Sunteți pe pagina 1din 8

PLAGIATUL: FORME I TEHNICI DE EVITARE

Respectarea standardelor de onestitatea academic este una dintre cele mai


importante norme de conduit pe care o împ rt esc membrii comunit ii tiin ifice
interna ionale. Universitatea Babe Bolyai , Societatea de tiin e Politice din
România i implicit cadrele didactice de la cele dou linii de studiu ale Catedrei de
tiin e Politice consider esen ial acordarea apropriat a creditului tiin ific când în
scrierile noastre indiferent dac sunt referate sau lucr ri studen e ti, lucr ri de
licen sau de masterat, articole, diserta ii doctorale sau c r i în mod inevitabil ne
inspir m din ideile i cuvintele altora. În caz contrar, dac nu se specific sursa
informa iilor i se însu esc par ial sau în totalitate ideile ori cuvintele altora
prezentându-la ca fiind proprii, se comite furt intelectual sau plagiat.1 Plagiatul este o
problem serioas , o gre eal foarte grav ce poate fi comis atât inten ionat, cât i
neinten ionat din neaten ie sau superficialitate. Lucr rile studen e ti ofer suficiente
exemple de plagiat inten ionat i neinten ionat (Cf. BABBIE 1990: 331 332; 1998:
A18 A19 i ECO 1996:197). Din aceast cauz materialul de fa dore te s ofere
informa ii în leg tur cu plagiatul, precum i formele i tehnicile de evitare ale
acestuia.
Precizarea surselor are dou avantaje majore. Dac se face în mod adecvat,
scoate în eviden pe de o parte ideile proprii sau chiar originale ale autorului, c ci
despre pasajele la care nu se men ioneaz nici o surs se consider c apar in
semnatarului lucr rii, iar pe de alt parte asist cititorul în identificarea scrierilor
relevante i în localizarea pasajelor interesante referitoare la temele care îl preocup .
În plus, permite autorului s crediteze sursa ideilor prezentate în cazurile în care se
cuvine s procedeze astfel.2

Forme ale plagiatului. Constituie plagiat


reproducerea exact în cazul textelor de alt limb decât cea
român chiar i în traducere proprie a cuvintelor unui alt autor
dac se omit ghilimelele i referin a precis ,
redarea cu alte cuvinte, altfel spus reformularea în cuvinte proprii, a
textului altuia f r a ad uga referin a (precis ),
reformularea i/sau rezumarea ideilor altuia f r a ad uga referin a
precis .3

Cinci reguli sau tehnici simple pentru evitarea plagiatului:


1. În cazul citatelor directe, adic atunci când reda i cuvânt de cuvânt
cea ce a scris sau a spus o alt persoan va trebui s pune i

1 Cf. ION COTEANU LUIZA SECHE MIRCEA SECHE (coord.) Dic ionarul explicativ al limbii române. Ed. a
II-a. Bucure ti: Editura Univers Enciclopedic, 1996. sv plagia, plagiat1, plagiat2.; Plagiarism:
What It Is and How to Recognize and Avoid It. , [http://www.indiana.edu/%7Ewts/pamphlets/
plagiarism.shtml], desc rcat la data de 3 ianuarie 2005.; EARL BABBIE Survey Research Methods.
2nd ed. Belmont, CA: Wadsworth Publishing Company, 1990. p. 331.; idem The Practice of Social
Research. 8th ed. Belmont, CA: Wadsworth Publishing Company, 1998. p. A18. i LISA TRIVEDI
SHARON WILLIAMS Using Sources , [http://www.hamilton.edu/academics/resource/wc/
usingsources.html], desc rcat la data de 3 ianuarie 2005.
2 Cf. ibid.
3 EARL BABBIE op. cit. p. A18. i idem Survey Research Methods. 2nd ed. Belmont, CA: Wadsworth
Publishing Company, 1990. p. 331.
fragmentul între ghilimele i s specifica i printr-o referin 4 sursa
citatului. Regula de polite e în tiin este respectarea acestei
recomand ri chiar i în cazul reproducerii fidele a expresiilor,
sintagmelor sau formul rilor compuse din cel pu in trei cuvinte.5
2. Reformularea cu cuvinte proprii a unei exprim ri sau a unui text ce
apar ine altei persoane se nume te parafraz . Referin a cuvenit
trebuie ad ugat i în aceste cazuri.
3. Reformularea i/sau rezumarea ideilor, opiniilor i chiar a teoriilor
mai detaliate ce apar in altor autori este o practic frecvent la
redactarea lucr rilor tiin ifice. Specificarea sursei ad ugarea
referin ei este obligatorie i dac se procedeaz astfel.
4. În fine, sursele faptelor i/sau a datelor descrierea unor
evenimente, cifre, tabele, statistici, grafice, figuri etc. preluate din
alte texte trebuie de asemenea precizat .
5. Citatele i referin a pot fi omise doar dac se redau informa ii
arhicunoscute. (În aceste cazuri omiterea referin ei e chiar
recomandabil , deoarece nu este nevoie s se acorde cuiva credit
tiin ific.)6

