoase ale Imparatiei Sale din launtrul tau. *sta iti va +i de cel mai mare +olos.3
0eva mai tir2iu aveam sa invat tot de la dinsul ca e5ista mai multe +eluri de percepere> 3Isus ne salvea2a de un
ori2ont in!radit. *sa cum e5ista unde sonore care nu pot +i percepute de oameni. asa sint si unde luminoase pe
care noi nu le putem vedea. 0u a'utorul instrumentelor vedem mult mai mult decit cu oc(iul liber. :ar pe
lin!a acestea mai e5ista si vi2iunea a ceea ce-i departe ,batrinii bisericilor sint numiti in 7iblie in limba !reaca
3presbiteri3. de la care este derivat si termenul 3presbitism3 din optica-. vederea celor launtrice. vi2iunea
mistica si. deasupra tuturor. vi2iunea beatica sau e5tatica> sa-= ve2i pe :umne2eu +ata in +ata. 6ricine nu are
toate aceste +eluri de vi2iuni este inca mai mult sau mai putin orb. 0onsideram ca oc(iul este or!anul vederii.
cind de +apt el ne impiedica uneori sa vedem realitatile +inale. *devarata bo!atie a omului este vi2iunea
launtrica3.
)nul dintre cele mai +olositoare s+aturi pe care le-am primit din partea celor care incercau sa ma pre!ateasca
pentru slu'irea in 7iserica a +ost acesta> 30ind stai de vorba cu oamenii. cauta sa au2i nu numai ceea ce spun
ei. ci si ceea ce ar vrea ei sa spuna sau. mai ales. ceea ce ei nu vor sa-ti spuna. caci acolo se a+la de cele mai
multe ori adevaratele lor probleme.3
0u perspicacitatea si patrunderea lui proverbiala. +ratele #ic(ard 3va2use3 in mine o problema care se cerea
neaparat tratata.-
Si!ur ca uneori nu este usor sa +ii sub obiectivul altora. 8e5tul din 1vrei 1$>24 ne spune ca. in ast+el de ca2uri.
unii au obicei sa 3paraseasca adunarea3. 1ste mai usor sa pleci decit sa accepti sa +ii indemnat 3la dra!oste si
la +apte bune3. &u toti reusesc sa urce dintr-o data la nivelul partasiei de pe 3puntea superioara3. 0ei care nu
sint su+icient de crescuti du(ovniceste procedea2a ca si copiii> 3Imi iau 'ucariile si plec<3.
8u sa nu +ii asa< *ccepta slu'irea ve!(erii reciproce. Scriptura ne indeamna sa traim impreuna. sa ne pretuim
unii pe altii si sa ne indemnam mereu spre mai bine. )rca cea dintii treapta spre in!ri'irea du(ovniceasca.
practicind ve!(erea unii asupra altora.
&rimiti#va unii pe altii
8reapta a doua> 3*sa dar. primiti-va unii pe altii. cum v-a primit si pe voi 0(ristos. spre slava lui :umne2eu3
,#om. 15>7-. Iata o porunca simpla si clara> 3%rimiti-va unii pe altii. dupa pilda lui 0(ristos3.
7iserica este 3trupul lui 0(ristos3 in care toate madularele au nevoie unul de celalalt. :i+erentele dintre noi.
departe de a ne indreptati i2olarea. accentuea2a si mai mult cit de multa nevoie avem unul de altul.
*cceptarea crestina este un mod de proslavire a lui :umne2eu. * primi inseamna a accepta. a in!adui. a
intinde o mina prieteneasca si a desc(ide o usa ospitaliera. In termeni practici. a primi inseamna a !a2dui pe
cineva in casa si inima ta.
3* primi3 este opusul lui 3a respin!e3. Iti poti inc(ipui un lucru mai !roa2nic decit acela de a +i respins de toti.
* +i 3dispretuit si parasit de oameni3 inseamna a !usta din arsura iadului.
#espin!erea inseamna o condamnare la sin!uratate.
#espin!erea doare si raneste adinc.
#espin!erea inseamna a +orta divi2area sociala.
#espin!erea inseamna a +i impins spre descura'are.
#espin!erea de+ormea2a personalitatea copiilor.
#espin!erea ii alun!a pe oameni a+ara din 7iserica.
#espin!erea ruinea2a +amilii.
#espin!erea este saminta sinuciderii.
#espin!erea este un pacat.
:omnul Isus 0(ristos este modelul nostru in +elul in care trebuie sa ne primim unii pe altii. 0a sa a'un!i la
:omnul Isus nu a trebuit niciodata sa treci peste bariere sociale. sa ai un anumit cont in banca sau sa +i
imbracat intr-o anumita uni+orma. 1l S-a coborit atit de 'os incit oricine Ii poate deveni prieten. :esi a +ost
Imparat. nu S-a nascut in palat. ci in ieslea oilor. ca sa poata +i accesibil pastorilor. :esi era evreu. a trebuit sa
+u!a in 1!ipt si Si-a trait copilaria in &a2aret. printre !alileienii cu sin!e amestecat. :esi a +ost nepri(anit. a
umblat in tovarasia vamesilor si a pacatosilor.
In intrea!a Sa e5perienta umana. :omnul Isus a trait si respin!erea si primirea> 3* venit la ai Sai si ai Sai nu
=-au primit3. *ceasta este respin!ere< 3:ar tuturor celor ce =-au primit. adica tuturor celor ce cred in &umele
=ui. le-a dat dreptul sa se +aca copii ai lui :umne2eu3. *cesta este +ructul dumne2eiesc al primirii.
