Sunteți pe pagina 1din 80

APA

ALCALINA
IONIZATA
NOTA:
Acest material reprezinta o analiza referitoare la beneficiile
consumului de apa alcalina ionizata asupra sanatatii oamenilor.
Multumim tuturor celor care au contribuit la intocmirea acestui
material, de asemenea si celor care au acceptat ca cercetarile lor
sa fie facute publice.
aca, pana acum, beneficiile consumului de apa alcalina
ionizata erau disponibile unui !rup restrans de persoane, de
acum incolo acest lucru "a fi disponibil tuturor celor care au
!ri#a de sanatatea lor.
Consumul de apa alcalina ionizata nu este un lu$,
este o necesitate %
I&TO'IA AP(I ALCALIN(
Dr.Linda Posch
Po"estea ionizatoarelor de ap) alcalin) este ca un flu"iu a"*nd dou) r*uri principale care se
re"ars) +n el. Primul curent este paradi!ma care ne,a inspirat, idee care i,a condus pe mul-i +nspre
c)utarea unei forme superioare de ap). Cel de,al doilea curent este dez"oltarea procesului +n sine,
te.nolo!ia ioniz)rii apei.
Partea te.nolo!ic)
/ntr,un fel mai +nt*i a ap)rut dez"oltarea procesului, +nainte ca paradi!ma s) fie cunoscut) +n
lumea lar!) a cercet)rii. Aceasta a "enit prin Mic.ael 0arada1, cel care a in"entat ma!netoul 2i
dinamul 2i a fost unul dintre marii pionieri ai ener!iei electrice. 3na dintre in"en-iile sale care nu
a !)sit aplicare practic) +n timpul "ie-ii sale a fost un dispoziti" care realiza electroliza, separarea
electronic) a apei +n cele dou) componente principale ale sale, .idro!enul 2i o$i!enul. Mai
t*rziu, o form) de electroliz) a fost utilizat) +n dez"oltarea ionizatorului de ap) alcalin).
A durat mai mult dec*t un secol p*n) c*nd oamenii de 2tiin-) din lume s) !)seasc) inspira-ia de
care a"eau ne"oie pentru a +nainta +n c)ut)rile lor de a descoperi o ap) perfect), mai s)n)toas)
care s) fie utilizat) de oameni. Au e$istat probabil mai mul-i oameni care au a"ut aceast)
inspira-ie. Totu2i, istoria complet) a dez"olt)rii ionizatorului de ap) alcalin) nu a fost +nc) trasat)
cu acurate-e.
3nul dintre acei cercet)tori de +nceput, r.4enri Coand), a fost un om de 2tiin-) rom*n cunoscut,
care a primit Premiul Nobel. (l este cunoscut +n primul r*nd pentru studiile sale asupra dinamicii
fluidelor 2i aplica-iile sale +n aeronautic). Ce este mai pu-in cunoscut) este obsesia care l,a +nso-it
+ntrea!a "ia-) le!at) de structura apei, o obsesie alimentat), f)r) +ndoial) de po"e2tile despre
lon!e"itate care au ie2it la suprafa-) despre oamenii din 4unza. /n anii 567 Coand) a c)l)torit
+nspre acel p)m*nt +ndep)rtat pentru a,2i confirma specula-iile referitoare la apa din 4unza care
ar fi a"ut propriet)-i unice care au contribuit la lon!e"itatea lor. Concluzia sa a fost c), +ntr,
ade")r apa era diferit). /n momentul +n care temperatura sa a fost sc)zut) 2i apa din 4unza a
trecut +ntr,o form) cristalin), asem)n)toare unui ful! de z)pad), aceasta a re"elat o structur)
similar) cu sistemul "enos al oamenilor 2i adi-ional cu structura "ascular) a plantelor.
Istoria ioniz)rii apei alcaline ne conduce spre 4unza, +n Mun-ii 4imala1a 2i spre Mun-ii Anzi,
spre re!iunea &.in,C.an din C.ina 2i spre Mun-ii Caucaz din Azerbai#an. Acestea sunt cu
certitudine locuri +ndep)rtate, +ns) +n aceste zone lon!e"itatea este o re!ul), nu e$cep-ia.