Patru sfaturi utile:


1. Conspecta i toate lucr rile tiin ifice pe care le citi i! Lua i-V noti e!
Sunt o investi ie pe termen lung care se va dovedi extrem de util
chiar dac ultima etap a carierei Dv. academice este scrierea i
sus inerea lucr rii de licen .
2. La întocmirea unei lucr ri încerca i s exploata i cît mai mult noti ele
Dv. Folosi i textele originale doar pentru comparare i verificare!
3. Pune i citatele directe între ghilimele chiar i în cazul lu rii noti elor!
(Astfel se poate evita ulterior plagiatul neinten ionat.) Înainte de
finalizarea scrierilor Dv. verifica i citatele cuvânt de cuvânt! Redarea
exact a citatelor denot precizie i exigen tiin ific fiind totodat
o dovad de respect fa de autorii din care ne inspir m.
4. Încerca i s reformula i, s parafraza i i s rezuma i ideile lecturilor
Dv. în cazul lu rii noti elor! (Aten ie: reformularea trebuie s fie
complet , nu par ial !) Verifica i parafrazele folosite cu scopul de a
evita utilizarea cuvintelor i formul rilor originale pentru a nu c dea

4 Pentru referin folosi i fie o not de subsol ce con ine descrierea bibliografic complet a sursei
pasajului i pagina/paginile la care se g se te acesta sau o parantez indicând autorul, anul
publica iei i pagina/paginile. A doua metod presupune eviden ierea în bibliografia de la finele
lucr rii a anului apari iei publica iilor, adic specificarea acestuia imediat dup numele autorului/ilor
sau coordonatorului/ilor i nu la sfâr itul înregistr rii bibliografice împreun cu datele editoriale
(locul, editura i anul). (Ave i grij în special dac utiliza i un procesor de texte modern s
folosi i semnele cit rii specifice limbii române, adic ... i «...» în cazul prezen ei unui citat în
interiorul citatului. Vezi Îndreptar ortografic, ortoepic i de punctua ie. Ed. a IV-a. Bucure ti: Editura
Academiei Republicii Socialiste România, 1983. pp. 84 87.)
5 Legea federal american referitoare la drepturile de autor pedepse te preluarea
necorespunz toare a fragmentelor formate din cel pu in opt cuvinte. Vezi EARL BABBIE ibid. i idem
The Practice of Social Research. 8th ed. Belmont, CA: Wadsworth Publishing Company, 1998. p.
A18.
6 EARL BABBIE op. cit. p. A18.; idem Survey Research Methods. 2nd ed. Belmont, CA: Wadsworth
Publishing Company, 1990. p. 331.; Plagiarism: What It Is and How to Recognize and Avoid It. ,
[http://www.indiana.edu/%7Ewts/ pamphlets/plagiarism.shtml] i LISA TRIVEDI SHARON WILLIAMS op.
cit., ambele desc rcate la data de 3 ianuarie 2005.
în capcana plagiatului neinten ionat! (Folosi i citate doar în cazul
unor formul ri sau exemple frapante, în cazul construirii unei
argumenta ii, pentru a comenta opinia unui autor sau pentru a-i
rezuma ideile folosind propriile sale cuvinte! Nu cita i în întregime
fragmente lungi ce pot fi rezumate, reformulate sau citate mai
selectiv!7)