0restinii sint si ei oameni ai calatoriilor. )neori ei se muta dintr-un loc in altul pentru ca asa au +ost calau2iti
de :umne2eu. *lteori. mutarea lor este motivata doar de +aptul ca nu s-au simtit primiti si acceptati intr-o
anumita comunitate sau 7iserica si-si cauta acum un loc in alta parte.
1ste important sa invatam sa ne primim bine unii pe altii. *ceasta nu inseamna in nici un +el ca noi ne +acem
partasi pacatelor altora. S-ar putea sa primesti cu simpatie pe un om beat. pentru ca este si el om. dar asta nu
inseamna ca te +aci partas betiei lui sau ca incura'e2i betia.
,Fratele arcu &ic(i+or povestea cum a !asit intr-o seara ploioasa un om beat pe strada si cum l-a dus in casa
lui. 3=-am dus in casa. =-am ase2at pe un scaun si am inceput sa-i predic 1van!(elia. 1l a inceput sa plin!a si
dadea mereu din cap incuvintindu-ma. Stii. oamenii beti au calitatea asta ca nu ti se impotrivesc. %oti sa torni
in ei ce vrei ca intr-un butoi. ca intr-o !aleata. 0e mai. l-am pus sa se roa!e dupa mine si i-am +acut cadou si o
7iblie. 6mul acela s-a dus acasa la nevasta lui si asta2i este un copil mintuit al lui :umne2eu. 0(ristos
traieste acum si in inima lui. Seara aceea i-a sc(imbat mersul vietii3.-
3%rimiti-va unii pe altii cum v-a primit si pe voi 0(ristos. spre slava lui :umne2eu3.
)rca si a doua treapta si invata sa urasti pacatul. dar sa-l iubesti intotdeauna pe cel pacatos. %riveste-l prin
lumina (arului si +a-i loc in inima ta.
Ingaduiti#va unii pe altii

8reapta a treia> 3;a s+atuiesc dar eu. cel intemnitat pentru :omnul. sa va purtati intr-un c(ip vrednic de
c(emarea. pe care ati primit-o. cu toata smerenia si blindetea. cu indelun!a rabdare? in!aduiti-va unii pe altii
in dra!oste. si cautati sa pastrati unirea :u(ului. prin le!atura pacii3,1+es.4>1-3-.
7a!ati de seama in ce conte5t sintem s+atuiti sa ne in!aduim unii pe altii. In aceeasi respiratie. apostolul %avel
ne indeamna sa +im smeriti si rabdatori. &i se cere sa ne dam toata silinta pentru a pastra unitatea si pentru a
trai in pace. * +i in!aduitor inseamna a avea puterea pentru a trece peste neplacutul de a2i sperind in mai
binele de miine. * +i in!aduitor inseamna a accepta sa su+eri putin din dra!oste pentru celalalt. 0it ai su+erit
pentru ceilalti in ultima vreme4 0ind spui altuia sa taca si sa se indrepte. s-ar putea ca tocmai tu sa +ii acela
care ar trebui sa taca si sa se aplece.
15ista o 3re!ula a aratarii cu de!etul3> cind il tinem intins catre altul. palma se !rupea2a in asa +el incit alte
trei de!ete arata spre noi insine. Sau cum spune proverbul rom/nesc> 3&oi ridem de unul. doi si patru 2eci rid
de noi3.
Invata sa +ii in!aduitor si mai ridica-te o treapta inspre nivelul superior al vietii.
Simtiti unii cu altii
8reapta a patra> Intr-o 2i. cind ma !indeam la subiectul acesta. am au2it in baie o conversatie intre sotia mea si
cei doi copii ai nostri. ititelul nostru in virsta de numai doi anisori abia pune citeva cuvinte unele dupa altele
si de multe ori +ra2ele lui ne +ac sa pu+nim in ris. :e data aceasta. privind cu mila la +ratiorul sau mai mare.
care era spalat pe dinti de mama lui. prislea a spus> 3*i mila de dintii lui 1di3.
1ra clar ca micutul se identi+icase cu durerea +ratelui sau. 7iblia ne cere sa 3simtim unii cu altii3 ,1 %etru 3>8-.
*cesta este un alt +el de a spune ca trebuie sa +im buni. plini de simpatie pentru ceilalti si sa staruim intr-o
continua a'utorare +rateasca.
0redinciosii nu trebuie sa se ra2bune pentru un rau care li s-a +acut. ci sa se straduiasca sa biruiasca raul prin
bine> 3&u intoarceti rau pentru rau. nici ocara pentru ocara> dimpotriva. binecuvintati. caci la aceasta ati +ost
c(emati> sa mosteniti binecuvintarea3 ,1 %etru 3>"-.
0ine are o inima simtitoare este !ata intotdeauna sa su+ere alaturi de cel ce su+era si sa se bucure impreuna cu
cel ce se bucura.
:omnul Isus este un e5emplu per+ect de compasiune. 1l a privit multimile +laminde. risipite si neca'ite si I s-a
+acut mila de ele. 1l le-a comparat cu niste oi care n-au pastor. 0autind sa le transmita si ucenicilor aceeasi
simpatie pentru cei pierduti. :omnul Isus le-a spus> 3are este secerisul. dar putini sint lucratorii< #u!ati dar
pe :omnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul =ui3 ,at. ">35-38-.
