Articolul nehotarat si articolul hotarat

Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o

consoana sau cu unul din sunetele w si y (semiconsoane):
a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an
Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o
vocala sau cu h mut:
an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un brat
In limba engleza, articolul nehotarat este acelasi pentru toate genurile si se
foloseste numai la singular; el se traduce prin un sau o in functie de genul
substantivului din limba romana:
a pupil = un elev, o eleva ; a desk = o catedra, un birou ; a boy = un baiat
Spre deosebire de limba romana, articolul nahotarat se foloseste in limba
engleza inaintea numelor predicative desemnand sexul, profesiunea,
titlul,calitatea cuiva etc:
!ac" is a bo# Ann is a girl She is a teacher $e is a student
Articolul hotarat in limba engleza este the %l se aseaza intotdeauna
inaintea cuvintelor pe care le determina si are aceeasi forma pentru toate
genurile, atat la singular, cat si la plural:
the teacher = profesorul ; the students = studentii ; the girl = fata
Genul substantivelor
In limba engleza sunt trei genuri:
a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si uneori
animale sunt de gen masculin:
father = tata ; dog = caine
b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si uneori
animale sunt de gen feminin:
mother = mama ; cat = pisica
c) substantivele care desemneaza obiecte, notiuni abstracte si animale,
cand nu se specifica sexul, sunt de gen neutru:
chair = scaun ; horse = cal
&nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin, cat si
de gen feminin sunt de gen comun:
teacher = profesor, profesoara ; student = student, studenta ; pupil = elev,
eleva ; friend = prieten, prietena
Pronumele personal
'ronumele personale in limba engleza sunt:
I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we = noi ;
you = voi, dv. ; they = ei, ele
'ronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare, indiferent de locul sau
in propozitie He (el) se foloseste pentru persoane de gen masculin, iar she
(ea), pentru persoane de gen feminin; it este pronumele personal pentru
genul neutru, persoana a III(a singular, si inlocuieste restul substantivelor
din limba engleza, adica cele ce denumesc lucruri si animale In mod
exceptional, se foloseste uneori pronumele he sau she pentru unele animale
domestice, ca dog, cat.
Spre deosebire de limba romana, in engleza este obligatorie prezenta
pronumelui inainte de verb (intrucat engleza este o limba analitica si nu are
desinente deosebite pentru fiecare persoana)
I am a teacher (sunt profesor, profesoara)
you are bo#s (sunteti baieti)
he is a student (e student)
we are )oman (suntem femei)
they are men (sunt barbati)
Pluralul substantivelor
'luralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia -s la
forma singularului:
a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats
Substantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula, avand
pluralul neregulat:
a man - men ; a woman - women
Verbul ! "#
Indicativul pre$ent %he Present Indicative&

Forma
afirmativa
(*he Affirmative
+orm)
Forma
Interogativa
(*he Interrogative
+orm)
Forma negativa
(*he ,egative
+orm)
Forma interogativ-
negativa
(*he Interrogative(
,egative +orm)
I am = (eu) sunt
am I - = sunt (eu)
-
I am not = (eu)
nu sunt
am I not - = nu sunt
(eu) -
#ou are = (tu)
esti
are #ou - = esti
(tu) -
#ou are not =
(tu) nu esti
are #ou not - = nu esti
(tu) -
he is = (el) este
is he - = este
(el) -
he is not = (el)
nu este
is he not - = nu este
(el) -
she is = (ea) este
is she - = este (ea)
-
she is not = (ea)
nu este
is she not - = nu este
(ea) -
it is = (el, ea)
este
is it - = este (el,
ea) -
it is not = (el, ea)
nu este
is it not - = nu este
(el, ea) -
)e are = (noi)
suntem
are )e - = suntem
(noi) -
)e are not =
(noi) nu suntem
are )e not - = nu
suntem (noi) -
#ou are = (voi)
sunteti
are #ou - = sunteti
(voi) -
#ou are not =
(voi) nu sunteti
are #ou not - = nu
sunteti (voi) -
the# are = (ei,
ele) sunt
are the# - = sunt
(ei, ele) -
the# are not =
(ei, ele) nu sunt
are the# not = nu sunt
(ei) -
In vorbirea curenta, se folosesc adesea forme contrase ale verbelor
auxiliare (la afirmativ si la negativ) +ormele contrase pentru verbul to be
se obtin fie prin reducerea primei vocale a verbului si punerea unui
apostrof intre subiect si verb, fie prin contragerea vocalei o din negatia not
si inlocuirea acestei litere prin apostrof:

Afirmativ egativ (. forme posibile)
I/m I/m not 0 (
#ou/re 1ou,/re not 0 #ou aren/t
he/s, she/s, it/s he/s, she/s, it/s not 0 he, she, it isn/t
)e/re )e/re not 0 )e aren/t
#ou/re #ou/re not 0 #ou aren/t
the#/re the# /re not 0 the# aren/t
,ota: 2a cea de(a doua forma a negativului prescurtat negatia not este
legata de verb, iar vocala o cade si se inlocuieste cu apostroful
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(#
his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp
%l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin acesta,
aceasta, acest sau aceast! in functie de genul substantivului romanesc pe
care il determina:
"his student is good (Acest 0aceast30 student03 este bun03)
his poate fi atat pronume, cat si ad4ectiv demonstrativ
"his exercise is good (ad4ectiv)
"his is a good exercise (pronume)
+orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia# acestea.
"hese bo#s are pupils (ad4ectiv)
"hese are good boo"s (pronume)
,ota: Ad4ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului:
a good student, a bad pencil
Ad'ectivul
In limba engleza ad4ectivul este invariabil, avand o singura forma pentru
toate genurile si pentru ambele numere:
a good bo# = un baiat bun ; a good girl = o fata buna ; t)o good bo#s =
doi baieti buni ; t)o good girls = doua fete bune
In limba engleza, ad4ectivele folosite ca atribute, oricate la numar, preceda
in general substantivul pe care il modifica:
a good red pencil ; a bad brown paper
In exemplele: the s"# is blue; the chairs are brownad4ectivele blue si
brown sunt folosite ca nume predicative; ca atare, ele urmeaza
substantivele pe care le modifica
Genitivul in limba en)le$a
In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive:
5 6enitivul in *s $"he %ossessive &ase, numit uneori si 'axon (enitive)
sau genitivul sintetic, care se formeaza cu a4utorul apostrofului plus s (*s)
adaugat substantivului care indica pe posesor, atunci cand substantivul este
la singular, si al apostrofului fara s, atunci cand substantivul posesor este la
plural (in cazul substantivelor cu pluralul regulat):
the student*s teacher = profesorul studentului ; the students* teacher =
profesorul studentilor
insa: the children*s des"s = bancile copiilor
6enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive care desemneaza
persoane sau uneori cu substantive nume de animale:
+ohn*s hair is bro)n
*he pupil*s boo" is on the table
*he dog*s name is Spot
. 6enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau genitivul
analitic, care poate fi folosit atat pentru fiinte, cat si pentru lucruri:
*he )alls of the room are )hite
*he chair of the teacher is bro)n
+onstructii cu prepo$itii
In lima engleza, ca regula generala si spre deosebire de limba
romana, substantivul se articuleaza cand este precedat de o epozitie:
*he flo)ers on the table are pin" and blue (+lorile de pe masa sunt roz
si albastre)
*he man is in the room (7mul este in camera)
*he teacher/s pen is on the des" (Stiloul profesorului este pe catedra)
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(#
'ronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat in spatiu
sau in timp %l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin:
acela, aceea, acel, acea, in functie de genul substantivului romanesc pe
care(l determina:
"hat is a student (Acela 0aceea0 este student0a0)
"hat poate fi atat pronume, cat si ad,ectiv demonstrativ:
"hat bo# is a pupil(ad,ectiv) (Acel baiat este elev)
"hat is a )all(pronume) (Acela este un perete)
'luralul lui that este those %l se traduce prin aceia, acelea, acei, acele:
"hose girls are pupils (Acele fete sunt eleve)
"hose are good pupils (Aceiaa 0acelea0 sunt elevi 0eleve0 buni 0bune)
,umeralele cardinale
a) ,umeralele cardinale reprezentand numerele intre 58 si 59 se termina in
sufixul -teen:
58 thirteen ; 5: fourteen ; 5; fifteen ; 5< sixteen ; 5= seventeen ; 5>
eighteen ; 59 nineteen
b) ,umeralele cardinale reprezentand zecile intre .? si 9? se termina in
sufixul -ty:
8? thirty ; :? fourty ; ;? fifty
c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire:
<> sixt#-eight ; .8 t)ent#-three
d) @upa sute, cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati, se pune
con4unctia and:
5?; one hundred and five ; =8> seven hundred and thirt#(eight ; .5= t)o
hundred and seventeen
e) ,umeralele hundred, thousand si million nu primesc terminatia -s
cand sunt precedate de alte numerale:
8?? three hundred ; ;,??? five thousand (fift# hundred) ; .,???,??? t)o
million
,ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite nedeterminat devin
substantive si primesc terminatia -s:
"housands and thousands of #oung people practise sports (Aii si mii de
tineri fac sport)
*here are hundreds of old trees in the par" (Sunt sute de copaci batrani
in parc)
f) 6rupele de trei cifre reprezentand sute, mii, milioane etc se despart prin
virgula:
<,??? six thousand ; 5,???,??? one million
In schimb, zecimalele se despart prin punct:
5; one point five ; >;< eight point fift#(six sau eight point five six ;
?:(:) (ou) point four
g) ,umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si un miliard
in S&A
h) Anii se citesc in grupe de doua cifre:
59<> nineteen sixt#(eight sau nineteen hundred and sixt#(eight
i) ,umerele de telefon se citesc pronuntandu(se fiecare cifra:
5<8>?9 one(six(three(eight(o(ou)(nine
4) ,umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei case, al unui
tramvai, al lectiei etc si el urmeaza substantivului respectiv:
no5.(number t)elve ; tram ;(tram five ; lesson .(lesson t)o
,umeralele adverbiale
once = o data ; t)ice = de doua ori ; three times = de trei ori ; four times
= de patru ori samd (aso = and so on)
Bele patru operatii aritmetice de baza se numesc :
addition = adunare ; subtraction = scadere ; multiplication = inmultire ;
division = impartire
H#-# I( - H#-# A-#
5 here is (forma de singular) si there are (forma de plural) reprezinta o
constructie cu intelesul de se afla, este, se gaseste ( se afla, sunt, se gasesc
@e cele mai multe ori there is si there are se folosesc la inceputul
propozitiilor precedand subiectul:
"here is a bag on the )riting(table
"here are not man# mista"es in the dictation
Are there man# chairs in the room-
Is there a long ruler on the table-
. +orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is there.,
are there.
8 +orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa verb:
there is not, there are not
,ota: %xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu adverbul
there (acolo)
"here is a man there (Se afla un om acolo)
"here are not man# chairs there (,u sunt multe scaune acolo)
Pluralul (ubstantivelor
a) 'luralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin adaugarea
desinentei -s la singular:
a student - students ; a teacher -teachers ; a pencil - pencils
Substantivele compuse din doua elemente formeaza in general pluralul prin
adaugarea desinentei -s la forma de singular a ultimului element:
*he test-papers are good (2ucrarile de control sunt bune)
b) 'ronuntarea desinentei -s:
5 @esinenta -s se pronunta C$D dupa substantivele terminate in vocala
sau consoane sonore ca b# d# )# l# m# n# v sau thC/D:
a table - tables ; a pupil - pupils ; a pen - pens ; a chair - chaairs ; a
wall - walls ; a flower - flowers
. @esinenta -s se pronunta CsD dupa substantivele terminate in consoane
surde ca 0# 1# p# t sau thC.D:
a book - books ; a set - sets ; a mistake - mistakes ; a sheett - sheets
8 Substantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s, -ss, -se,
-2, -$, -sh, -)e, -ch) formeaza pluralul prin adaugarea desinentei -es
pronuntata Ci$D; substantivul primeste astfel o silaba in plus:
a class - classes ; a box - boxes ; an exercise - exercises ; a brush -
brushes ; a page - pages ; a bus - buses
Verbul ! HAV#
Indicativul pe$ent

Forma
afirmativa
Forma
interogativa
Forma negativa
Forma interogativ-
negativa
I have=(eu) am
have I- = am
(eu)-
I have not = (eu)
nu am
have I not- = nu am
(eu)-
#ou have=(tu) ai
have #ou- = ai
(tu)-
#ou have not =
(tu) nu ai
have #ou not- = nu
ai (tu)-
he,she,it has =
(el,ea) are
has he,she,it- =
are (el,ea)-
he,she,it has not =
(el,ea) nu are
has he,she,it not- =
nu are (el,ea)-
)e have = (noi)
avem
have )e- = avem
(noi)-
)e have not =
(noi) nu avem
have )e not- = nu
avem (noi)-
#ou have = (voi)
aveti
have #ou- = aveti
(voi)-
#ou have not =
(voi) nu aveti
have #ou not- = nu
aveti (voi)-
the# have = have the#- = au the# have not = have the# not- = nu
(ei,ele) au (ei,ele)- (ei,ele) nu au au (ei,ele)-
+ormele contrase, la afirmativ, negativ si interogativ(negativ sunt:

"he
Affirmative
"he egative $- forme posibile)
"he Interrogative-
egative
I/ve I/ve not 0 I haven/t haven/t I-
#ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t haven/t #ou-
he/s, she/s, it/s
he/s, she/s, it/s not 0 he, she, it
hasn/t
hasn/t he, she, it-
)e/ve )e/ve not 0 )e haven/t haven/t )e-
#ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t haven/t #ou-
the#/ve the#/ve not 0 the# haven/t haven/t the#-
,ota: %xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu acelasi
sens ca si have si has:
She has got much )or" to do (she has much )or" to do)
Ee have got man# lessons toda# ()e have man# lessons toda#)
Ehat have #ou got in this bag- ()hat have #ou in this bag-)
Ad'ectivele nehotarate (!3#, A,4, ,!
5) (ome se foloseste in propozitii afirmative:
A# friend has some boo"s of geograph#
*he# have some ne) curtains at the )indo)
.) Any se foloseste:
a) in propozitii interogative:
$as #our friend any boo"s of %nglish histor#-
$ave #ou got any red pencils-
b) in propozitii negative:
Ee haven/t any lessons no)
*here isn/t any map on the )all
,ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice, oricare,
orice fel de, indiferent ce, indiferent care:
Fead any of these boo"s (Bititi oricare din aceste carti)
As" any student here (Intrebati pe oricare student de aici)
8) ,o se foloseste pentru exprimarea negatiei, atunci cand verbul
propozitiei este la afirmativ:
Ee have no lessons no)
*here is no map on the )all
,ota: Ad4ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de negatie
no, asezat inaintea unei propozitii si despartit de aceasta din urma printr(o
virgula:
o, )e have no lesson no)
Are #ou bus# no)- o, I am not
(ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate
*here are no mista"es in this exercise, there are some in the translations
I have no Guestions to as" $ave #ou any-
7bservatia5: 'ronumele nedefinit corespunzator lui no este none = nici
unul, nici una:
Ee have some %nglish boo"s, the# have none
7bservatia.: (ome poate fi folosit in propozitii interogative, cand are
sensul de ceva, cativa, parte din, un oarecare numar
Bomparati:
$ave #ou some mone#- (Ai ceva, niste bani-)
$ave #ou any mone#- (Ai vreun ban-)
Aa# I see some of #our exercises- ('ot vedea cateva din exercitiile
tale-)
$ave #ou any exercise in this cop#(boo"- (Ai vreun exercitiu in acest
caiet-)
Ad'ectivele nehotarate 5I5#, A 5I5# ; 6#7, A 6#7
5ittle (putin) si a little (putin, ceva) ca ad4ective preceda substantivele
desemnand nume de materie sau abstractiuni (substantive folosite numai la
singular):
*he# "no) little %nglish (%i stiu putina engleza)
Ee are not so bus# no), )e have a little time for %nglish (,u suntem
asa de ocupati acum, avem putin $ceva) timp pentru engleza)
@eosebirea intre ele este ca:
a) little se traduce prin putin, indicand o cantitate insuficienta;
b) a little se traduce prin ceva# putin, indicand o cantitate mica dar totusi
suficienta
$e has little spare time for his friends (Are putin $aproape deloc)
timp liber pentru prietenii sai)
$e has a little spare time *uesda# (Are $ceva) putin timp liber marti)
,ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe:
$e spea"s little (Horbeste putin, aproape deloc)
$e spea"s %nglish a little (Horbeste putin englezeste)
6ew si a 0ew sunt ad4ective determinative sau pronume si preceda
substantivele folosite la plural:
Few students are absent $ad,ectiv) ('utini studenti sunt absenti)
A few students are in the teachers/ stud# $ad,ectiv) (Bativa studenti sunt
in cabinetul de lucru al profesorilor)
$ave #ou man# boo"s- 1es, I have a few $pronume) (Ai multe carti-
@a, am cateva)
Indicativul pre$ent al verbelor principale
Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga
terminatia -s (sau -es) numai la persoana a III(a singular:
*he da# begins ; *hen comes noon ; A# )atch goes too slo)l# ; It
loses ; It gains ; It stops
Bon4ugarea verbului to be)in la 'rezent (%resent Indefinite "ense):
I begin = (eu) incep ; #ou begin = (tu) incepi ; he, she, it begins = (el,ea)
incepe ; )e begin = (noi) incepem ; #ou begin = (voi) incepeti ; the# begin
= (ei) incep
5) 'ronuntarea desinentei -s:
a) @esinenta -s se pronunta surd CsD dupa sunetele consonantice surde:
CpD, CtD, C1D, C0D si C8D (in scris th):
to want - he# she# it wants ; to ask - he# she ask ; to look - he# she# it
looks ; to stop - he# she# it stops
b) @esinenta -s se pronunta sonor C$D dupa sunetele vocalice si dupa
sunetele consonantice sonore: CbD, CdD, C)D, C/D (in scris th), CmD, CnD, ClD:
to gain - he# she# it gains ; to see -he# she# it sees ; to give - he# she# it
gives
c) @esinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Ci$D dupa sunetele
consonantice, in scris: -ss, -ce, -2, -$e, -ch, -sh, -)e:
to lose - he# she# it loses ; to teach - he# she teaches ; to dress - he# she
dresses
.) 7rtografia desinentei -s:
a) Herbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s, -ss, ch, -sh,
-2) primesc la persoana a III(a singular desinenta -es
b) %xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv, care primesc
desinenta -es:
to go - he# she# it goes = a merge ; to do - he# she# it does = a face
c) Herbele terminate in litera -y formeaza persoana a III(a singular in
felul urmator:
( y precedat de o consoana se transforma la persoana a III(a singular
in i, la care se adauga desinenta -es:
to try - he# she it tries
( y precedat de o vocala ramane neschimbat; el este urmat de
desinenta -s:
to play - he# she# it plays ; to say - he# she# it says
,umeralele ordinale si numeralele
a),umeralele ordinale:

(5) the first (>) the eighth (5;) the fifteenth
(..) the t)ent#(
second
(.) the second (9) the ninth (5<) the sixteenth (.8) the t)ent#(third
(8) the third (5?) the tenth
(5=) the
seventeenth
(8?) the thirtieth
(:) the fourth (55) the eleventh (5>) the eighteenth (:?) the fourtieth
(;) the fifth (5.) the t)elfth (59) the nineteenth (;?) the fiftieth
(<) the sixth (58) the thirteenth (.?) the t)entieth (<?) the sixtieth
(=) the
seventh
(5:) the
fourteenth
(.5) the t)ent#(
first
(=?) the seventieth
,umeralele ordinale, cu exceptia primelor trei, se formeaza din numeralele
cardinale corespunzatoare, prin adaugarea sufixului -th
,ota: 6rupul de litere ve din 0ive (;) si twelve (5.) devine 0 in numeralele
ordinale corespunzatoare: the 0i0th (al cincilea), the twel0th (al
doisprezecelea)
#i)ht primeste doar un h: the eight (al optulea)
Hocala e din nine cade: the ninth (al noualea)
Hocala y de la sfarsitul zecilor se inlocuieste cu ie: the twentieth (al
douazecelea)
b) ,umeralele fractionare: fractii simple (&ommon Fractions)
50> (a) one eighth ; .0= t)o sevenths ; 508 (a) one third ; 80; three fifths ;
50: a (one) Guarter (fourth) ; 5 50. one and a half
,ota: @atele se exprima cu a4utorul numeralelor ordinale (citite astfel chiar
daca cifra respectiva este, formal, un numeral cardinal):
(7n) the 5
st
of @ecember ((on) the first of @ecember)
@ecember 5
st
(@ecember the first)
Aarch 5<
th
(Aarch the sixteenth)
!une .8
rd
(!une the t)ent#(third ; the t)ent#(third of !une)
Pluralul substantivelor terminate la sin)ular in -6, -6#
Se formeaza prin schimbarea consoanei 0 in v si adaugarea desinentei -es
(la substantivele terminate in -0) si a desinentei -s (la substantivele
terminate in -0e):
*he leaf is green (+runza e verde) ; *he leaves change their colour
(+runzele isi schimba culoarea)
$is wife is a teacher (Sotia sa e profesoara) ; *heir wives )or" in a
hospital (Sotiile lor lucreaza intr(un spital)
%xceptii: roof (=acoperis) ( roofs ; cliff (=stanca) ( cliffs ; handkerchief
((=batista) ( handkerchiefs
hoof (= copita) ( hoofs, hooves ; wharf (=chei, debarcader) ( wharfs,
wharves
Pronumele si ad'ectivele intero)ative 7HA si 7HI+H
7hat (ce) si which (care dintre, care anume) pot fi pronume sau ad4ective
interogative In primul caz ele sunt folosite singure, in al doilea, ele
preceda un substantiv:
.hat boo" is this- (ad,ectiv) (Be carte este aceasta-)
.hat is this- (pronume) (Be este aceasta-)
Spre deosebire de what, which are intotdeauna un sens selectiv:
In which season is it cold- (In care anotimp este frig-)
.hich of the students is !ohn- (Bare din studenti este !ohn-)
&n al treilea pronume interogativ este who = cine Acesta nu poate fi
folosit ca ad4ectiv interogativ:
.ho is this bo#- (Bine este acest baiat-)
.ho is #our teacher- (Bine este profesorul vostru-)
6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a

at = la (static) arata locul I am at the facult#
to
= la (arata directia si se foloseste dupa
verbe de miscare)
I go to the blac"board
%xceptie: I go home
on
= pe
*he boo" is on the
des"
= in /iua de (folosit pentru a arata data,
ziua)
*here are no classes on
Sunda#
$e returns on the .
nd
of
!une
= la *he# live on a farm
I am )or"ing on a
report
upon = pe (implicand si miscare)
'ut these boo"s upon
the others
in
= 0n (in cateva cazuri corespunde cu pe
din limba romana)
*he# are in the garden
*here is a plane in the
s"#
*here are bo#s and
girls in the street
*he farmers are in the
fields
in se foloseste deasemenea cu substantive
care exprima anul, luna, anotimpul sau
partile /ilei (cu sens adverbial)
In summer )e go on
holida#s
It often rains in
7ctober
I go to m# lectures in
the morning
into = 0n (implica directia si patrunderea)
Bome into the garden
6o into the stud#
between = 0ntre (doua persoane sau lucruri)
At the table I sit
between Aother and
+ather
*he boo"case is
between the )indo)
and the door
amon)
= printre (mai multe persoane sau
obiecte)
*he teacher is among
his students
1ou are happ# among
#our friends
o0 = folosit in special pentru genitiv
*he pages of this boo"
*he cildren of m#
brother
0rom = din, de la (aratand provenienta) $e comes from
2ondon
*hese apples are from
that tree
Ad'ectivele posesive
+ormele ad4ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui personal:
ele corespund celor trei persoane (singular si plural), avand forme
deosebite pentru cele trei genuri ale persoanei a III(a singular:
I have a name ( 1y name is *om
1ou have a teacher ( 2our teacher is a man
$e has a hat ( 3is hat is gre#
She has a ne) )rist()atch ( 3er )rist()atch is fast
It (the room) has t)o )indo)s ( Its )indo)s are open
Ee have some friends ( 4ur friends are here
1ou have t)o 4umpers ( 2our 4umpers are made of )ool
*he# have fine shirts ( "heir shirts are )hite
Ad4ectivele posesive sunt:
Ae=eu
3ine=al meu
my = meu, mea, mei, mele
your = tau, ta, t3i, tale
his = s3u, sa, s3i, sale, lui
her = ei, s3u, sa, s3i, sale
its = s3u, sa ; lui, ei
our = nostru, noastra, nostri, noastre
your = vostru, voastra, vostri, voastre
their = lor
Spre deosebire de limba romana, in limba engleza ad4ectivul posesiv se
acorda in persoana si numar cu posesorul, nu si cu obiectul posedat:
my sister = sora mea ; my teacher = profesorul meu ; my friends =
prietenii mei ; my clothes = hainele mele
In timp ce in limba romana, ad4ectivul posesiv se aseaza dupa substantiv, in
limba engleza el precede substantivul, nemaifiind necesara si folosirea unui
articol:
Ehat time is it b# your )atch-
"heir soc"s have a nice pattern (Sosetele lor au un desen frumos)
In limba engleza, substantivele care desemneaza parti ale corpului si
obiecte de imbracaminte sunt deseori insotite de un ad4ectiv posesiv:
It is cold 'ut on your overcoat (% frig 'une(ti pardesiul)
Ee see )ith our e#es (Hedem cu ochii)
$e has a boo" in his hand (Are o carte in mana)
'ut #our hat on your head ('une(ti palaria pe cap)
Pronumele posesive
'ronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat %le au forma
asemanatoare cu cele ale ad4ectivelor posesive ,u exista pronume
posesive pentru persoana a III(a neutru, singular
'ronumele posesive sunt:

Ad,ective posesive %ronume posesive
*his is my boo" It is mine
*his is your hat It is yours
*his is his coat It is his
*his is her bag It is hers
*his is its leg
(the leg of the table)
(
*hese are our gloves *he# are ours
*hese are your umbrellas *he# are yours
*hese are their suits *he# are theirs
'ronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul, nu si cu
obiectul posedat, ca in limba romana:
*his dog is mine (Acest caine este al meu)
*hese clothes are mine (Aceste haine sunt ale mele)
6orma nepersonala 9I,G

5) +orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca:
a) un participiu nedefinit (Indefinite %articiple), aratand o actiune in
desfasurare sau o stare:
bris"l# walking to or comig from ( ducandu(se repede sau
intorcandu(se de la
getting off the tram ( dandu(ne 4os din tramvai
'articipiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc
b) un ad4ectiv verbal, traducandu(se in acest caz printr(un ad4ectiv sau
printr(un substantiv cu valoare de atribut:
shining e#es ( ochi stralucitori ; loving parents ( parinti iubitori
c) un substantiv verbal:
"he building of a house ta"es about six months (Bonstruirea unei
case dureaza circa sase luni)
d) un gerund, constructie specifica limbii engleze, caracterizata prin
natura sa dubla verbala si substantivala Se poate traduce in limba romana
fie printr(o forma verbala, fie printr(una substantivala:
5earning a foreign language is not difficult (A invata o limba straina
nu este greu 0 Invatarea unei limbi straine nu este grea)
*he# all en4o# seeing a good performance (2e place sa vada un
spectacol bun 0 Hederea unui spectacol bun ii incanta)
Fetineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba engleza este
gerund(ul si nu infinitivul sau con4unctivul ca in limba romana:
I thin" of going to a concert (Aa gandesc sa merg la concert)
$e persists in making spelling mista"es (Bontinua sa faca greseli de
ortografie)
.) Bonstruirea formei nepersonale in -in):
+orma nepersonala -in) se construieste cu a4utorul terminatiei -in)
adaugata la infinitivul scurt al verbului:
to read ( reading ; to be ( being
dupa urmatoarele reguli ortografice:
a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala inaintea
desinentei -in):
to )rite ( writing ; to come ( coming ; to love ( loving
b) verbele monosilabice terminate intr(o consoana precedata de o vocala
scurta dubleaza consoana finala inaintea terminatiei -in), precum si verbele
bisilabice, cand accentul cade pe ultima silaba:
to sit ( sitting ; to stop ( stopping ; to beg ( begging ; to begin (
beginning ; to prefer ( preferring
c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau de o
vocala pastreaza terminatia neschimbata inaintea desinentei -in):
to stud# ( studying ; to pla# ( playing
,ota: *rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale in y
inaintea desinentei -in):
to lie ( lying (a sta culcat, a zacea) ; to die ( dying ; to tie ( tying (a lega)
Adverbul de mod
Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la ad4ective:
new(ad4) - newly(adv) ; brisk - briskly ; usual - usually ; bad - badlly ;
nice - nicely ; slow - slowly
&nele ad4ective au doua forme adverbiale, una identica cu aceea a
ad4ectivului, cealalta formata din ad4ectiv prin adaugarea sufixului -ly; cele
doua adverbe au sensuri deosebite:

ad'ective adverbe traducerea
hard (tare, greu)
hard din greu, staruitor
hardly de(abia, cu greu
late (tarziu)
late tarziu
lately in ultimul timp
near (aproape)
near aproape
nearly aproape ca, aproximativ
*he# )or" hard (%i muncesc staruitor) ( I can hardly understand )hat
the# sa# (@e(abia inteleg ce spun)
$e never comes home so late (,u vine niciodata tarziu acasa) ( 5ately
he has been bus# (%ste ocupat in ultimul timp)
*he# live near (Stau aproape) ( She nearly cut her finger (Apropape ca
s(a taiat la deget)
&nele adverbe au aceeasi forma ca si ad4ectivele corespunzatoare:
fast(ad4) ( fast(adv) = rapid, repede, iute ; far ( far = departe ; hard (
hard = din greu
(ubstantivele care denumesc o materie ; Anotimpurile
Substantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol:
&halk is )hite (Breta este alba) ; (rass is green (Iarba este verde) ; Ink
is blac", red and blue (Berneala este neagra, rosie si albastra)
In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se folosesc:
a) fara articol, daca sunt folosite ca substantive, in sens general:
Autumn has three months (*oamna are trei luni)
b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial:
In autumn the da#s are not ver# long (*oamna zilele nu sunt prea
lungi)
In winter it is sometimes ver# cold (Iarna uneori este foarte frig)
c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumit anotimp:
"he winter of 59=. (Iarna anului 59=.) ; "he summer of 59<8 (Hara
anului 59<8)
Pre$entul +ontinuu
In limba engleza exista doua sisteme de con4ugare din punctul de vedere al
aspectului, al duratei actiunii:
5) Aspectul nedefinit sau comun ("he &ommon Aspect), care arata ca o
actiune se petrece in mos obisnuit, fara a indica durata desfasurarii ei:
*he famil# generall# spend their evening together (@e obicei familia
isi petrece seara impreuna)
!ohn writes his exercises and learns his lessons ever# da# (!ohn isi
scrie exercitiile si invata lectiile in fiecare zi)
.) Aspectul continuu ("he &ontinuous Aspect), care exprima o actiune in
curs de desfasurare la un moment dat 'rezentul continuu arata ca actiunea
are o oarecare durata in prezent, se petrece in momentul vorbirii:
Ehat are the# doing no)- (Be fac ei acum-)
*he# are listening to a beautiful concert (Asculta un concert frumos)
'rezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu a4utorul
timpului prezent al auxiliarului to be, urmat de participiul nedefinit al
verbului de con4ugat
Bon4ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense

Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-
egative Form
I am reading
(citesc)
am I reading-
(citesc-)
I am not reading
(nu citesc)
am I not reading- (nu
citesc-)
#ou are reading
(citesti)
are #ou reading-
(citesti-)
#ou are not
reading (nu
citesti)
are #ou not reading-
(nu citesti-)
he, she is
reading (citeste)
is he, she reading-
(citeste-)
he, she is not
reading (nu
citeste)
is he, she not readig-
(nu citeste-)
)e are reading
(citim)
are )e reading-
(citim-)
)e are not
reading (nu
citim)
are )e not reading-
(nu citim-)
#ou are reading
(cititi)
are #ou reading-
(cititi-)
#ou are not
reading (nu cititi)
are #ou not reading-
(nu cititi-)
the# are reading
(citesc)
are the# reading-
(citesc-)
the# are not
reading (nu
citesc)
are the# not reading-
(nu citesc-)
+ormele contrase:

Affirmative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I/m reading I/m not reading (
#ou/re reading #ou/re not (#ou aren/t) reading aren/t #ou reading-
he/s, she/s
reading
he/s, she/s not (he isn/t, she isn/t)
reading
isn/t he, she reading-
)e/re reading )e/re not ()e aren/t) reading aren/t )e reading-
#ou/re reading #ou/re not (#ou aren/t) reading aren/t #ou reading-
the#/re reading the#/re (the# aren/t) reading aren/t the# reading-
,ota5: Atat formele prezentului nedefinit, cat si cele ale prezentului
continuu din limba engleza se traduc la fel in limba romana:
$e reads interesting boo"s (%l citeste carti interesante)
$e is reading a ver# interesting boo" (%l citeste o carte foarte
interesanta)
Bomparati:

%resent &ontinuous "ense %resent Indefinite "ense
!ohn is doing his home)or" $e does his home)or" ever# da#
I am learning %nglish no) I learn %nglish at the +acult#
,ota.: 'rezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru a
exprima actiuni de care suntem siguri ca se vor infaptui:
*he# are broadcasting another %nglish lesson next )ednesda# (Hor
transmite o alta lectie de engleza miercurea viitoare)
Ehere are #ou spending #our summer holida# this #ear- (&nde iti vei
petrece vacanta de vara anul acesta-)
,ota8: 'rezentul continuu al verbului to )o 6 infinitivul lung al verbului
de con4ugat reda actiuni care urmeaza sa aiba loc intr(un viitor apropiat In
acest caz el exprima:
( o intentie (a intentiona, a avea de gand sa):
She is going to ma"e a report (Ha face un raport 0referat0)
I am going to as" them to come to supper (Intentionez 0am de gand0
sa(i invit la cina)
( o probabilitate sau o certitudine:
I thin" I/m going to have the flu (Bred ca voi face o gripa)
I thin" it is going to rain (Bred ca o sa ploua)
,ota:: Intrucat aspectul continuu exprima actiuni ca procese care se
desfasoara in timp implicand ideea de durata, el nu poate fi folosit cu verbe
ca: to arrive (a sosi), to 'ump (a sari), etc
Bategorii de verbe care nu sunt folosite la prezentul continuu:

7erbe care exprima
procese
mintale sau actiuni
ale
simturilor
to understand = a
intelege
*he students understand english
to know = a sti *he# know %nglish
to think = a crede
insa to think = a
gandi
I think this is a good novel
(Bred ca este un roman bun)
Ee are thinking of our holida#s
(,e gandim la vacanta noastra)
to hear = a auzi *he# hear a bo# calling
to see = a vedea
insa to see = a se
vedea cu, a se intalni
cu
I see an %nglish paper on #our
des" (Had o lucrare de engleza
pe biroul tau)
$e is seeing her ever# Sunda#
(%l o vede, o intalneste, in
fiecare duminica)
7erbe care exprima
actiuni
sau stari nelimitate
ca durata#
sentimente
to love = a iubi !ohn loves his little sister
to like = a placea
I like the ne) buildings of our
to)n
to hate = a urI Ee hate )ar
(ubstantive colective
a) Buvantul 0amily este un substantiv colectiv atunci cand se refera la
membrii componenti ai familiei In acest caz el este insotit de un verb la
plural
*he famil# are listening to a concert
*he famil# spend their time together
Feferirea se face la membrii familiei respective
b) Buvantul people (oameni, lume) se acorda deasemenea cu verbul la
plural:
Aan# people are in the street (Sunt multi oameni pe strada)
,ota: Atat 0amily, cat si people pot fi si substantive individuale, in care
caz au si forma de plural People folosit ca substantiv individual are sensul
de popor:
a family = o familie ; t)o families = doua familii
the Fomanian people = poporul roman ; the peoples of %urope =
popoarele %uropei
Pronumele relativ pentru persoane
7ho, pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele relativ who
folosit atunci cand substantivul antecedent desemneaza o persoana:
.ho is there- (pronume interogativ) (Bine e acolo-)
*he bo# who is singing is !ohn (pronume relativ) (Jaiatul care canta
este !ohn)
Verbe modale
Herbele can, may, must se numesc verbe modale, pentru ca exprima
atitudinea vorbitorului fata de actiunea pe care urmeaza sa o indeplineasca
Actiunea este considerata ca:
( posibila: I can read %nglish no) ('ot sa citesc 0stiu sa citesc0
englezeste acum)
( necesara: 1ou must do it toda# (*rebuie sa o faci azi) ; *he# must sta#
here (%i trebuie sa ramana aici)
( permisa: 1ou may go there (at) an# time ('oti 0ai voie0 sa te duci acolo
oricand)
( probabila: It may rain (Se poate 0e posibil0 sa ploua)
Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi folosite la
toate timpurile si modurile con4ugarii, ele avand cel mult doua forme
verbale (prezent si trecut):
%re/ent Trecut
can could
may might
must pentru trecut se foloseste had to
Herbele can, may, must au urmatoarele caracteristici:
( sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt:
1ou ma# go there )hen #our classes are over(*e poti duce acolo cand
se termina orele
Ee can go there b# bus or )e ma# ta"e a tram(,e putem duce acolo
cu autobuzul sau putem lua tramvaiul
$e must keep indoors(*rebuie sa ramana in casa
( 0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare:
&an #our friend spea" %nglish- (Stie prietenul tau sa vorbeasca
englezeste-
$e cannot spea" it ver# )ell(,(o vorbeste prea bine
1ust #ou )or" all the time-(*rebuie sa lucrati tot timpul-
1ou must not smo"e so much(,u trebuie sa fumezi atat de mult
1ay I as" #ou a Guestion('ot sa va pun o intrebare-
$e may not find m# address(S(ar putea sa nu(mi gaseasca adresa
,ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur cuvant:
cannot, iar 0orma contrasa este can*t
( verbele modale nu primesc terminatia -s la 'rezent, persoana a III(a
singular:
She can translate an %nglish text(%a stie sa traduca un text englezesc
It may be late $e must leave('oate sa fie tarziu *rebuie sa plece
,ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa:
I can spea" %nglish $e can read )ell
6orma intero)ativa
2a %re/ent, spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele modale
care formeaza interogativul prin simpla inversiune, celelalte verbe
formeaza interogativul cu a4utorul verbului auxiliar to do la prezent (do
pentru persoana I si a II(a singular si plural, precum si pentru persoana a
III(a plural; does pentru persoana a III(a singular) urmat de infinitivul scurt
al verbului principal
,umai auxiliarul (do, does) se con4uga, verbul principal ramanand
invariabil (la infinitiv)
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:
Se remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor:

verb auxiliar
(do, does)
grupul subiect
(pronume sau substantiv)
infinitivul scurt al
verbului principal
alte elemente
sintactice
@o #ou li"e )inter sports-
@oes 6eorge help #ou-
@o these students stud# )ell-
%resent "ense ("he Interrogative Form):

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
do I "no)- do I do-
do #ou "no)- do #ou do-
does he, she, it "no)- does he, she, it do-
do )e "no)- do )e do-
do #ou "no)- do #ou do-
do the# "no)- do the# do-
6orma ne)ativa
2a %re/ent, forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelor auxiliare
si modale) se construieste cu a4utorul verbului auxiliar do urmat de
particula negativa not si de infinitivul scurt al verbului de con4ugat
7rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

subiect
(pronume sau
substantiv)
verbul
auxiliar
(do, does)
negatia
not
infinitivul scurt
al
verbului de
con,ugat
alte
elemente
sintactice
I do not li"e rain
She does not come )ith us

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
I do not "no) I do not do
#ou do not "no) #ou do not do
he, she, it does not "no) he, she, it does not do
)e do not "no) )e do not do
#ou do not "no) #ou do not do
the# do not "no) the# do not do
In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau forma
negativa scurta) Aceasta forma se obtine din contragerea negatiei not cu
auxiliarul to do:

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
I don/t "no) I don/t do
#ou don/t "no) #ou don/t do
he, she, it doesn/t "no) he, she, it doesn/t do
)e don/t "no) )e don/t do
#ou don/t "no) #ou don/t do
the# don/t "no) the# don/t do
6orma intero)ativ-ne)ativa
+orma interogativ(negativa se caracterizeaza prin folosirea
inversiunii partiale (ca la interogativ) si a negatiei not (ca la negativ)
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ(negativa:

verb auxiliar
(do, does)
subiect
(pronume)
negatia not
infinitivul scurt al
verbului principal
alte elemente
sintactice
@o the# not learn foreign languages-
@oes it not suit #ou-

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
do I not "no)- do I not do-
do #ou not "no)- do #ou not do-
does he, she, it not "no)- does he, she, it not do-
do )e not "no)- do )e not do-
do #ou not "no)- do #ou not do-
do the# not "no)- do the# not do-
2a forma contrasa, folosita in vorbirea curenta, se observa o
schimbare in ordinea cuvintelor ,egatia not se contopeste cu formele
verbale ale auxiliarului si de aceea preceda subiectul:

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
don/t I "no)- don/t I do-
don/t #ou "no)- don/t #ou do-
doesn/t he, she, it "no)- doesn/t he, she, it do-
don/t )e "no)- don/t )e do-
don/t #ou "no)- don/t #ou do-
don/t the# "no)- don/t the# do-
,ota: Band subiectul propozitiei interogativ(negative nu este exprimat prin
pronume, ci printr(un substantiv, grupul negatiei verbale do not (sau does
not) va fi asezat inaintea subiectului:
;o you not like m# compositions- (subiect ( pronume)
;oes not the teacher like m# composition- (subiect ( substantiv)
Insa prin folosirea formelor prescurtate, aceasta deosebire se elimina
de la sine:
8on*t you like m# composition-
8oesn*t the teacher like m# composition-
;eclinarea pronumelui personal
Buvintele me, you, him, her, it, us, them sunt formele de dativ si
acuzativ ale pronumelui personal @eoarece 4oaca rolul de complement in
propozitie, cazurile dativ si acuzativ sunt denumite si 4b,ective &ase -
cazul complementului 'ronumele care urmeaza o prepozitie este
intotdeauna la 4b,ective &ase:

ominativ9 I #ou he she it )e #ou the#
8ativ9 (to) me (to) #ou
(to)
him
(to) her (to) it (to) us (to) #ou (to) them
Acu/ativ9 me #ou him her it us #ou them
+orma dativului este uneori precedata de prepozitia to Aceasta se
intampla ori de cate ori intr(o propozitie, complementul indirect, exprimat
printr(un pronume (sau substantiv), se aseaza dupa complementul direct
Aceasta reprezinta un mod de a sublinia, de a scoate in evidenta,
complementul indirect Astfel ordinea normala a cuvintelor este:

subiect
!ohn
predicat
gives
complement
indirect
Ann
complement direct
a boo" of s"etches sau
subiect
!ohn
predicat
gives
complement direct
a boo" of s"etches
complement indirect $cu prepo/itia
to)
to Ann
,ota: *rebuie retinut ca ordinea cuvintelor in limba engleza este stricta si
ca pozitia unui substantiv, inainte sau dupa predicat, determina functia lui
sintactica (subiect sau complement):
!ohn sees the bear (complement direct) (!ohn vede ursul)
"he bear (subiect) sees !ohn (&rsul il vede pe !ohn)
+a$uri speciale de orto)ra0iere a pluralului
Substantivele terminate in y precedat de o vocala formeaza pluralul,
in mod obisnuit, prin simpla adaugare a lui -s:
a boy - boys ; a day - days ; a toy - toys
Substantivele terminate in y precedat de o consoana schimba pe y in i si se
adauga -es:
a study - studies ; a copy - copies ; a library - libraries ;
factory - factories ; cityy - cities
Substantivele woollies (lucruri de l3na) si undies (len4erie de corp) se
folosesc numai la plural
impul recut
Herbul in limba engleza are trei forme de baza: Infinitivul, "recut si
%articipiul
*oate verbele din limba engleza contemporana se grupeaza in functie
de formele lor de baza (forma a II(a si a III(a) in doua mari categorii: verbe
regulate (:egular 7erbs) si verbe neregulate (Irregular 7erbs)
Herbele regulate formeaza "impul trecut si %articipiul trecut prin
adaugarea desinentei -ed sau -d la toate persoanele:
to call - ed - ed ; to dress - ed - ed ; to watch - ed - ed ; to love - d - d
Bon4ugarea unui verb la "impul trecut: to wor1 - ed - ed:
I )or"ed 0 #ou )or"ed 0 he, she, it )or"ed 0 )e )or"ed 0 #ou )or"ed 0
the# )or"ed
@esinenta -ed se pronunta CtD cand verbul se termina in consoana
surda $ she asked ;a9skt<; she looked ;lukt< ) si CdDcand verbul se termina
in consoana sonora sau vocala $ it gained ;geind<; we listened ;*lisnd< ) %a
se pronunta CidD cand verbul se termina in sunetele CtD sau CdD$ she
regretted ;ri*gretid<; she added ;aedid< )
@aca verbul se termina la infinitiv in -e, sufixul -ed se reduce la -d:
to live - I lived ; to promise - you promised ; to receive - we received
Herbele terminate in -y precedat de o consoana schimba la "impul
trecut pe y in i la care se adauga desinenta -ed:
to try - I tried ; to carry - they carried
Herbele terminate in -y precedat de vocala il pastreaza si adauga
numai desinenta -ed:
to play - they played ; to en,oy - you en,oyed
Herbele terminate la infinitiv in consoana precedata de o vocala
scurta accentuata dubleaza consoana finala inaintea desinentei -ed:
to stop - we stopped ; to regret - she regretted ; to beg - he begged
"impul trecut exprima:
a) o actiune trecuta, terminata, de obicei localizata in timp %l este prin
excelenta forma verbala folosita in naratiune:
1esterda# )e had a nice brea"fast (Ieri am avut un mic de4un
delicios)
I en,oyed the boo" (Ai(a placut cartea)
b) o actiune care s(a produs in mod repetat in trecut:
2ast #ear the# had %nglish lessons t)ice a )ee" (Anul trecut ei aveau
lectii de engleza de doua ori pe saptamana)
*impul trecut se poate traduce prin trei timpuri romanesti: perfectul
compus, imperfectul si perfectul simplu, in functie de
context
Timpul trecut al verbelor nere)ulate
Herbele neregulate nu formeaza "impul trecut si 'articipiul trecut prin
adaugarea desinentei -ed, ci au forme diferite
2ista verbelor neregulate poate fi consultata in Anexa A
+on'u)area verbelor au2iliare to be si to have la Timpul Trecut
to be
Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I )as )as I-
I )as not
()asn/t)
)as I not- ()asn/t I-)
#ou )ere )ere #ou-
#ou )ere not
()eren/t)
)ere #ou not- ()eren/t-)
he, she, it )as )as he, she, it-
he, she, it )as
not ()asn/t)
)as he, she, it not-
()asn/t he, she, it-)
)e )ere )ere )e-
)e )ere not
()eren/t)
)ere )e not- ()eren/t
)e-)
#ou )ere )ere #ou-
#ou )ere not
()eren/t)
)ere #ou not- ()eren/t
#ou-)
the# )ere )ere the#-
the# )ere not
()eren/t)
)ere the# not- ()eren/t
the#-)

to have
Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I had had I- I had not (hadn/t) had I not- (hadn/t I-)
#ou had had #ou-
#ou had not
(hadn/t)
had #ou not- (hadn/t
#ou-)
he, she, it had had he, she, it-
he, she, it had
not (hadn/t)
had he, she, it not- (hadn/t
he, she, it-)
)e had had )e-
)e had not
(hadn/t)
had )e not- (hadn/t )e-)
#ou had had #ou-
#ou had not
(hadn/t)
had #ou not- (hadn/t
#ou-)
the# had had the#-
the# had not
(hadn/t)
had the# not- (hadn/t
the#-)
recutul continuu
Se formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si participiul
nedefinit al verbului de con4ugat
"impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in desfasurare, in
trecut, si se traduce in limba romana cu a4utorul imperfectului
Bon4ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu:

Affirmative Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-
egative Form
I )as )al"ing ( (eu)
umblam
)as I )al"ing-
I )as not
)al"ing
)as I not )al"ing-
#ou )ere )al"ing (
(tu) umblai
)ere #ou
)al"ing-
#ou )ere not
)al"ing
)ere #ou not
)al"ing-
he, she, it )as
)al"ing ( (el, ea)
umbla
)as he, she, it
)al"ing
he, she it )as
not )al"ing
)as he, she, it not
)al"ing-
)e )ere )al"ing (
(noi) umblam
)ere )e
)al"ing-
)e )ere not
)al"ing
)ere )e not
)al"ing-
#ou )ere )al"ing (
(voi) umblati
)ere #ou
)al"ing-
#ou )ere not
)al"ing
)ere #ou not
)al"ing-
the# )ere )al"ing (
(ei, ele) umblau
)ere the#
)al"ing-
the# )ere not
)al"ing
)ere the# not
)al"ing-
Participiul trecut
Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba romana:
covered ( acoperit ; looked after ( ingri4it
2a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca "impul
trecut, iar la verbele neregulate el poate avea forme deosebite:
to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten
'rintre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele modale

Absenta articolului la unele substantive
In limba engleza nu se articuleaza numele meselor: brea10ast, lunch,
dinner, supper
@e asemenea nu primesc articol: numele alimentelor, numele de
substante si materiale in general, decat atunci cand sunt determinate de un
atribut sau propozitie atributiva, sau cand acestea sunt cunoscute dinainte
de cititor sau vorbitor, fiind determinate (in acest caz) printr(un ad4ectiv
demonstrativ sau prin folosirea articolului hotarat, cu valoare anaforica
(aratand ca notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor):
Ee have breakfast 'upper is Guite nice
Ee have plent# of bread and butter-Avem paine si unt din belsug
dar:
"he hot milk ()hich )e get for brea"fast) tastes good
$elen regretted the cake ()hich she refused)
,ota: 7bservati, de asemenea, ca sunt lipsite de articol:
a) substantivele nume de abstractiuni:
"ime is upK 5ife is beautiful (Hiata e frumoasa)
b) substantivele nedeterminate, folosite la plural, intr(un sens general,
nedefinit:
meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social evenings
Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata starea pe loc
Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction&
over = peste *he cat 4umps over the box
to = la, spre
(directie)
I go to the Institute ever# da# dar: In the evening I go
home
into = In (miscare)
*he# come into the room Ee translate from %nglish
into Fomanian
down = In 4osul *he# climbed down the mountain
up = In susul *he# climbed up the the mountain
throu)h = prin *he# passed through a forrest
out o0 = (afara) din
$e )al"ed out of the house *he girl loo"ed out of the
)indo)
0rom = de la, din
Aar# comes from the librar# I am bus# from 9 am to 8
pm

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place&
between = Intre *here is a picture between the t)o )indo)s
amon) = printre 'arents are happ# among their children
round = In 4urul *here is a large garden round the house
above = deasupra A lamp hangs above the table
behind = In spatele,
Indaratul
*he blac"board is behind the teacher/s des"
at = la (static)
At < o/cloc" )e shall be at the librar# Ehen )ill
#ou be at home-
in = In (stare pe loc) Ee are all in the classroom
on = pe *he cloc" is on the table
under = dub, dedesubt *he floor is under our feet
by, near = lInga,
alaturi de
Bome and sit by me near the fire
be0ore = Inaintea, in
fata
In the morning he leaves before me *he man )as
)aiting before the door
in 0ront o0 = In fata *here are some trees in front of m# stud#
Viitorul
Hiitorul este un timp analitic Atat verbele regulate, cat si cele neregulate
formeaza viitorul in acelasi fel:
Ee shall walk up to our room
I shall tell #ou some 4o"es
And# will sing us some songs
1ou will tell us some interesting stories
Hiitorul se formeaza cu a4utorul auxiliarelor shall la persoana I (singular si
plural) si will la persoana a II(a si a III(a (singular si plural) la care se
adauga infinitivul scurt al verbului principal
2a forma interogativa a viitorului are loc inversiunea partiala intre subiect
si predicat:

Au2iliar (ubiect In0initiv scurt %al verbului principal&
Shall I come -
Eill #ou sing -
2a forma negativa, negatia not urmeaza dupa auxiliarul shall sau will:

(ubiect Au2iliar In0initiv scurt %al verbului principal&
Ee shall not come
*he# )ill not )al" up
2a forma interogativ(negativa, negatia not se aseaza dupa subiect
cand acesta este exprimat printr(un pronume, iar in cazul unui subiect
exprimat printr(un substantiv, negatia not se pune inaintea subiectului:
Eill they not tell us some interesting 4o"es- (subiect = pronume)
Eill not the man tell us a 4o"e- (subiect = substantiv)
2a forma contrasa, insa, negatia not se contopeste cu auxiliarul shall sau
will si intotdeauna preceda subiectul:
'han*t )e go to the movie- (,u vom merge la film-
.on*t the three men tell us the end of the stor#- (Bei trei barbati nu ne
vor spune sfarsitul povestirii-
Bon4ugarea verbului la viitor ( exemplu: verbul to come - came -
come = a veni

A00irmative
6orm
Interro)ative
6orm
,e)ative 6orm
Interro)ative-,e)ative
6orm
I shall (I/ll)
come
Shall I come-
I shall not
(shan/t) come
Shall I not come-
(Shan/t I come-)
1ou )ill (#ou/ll)
come
Eill #ou come-
1ou )ill not
()on/t) come
Eill #ou not come-
(Eon/t #ou come-)
$e )ill (he/ll)
come
Eill he come-
$e )ill not
()on/t) come
Eill he not come-
(Eon/t he come-)
She )ill (she/ll)
come
Eill she come-
She )ill not
()on/t) come
Eill she not come-
(Eon/t she come-)
It )ill (it/ll)
come
Eill it come-
It )ill not
()on/t) come
Eill it not come- (Eon/t
it come-)
Ee shall ()e/ll)
come
Shall )e come-
Ee shall not
(shan/t) come
Shall )e not come-
(Shan/t )e come-)
1ou )ill (#ou/ll)
come
Eill #ou come-
1ou )ill not
()on/t) come
Eill #ou not come-
(Eon/t #ou come-)
*he# )ill
(the#/ll) come
Eill the# come-
*he# )ill not
()on/t) come
Eill the# not come-
(Eon/t the# come-)
,ota: 'rezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit, in special in
vorbirea curenta, pentru a exprima, impreuna cu infinitivul lung al verbelor
notionale, actiuni ce urmeaza sa fie savarsite sau sa aiba loc intr(un viitor
apropiat fata de momentul vorbirii
Bonstructia to be )oin) 6 infinitiv inlocuieste viitorul cu shall si will
si are de obicei o implicatie modala, de intentie (a avea de gand sa, a
intentiona sa), de certitudine sau probabilitate (redata in romana prin
viitor)
*heir professor is going to lecture to them on *uesda#
'rofesorul lor le va tine o conferinta marti (are sa le tina ;
intentioneaza a le)
6orma intero)ativa, 6orma ne)ativa si 6orma intero)ativ-
ne)ativa a verbelor la Past ense
+ormele interogativa, negativa si interogativ(negativa se construiesc
la fel atat pentru verbele regulate, cat si pentru cele neregulate
Ba si la *impul present , aceste forme se construiesc analitic,
folosindu(se timpul "impul trecut al verbului auxiliar to do (did) si
infinitivul scurt al verbului principal:
8id it upset #ou- I did not wish an# other tea
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:

Auxiliar subiect verb principal $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
@id the# come in time-
@id Ai"e see #our )or"-
7rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

'ubiect auxiliar 6 not verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
*he# did not come in time
Ai"e did not see #our )or"
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa:
a) cand subiectul este exprimat prin pronume:

Auxiliar subiect
negatie
$not)
verb $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
@id the# not call #ou up-
@id )e not meet last )ee"-
b) cand subiectul este exprimat prin substantiv:

Auxiliar
negatie
$not)
subiect
verb $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
@id not Aar# "no) #our address-
@id not the bo#s understand the lesson-
Bon4ugarea verbului to brin) ( brou)ht ( brou)ht ( = a aduce) la "impul
trecut

Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I brought @id I bring-
I did not (I didn/t)
bring
@id I not (didn/t I)
bring-
1ou brought @id #ou bring-
1ou did not (#ou
didn/t) bring
@id #ou not (didn/t #ou)
bring-
$e,she,it
brought
@id he,she,it
bring-
$e,she,it did not
(he,she,it didn/t)
bring
@id he,she,it not (didn/t
he,she,it) bring-
Ee brought @id )e bring-
Ee did not ()e
didn/t) bring
@id )e not (didn/t )e)
not bring-
1ou brought @id #ou bring-
1ou did not (#ou
didn/) bring
@id #ou not (didn/t #ou)
not bring-
*he# brought @id the# bring- *he# did not (the# @id the# not (didn/t
didn/t) bring the#) not bring-
,ota: 2a forma contrasa a interogativ(negativului ordinea cuvintelor este:

Auxiliar 6 negatie
$forma contrasa)
subiect
verb principal
$infinitiv scurt)
alte elemente
gramaticale
@idn/t the# follo)
their teacher/s
advice-
@idn/t
the
visitors
drin" coffee-
ipuri de propo$itii intero)ative
a) Intrebarile generale, privitoare la predicat incep, de obicei, cu un auxiliar
(to have# to be# to do) 'rintr(o intrebare generala, vorbitorul se intereseaza
daca relatia intre subiect si predicat este pozitiva sau negativa:
Are #ou a student-
Is he ver# bus# no)-
.ere #ou here at < o/cloc"-
3ave #ou an# Guestion to as" me-
3as he man# lessons for tomorro)-
3ad #ou an# mista"es in #our last translation-
8oes he spea" %nglish-
8o #ou go there b# tram-
8id the# help #ou-
Intrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no:
Are #ou ver# tired- 2es, I am (tired) o, I am not (tired)
b) Intrebarile speciale,privitoare la orice parte a propozitiei, incep cu un
cuvant interogativ (who., what., when., which.(care-), where., how
many.(cati-, cate-), how much.(cat-, cata-), how lon).(cat timp-) etc):
.ho is he-
.hat are #ou reading-
.hen did #ou come-
.hich %nglish )riter do #ou prefer-
.here does he live-
3ow many people did #ou invite-
3ow much did #ou pa# for it-
3ow long did it ta"e #ou to come here-
Faspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis, formulat printr(o
propozitie enuntiativa care poate fi uneori si eliptica:
Ehat is #our name- A# name is ,ic"
Ehere is Aar#- She is at the librar#, sau At the librar#
Ehen is #our birthda#- It is on @ecember 5?
th
sau 7n @ecember 5?
th

,ota: Atat pronumele, cat si ad4ectivele interogative exclud folosirea
auxiliarului do atunci cand sunt subiecte ale propozitiei (sau fac parte din
grupul subiectului):
.ho speaks %nglish here-
.hich trolley goes to the Institute-
.hat lesson comes no)-
.ho came to #our house #esterda#-
-aspunsul scurt
In limba engleza vorbita, la o intrebare generala se poate da un
raspuns scurt Intr(un raspuns scurt, adverbul afirmativ sau negativ (yes#
no) nu se foloseste singur; el este urmat de un subiect (in general, un
pronume personal sau o particula introductiva ca de pilda there) la care se
adauga verbul (la negativ, insotit si de negatia not)
Herbele to be, to have, to do si verbele modale sunt repetate singure in
raspuns (infinitivul sau participiul verbului principal respectiv este omis):
Are the students here- 1es, the# are ,o, the# are not (aren/t)
Aust there be a comma here- 1es, there must ,o, there must not
(mustn/t)
Is it eight o/cloc"- 1es, it is ,o, it isn/t
Ban #ou ring me up later- 1es, I can ,o, I cannot (can/t)
@o the# understand %nglish- 1es, the# do ,o, the# do not (don/t)
@id he )rite to #ou- 1es, he did ,o, he did not (didn/t)
@oes she en4o# the boo"- 1es, she does ,o, she does not (doesn/t)
$ad #ou man# classes #esterda#- 1es, I had ,o, I had not (hadn/t)
@id it upset #ou- 1es, it did ,o, it did not (didn/t)
(ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular
&nele substantive au forma de singular dar sens de plural @in
aceasta categorie fac parte:
advice ( sfaturi
information ( informatii
knowledge ( cunostinte
furniture ( mobila, mobilier
luggage ( baga4e
$e al)a#s gives me some good advice(%l intotdeauna imi da sfaturi
bune
Ee have ver# little information on this sub4ect(Avem putine informatii
asupra acestui subiect
$is knowledge of %nglish is perfect(Bunostintele lui de engleza sunt
excelente
*he furniture in this room is ne)(Aobila din aceasta camera este noua
*he# are sending the luggage b# bus(%i trimit baga4ele cu autobuzul
Singularul poate fi exprimat cu a4utorul expresiilor a piece o0 (o
bucata de), an item o0:
a piece of advice ( un sfat
an item of information ( o informatie
a piece of furniture ( o mobila
a piece of luggage ( un baga4, o valiza
Substantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie %l are forma de
plural, sens de plural, care se acorda intotdeauna cu un verb la singular:
Ehat is the ne)s- (Be vesti sunt)
$ere is the ne)sK((Iata stirileK
*he ne)s is good(Hestile0 stirile sunt bune
I heard a ver# good piece of ne)s(Am auzit o stire foarte buna

