POVESTEA LUI ACEL CEVA

Apoi Randolph s-a intors catre mine.

Omule, scrie aceasta poveste pe care ne-ai spus-o. Scrie-o in asa fel incat fiecare om s-o poata citi.
Trimite acel mesaj in lume. Daca oamenii vor citi aceasta poveste, o vor citi si reciti, pana cand va fi
scrisa in mintea lor, daca oamenii vor crede mesajul pe care-l aduci tu si apoi, daca vointa lor va trezi
acel ceva in suflet, care acum sta adormit spun ca, daca-i poti determina pe oameni sa faca asta, vei fi
facut mai mult pentru omenire decat orice om sau oricare o suta de oameni a facut in multi, multi ani.
Scrie-o, omule, scrie-o cuvant cu cuvant asa cum a-i spus-o aici, astfel incat fiecare om s-o poata citi.
Scrie-o, omule, scrie-o
Si asa a fost scrisa.
Asta s-a intamplat acum mult, mult timp in urma.
!u vad niciodata vreun om schiopatand si sa nu ma "andesc la acea zi.
#erul a plans.
!ici o raza de culoare mai deschisa n-a despicat maroniul ei.
Am "andit ca universul a plans.
Asta era viziunea mea.
#hiar si timpurile erau in mizerie.
Oamenii erau fara loc de munca.
$u eram unul dintre ei.
Am dormit noaptea trecuta pe podeaua rece din ciment a inchisorii din oras. Am dormit precum un
caine o%osit, un caine epuizat dupa o urmarire fara rezultat. Toata noaptea trecuta am mers, am mers, am
mers mandria mea tinandu-ma departe de acest loc. Si iata ca ziua m-a "asit mer"and, fara tinta,
cautand numai mancare, un adapost si ceva de munca. Asta nu putea sa dureze pana la nesfarsit, asa ca
in noaptea aceea m-am impiedicat de scarile joase ale holului in"ust al inchisorii si am fost lasat sa intru
intr-o celula cu alti o suta de oameni. Si acolo am stat intins ca un mort pe podeaua tare si rece.
Dar este vor%a despre ziua care a urmat acelei nopti din inchisoare, despre care veti auzi.
&entru ca aceasta a fost cea mai importanta zi din viata mea.
Atunci a fost momentul cand am "asit 'acel ceva.
(

&icioarele mele erau foarte o%osite. Sufletul meu plan"ea cu cerul.
Stateam, ca si cum as fi sin"ur in sal%aticie, la coltul unei mari ma"istrale intr-un mare oras.
Si atunci, un om a oprit lan"a mine. $ra cam de inaltimea si constructia mea. Am prins o parte din fata
lui. )-am "andit ca acest om as fi putut fi chiar eu, daca*
Dar nevoia mea prezenta m-a condus la alte reflectii. )i-am pus mana pe %ratul lui. ')i-e foame, am
spus simplu.
S-a intors incet si s-a uitat la mine. +a inceput, privirea lui a luat in vedere toate detaliile omului vazut
din e,terior, de la palaria uda si pana la papucii saracaciosi si rupti. Si apoi, prin ochii mei, parea ca-mi
cauta sufletul.
Stateam acolo rusinat. Rad cand ma "andesc la asta acum, dar era diferit atunci.
'$i %ine, ' a spus el prezent, 'sa presupunem ca ai fost hranit. Si apoi- )i-am schim%at "reutatea de
pe un picior o%osit pe celalalt. '.oi incerca sa "asesc de munca undeva, am murmurat dupa un
moment. '.ei incerca- a intre%at. 'Da, voi incerca, am raspuns, 'desi sunt putine sanse. !imeni nu
are nevoie de oameni acum. .oi incerca, domnule. Dar nu-mi pasa de asta acum ceea ce vreau este
/
mancare. )i-e foame, poti sa ma ajuti- '!u, a raspuns el cu putina mila in voce. '!u pot sa te ajut.
!ici un om nu poate. 'Dar ai putea sa ma hranesti, am spus, cu un pic de irita%ilitate in voce. '!u de
mancare ai nevoie 'Atunci ce- am intre%at. 'Acel ceva, a fost replica lui. 0 s-a mai alaturat un om.