Fata Irodiadei l-a impresionat pe dre!atorului Irod cu dansul ei si a obtinut in sc(imb decapitarea lui Ioan
7ote2atorul. 0ind a au2it :omnul Isus de moartea lui Ioan. a plecat cu corabia sa stea sin!ur intr-un loc
pustiu. &oroadele =-au urmat insa si acolo. &eca2ul Sau nu =-a impiedicat pe Isus sa vada su+erintele lor. 0u
mila. 1l le-a vindecat bolnavii si apoi i-a (ranit pe toti in c(ip miraculos ,at. 14>6-21-. Si!ur ca :omnul S-
ar +i putut supara pe multimea siciitoare. dar cele cinci mii de oameni au tre2it in 1l. nu minia. ci o imensa
mila si o sincera simpatie.
Intr-o alta circumstanta asemanatoare. :omnul Isus a spus> 3i-este mila de !loata aceasta? caci iata ca de trei
2ile asteapta lin!a ine. si n-au ce minca. &u vreau sa le dau drumul +lamin2i. ca nu cumva sa lesine de
+oame pe drum3 ,at. 15>32-.
*ltadata. pe cind trecea prin Ieri(on. a dat peste doi orbi care cerseau la mar!inea drumului. I s-a +acut mila
de ei si i-a vindecat ,at. 2$>3$-34-.
,Imi amintesc un e5emplu de solidaritate in su+erinta petrecut prin 1"77-1"78 intre pastorii din #om/nia.
8atal meu +usese arestat impreuna cu un !rup de pastori> Iosi+ 8on. 8alos ;asile. Iosi+ Sarac. pentru 3vina3 de
a +i elaborat si raspindit spre semnare un 3memoriu3 adresat autoritatilor comuniste. In acel document.
baptistii cereau autoritatilor de stat sa le redea demnitatea !arantata de le!e sau. cel putin. sa +ie sincere si sa-i
scoata in a+ara le!ii. Fratele 9eabou %ascu locuia atunci la *le5andria si nu +usese ridicat impreuna cu ceilalti.
Indata ce a a+lat vestea. s-a !rabit insa sa strabata cei 1$$ de Hilometri care-l desparteau de 7ucuresti. pentru a
se pre2enta la sediul Securitatii. 3&-am putut sa stau acasa linistit si voi sa su+eriti aici pentru :omnul. :aca
este sa platim pentru ceea ce am +acut. vreau sa +iu si eu alaturi de voi3. *s putea spune ca +ratele %ascu a +ost
unul dintre putinii oameni din lume care s-au !rabit sa +u!a spre inc(isoare. Il c(ema acolo solidaritatea cu
+ratii sai a+lati in su+erinta.-
)rmasii :omnului Isus trebuie sa se simta le!ati unii de altii cu +ire neva2ute de dra!oste si compasiune>
3:aca su+era un madular. toate madularele su+ar impreuna cu el? daca este pretuit un madular. toate
madularele se bucura impreuna cu el3 ,1 0or. 12>26-.
)nul dintre cele mai detestabile lucruri din lume este spiritul de i2olare si de individualism e!oist. indria si
impietrirea inimii i-au +acut pe oameni sa nu se mai poata bucura de pro!resul si bunastarea celorlalti. In locul
simpatiei s-a +urisat vicleana. invidia. Fratele *urel %opescu imi spunea cindva un proverb trist> 3&u spune
prietenilor tai bucuriile tale. ca nu cumva sa se intriste2e3,<-. 1ste si acesta un comentariu amar al starii de
lucruri care domneste in lume.
7iserica lui 0(ristos trebuie sa traiasca o alt+el de viata. )mpleti inima cu simpatia o+erita de 0(ristos si
alear!a la +ratii tai !ata sa simti impreuna cu ei la bine si la rau. )rca inca o treapta spre partasia si in!ri'irea
du(ovniceasca<
Ingri'iti#va unii pe altii
8reapta a cincea> 3:umne2eu a intocmit trupul in asa +el ca ... sa nu +ie nici o de2binare in trup> ci madularele
sa in!ri'easca deopotriva unele de altele3 ,1 0or. 12>21-26-.
)rmarea +ireasca a +aptului ca 3simtim unii cu altii3 este ca nimeni nu va +i ne!li'at si nu va +i e5clus din
preocuparile celorlalti. In trupul lui 0(ristos n-ar trebui sa e5iste certuri. lupte de partide si ruperi dureroase.
Imi amintesc ca in copilarie mer!eam pe 'os sa +acem vi2ite vecinilor din apropiere. 8ata. mama si +ratii mei
care erau mai mari mer!eau mai repede decit mine. iar eu ramineam mereu in urma. staruind de ei. din timp in
timp. ca sa ma astepte. *cum sint eu insumi tata si patesc acelasi lucru cu +iul meu mai mic. &umai ca el nu
stri!a dupa noi sa-l asteptam. ci se a!ata de mine 2icind> 38ata. ia-ma-n brate <3.
6 7iserica simtitoare va sti intotdeauna sa 3astepte3 dupa cei cu pasi mai mici si c(iar sa-i 3ia in brate3 pe cei
ce au nevoie de cineva care sa-i a'ute. %reocuparea noastra trebuie sa +ie ca intrea!a +amilie a credinciosilor sa
mear!a impreuna in calatoria lor catre locasul din ceruri.
,Imi aduc aminte de vacantele petrecute in calatorie cu trenul. *u +ost oca2ii cind trenurile nu erau incal2ite
iarna si 3+aceam turturi3 impreuna cu !rupul de tineri crestini cu care plecaseram in e5cursie. &u aveam nici
un +el in care sa ne imbunatatim in vreun +el situatia. Intotdeauna insa. risul. veselia. buna dispo2itie si
bucuria de a +i impreuna trans+ormau 3calvarul3 intr-o petrecere presarata cu !lume si !(ionturi.