Viitorul de promisiune, hotarare sau comanda
I will be there(Hoi fi acolo
I will finish the )or" tonight(Hreau 0sunt hotarat0 promit0 sa termin
lucrarea asta seara
.on*t #ou have a cup of tea-(,u vrei sa iei un ceai-
Auxiliarul will din exemplele de mai sus folosit in locul lui shall reda
ideea de promisiune, intentie ferma sau hotarare In aceste exemple, will
este folosit cu valoarea sa modala, echivalenta cu a vrea, a dori
*ot cu valoare modala poate fi folosit verbul shall 6 infinitivul unui verb
principal, redand ideea de necesitate, obligatie, ordin:
1ou shall not go to the pictures(,u te vei duce la cinema
$e shall come )ith #ou(%l trebuie sa vina cu voi
Hiitorul in care will si shall apar cu implicatiile lor modale si nu ca simple
auxiliare prezentand actiuni viitoare independente de vointa persoanei
respective, se numeste viitor de promisiune, hotarare sau comanda
%l se prezinta deci sub urmatoarea forma:
I )ill come ; #ou shall come ; he, she, it shall come ; )e )ill come ; #ou
shall come ; the# shall come
,ota5: (hall folosit in propozitii interogative se traduce, de obicei, printr(o
forma a con4unctivului:
'hall I stop no)- (Sa ma opresc acum-)
Ehat shall I do- (Be sa fac-)
,ota.: 7ill 6 infinitivul unui verb, folosit intr(o propozitie interogativa,
reprezinta o formula de politete:
.ill #ou help me )ith m# exercise, please-(Hreti sa ma a4uati la acest
exercitiu-
.ill #ou close the door-(Hrei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa-
+ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some, any,
no, every&
Bompusii pronominali ai ad4ectivelor nehotarate some, any, no si every se
formeaza cu a4utorul cuvintelor body, one, thin) si se folosesc astfel:
a) In propozitii afirmative:

somebody (cineva) someone (cineva) something (ceva)
anybody (oricine) anyone (oricine) anything (orice)
everybody (fiecare, toti) everyone (toata lumea) everything (tot, toate)
b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma negativa):

anybody (cineva, nimeni) anyone (cineva, nimeni) anything (ceva, nimic)
c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa):

nobody (nimeni) no one# none (nimeni, nici unul (dintre)) nothing (nimic)
'omebody as"ed about #ou(Bineva a intrebat de tine
I met someone #ou "no)(Am intalnit pe cineva pe care(l cunosti
She told me something interesting(Ai(a spus ceva interesant
Is anyone ta"ing his advice- (Ii urmeaza cineva sfaturile-
@id he leave anything for me- (Ai(a lasat ceva-
*he# did not spea" to anybody(,(au vorbit cu nimeni
She did not meet anyone #esterda#(,(a intalnit pe nimeni ieri
I don/t "no) anything about her(,u stiu nimic despre ea
obody comes this afternoon(,u vine nimeni azi dupa amiaza

othing )as too difficult for him(,imic nu era prea greu pentru el
one of the students )ill be absent tomorro)(,ici unul dintre studenti
nu va fi absent maine
L6ood morning, everybody (everyone)L(Juna dimineata tuturor
In the evening I found everybody at home(Seara am gasit pe toti acasa
=verything in the house is clean and tid#(*otul in casa este curat si
ordonat
,ota5: @esi everybody, everyone si everythin) sunt intotdeauna folosite
la singular, ele se pot adesea traduce cu forme de plural:
=verybody is )or"ing )ell(+iecare, toata lumea, toti lucreaza bine
,ota.: +ormele anybody, anyone, sau anythin) folosite in propozitiile
afirmative au intelesul de oricine sau orice:
Anybody can do it(7ricine poate sa o faca

1ou ma# as" anyone #ou li"e('oti sa intrebi pe oricine doresti 0vrei
*a"e anything #ou find in the refrigerator(Ia orice gasesti in frigider
,ota8: 'ronumele compuse nehotarate somebody, someone precum si
anybody, anyone sau nobody pot fi folosite si la cazul genitiv
'omebody*s hat )as there('alaria cuiva era acolo
I see someone*s letter on the table(Had scrisoarea cuiva pe masa
Is she anybody*s relative-(%ste ea ruda cuiva-
I cannot see anyone*s fault in that(,u vad sa fie greseala cuiva in asta
+omparatia ad'ectivelor
+omparativul
a) +omparativul de superioritate se formeaza prin adaugarea terminatiei
-er ad4ectivului la gradul pozitiv Al doilea termen de comparatie se
introduce prin con4unctia than (= decat)
no bigger than ; no heavier than
Sufixul -er se adauga numai ad4ectivelor de o silaba Belelalte formeaza
comparativul cu a4utorul adverbului more care se aseaza inaintea unui
ad4ectiv de mai multe silabe:
*he boo" )as more interesting than the picture(Bartea a fost mai
interesanta decat filmul
She is younger and more beautiful than her sister(%a este mai tanara si
mai frumoasa decat sora ei
,ota: Ad4ectivele bisilabice terminate in -y, -ow, -le, -ble formeaza
comparativul tot prin adaugarea terminatiei -er la cazul pozitiv:
*his lesson is easier than the other one(2ectia aceasta este mai usoara
decat cealalta
A# street is narrower than that one(Strada mea e mai ingusta decat
aceea
In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli:
( daca ad4ectivul se termina in -e se dauga numai r:
large - larger
( daca ad4ectivul se termina in -y, acesta se inlocuieste cu i (daca y este
precedat de o consoana):
heavy - heavier
( daca ad4ectivul se termina in -y, precedat de o vocala, terminatia -er se
adauga dupa y fara nici o alta schimbare:
gay (vesel) ( gayer
( daca ad4ectivul se termina intr(o consoana precedata de o vocala scurta,
consoana se dubleaza adaugand terminatia -er:
hot - hotter
b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a4utorul unui ad4ectiv
precedat si urmat de con4unctia as:
In spring the da#s are as long as the nights('rimavara zilele sunt egale
cu noptile
*his boo" is as interesting as the other one(Bartea aceasta este la fel de
interesanta ca cealalta
c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printr(un ad4ectiv precedat
de not so si urmat de as:
6asoline is not so heavy as oil
A car is not so fast as a plane(Automobilul nu este la fel de rapid ca
avionul
Se poate spune insa si: A car is not as fast as a plane

%o/itiv
&omparativ de
superioritate
&omparativ de
egalitate
&omparativ de
inferioritate
hot hotter (than) as hot as not so (as) hot as
strong stronger (than) as strong as not so (as) strong as
happ# happier (than) as happ# as not so (as) happ# as
important more important (than) as important as
not so (as) important
as
(uperlativul
Ad4ectivele scurte formeaza superlativul cu a4utorul terminatiei -est:
big ( bigger ( the biggest
large ( larger ( the largest
thic" ( thicher ( the thickest
happ# ( happier ( the happiest
Ad4ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu a4utorul
cuvantului most, asezat inaintea ad4ectivului:
important ( more important ( the most important $of all)
beautiful ( more beautiful ( the most beautiful $of all)
7bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea ad4ectivului la
gradul superlativ si prepozitia o0 dupa acesta
Superlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau most
(fara articol) inaintea ad4ectivului la gradul pozitiv:
It is very (most) important (%ste foarte 0 cat se poate de important)
Si adverbele au grade de comparatie asemanatoare cu cele ale ad4ectivelor;
la superlativ insa acestea nu primesc articol:
Spea" louder, nobod# can hear #ou(Horbeste mai tare, nimeni nu te
poate auzi
*his is the pla# I li"ed best(Aceasta este piesa care mi(a placut cel mai
mult
Imperativul
2a persoana I singular si persoana a III(a singular si plural,
imperativul se construieste cu a4utorul verbului to let, folosit ca auxiliar, si
a pronumelui personal in cazul acuzativ
Bon4ugarea verbului to say la imperativ:
2et me sa#K 2et us (let/s) sa#K
Sa#K Sa#K
2et him, her sa#K 2et them sa#K
Propo$itii eliptice
=arly september and the leaves are beginning to fall.
%lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice, fiind mai
potrivita stilului descrierii 2ipseste subiectul si predicatul: It is
&ontains one kilogram ; (ives heat - aici lipsa subiectului este un
procedeu des folosit in anunturi, titluri de gazete, atunci cand subiectul se
poate deduce din forma verbului la persoana a III(a Scopul este de a face
anuntul mai scurt si deci mai izbitor
.hat about electric cars> ( este de asemenea o propozitie eliptica
Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what about.... sau cu
how about.... lipseste subiectul si predicatul:
.hat about your end-year exams> (Be se aude cu examenele tale de
sfarsit de an-)
3ow about going to the pictures> (Be(ai spune sa mergem la cinema-)

;iate$a pasiva
'asivul se formeaza in limba engleza, ca si in limba romana, cu
a4utorul verbului to be si cu participiul trecut al verbului de con4ugat:
*he earth can be seen-'amantul poate fi vazut
*he shado)s can be observed( &mbrele pot fi observate
*he bra"ing s#stem was switched on-Sistemul de franare era activat
*he earth is surrounded b# a blue halo('amantul este incon4urat de o
aureola albastra
,ota5: Spre deosebire de limba romana, participiul trecut nu se acorda in
gen si numar cu subiectul, ramanand invariabil
,ota.: Sa nu se confunde formele aspectului continuu cu cele ale diatezei
pasive
'rima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)), iar cea de(a
doua, cu participiul trecut:
Aar# is sending an e(mail(Aar# trimite un e(mail ( aspectul continuu
*he e(mail is sent b# Aar#(%(mail(ul este trimis de Aar# ( diateza
pasiva
Bonstructiile pasive sunt urmate, de regula, de prepozitia by M un
substantiv sau pronume, care arata sensul actiunii Acest complement
precedat de prepozitia by poate lipsi:
I was asked by our teacher(Am fost intrebat 0rugat0 de profesorul nostru
*he boo" must be read by ever# student in the group(Bartea trebuie
citita de fiecare student din grupa
*he letter was posted (by him)(Scrisoarea a fost expediata 0de el0
Ba si in limba romana, trecerea unei propozitii din diateza activa in
cea pasiva comporta unele schimbari sintactice
Bomplementul direct din propozitia cu verbul la diateza activa devine
subiect al propozitiei cu verbul la diateza pasiva:
Amundsen discovered the South 'ole in 5955(Amundsen a descoperit
'olul Sud in anul 5955
*he South 'ole was discovered b# Amundsen in 5955('olul Sud a fost
descoperit de Amundsen in anul 5955
$e will write an interesting novel(%l va scrie un roman interesant
An interesting novel will be written b# him(&n roman interesant va fi
scris de el
Spre deosebire de limba romana, in engleza si complementul indirect al
verbului la diateza activa poate deveni subiect al constructiei pasive:
I sho)ed him his mista"es(I(am aratat greselile
3e was shown his mista"es(I s(au aratat greselile
I as"ed her some Guestions(I(am pus cateva intrebari
'he was asked some Guestions(I s(au pus cateva intrebari
Astfel de verbe tranzitive, ca: to o00er, to )ive, to tell, to re0use, to show
etc, care pot avea doua complemente, unul direct si unul indirect, pot fi
transformate in doua constructii pasive:
*he# offered her a bunch of flo)ers(I(au oferit un buchet de flori
a) A bunch of flowers was offered to her
b) 'he was offered a bunch of flo)ers(I s(a oferit un buchet de flori
Aichael told me the good ne)s #esterda#(Aihai mi(a spus vestea cea
buna ieri
a) "he good news was told me b# Aichael #esterda#
b) I was told the good ne)s b# Aichael #esterda#
(Hestea cea buna mi(a fost spusa de Aihai ieri)
,ota8: &nele verbe din limba engleza, desi la pasiv, se traduc in limba
romana cu diateza reflexiva:
Aan# problems have been solved-S(au rezolvat multe probleme
,ota:: @iateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul
complement indirect al diatezei active se traduce in limba romana cu
reflexivul insotit de un dativ:
I am shown-Ai se arata

*he# will be given-2i se va da

I was asked-Ai s(a cerut

Ee were told-,i s(a spus
#chivalentii verbelor modale
Herbele modale can, may, must sunt si defective, ele neavand decat
timpul prezent si trecut (respectiv numai verbele can si may), iar verbul
must nu are decat prezent 'entru a exprima celelalte timpuri ale acestor
verbe, in limba engleza se folosesc unele verbe echivalente ca sens:
a) can - to be able (to) = a putea, a 0i in stare
*he# won*t be able to return so soon(,u vor putea sa se intoarca atat
de curand
In the 8
rd
#ear #ou will be able to spea" %nglish(In anul III veti fi in
stare 0veti putea0 sa vorbiti engleza
b& may - to be permitted (to), to be allowed to = a avea voie,
permisiunea sa
Ai"e was allowed to leave sooner(2ui Ai"e i s(a permis sa plece mai
devreme
*he# were not permitted to spea" Fomanian at the %nglish lesson(,u
li se dadea voie sa vorbeasca romaneste la lectia de engleza
,ota: Verbul may poate e2prima si ideea de probabilitate sau
presupunere. Aceeasi idee poate 0i e2primata cu a'utorul cuvintelor
perhaps sau maybe, la care se adau)a verbul respectiv la timpul cerut:
I ma# spend m# summer holida#s at the sea(side
%erhaps I shall spend m# summer holida#s at the sea(side
Se poate 0s(ar putea0 e posibil0 sa(mi petrec vacanta de vara la mare
1aybe he is right %erhaps he is right
'oate ca are dreptate 0se poate sa aiba dreptate
c& must - to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de necesitate&
sau to be obliged to %ideea de obli)atie&.
1ou will have to go and meet the delegation(Ha trebui sa te duci sa
intampini delegatia
Shall I have to sta# till six o/cloc"- (I was obliged to get up ver#
earl#(Ha trebui sa stau pana la ora <- A trebuit0 am fost nevoita sa ma scol
foarte devreme
,ota: In mod obisnuit, interogativul si negativul verbului to have to (a
trebui) se formeaza cu a4utorul auxiliarului do:
1ou don*t have to get up so earl#
Ehere do the# have to go tomorro)-
8oes he have to bring the boo"-
Punctele cardinale
Substantivele care denumesc punctele cardinale (the directions):
north, south, east, west pot fi folosite si ca ad4ective sau chiar adverbe:
*he expedition reached the orth 'ole(%xpeditia a atins 'olul ,ord (
ad4ectiv
*he# turned south(S(au indreptat spre sud ( adverb
Ad4ectivele derivate din numele punctelor cardinale sunt:
eastern = estic, de est ; )estern = vestic, de vest ; southern = sudic, de
sud ; northern = nordic, de nord
Adverbele corespunzatoare sunt:
east)ard(s) = spre est ; )est)ard(s) = spre vest ; south)ard(s) = spre
sud ; north)ard(s) = spre nord
Band se denumesc regiuni situate intr(o anumita parte a unei tari,
continent etc se folosesc litere mari: the 1iddle =ast, the Far .est
Fetineti:
(on the) east of = la est de ; (on the) south of = la sud de ; (on the) )est
of = la vest de ; (on the) north of = la nord de
in the east of = in estul ; in the south of = in sudul ; in the )est of = in
vestul ; in the north of = in nordul
to the east of = spre est de ; to the south of = spre sud de ; to the )est of
= spre vest de ; to the north of = spre nord de
6olosirea articolului cu nume proprii
Spre deosebire de limba romana, in engleza se foloseste articolul
hotarat cu substantive proprii, nume de rauri, fluvii, mari, oceane (the
8anube, the "hames, the ?lack 'ea)
@e asemenea, se articuleaza numele
lanturilor de munti (the &arpathians), a grupurilor de insule (the
3ebrides), a deserturilor (the 'ahara) si a unor tari (the @nited 'tates of
America, the Argentine) precum si numele vapoarelor (the "ransylvania) si
al ziarelor (the =conomist), al hotelurilor (the 3ilton, the 5ido)
,umele de persoane precedate de un substantiv care indica
profesiunea, titlul etc nu primesc articol hotarat: Baptain Jro)n, @octor
!ohnson, Aiss 'in"erton, Sir !ohn Fobertson
,umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite la plural,
in vorbirea familiara, pentru a desemna, ca si in limba romana, mai multi
membri sau intraga familie:
*he# sa) the 'miths and the +acksons at the seaside(%i au vazut
familiile Smith si !ac"son la mare
Per0ectul compus
Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to have si
participiul trecut al verbului de con4ugat
Bon4ugarea verbului to wor1 la 'resent 'erfect:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I have )or"ed = (eu) am lucrat I/ve )or"ed
1ou have )or"ed = (tu) ai lucrat 1ou/ve )or"ed
$e, she has )or"ed = (el, ea) a lucrat $e/s (she/s) )or"ed
Ee have )or"ed = (noi) am lucrat Ee/ve )or"ed
1ou have )or"ed = (voi) ati lucrat 1ou/ve )or"ed
*he# have )or"ed = (ei, ele) au lucrat *he#/ve )or"ed
Interrogative Form: $ave I )or"ed- = am lucrat (eu)- etc
egative Form: I have not )or"ed = (eu) nu am lucrat ; I haven/t )or"ed
etc
Interrogative-egative Form: $ave I not )or"ed- = nu am lucrat (eu)- ;
haven/t I )or"ed- etc
Spre deosebire de perfectul compus din limba romana, 'resent
'erfect nu poate exprima actiuni terminate in trecut, fara legatura cu
prezentul 7 propozitie ca: 'hakespeare a trait intre anii ABCD si ACAC nu
poate fi tradusa in limba engleza decat prin 'ast *ense: 'hakespeare lived
from ABCD to ACAC
%re/ent %erfect exprima:
5) 7 actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul Aceasta
legatura poate fi:
a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent):
$e has come ( %l a venit (el este aici)
I have brought the boo" ( Am adus cartea (cartea este aici, iat(o)
b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent):
I have lived in Braiova for ten #ears(2ocuiesc in Braiova de zece ani
I have known Aichael since childhood(Il cunosc pe Aihai din copilarie
,ota5: 6or exprima durata actiunii, iar since exprima inceputul actiunii
.) 7 actiune care a avut loc intr(un moment neprecis in trecut In acest caz,
'rezent 'erfect se foloseste cu adverbe de timp nehotarat: always
(intotdeauna), ever (vreodata), 'ust (chiar acum), never (niciodata), o0ten
(adesea), seldom (rareori), sometimes (cateodata), already (de4a) etc:
I have never seen him before(,u l(am vazut niciodata
$e has 'ust come-A sosit chiar acum
,ota.: In schimb, locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere folosirea
timpului *impului trecut:
*he# arrived 'ust now I rang her up 'ust now
8) 7 actiune petrecuta intr(o perioada de timp nedeterminata indicata prin
adverbe sau locutiuni adverbiale de timp ca: this mornin), today, now,
these days (zilele astea), lately, o0 late (in ultimul timp, de curand), (not)
yet (0nu0 inca) etc:
$e has not arrived yet (%l nu a sosit inca)
Per0ectul compus continuu
Se formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be si
participiul nedefinit al verbului de con4ugat
%l exprima actiuni incepute in trecut, de obicei recente, care se
desfasoara inca in prezent sau se pot continua in viitor, in mod neintrerupt
$e has been working too hard all these da#s(A muncit prea mult in
ultimele zile
'rezent 'erfect se traduce in limba romana cu perfectul compus si uneori
cu prezentul:
*he 6othic cathedrals have withdrawn )ithin their )alls(Batedralele
gotice s(au retras intre zidurile lor

*he %lectroputere(made po)er transformers have been exported for
#ears(*ransformatoarele de putere fabricate la %lectroputere sunt exportate
de ani de zile
&neori atat %re/ent %erfect, cat si %re/ent %erfect &ontinuu se pot traduce
cu prezentul din limba romana:
It has been raining for three hours('loua de trei ore

*he# have been friends for #ears(Sunt prieteni de ani de zile
Bomparati:

%re/ent %erfect "impul trecut
*he# have studied %nglish for t)o #ears
(Au invatat 0invata0 engleza de . ani)
She studied %nglish last #ear
(%a a studiat engleza anul trecut)
$e has been to the @anube @elta three times
(%l a fost in @elta @unarii de trei ori)
$e went there last #ear too
(%l s(a dus acolo si anul trecut)
3ave #ou ever travelled b# air-
(Ai calatorit vreodata cu avionul-)
8id #ou travel b# air )hen #ou )ent to Jucharest-
(Ai calatorit cu avionul cand ai fost la Jucuresti-)
$e has 4ust come, give him a chair
(A sosit chiar acum, da(i un scaun)
$e came #esterda# afternoon
(%l a sosit ieri dupa(amiaza)
I have brought the dictionar#, here it isK
(Am adus dictionarul, iata(lK)
2ast )ee" Nevin brought me his dictionar#
(Saptamana trecuta Nevin mi(a adus dictionarul lui)
In exemplele din coloana din stanga, apar unele adverbe de timp nedefinit
care cer intrebuintarea timpului %resent %erfect Indicatiile de timp din
coloana din dreapta se refera la actiuni terminate in trecut
+onditionalul pre$ent
Ba si viitorul, conditionalul prezent se formeaza cu a4utorul verbelor
modale shall, will folosite ca auxiliare, la forma timpului trecut (should,
would), urmate de invinitivul scurt (fara to) al verbului principal
Ba si la viitor, should se foloseste pentru persoanele I singular si
plural, iar would pentru persoanele a II(a si a III(a singular si plural
Bon4ugarea verbului to say la conditional prezent:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I should sa# (as spune) I/d sa#
#ou )ould sa# (ai spune) #ou/d sa#
he, she )ould sa# (ar spune) he/d sa#, she/d sa#
)e should sa# (am spune) )e/d sa#
#ou )ould sa# (ati spune) #ou/d sa#
the# )ould sa# (ar spune) the#/d sa#
egative Form: I should not sa# (nu as spune) etc (I shouldn/t sa#)
Interrogative Form: should I sa#- (as spune-) etc
Interrogative-egative Form: should I not sa#- (nu as spune-) etc
(shouldn/t I sa#-)
2a forma interogativ(negativa, not se aseaza dupa subiect 2a forma
contrasa, not se contopeste cu auxiliarele should si would si preceda
subiectul
,ota5: Herbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori sensul lor
modal, respectiv would la persoana I forma afirmativa exprima intentie,
vointa (la forma negativa), rezistenta, opozitie iar should (la persoanele a
II(a si a III(a) ( obligatie, necesitate, recomandare, sfat:
I called him but he would not come-2(am chemat, dar nu a vrut sa vina
1ou should not smoke in the librar#(,u trebuie 0nu ar trebui0 sa fumati in
biblioteca
Foarte adesea, forma should + infinitivul are un sens apropiat de al
verbului must.
1ou should )or" more(Ar trebui sa muncesti mai mult
$e should not smo"e(,(ar trebui sa fumeze
,ota.: "impul trecut al verbelor may si can, respectiv mi)ht si could sunt
folosite si ca forme ale conditionalului:
1ight )e not repeat-(,u s(ar putea sa repetam-
*he# could do it alone(Ar putea sa o faca singuri
Retineti ca verbul to want (a vrea, a dori) nu se foloseste la
conditional si ca este inlocuit de verbul to lie (a dori, a-i placea).
Pronumele relativ
!n limba engle"a e#ista urmatoarele pronume relative$ who % care &
which % care & that % care & what % ce, ceea ce & but % care nu, care sa
nu.
I "no) the man who )rote this article(Bunosc omul care a scris
articolul
$e sho)ed me the novel which he )as reading(Ai(a aratat romanul pe
care(l citea
*he text that (which) I translated #esterda# )as ver# eas#(*extul pe care
l(am tradus ieri era foarte usor
*hat is not what I )ant(Asta nu e ceea ce vreau eu
*here is no student but learns a foreign language(,u e student care sa nu
invete o limba straina
@in punct de vedere sintactic, pronumele relative leaga propozitii
secundare de propozitii principale, fiind in acelasi timp elemente ale
propozitiilor secundare
a) 'ronumele relativ who:
7ho se refera numai la persoane %l se declina la fel ca si pronumele
interogativ who:
, )ho = care
6 )hose = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)
@ (to) )hom = carui(a), carei(a), caror(a)
A )hom = pe care
*hat is the girl whose brother came to us the other da#(Aceea e fata al
carei frate a venit la noi mai deunazi
*he bo# to whom #ou )ere spea"ing is 'eter(Jaiatul caruia ii vorbeai
era 'eter
*he first girl whom I sa) in the hall )as Alice('rima fata pe care am
vazut(o in sala a fost Alice
&neori, whose poate fi folosit si cu referire la lucruri: A trade whose fame
spread be#ond %urope
b) 'ronumele relativ which:
7hich se refera numai la obiecte, animale, abstractiuni si se declina astfel:
, )hich = care
6 (of) )hich = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)
@ (to) )hich = carui(a), carei(a), caror(a)
A )hich = pe care
*he boo" which I a reading is b# a #oung novelist(Bartea pe care o
citesc este 0scrisa0 de un tanar romancier
Ee sa) a mountain whose top )as covered )ith sno) (Am vazut un
munte al carui varf era acoperit de zapada)
7hich cu sensul de ceea ce se poate referi la o intreaga propozitie:
I said nothing which could ma"e him hungr# (,u am spus numic care l(
ar putea supara)
c) 'ronumele relativ that:
hat se refera atat la persoane, cat si la obiecte, dar numai in propozitii
relative restrictive:
$is sister that lives in Jucharest has graduated from the &niversit#
(Sora lui 0aceea0 care locuieste in Jucuresti a absolvit universitatea)
Jring me the stor#(boo" that #ou spo"e about (Adu(mi cartea de
povesti despre care ai vorbit)
All the passengers and all the goods that )ere on board the ship )ere
saved (*oti pasagerii si toate marfurile care se aflau pe bordul vasului au
fost salvate)
hat (nu insa whom sau which) este pronumele relativ folosit dupa
substantivele precedate de ad4ectivele la gradul superlativ, de numerale
ordinale, precum si de ad4ectivele all, any, si the only:
Aount %verest is the highest mountain that )e "no) (%verestul este cel
mai inalt munte pe care il stim)
She )as the only person that I li"ed (%a a fost singura persoana care mi(
a placut)
*hat )as the first composition that he )rote (Aceea era prima
compunere pe care el a scris(o)
Bome any time that suits #ou (Hino oricand iti convine)
7misiunea pronumelor relative (whom, which si that):
Band whom, which sau that au functia sintactica de complement, ele se
pot omite:
*hat is the man (whom) )e met #esterda# (Acela este omul pe care l(am
intalnit ieri)
$ere is the dictionar# (which) #ou )anted (Iata dictionarul pe care il
doreai)
*he noise (that) I heard )as the )ind (Ogomotul pe care l(am auzit era
provocat de vant)
Insa:
*he boo" which is on the table is a dictionar# (Bartea care este pe masa
este un dictionar)
,ota: @aca pronumele relativ este insotit de o prepozitie, omisiunea are loc
cu mutarea prepozitiei dupa verb:
*he man I spo"e to )as their teacher (to whom)
*he bo# I told #ou of is here (of whom)
Ban #ou lend me the boo" #ou )ere tal"ing about #esterda#- (about
which)
Astfel, o propozitie atributiva poate avea urmatoarele forme:
a) *he house in which we live is comfortable
b) *he house which we live in is comfortable
c) *he house that we live in is comfortable
d) *he house we live in is comfortable
Pronumele re0le2iv si pronumele de intarire
In limba engleza, caeste doua categorii de pronume au aceeasi forma:

%ronumele reflexiv %ronumele de intarire
mysel0 ( ma, mie, imi etc eu insumi, insami
yoursel0 ( te, tie, iti etc tu insuti, insati
himsel0, hersel0, itsel0 ( se, lui (ei), isi, si etc el insusi, ea insasi
ourselves ( ne, noua etc noi insine, insene
yourselves ( va, voua etc voi insiva, inseva
themselves ( se, lor, isi etc ei insisi, ele insele
'ronumele reflexive sunt folosite pentru construirea formei reflexive a
verbelor, dar, spre deosebire de limba romana, in engleza sunt putine verbe
reflexive Adesea un verb reflexiv romanesc se traduce in limba engleza
printr(un verb activ intranzitiv:
ma 4oc ( I play ; ma spal ( I wash (myself) ; ma gandesc ( I think ; ma
imbrac ( I dress (myself)
,ota: In engleza moderna, vechile verbe reflexive sunt folosite ca verbe
active (fara pronumele reflexiv), ca in cazul verbelor: to wash, to spon)e
(a se freca cu buretele), to dry (a se usca), to comb (a se pieptana), to
shave (a se barbieri), to dress etc
J# the time #ou have )ashed and dressed brea"fast )ill be read# ('ana
cand te(ai spalat si imbracat micul de4un va fi gata)
'ronumele reflexiv se deosebeste de pronumele intaritor (desi identice ca
forma) dupa sens si dupa locul pe care il ocupa in propozitie:
a) 'ronumele reflexiv, avand functie de complement direct sau
prepozitional, este asezat dupa verb:
$e cut himself )hen shaving (S(a taiat cand s(a barbierit)
*he bo# cried )hen finding himself alone (Jaiatul a plans cand s(a
vazut singur)
*he girl loo"ed at herself in the mirror (+ata s(a privit in oglinda)
b) 'ronumele de intarire, neavand nici o functie sintactica, este pus fie
dupa substantivul sau pronumele pe care il subliniaza, fie la sfarsitul
propozitiei
I myself spo"e to the manager (%u insumi am vorbit cu directorul)
*he# themselves came here (%i insisi au venit aici)
'eter ans)ered the Guestion himself ('etre insusi a raspuns la
intrebare)

3ai mult ca per0ectul
Aai mult ca perfectul ("he %ast %erfect Indefinite "ense) se formeaza din
%ast "ense al verbului auxiliar to have si participiul trecut al verbului de
co4ugat @in punctul de vedere al formei, in limaba engleza mai mult ca
perfectul este un timp analitic, pe cand in limba romana el este un timp
sintetic
Bon4ugarea verbului to ta1e, too1, ta1en la %ast %erfect Indefinite "ense:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I had ta"en = (eu) luasem I/d ta"en
#ou had ta"en = (tu) luasesi #ou/d ta"en
he, she, it had ta"en = (el, ea) luase he/d, she/d, it/d ta"en
)e had ta"en = (noi) luase(ra)m )e/d ta"en
#ou had ta"en = (voi) luase(ra)ti #ou/d ta"en
the# had ta"en = (ei, ele) luasera the#/d ta"en
Interrogative Form: had I ta"en- = luasem (eu)- etc
egative Form: I had not ta"en = (eu) nu luasem ; I/d not ta"en etc
Interrogative-egative Form: had I not ta"en- = nu luasem (eu)- ; hadn/t I
ta"en etc
"he %ast %erfect Indefinite "ense exprima:
5) ca si in limba romana, o actiune trecuta, anterioara altei actiuni trecute
sau unui moment dat din trecut si se traduce de obicei cu mai mult ca
perfectul (rar cu perfectul simplu sau cu perfectul compus):
I "ne) she had been ill (Stiam ca fusese bolnava)
*he# had walked onl# a fe) steps )hen the# met him (+acusera numai
cativa pasi cand il intalnira)
Ee had not gone far )hen a terrible storm bro"e out (,u a4unseseram
prea departe cand se starni o furtuna grozava)
Aomentul trecut poate fi indicat:
a) printr(o expresie adverbiala de timp: by the end of the week, year,
month (pana la sfarsitul saptamanii, anului, lunii) ; by that time (pana
atunci) ; by the AE
th
of 8ecember (pana la 5? decembrie) etc:
*he# hadn/t finished their )or" by the end of the week (,u(si
terminasera lucrul pana la sfarsitul saptamanii)
?y the AE
th
of 8ecember I had seduced 7tilia
b) printr(o alta propozitie al carei verb este la 'ast *ense (pentru
concordanta):
I "ne) she had left for the seaside (Stiam ca plecase la mare)
*he# had learned some %nglish before the# )ent to %ngland (Inainte
de a pleca in Anglia invatasera putina engleza)
.) o actiune inceputa inaintea unui moment dat in trecut si care continua si
in acel moment
*he# had been in the mountains for a )ee" )hen )e 4oined them (%rau
la munte de o saptamana cand ne(am dus si noi la ei)
,ota: Ba si in cazul timpului %resent %erfect, momentul cand a inceput
actiunea e indicat de since (adverb, prepozitie sau con4unctie), iar durata
actiunii e indicata de 0or (prepozitie)
$e had not )ritten a line since he arrived (con4) (,u a scris 0scrisese0
un rand de cand a sosit)
$e had not )ritten a line since !une (prep) (,u a scris un rand din
iunie)
$e had not )ritten a line since (adv) (,u a scris un rand de atunci)
*he )eather had been rain# for fortnight (Hremea era ploioasa de doua
saptamani)
3ai mult ca per0ectul continuu
Aai mult ca perfectul continuu se formeaza din mai mult ca perfectul
verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con4ugat
I had been ta"ing ( eu luasem ; #ou had been ta"ing ( tu luasesi ; he, she,
it had been ta"ing ( el, ea luase
)e had been ta"ing ( noi luaseram ; #ou had been ta"ing ( voi luaserati ;
the# had been ta"ing ( ei, ele luasera
Aai mult ca perfectul continuu se foloseste pentru a exprima actiuni sau
stari in desfasurare neintrerupta, anterioare unei alte actiuni trecute:
I had been working for a long time )hen the# returned (2ucram de mult
cand 0ei0 s(au intors)
She left the reading(room )here she had been reading for some hourse
(%a parasi sala de lectura unde citise cateva ore 0in sir0)
,ota: Aai mult ca perfectul continuu se poate traduce in limba romana prin
imperfect sau mai mult ca perfect
(H!<5; = in0initiv = #chivalent al con'unctivului
In frazele: LFobin $ood gathered his men and discussed )hether the#
should take part in the contest or notL, sau LIt )as decided that although
the ris" )as great, the# should all goL, constructiile should take part in si
should go inlocuiesc modul con4unctiv ("he 'ub,unctive 1ood) care, in
engleza contemporana, e pe cale de disparitie %le sunt forme ale
con4unctivului analitic, construite cu a4utorul verbelor modale folosite ca
auxiliare si al infinitivului fara to al verbului de con4ugat @intre
echivalentii con4unctivului ('ub,unctive =Fuivalents) fac parte should 6
infinitiv, may 6 infinitiv si altele
Bon4unctivul analitic se foloseste intre altele:
a) in intrebarile indirecte care arata indoiala si care sunt introduse prin
con4unctiile i0 sau whether:
She considered whether (if) she should tal" to somebod# about it (S(a
gandit daca sa vorbeasca 0sau nu0 cu cineva despre aceasta)
b) in propozitiile subiective (introduse prin expresii ca: it is strange, it is
impossible, it is advisable, it is important, it is necessary):
It was desirable that )e should invite him (%ra de dorit ca sa(l invitam)
It is important that #ou should all be in time (% important ca sa fiti cu
totii la timp)
It is necessary that ever#thing should be read# b# ; o/cloc" (% necesar
ca totul sa fie gata pana la ora cinci)
Viitorul in trecut
In propozitia: L and hoped he would take part in the contestL forma
verbala would take part in (desi identica in forma cu conditionalul) nu
reprezinta decat o actiune infatisata ca viitoare fata de un moment trecut,
cunoscuta sub numele de viitor in trcut (+uture(in(the('ast) Hiitorul in
trecut este un timp propriu limbii engleze %l este folosit numai in
propozitia subordonata completiva, care depinde de o propozitie regenta al
carei verb este la un timp trecut:
*he# said the# )ould return (Au zis ca se vor intoarce)
Ee heard #ou )ould leave Braiova for some )ee"s (Am auzit ca veti
pleca din Braiova pentru cateva saptamani)
,ota: Hiitorul in trecut se traduce in limba romana prin viitorul I
+omparatia nere)ulata a unor ad'ective si adverbe
Bateva ad4ective si adverbe au forme neregulate pentru comparativ si
superlativ Acestea sunt:

good (bun)
well (bine)
better (mai bun, mai bine)
(the) best (cel mai bun, cel mai
bine)
bad
badly (rau,
prost)
ill
worse (mai rau, mai prost)
(the) worst (cel mai rau, cel
mai prost)
litlle (putin)
less (mai putin)
lesser (de mai mica
importanta, minor)
(the) least (cel mai putin)
near
(aproape)
nearer (mai aproape)
(the) nearest (cel mai apropiat)
(the) next (urmatorul)
far (departe)
farther (mai departe)
further (ulterior)
(the) farthest (cel mai
indepartat ( ca distanta)
(the) furthest (cel mai
indepartat ( ca timp)
old (batran,
vechi)
older (mai batran, mai vechi)
elder (mai mare ( referitor la
membrii unei familii)
(the) oldest (cel mai batran, cel
mai vechi)
(the) eldest (cel mai mare (
dintre membrii unei familii)
late (tarziu)
later (mai tarziu)
latter (cel din urma, din doi
sau doua ( ref la ordine)
(the) latest (cel mai tarziu, cel
mai recent)
(the) last (cel din urma, ultimul
( referitor la ordine)
,ota: 5atter precedat de articolul hotarat the se asociaza cu the 0ormer
(primul din doi, cel mentionat mai intai) si se traduce prin cel din urma, al
doilea In acest caz, the 0ormer si the latter sunt pronume:
!ohn and Aar# are m# friends "he former is a student, the latter is still a
school girl
#ach other si one another sunt pronume reciproce %le se folosesc de
obicei in cazul dativ sau acuzativ si se traduc prin unul pe altul, unul altuia
sau unii pe altii:
*he# help each other (de obicei folosit pentru doua persoane)
*he# help one another (de obicei folosit pentru mai mult de doua
persoane)
,ota: In trecut exista o diferentiere stricta de folosire a acestor pronume
reciproce (in functie de numarul persoanelor); in prezent, aceasta deosebire
tinde sa dispara treptat:
*he# al)a#s tell each other (one another) )hat the# thin"
Ad'ectivele substantivate
Ad4ectivul poate fi intrebuintat ca substantiv, si in acest caz este, in
general, precedat de articolul hotarat Ad4ectivele substantivate desemneaza
persoane si au sens colectiv @esi forma ramane neschimbata, au inteles de
plural si se construiesc cu verbul la plural:
the blind = orbii ; the dumb = mutii ; the deaf = surzii ; the sick =
bolnavii ; the wounded = ranitii ; the young = tinerii ; the unemployed =
somerii ; the needy = nevoiasii ; the rich = bogatii
In aceeasi categorie sunt incluse si unele nume de popoare (cele terminate
in consoane suieratoare) derivate din ad4ectivele corespunzatoare:
the =nglish = englezii ; the +apanese = 4aponezii ; the French = francezii
; the 8utch = olandezii ; the 'wiss = elvetienii ; the Irish = irlandezii ; the
'cotch = scotienii
Ideea de singular se obtine cu a4utorul cuvantului man:
the sick man = bolnavul ; the =nglishman = englezul
+orespondenta timpurilor
In limba engleza, problema corespondentei timpurilor este mai complicata
decat in limba romana @atorita raporturilor logice de timp care se stabilesc
intre diferitele predicate dintr(o fraza, un anumit timp verbal nu poate fi
urmat de orice alt timp verbal Astfel, in limba engleza, timpul verbului din
subordonata este, in general, in stransa legatura cu verbul din regenta
Aceasta dependenta, numita corespondenta timpurilor ("he 'eFuence of
"enses), este reglementata prin norme riguroase in ceea ce priveste frazele
formate prin subordonare, in care predicatul regentei este la un timp trecut
+orespondenta timpurilor in propo$itiile completive directe
Fegula5: 'rezentul, perfectul compus si viitorul din regenta pot sa fie
urmate in secundara de orice tip cerut de logica frazei
$e knows that 0I am busy no)0 I was busy #esterda#0 I shall be bus#
tomorro)
(%l stie ca 0sunt ocupat acum0 am fost ocupat ieri0 voi fi ocupat maine)
*he# have told me that 0she comes0 she came0 she will come
(Ai(au spus ca 0ea vine0 ea a venit0 ea va veni)
*he# )ill tell me that 0she has come0 she came0 she )ill come
(Imi vor spune ca 0ea a venit0 ea venise0 ea va veni)
Fegula .: &n timp trecut (%ast "ense sau %ast %erfect) din propozitia
regenta nu poate fi urmat in propozitia subordonata decat tot de un timp
trecut (%ast "ense, %ast %erfect sau Future-in-the-%ast)
$e knew that 0I was bus#0 I had been bus#0 I should be bus# (Stia ca
eram ocupat0 am fost ocupat0 voi fi ocupat)
a) 'entru a se arata simultaneitatea actiunilor din regenta si subordonata
%ast "ense e urmat tot de un %ast "ense:
At first I thought it was good enough for me (2a inceput am crezut ca
era destul de buna pentru mine)
b) 'entru a se arata anterioritatea actiunii din propozitia secundara, 'ast
*ense e urmat de mai mult ca perfectul ('ast 'erfect):
Ee told him that it had been a fine da# #esterda# (I(am zis ca fusese o zi
misto ieri)
Ee told him the various stories )e had heard about his girlfriend (I(am
spus diferite chestii pe care le auzisem despre gagica lui)
c) 'entru a se arata posterioritatea actiunii din propozitia secundara, %ast
"ense e urmat de Future-in-the-%ast (viitorul in trecut) Actiunea din
subordonata este conceputa ca viitoare fata de cea trecuta din regenta:
She was sure that her bo#friend would come (%ra sigura ca ii va veni
gagicu)
$e knew I should be busy the rest of the )ee" (Stia ca voi fi ocupat in
restul saptamanii)
%PB%'*II @% 2A F%6&2A B7F%S'7,@%,*%I *IA'&FI27F, B&
H%FJ&2 @I, F%6%,*A 2A 'AS* *%,S%
5) In propozitiile secundare prin care se exprima adevaruri generale, fapte
universal cunoscute sau uzuale, se foloseste prezentul:
*he schoolmaster told the children that the earth moves round the sun
(Invatatorul a spus copiilor ca 'amantul se invarteste in 4urul Soarelui)
*he spea"er said that the peoples want peace (Horbitorul a spus ca
popoarele vor pace)
.) @upa un timp trecut in regenta, in secundara se foloseste orice timp
(cerut de logica frazei):
a) in propozitiile secundare comparative:
$e spoke english better than #ou 0speak it no)0 spoke it last #ear0 )ill
speak it in t)o #ears
(%l vorbea engleza mai bine decat 0o vorbesti tu acum0 o vorbeai anul
trecut0 o vei vorbi peste doi ani)
b) in propozitiile secundare atributive:
2ast )ee" I read the boo" )hich #ou are reading no) (Saptamana
trecuta am citit cartea pe care o citesti tu acum)
It )as #esterda# that I bought the magazine #ou are asking me about
(Ieri am cumparat revista de care ma intrebi)
+orespondenta timpurilor in propo$itiile subordonate temporale
In general, viitorul din principala este urmat de prezent in secundara
temporala pentru a se arata concomitenta actiunilor (intotdeauna dupa
con4unctiile i0, till, until, as soon as, be0ore, a0ter, when) si de perfect
compus pentru a se arata raportul de anterioritate:
*he# will call me up )hen the# get home (Aa vor chema la telefon
cand vor a4unge acasa)
Ee shall go there as soon as )e have some spare time (,e vom duce
acolo imediat ce vom avea putin timp liber)
1ou will not see the to)n until #ou have crossed the bridge (,u vei
vedea orasul inainte de a fi traversat podul)
I shall go for a )al" )hen I have finished m# )or" (Aa voi duce la
plimbare cand voi fi terminat lucrul)