Exemple i contraexemple:8
Exemple de evitare a plagiatului:
Datorit naturii problemei este mult mai u or s ofer exemple negative,
decât pozitive.9 Iat totu i dou exemple pe care le pute i considera modele
sau sfaturi menite a V ghida, ar tând maniera în care trebuie s proceda i.
1. Comenta i i cita i defini iile:
Defini iile democra ei sunt multiple. Una din cele mai cunoscute
defini ii este cea oferit de Joseph Schumpeter, în opinia c ruia
democra ia reprezint acel set de reglement ri institu ionale
privind procesul de luare a deciziilor politice în care puterea de a
decide se dobânde te prin intermediul competi iei pentru
ob inerea votului popular .10
2. Rezuma i i prezenta i într-o manier personal ideile autorilor cita i.
Originalul:
Five major factors have contributed significantly to the ocurrence
and the timing of the third-wave transitions to democracy:
1. The deepening legitimacy problems of authoritarian
regimes in a world where democratic values were widely
accepted, the consequent dependence of these regimes
on successful performance, and their inability to maintain
performance legitimacy due to economic (and
11
sometimes military) failure.
Textul corespunz tor din lucrarea studen easc :
Samuel P. Huntigton ... identific cinci factori majori despre care
s-ar putea spune c au determinat în mare m sur producerea
celui de-al treilea val de tranzi ie c tre democra ie, inclusiv
momentul declan rii acestuia. În cele ce urmeaz voi explica i
comenta pe scurt elementele enumerate de autor.
Primul factor este criza profund de legitimitate a
sistemelor autoritariste într-o lume în care valorile
democratice sunt acceptate pe o scar larg . Astfel

7 Cf. ibid.
8 În cele ce urmeaz asemenea surselor mele americane de inspira ie ofer o serie exemple de
respectare a regulilor de mai sus i de evitarea a plagiatului precum i o serie de contraexemple în
care s-a plagiat. (Exemplele sau contraexemplele oferite sunt în parte reale fiind luate din lucr rile
unor fo ti studen i ai facult ii.)
9 O dificultate evident este acea care m împiedic s ofer rezumate corecte preluate din lucr ri
studen e ti ce ar reclama inserarea rezumatelor de cel mult o pagin , precum i cea a originalelor
ce se pot întinde pe mai multe pagini.
10 Nota studentului: JOSEPH SCHUMPETER, Capitalism, Socialism and Democracy. London: Allen and
Unwin, 1943. p. 269. În original:
[T]he democratic method is that institutional arrangement for arriving at political decisions in
which individuals acquire the power to decide by means of a competitive struggle for the people s
vote.
11 SAMUEL P. HUNTIGTON Democracy s Third Wave. , in BERNARD E. BROWN ROY C. MACRIDIS
Comparative Politics. Notes and Readings. 8th ed. Belmont, CA: Wadsworth Publishing, 1996. pp.
169 170.
supravie uirea acestor sisteme ajunge s depind de
func ionarea lor performant , dar istoria politic a celei de-a
doua jum t i a secolului trecut ne-a ar tat c sistemele
autoritariste sunt de regul incapabile s dezvolte o
legitimitate bazat pe performan ( performance
legitimacy ) în condi iile e ecului economic i eventual
militar.12
[Se observ str dania autorului de a rezuma i interpreta
spusele politologului american f r a-i fura cuvintele. În plus,
studentul citat exemplific chiar dac într-o manier indirect
cele preluate din analiza folosit . Prin acesta el adaug o not
de originalitate. Este de remarcat i ad ugarea ghilimelelor la
formularea tradus (un pic imprecis). Dar i mai important este
inserarea originalului citatului. ESTE MANIERA ÎN CARE V
RECOMAND S PROCEDA I.]

Contraexemple (cazuri de plagiat):