7iserica de asta2i trece si ea prin tinuturi neospitaliere +iind tratata cu raceala si dispret. Fratele %etru %opovici
avea o vorba> 30u cit este mai mare !erul a+ara cu atit se inteteste +ocul mai mult in vatra. 0osul tra!e mai
bine cind este vint. decit atunci cind este cald si linistit a+ara3. :e multe ori. perioadele de 3acceptare3 a
7isericii de catre lume au dus la racirea relatiilor dintre +rati. :impotriva. vremurile de pri!oana i-au apropiat
pe +rati si i-au invatat pe credinciosi sa se in!ri'easca unii pe altii intr-un spirit de 'ert+a.
&u astepta vremurile de pri!oana si nu-i invidia pe aceia care trec prin vremuri de pri!oana. )ita-te in 'ur si
ve2i cine are nevoie de tine. Fii !ata sa dai o mina de a'utor. #idica nivelul spiritual din adunarea in care te
a+li aratindu-le tuturor cum trebuie sa in!ri'im unii de ceilalti.-
Grija de frati de Simion Shrock
Inapoi la 0uprins
In!ri'ire du(ovniceasca
#+
2rcind mereu spre culmile partasiei ceresti

8rebuie sa urci din !reu ca sa a'un!i pe vir+ul muntelui. 0atararea nu este lipsita de pericole si picioarele calca
adesea prin locuri periculoase. =a +el este si drumul spre nivelul superior al partasiei du(ovnicesti. Se cere
e+ort si preocupare sustinuta. Se cer sacri+icii personale si un mare spirit de intr-a'utorare crestina. *lpinistii
sint insiruiti unul dupa altul. le!ati intre ei cu +unii trainice si animati in permanenta de un e5emplar spirit de
ec(ipa.
@aideti sa ne continuam si noi urcusul nostru inspre nivelul superior al partasiei du(ovnicesti in +amilia
copiilor lui :umne2eu.
Slu'iti#va unii pe altii
8reapta a sasea> 30a niste buni ispravnici ai (arului +elurit al lui :umne2eu. +iecare din voi sa slu'easca altora
dupa darul pe care l-a primit3 ,1 %etru 4>1$-.
0ei credinciosi stiu. din e5emplul dat de :omnul Isus. ca drumul spre inaltare trece pe strada smereniei.
0(ristos a venit ca sa ne serveasca tuturor si sa se +aca ur2itorul unei mintuiri vesnice. 0aci Fiul omului n-a
venit sa i se slu'easca. ci 1l sa slu'easca si sa-Si dea viata rascumparare pentru multi.3,arcu 1$>45- . Fiecare
urmas al lui 0(ristos trebuie sa se considere un om c(emat la slu'ire. * +i slu'itorul altora nu este un lucru
placut +irii pamintesti. :i+erenta dintre 7iserica :omnului Isus si lumea celor necredinciosi sta tocmai in
disponibilitatea credinciosilor in a se slu'i unii pe altii.
,0ineva cauta sa lamureasca acest lucru printr-o ilustratie despre iad si despre rai. :us in iad. el a va2ut ca toti
erau ase2ati de o parte si de cealalta a unei mese imense pe care se a+lau toate bunatatile ima!inabile. Fiecare
mesean avea la dispo2itie o lin!ura cu care putea lua din cele de pe masa. dar ... vai< =in!ura era mult prea
lun!a si era le!ata in asa +el de bratul +iecaruia incit nimeni nu o putea duce la !ura. 8oata masa era cuprinsa
de (armalaie si +iecare ii dadea celuilalt cu lin!ura in cap ca sa nu manince nimeni nimic. irat de cele
va2ute. omul nostru a plecat clatinind din cap si s-a dus in rai. Si aici oamenii erau ase2ati la +el de-a lun!ul
mesei. Si aici aveau +iecare le!ata de mina cite o lin!ura prea lun!a pentru a se putea (rani sin!uri. :ar aici
era liniste si pace. caci +iecare il (ranea cu lin!ura pe cel din +ata lui. @andicapul +usese depasit de acceptarea
su'irii unii catre altii.
:i+erenta dintre iad si rai era determinata de di+erenta dintre e!oism si du(ul de slu'ire.-
15ista o in+initate de cai prin care ne putem mani+esta du(ul de slu'ire. &u este !reu sa a+li cum ii poti slu'i pe
ceilalti. Sin!urul lucru !reu. este sa ai o inima su+icient de smerita pentru a apuca pe calea slu'irii.
%entru unii. calea slu'irii este calea normala a vietii. %entru altii. slu'irea este doar ceva oca2ional si cere
e+orturi speciale. 1ste vremea ca sa urcam mai sus spre nivelul de viata al cerului. cautind sa le +im de +olos
tuturor celor ce ne incon'oara.
0ei ce practica slu'irea sint oameni +ericiti. *ceasta activitate aduce sanatate su+letului si umple viata de sens.
Sint cunoscute o sumedenie de ca2uri cind oameni s-au insanatosit atunci cind. uitind de propriile lor
su+erinte. s-au apucat sa-i slu'easca cu rivna pe cei mai nenorociti decit ei.
6amenii preocupati doar de ei insisi. sint mai tot timpul nemultumiti. cirtitori. imbu+nati si lipsiti de bucuria
vietii.
$raiti in armonie
8reapta a saptea> 3*veti aceleasi simtaminte unii +ata de altii. &u umblati dupa lucrurile inalte. ci ramineti la
cele smerite. Sa nu va socotiti sin!uri intelepti3 ,#om. 12>16-. 3:eci. daca este vreo indemnare in 0(ristos.
daca este vreo min!iiere in dra!oste. daca este vreo milostivire si vreo indurare. +aceti-mi bucuria deplina si
aveti o simtire. o dra!oste. un su+let si un !ind3 ,Filip.2>1-.