P-I,+IPA5A -AP!- (#+<,;A-A
+&*&F% SIA&2*A, 'F%S%,*
+&*&F% A,*%FI7F 'F%S%,* '%F+%B*
+orespondenta timpurilor in 0ra$ele
If I had taken her )ord for it, nothing would have hapened
(@aca as fi crezut(o pe cuvant nu s(ar fi intamplat nimic)
If I had not established a ne) school of thought and behaviour, it would
not have occured to me to )rite about it
(@aca nu as fi infiintat o noua scoala de gandire si conduita, nu mi(ar fi
venit in minte sa scriu despre ea)
+razele de mai sus sunt formate dintr(o propozitie subordonata
conditionala, introdusa prin con4unctia i0 si o propozitie principala
'ropozitia conditionala exprima conditia de care depinde realizarea actiunii
din propozitia principala Aceasta conditie poate fi probabila (reala),
ipotetica (ireala), prezenta sau trecuta
In frazele conditionale, timpurile se folosesc in functie de conditia
exprimata in subordonata, dupa cum urmeaza:
5) B7,@I*I% F%A2A ( 'F%O%,*&2 I, S&J7F@7,A*A, HII*7F&2
I, F%6%,*A:
If a storm breaks out, )e shall postpone our trip (@aca izbucneste0va
izbucni0 o furtuna vom amana excursia noastra)
If #ou have no confidence in #ourself, #ou will never succeed (@aca nu
ai incredere in tine, nu vei reusi niciodata)
.) B7,@I*I% IF%A2A 'F%O%,*A ( 'AS* *%,S% I,
S&J7F@7,A*A, B7,@I*I7,A2&2 'F%O%,* I, F%6%,*A
If a storm broke out, )e should postpone our trip (@aca ar izbucni o
furtuna, am amana excursia noastra)
If #ou had no confidence in #ourself, #ou would never succeed (@aca
nu ai avea incredere in tine, nu ai reusi niciodata)
,ota5: In propozitiile subordonate conditionale care exprima o conditie
ipotetica verbul to be apare sub forma were la toate persoanele, singular si
plural:
If I were #ou, I should not worry (@aca as fi in locul tau, nu m(as
framanta0neca4i0)
If he were here, he would en,oy the scener# (@aca ar fi aici, i(ar placea
peisa4ul)
,ota.: Band in subordonata conditionala este exprimata o conditie foarte
putin probabila, se foloseste should (la toate persoanele) si infinitivul scurt
al verbului de con4ugat:
If he should come, I should gladl# see him (@aca ar fi0daca s(ar
intampla0 sa vina, l(as vedea bucuros)
8) B7,@I*I% IF%A2A *F%B&*A ( AAI A&2* BA '%F+%B*&2 I,
S&J7F@7,A*A, B7,@I*I7,A2&2 *F%B&* I, F%6%,*A
If a storm had broken out, )e should have postponed our trip (@aca ar fi
izbucnit o furtuna, am fi amanat excursia noastra)
If #ou had had no confidence in #ourself, #ou would never have
succeeded (@aca nu ai fi avut incredere in tine, nu ai fi reusit niciodata)
I,H%FSI&,%A I, 'F7'7OI*II2% S&J7F@7,A*% B7,@I*I7,A2%
(I,H%FSI7, I, S&J7F@7,A*% B2A&S%S 7+ B7,@I*I7,)
Bon4unctia i0 poate lipsi din propozitia comditionala, in care caz se
inverseaza ordinea dintre subiect si predicat Aceasta inversiune e posibila
numai cand predicatul contine un auxiliar sau un verb modal (should,
could) sau cand verbele to be si to have sunt folosite ca predicate:
If I had time ( $ad I time
If he )ere here ( Eere he here
If he could )or" ( Bould he )or"
If he should ring me up ( Should he ring me up
If I had seen her ( $ad I seen her
A2*% B7,!&,B*II B7,@I*I7,A2%
'ropozitiile subordonate conditionale pot fi introduse prin con4unctiile: i0,
in case ( in cazul ca, on condition that ( cu conditia ca, provided (that),
suppose (supposin)) that, unless (i0 not), etc:
'uppose he doesn/t come, )hat shall )e do- (Sa presupunem ca nu vine,
ce vom face-)
$e )on/t come to m# part# unless he gets m# message in time (%l nu
va veni la petrecerea mea daca nu va primi instiintarea mea la timp)
,%I*$%F,7F ; %I*$%F7F
,eithernor sunt con4unctii coordonatoare dis4unctive (coordinatig
dis,unctive con,unctions) %le unesc doua parti de vorbire sau doua
propozitii care exprima o alternativa, o alegere Intrucat sensul lor este
negativ, verbele din propozitiile introduse de aceste con4unctii se folosesc
la forma afirmativa:
$e could neither eat nor drin" an#thing (%l n(a putut nici sa manance
nici sa bea ceva)
either Aiss Shenstone, nor Ar Aonsoon had an# satisfactor# ans)er
(,ici @(ra Shenstone, nici @l Aonsoon nu au avut vreun raspuns
satisfacator)
@eoarece neithernor se folosesc intotdeauna impreuna se numesc si
con4unctii corelative (correlative con,unctions) Borespondentele
afirmative ale acestor con4unctii sunt eitheror:
$e )ill be here either at six or at seven (%l va fi aici sau la sase, sau la
sapte)
Au2iliarul de aspect 0recventativ 7I55 - 7!<5;
he )ould sa# = spunea ; he )ould come do)n = cobora ; )ould leave me
= ma lasa ; )ould continue = continua ; I )ould hear = auzeam ; he )ould
repl# = raspundea
Bonstructiile de mai sus exprima actiuni care se repeta sau care constituiau
un obicei (in trecut) si sunt cunoscute sub denumirea de verbe folosite la
forma frecventativa
+orma frecventativa are numai doua timpuri: prezent si trecut %a se
construieste cu a4utorul auxiliarului will la prezent (toate persoanele) si
would la trecut (toate persoanele) la care se adauga infinitivul verbului de
con4ugat
In limba romana forma frecventativa se traduce:
a) la prezent ( cu prezentul indicativului:
$e will sit for hours on a roc" )atching the boats (%l sta ore intregi pe o
stanca uitandu(se la barci)
Ehen the cat/s a)a# the mice will play (Band pisica nu(i acasa, soarecii
4oaca pe masa)
Bhildren will be children (Bopiii raman copii)
b) la trecut ( cu imperfectul (sau cu constructia Lobisnuia saL, urmata de
verbul de con4ugat):
+ishing and s)imming )ith his friends, he would look at the boats going
b# ('escuind si inotand cu prietenii sai, el se uita la vasele care treceau)
*he# would come and tal" to her ever# brea" (%i veneau si vorbeau cu
ea in fiecare recreatie)
+orma frecventativa este folosita in mod obisnuit in limba scrisa, mai putin
in vorbirea de toate zilele, in care este inlocuita de verbul used to
Verbul modal (H!<5;
a) It should not have crea"ed (,(ar fi trebuit sa scartiie)
In exemplul de mai sus, verbul modal should exprima o obligatie
(constrangere) sau o datorie, in general, de ordin moral
,ota: (hould exprima o obligatie mai putin imperioasa decat shall (folosit
la persoana a II(a si a III(a pentru formarea timpului +uture of Bommand):
1ou shall translate it at once (7 vei traduce imediat) ('entru ca
trebuie)
$e shall come here (%l va veni aici) (*rebuie sa vina)
Insa:
1ou should translate it at once (Ar trebui sa o traduci imediat)
$e should come here (%l va veni aici) (*rebuie sa vina)
b) (hould este folosit si pentru a exprima un sfat, o recomandare, o
sugestie:
1ou should pa# him a visit (Ar trebui sa(i faci o vizita)
1ou should not spea" so loud (,(ar trebui sa vorbesti asa de tare)
c) 'entru a arata ca actiunea se refera la trecut se foloseste should M
infinitivul perfect al verbului de con4ugat:
1ou should have asked her (Ar fi trebuit s(o intrebi)
$e should have come in time (%l ar fi trebuit sa vina la timp)
d) 'entru a exprima o do4ana, o dezaprobare, se foloseste should M negatie
M infinitivul perfect al verbului de con4ugat:
It shouldn*t have creaked (,(ar fi trebuit sa scartaie)
1ou shouldn*t have left so earl# (,(ar fi trebuit sa pleci asa de devreme)
e) (hould este folosit si pentru a exprima o presupunere sau o
probabilitate:
$e should be at home b# no) (Ar trebui sa fie acasa 0pana0 acum)
A( I6 - A( H!<GH con'unctii comparative
As i0, as thou)h (de parca, ca si cand) sunt con4unctii comparative si
introduc propozitii comparative care contin al doilea termen al unei
comparatii stabilite de regenta:
1ou ans)er as if (as though) #ou did not "no) the rule (Faspunzi ca si
cum nu ai sti regula)
*he# loo"ed at me as though the# had never seen me (S(au uitat la mine
ca si cum nu m(ar fi vazut niciodata)
@upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast Indefinite cand actiunea din
propozitia principala si cea din subordonata au loc in mod simultan:
$e spo"e as if he knew ever#thing (Horbea ca si cum ar sti totul)
@upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast %erfect cand vrem sa aratam ca
actiunea din subordonata a avut loc inaintea actiunii din principala:
She cried bitterl#, as if she had lost all hope ('langea amarnic ca si cum
ar fi pierdut orice speranta)
Herbele din propozitia subordonata introdusa prin as i0 (as thou)h) se
traduc in limba romana prin conditionalul prezent sau trecut
$e spea"s Fomanian as if he had lived in our countr# (Horbeste
romaneste de parca ar fi trait in tara noastra)
$e tal"s as if he knew ever#thing (Horbeste ca si cum ar sti totul)
,ota: +orma de %ast "ense a verbului to be folosit in propozitiile
comparative este were pentru toate persoanele, singular si plural:
She loo"ed as if she were tired (%a arata ca si cum ar fi obosita)
I feel as if I were ill (Aa simt ca si cum as fi bolnav)
+omparative duble
In limba engleza se gasesc uneori comparative duble, care se traduc in
limba romana prin:
a) din ce in ce:
In )inter the )eather gets colder and colder (Iarna, vremea devine din
ce in ce mai rece 0 se raceste0)
A# %nglish lessons are more and more interesting (2ectiile mele de
engleza devin din ce in ce mai interesante)
*he patient is feeling better and better ('acientul se simte din ce in ce
mai bine)
b) cu cat cu atat:
"he more )e loo"ed at it, the more )e )ondered at it (Bu cat ne uitam
la el mai mult, cu atat ne minunam mai mult)
"he colder the )eather, the warmer I dress (Bu cat e vremea mai rece,
cu atat ma imbrac mai gros)
"he more %nglish stories #ou read, the easier it )ill be for #ou to learn
%nglish (Bu cat citesti mai multe povestiri englezesti, cu atat iti va fi mai
usor sa inveti englezeste)
In primul caz a) avem doua comparative in aceeasi propozitie, iar in al
doilea caz b) avem in doua propozitii diferite doua comparative precedate
de adverbul the (identic ca forma cu articolul hotarat)
Verbul de0ectiv <(#; !
Ee used to be ver# good friends (%ram prieteni foarte buni)
Herbul defectiv din exemplul de mai sus nu trebuie confundat cu verbul
principal to use, care se con4uga la fel ca celelalte verbe regulate si se
traduce prin a folosi, a intrebuinta In exemplul nostru, verbul defectiv
used to se traduce prin obisnuia sa fie (era odata pe vremuri) Acest verb
are o singura forma ( trecutul (pentru toate persoanele) ( uurmata de un
verb la infinitivul lung
,ota: +orma used to poate inlocui trecutul formei frecventative, care este
intrebuintat mai mult in limba scrisa:
*he# used to come and see us ver# often (7bisnuiau sa vina sa ne vada
foarte des)
#2primarea dimensiunilor in limba en)le$a