Consider c exemplele negative ce V arat cum s nu proceda i sînt
cel pu in la fel de utile ca cele pozitive oferite mai sus. S începem deci
exemplificarea p catului plagiatului cu un text original scris în limba român
i preluat într-o lucrare de semestru. Iat fragmentele originale:13
/SORIN IONI Sistemul de partide din România o abordare
comparativ . , in Sfera Politicii, Anul V (1997) nr. 52. pp. 32 37./
Faptul c partidele politice din Europa de Est sînt crea ii
artificiale lipsite de baz social i c ele sînt atipice, neclasificabile i
diferite de omoloagele lor din Occident este deja un refren fredonat de
toat lumea anali ti i jurnali ti, din Vest i din Est. To i par s fi c zut
de acord c pentru sistemele politice din lumea postcomunist
etichetele de stînga i dreapta nu au nici o relevan , c aici se petrece
cu totul altceva, calitativ diferit. Dezbaterile i analizele pe aceast tem
se încheie, de regul , cu concluzia confortabil c realitatea e atît de
rebel încît nu se poate trage nici o concluzie în termenii tiin ei politice
standard. Îmi propun în cele ce urmeaz s ar t dou lucruri. În primul
rînd, voi argumenta pe scurt c nici sistemele occidentale de partide nu
ofer imaginea simpl i coerent postulat în manualele de introducere
în politologie. În al doilea rînd, voi încerca s schi ez un model teoretic
spa ial al competi iei politice din România dup alegerile din noiembrie
1996. Acesta va ar ta nu numai c descrierea este posibil , dar i c
sistemul românesc de partide este perfect comparabil cu cele din Vest i
din Est. [pagina 32]
...
CDR este o alian dominat cu autoritate de PN CD, singurul partid
istoric din Europa de Est care i-a luat revan a împotriva fo tilor
comuni ti învingându-i dup 1989 în alegeri libere. Dac înainte de
r zboi PN -CD era cel pu in par ial un partid r nesc, ast zi numele
s u este total nejustificat din punct de vedere al orient rii: are un
electorat predominant urban, cu educa ie medie sau superioar , iar
temele agrare nu ocup un loc important în programul i politicile sale.

12 Nota studentului: SAMUEL P. HUNTIGTON Democracy s Third Wave. , in BERNARD E. BROWN ROY C.
MACRIDIS Comparative Politics. Notes and Readings. 8th ed. Belmont, CA: Wadsworth Publishing,
1996. pp. 169 170. Citatul în original: [t]he deepening of legitimacy problems of authoritarian
regimes in a world where democratic values were widely accepted .
13 Pentru simplitate, notele din text au fost omise.
Continuitatea cu PN interbelic se poate trasa deopotriv în termeni de
persoane i stil politic. Tradi ionala component greco-catolic , ast zi
mult mai slab decât pe vremea lui Maniu, a imprimat partidului o aur
de austeritate i moralism ce aducea pu in a bigotism într-o capital
levantin ca Bucure tiul. Numai c acest moralism de mod veche a
sfâr it prin a-i impresiona chiar i pe zeflemi tii români, în special într-un
moment când campania anticorup ie este la ordinea zilei. În momentul
de fa , PN CD este partidul principal al coali iei guvernamentale o
forma iune cre tin-democrat în sens slab , dup cum am explicat mai
sus i încearc s - i men in aura purist în timp ce promoveaz
reforme dureroase. Vagile elemente cre tin-sociale din programul
propriu sunt departe de a putea fi puse în practic astfel c de voie, de
nevoie , în cazul PN CD, politicile sunt mai liberale decât discursul.
Partidul hegemon î i pune hot rîtor amprenta asupra profilului CDR, cu
atît mai mult cu cît se bucur i de sprijinul exterior al institu iei
preziden iale, unde i-a impus reprezentantul. [pagina 35]