0are este mai importanta uni+ormitatea sau unitatea4 8rebuie oare sa !indim toti la +el4 6rice neintele!ere
trebuie privita neaparat drept un atentat la bunastarea bisericii4
*rmonia partasiei spirituale nu inseamna o 2drobire a personalitatii si parerilor +iecarui credincios in parte.1a
se poate asemana cu lucrarea unei orc(estre in care. desi +iecare instrument sau !rupa de instrumente isi cinta
propia partitura. toti participantii se subordonea2a aceluiasi diri'or si cinta aceeasi sim+onie.
)nitatea bisericii. se mani+esta prin +aptul ca toti credinciosii asculta de acelasi :omn. au acelasi scop si sint
partasi aceleiasi lucrari de mintuire a lumii.
0(ristos este intotdeauna de acord cu 1l Insusi si toti cei care il au pe 0(ristos in inima. traiesc minunea
partasiei du(ovnicesti. Intre oamenii maturi din punct de vedere spiritual. (otaririle n-ar trebui luate niciodata
pe principiul ma'oritatii. cei calau2iti de :u(ul lui :umne2eu trebuie sa rivneasca intotdeauna spre unitatea
pe care o aduce smerenia si ascultarea +ata de :omnul.
,%oate ca ar trebui sa povestesc aici despre o biserica cu mii de membrii si pastorita de patru2eci si trei de
presbiteri. %ractica celor care conduc aceasta biserica este sa ia numai (otariri in unanimitate. 6ridecite ori
e5ista di+erenta de opinii. ei privesc aceasta ca pe o indrumare din partea :u(ului lui :umne2eu ca luarea
unei (otariri. trebuie aminata. %ina atunci. ei staruiesc in post si in ru!aciune. 0ei ce au o ast+el de practica.
dau +iecarui participant un sentiment de importanta si responsabilitate propie.
Fireste ca o asemenea situatie nu se poate intilni decit acolo unde cei a'unsi in conducerea bisericii au trecut
cu succes prin scoala smereniei si a lepadarii de sine.-
Dati#va intiietate unii altora
8reapta a opta> 3Iubiti-va unii pe altii cu o dra!oste +rateasca. In cinste. +iecare sa dea intiietate unii altora3
,#om.12>1$-. *lesii lui :umne2eu trebuie sa devina si alesii nostri. Iubitii lui :umne2eu trebuie sa devina si
iubitii nostri. =uca isi adresea2a 1van!(elia unui +rate pe care-l numeste> 3%rea alesule 8eo+ile3 ,=uca 1>3-. iar
%avel si Ioan isi numesc adesea destinatarii epistolelor> 3prea iubitii mei +rati3 ,Filip. 4>1? 1 Ioan 4>1-. 6
asemenea atitudine este o- pusa e!oismului si mindriei. 1a nu lasa nici un loc laudaroseniei.
* da intiietate altuia in cinste. nu inseamna ca oridecite ori sint ale!eri la adunare. tu trebuie sa re+u2i orice
numire. lasind pe altii sa se ocupe de treburile 7isericii.
* da intiietate altuia nu inseamna a +u!i de raspundere si nici a avea o +alsa modestie. * da intiietate inseamna
a +i !ata sa-l scoti pe altul in evidenta. a elo!ia meritele si reali2arile lui. uitind pentru o vreme de propriile
tale in+aptuiri.
,%robabil ca cel mai bun e5emplu in aceasta privinta este apostolul Ioan si +elul in care si-a scris el
1van!(elia. )n observator atent va vedea ca Ioan pre+era sa nu-si pomeneasca numele in descrierea actiunilor.
:in lipsa de spatiu ne vom re2uma sa citam doar et5tul din Ioan 2$>2> 3* aler!at la %etru si la celalalt ucenic.
pe care-l iubea Isus3. Ioan 21>7> 3*tunci ucenicul pe care-l iubea Isus a 2is lui %etru ...3 si pasa'ul din +inalul
1van!(eliei> 3)cenicul acesta este cel ce adevereste aceste lucruri. si care le-a scris. Si stim ca marturia lui
este adevarata3 ,Ioan 21>24-. 0(iar si intimplarea cu reabilitarea lui %etru este redata doar in 1van!(elia lui
Ioan. :e ce4 %entru ca intre Ioan si %etru e5istase tot timpul o rivalitate pentru intiietate. Faptul ca Ioan il
3scoate in evidenta3 pe %etru in 1van!(elia sa sublinia2a o data mai mult ca intre timp acest apostol trecuse
prin scoala lepadarii de sine.
* da intiietate altuia inseamna a +i cel dintii la slu'ire si ultimul la acceptarea laudelor. a +i constient ca si
atunci cind indeplinim tot ce ni se cere nu sintem nimic mai mult decit niste robi netrebnici care si-au
indeplinit doar datoria.
In lucrurile mici si cotidiene. a da intiietate in cinste se mani+esta prin politete. prin respect. prin acceptarea
parerilor altuia si printr-o sincera bucurie in +ata succeselor altora. 6amenii mici au rivali si traiesc intr-un
continuu spirit de concurenta. 6amenii du(ovnicesti locuiesc de'a 3in locurile ceresti in 0(ristos3 si-i pot
privi pe toti ceilalti cu simpatie si cu incura'are.