Ad,ectiv 'ubstantiv 7erb
long = lung length = lungime to lengthen = a lungi
high = inalt height = inaltime to heighten = a inalta
deep = adanc depth = adancime to deepen = a adanci
broad = larg breadth = largime to broaden = a largi
)ide = lat )idth = latime to )iden = a lati
strong = puternic strength = putere to strengthen = a intari, a consolida
*he @anube is .,><? "ilometres long ; its length is .,><? "ilometres
Ad4ectivul care exprima o dimensiune (latime, inaltime, adancime, lungime
etc) se aseaza dupa numeralul respectiv Substantivele si uneori verbele
derivate din aceste ad4ective sunt formate prin schimbarea vocalei din
radacina si adaugarea unor terminatii
Intrebarea dis'unctiva
Intrebarea dis4unctiva insoteste propozitia enuntiativa pentru a intari si
confirma intelesul acesteia In limba romana, intrebarile dis4unctive se
traduc prin corespondentul: nu-i asa>
In limba engleza intrebarea dis4unctiva este o intrebare scurta, care se
formeaza repetand subiectul si verbul auxiliar sau modal corespunzator
predicatului propozitiei pe langa care sta:
1ou are read#, aren*t you-
It/s rather cold toda#, isn*t it-
1ou have )ritten all #our exercises, haven*t you-
Ee must ans)er his letter, mustn*t we-
*he# had a good time on their holida#s, hadn*t they-
Band in propozitia enuntiativa se afla un verb notional, atunci in propozitia
dis4unctiva se foloseste verbul to do la timpul respectiv:
$e gets home at three o/cloc", doesn*t he-
1ou sa) their ne) flat, didn*t you-
*he# )rite home ever# )ee", don*t they-
$e reads %nglish novels, doesn*t he-
Herbul din intrebarea dis4unctiva se foloseste la timpul verbului din
propozitia enuntiativa si la forma opusa acesteia:
a) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma afirmativa, cel din
propozitia dis4unctiva este la forma interogativ(negativa:
$e can do it, can*t he-
1ou began to stud# %nglish, last #ear, didn*t you-
b) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma negativa, atunci
verbul din propozitia dis4unctiva este la forma interogativa:
*he# do not leave on Aonda#, do they-
She has no lectures in the afternoon, has she-
1ou did not ring him up toda#, did you-
In mod obisnuit, partea enuntiativa a propozitiei dis4unctive este rostita cu
intonatia coboratoare, iar intrebarea propriu(zisa este rostita cu intonatia
urcatoare
Intrebarea alternativa
Intrebarea alternativa este tot o intrebare generala, care presupune doua
alternative:
Eill #ou sta# here, or come )ith us-
Are the# students or pupils-
@in aceasta cauza, intr(o intrebare alternativa exista intotdeauna con4unctia
or (sau):
$ave #ou alread# done #our )or", or )ill #ou do it tomorro)-
Shall I do it or )ill #ou do it #ourself-
Are #ou going out or do #ou prefer to sta# at home-
Intonatia generala a unei asemenea intrebari este urcatoare, tonul se ridica
imediat inainte de con4unctia or in prima parte si coboratoare in a doua
he #mphatic ;!
Auxiliarul do este folosit pentru a sublinia cele spuse de vorbitor:
Ee reall# did en4o# ourselves (,e(am distrat, intr(adevar)
*he# do li"e to meet us (2e place 0intr(adevar0 sa se intalneasca cu noi,
sa se vada cu noi)
*hat is 4ust )hat I do mean to sa# (%ste exact ce vreau sa spun)
1ou sa# I )asn/t there, but I did goK (Spui ca nu am fost acolo, dar te
asigur ca m(am dus)
8o come hereK (*e rog, vino aiciK)
8o tell me )hat happendK (*e rog, spune(mi ce s(a intamplatK)
In propozitiile imperative afirmative, folosirea auxiliarului do face ca
ordinul sau rugamintea exprimata sa fie redate pe un ton mai putin
imperios:
8o sta# a little longer (*e rog, mai stai putin)
8o )rite me a letter as soon as #ou arrive home (Scrie(mi, te rog o
scrisoare imediat ce a4ungi acasa)
Pronumele nehotarat !,#
4ne cannot doubt (,u te poti 0nu ne putem0 indoi )
4ne )as constantl# a)are (Iti dadeai 0ne dadeam0 seama
permanent )
!ne poate fi:
a) numeral:
*here )as onl# one man in the hall (%ra numai un singur om in sala)
b) inlocuitor al articolului nehotarat a, an in constructii de tipul:
4ne fine da# (Intr(o buna zi )
4ne evening (Intr(o seara )
I haven/t an# stamp, )ill #ou give me one- (,u am nici un timbru, te
rog, imi dai unul-)
Atunci cand este asezat inaintea unui nume propriu, one capata sensul de
un $o) oarecare:
@avid/s mother married one Ar Jro)n (Aama lui @avid s(a casatorit
cu un oarecare domn Jro)n)
c) pronume nehotarat cu functie generica (5) sau anaforica (.):
5) In exemplele de mai sus (one cannot doubt si one was constantly
aware), one este folosit generic in propozitii impersonale si se refera la
oameni in general %l se poate traduce in limba romana prin persoana a II(a
singular sau plural a pronumelui personal, persoana I plural a pronumelui
personal sau prin pronumele reflexiv generic se:
4ne cannot live )ithout )or"ing (,u poti 0putem0 se poate0 trai fara a
munci) ( the 4o"e of the centur# :):):)
4ne must ta"e into account the fact that (*rebuie sa se tina 0sa tinem0
sa tii0 seama de faptul ca)
'ronumele we, you si they pot indeplini si ele o functie generica:
2ou cannot eat #our ca"e and have it (,u se poate si cu varza unsa si cu
slanina in pod :):):) )
.e must al)a#s do our dut# (*rebuie sa ne facem intotdeauna datoria)
"hey drin" much tea in %ngland (Se bea mult ceai in Anglia)
dar pronumele one, we si you, folosite generic, il includ pe vorbitor:
4ne cannot be happ# if one does not love sau .e cannot be happ# if we
do not love sau 2ou cannot be happ# if you do not love
(,u poti fi fericit daca nu iubesti) ((( reall#- :):):)
'ronumele they il exclude pe vorbitor:
"hey sa# he is a successful musician
(Se spune ca e un muzician de mare succes)
.) 'ronumele nehotarat one poate fi folosit si anaforic, inlocuind un
substantiv care a fost mentionat inainte pentru a evita repetarea acestuia:
I haven/t got an india(rubber 2end me one, please
(,(am guma *e rog imprumuta(mi una)
In aceasta calitate el poate primi semnul pluralului:
A# ne) shoes are less comfortable than the old ones
('antofii mei cei noi sunt mai putin comozi decat cei vechi)
d) 'ronumele nehotarat one se foloseste ca inlocuitor al unui substantiv
dupa ad4ective calificative (vezi exemplul de mai sus), dupa this, that,
which, another, these, those, the other si dupa the ne2t, the 0irst, the
last:
I don/t li"e this hat 'lease give me that one (another one, the other one,
these ones, those ones etc)
(,u(mi place palaria asta *e rog da(mi(o pe aceea 0alta, cealalta, pe
acestea, pe acelea etc0)
!ohn )as the last one to leave
(!ohn a fost ultimul care a plecat)
,ota5: !ne*s este forma impersonala a ad4ectivului posesiv:
to do one*s dut# (a(si face datoria)
7ne should never forget one*s friends (,u trebuie niciodata sa(ti uiti
prietenii)
,ota.: !nesel0 este forma impersonala a pronumelui reflexiv:
to cut oneself = a se taia
to hide oneself = a se ascunde
Articolul hotarat si articolul nehotarat
Intrucat articolul hotarat si articolul nehotarat au fost tratate sporadic in
lectiile anterioare voi sistematiza aici notiunile dobandite pana acum
despre articol, completandu(le cu unele noi
5) Articolul hotarat (the) insoteste substantive folosite cu un inteles
determinat, spre a le deosebi de altele din aceeasi clasa sau categorie
Substantivul poate fi deosebit de celelalte din clasa careia apartine, fie prin
folosirea unor atribute, propozitii atributive etc, fie prin context, adica prin
cuvintele sau propozitiile care(l incon4oara si care adesea arata ca
substantivul respectiv este cunoscut (de vorbitor, cititor, ascultator) sau ca
el e prezent in mintea acestora fiind amintit intr(o propozitie anterioara:
the loft# silhouettes of s"#(scrapers
the Guiet cr#stal air of a mountain pea"
Articolul hotarat se mai foloseste:
a) cu substantive la singular care arata o intreaga categorie sau specie:
"he cat is a graceful animal
b) cu ad4ective substantivate:
the rich and the poor
"he &hinese of ,e)(1or" live in Bhinato)n
"he egroes live mostl# in $aarlem
c) inaintea ad4ectivelor la gradul superlativ (relativ) si a numeralelor
ordinale:
the tallest man(made structure
on the GH
th
floor
d) inaintea substantivelor precedate de o prepozitie, chiar atunci cand in
limba romana substantivul e nearticulat:
in the street = pe strada
in the )orld = din lume
after the lesson = dupa lectie
,ota: ,umele punctelor cardinale intra in aceeasi categorie, fiind articulate
atunci cand sunt precedate de o prepozitie (in the north ; to the east) sau
cand desemneaza o regiune, grup de tari etc, situate in aceeasi directie:
In the American Bivil Ear the orth fought against the 'outh
(In razboiul de secesiune, ,ordul a luptat impotriva Sudului)
e) articolul definit se mai foloseste cu o serie de nume proprii ca: unor
tari (the @nited 'tates of America, the Argentine, the 5ebanon, etc) ; nume
de rauri, fluvii, mari, oceane (the 8anube, the ?lack 'ea, the Atlantic) ;
numele lanturilor de munti (the &arpathians) ; numele deserturilor si a
grupurilor de insule (the 'ahara, the 3ebrides) ; inaintea numelor unor
institutii binecunoscute (the 1etropolitan 1useum, the =mpire 'tate
?uilding) ; a numelor ziarelor ("he ew-2ork "imes, "he .ashington
%ost) ; a vapoarelor (the "ransylvania, the &arpati) si a numelor de familie
folosite la plural, in vorbirea familiara (the +ohnsons)
,ota: ,u se articuleaza numele strazilor, pietelor, parcurilor etc: (Fifth
Avenue, %icadilly &ircus, &entral %ark)
Articolul hotarat the care provine dintr(o forma veche a pronumelui
demonstrativ isi pastreaza insa sensul demonstrativ in unele expresii ca:
at the time( in acel timp
for the purpose ( pentru acest (acel) scop
nothing of the kind ( nicidecum, nimic de soiul acesta
the two ( cei doi
.) Articolul nehotarat (a, an) este folosit, ca si in limba romana, numai cu
sunstantive la numarul singular si arata ca substantivul respectiv reprezinta
o fiinta sau un obiect oarecare dintr(o categorie sau clasa:
Jroad)a# is a ver# long street
!ohn is a good student
,ota: *ot ca in limba romana, articolul nehotarat poate avea sens de
numeral:
I have an english dictionar# and t)o +rench ones
a) Spre deosebire de limba romana, in engleza articolul nehotarat se
foloseste inaintea substantivelor nume predicative care arata profesia,
calitatea, gradul, sexul cuiva:
She is a teacher
I spea" to #ou as a friend
'eter is a bo#
b) dupa anumite adverbe sau ad4ective ca: rather, >uite, such, many,
what (in propozitii exclamative):
'uch a funn# fello) (&n individ atat de nostim)
Iuitean old man (&n om batran de(a binelea)
many a )riter (multi scriitori)
.hat a pleasant surprise K (Be surpriza placutaK)
c) pentru a exprima raportul de frecventa sau distributie in unele unitati
de masura, timp etc:
Ee have %nglish classes twice (once) a week (Avem ore de engleza
de doua ori 0o data0 pe saptamana)
I didn/t see her for a long time (,u am vazut(o de mult)
,ota: 7bservati locul articolului in: half a mile, half an hour
d) in unele constructii si expresii, ca:
to be in a hurry ( a fi grabit
it is a pity ( e pacat
as a friend ( ca prieten
to have a tootache, headache, a sore throat, etc ( a te durea maseaua,
capul, in gat etc
8) Bazuri in care nu se foloseste articolul:
a) Ba si in limba romana, articolul (hotarat sau nehotarat) nu se foloseste
cu nume proprii de persoane, continente, tari, regiuni, localitati (exceptand
unele tari amintite mai sus si orasul $aga (the 3ague)) @e asemenea, cu
unele substantive care desemneaza relatii de rudenie si sunt asimilate de
membrii familiei cu nume proprii: Father, 1other# (rannie
b) Spre deosebire de limba romana insa, nu se articuleaza numele
anotimpurilor, lunilor, zilelor, precum si al meselor din timpul zilei:
8ecember is m# favourite month (@ecembrie e luna mea preferata)
I li"e autumn ; in autumn there is a lot of fruit (Imi place toamna;
toamna sunt multe fructe)
?reakfast )ill be read# in a Guarter of an hour (Aicul de4un va fi gata
intr(un sfert de ora)
c) Articolele nu se folosesc nici cu substantive luate in sensul lor cel mai
general, cum sunt:
( nume de materii, substante, alimente etc:
'teel is a hard metal (7telul e un metal dur)
( nume de abstractiuni:
Ee stand for peace and friendship (Suntem pentru pace si
prietenie)
( substantive la plural:
,e)(1or" is made up of small towns, villages and settlements
( unele substantive individuale la singular (man, woman, mankind,
society, school, church, market, bed, board):
'chool pla#s a great role in societ# (Scoala 4oaca un mare rol in
societate)
d) Isi pierd articolul si substantivele care intra in unele expresii si
locutiuni, chiar in cazul cand sunt precedate de prepozitii:
side by side (unul langa altul) ;
for miles on end (pe distanta de mile intregi) ;
in height (ca inaltime) ;
in style (ca linie, ca stil) ;
to go by tram 0bus0 (a merge cu tramvaiul 0autobuzul0) ;
on foot (pe 4os) ;
from day to day (din zi in zi) ;
at night (noaptea) ;
hand in hand (mana in mana) ;
shoulder to shoulder (umar la umar) ;
to shake hands (a da mana) ;
to change colour (a(si schimba culoarea) etc
:) 7misiunea articolului:
&nele substantive pot aparea nearticulate datorita omisiunii articolului
Aceasta se face de obicei pentru motive stilistice si apare adesea in stilul
ziaristic, in indicatii scenice, in comunicari cu caracter telegrafic etc In
asemenea cazuri insa, articolul poate fi oricand introdus la locul cuvenit, in
timp ce in cazurile de nefolosire a articolului, adaugarea lui ar fi o greseala
gramaticala:
$eath: %nd of *al"s ($eath anunta sfarsitul convorbirilor)
Eind @us" Autumn scener# (Hant Amurg 'eisa4 de toamna)

6unctiile sintactice ale participiului nede0init
'articipiul nedefinit poate indeplini urmatoarele functii sintactice:
5) Atribut sau inlocuitor al unei propozitii atributive:
*he falling leaves covered the roofs and the ground (+runzele
cazatoare 0care cadeau0 acopereau acoperisurile si solul)
$o) beautiful the blooming trees areK (Be frumosi sunt pomii in floareK)
$ere is a letter announcing his arrival (Iata o scrisoare care anunta
sosirea lui)
.) ,ume predicativ:
*he noise of the cro)d was deafening (Ogomotul multimii era
asurzitor)
*he girl stood looking at the cro)d (+ata statea uitandu(se la multime)
8) Bomplement circumstantial:
a) de timp, introdus prin con4unctiile while sau when sau fara
con4unctie:
.hile approaching Stratford )e sa) beautiful )oods and green fields
(Apropiindu(ne 0cand ne(am apropiat0 de Stratford am vazut paduri
frumoase si campii inverzite)
Arriving at Stratford the# )ent to see Sha"espeare/s birthplace
(Sosind 0cand au sosit0 la Stratford s(au dus sa vada locul unde s(a
nascut Sha"espeare)
b) de mod sau de impre4urari insotitoare:
She stood b# the )indo), thinking (Statea langa fereastra gandindu(
se)
c) de cauza:
3aving plent# of time, )e did not hurr# (Avand timp suficient nu ne(
am grabit)
6unctiile sintactice ale )erun$iului in propo$itie
6erunziul indeplineste urmatoarele functii:
5) Subiect:
'wimming is ver# popular in our countr# (Inotul e foarte raspandit in
tara noastra)
.) ,ume predicativ, facand parte dintr(un predicat verbal compus, dupa
verbe ca: to be)in, to start, to continue, to )o on, to 1eep (on) ( a
continua, to stop, to 0inish etc:
Sharon started combing her hair (Sharon a inceput sa(si pieptene parul)
Neep smilingK (,u(ti pierde buna dispozitieK ; textual: Bontinua sa
zambestiK)
Stop talkingK (,u mai vorbitiK ; textual: Incetati vorbitulK)
$aven/t #ou finished doing those translations #et- (,(ai terminat inca de
facut traducerile acelea-)
8) Bomplement prepozitional (a) dupa verbe si (b) ad4ective cu prepozitie
obligatorie:
a) !im succeeded in buying the beautiful combs (!im a reusit sa cumpere
pieptenii cei frumosi)
I thought of going to see m# friend toda# (Aa gandeam sa ma duc sa(
l vad azi pe prietenul meu)
*han" #ou for coming (Aultumesc ca ai venit)
b) She )as proud of having such a good husband (%a era mandra ca are
un sot atat de bun)
@ella )as surprised at seeing the ne) t(shirt (@ella a fost uimita
vazand tricoul cel nou)
:) Bomplement direct dupa verbe ca: to avoid, to pre0er, to en'oy, to
want, to remember, to 0or)et, to hate, to love, to li1e, to need, to
postpone, to mind (a supara, a deran4a):
Avoid making so man# mista"es (%vitati sa faceti atatea greseli)
$e loves driving in a fast car (Ii place sa mearga cu o masina cu viteza
mare)
@o #ou mind shutting the door- (,u vreti sa inchideti usa-)
,ota5: Bateva din aceste verbe ca: to love, to li1e, to hate, to pre0er, to
0or)et, to remember, to want pot fi urmate si de infinitive
,ota.: 6erunziul se foloseste si dupa expresiile: can*t help (nu pot sa nu,
nu ma pot impiedica), to be worth (a merita), to be busy (a fi ocupat cu),
to be 0ond o0 (a(i placea foarte mult):
7 $enr#/s short stories are )orth reading (,uvelele lui 7 $enr#
merita sa fie citite)
I can/t help buying these delicious chocolates (,u pot sa nu cumpar
aceste delicioase bomboane de ciocolata)
;) Bomplement circumstantial de timp dupa prepozitiile: a0ter, be0ore,
upon (on):
After resting a little I had m# tea (@upa ce m(am odihnit putin am baut
ceaiul)
Jefore going to bed I read a fe) pages (Inainte de a ma duce la culcare
am citit cateva pagini)
<) Atribut folosit dupa substantive cu prepozitie obligatorie (in general o0):
She had no hope of getting such a beautiful present (,u spera sa capete
un cadou atat de frumos)
*here )as no chance of going to the river that da# (,u era nici o
posibilitate sa mergem la rau in ziua aceea)
5ocul complementelor circumstantiale in propo$itie
A Bomplementul circumstantial de timp ("he Adverbial 1odifier of "ime):
5) In general, complementul circumstantial de timp definit se aseaza la
inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de
complementul sau direct:
*he teacher helps the students in time of need ('rofesorul a4uta studentii
la nevoie)
In the afternoon )e )ent to see the river (@upa amiaza mergeam sa
vedem raul)
After eleven o*clock the reading room )as empt# (@upa ora 55 sala de
lectura era goala)
.) Bomplementul circumstantial de timp nedefinit si frecventa (Adverbs of
Indefinite *ime) (always, never, sometimes, o0ten, seldom, 0re>uently,
usually, ever, still etc) ocupa urmatoarele pozitii:
a) inaintea verbului, cand acesta este la un timp simplu:
I usually )or" in m# room or ta"e part in some sport (@e obicei
lucrez la mine in camera sau fac sport)
b) dupa verbul to be si verbele modale:
*he shopping centre is always cro)ded (Bentrul comercial este
mereu aglomerat)
*he students must never come late (Studentii nu trebuie sa intarzie
niciodata)
c) intre auxiliar si verbul principal, cand acesta este la un timp compus;
intre cele doua auxiliare cand verbul principal este la un timp compus cu
mai multe auxiliare:
I have often listened to the noise of the )ind in the trees (Am ascultat
adesea suierul vantului prin copaci)
$ave #ou ever loved a man-
*he 'roctor )ould never have chased the student if he had not tried to
escape (L'roctorulL nu ar fi urmarit pe student daca acesta n(ar fi incercat
sa scape) ; proctor = membru al consiliului de disciplina in universitatile
engleze
,ota: Adverbul sometimes poate fi asezat la inceputul sau la sfarsitul
propozitiei:
'ometimes he couldn/t sleep for hours (sometimes)
J Bomplementul circumstantial de loc ("he Adverbial 1odifier of %lace)
5) Bomplementul circumstantial de loc se aseaza , in general, la inceputul
sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de complementul sau
direct:
I found the )a# to the river (Am gasit calea spre rau)
In the centre of the town is the mar"et(place (In centrul orasului este
piata)
1ou sit hereK (Sezi aiciK)
.) Bomplementul circumstantial de loc (5) se aseaza inaintea celui de timp
(.):
I/m going to the theatre (5) on 'aturday (.) 2et/s go together
(Intentionez sa merg la teatru sambata Sa mergem impreuna)
I go to the discotheFue (5) each week (.) (Aerg la discoteca in fiecare
saptamana)
B Bomplementul circumstantial de mod ("he Adverbial 1odifier of
1anner)
Se aseaza dupa verb, daca acesta nu e urmat de un complement direct, sau
dupa complementul direct, daca acesta este scurt (a) %l preceda verbul
cand complementul direct este lung (b):
a) *he river flo)s slowly and calmy (Faul curge incet si linistit)
$e spea"s %nglish and +rench fluently (%l vorbeste engleza si
franceza fluent)
b) $e Fuickly put do)n the fe) sentences the teacher dictated (A notat
repede cele cateva propozitii pe care le(a dictat profesorul)
*he student carefully selected the data he nedeed for his essa#
(Studentul a selectionat cu gri4a datele de care avea nevoie pentru eseul
sau)
,ota: Adverbele really, probably, scarcely (abia), hardly, nearly
(aproximativ), almost, even, stron)ly etc se aseaza in propozitie conform
regulilor adverbelor de timp nedefinit:
$e could hardly eat an#thing (,u putea manca mai nimic)
*he# have really gone there (S(au dus intr(adevar acolo)
$e had almost fallen asleep (Aproape adormise)
6ormarea cuvintelor in limba en)le$a
'rincipalele mi4loace de formare a cuvintelor in limba engleza sunt:
5) Afixatia (Affixation) ( formarea de cuvinte noi prin adaugarea unor
prefixe (a) sau sufixe (b):
a) undergraduate (student) ; underground (subteran) ; misprint (greseala
de tipar) ; to disregard (a dispretui) ; supersonic
b) teacher ; runner ; tourist ; ste)ardess ; !apanese ; Banadian ;
development ; liberation ; friendship ; childhood (copilarie) ; freedom ;
useful ; peaceful ; careless ; friendly ; daily ; monthly ; ans)erable
(corespunzator, responsabil) ; defensive ; to moderni/e ; to shorten etc
.) Bonversia (&onversion) ( schimbarea categoriei gramaticale, procedeu
extrem de frecvent in limba engleza:
graduate = absolvent ; to graduate = a absolvi
catalogue = catalog ; to catalogue = a cataloga
comb = peptene ; to comb = a pieptana
word = cuvant ; to word = a exprima in cuvinte
to drive = a conduce un vehicul ; a drive = o plimbare cu un vehicul
to sob = a plange cu suspine ; a sob = un suspin
to drink = a bea ; a drink = o bautura
8) Bompunerea (&omposition) ( formarea de cuvinte compuse prin unirea a
doua sau mai multe cuvinte simple 'rocedeul e foarte productiv in engleza
contemporana (numeroase parti de cuvant se pot combina prin compunere
pentru a forma cuvinte noi):
a) substantive compuse:
market-place = piata
horse-shoe = potcoava
tea-shop = ceainarie
dining-hall = sala de mese
skating-rink = patinoar
common-sense = bun simt
faint-heart = fricos
high-brow = intelectual snob
b) ad4ective compuse:
man-made = facut de om
hand-knitted = tricotat de mana
tongue-tied = amutit, mut
c) verbe compuse:
to daydream = a visa cu ochii deschisi
to whitewash = a varui
:) &nele cuvinte (substantive si ad4ective) se formeaza prin combinarea
celor doua procedee: compozitie si afixatie:
substantive: left-hander = stangaci
sight-seer = vizitator, turist
ad4ective: deep-coloured = de culoare inchisa
well-dressed = bine imbracat
broad-shouldered = lat in umeri
long-legged = cu picioare lungi
two-roomed = cu doua camere
lion-hearted = cura4os (cu inima de leu)
eagle-eyed = cu ochi ageri
Vorbirea directa si indirecta
'entru a trece propozitiile principale din vorbirea directa in vorbire
indirecta se aplica urmatoarele reguli, tinandu(se seama de felul
propozitiilor (enuntiative, interogative si imperative):
5) 'ropozitia enuntiativa:
a) Se introduce prin con4unctia that , sau direct, omitandu(se con4unctia:
She sa#s: LI am so happ#L
She sa#s (that) she is so happ#
b) 'ronumele personale, posesive, reflexive si ad4ectivul posesiv isi
modifica persoana dupa sens:
She sa#s: LI am so happ#L
She sa#s that she is so happ#
*he# sa#: LEe are read#L
*he# sa# that the# are read#
c) @aca predicatul propozitiei introductive este la un timp trecut, timpul
verbelor in vorbirea indirecta se modifica potrivit regulilor de
corespondenta a timpurilor:
( prezentul se transforma in %ast "ense:
LI*m all right L he said
$e said that he was all right
( %resent %erfect se transforma in %ast %erfect:
*he# said: L*he bo# has refused to let an#one come into the roomL
*he# said that the bo# had refused to let an#one come into the
room
( %ast "ense devine %ast %erfect:
$e said: LAt school in +rance the bo#s told meL
$e said that at school in +rance the bo#s had told him
,ota: In unele cazuri, %ast "ense se pastreaza:
She said: LAother died in 598?L
She said her mother died in 598?
( %ast %erfect nu se schimba:
$e said: LI had finished ever#thing b# five o/cloc"L
$e said that he had finished ever#thing b# five o/cloc"
( Future Indefinitive se transforma in Future-in-the-%ast:
$e said: LI shall come and see #ou as soon as I canL
$e said that he would come and see me as soon as he could
d) 'ropozitiile enuntiative sunt introduse prin verbe declarative sau
echivalentele lor: to say, to say to si to tell (cand se arata si persoana
careia ne adresam), to thin1, to answer, to reply, to add etc