Au inceput sa discute despre lucruri de interes comun. $u ma amestecam prin ploaia mizera%ila, care
%urnita, cand m-a stri"at inapoi si mi-a dat cartea lui de vizita. 'Omule, cauta 'acel ceva,a spus, 'si
atunci cand il "asesti, sa vii la mine. 'Sa vin la tine pentru ce- am intre%at. '#a sa-mi multumesti, a
fost raspunsul lui, si el si prietenul lui au plecat mai departe.
(
Doua cuvinte mi-au ramas in memorie. 'Acel ceva m-am mirat. )-am intors intr-un %azin de inot si
am "asit un scaun. Am stat acolo "andindu-ma. )in"ile de pe mesele din fata mea luau monedele de la
oamenii care-si permiteau placerile acestui loc. Am stat acolo mult, mult timp. !u era un alt loc unde sa
pot mer"e.
0n fata mea am vazut o alta noapte in inchisoare. Totusi ziua parea a fi mai lun"a decat noaptea. $ra
cald acolo. )urmurul vocilor, clic-ul re"ulat al fildesului, %atul urias ocazional pe podeaua de mozaic
toate astea in timp s-au transformat intr-un cor plictisitor al monotoniei. Si apoi am adormit.
#red in Dumnezeu. #red in miracole. #red si in viziuni, de asemenea. Dar numai in mod natural as fi
putut visa la 'acel ceva asa ca, poate n-a fost nici un miracol, nici o viziune.
&uteti sa-l considerati un vis prostesc1 totusi, mi-a schim%at viata. Acesta este un motiv suficient
pentru a fi povestit. &uteti sa radeti de el cu dispret1 si atunci visul meu nu va va ajuta cu nimic. &uteti sa
vedeti in el ceea ce am vazut eu1 si atunci va veti lua locul printre oamenii de succes.
Acesta a fost visul meu2 am visat ca m-am trezit Aceasta este cea mai minunata parte a visului1 ca in
visul meu am realizat ca fusesem adormit un somn lun", lun", chiar de la inceputul lucrurilor si m-
am vazut, acolo in %azin, adormit. Si apoi m-am vazut pornind, ochii mi s-au deschis si am visat ceea ce
am vazut.
'#e m-a trezit- am intre%at in vis. 'Te-ai trezit sin"ur, a raspuns o voce lan"a mine. )-am intors,
dar nu era nimeni in apropiere. '#ine esti- am intre%at. 'Sunt 'acel ceva, a venit replica. 'Dar unde
esti- 'Sunt ascuns in sufletul tau.
(
&entru cateva clipe m-am "andit la ce s-a vor%it. Apoi am %al%ait 'cum cum ai ajuns acolo- ')-am
nascut acolo. '#um de n-am stiut pana acum ca esti acolo- '!ici un om nu stie asta, a raspuns vocea,
'pana cand se trezeste. '$sti tu, de asemenea, si in sufletele celorlalti oameni- '$,ista 'acel ceva in
sufletul fiecarui om, care poate sa mute muntii sau sa sece marile. 'Apoi tre%uie sa fii #redinta 'Da,
a venit raspunsul, ' eu sunt #redinta, dar sunt si mai mult sunt ceea ce ii face pe oameni sa treaca prin
flacarile iadului si sa casti"e. 'Apoi, de asemenea, tre%uie sa fii 0ncredere. 'Da, sunt mai mult decat
0ncredere sunt ceea ce face izvoarele murmuratoare sa ridice lumi pe valurile lor. 'Tu esti &utere, am
stri"at. 'Da, sunt mai mult decat &utere, a raspuns vocea. 'Sunt ceea ce face esecul mizera%il sa se ridice
si sa conduca lumea. 'Tu esti Am%itie te cunosc acum. 'Da, sunt tot ceea ce spui #redinta,
0ncredere, &utere, Am%itie, si mai multe. #el mai mare dintre toate este 'acel ceva. Sunt ceea ce fiecare
om tre%uie sa-si "aseasca in suflet sau daca nu va fi doar unul care face dezordine pe pamantul pe care
traieste.