Inainte de a descrie intimplarea in care :omnul Isus le-a spalat picioarele ucenicilor. Ioan +ace un comentariu
interesant> 3Inainte de pra2nicul %astelor. Isus. ca 0el ce stia ca I-a sosit ceasul sa plece din lumea aceasta la
8atal. si +iindca ii iubea pe ai Sai. care erau din lume. i-a iubit pina la capat. ... Isus. +iindca stia ca 8atal ii
daduse toate lucrurile in miini. ca de la :umne2eu a venit si la :umne2eu Se duce. s-a sculat de la masa. S-a
de2bracat de (ainele =ui. a luat un ster!ar si s-a incins cu el3 ,Ioan 13>1.3-. :omnului Isus nu i-a +ost !reu sa
se umileasca perntru ca stia +oarte clar cine este. de unde vine si unde se duce. 8inind cont de acest
comentariu. spalarea picioarelor devine o ilustratie a principiului enuntat in acest subcapitol> 3In cinste. dati-
va intiietate unii altora3.
15ista doua +eluri de 3cinstiri3> cinstea pe care ne-o putem da unii altora si cinstea pe care ne-o va da :omnul.
0ine umbla dupa prima. o pierde pe a doua? cine o daruieste cu darnicie altora pe prima. va avea parte din
belsu! de la :umne2eu de a doua> 30um puteti crede voi. care umblati dupa slava pe care v-o dati unii altora
si nu cautati slava care vine de la sin!urul :umne2eu3 ,Ioan 5>44-.
0ine este bo!at in :umne2eu este darnic cu cei din 'urul lui. Imi aduc aminte de un comentariu ironic au2it
intre doi +rati care nu erau de aceeasi parere. %rimul a 2is> 3&u-ti dau dreptate3. iar celalalt i-a replicat> 3&ici
n-ai de unde. pentru ca nu ai dreptate<3 =a +el se poate spune si despre 3cinste3> 0ine se simte acceptat de
catre :umne2eu in locurile ceresti este plin de bunavointa si amabilitate +ata de toti acei ce-l incon'oara.-
* da intiietate in cinste altora inseamna a practica politetea la nivelul du(ovnicesc al cerului.
(arturisiti#va unii altora pacatele
8reapta a noua> 33arturisiti-va unii altora pacatele si ru!ati-va unii pentru altii. ca sa +iti vindecati3 ,Iacov
5>16-. In viata 7isericii e5ista citeva stari du(ovnicesti in care trebuie sa intram si sa 3raminem3. 15ista
credinta cea mare de la convertire. dar e5ista si credinta de +iecare 2i. in care trebuie 3sa crestem3. 15ista
3mintuirea desavirsita3 pe care am primit-o in dar. dar e5ista si 3mintuirea de obste3 pe care trebuie sa o
ducem pina la capat 3cu +rica si cutremur3. 3caci mintuirea este mai apropae de noi acum decit atunci cind am
cre2ut3. 15ista o 3unire cu 0(ristos3 prin bote2ul cu :u(ul S+int3 . la altoirea noastra in trupul 7isericii. dar
e5ista si o unire cu 0(ristos prin practicarea periodica a 30inei :omnului3. 8ot asa e5ista si 3pocainta3 initiala
cu care ne-am intors la :umne2eu 3din +elul nostru desert de vietuire3. dar mai e5ista si 3pocainta noastra
pro!resiva. de +iecare 2i3. ca un +el de spalare continua a su+letului in sin!ele curatitor al iertarii de la 0alvar.
* marturisi inseamna a recunoaste o stare reala de +apt. a consimti. arturisirea pacatelor este asemanatoare
cu (i!iena 2ilnica. Se spune ca 3!radul de civili2atie al unui popor se masoara in cantitatea de sapun pe care o
+oloseste3. %ara+ra2ind acest proverb. putem spune ca 3!radul de s+intenie al celor credinciosi se masoara in
!radul de sensibilitate al lor +ata de pacat si in !raba cu care alear!a ei la curatirea prin sin!ele ispasitor al
ielului.
*-ti marturisi pacatele inseamna in primul rind a le recunoaste. *postolul Ioan ne spune ca> 3:aca 2icem ca
n-avem pacat. ne inselam sin!uri si adevarul nu este in noi. ... :aca 2icem ca n-am pacatuit. Il +acem mincinos
si 0uvintul =ui nu este in noi3 ,1 Ioan 1>8.1$-. Fie ca este vorba de !reseli neintentionate. de alunecari sau
ne!li'ente. +ie ca este vorba de calcari de le!e bine intentionate si premeditate. sin!ele lui 0(ristos ne este
sin!ura cale spre re+acerea sanatatii du(ovnicesti si spre reluarea partasiei s+inte cu ceilalti.
15ista pacate pe care este su+icient sa le marturisim doar lui :umne2eu si c(iar ar +i daunator sa le mai
marturisim si altora. 8e5tul nostru ne vorbeste insa de un alt !en de pacate. care au ranit nu numai le!atura
noastra cu :umne2eu. ci si capacitatea noastra de a avea partasie unii cu altii. 0ine isi ascunde pacatele nu
propaseste. =ipsa de pocainta este cau2a multor tra!edii care se intimpla in 7iserica. Familii se destrama.
prietenii se de2lea!a si multe boli su+letesti si trupesti duc 7iserica intr-o stare de neputinta.
