ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA

IN PERIOADA 1920-1940
Analiza arhitecturii in sistemul conferit de celelalte arte, permite evidentierea principalelor
interferente ce au existat pe parcursul istoriei, precum si particularitatile ce decurg din faptul
ca ea constituie un domeniu de sinteza intre arta, stiinta si tehnica, fiind categoric marcata de
factorii economici si sociali.
Pana in preajma anilor '20, in Europa dogmatismul clasicismului se diminueaza, lasand loc
unor formule diverse de arhitectura moderna, ce variaza de la o tara la alta si de la o
personalitate la alta. Constienti de faptul ca o cultura nationala nu poate in general exista in
afara sferei culturi universale, oamenii de arta, scriitorii si nu in ultimul rand arhitectii romani
ai epocii siau afirmat prin lucrarile si atitudinea lor pozitia de participanti la integrarea in
sistemul universal de valori. !omania se situeaza la confluenta dintre cultura occidentala si
cea orientala, pe care lea sintetizat prin propria spiritualitate. "ea lungul veacurilor, ea a
receptat in diverse moduri marile curente artistice europene. #ntervalul de timp cuprins intre
cele doua !az$oaie %ondiale ramane insa un moment de varf al aderarii si participarii
intelectualitatii romanesti la sfera culturii universale. &eorge %atei Cantacuzino, remarca$ilul
arhitect si teoretician al acestei perioade scria in 2'22'h()* +,-'. /0oi nu putem nesocoti,
precum nu leam nesocotit nici pe vremuri, marile curente de idei care infrigureaza lumea/.
Crearea statului national unitar in +,+) face din !omania una din tarile cu perspective de
dezvoltare economica importanta din 1udEstul Europei. Criza mondiala din +,2,-- nu va
avea repercurisiuni importante asupra societatii romanesti. %ai mult, anii crizei mondiale
impulsioneaza pe detinatorii de capital sa lanseze investitii imo$iliare in intentia de a se feri
de pericolul devalorizarii.
Evolutia situatiei legislative a fost si ea destul de favora$ila. 1au acordat credite pentru
constructiile de locuinte, precum si alte inlesniri in legatura cu impozitele in exploatarea
constructiilor de locuinte..
Concomitent are loc patrunderea noilor tehnologii de constructie, in principal folosirea pe
scara larga a $etonului armat. 2oate acestea se conjuga, asa cum o consemneaza
o$servatorii epocii, cu spiritul progresit al investitorilor, care vor considera ca arhitectura
moderna raspunde exigentelor de confort si ca echivaleaza performantele civilizatiei vest
europene, permitand in acelasi timp realizarea unor investitii eficiente din punct de vedere
economic, prin utilizarea tehnologiilor eli$erate de decorativismul costisitor si la$orios.
Patrunderea noilor curente artistice in !omania gaseste in tara si in special in 3ucuresti o
arhitectura eterogena, caracterizata prin coexistenta stilurilor neoclasice, $izantin sau
eclectic, la care se va alatura stilul neoromanesc, ce prelucra arhitectura populara si
religioasa romaneasca, fiind considerat ca sim$ol in aspiratia catre idealul de unire nationala.
"upa +,+), odata acest ideal realizat, potentialul spiritual al tinerei generatii de arhitecti se
va racorda puternic la miscarile culturale de avangarda europene, contri$uind prin aportul ei
la realizarea unei arhitecturi compara$ila cu creatiile de referinta universale. Pe de alta parte
academismul francez, adoptat de orientarea 1colii !omanesti de Arhitectura, este prezent
prin lucrari importante realizate in 3ucuresti de catre arhitecti francezi. Primele tentative de
organizare a arhitectilor romani si de constientizarea a rolului lor in societate incep cu +),+,
prin infiintarea 1ocietatii Arhitectilor !omani, prezidata de Alexandru 4rascu5 recunoasterea
lor oficiala se va face in +,-2, cand sa creat Corpul 2ehnic al Arhitectilor.
Cu putine exceptii, aproape toti arhitectii romani ai perioadei inter$elice au atins cu unele din
lucrarile lor zone stilistice apropiate de stilurile istorice ale inceputului de secol. 6nii dintre ei
au parcurs, prin creatiile lor, un drum ce evolueaza conceptual, culminand cu realizari de
marca de factura moderna. Altii se vor exprima in acelasi timp, sau in perioade de timp
apropiate in termeni stilistici diferiti, conditionati de modul de intelegere al contextului
amplasamentului, de tematica proiectului sau de sensi$ilitatea autorului in raport cu su$iectul
propus. Experimentarea stilistica este adesea considerata ca un exercitiu de virtuozitate si ca
o intelegere a rolului si impactului social al arhitecturii.
"uliu %arcu, unul dintre arhitectii de mare valoare ai acestei perioade, motiva propria
evolutie a conceptiei lucrarilor sale. /"esi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta spre
desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am devenit mai tarziu adeptul arhitecturii
simple, fara $elsug de ornamente, care prin justetea proportiilor si armonia plasticii tre$uie sa
dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie/.
#n acest spatiu definit pe de o parte de o situatie economica prospera, de o societate
deschisa spre emancipare si pe de alta parte de arhitectura conservatoare a inceputului de
secol, va avea loc procesul de infiltrare a curentului modernist in mediul tinerei generatii de
arhitecti.