'Dar cum poate omul sa te "aseasca- '#hiar si cum ma "asesti tu acum. 0n primul rand tre%uie sa te
trezesti, apoi sa cauti, si cand "asesti tre%uie sa inveti sa controlezi* 'Sa controlez ce- am intre%at,
confuz. 'Acel ceva* imprumuta-l din sufletul tau si %oteaza-ti viata cu el. 3n"eti ochii, ca sa vezi1
un"eti urechile, ca sa auzi1 un"eti inima, ca sa fii 'Dar spune-mi, am stri"at frenetic, pentru ca vocea
4
se pierdea spre aproape nimic, 'cum pot sa fac asta- #um- #um- 'Acesta este secretul, a ajuns vocea
la mine ca o soapta a unei adieri usoare, 'aceste cuvinte 'asa voi face. Si apoi m-am trezit cu un
start. 3n om ma scutura cu putere. 'Dispari de aici !u tinem aici camere li%ere pentru va"a%onzi. Daca
vrei sa dormi, ia o traversa, dar iesi de aici. 'Asa voi face, am raspuns fara sa "andesc, in timp ce ma
intorceam spre usa. 'Asa voi face.
#uvintele mele au readus la viata visul. Stateam in pra", scrutand prin ploaie. 3n %aiat cu o duzina de
pachete s-a oprit lan"a mine ca sa-si schim%e "reutatea. 'O sa te ajut eu, fiule, am spus si am ras
%ucuros in timp ce am luat jumatate din incarcatura lui si am pornit cu el pe strada in jos. 'Oau, ei %ine
domnule, asta e minunat din partea ta. #at de departe mer"i in directia asta- '3nde duci lucrurile
astea- am intre%at. )i-a spus. '#hiar acolo mer" si eu am raspuns cu o fata surprinsa. Si asa, ne-am
"ra%it in drumul nostru.
Atunci norii de deasupra au inceput sa se imprastie. &ana cand am parcurs jumatate din drum, soarele a
iesit si %aiatul a ras cu o incantare pura. '&e %une, domnule, o sa fie o zi frumoasa maine, nu-i asa-
'Asa voi face, am raspuns a%sent. S-a uitat in sus la mine, uimit de raspunsul meu, a inceput sa intre%e
ceva, s-a "andit mai %ine si, aruncandu-mi o alta privire ciudata s-a %locat in tacere.
#and a dus pachetele, s-a intors spre ma"istrala1 si m-a intre%at, cu inocenta impertinenta a copilariei2
'spune, domnule, unde muncesti- '&ai, lucrez pentru tine acum. $ %ine sa muncesti, nu crezi- 'Dar nu
ai o sluj%a sta%ila- '5a da, am raspuns ferm, 'asa voi face. Din nou mi-a aruncat o alta privire
ciudata si si-a accelerat ritmul. Am plecat impreuna spre ma"azinul unde lucra el, era cel mai mare din
oras. !e-am "ra%it printr-o usa din spate si m-am trezit intr-o camera mare. 3n %ar%at a venit la mine si
m-a intre%at ce vreau. 'Am venit aici sa muncesc. '+a ce departament- #ine te-a trimis-
Acolo erau multi %ar%ati, impachetand cutii. 0nainte sa-i pot raspunde la intre%are, cineva l-a stri"at si
el s-a indepartat "ra%it. )i-am scos haina, am a"atat-o de un cui, si am inceput sa muncesc, urmand
e,emplul celor de lan"a mine. 6umatate de ora mai tarziu, a trecut pe lan"a mine omul care m-a acostat
la inceput. 'Oh, a spus el, 'deci te-au pus la trea%a in lipsa mea, nu-i asa- '0mi dau toata silinta,
domnule, am raspuns in timp ce am %atut un cui cu o lovitura.
Si asa, am lucrat pana la ora sase. Soarele era foarte puternic afara. #and a sunat ceasul de ora sase,
oamenii s-au adunat in ordine. '#e e cu ordinea asta- l-am intre%at pe supervizor. '!u ti-au dat un
numar- '!u. Apoi i-am spus numele meu, mi-a dat un numar si l-am perforat. 5aiatul ma astepta la
usa. '#um ai o%tinut sluj%a- m-a intre%at curios. 'Asta mi-a fost pre"atita dinainte sa apar aici. '#ine
a o%tinut-o pentru tine- 'Acel ceva, a fost raspunsul meu. '7ei, nu ma mai a%uri. &e cine ai- Am
vazut o multime de oameni incercand sa o%tina de munca in dimineata asta si au fost toti refuzati.
'Dar, am e,plicat cu un zam%et, 'ei nu au "asit 'acel ceva. Din nou, m-a cinstit cu o privire ciudata.