ulti parinti ne-au spus ca cele mai !rele cuvinte pe care le invata copiii lor nu sint cele !reu de pronuntat. ci
cele !reu de 3acceptat3> 3*m !resit3 si 3Iarta-ma. te ro!3. )nii pastrea2a !reutati in pronuntarea acestor
cuvinte toata viata. 0a sa nu spuna> 3*m !resit3 si 3Iarta-ma. te ro!3. unii pre+era sa plece in alta parte si sa
inceapa o alta 7iserica. &i s-a umplut tara de ast+el de 7iserici. dar. intrebam noi. poate :umne2eu
binecuvinta 7iserici +ormate ast+el4
0ui sa ne marturisim pacatele4 Iacov ne spune ca trebuie sa ne 3marturisim unii altora pacatele3. *ceasta este
o alu2ie la +aptul ca sintem toti> 3o semintie aleasa. o preotie imparateasca3 ,1 %etru 2>"-. In 7iserica lui
0(ristos. cei credinciosi sint +rati si surori si nimeni nu are monopolul 3spovedaniei3. * spune aceasta este
+oarte adevarat. dar trebuie sa adau!am si o nota de averti2are. %acatele nu sint lucruri care trebuiesc
populari2ate si nici impartasite altora pe care sin!ura lor auditie poate sa-i darime. &u este intelept ca
3marturisirea pacatelor3 sa se +aca in 7iserica. in cadrul serviciilor divine sau in cadrul trecerii prin +ata
adunarii in vederea bote2ului. Si la +el de neintelept este sa-ti desc(i2i inima in +ata unora care abia asteapta o
oca2ie de bir+a. arturisirea reciproca a pacatelor este o practica re2ervata celor du(ovnicesti. 0auta un +rate.
daca esti barbat. sau o sora. daca esti +emeie. in care sa ai incredere. 0um sa stii daca poti avea incredere4
S+atul meu este sa te ro!i o buna bucata de vreme cu acea persoana. =a urma urmei Iacov spune> 3arturisiti-
va pacatele si ru!ati-va unii pentru altii3.
)n anunt ase2at pe avi2ierul unei 7iserici spunea> 3:umne2eu pre+era oameni cu un caracter atit de inalt. incit
trebuie sa se ase2e in !enunc(i pentru a +i la nivelul cerului3. 0auta si tu sa te imprietenesti numai cu ast+el de
oameni.
(adulare unii altora
8reapta a 2ecea> 3:e aceea. lasati-va de minciuna> 3Fiecare sa spuna apropelui sau adevarul3. pentru ca noi
sintem madulare unii altora3 ,1+es. 4>25-.
* +i un membru al 7isericii inseamna a +i de +apt un madular al trupului lui 0(ristos. %oate ca esti o mina sau
poate ca esti un picior sau un de!et. 6rice ai +i. tu ai nevoie de trup si trupul are nevoie de tine. 8e5tul citat
mai sus ne spune ca intre madularele trupului nu trebuie sa e5iste comunicari +alse. inciuna intrerupe si
+alsi+ica relatiile dintre oameni. &ici un crestin n-ar trebui sa cau2e2e un ast+el de rau in trupul spiritual al
7isericii.
Imi aduc aminte de momentul in care mi-am taiat vir+ul unui de!et cu +erastraul rotativ. *u +ost clipe de mare
soc si de o imensa durere. %ina si noaptea in somn ma urmarea ima!inea bucatii de de!et ca2uta 'os in
rume!usul de sub masa de lucru. a c(inuia mai ales !indul ca nu-mi voi mai putea +olosi niciodata mina la
+el ca mai inainte.
*ltadata mi-am +racturat mina dreapta ca2ind de pe cal. =uni de 2ile am purtat-o le!ata de !it si prinsa intr-o
teaca de !(ips. 0(iar si dupa ce mi-a scos doctorul !(ipsul. am continuat multa vreme sa-mi prote'e2 cu
atentie bratul drept si m-am surprins de multe ori tinindu-mi mina la piept e5act in aceeasi po2itie in care o
purtasem in covalescenta.
0u crestinii se intimpla la +el. 8oti sintem impreuna madulare in trupul 7isericii si traim intr-un +el de
interdependenta or!anica. Intre noi trebuie sa se stabileasca comunicatii sincere si desc(ise. *tentia cea mai
mare trebuie aratata acelor 3madulare3 care sint bolnave sau au +ost ranite in lupta cu pacatul.
:in pacate. in multe locuri se aplica e5act contrariul. con+irmind remarca trista +acuta de un observator atent
care a observat ca> 37iserica este sin!ura armata din lume care-si omoara ranitii3. :isciplina bisericeasca n-a
avut niciodata ca scop distru!erea celui !resit. Scopul disciplinarii trebuie sa +ie intotdeauna 3reabilitarea3
prin pocainta si reinte!rare. Sa nu uitam ca sin!urul evan!(elist care a scris sentinta > 3Sa +ie pentru voi ca un
vames3. +usese el insusi vames si avusese parte de atentia rascumparatoare a minunatului intuitor de oameni
,at. 18>17-.
Intrea!a suita de trepte care duc la nivelul superior al partasiei du(ovnicesti se incununea2a cu intele!erea
+aptului ca sintem +iecare madulare unii altora si ca de bunastarea unuia depinde binele !eneral al tuturor. 0a
si in !ar2ile de musc(etari ai re!elui Frantei. putem spune si noi> 3)nul pentru toti si toti pentru unul<3.
0ine a urcat toate cele 2ece trepte ale maturi2arii spirituale in slu'ire a'un!e la posibilitatea de a e5perimenta
ceea ce scrie Ioan in epistola sa> 3:aca umblam in lumina. dupa cum 1l insusi este in lumina. avem partasie
unii cu altii? si sin!ele lui Isus 0(ristos. Fiul =ui. ne curateste de orice pacat3 ,1 Ioan 1>7-. *ceasta este
partasia s+intilor sau 3Ioinonia3. *ceasta este vietuirea in unitatea daruita de :u(ul S+int. *ceasta este
umblarea in lumina partasiei cu 8atal. cu Fiul si cu :u(ul S+int.