Avangarda artistica romaneasca se manifesta inca inainte de +,20 in 3erlin, 7urich sau
Paris, fiind reprezentata de personalitati ca pictorul si arhitectul %arcel #ancu, poetul 2ristan
2zara, fondatori ai miscarii "A"A sau sculptorul Constantin 3rancusi ce lucra deja la Paris.
6nii studenti arhitecti ce se aflau in acest deceniu in capitalele Europei de 8est incep sasi
contureze simpatia pentru noul curent artistic ce se infiripase deja si care a constituit o
schim$are radicala de atitudine a acelora ce vor fi considerati pionieri ai arhitecturii moderne.
Evoluand oarecum diferit de artele plastice, muzica sau literatura, arhitectura nu a cunoscut
o etapa ce ar putea fi definita ca miscare de avangarda propriuzisa, in sensul impulsului
negativist sau contestatar. Aceasta tendinta a fost indreptata spre ideea de progres, spre o
sincronizare cu civilizatia europeana. Arhitectura moderna romaneasca se va imune printro
innoire echili$rata, moderata, gasind insa resurse pentru o intensa forta in exprimare.
Cu un oarecare decalaj temporal in raport cu unele curente artistice si literare, arhitectura
moderna va de$uta in !omania in a doua jumatate a deceniului trei, luand apoi o amploare
deose$ita.
Confirmand o evolutie marcata de legaturi si influente ale artelor plastice cu arhitectura, nu
este poate intamplator faptul ca primele constructii moderniste apartin pictorului arhitect
%arcel #ancu. El studiaza la E.2.9. din 7uric si creeaza aici in +,+: impreuna cu alte
personalitati miscarea artistica de avangarda "A"A. %arcel #ancu revine in tara in +,22,
marcandusi prezenta printro expozitie organizata in 3ucuresti, in care lucrarile sale au fost
astfel alese incat sa capteze atentia pu$licului romanesc ce nu mai $eneficioase de
manifestari asemanatoare pana in acel moment. !olul sau in raspandirea ideilor
avangardiste in mediul spiritual creativ romanesc se va materialia odata cu aparitia revistei
Contemporanul, in iunie +,22, al carei animator a fost pe toata perioada aparitiei. #ncitanta
prin continutul ei, desi nu a fost o revista specializata in tematica de arhitectura,
Contimporanul contine analize, referiri si prezentari de proiecte de arhitectura ce
consemneaza prin noutatea lor o schim$are radicala de atitudine si o optiune estetica ce va
lua in curand locul tendintelor conservatoare. #n Contimporanul %arcel #ancu pu$lica articole
reprezentand o pozitie transanta fata de arhitectura ce domina in acel moment peisajul ur$an
din 3ucuresti si din tara. 4 marturie a preocuparilor indreptate spre acest su$iect il constituie
numarul ;-;' din +,2; dedicat in totalitate tematicii de arhitectura. <n articole ca /=unctiune
si forma/ sau /Arhitectura noua/ sunt marcate directiile considerate vala$ile de urmat in
modul de gandire al noilor poiecte. /Arhitectura noua, in viu contact cu artele plastice a pus si
dansa, ca acestea, pro$lema simplificarii formelor, a priceperii materialelor de prelucrat si
mai ales a distrugerii ideii electrice de stiluri/.
"ovedind receptivitate si intelegere fata de principalele enunturi lansate de %iscarea
%oderna la nivel european, %arcel #ancu considera arhitectura ca o modelare a spatiului
interior. in relatie cu aceasta idee, revista Contimporanul va dedica numarul ;(;) din +,2;
in intregime interiorului. Preocuparile teoretice exprimate in paginile revistei se vor continua
in curand cu cautarile formale si functionale experimentate cu +,2:, aceste cladiri, cu
functiunea de locuinte cu unu sau doua niveluri, sunt de fapt cele dintai realizari de factura
moderna cunoscute pana in prezent in !omania. =ara a contine elemente de mare
complexitate, ele au meritul demonstratiei unor inovatii de ordin compozitional constituind un
moment de inceput al aparitiei arhitecturii moderniste in !omania.
"iferite alte pu$licatii au difuzat si analizat in paginile lor demersurile pioonierilor arhitecturii
moderne euripene. !olul lor a fost foarte important in atragerea generatiei de arhitecti a
anilor '-0, ele avand meritul creeri unei platforme teoretice demonstrative, uneori chiar
elogioase, ce a favorizat acceptarea si adoptarea noii arhitecturi de catre societarea
romaneasca.
Activitatea pu$licistica si critica de arhitectura din perioada inter$elica a facut cunoscute in
cele mai diverse medii ale intelectualitatii romanesti ideiile curentului modernist, consemand
si o maturizare a atitudinii critice si pozitii teoretice echili$rate, pertinente, ca si polemici si
divergente de opiii. 2exte referitoare la estetica arhitecturii romanesti, la controversele dintre
traditionalism si modernism, au cunoscut elemente de mare profunzime prin contri$utia unor
arhitecti precum &eorge %atei Cantacuzino, 9oria Creanga, 4ctav "oicescu etc.
