Recuperarea in paraliziile de plex brahial

posttraumatice
Plexul brahial este o formatiune nervoasa, alcatuita din fibrele
nervoase ale radacinilor spinale de la C5 la T1, la care se adauga un
contingent de fibre care vin, pe de o parte de la radacina C4 si, pe de alta
parte, de la radacina T2 . Din ramurile C5 si C ia nastere trunchiul superior
al plexului, din C! ia nastere trunchiul mi"lociu, iar din C# si T1 ia nastere
trunchiul inferior .
Trunchiurile se unesc la nivelul si in grosimea muschilor scaleni. Din
fiecare trunchi va lua nastere o radacina anterioara si una posterioara.
$ceste radacini se de%volta la nivelul fosei supraclaviculare. Din
aceste radacini, de la nivelul fiecarui trunchi, se formea%a fasciculele& lateral,
median si posterior. Din fasciculele lateral si median va lua nastere nervul
median, iar din fasciculul posterior va lua nastere nervul radial. 'n general,
parali%iile de plex brahial recunosc 2 mecanisme principale de aparitie&
a. tractiune , prin care plexul sufera un proces de elongatie (intindere
progresiva sau ruptura brusca) si, in acest ca%, mecanismul interesea%a
plexul, fie la nivel extraspinal, fie la nivel intraspinal* o elongatie a unui
nerv cu mai mult de 15 + din lungimea sa de repaus determina o oprire a
irigatiei sanguine a nervului respectiv cu ischemie secundara ,pe fondul
acestei ischemii instalandu,se cel mai des le%iuni neurologice periferice )
-le%iunile de plex brahial prin elongatie sunt re%ultatul miscarilor bruste
fortate de inclinare laterala a coloanei vertebrale cuplata cu coborarea
umarului de aceeasi parte*
b. compresie mai exact exista& compresii postraumatice, prin hematom,
procese inflamatorii (edem) sau diverse anomalii de structura (de exemplu,
la nivelul claviculei sau la nivelul primelor coaste).
Principalele tipuri de parali%ii ale plexului brahial
a. tipul superior sau parali%ia de plex brahial de tip superior D-C./0/,
/12 3 afectea%a radacinile C5 si C, putand sau nu sa interese%a partial si
C4* muschii afectati , a caror contractie este compromisa total, sunt& m.
deltoid, m. biceps brahial, m. brahial anterior, m. brahioradial (lungul
supinator)* pot fi partial afectati muschii& m.supraspinos, m. subspinos, m.
marele dintat, m. marele dorsal, m. romboi%i, m.subscapular* pot sau nu sa
fie implicati partial muschii& m. pectorali, m. triceps brahial. 4unt abolite&
abductia bratului, flexia antebratului. Din punct de vedere clinic, apare
atrofia deltoidului care determina asa,numitul 5umar in epolet6. Ca reflexe
osteotendinoase, reflexele stilomedial si bicipital se pierd.
$par tulburari de sensibilitate minore, dar exista, mai ales la nivelul
umarului. De regula, nu exista tulburari vasotrofice , adica culoarea,supletea
si elasticitatea tegumentara la nivelul suprafetelor membrului superior se
pastrea%a si, ca si caracteristica a acestui tip de parali%ie& mana este libera.
.b. tipul mijlociu sau parali%ia de plex brahial de tip mi"lociu 3 afectea%a
radacina C!*in general, se intalneste rar singura* de regula, exista fenomene
mixte, de exemplu& tipul superior si mi"lociu sau tipul inferior si mi"lociu.
$tingerea lui C! afectea%a muschii& m.triceps brahial, m. patrat pronator, m.
rotund pronator, m. extensori lungi ai mainii si ai degetelor* deci vor fi
compromise miscarile corespun%atoare acestor muschi& extensia
antebratului, pronatia, extensia mainii si a degetelor.
Tulburarile de sensibilitate interesea%a antebratul si degetele de la '' la '7,
deci mai putin degetele extreme& policele si auricularul.