6 ast+el de stare este in contrast evident cu starea de lucruri dintre oamenii lumii. 8ocmai de aceea 7iserica
poate +i lumina si sarea pamintului. :aca relatiile dintre membrii unei 7isericii nu sint superioare relatiilor
dintre oamenii lumii. este indoielnic ca 7iserica aceea +ace lucrarea :omnului.
In lume sint la moda mindria. or!oliul. e!oismul si 3procesomania3. :aca unul a !resit altuia. celalalt ii spune
imediat> 3Iti arat eu tie< 8e dau in 'udecata<3. 8ribunalele sint pline de procese intre vecini. intre +osti prieteni.
intre soti si sotii. intre patroni si an!a'ati si intre cetateni si Stat. &u e5ista mila si nu e5ista toleranta. Fiecare
vrea sa se catere mai sus decit celalalt. c(iar daca va trebui sa i se urce in circa sau sa calce pe cadavre.
7iserica si lumea nu se aseamana.
0ind te apasa !reutatile - lumea te striveste. In 7iserica ne purtam poverile unii altora.
0ind simti ca te prabusesti - lumea trece cu tavalu!ul peste tine. 0ei din 7iserica te iau in brate si te aduc
inaintea :omnului in ru!aciune.
0ind !resesti - lumea ride de tine si te da la o parte. 7iserica iarta si nada'duieste in mai bine.
0ind te simti sin!ur - lumea nu te ba!a in seama. 0ei din 7iserica iti desc(id casele lor si te tratea2a ca pe un
+rate.
0ind nu poti sa tii pasul si ramii in urma - lumea te paraseste. 7iserica se apleaca cu intele!ere si te ia de
mina.
0ind iti pier2i calmul si te biruiesc nervii - lumea iti raspunde cu aceiasi moneda. 0ei din 7iserica iubesc cu
intele!ere si asteapta cu rabdare.
0ind ti se desc(ide calea spre succes - lumea te tra!e inapoi de picioare. invidioasa. 7iserica te incura'ea2a si
3iti +ace !alerie3.
0ind esti (andicapat - lumea te clasea2a ca incompetent si te i2olea2a. 7iserica te incon'oara cu dra!oste si te
considera un copil al :omnului.
0ind ai patit-o si te-ai ars pe propria-ti piele - lumea spune ca asa-ti trebuie si te pune inapoi in banca ta.
7iserica mani+esta mila si se repede sa-ti vindece ranile.
0ind esti in lipsa - lumea te dispretuieste. 7iserica imparte cu tine tot ce are.
0ind te napadesc problemele - lumea iti da o sumedenie de s+aturi. 7iserica te ia de mina si mer!e alaturi de
tine.
0ind ti se o+era o sansa si a'un!i intr-o po2itie importanta - lumea te lauda pe +ata. dar te dispretuieste pe
ascuns. 0ei din 7iserica se bucura si stiu sa dea intiietate unii altora.
7iserica este comunitatea celor 3c(emati a+ara3 din sistemul corupt al lumii pentru a +orma societatea aleasa a
celor ce traiesc inca de pe acum avanpremiera Imparatiei care va sa vina. :esi mai sintem 3in lume3. noi nu
mai sintem 3din lume3 si nici 3ai lumii3. &oi sintem 3+ii ai 2ilei3 si vestim tuturor 2orii unei e5istente care va
veni odata cu intoarcerea :omnului Isus pe pamint.
,Fratele Simion 0ure imi povestea despre unul dintre cele mai +olositoare s+aturi pe care le-a primit de la
%etru 7elicov sau +ratele :irla. cind acestia ii erau pro+esori la Seminarul 8eolo!ic din 7ucuresti> 3Fratilor
predicatori. niciodata sa nu va urcati la amvon. ci sa coboriti la el< 0ine n-a stat mai intii in partasie cu
:omnul pe munte. ca oise. nu are ce mesa' sa le aduca celor din vale. &u va mirati ca nu va straluceste +ata.
daca n-ati stat mai intii pe munte in partasie intima cu :umne2eul cel *totputernic. 6amenii care va vor
asculta :uminica nu vor sti ce ati +acut voi toata saptamina. dar vor simti cu si!uranta daca 3ati umblat cu
:omnul3 sau daca ati umblat prin vaile Sodomei3. *celasi lucru se poate spune si despre viata si impactul
social al 7isericii in lume. 7iserica nu este o or!ani2atie si n-ar trebui niciodata sa se multumeasca doar cu o
viata de or!ani2atie omeneasca. 1a are privile!iul de a +i pe pamint o e5tensie a cerului. un trup spiritual al
carui 0ap este ase2at pe tronul )niversului. un or!anism spiritual in care pulsea2a inca de pe acum 3puterile
veacului viitor3.-
Intre teolo!ia 7isericii si ucenicia crestina este uneori o prapastie imensa si acu2atoare. 1ste scris ca oamenii
din 7isericile +ormaliste ale s+irsitului de veac vor avea 3doar o +orma de evlavie. dar ta!aduindu-i puterea3 ,2
8im. 3>5-.
* venit vremea sa ne de2bracam de +ormalism si de ipocri2ie si sa ne intoarcem la i2vorul curat al unei vietii
care sa-= imite si sa-= ilustre2e pe :omnul. * venit vremea sa ne intoarcem la un stil de viata simplu si
practic ... la bune relatii cu ceilalti ... la omenie si la intr-a'utorare +rateasca<
"No copyriht! just spread the
liht."
*ceste materiale pot +i ,partial sau in
totalitate- preluate. publicate.
predicate si bineinteles prelucrate spre
o necesara imbunatatire.
Spune-mi parerea ta despre aceasta
carte ,clic/ si scrie-mi un mesa'-