Alaturi de %arcel #ancu, dar total independent de acesta, la inceputul anilor '-0 va de$uta in
forta arhitectul 9oria Creanga ca adevarat fondator al arhitecturii moderne romanesti.
#nfluenta personalitatii sale asupra colegilor de generatie a fost semnificativa. El soseste de
la Paris impreuna cu sotia sa >ucia "um$raveanu in +,2(, unde isi luase diploma de arhitect
la 3eaux Arts, $astionul academismului francez la acea data. 2otusi el va aduce cu sine
ideile avangardei europene pe care le descoperise pe cont propriu si in contact direct cu
pu$licatiile vremii. El devine promotorul unei arhitecturi personale, filtrate prin propriai
sensi$ilitate. Creatia sa nu va putea fi cantonata strict in nici unul din curentele moderniste
europene. 9oria Creanga a dat arhitecurii o expresie moderna, adesea foarte complexa,
ferma ca mod de compozitie si intotdeauna cu rafinament nuantata.
#n acceptia, sa 9oria Creanga nu va considera miscarea moderna din !omania ca o
discontinuitate in istoria arhitecturii romanesti, ea regasind simplitatea formala a arhitecturii
noastre populare, pe care o transpune in noi registre interpretative. /4$servand liniile culei
romanesti, care din dumneavoastra ar fi putea afirma ca arhitectura despre care vor$esc
?arhitectura moderna, n.a.@ rupe cu trecutulA 1pre deose$ire de ceea ce se petrece la noi,
intre conceptia noua si stilurile care formau specificul tarilor apusene ?flamand, gotic,
renastere etc.@ exista o $rusca rupere cu traditia/.
Aceasta afirmatie exprima ceea ce transpare in creatiile lui si ceea ce departajeaza aceasta
arhitectura de demersurile avangardei internationale, care prin definitie este conceputa ca o
delimitare totala fata de trecut. Ea poate constitui una din explicatiile modului in care a
de$utat miscarea moderna in !omania, fara tatonarile unei avangarde in cautare de
autodefinire, ci cu lucrari ce demonstreaza de la inceput o maturitate de gandire, o forta de
creatie $ine stapanita, asezata pe principii noi, care insa continua radacinile unei vechi traditii
estetice, indelung exprimentare de arhitectura populara.
#deea acestei continuitati se va regasi si in scrierile lui &eorge %atei Cantacuzino.
/...Arhitectura moderna isi cauta legile la o$arsia utilului, a constructivului si a ideii sociale.
Ea nu este in contradictie cu ravnele arhitecturii noastre, ci deschide numai un larg registru
de posi$ilitati/. Proiectul /manifest/ pentru imo$ilul A!4 din 3ucuresti, prin care 9oria
Creanga se va impune, fost selectionat in +,2, in urma unui concurs. Amplasat pe unul din
principalele $ulevarde ale capitalei, el propunea o arhitectura de factura inedita prin modul
de conceptie a formei si functiunii. Pana la materializarea lui in +,-+, proiectul a avut o
evolutie cu transformari succesive, ajungand in final la o expresie plastica categorica, cu un
lim$aj formal simplificat in favoarea unei volumetrii transante. Apreciat dar si contestat,
proiectul a reprezentat un moment de cotitura, influentand vointa si capacitatea creatoare a
contemporanilor sai.
>ansarea pe scara larga a arhitecturii moderne in !omania sa facut in primii ani ai
deceniului patru, cand a inceput sa fie privita ca sim$ol al progresului si deschidere spre
noua civilizatie a secolului BB. Acum ea va cunoaste o expansiune impresionanta prin
calitate si cantitate, marcand definitiv silueta capitalei si a unora din marile orase ale tarii.
Arhitectii romani au actionat independent. Ei nu sau reunit in grupari ca 3auhaus, "e
1tijl, sau alte asemenea scoli care au generat curente de avangarda diferentiate.
Conturandusi independent preferintele estetice, au exprimat insa concertat, prin
prisma sensi$ilitatii si afinitatii artistice proprii, optiunea lor legata de pro$lemele
formale si functionale. "in aceasta activitate a unor personalitati $ine individualizate,
vor aparea lucrari nu lipsite de tendinte majore comune, care insa avertizeaza prin
prezenta lor asupra independentei fiecarui arhitect, cat si asupra modului relativ
unitar in care acestia au prelucrat intro dinamica continua ceea ce transmitea
miscarea moderna internationala.
Arhitectura romaneasca inter$elica este departe de a reprezenta o /copie/ a unor
curente de avangarda deja consacrate la nivel international. "iferita in semnificatii, ea
a asimilat, intro sincronizare continua cu propria paradigma culturala si spirituala,
ceea ce lansau principiile esentiale ale curentului modernist.
1e poate constata existenta unei congruente intre starea de spirit sociala a acestei
perioade si exprimarea moderna in forma si functiune a operelor de arhitectura. "esi
nu a fost lipsita de polemici teoretice, penetrarea %iscarii %oderne in!omania atesta
permea$ilitatea si aportul acestei generatii de arhitecti romani la realizarea marilor
valori universale.