Urmeaz acum variantele transcrise ale acestora într-o lucrare


studen easc . Reproduc fragmentele plagiate f r men ionarea sursei i în
form segmentat pentru a putea eviden ia formele de plagiat:14
a) reproducerea exact a cuvintelor unui alt autor cu omiterea
ghilimelelor i a referin ei precise
CDR este o alian dominat cu autoritate de PN CD, singurul
partid istoric din Europa de Est care i-a luat revan a împotriva
fo tilor comuni ti învingându-i dup 1989 în alegeri libere.
[Autorul lucr rii a preluat cuvânt cu cuvânt prima propozi ie a
fragmentului de pe pagina 35, omi ând atât ghilimelele, cât i
sursa cea mai grav form de furt intelectual.]
b) redarea cu alte cuvinte, altfel spus reformularea în cuvinte proprii, a
textului altuia f r a ad uga referin a (precis ),
În momentul de fa , cu t oa te p r eten iile PNL d e r ed is cu ta r e
a locu lu i i r olu lu i s u în ca d r u l CDR, PN CD este partidul
principal al coali iei guvernamentale ch ia r d a c promoveaz
reforme dureroase. [Autorul lucr rii a reformulat
(par ial) a asea fraz a fragmentului de pe pagina 35, inserând
i un comentariu propriu. Tehnica r mîne îns defectuoas i
necinstit , c ci procedeul folosit nu îl degreveaz pe autor de
obligativitatea specific rii sursei.]
c) reformularea i/sau rezumarea ideilor altuia f r a ad uga referin a
precis .
Faptul c partidele politice din Europa de Est sînt crea ii
artificiale lipsite de baz social i c ele sînt atipice,
neclasificabile i diferite de omoloagele lor din Occident
d eja o teor ie ca r e în cep e s a ib u n s u p or t d in ce în ce m a i
r ed u s d u p a leger ile d in 1 9 9 6 . [Autorul rezum succint ideea
pe care politologul bucure tean o exprim în introducerea
articolului s u i o demonstreaz ulterior. Acest lucru trebuia
f cut îns cu men ionarea sursei, nemaivorbind de preluarea
textual a primei p r i a frazei.]

14 Modific rile operate de plagiator le-am marcat cu alt tip de caractere i culoare albastr (
).
Continu m exemplele negative cu un text original scris în limba englez
care a fost folosit la scrierea unei lucr ri în scopul ob inerii titlului de licen iat în
tiin ele politice.15
a) reproducerea exact în traducere proprie a cuvintelor unui alt
autor cu omiterea ghilimelelor i a referin ei precise
Originalul:
Second, since one s attachment to the social basis of certain
cleavages is defined by attributes which can sometimes change
with relative ease, this social basis represents a grouping and a
set of social relationships which are normally much more fluid
than that constituted by the cleavage itself. The cleavage, on the
contrary, is a set of social relationships which implies some level
of external closure which, in turn, is always more pronounced
than that of the social group.16
Textul corespunz tor din lucrarea studen easc :
În al doilea rînd, de vreme ce aparten a unui individ la baza
social a anumitor clivaje este definit pe baza unor atribute care
pot uneori s se schimbe relativ cu u urin , aceast baz
social reprezint o grupare i un set de rela ii care în mod
normal sunt mai fluide ca acelea constituite de clivaj însu i.
Clivajul, în schimb, este un set de rela ii sociale care implic un
anumit nivel de închidere înspre exterior, care, la rîndul-i, este
mai pronun at decît cea a grupului social.
[Autorul lucr rii a tradus altfel spus a preluat cuvânt cu
cuvânt fragmentul original omi ând atât ghilimelele, cât i sursa.
Am spus anterior c aceasta este cea mai grav form de furt
intelectual, or gravitatea cazului de fa este sporit i de
servilitatea cu care studentul în cauz reproduce ideile autorilor.
Din dorin a de a fi cât mai elocvent preia pîn i tipografia
pasajului f r a men iona acest lucru. PROCEDURA CORECT :
punerea în ghilimele a fragmentului i ad ugarea în întregime a
notei nr. 12 din materialul de fa .]
b) redarea cu alte cuvinte, altfel spus reformularea în cuvinte proprii, a
textului altuia f r a ad uga referin a (precis )
Originalul:
[T]hus various authors refer to cleavages as political or cultural,
as structural or non-structural, as institutionalised or
uninstitutionalised, and so on, a practice which, while often
clarifying what is meant by the individual author, inevitably tends
to deprive the concept itself of its own independent theoretical
value. Authors such as Dahl, for example who speak of
political cleavages which are primarily defined in terms of
political attitudes and behaviour, and who thus attempt to free
the concept from an emphasis on the link to social structural
variables, end up by failing to distinguish the notion of political
cleavage from other concepts such as political opposition or
political division.17