Cu mult +nainte de a +ncepe +ncerc)rile de restructurare a apei prin ionizare, di"er2i oameni de
2tiin-) au descoperit c) apa 2i re!imul alimentar din 4unza sunt subiecte de interes special. La
urma urmelor nu a"eau oamenii din 4unza perioada de "ia-) cea mai lun!) din lume8 Nu erau
femeile din 4unza cele care d)deau na2tere la copii atunci c*nd erau mai +n "*rst), comparati"e
cu cele din restul lumii8 3nde era cancerul lor, cariile lor, bolile lor de!enerati"e8 Ce a produs
acest fenomen de s)n)tate, "italitate 2i un ec.ilibru al +ntre!ului corp care a"ea ori!inea 2i a
+nflorit +ntr,un loc at*t de +ndep)rtat8
inamica apei din 4unza a fost 2i este numitorul comun al cercet)rii 2tiin-ifice referitoare la apa
lon!e"it)-ii. 9i a"*nd +n "edere c) cea mai mare parte a lumii nu putea s) re,creeze condi-iile
!laciare neobi2nuite 2i terenul muntos din care iz"ora apa, oamenii de 2tiin-) au studiat structura
apei pentru a "edea dac) putea fi creat). Au putut ei s) re,creeze terenul acestei ape speciale +nalt
alcaline8 Au putut ei s),i stimuleze con-inutul de .idro!en acti"8 Au reu2it ei s) o infuzeze cu
aceast) form) special) de .idro!en a"*nd un electron +n plus8 Au reu2it ei s) ob-in) poten-ialul
s)u 'edo$ ne!ati"8 Au putut ei din ap) obi2nuit) s) creeze aceast) ap) d)d)toare de "ia-) cu
con-inutul s)u remarcabil +nalt de minerale sub form) coloidal)8
Istoria acestor cercet)ri 2i cea a altor cercet)ri pentru descoperirea unei ape mai perfecte, mai
"indec)toare 2i in"en-ia ulterioar) a ionizatorului de ap) alcalin) +nc) nu a fost spus) +n
+ntre!ime. O parte din ceea ce am scris aici a fost presupus) din m)rturii "erbale. Ade")rata
po"este a acestei a"enturi nu a fost niciodat) +nre!istrat) e$act.
e2i +nre!istr)rile par +ntr,un fel obscure, se presupune c) la un moment dat dup) cel de Al
oilea ')zboi Mondial, a e$istat o +ncercare din partea unor cercet)tori ru2i 2i #aponezi de a
cerceta acelea2i ape pe care le,a cercetat Coand). Nu este clar ce anume i,a inspirat s) continue,
+ns) cu certitudine +n anii 5:7 mult mai mult) lume dec*t +nainte 2tia despre 4unza. 'ealitatea sa
a inspirat romanul romantic ;Orizonturi Pierdute<, despre un re!at mitic denumit &.an!ri,la,
unde oamenii tr)iau o "e2nicie. Adaptarea acestui roman +ntr,un film de succes re!izat de 0ran=
Capra, proiecta po"estea iz"oarelor secrete ale "ie-ii izolate +n re!iunile muntoase ale 4imalaiei.
Pe la sf*r2itul anilor 5:7, de2i nimeni nu a proclamat nemurirea locuitorilor din 4unza, e$ista o
febr) de a +n-ele!e sursa secret) a lon!e"it)-ii oamenilor din 4unza. Ma#oritatea au sesizat c)
acesta era at*t dieta, c*t 2i apa.
Po"estea care s,a n)scut +ntr,o form) simpl), este c) #aponezii au descoperit noi metode de
electroliz) pe baza e$perimentelor f)cute de omolo!ii lor ru2i, care f)r) +ndoial) au fost inspirate
de te.nolo!ia ori!inal) a lui 0arada1.
Apa ionic) alcalin) se produce prin folosirea unui ionizator de ap) care separ) prin metode
electrice apa de la robinet +n ap) alcalin) 2i ap) acid), fiecare dintre acestea mer!*nd apoi +n
celule >recipiente? separate. O celul) con-ine apa alcalin) care s,a descoperit a fi at*t de
folositoare pentru s)n)tatea 2i bun)starea omului. Cea de a doua celul) con-ine ap) acid), care de
asemenea are utiliz)ri remarcabile.