4portunitatea analizei raportului dintre spatiul existent construit si noua arhitectura
este justificata in primul rand pentru cladirile amplasate in structura ur$ana a
3ucurestiului, disponi$ila la acea data interventiilor importante la nivelul orasului si al
cartierului. 2erenurile aflate la dispozitie ofera prilejul unor proiecte integrate in tesutul
ur$an construit, dar si insertii ur$ane majore, care au ramas definitorii pentru
caracterul orasului 3ucuresti.
Exemplul cel mai elocvent il constituie $ulevardul %agheru 3alcescu, aceasta axa
majora in compozita ur$ana a capitalei. El a fost trasat inca din secolul trecut, dupa
modelul conceput de 9aussman in perioada +);-+):, pentruParis. Completarea
fronturilor acestei artere, in spiritul adus de arhitectura moderna, creeaza o
grupare ur$anaunitara, inedita in comparatie cu alte capitale ale continentului, ale
caror centre istorice erau deja construite in acel moment.
=ara a fi contextualista in sensul relatiei cu celelalte stiluri istorice, arhitectura
moderna inter$elica din !omania determina intrun construit dat formularea unor
repere spatiale noi, dominate de valentele curentului modernist, care contri$uie al
ridicarea valorii estetice, compozitionale si functionale ale stitului, prezentand astfel o
forma noua de integrare in amplasament.
Arhitectura moderna opereaza cu principii ce o definesc foarte clar in raport cu datele
naturale ale sitului, continand o adoptare fireasca si rationala la conditiile naturale ale
terenului. Acestea sunt exploatate cu consecventa la distri$uirea functiunilor in raport
cu punctele cardinale, sau in specularea elementelor de sistematizare verticala.
Pro$lemele legate de insorirea si iluminarea spatiului construit sau concretizat si in
regulamente de constructie, ce o$ligau la respectarea unor vecinatati accepta$ile, cu
profil stradal ce continea retragei la nivelurile superioare, in functie de prospectul
optim al arterei respective.
1e remarca modul judicios de utilizare a geometriei ?verticale si orizontale@ a
parcelelor existente. Apare prezenta o relativa determinare a formei terenului asupra
compozitiei ce conduce la solutii functionale si estetice adecvate si la o utilizare
rationala a amplasamentului.
8alentele unghiului drept sunt speculate cu a$ilitate de cea mai mare parte a
arhitectilor. 0u lipsesc insa interventiile ce compun severitatea formelor rectangulare
cu zone cu suprafete cur$e. Acestea din urma articuleaza volumele riguros croite,
introducand o gradare a perceptiei. Am putea spune ca modelarea suprafetelor
cur$e, jocul lor su$til creeaza o nota specifica usor de recunoscut in peisajul ur$an.
Plastica fatadelor accentueaza aproape constant orizontalitatea, alternand cu
elemente verticale, marcate prin degajarea unor volume, cu scopul exemplificarii
principiului de compozitie sau prin relationarea lui cu cadrul orasului determinat de
evolutia si dinamica vietii ur$ane.
#n !omania simplitatea formala adusa de arhitectura moderna a fost pusa adesea,
chiar de parintii acestei arhitecturi, in legatura cu forta arhitecturii populare romanesti.
Acuratetea formelor, volumele pure, compozitia si simplitatea rafinata a arhitecturii
populare romanesti, remarcate si de >e Cor$usier la trecerea sa prin !omania
inceputului de secol, pot fi considerate premisele esentiale ce au inlesnit gandirea
creatoare a arhitectilor romani.
Exemplele intalnite variaza de la o adoptare formala la canoanele estetice noi pana la
croiala moderna a partiturilor, transformate in esenta lor, la care insa nu se va atinge
niciodata flexi$ilitatea totala experimentata de arhitectura occidentala, decat cu
cateva exceptii nota$ile.
Arhitectura, prin esenta ei mai pragmatica decat celelalte arte, va explora directii
functionale ce raspund unor necesitati de conform si civilizatie, ce se conjugau
perfect cu aspiratiile societatii romanesti. 9oria Creanga afirma succint conceptia
arhitecturii sale, preluata si dezvoltata de intreaga generatie de arhitecti. /4
exprimare sincera si simpla a nevoior moderne iata arhitectura noastra. Ea exprima
frumosul prin simplitate si utimul prin confort. Arta aceasta nu este un capriciu actual,
utilul si placutul sunt adevaruri vechi/.
=unctiunea devine o componenta hotaratoare in procesul de creatie. necesitatile functionale sunt complexe. pornind de la necesitatile sociale directe la necesitatile legate de psihologia umana, tehnologie etc.,
ele reprezentand in final nivelul de confort.