'3nde locuiesti- a intre%at in final. ')er" sa-mi "asesc un loc acum. '$i %ine, mama mea are o
pensiune de ce nu vii la mine-
!u era decat un alt administrator de pensiune. $ra profesor al unui numar de discipline la un cole"iu
reli"ios din apropiere. $ra un om mic de statura, cu un par nerezona%il de mult pe fata si foarte putin pe
cap. &urta ochelari "rosi cocotati pe nasul proeminent. Ochii lui erau mici si ne"ri precum nasturii de la
pantofi. Se uita la mine in timp ce mancam. #and masa s-a terminat, m-a invitat sa iau loc alaturi de el in
camera lui. 'Sper ca nu te deranjeaza impertinenta mea, a spus el, 'dar incerc sa-mi dau seama despre
tine. 'Da- 'Am ajuns la concluzia ca esti un student la sociolo"ie. Am ras. '5o%%8 ne spune ca
impachetezi cutii la ma"azinul lui. Am apro%at din cap. 'Si, %ineinteles ca esti aici pentru studiul
conditiilor maselor muncitoare. 'Da, am admis, 'sunt foarte interesat acum de conditiile maselor.
'Atunci ma poti ajuta1 scriu o serie de lucrari chiar despre acest su%iect. &oti sa-mi raspunzi la asta, te
ro". #e este acel lucru care-l tine jos pe cel dezavantajat- #e este ceea ce primii zece au si cei zece mii
9
de dedesu%t nu au- '&ai, este 'acel ceva, am raspuns. '+a ce te referi- $ducatie- )ediul
inconjurator- 0n fata ochilor mi-a aparut ima"inea copilariei mele. )i-am vazut camera mea de la
ultimul etaj al unui %loc din oras. )-am vazut dormind in cutii pentru marfuri uscate pe alei, si lan"a
%oilerele %arcilor pe rau. Da, eram un cotoi si un tradator fatarnic. Am fost pus la mila a cinci mame
vitre"e si a unui tata a%sor%it de stiinta lui. )-am vazut muncind, capatand putina scoala sau chiar deloc.
Si apoi, intr-o clipita, scena s-a schim%at si am vazut camera aceea in"rozitoare, cu o suta de oameni
stand in jurul meu pe podeaua rece si tare. '!u, am raspuns "anditor, 'nu e niciunul dintre aceste
lucruri. 'Acel ceva este complet diferit. !u stiu e,act ceea ce este, dar o sa-l "asesc, o sa-l fi,ez si apoi
o sa-ti spun mai multe despre el. #and m-am uitat la fata lui, am o%servat aceeasi e,presie derutata pe
care o avea si %aiatul. Astfel, printr-un consens mutual, su%iectul a fost schim%at si am vor%it despre
lucruri triviale. Timp de o saptamana sau mai mult, am impachetat cutii si am %atut cuie. $ram un %un
impachetator. Am facut 'acel ceva sa lucreze cu mine tot timpul.
(
0ntr-o zi, am o%servat ca cel care se ocupa de furnizari avea mai multa munca decat se putea descurca.
$rau oameni lenesi in acel departament. !u puteau face nimic pana cand el nu-i verifica. )i-am lasat jos
ciocanul, am mers spre locul unde acesta statea, si am spus, 'in aceasta dupa-amiaza te voi ajuta eu.
'Oh, a e,clamat. '$i, asta-i %ine. )a %ucur ca, in sfarsit, au avut %unul simt sa-mi trimita pe cineva sa
ma ajute. )i-a inmanat o "ramada de hartii si mi-a facut loc la %irou. Seful departamentului nu era in
camera atunci. 0n prezent, el s-a intors si mi-a aruncat o privire curios. 'Si, te-au pus sa-l ajuti pe
Dic:e8- a spus. Am ridicat din umeri fara sa ma uit in sus, si am continuat fi"ura. #and am plecat din
%irou in acea noapte, seful departamentului mi s-a alaturat. 'Auzi, a spus el, 'n-am inteles niciodata
cum ai ajuns tu aici. #are-i ideea- +ucrezi ca sa inveti meseria- 'Da, am raspuns cu incredere, 'doar
asta, voi invata fiecare detaliu al ei. ')-am "andit la ceva asemanator. #u cine dintre ei te inrudesti-
'nu cred ca e intelept sa discutam asta in acest moment, a fost raspunsul meu. 'Aaa, si"ur, s-a "ra%it
sa spuna, 'nu vreau sa fiu iscoditor. Daca te pot ajuta cu ceva, sa-mi spui. Si, apoi, m-a lasat.