.) 'ropozitia interogativa:
a) Se introduce prin con4unctia i0 sau whether (daca intrebarea are un
caracter general) sau se pastreaza acelasi cuvant interogativ din vorbirea
directa (daca intrebarea are un caracter special):
( intrebari generale:
LAre #ou sure-L the bo# said
*he bo# as"ed me if (whether) I )as sure
L@o #ou )ant me to read to #ou-L I as"ed him
I as"ed him if (whether) he )anted me to read to him
( intrebari speciale:
L$o) do #ou feel, !ohn-L I as"ed
I as"ed him how he felt
LEh# don/t #ou tr# to go to sleep-L I as"ed
I as"ed him why he did not tr# to go to sleep
b) ,u se mai face inversiunea subiectului cu predicatul deoarece
propozitia devine enuntiativa Se renunta la folosirea auxiliarului to do:
*he bo# said: L@o #ou thin" I am going to die-L
*he bo# as"ed his father if he thought he )as going to die
I as"ed: LAre #ou all right-L
I as"ed him if he was all right
c) 'ersoana se schimba dupa sens:
LEhere have you been-L he as"ed
$e as"ed )here I had been
I as"ed her: LAre you reall# ill-L
$e as"ed her if she )as reall# ill
d) Se respecta regulile corespondentei timpurilor cand propozitia
introductiva e la un timp trecut:
$e as"ed: LEhat are #ou afraid of-L
$e as"ed me )hat I was afraid of
$e as"ed: L8id #ou return m# bic#cle-L
$e as"ed me if I had returned his bic#cle
e) 'ropozitiile interogative sunt introduse prin verbele: to as1, to
in>uire (a intreba), to wonder (a se intreba) etc
8) 'ropozitia imperativa:
a) Aodul imperativ se transforma in infinitiv:
L1ou go up to bedKL I said
I told him to go up to bed
L8on*t come inKL he said
$e told me not to come in
b) 'ropozitiile imperative sunt introduse prin verbe care exprima un
ordin, o rugamainte, o cerere: to order, to tell, to as1, to command, to
be), to re>uest, to advise, to su))est, to allow etc
+onstructia 0or ... to %he 0or - Phrase&
It )ould be natural for him to go to sleep
(Ar fi normal 0natural0 ca sa adoarma)
Bonstructia for him to go este formata din prepozitia 0or, un pronume sau
un substantiv in cazul acuzativ, si un infinitiv lung In limba engleza, astfel
de constructii sunt destul de frecvente, ele avand diferite functii in
propozitie In exemplul de mai sus, constructia for him to go to sleep are
functia de subiect, introdus cu a4utorul pronumelui it Bonstructia 0or ... to
apare frecvent in aceasta functie dupa expresiile: it is natural,it is
possible, it is necessary, it is hard, it is easy, it is stran)e etc:
It is hard for him to do it (Ii este greu sa faca aceasta)
It is possible for them to start earlier (% posibil ca ei sa porneasca mai
devreme)
It isn/t necessar# for you to make arrangements beforehand (,u e
necesar ca sa aran4ezi 0totul0 dinainte)
,ota: Aceeasi constructie apare si cu alte functii sintactice:
*he onl# thing for him to do )as to leave at once (atribut) (Singurul
lucru pe care putea sa(l faca era sa plece imediat)
*his passage is for you to translate (nume predicativ) (Acest fragment
iti revine tie de tradus)
Ee made room for him to pass (complement circumstantial de scop) (I(
am facut loc sa treaca)
Acu$ativul cu in0initive
Ehat do #ou expect me to think of that speech- (Be va asteptati sa cred
despre aceste cuvinte-)
I advice you not to beinsolent (Ha sfatuiesc sa nu fiti obraznic)
*he spectators )atched the curtain rise slo)l# (Spectatorii priveau
cortina ridicandu(se 0cum se ridica0 incet)
@id #ou see them get off the train- (I(ai vazut dandu(se 0cum s(au dat0
4os din tren-)
Acuzativul cu infinitivul este o constructie formata dintr(un substantiv sau
pronume in cazul acuzativ si un infinitiv scurt sau lung Infinitivul are
functia predicativa pe langa substantivul sau pronumele in acuzativ
Infinitivul este cerut de verbul tranzitiv dupa care se foloseste aceasta
constructie Acuzativul cu infinitivul se traduce in limba romana printr(un
complement direct sau printr(o propozitie completiva directa
Infinitivul scurt se foloseste dupa verbele care exprima: o perceptie a
simturilor (to see, to 0eel, to hear, to notice, to observe, to watch) si dupa
verbele to ma1e (a determina, a face sa) si to let (a lasa):
I shall make him speak (Am sa(l fac sa vorbeasca)
@on/t let her keep the boo" too long (,(o lasa sa tina cartea prea mult)
I saw the children play in the garden (Am vazut copiii 4ucandu(se in
gradina)
I shall hear him sing tonight (Il voi auzi cantand diseara)
Infinitivul lung (cu particula to) se foloseste dupa verbele care exprima o
activitate a intelectului (to thin1, to consider, to 1now, to believe, to
e2pect, to understand etc) ; un sentiment (to li1e, to disli1e, to hate, to
pre0er etc) ; vointa sau intentia (to want, to wish, to desire, to mean, to
intend etc) ; un ordin, o permisiune (to order, to re>uire, to permit, to
allow, to 0orce etc):
She considers the text to be difficult (Socoteste ca textul e greu)
I thought him to be a good expert (Am crezut ca e un expert bin)
I li"e her to read to me (Imi place sa(mi citeasca)
Ee )ants this song to be recorded (Hrem ca acest cantec sa fie
inregistrat)
+omple2 )erund
I ob4ect to 5ord orth*s robbing me (Aa opun ca lordul ,orth sa ma
4efuiasca)
If #ou excuse my saying so (Iertati(ma ca ma exprim asa)
In exemplele de mai sus, gerunziul este precedat de un substantiv in cazul
genitiv (5ord orth*s robbing) si de un ad4ectiv posesiv (my sa#ing)
Substantivul in cazul genitiv si ad4ectivul posesiv indeplinesc functia de
subiect logic pe langa gerunziu
7 astfel de constructie poate avea urmatoarele functii:
a) Subiect:
2our asking so man# Guestions anno#ed him
(+aptul ca i(ai pus atatea intrebari l(a suparat)
b) Bomplement direct:
@o #ou mind my smoking here-
(Ha deran4eaza daca 0eu0 fumez aici-)
c) Atribut:
$e does not li"e the idea of our leaving so soon
(,u(i convine 0place0 ideea ca 0noi0 sa plecam asa curand)
d) Bomplement circumstantial: Passive Voice
a 0i la timpul cerut M forma a III a a verbului de
con4ugat

Present (imple : *he room is cleaned ever# da#
Present +ontinuous : It is being cleaned
Past ense (imple: It was cleaned.
Past ense +ontinuous: It was being cleaned.
Present Per0ect: It has been cleaned.
Past Per0ect: It had been cleaned.
6uture : It will be cleaned.
Present conditional: It would be cleaned.
Past +onditional: It would have been cleaned.
In0initive: to be cleaned

"recerea din diate/a activa in diate/a pasiva9
3ary )ives mother a
0lower

3other is )iven a
0lower
by
3ary
( P +I +; +I P ( +;
,!A: BI sau B@ din propozitia activa devine subiectul propozitiei
pasiveBomplementul de agent (the doer) poate sa lipseasca atunci cand e
exprimat printr(un pronume personal (I,#ou), pronume nehotarat
(somebod#, an#bod#) sau substantive ca: a boy# some people
,!A: verbele cu prepozitie isi pastreaza prepozitia alaturi din in diateza
pasiva
=x9 2ou can rely on this man. "his man can be relied on.
,!A:
%eople say that he is a good...
It is said that he is a...
3e is said to be...
%eople think that he was a...
It is thought that he was a...
3e is thought to have been a...
,!A: infinitivul prezent arata ca o actiune este simultana; infinitivul
perfect arata ca atiunea este anterioara
Ee must settle ever#thing before his leaving the to)n
(*rebuie sa aran4am totul inainte ca el sa plece din oras)
Past Per0ect
Afirmativ (MhadMV (forma a treia)
,egativ (MhadMnotMV (forma a treia)
Interogativ(,egativ Hadn?tM(MV (forma a treia)
Question(*ag *he# had alread# entered, hadn?t they-
5)%ste o actiune terminata in trecut inaintea altei actiuni tot din trecut cu:
since# for# how long# ,ust# already# yet# after# before# as soon as# etc.
.)Bu: hardlyJscarcelyJbarely$numai doar)#Kwhen
=x9I had hardly got on the bus when it started.3ardly had I got on the bus
when it started.
Bu:no soonerKthen

Past Per0ect +ontinuous
Afirmativ (MhadMbeenMV ((ing)
Interogativ hadM(MbeenMV ((ing)
,egativ (MhadMnotMbeenMV ((ing)
Interogativ(
,egativ
hadM(MnotMbeen
%ste o actiune in desfasurare in trecut, inaintea altei actiuni, tot din trecut
Bu: since# for# how long
Past ense (imple
Afirmativ (MV((ed)
(MV (forma a II a)
Interogativ didM(MV (infscurt)
,egativ (MdidMnotMV (inf scurt)
Interogativ(
,egativ
didM(MnotMV (inf scurt)
Question(tag *he# left #esterda#, didn?t he-
5%ste o actiune terminata in trecut cu: as# when# then# yesterday# last
week# last month# last year# that day# the other day# once in ALGM# on
'unday# ago# etc.
@.%ste o actiune obisnuita, repetata in trecutIn acest caz se foloseste
used to pentru actiune incetata in prezent
,ota: este timpul naratiunii la trecut si se traduce prin perfect simplu,
perfect compus, imperfect, conditional prezent, con4unctiv perfect

Past ense +ontinuous
Afirmativ (MwasAwereMV ((ing)
Interogativ wasAwereM(MV ((ing)
,egativ (MwasAwereMnotMH
Interogativ(
,egativ
wasn?tAweren?tM(MV ((ing)
Question(*ag *he# )ere reading at this time #esterda#,
weren?t they-

5)%ste o actiune in desfasurare intr(un anumit moment in trecut cu: at this
time yesterday# yesterday at B oNclock#K when he came# etc.
.)% folosit pentru a exprima iritare, indignare
Present Per0ect (imple
Afirmativ (MhaveAhasMV (forma a treia )
Interogativ haveAhasM(MV (forma a treia)
,egativ (MhaveAhasMnotMV (forma a treia)
Interogativ(
,egativ
haveAhasM(MnotMV (forma a treia)
Question(tag *he# havenRt arrived #et, have
the#-
5)%ste o actiune inceputa in trecut si continuata pana in momentul vorbirii
cu: since# for# how long
.)%ste o actiune petrecuta intr(un moment neprecizat(se simte efectul)
=x9 I have washed my blouse $it is clean)
8)%ste o actiune care tocmai a avut loc
B ,ust# already dupa auxiliar
yet in intrebare=de4a ma informez; in negatie=inca
yet apare la sfarsitul propozitiei
Btill# now# up to now# so far# until now# up to the present moment la
sfarsit sau la inceput de propozitie
Blately(in ultima vreme),recently# of late# latterly numai la sfarsit
propozitiei
Sduring the last week# the last few days# theese twenty minutes
:) 7 actiune petrecuta intr(o perioada de timp care nu s(a terminat inca:
today# this week# this month# this year# this sommer# all day# all night# etc.
;)cu adverbe de frecventa: ever# never# seldom# often# sometimes# several
times# etc.
<)In propozitiile circumstantiale de timp si propozitiile conditionale de tip
5( viitorul este inlocuit cu %resent %erfect 'imple pentru actiune prioritara
anterioara


Present Per0ect +ontinuous

Afirmativ (MhaveAhaveMbeenMV ((ing)
Interogativ HaveAhasM(MbeenMV ((ing)
,egativ (MhaveAhasMnotMbeenMV ((ing)
Interogativ( HaveAhasM(MnotMbeen
,egativ

%ste o actiune inceputa in trecut, este in desfasurare in momentul vorbirii si
actiunea pleaca spre viitorBu: since# for# how long
Present (imple ense
Afirmativ (MV (pers a(III(a : (s,(es, (o, (ss, (ch,
(sh)
Interogativ doAdoesM(MV (infscurt)
,egativ (MdoAdoesMnotMV (infscurt)
Interogativ(
,egativ $8onNt
you>)
doAdoesM(MnotMV (infscurt)
Question(*ag $u-
i asa>)
She goes there ever# da#, doesn?t
she-

5%ste o actiune obisnuita, repetata, permanenta
B very day# every week# etc. pozitia: la sfarsit sau la inceput de
propozitie
B ussualy# often# seldom# always# sometimes# generaly# never# okkasionaly#
etc. pozitia: dupa subiect
B from time to time# once a week# twice a week# etc. pozitia: numai la
sfarsitul propozitiei
@.%xprima un adevar general valabil
C.Apare in: comentarii, retete, demonstratii, indicatii scenice, titluri de
articole, etc
D.%ste o modalitate de exprimare a unui program oficial
=x9.e start a new term at school tomorrow
E.In propozitii circumstantiale de timp (when# while# after# before# as soon
as# till# until ) si conditional tip 5 viitorul este inlocuit cu prezentul
simplu pentru actiune simultana
=x9 I shall go to ?ucharest if I have money.

Present +ontinuous ense
Afirmativ (Mto be(present)MV(ing
Interogativ to beM(MV(ing
,egativ (Mto beMnotMV(ing
Interogativ(
,egativ
to beM(MnotMV(ing
Question(*ag She is reading no), isn?t she- I am
disturbing #ou, aren?t I-

5%ste o actiune in desfasurare in momentul vorbirii cu: now# at this
moment# ,ust$now)# etc.
.Arata ca o actiune este temporara
8%ste o modalitate de exprimare a viitorului ca urmare a unui program
personal
=x9 INm visiting my grandparents this week.
:Arata ca o actiune este prea des repetata, si supara, irita vorbitorul cu
often# forever# generaly# constantly# never# etc.
=x9 "his child is forever crying.
,ota: verbele to grow si to get arata trecerea de la o stare la alta
=x9 It is getting dark.1y parents are growing older and older.

Verbe care nu se 0olosesc la aspectul continuu
5)Herbe de perceptie: to feel# to hear# to notice# to see# to smell# to taste
.)Herbe care exprima o activitate mintala: to agree# to believe# to distrust#
to doubt# to find# to foresee# to forget# to guess# to imagine# to know# to
mean# to mind# to remember# to recogni/e# to recollect# to regard# to
suppose# to think $that) # to trust# to understand
8)Herbe care exprima o dorinta: to desire# to intend# to want# to wish# etc.
:)Herbe care exprima o posesie: to belong# to have# to hold# to keep# to
owe# to own# to possess
;)Herbe care exprima atitudini, sentimente, stari emotionale: to abhor# to
adore# to detest# to dislike# to displease# to like# to love# to hate# to please#
to prefer# etc.
<)Herbe care exprima o stare, o conditie: to appear# to be# to consist$of)# to
contain# to differ# to deserve# to eFual# to exist# to resemble# to seem# to suit
Semnificatia semnelor LML si L(L este: LML inseamna ca se foloseste la
aspectul continuu, L(L inseamna contrarul
to see
( to perceive
M to meet, to visit, to intervie)
to expect
( to hope , to believe
M to )ait for
to thin"
( to believe, to give an opinion
M to thin" of 0 about


to have
( to possess
M to ta"e a bath, a sho)er, lunch, brea"fast
M a face pe cineva sa faca ceva pentru tine(verb
cauzativ)
=x9 INm having my house painted
to be
( to exist
M comportare temporara
=x9 2ou are being rude today

4rdinea cuvintelor in propo/itie este9 (=P=+;A+I=+3=+5=+
he (ub'unctive
A.he synthetical sub'unctive
F.he Present (ub'unctive
%ste identic cu infinitivul scurt al verbului, este socotit vechi,
pretentios si nu se foloseste in limba contemporana
Apare in urari(expresii fixe)
+ar be it from meK (departe de
mine)
$eaven
Je that as it ma#K
Suffice it to sa# that
6ood b#eK(6od be )ith #ouK)
6od forgive0bless #ouK
Apare dupa impresii impersonale
It is natural that they should
comeO
It is natural that they come.
@upa advise, to recommendshould
"hey suggest that he should read.
"hey suggest him to read.
"hey suggest that he read.
@.he Past Present (ub'unctive
Identic cu 'ast *ense Tul verbului (to be0)ere)
Apare dupa constructii ipotetice
In conditional tip II
C.he Past Per0ect (ub'unctive
Identic cu 'ast 'erfect(ul verbului
Apare dupa wish# if only# as if# as thought# even if# even thought
".he Analythical (ub'unctive
+ormat dintr(un verb modal(shall# should# would# may# mught# could)
%ste mai des folosit si apare atat in propozitia secundara cat si in
propozitia principala
ShallMinfinitiv
%ro/itia principala %ropo/itia secundara
Shall I help #ou- (oferta) Amenintare (informal
english)
ShouldMinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
Eh# should I go there- In conditional tip I si II
@upa constructii ipotetice
In completiva directa
In propozitia de scop
Aa#0mightMinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
exprima o urare:
Aa# all #our dreams come
trueK
7h, that the# might )inK
@upa constructii
impersonale: it isJwas
possible# probable# likely
In propozitia concesiva
In propozitia de scop
EouldMinfinitiv
In propozitia secundara dupa wish si if only
BouldMinfinitiv
%xprima scopul ca o alternativa a lui mayJmight# could
avand un grad mai mare de siguranta
I studied so that I might pass the exam $but I didnNt).
I studied so that I could pass the exam $I am a student).
3odal verbs
Bonceptul de capacitate, posibilitate, necesitate sau obligatie este redat de
asa numitele Lmodal auxiliar# verbsL : can# could# shall# should# must#
need# ought to# used to# dare.
+aracteristici:
,u au infinitiv lung
,u primesc LsL la persoana a III a singular prezent simplu
,u primesc L(ingL
Herbele care urmeaza sunt la infinitiv scurt; excceptie: used to# ought
to
,u au toate timpurile si modurile unui verb normal, de aceea unele au
echivalenti
+ormeaza interogativul prin inversiune; negativul M not
+an-could to be able to
3ay-mi)ht (numai in Indirect Speech) to be allowed to; to be
permited to
3ust to have to
'erbe modale (clic" pe lin"(uri)
Eill Shall Ban Bould Aa# Aight Aust ,eed Should 7ught to Eould
&sed to
@are
;irect-Indirect (peech

A @aca in propozitia principala verbul to say, to tell, etc(reported
verbes) sunt la prezent, in propozitia secundara (completiva directa)
se pune orice timp cerut de inteles
J @aca reported verbs sunt la trecut in completiva directa au loc
schimbari la nivel de pronume, adverb si verb
'ronume
I he0she
)e the#
m# his0her
our their
this that
these those
Adverb
$ere there
,o) then
*oda# that da#
*onight that night
*omorro) the next da#
the follo)ing da#
1esterda# the da# before
the previous da#
Ago before
,ext the next
the da# after tomorro) in t)o da# time
the da# before #esterda# t)o da#s before
Herb
'resent simple 'ast simple
'resent continuous 'ast continuous
'resent perfect 'ast perfect
'ast tense 'ast perfect
+utur +utur in the past
Imperative Infinitive
,!A: prezentul simplu poate ramane neschimbat atunci cand exprima un
adevar general valabil sau o actiune valabila si in prezent
,!A: If poate fi inlocuit cu whether atunci cand exprima o indoiala sau
posibilitatea unei alegeri
=x9 N'hall I help you>N he said. 3e said whether I should help him.
,!A: Intrebarile
a U@o #ou spea" english-R he as"ed $e as"ed me if I spo"e english
b U$o) are #ou-R she said She said ho) I )as
,!A: imperativul cu let 9

Singular
I 2et me goK
II 6oK
III 2et him0her0it goK

'lural
I 2et us goK (2etRs)
II 6oK
III 2et them goK
=x9 P5etNs goP# he said. 3e sugested that they should go.
,!A: exclamatiile
LEhat a K L

She said it )as

L$o) a KL
LA# goodnessKL

She exclaimed )ith
horror0disgust0surprise
L7h dearKL
L$eavensKL
L&ghKL
L+or goodness
sa"eKL
L2oo" outKKL
L*han" #ouKL

$e than"ed me
L6ood morningKL

She greeted me
She )ished me a
L2iarKL

She called me a liar
L@amnKL

She s)ore
,!A: Bonditional tip II si III raman neschimbate