Potentialul economicopolitic al tarii crescand vertiginos dupa formarea 1tatului 0ational
!oman in +,+), antreneaza dezvoltarea aleatoare a unora dintre principalele orase ale
!omaniei, exprimata prin aparita si dezvoltarea industriei, cresterea densitatii populatiei in
zonele centrale si aparitia unor cartiere noi, toate avand un caracter dezordonat si haotic. #n
Europa 4ccidentala se depasise deja aceasta faza de dezvoltare a oraselor. Promotorii
%iscarii %oderne promovau in acest moment doua principale directii de rezolvare a
pro$lemelor ur$ane, cu valente caracteristice in functie de tara. Prima directia cauta /1tilul/,
speculand efectele compozitionalestetice si su$ordonanduse deviziei /tot ceea ce este
accepta$il tre$uie pastrat/. Al doilea principiu, mai radical, cauta /viata in natura/, avand ca
model /4rasul gradina/ si /Charta de la Atena/."upa Primul !az$oi %ondial, orasele
!omaniei intregite si in special capitala tarii prezinta o situatie speciala din punt de vedere al
pro$lemelor legate de ur$anism si sistematizare teritoriala. %arile restructurari ur$ane ale
Europei secolului B#B, al caror apogeu la reprezentat modelul francez ?&eorges Eugene
9aussmann la Paris in perioada +);-+):,@ au avut un ecou si in!omania prin trasarea la
sfarsitul secolului a celor doua axe majore ale capitalei, estvest si nordsud.
"aca in cazul unor orase europene, /marile axe/ au sfasiat $rutal tesutul medieval existent,
in cazul 3ucurestiului, cu toate /sacrificiile/ ?2urnul Coltei, 3iserica 1arindari etc.@, trasarea
acestor axe a contri$uit la demararea organizarii structurii ur$ane amorfe. Aceste interventii
au oferit premisele aplicarii in perioada inter$elica a unor teorii moderne in demersul de
solutionare a pro$lemelor ur$ane ale capitalei. %odernismul ur$anismului romanesc a
constat in primul rand in usoara si fireasca adaptare la o etapa teoretica avansata de
organizare a orasului5 in al doilea rand in identificarea fenomenului ur$an cu teoria sistemica
?sistemul@ si utilizarea termenului de /sistematizare/ in relatie cu planificarea ur$ana, iar in al
treilea rand, derivat poate din primele doua, modul original de im$inare a tendinelor
mentionate si adaptarea lor la conditiile locale.
#n +,-; sa ela$orat de catre un grup de specialisti, arhitecti si ingineri, Planul "irector de
1istematizare a Capitalei ?P"1C@, unul din cele mai progresiste din Europa de !asarit. El
devine operant in +,-), continutul lui acceptand selectiv elemente din cele doua directii de
dezvoltare a ur$anismului epocii. !espectul pentru principiile estetice de compozitie va da
sentimentul statorniciei pentru cei ce locuiesc orasul, permitand arhitecturii sasi produca
efectul asupra ansam$ului ur$an. Principiile Chartei de la Atena vor influenta propunerile de
zonificare functionala si de configuratie a circulatiei, iar valentele /4rasului gradina/ pot fi
regasite in sistemul de lotizare, in ideile de dezvoltare a sal$ei de lacuri si a valorificarii
elementelor naturale din nordul capitalei. .
#ncepand cu +,2,, conform legii administratiei locale, toate orasele si centrele ur$ane
$alneoclimaterice tre$uiau sasi intocmeasca propriile planuri directoare si de sistematizare.
Ca exemple sunt orasele 3rasov, Craiova, Cluj, 1fantul &heorghe etc. Concursurile pentru
o$tinerea unor solutii cat mai interesante pentru sistematizarea unor localitati maritime sau a
unor zone ale oraselor devin o practica ce va contri$ui la selectarea si promovarea celor mai
valoroase idei in domeniul ur$anismului.
1e poate desprinde concluzia ca ur$anismul ca si arhitectura moderna inter$elica din
!omania sa dezvoltat intro conjuctura favora$ila, intretinuta si de o legislatie ce continea
principalele intentiii ale miscarii moderne mondiale, $ine fundamentate teoretic, urmarind
directii de evolutie rationale, moderate, de mare profunzime in modul de intelegere a
sistemului contextual construit existent si a psihologiei sociale in general.
Fara a fi ostentativ in gesturi si decizii , acest ur$anism a creat reguli si directii de urmat a
caror vala$ilitate, prin coerenta si logica ei, este certificata si astazi.
"esprinderea locuintelor din ansam$lul realizarilor de arhitectura, precum si prezentarea
principalelor directii de evolutie, se justifica printro suita de elemente ce le departajeaza ca
zona distincta in spatiul rezervat arhitecturii moderne romanesti.
>ocuintele individuale de tip vila constituie tema dezvoltata cu predilectie de arhitecti, la
cererea explicita a investitorilor particulari. Ele au $eneficiat de context ur$an favora$il in
cartierele rezidentiale ale marilor orase, ce dispuneau intre cele doua raz$oaie mondiale de
importante suprafete li$ere de teren, care odata completate cu constructii, incheiau cadrul
ur$an construit.
Anii '20 au cunoscut doar cateva incercari ce au prelucrat premisele estetice ale arhitecturii
moderne. 4 parte din proiectele indraznete, concepute de tinerii arhitecti au ramas
nerealizate. Ele au fost prezentate in pu$licatiile vremii alaturi de noile formulari teoretice.
Exemple. 8ila /%ar Cisa/, 8ila /1evero/, /Casa pentru o familie/ de arhitect >. Plamadeala,
din +,2,.
Pionierii arhitecturii moderne romanesti, %arcel #ancu si 9oria Creanga, proiecteaza unele
din primele locuinte individuale ce se vor inscrie ca infuzie de noutate in acest domeniu.