#el care se ocupa cu furnizarile era un cole" tanar si luminos. 0mi placea de el, si lui ii placea de mine.
0ntr-o zi, la scurt timp dupa ce am primit prima parte din salar, a venit la mine cu o pro%lema. 0n acea
noapte am stat cu el si am rezolvat-o impreuna. 0n curand, ne-am facut o%iceiul sa stam impreuna o
noapte in fiecare saptamana, lucrand la sistemele lui. $l nu avea ori"inalitate. $u l-am ajutat. $l facea
lucrurile e,act ca cel dinaintea lui. Afacerea s-a dezvoltat rapid s-a du%lat practic. Am dezvoltat un
sistem im%unatatit. Am desenat formulare1 am planificat fiecare detaliu. 0ntr-o zi, el a dus planurile
noastre la seful lui. A aparut o intre%are pe care cel care se ocupa cu furnizarile nu prea a inteles-o, asa
ca au trimis dupa mine. A%ordarea mea era destul de diferita de cea a cersetorului mucos care a cerut de
mancare acelui %ar%at la coltul starzii. Seful s-a uitat la mine surprins. '#ine esti tu- 0-am dat cartea
mea de vizita. 'Tu impachetezi cutii- a intre%at surprins. 'Sunt in camera de impachetari temporar.
Apoi a trecut in detaliu planurile responsa%ilului cu furnizarile. '#red ca sunt in re"ula. O sa trimit
dimineata aceste formulare la imprimat, a spus seful.
#and ne-am intors sa parasim %iroul, el m-a chemat inapoi. 'De cat timp esti in camera de
impachetat- 'De saizeci si trei de zile, am raspuns. 'Ai stat acolo destul. !u mai ai ce sa inveti acolo,
sau mai este ceva- '!u. )-a studiat un timp in liniste. '$ ciudat, ca niciunul dintre ei nu a zis nimic
despre tine, a spus la final, vor%ind jumatate pentru el. '&resupun ca ideea %atranului a fost sa lucrezi la
propria ta salvare asta este- '0ntr-un fel, am replicat eu. '#eea ce realizeaza fiecare om, in cele din
urma tre%uie sa vina de la 'acel ceva din interiorul lui.
A cantarit asta pentru un moment. Apoi a scrijelit cateva cuvinte pe o %ucata de hartie. 'Sa-i inmanezi
maine dimineata asta lui &er:ins de la Departamentul de Audit si vom vedea cum te vei prezenta acolo.
;
0-am multumit si m-am intors sa parasesc camera. 'Si, auzi, chemandu-ma inapoi1 'mai %ine sa uiti ca
am zis ceva despre relatiile tale cu %atranul. +a urma urmei, vezi tu, nu e trea%a mea. 'Desi"ur, am
raspuns, si am parasit camera. Dupa trei luni, am plecat din pensiunea mamei lui 5o%. )-a durut sa fac
asta. $a a fost aproape ca o mama pentru mine. $ra ceva familiar in le"atura cu locul, pe care am invatat
sa-l iu%esc. #hiar si micutul paros profesor de stiinte si cu teoriile lui fanteziste mi-a devenit dra". Dar
'acel ceva imi cerea sa trec mai departe. Si asa m-am mutat sus pe deal.
Am "asit o camera la o pensiune linistita. +a su"estia sefului am ales aceasta pensiune. Si asa am
devenit cunostinte, apoi prieteni1 si niciodata seful nu a mentionat faptul ca eu 'invatam meseria.
(
Si asa a trecut un an. $ra in vremea cand &er:ins si-a luat concediu. )i s-a dat mie locul pana la
intoarcera lui. 0ntr-o zi, %atranul a venit in %irou. S-a uitat la mine insistent. 0n curand a intrat si seful1
%atranul l-a chemat deoparte. Am auzit o parte din discutia lor. '#ine-i omul de la %iroul lui &er:ins- a
intre%at %atranul. Seful a mentionat numele meu. '#iudat ca n-am auzit de el pana acum. Seful a tras
aer in piept. Restul s-a vor%it pe un ton ferit, si nu am mai auzit nici un cuvant. 0n acea seara, seful a
intrat in camera mea.