Primul ionizator de ap), a c)rui te.nolo!ie este +n conformitate cu aceast) descriere, a fost
dez"oltat) +n @aponia la +nceputul anilor 5A7, posibil ca rezultat al test)rilor sistemului rusesc de
electroliz). ($perimentele au fost f)cute la +nceput pe plante 2i pe animale. ez"oltarea pe scar)
lar!) a +nceput +n BCA: c*nd c*te"a uni"ersit)-i a!ricole din @aponia au +nceput s) cerceteze
efectele apei ionice alcaline, 2i +n special efectele apei acide asupra plantelor. Ast)zi serele care
furnizeaz) flori t)iate folosesc apa acid) pentru a,2i p)stra florile proaspete o perioad) mai lun!)
de timp +nainte de a le li"ra flor)riilor.
A durat mai mult timp p*n) c*nd s,au adunat informa-ii referitoare la oameni 2i cu si!uran-) a
fost necesar un efort sus-inut. Totu2i medicii #aponezi au adunat +n cele din urm) suficiente
informa-ii pentru a confirma nu doar lipsa to$icit)-ii apei alcaline, ci 2i efectele sale benefice
pentru eradicarea unor st)ri de boal). Noua metod) a fost denumit) te.nolo!ia func-ional) a apei,
un termen folosit p*n) +n zilele noastre +n @aponia.
Primele ionizatoare comerciale de ap) alcalin) au fost disponibile +n @aponia din BCAD. La
+nceput, erau folosite doar unit)-i foarte mari +n spitale. /n BCE7, un !rup de doctori +n medicin)
#aponezi 2i cercet)tori 2tiin-ifici +n domeniul a!ricol, au format un institut de cercet)ri special,
medical 2i a!ricol pentru a in"esti!a apa ionizat). Au fost or!anizate +nt*lniri anuale pentru a,2i
comunica descoperirile. /n cele din urm), +n ianuarie BCEE, Ministerul &)n)t)-ii 2i 'estaur)rii din
Fu"ernul #aponez a recunoscut ionizatorul de ap) alcalin) ca un dispoziti" medical le!al pentru
+mbun)t)-irea s)n)t)-ii omului.
Ionizatoare de ap) alcalin) produse +n @aponia au fost prezentate la +nceput +n Coreea +n anii G7,
iar ast)zi sunt, de asemenea aprobate ca dispoziti"e medicale de c)tre !u"ernul din Coreea de
&ud. /n BCDA, unitatea casnic) produs) +n Coreea a fost prezentat) +n &tatele 3nite. /n anul
urm)tor a fost realizat cu succes un test de to$icitate de c)tre un laborator independent din Los
An!eles, folosind standardele 0A. 'ezultatele au do"edit c) nu e$ista to$icitate +n apa alcalin)
!enerat) de ionizatorul de ap).
Oamenii de 2tiin-) @aponezi
/n ciuda succesului test)rii, pia-a pentru ionizatoare s,a desc.is abia +n anii BCC7, +n principal
prin companii #aponeze 2i coreene, care continu) 2i +n prezent cercet)rile 2i dez"oltarea.
/nceputul mileniului aduce o rena2tere 2i o cre2tere +n domeniul ioniz)rii apei alcaline din moti"e
obiecti"e. Oamenii sunt mai bolna"i dec*t au fost "reodat). Cu toat) te.nolo!ia noastr) modern),
procedurile medicale, 2i folosirea medicamentelor, rata +mboln)"irilor cre2te cu o "itez)
uimitoare la ma#oritatea na-iunilor dez"oltate. Cel mai important numitor comun pentru aceste
na-iuni este faptul c) aproape to-i beau Hap) impur)<.
e,a lun!ul ultimilor :7 de ani se estimeaz) c) aproape 67 de milioane de cet)-eni #aponezi au
folosit apa alcalina ionizata. Acest fapt ne poate a#uta foarte bine s) e$plic)m de ce @aponia este
pe primul loc +n lume +n ceea ce pri"e2te sistemul sanitar, a2a cum a fost comunicat de c)tre
r.Iarbara &tarfield, +n 'e"ista Asocia-iei Medicale Americane >@AMA?. @aponia declar) o rat)
superioar) a supra"ie-uirii pentru bolna"ii de cancer 2i o rat) superioar) pentru recuperarea dup)
alte boli. in nefericire, &tatele 3nite se afl) pe locul B6 +n acela2i raport. (ste posibil ca
r)spunsul par-ial la ceea ce ") afecteaz) s) se afle +n apa ionizat) care d) "ia-) 2i sus-ine "ia-a8
Noi a2a credem.
r.Linda Posc. ofer) o abordare clinica eclectic) 2i sus-ine cu putere folosirea apei ionizate,
+mpreun) cu "itamine lic.ide din alimente inte!rale 2i cu suplimente de "itamine din alimente
inte!rale.