%arcel #ancu ramane pentru istoria arhitecturii romanesti primul arhitect ce a conceput
incepand cu mijlocul anilor '20 locuinte cu vadit caracter novator, ca marturie a intensului
efort teoretic, militant, de raspandire si dezvoltare a ideilor %iscarii %oderne in arta si
arhitectura. Exemple. >ocuinte pe strada 2rinitatii ?%aximilian Popper@ nr. ;;, +,2:5 8ila
=uchs de pe strada 0egustori nr.--, +,2(5 #mo$ilul Chapier, +,2), toate in 3ucuresti.
Constructiile de inceput ale lui 9oria Creanga demonstreaza si ele o logica noua de creatie
cu pastrarea unor elemente decorative simplificate sau cu o volumetrie ce aduce in prim plan
expresia plastica a suprafetelor mari vitrate. Exemple. 8ila dr. Petru &roza din "eva +,2(
+,2(5 8ila Corneliu %edrea din 3ucuresti, +,2,. Alt exemplu de aport innoitor il reprezinta
vilele realizate de &eorge %atei Cantacuzino la Eforie intre +,2,-+. Amplasate intrun cadru
natural deose$it, pe litoralul %arii 0egre, ele fac parte din constructiile statiunilor $alneo
climaterice ce intervin in valorile peisajului existent.
Adevarata perioada de preluare pe scara larga a impulsului modernist incepe cu primii ani ai
deceniului patru. 1e constata existenta unor solutii ce variaza de la o inovatie de factura
moderna oprita la nivel formal, suprapusa pe o distri$utie functionala mai veche, preluata de
la arhitectura secolului trecut, sau locuinte a caror partiu restructureaza in esenta spatiul
interior si compozita volumetrica. Acestea din urma modeleaza interiorul ca pe un spatiu viu,
flexi$il, iar prezenta lor modifica dimensiunile spatiului exterior, compozitiei la nivel ur$an,
creand in sistemul orasului alte repele formale si stilistice.
Exista o evidenta evolutie in timp din punct de vedere formal si functional, strans coro$orata
cu afinitatea selectiva a arhitectilor fata de noul curent, precum si propria lor capacitate de a
genera si dezvolta directii stilistice. Exemplele a$unda, arhitectura lor plasanduse intre
influente cu$iste si compozitii in care interventia suprafetelor cur$e revine uneori o$sedant,
cu scopul demonstratiei estetice. 6n loc aparte il ocupa locuintele al caror continut formal
reia in termeni originali, stilizat, elementele arhitecturii clasice, fapt ce inclina $alanta
aprecierii spre o forma evoluata de expresionism. 1e regasesc aici ornamente simplificate de
tencuiala asezate pe o volumetrie dinamic compusa.
Aceste locuinte, ce raman ca punct de reper important in evolutia modului de locuire din
!omania, ilustreaza maniera in care arhitectii romani au inteles sa sintetizeze experienta si
inclinatia artistica personala cu necesitatea acuta de innoire si racordare, prin recuperarea
unui evident decalaj, la civilizatia secolului BB.
>ocuintele collective de tip '$locDhaus' amplasate in peisajul ur$an oferit de marile $ulevarde
ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de inaltine variind intre parter si douatrei
etaje, pana la sapteunsprezece etaje, ele constituie o expresie a unei sectiuni importante a
arhitecturii locuintelor din !omania dupa Primul !az$oi %ondial. #mprimand prin prezenta lor
cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul ur$an in limite
compozitionale precise dea lungul catorva decenii. "e$utul marcat de 9oria Creanga prin
proiectul pentru imo$ilul A!4 intre +,2,+,-+, va fi succedat de un val impresionat de lucrari
pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt timp consacrate,
determinante si $ine definite.
>ocuintele ieftine sunt o categorie de locuinte, inscrisa la nivel international printre
principalele cautari in intentia de a rezolva pro$lemele stringente ale locuirii, cunoaste
in !omania doar solutionari izolate, prea putin semnificative ca inovatie sau ca amploare.
Ecoul lor in productia de arhitectura a fost destul de sla$, inregistranduse oar cateva
exemple de lotizari facute in acest scop. Aceste exemple le gasim amplasate pe terenuri
li$ere, special sistematizate, cu locuinte cuplate, cu dezvoltare pe parter, sau parter si unu
doua niveluri. &andite sa dispuna de un conform minimal, ele au partituri rezona$ile, in care
functiunile sunt eficient distri$uite.
%odernitatea, in acceptia societatii inter$elice, cuprindea in domeniul cladirilor social
culturale si a$ordarea unor tematici noi, iar programele deja consacrate vor fi privite de pe
positii diferite fata de arhitectura secolului trecut. "orinta explicita a investitorilor de a
patrunde in constiinta pu$licului cu o imagine de factura moderna se conjuga cu intentia
tinerilor arhitecti de a lansa prin lucrarile lor noul curent al epocii. Concursurile de idei
organizate pentru investitiile importante sau pentru pro$lemele de sistematizare ale oraselor,
au selectat proiecte indraznete, cu propuneri ce demonstreaza o gandire moderna pe toate
treptele de conceptie a solutiilor
Considerat pe $una dreptate ca o activitate de factura moderna, amplificata incepand cu
aceasta tumultoasa perioada a istoriei, turismul, loisirul si implicit constructiile hoteliere ce le
deservesc isi gasesc exprimarea in proiecte interesante, amplasate in mediul ur$an sau in
am$ientul statiunilor maritime si montane, ce ofereau un su$iet de studiu nou, ducand la
rezolvari deose$ite.