'Auzi, a inceput el, 'in mod cert m-ai ine%unit sau ceva de "enul. Te-am considerat tot timpul ca un
"ardian sau ca un var indepartat al %atranului. Acum, vine astazi si sare pe mine sa te pun in acest loc de
responsa%ilitate fara ca inainte sa stie totul despre tine. 5ineinteles, eu stiu ca esti in re"ula dar, pe
6upiter, sunt pus intr-o lumina e,trem de infernala. '#are este pro%lema- am intre%at. ')unca mea
mer"e rau-
'As putea spune ca nu1 dar asta e pe lan"a intre%are. #eea ce m-a pus pe "anduri este cum nai%a ai
reusit. #um ai ajuns sa ai cea mai responsa%ila munca fara ca cineva sa stie cine esti tu cu adevarat.
Spune-mi despre tine, vrei-
')-am nascut din parinti saraci dar cinstiti intr-un orasel minier mic in <hat #heer, 0o=a, in anul
/>>/. Tatal meu vindea pesti dintr-o roa%a1 mama mea a murit cand aveam un an si jumatate '. 'Oh,
scurteaza detaliile. Spune-mi cu cine ai relatii sau cine-ti tine partea. 'Sforile conteaza zilele astea. #ine
te-a ajutat sa incepi in companie-
(
)-am lasat pe spate in scaunul meu de piele )orris. )emoria mi-a readus in minte ima"inea acelei
zile mohorate de acum un an. Si asta mi-a reamintit de cartea de vizita care mi-a fost data.
!u m-am mai "andit la ea pana in acel moment. )-am ridicat, m-am dus la dulapul in care mi-am
a"atat costumul pe care-l purtasem in acea zi plina de evenimente. +-am pastrat ca un suvenir al trezirii
mele. Asa cum am sperat, cartea de vizita era intr-un %uzunar al vestei ponosite. &entru prima data am
citit numele scris acolo2
)ATT7$< )ORR0SO! RA!DO+&7
#R$D0TAR$
0-am dat sefului cartea de vizita. A citit-o cu ochi ratacitori. Acum, Randolph era partenerul tacut din
afacere. O coincidenta imposi%ila- Ai putea crede asta. #unosc oameni care cred ca succesul este
imposi%il. Si pentru ei, succesul este imposi%il. Si asa, poate ca si voi credeti asta imposi%ila. Dar v-o
spun e,act asa cum s-a intamplat.
'#urios ca Randolph nu a mentionat %atranului niciodata numele tau. Oricum, as fi vrut sa stiu asta
cand mi-a vor%it ieri despre tine. ')a %ucur ca n-ai facut-o, am raspuns cu un ras scurt. 'De ce- m-a
intre%at mirat. 'Du-te la telefon si suna-l pe Randolph. #red c-o sa-ti spuna el de ce. 'Dar ' a inceput
el. 'Du-te si suna-l. #hiar vreau sa faci asta, am insistat. 0ntr-un moment, Randolph era la telefon.
?
'0ntrea%a-l, am insistat. Seful a facut asta. Am urmarit e,presiile schim%atoare de pe fata lui. 'Spui ca
n-ai auzit niciodata de omul asta si seful a tras aer in piept. '$i %ine, are cea mai responsa%ila munca
din acest loc.
')ai %ine, lasa-ma pe mine sa vor%esc cu d-l Randolph, am intrerupt. )ana lui tremura cand mi-a dat
telefonul. 'D-le Randolph, am spus, 'stiu ca nu iti amintesti de numele meu, pentru ca sunt foarte si"ur
ca nu a-i auzit de el. &oate iti aduci aminte, cu toate acestea, o zi mizera%ila de acum un an cand un
cersetor ti-a cerut de mancare. '$i %ine, continua, a zis o voce crispata la telefon. '&oate ca-ti aduci
aminte spunandu-i acelui cersetor ca nu de mancare avea el nevoie avea nevoie de 'acel ceva, si
numai de asta. $i %ine, d-le Randolph, eu sunt acel cersetor cu care ai vor%it si am "asit 'acel ceva. Am
invatat sa-l folosesc si vreau sa-ti multumesc pentru ca mi-ai aratat calea. #and as putea sa am ocazia sa-
ti vor%esc despre asta-
O ora mai tarziu, povestea pe care ati auzit-o, a fost spusa unui trio ciudat2 seful, profesorul de stiinte
si )atthe= )orrison Randolph. Din cand in cand, in timp ce spuneam povestea, Randolph dadea din
cap in semn de apro%are si am o%servat o lumina ciudata care aparea in ochii profesorului. #and am
terminat, am stat multa vreme in liniste, sparta pana la urma de Randolph, care a spus2 si acum spune-
mi ce crezi tu ca este cu adevarat 'acel ceva-
Am scuturat capul a dezapro%are. '.oi stiti e,act atat cat stiu si eu despre acesta, am raspuns. 'Dar
este un sin"ur lucru de care sunt convins, tot mai mult. $ste adevarata putere a omului, la fel de reala ca
si curentul electric comercial. $ste puterea omului din interior, con%usti%ilul pentru masinaria sufletului.