15 Comisia a detectat plagiatul i a respins lucrarea de licen pe motivul nerespect rii normelor
referitoare la onestitatea academic .
16 STEFANO BARTOLINI PETER MAIR Identity, Competition and Electoral Availability: The Stabilisation of
European Electorates 1885 1985. Cambridge: Cambridge University Press, 1990. p. 218. (Italice
în original.)
17 Ibid. p. 213. (Italice în original.)
Textul corespunz tor din lucrarea studen easc :
Ca i Kitschelt adopt defini ia clivajului dat de Bartolini i Mair,
pe care o voi prezenta în continuare pe larg. Exist o serie de
autori care se refer la clivaje ca fiind politice sau culturale,
structurale sau non-structurale, institu ionalizate sau
neinstitu ionalizate. Îns ace tia nu deosebesc clivajul de
opozi ia politic i de diviziunile sociale implicate de stratificarea
social . [Autorul lucr rii a reformulat (oarecum) cea de-a doua
fraz a fragmentului, preluând îns textual aproape în
întregime prima fraz . În acest caz autorul avea obligativitatea
specific rii sursei, ba mai mult i punerea ghilimelelor pentru
prima fraz . În plus, maniera în care a procedat este necinstit ,
c ci ne promite o prezentare detaliat a unei defini ii de un
alineat, dar reproduce aproape întreaga introducere i justificare
pe care o dau BARTOLINI i MAIR propriei lor defini ii, folosind
adesea chiar cuvintele acestora dup cum reiese i din
fragmentul anterior.]
c) reformularea i/sau rezumarea ideilor altuia f r a ad uga referin a
precis .
Originalul:
First, the choice of players in a democratic order raises the
question of citizenship. Citizenship defines the range of players
who are entitled to enjoy the universal rights of participation
conferred on members of a political system. Political divisions
about ethnicity, race, and regional collective identities usually
involve distributive alternatives and conflicts about rules of
political decision making but are primarily focused on alternative
views of citizenship. At one end of the spectrum are demands for
an inclusive definition of citizenship, calling for the acceptance of
individuals as members of the polity regardless of ascriptive
economic, cultural or racial attributes. At the other end is an
exclusive definition of citizenship based on the cultural and
socioeconomic homogeneity of a polity s citizenry.18
Textul corespunz tor din lucrarea studen easc :
Mai întîi, alegerea juc torilor într-o ordine democratic ridic
întrebarea cet eniei. Cet enia define te grupul de juc tori care
sunt îndrept iti s se bucure de drepturile universale ale
particip rii acordate membrilor unui sistem politic. La un cap t al
spectrului sunt cereri pentru o defini ie cuprinz toare a cet eniei
(universalist ), care propune acceptarea indivizilor ca membrii ai
sistemului politic indiferent de atributele economice, culturale sau
rasiale. La cel lalt cap t al spectrului exist o defini ie
exclusivist (ascriptiv ) bazat pe omogenitatea cultural i
socio-economic a cet eniei membrilor sistemului politic.
[Cu oarecare indulgen se poate afirma c autorul rezum ideile
lui Kitschelt. Practic îns omite doar o fraz i coloreaz doar
traducerea cu inserarea unor clarific ri ce îi apar in. M car
referin a trebuia indicat printr-o not , dar demersul corect mai
presupunea i evitarea într-o cât mai mare m sur a cuvintelor
folosite de politologul german. (Omiterea italicelor atrage dup
sine i omiterea preciz rii de la sfîr itul notei nr. 14.)]

18 HERBERT KITSCHELT The Formation of Party Systems in East Central Europe. , in Politics and
Society, vol. 20 (March 1992) no. 1, p. 12. (Italice în original.)
BIBLIOGRAFIE:
*** Îndreptar ortografic, ortoepic i de punctua ie. Ed. a IV-a. Bucure ti: Editura
Academiei Republicii Socialiste România, 1983.
*** Plagiarism: What It Is and How to Recognize and Avoid It. ,
[http://www.indiana.edu/%7Ewts/pamphlets/plagiarism.shtml], desc rcat la
data de 3 ianuarie 2005.
BABBIE, EARL Survey Research Methods. 2nd ed. Belmont, CA: Wadsworth
Publishing Company, 1990.
The Practice of Social Research. 8th ed. Belmont, CA: Wadsworth Publishing
Company, 1998.
ECO, UMBERTO 1996. Hogyan írjunk szakdolgozatot? [Cum s scriem o lucrare de
licen ?] Budapest: Kairosz Kiadó.
TRIVEDI, LISA WILLIAMS, SHARON Using Sources , [http://www.hamilton.edu/
academics/resource/wc/usingsources.html], desc rcat la data de 3 ianuarie
2005.