Constructiile pentru sanatate se remarca o preocupare sporita pentru constructiile din
domeniul ingrijirii sanatatii. 1pitalele si in special sanatoriile, devin o tema importanta la nivel
mondial. 0u ne surprinde deci faptul ca sunt consemnate numeroase concursuri de idei
pentru aceste programe, iar lucrarile ce datoreaza din aceasta perioada reprezinta exemple
em$lematice pentru arhitectura inter$elica. #n alcatuirea lor apare aprofundarea pro$lemelor
fluxurilor functionale, a normelor igienice si nu in ultimul rand a preocuparii pentru o expresie
plastica simpla, cu volume rezultate din compunerea ingenioasa a corpurilor cu o geometrie
pura. 1intetizand capacitatea creatoare a unora dintre cei mai de seama arhitecti romani,
aceste cladiri au ramas ca elemente de referinta pentru arhitectura moderna dintre cele doua
!az$oaie %ondiale. Exemple de marca sunt. 1anatoriul Crucii !osii /2oria/ Covasna, +,-;,
arh. Prof. &rigore #onescu5 1anatoriul /3ugaz/, Cetatea Al$a, +,---', arh. Angello 8iecelli.
1e constata existenta unei conceptii echili$rate, $ine formata si stapanita in raport cu ceea
ce se considera ca fiind aportul de noutate adus de %iscarea %oderna si de ceea ce se
instituise deja ca /1til #nternational/.
Amplasamentul constructiilor pentru invatamant, culturale si administrative, prin natura
tematicii, este exclusiv in mediul ur$an. 1unt parcurse etape si cai de evolutie ce depasesc
momentul optiunilor traditionale pentru monumental. #nvestitorii deschisi spre /europenizare/
sustin tendinta aproape unanima a arhitectilor de a prelucra o noua conceptie de arhitectura.
#nstitutii culturale ca Academia !omana fac apel la arhitectii tineri, dar deja consacrati,
pentru intocmirea unor proiecte adesea definitorii pentru prestigiul $reslei in general.
Exemple. =undantia /"alles/, 3ucuresti +,-2, arh. 9oria 2eodoru, 3i$lioteca Academiei
!omane, 3ucuresti +,-:-), prof. arh. "uiliu %arcu. 1unt a$ordate aici formule ingenioase
de iluminare naturala a salilor de expozitie, principii noi de functionare a $i$liotecii, prin
relationarea corecta a functiunilor, prin detaliile sau mo$ilierul specific. 8olumetria simpla si
severa utilizeaza ritmul elementelor verticale, care conduc la o compozitie $ine structurata,
ce reevalueaza principiile vechi de proiectare.
Pozitia fata de constructiile scolae se modifica, primind nota de noutate inregistrata in
general in activitatea arhitectilor romani. Proiectele destinate spatiior de invatamant se
remarca printro renuntare la orice forma de decoratism. Cautarile formale si functionale
inregistreaza salturi spectaculoase, generate de imperativele pedagogiei moderne. #n aceste
caracteristici se inscriu. un proiect pentru 1coala Comerciala, +,-2, ramas nerealizat5 &rupul
1colar %ihai 3ravu, 3ucuresti, +,-(5 1coala pentru copii mici /=loreasca/, 3ucuresti, +,-:
-(, arh. 9. Creanga5 1i$iu, +,-; si Colegiul 6niversitar Cluj, +,-(, arh. &a$riel Cristinel,
unde autorul este inca marcat in exprimare de momentul desprinderii de tenta clasicista,
monumentala si introducerea reprelor noi in structura compozitionala.
Constructiile pentru activitati sportive sunt legate de marile proiecte de amenajare a spatiilor
verzi si parcurilor. Exemplele sunt numeroase. 1trandul Ciseleff, 3ucuresti +,2,, arh.
%.#ancu5 Proiect pentru 1tadion %uncitoresc, str. 8eseliei=ilaret, 3ucuresti, +,-0, arh.
2ascu Ciulli5 1tadionul 40E=, 3ucuresti, +,---, ?disparut@ arh. 9.Creanga.
1e construiesc acum si noile cladiri pentru gari si autogari. &ara !egala 3ucuresti
%ogosoaia si &ara !egala 1inaia, +,-:, arh. ".%arcu5 Aerogara Cetatea Al$a si Aerogara
Cernauti, arh. C. "ragu etc. >a aceste proiecte noutatea programelor se interfereaza cu
solutiile functionale rational gandite. "esi pastreaza o nuanta de monumenta$ilitate, ele se
detaseaza de arhitectura traditionala, urmarind consecvent o adaptare la cerintele impuse de
functiune.
Cladirile pu$lice pentru $irouri si sedii de firme devin o tema de proiectare frecvent solicitata
de diferiti comanditari, in contextul dezvoltarii generale a societatii. %arile societati
particulare, sau monopolurile de stat, isi construiesc noi sedii care sa raspunda necesitatile
functionale de ultima ora si care se disting prin so$ritate si armonie a proportiilor, fiind
creatiile unora dintre cei mai reprezentativi arhitecti romani.