$ste sin"urul lucru necesar &ana #and trezim 'acel ceva in suflet, ne %azam pe muschii nostri, cei care
au descoperit 'acel ceva. Si ne %azam pe ei sa urcam in sus pe munte si sa ne luam locul printre
maestrii oamenilor. 'Acel ceva sta adormit in fiecare suflet pana cand se ridica. +a multi, el doarme
pana in mometul marelui somn. #ateodata nu se trezeste decat atunci cand omul se afla cu un picior in
"roapa. #ateodata este descoperit de copilul care se joaca pe lan"a "enunchii mamei lui. Succesul unui
om depinde numai de 'acel ceva. 'Acel ceva al sufletului sau. A%raham +incoln l-a desoperit cand era
copil. 0i incalzea podeaua rece pe care statea si invata. 0i adau"a lumina la stralucirea palpaitoare a
focului, astfel incat sa vada sa citeasca. +-a stimulat tot mai mult, tot mai mult. 'Acel ceva este o forta
in"rozitoare. A facut dintr-un corsican pricajit conducatorul lumii A facut dintr-un conta%il sla% si
inselat re"ele %anilor unei tari mari +-a facut pe $dison cel mai mare om al timpului sau +-a facut pe
#arne"ie +-a facut pe <oodro= <ilson +-a facut pe Roosevelt &oate sa te faca si pe tine $ste acum
in sufletul tau Trezeste acum 'acel ceva.
Din nou a urmat liniste. +-am urmarit pe profesorul multor stiinte. Am vazut cum luminile aprinse din
ochii lui au inceput sa se stin"a incet. Si-a scuturat capul a o%oseala. '!u, nu se poate face1 nu se poate
face, a murmurat. 'Am %aut mult din cupa vietii si acum %eau drojdia. #upa a fost plina candva si dupa
ce s-a "olit nu a mai ramas nimic decat drojdia data de varsta inaintata si de saracie. '&rostule, a
stri"at Randolph, aplecandu-se si scuturandu-l puternic pe micul %ar%at. 'Aproape ai avut 'acel ceva in
puterea ta, si acum il adormi inapoi cu cantecul tau de pesimism prostesc. $ste falsa filosofie, pe care o
canti tu, care i-a tinut pe oameni in propriile "ropi sapate timp de secole. Trezeste, omule, trezeste
Trezeste 'acel ceva din sufletul tau
#ei doi oameni stateau uitandu-se adanc unul in ochii celuilalt. Omul cel mic a fost cel care a spart
tacerea. '0ti multumesc, Randolph, a spus incet. 'Ai dreptate. Asa o sa fac.
Apoi Randolph s-a intors catre mine.
Omule, scrie aceasta poveste pe care ne-ai spus-o. Scrie-o in asa fel incat fiecare om s-o poata citi.
Trimite acel mesaj in lume. Daca oamenii vor citi aceasta poveste, o vor citi si reciti, pana cand va fi
scrisa in mintea lor, daca oamenii vor crede mesajul pe care-l aduci tu si apoi, daca vointa lor va trezi
acel ceva in suflet, care acum sta adormit spun ca, daca-i poti determina pe oameni sa faca asta, vei fi
@
facut mai mult pentru omenire decat orice om sau oricare o suta de oameni a facut in multi, multi ani.
Scrie-o, omule, scrie-o cuvant cu cuvant asa cum a-i spus-o aici, astfel incat fiecare om s-o poata citi.
Scrie-o, omule, scrie-o
Si asa a fost scrisa.
.oi, cei care ati auzit-o, ma ro" s-o mai auziti cuvant cu cuvant inca o data si inca o data, pana cand
'acel ceva din sufletul vostru s-a fi ridicat, si voi v-ati fi luat locul printre conducatorii lumii.
Sfarsitul
care de fapt este inceputul.


A