O buna hidratare este fundamentala sanatatii. Corpurile noastre sunt compuse din aprox.
70% apa, deci este esential sa ne mentinem hidratati. Dilema multor oameni este: "Care este
cea mai buna apa de baut?" Exista temeri legate de apa de baut de la robinet care contine
potentiale toxine cum ar fi metale grele, reziduuri de pesticide, reziduuri hormonale si
farmaceutice. O alta problema este de asemenea prezenta acizilor humici in sursa de apa, care
sunt foarte dificil de eliminat in tratarea apei iar clorul, folosit la dezinfectia apei, in combinatie
cu compusii din apa, da nastere unei substante numite triclorometan cloroform!, o substanta
cancerigena.
"n consecinta,multi oameni au ales sa bea apa imbuteliata sau sa instaleze echipamente de
filtraresub chiu#eta cum ar fi sistemele de osmoza inversa sau utilizand distilatoare de apa. $
crescut ingri%orarea cu pri#ire la depozitarea si transportul pe distante lungi a sticlelor cu apa
imbuteliata si la posibila trecere a cadmiu&lui in apa daca peturile stau expuse direct la razele
soarelui sau la temperaturi de peste '' grade. Cadmiu asimilat in timp, de#ine cancerigen
pentru organism.
Deci, dilema este urmatoarea: Cum putem fi siguri ca apa pe care o bem este de cea mai buna
calitate care hidrateaza corespunzator organismul nostru si a%uta la eliminarea reziduurilor si
toxinelor( O apa de buna calitate este cea care nu contine poluanti si are in compozitie mineralele
benefice organismului nostru. Oricum, o apa buna trebuie sa aiba abilitatea de a purifica sangele,de
a intari sistemul imunitar si de a a%uta la neutralizarea radicalilor noci#i liberi. )&a do#edit ca apa are
multe proprietati benefice pentru sanatate.
"nformatia din aceasta brosura #a a%uta sa #a formati o idee mai ampla despre apa
ionizata, despre istoria utilizarii acesteia, despre stiinta din spatele ei, despre tipul problemelor
de sanatate pt. care oamenii au gasit&o a fi benefica si #a ofera un rezumat despre modurile prin
care aceasta apa poate fi produsa. Odinioara, apa ionizata era produsa numai prin electroliza,
dar acum, amestecurile de minerale naturale sunt utilizate pt. a a#ea un efect similar asupra
apei, rezultatul fiind aducerea apei alcaline ionizate cu proprietati antioxidante la indemana
tuturor.
Termenul de Apa alcalina este doar o denumire folosita pentru a descrie modelul ideal de apa asa
cum a fost creat el de natura, una din multele denumiri ce sunt folosite pentru acest produs cu
efecte surprinzatoare.
*ot ceea ce inseamna apa naturala este format din molecule de +'O si cantitati foarte mici de ioni O+& si
+,. Ei bine exact acesti ioni fac diferenta dintre apa acidita si apa alcalina. $tunci cand acesti ioni sunt
egali ca numar, apa este neutra. $tunci cand exista mai multi ioni +, apa este acida iar atunci cand exista
mai multi ioni O+& atunci apa este mai alcalina.
$pa alcalina are un exces mai mare de oxigen si minerale alcaline decat apa acida sau neutra. Dar in fapt,
organismul si celulele noastre au ne#oie numai de apa oxigenata cu oxigenul aflat in forma O+&, deoarece
fiecare dintre acesti ioni este legat de minerale alcaline aflate in toate formele coloidale importante.
-a un ni#el al p+&ului cuprins intre . si /0, apa ionizata alcalina #a a#ea de pana la /00 de ori mai mult
oxigen decat apa neutra si nici un fel de acid sau substanta toxica in ea.