>ucrarile cu aceste tematici, unele complet noi, altele reinterpretate de pe pozitii noi, au fost
un prilej de participare, prin contri$utii valoroase, la crearea unui statut nou al arhitecturii si la
modernizarea progresiva a centrelor ur$ane. Expozitiile nationale si internationale au
construit un prilej de afirmare a realizarilor culturale si economice. "intre expozitiile
organizatate in tara />una 3ucurestilor/ devine in perioada inter$elica a manifestare de
traditie. "e la prima sa editie in +,-;, amplasata in Parcul Carol si initiata de primarul
capitalei Alexandru "onescu, se constata preocuparea pentru tematica consacrata
pro$lemelor legate de evolutia oraselor si sintematizare ur$ana. Expozitia se integra intrun
program de anvergura, costituit cu scopul organizarii ur$ane judicioase a principalelor orase
ale tarii si in special a capitalei. Parcul 9erastrau a gazduit o parte din editiile urmatoare ale
acestei manifestari. Amenajarea si sistematizarea acestui loc de agrement, ce $eneficiaza
de un cadru natural remarca$il, a facut si ea parte din actiunile organizatorilor Expozitiei.
Pavilioanele expozitionale au fost concepute ca si componente ale unei arhitecturi
reprezentative, motivand astfel o cantonare a registrului formal mai mult in sfera tentelor
clasicizante decat in zona curentului modernist. 4ptiunea stilistica a acestor pavilioane tinde
sa se apropie de formulele neoclasice germane sau italiene, ce au generat in anii '-0
premizele aparitiei in aceste tari, ca si pe intreg continentul, a asa zisei /arhitecturi
reprezentative/.
Expozitiile internationale au oferit posi$ilitatea deschiderii spre schim$ul de informatii si idei
in domeniile stiintei, tehnologiei, artei si culturii in general. Pavilioanele !omaniei la diversele
editii ale acestor reuniuni internationale a fost su$ordonate ca gandire aceluiasi sistem de
reprezentativitate, ce promoveaza o arhitectura mai putin directionata spre %iscarea
%oderna, indreptata spre neoclasicism, sau stilul neoromanesc, cu vadite intentii insa, de
claritate si simplitate formala, ce denota un mod original de decodificare si prelucrare a
canoanelor stilistice.
"omeniul constructiior industriale, in aparenta mai putin spectaculos pentru creatia de
arhitectura in general, $eneficiaza de un impuls creator important. 6riasa transformare a
tehnologiilor industriale devine o necesitate o$iectiva in modul de conformare a acestui tip de
cladiri. %arii industriasi, dornici de a $eneficia de spatii moderne, cerute de noile procese
tehnologice, de progresul si evolutia stiintei, accepta propunerile tinerilor arhitecti, in a caror
conceptie sunt reformulate noile cerinte legate de utilizarea eficienta a spatiului de productie,
de posi$ilitatile oferite de structura de $eton armat si nu in ultimul rand de un nou sistem de
selectare a reperelor estetice.
Printre lucrarile nota$ile ce au permis inscrierea constructiilor industriale in randul
adevaratelor creatii de arhitectura se numara si cele realizate de 9oria Creanga pentru firma
%alaxa, in 3ucuresti. Este vor$a de #ntrarea principala, +,-+-+, =a$rica de tevi, +,-;-:,
Pavilionul Administrativ, +,-:. %erita consemnat si aportul altor arhitecti la transformarea si
evolutia cladirilor industriale spre lucrari ce le confera statutul de arhitectura industriala
moderna. Constructiile pentru a$atoare moderne au facut o$iectul unor investitii importante
in multe din localitatile tarii5 printre ele se numara A$atorul de export dinConstanta, +,---',
arh. 0icolae 0enciulescu, A$atorul orasului 3uzau, +,-', si A$atorul orasului 3acau, +,-'
-;, arh. ". %arcu etc.Ceea ce caracterizeaza toate aceste cladiri industriale este interesul
pentru asigurarea functionalitatii optime, prin ridicarea calitatii locului de munca, organizarea
spatiala rationala si exprimarea plastica foarte clara, intro volumetrie adecvata, ritmata de
elementele constructive.
Aceasta arhitectura, impusa la cote superioare de valoare de catre promotorii %iscarii
%oderne in arhitectura mondiala, cunoaste si in !omania inter$elica o reevaluare si o
inscriere a ei in randul adevaratelor opere de arhitectura. "ezvoltarea economica a tarii,
urmata de expansiunea si diversificarea spatiilor industriale, a condus la necesitatea aparitiei
unei noi structurari a spatiului industrial si mai ales a unei sincronizari cu tehnologia si stiinta
moderna. 2oate acestea vor avea ca efect aparitia unei estetici noi, capa$ila sa raspunda
cerintelor functionale diverse. Efortul si aportul arhitectilor la solutionarea acestor cerinte se
vor indrepta si spre proiectele dedicate designului industrial, ce se va dezvolta ca ramura
importanta in preocuparile legate de industrie pe parcursul urmatoarelor decenii.