.c. tipul inferior sau parali%ia de plex brahial de tip inferior D/8/1'0/,
9:-;P9/ 3 afectea%a radacinile C#,T1, eventual contingentul din T2 care
poate sa participe la componenta plexului. $ceasta parali%ie apare mai rar si
afectea%a muschii& m. flexorii degetelor, uneori m. flexorii mainii& m.
interososi, m. eminentei tenare, m.eminentei hipotenare, m. lumbricali. 4unt
afectate miscarile de& flexie, opo%itie, abductie,adductie , toate miscarile de
la nivelul mainii,apare 5mana de maimuta5* suferinta se regaseste in
afectarea partiala a nervului cubital,deci a teritoriului corespun%ator nervului
cubital, precum si a celui median. $par tulburari de sensibilitate in teritoriul
nervului cubital
.d. paralizia totala de plex brahial
3 in care sunt afectate toate grupele musculare alemembrului superior* in
aceasta forma totala, se produce o atrofie rapida la toate nivelelemusculare*
se produc tulburari de sensibilitate extinse, mai ales la nivelul distal,
interesea%a mai ales mana. Din pacate, aceste tulburari sunt uneori mai
importante decat tulburarile motorii si poate sa apara sindromul C:$-D/,
2/10$1D,.<10/1 .
1eflexele osteotendinoase sunt abolite la toatenivelele si se produc tulburari
grave vasculotrofice& membrul in totalitate isi schimbaculoarea si devine mai
rece* tegumentele sunt mai uscate, fanerele (parul si unghiile)isi pierd
calitatile.
Recuperarea paraliziilor de plex brahial
1ecuperarea parali%iilor de plex brahial repre%inta un domeniu dificil pentru
orice =inetoterapeut si trebuie sa se tina cont de cateva caracterisitici& ,
tonusul muscular se pastrea%a destul de mult timp, ceea ce permite
instituirea tratamentului*, primele semne de regenerare nervoasa apar la
ca%urile de gravitate medie* dupa primele 2,> saptamani, se constata ca
regenerarea nervoasa poate fi mai rapida, cu catle%iunea plexului este mai
periferica*, recuperarea fortei musculare se face intotdeauna de la proximal
catre distal, adica de laradacina membrului catre periferie*, durata reinervarii
, in ca%ul unei parali%ii posttraumatice, poate varia intre ,15 luni* este foarte
important de urmarit aparitia semnului T'0/: si anume& daca la percutia
unui nerv apare sen%atia de durere si daca aceasta durere coboara spre
periferie, putem fi siguri ca incepe procesul de reinervare* daca aceasta
sen%atie nu are tendinta sa coboare, ne aflam in fata unui ca% cu prognostic
grav* exista riscul sa nu se mai produca reinervarea niciodata*, de regula,
revenirea este mai intai motorie, apoi revine sensibilitatea si ordinea
revenirii este urmatoarea& se recastigamai intai sensibilitatea dureroasa, apoi
cea termica (mai intai cea la rece, si apoi cea lacald), si in final, sensibilitatea
tactila*
Tipul de recuperare depinde de tipul de le%iune nervoasa& neuropraxia,
axonotmesis, neurotmesis. 'n neuropraxie, care repre%inta le%iunea cea mai
usoara, doar prin compresie, fara intreruperea continuitatii vreunei
componente a nervului, revenirea totala se face intre 2, luni. 'n ca%ul
neurotmesisului, uneori este nevoie de un tratament ortopedic, pentru ca
parali%ia este totala si definitiva. 'n ca%ul axonotmesisului, care, de regula,
apare ca si tip de le%iune mai ales pentru radacinile C5 si C, primele
miscari apar la nivelul bratului* flexia cotului apare, in general, la luni, iar
miscarile antebratului revin intre 1?,15 luni* contractiile musculaturii mainii
se pot produce dupa 2?,>? de luni, adica dupa 2 ani si "umatate. 'n general,
le%iunile de plex brahial sunt le%iuni mixte, cu evolutii diferite.