Este interesat de retinut si faptul ca il literatura de
specialitate, apa ionizata are multe alte denumiri, cum ar fi: 0icroapa, $pa hexagonala, $pa structurata,
$pa redusa, $pa 1edusa prin Electroliza, $pa 0inerala "onizata, $pa 2soara, $pa 3ie, $pa $nti
"mbatranire, $pa Oxigenata, $pa Energizanta, $pa 0iracol.
Ca sa folosim o metafora, apa este ca un diamant pentru ca are tot atat de multe fatete ca si un diamant
bine prelucrat. p+&ul alcalin este doar una dintre fatete insa per ansamblu este cea mai usor de masurat.
De altfel pentru masurarea p+&ului apei exista numeroase teste ce pot fi efectuate de aproape oricine.
"nsa nu acelasi lucru se poate spune si despre celelalte aspecte ale apei cum ar fi caracterul coloidal,
continutul de minerale, #alorile O14 care arata daca apa este redusa sau oxidata, caracterul bio energetic
si in general toate caracteristicile ce duc la o imbunatatire a #ietii.
*otusi, numerosi cercetatori, cei mai multi din 5orea si 6aponia au dez#oltat un numar foarte mare de
studii #izand aproape toate aspectele apei ionizate, multe dintre acestea fiind inca in desfasurare.
BENEFICIILE CONSUMULUI DE APA ALCALINA
IONIZATA
SCADEREA IN GREUTATE
VINDECAREA SI PREVENIREA BOLILOR
DETOXIFIEREA SI HIDRATAREA CORPULUI
INCETINIREA PROCESULUI DE IMBATRANIRE
MARIREA ABSORBTIEI VITAMINELOR SI MINERALELOR
O alimentatie sanatoasa este 80% alimente alcaline, 20 % alimente acide.

In figura de mai sus, se poate vedea structura apei alcaline.
Apa alcalina & neutralizeaza reziduurile acide din corpul omenesc si le lichefiaza pentru a fi eliminate
de catre organele excretoare.
2n exemplu care ne a%uta sa intelegem acest lucru ar fi grasimea de pe maini dupa ce spalam carnea.
$ceasta grasime nu poate fi indepartata cu apa de la robinet. $#em ne#oie de un sapun pentru a lichefia
grasimea si a ne curata pielea. 7rasimea este acida si sapunul este alcalin. 8e spalam corpul la exterior
indepartand murdaria, dar negli%am complet murdaria din interior.
Apa alcalina & nu are #aloare nutritionala sau de medicament dar are uimitoarea capacitate de a
neutraliza si lichefia deseurile acide pentru a putea fi eliminate din organism, pastrand alcalinitatea
acestuia & deci sanatatea si starea de bine.
Probleme generale
$proape toti oamenii sufera, din cauza greselilor de alimentatie si a poluarii mediului, de prea multa
aciditate in corp. +rana pe care o consumam arde impreuna cu oxigenul din celule pentru a produce
energie. Din cauza arderilor deficitare, hrana se transforma in reziduuri acide, pe care corpul le elimina,
in parte, prin urina, respiratie si transpiratie, restul fiind depozitate de&a lungul #aselor de sange si in
tesuturi.
)urplusul de grasime e unul din cele mai comune moduri de stocare a acizilor. Cel mai bun 9recipient:
de stocare a reziduurilor acide este grasimea.
O cura de slabire trebuie intotdeauna sa inceapa cu procesul de alcalinizare. ;ara alcalinizare, fluidele
corporale nu #or putea dizol#a grasimea.
$numite alimente cum ar fi carnea, produsele lactate, pra%elile, conser#ele sau combinarea gresita a
acestora cum ar fi: carne,cartofi< branza,paine, etc! determina crearea conditiilor pentru acidoza.
-ichidele cum sunt: cafeaua, bauturile alcoolice sau acidulate creaza deasemenea aciditate in corp.
Conform experimentelor facute de )ang =hang, autorul cartii >"n#ersarea procesului de imbatrinire>,
pentru a neutraliza efectul unui singur pahar de cola p+ ',?! sunt necesare @' pahare de apa obisnuita
masuratoarea a fost fAcuta cu apa de la robinet din ;lorida!.
Cind #om intelege ca bolile degenerati#e ale adultilor sunt cauzate de acumularile de deBeuri acide, nu
#a mai fi nici un dubiu ca utilizarea apei alcaline ne imbunatateBte sanatatea. 4entru a duce o #iata lunga,
mai intii trebuie sa eliminam deBeurile acide din corpul nostru.
)ingele si celulele noastre trebuie sa fie usor alcaline singele are p+&ul intre 7,@?&7,C?!. 4entru a&si
pastra alcalinitatea, organismul face un compromis nedorit, prin care con#erteste reziduurile acide
lichide in reziduuri acide solide. $cestea din urma sunt stocate sub forma de grasime. $sadar, ingrasarea
e rezultatul necesitatii de a se crea un mediu de stocare care sa dilueze aciditatea generala.
Cauze care conduc la acidoza: alimentatie neadec#ata, consum insuficient de apa, stres, sedentarism.
Cate#a simptome ale acidozei includ: lipsa de energie, constipatie, probleme digesti#e cum ar fi
indigestia si balonarile, guta, dureri ale incheieturilor, alergii, hipertensiune, urticarie, cresterea in
greutate, slabirea sistemului imunitar.
Proprietati de hidratare
0oleculele de +'O adera una la cealalta, formind ciorchini clusteri! de molecule. "n timp ce in apa
obisnuita un ciorchine este format din /'&/. molecule, apa alcalina are ciorchini hexagonali, formati din
doar D molecule. $ceasta structura mai mica patrunde in celule mult mai usor decit apa Enormala: si
creste capacitatea de hidratare a apei de pina la sase ori, deoarece apa este absorbita, patrunde in celule
si este utilizata de organism mult mai usor.
Proprietati antioxidante
$pa alcalina are doua calitati antioxidante F este incarcata negati# are un electron in plus! si contine
ioni de O+& deci prote%eaza celulele impotri#a efectelor daunatoare ale radicalilor liberi.
1adicalii liberi sunt molecule cu un numar impar de electroni, au un electron in minus!. 1adicalii liberi
atrag electroni din celulele tesuturilor incon%uratoare si, din aceasta cauza, structura peretilor celulari se
distruge. Deteriorarea indusa celulelor de radicalii liberi este o mare parte din ecuatia imbatrinirii.
)ursa numarul unu de radicali liberi este aerul pe care il respiram si apa pe care o bem.
O14 aer , @00 pana la , C00
$pa robinet ,'?0 pana la , C00
)ifon , C00
$pa imbuteliata ,'00
$pa alcalina &'00 pana la &@?0
)uc de portocale &'?0
Consumul de apa alcalina
>Consumul apei alcaline #a da energie. $pa alcalina proaspata poseda o abundenta de ioni hidroxil,
care distrug radicalii liberi donindu&le cite un electron si lasind in urma lor doua molecule de oxigen
stabilizate, oferind astfel corpului mai mult oxigen. 3erificati ni#elul de oxigen din sange inainte sa #a
apucati sa beti apa alcalina si apoi din nou dupa cite#a saptamini de consum regulat si #edeti singuri
diferenta. Energia deri#ata din oxigen e cea mai bunA forma de energie pe care o poate a#ea o persoana
pentru ca nu deri#a dintr&o sursa artificiala cum ar fi zaharul, cafeina sau alti stimulenti chimici. $ceste
substante produc un salt energetic artificial care pina la urma ne lasa epuizati odata ce s&au consumat.
De exemplu, cind consumam prea mult zahar, pancreasul produce isulina pentru a contracara
influxul brusc de zahar in exces. $ni de facut aceasta pot duce pina la urma la diabet.>

Ieneficiile apei alcaline ionizate
Dr. Hidemitsu Hayashi, M.D.
e cate ori incercam sa determinam daca "iata, asa cum o stim, e$ista pe Marte sau alte
planete, primul lucru pe care il fac oamenii de stiinta este sa stabileasca daca apa este prezenta
sau nu. e ce8 Pentru ca "iata pe Pamant depinde de apa.
3n mare procent al lucrurilor "ii, plante sau animale, se !asesc in apa. Jiata pe Pamant se
presupune ca a aparut din apa. Apro$imati" G7 K C7L din toata materia or!anica este apa.
'eactiile c.imice in toate plantele si animalele au loc intr,un mediu apos. Apa nu asi!ura numai
mediul care face aceste reactii posibile, apa insasi este un important reactant sau un produs al
acestor reactii. Pe scurt, c.imia "ietii este c.imia apei.
Apa, sol"entul uni"ersal
Apa este un superb sol"ent uni"ersal datorita polaritatii moleculei de apa care are tendinta
de a forma le!aturi ale .idro!enului cu alte molecule. O molecula de apa, e$primata simbolic
4MO, cotine M atomi de .idro!en si un atom de o$i!en.
&in!ur, atomul de .idro!en contine un proton in nucleu si un electron care !ra"iteaza in #urul lui.
Pe de alta parte, o$i!enul contine D protoni in nucleu cu D electroni care !ra"iteaza in #urul lui.
Aceasta in c.imie poate fi desenat ca litera O incon#urata de D puncte reprezentand : perec.i de
electroni.
&in!urul electron de .idro!en si cei D electroni ai o$i!enului sunt c.eia c.imiei "ietii deorece ei
ne arata cum .idro!enul se combina cu o$i!enul pentru a forma molecula de apa, sau se separa
pentru a forma ioni.
4idro!enul tinde sa se ionizeze pierzand sin!urul electron si formand un sin!ur ion 4N,
care este un simplu proton izolat deoarece .idro!enul nu contine neutroni. O le!atura a
.idro!enului apare atunci cand electronul unui atom de .idro!en este impartit cu un alt atom
electrone!ati" cum ar fi o$i!enul care are un electron lipsa.
Polaritatea moleculei de apa
In molecula de apa, doi atomi de .idro!en sunt le!ati co"alent cu un atom de o$i!en. ar
deoarece atomul de o$i!en este mai mare decat al .idro!enului, forta cu care atra!e electronii de
.idro!en este corespunzator mai mare asa ca acestia sunt pozitionati mai aproape de in"elisului
atomului de o$i!en si mai departati de in"elisurile atomilor de .idro!en. Aceasta inseamna ca
desi molecula apei ca intre! este stabila, marea masa a nucleului de o$i!en diri#eaza pozitionarea
tuturor electronilor in molecula, inclusi" a celor de .idro!en, dand o usoara incarcatura
electrone!ati"a portiunii de o$i!en a moleculei.
eoarece electronii de .idro!en sunt mai apropiati de o$i!en,
in"elisurile atomilor de .idro!en primesc o mica incarcatura electropoziti"a. Aceasta inseamna
ca moleculele de apa au tendinta sa formeze le!aturi slabe cu alte molecule de apa deoarece
capatul cu o$i!en este ne!ati" si cel cu .idro!en este poziti".
3n atom de .idro!en, in timp ce ramane le!at co"alent cu atomul de o$i!en al propriei sale
molecule, poate sa formeze o le!atura slaba cu o$i!enul altei molecule. In mod similar
procedeaza si atomul de o$i!en. eoarece moleculele apei au aceasta polaritate, apa este o
entitate c.imica continua.
Aceste le!aturi slabe #oaca un rol crucial in mentinerea confi!uratiei multor molecule ce se
!asesc in materia "ie. eoarece aceste le!aturi sunt slabe, ele sunt rapid rupte si reconstruite in
timpul reactiilor fiziolo!ice normale. esfacerea si rearan#area acestor le!aturi slabe este in
esenta c.imia "ietii.
Pentru a ilustra abilitatea apei de a descompune alte substante, sa luam e$emplul unei lin!urite
de sare intr,un pa.ar cu apa.
La sarea uscata >NaCl? atractia intre atomii de sodiu electropoziti"i >NaN? si cei de clor
electrone!ati"i >Cl,? este foarte puternica pana cand sarea este pusa in apa. upa ce sarea este
pusa in apa, atractia dintre atomul electrone!ati" de o$i!en din molecula de apa pentru ionii de
sodiu incarcati poziti" si similar atractia dintre atomul electropoziti" de .idro!en din molecula
de apa pentru ionul de clor incarcat ne!ati", este mai mare decat atractia dintre ionii de NaN si
Cl,. In apa le!aturile ionice ale moleculei natriu clor sunt usor rupte datorita actiunii
numeroaselor molecule de apa.
Asa cum "edem din acest e$emplu, o simpla molecula de apa poate rupe o le!atura puternica
cum este cea din molecula de NaCl. e aceea numim apa sol"ent uni"ersal. (ste o solutie
naturala care rupe le!aturile din molecule mai mari si mai comple$e. Aceasta este c.imia "ietii
pe Pamant.
'eactiile de o$idare,reducere
'educere inseamna atra!erea unui electron >e,?, si reciproc, o$idarea inseamna cedarea
unui electron. Atra!erea unui electron, reducere, stoc.eaza ener!ie in substanta redusa. Cedarea
unui electron, o$idarea, elibereaza ener!ie din substanta o$idata. Ori de cate ori o substanta este
redusa o alta este o$idata.
Pentru a clarifica acesti termeni, consideram doua molecule A si I ca e$emplu.
Cand moleculele A si I "in in contact iata ce se intampla:
I atra!e un electron de la molecula A. Molecula A de"ine o$idata pentru ca a pierdut un
electron iar I de"ine redusa deoarece a casti!at un electron ne!ati">e,?.
In sistemele biolo!ice, inlaturarea sau aducerea unui electron constituie cel mai frec"ent
mecanism al reactiilor de o$idare reducere. Aceste reactii sunt denumite in mod frec"ent reactii
'(OO.
Acizi si Iaze
3n acid este o substanta care creste concentratia ionilor de .idro!en>4N? in apa. O baza este
o substanta care reduce concentratia ionilor de .idro!en in apa, cu alte cu"inte, creste
concentratia ionilor de .idro$il >O4,?.
Fradul de aciditate sau alcalinitate al unei solutii este masurat prin "aloarea termenului
cunoscut ca p4, care reprezinta lo!aritmul ne!ati" al concentratiei ionilor de .idro!en:
p4 P BQlo!R4NS P , lo!R4NS

Ce este p4,ul8
Pe o scara a p4,ului care porneste de la 7 >ma$im de aciditate? si se termina cu B: >ma$im
de alcalinitate?, o solutie este neutra daca are p4 G. La p4 e!al cu G, apa contine in mod e!al
ioni de 4N si O4,. &ubstantele cu un p4 mai mic decat G sunt acide deoarece contin o
concentratie mai mare de ioni de 4N. &ubstantele cu un p4 mai mare decat G sunt alcaline
deoarece contin o concentratie mai mare de ioni O4, decat 4N. &cara p4,ului este lo!aritmica
asa ca sc.imbarea p4,ului cu o unitate inseamna sc.imbarea concentratiei ionilor de 4N de zece
ori.

Importanta unui p4 ec.ilibrat
Lucrurile "ii sunt e$trem de sensibile la p4 si functioneaza cel mai bine >cu cate"a e$ceptii cum
ar fi portiuni ale tractului di!esti"? cand solutiile sunt aproape neutre. Interiorul materiei "ii
>e$cluzand nucleul celulei? are un p4 apro$imati" e!al cu E,D.
&an!ele, plasma si alte fluide care incon#oara celulele in corp au un p4 cuprins intre G,M si G,6.
Numeroase mecanisme a#uta la stabilizarea acestor fluide asa ca celulele nu fac subiectul unor
fluctuatii apreciabile in p4. &ubstantele care a#uta la stabilizarea p4,ului se numesc Iuffere.
Iufferele au capacitatea de a le!a ionii si de a,i scoate din solutii cand concentratia lor creste.
In"ers, bufferele pot elibera ioni cand concentratia substantelor incepe sa scada. Astfel bufferele
a#uta la minimalizarea fluctuatiilor in p4. Aceasta este o functie importanta deoarece multe
reactii bioc.imice care apar in mod normal in or!anismele "ii folosesc ioni.
NOTA: r. 4a1as.i este Medic &pecialist Cardiolo! si irector al Institutului de Apa din
@aponia
O$i!enul : prea mult pentru un lucru bun8
O$i!enul este esential pentru supra"ietuire. (ste relati" stabil in aer, dar cand este prea mult
absorbit in corp de"ine acti" si instabil si are tendinta sa se ataseze de orice molecula biolo!ica,
inclusi" de moleculele celulelor sanatoase. Acti"itatea c.imica a acestor radicali liberi este
datorata uneia sau mai multor cupluri de electroni neperec.e.
Apro$imati" ML din o$i!enul pe care in mod normal il inspiram de"ine o$i!en acti" si
acest procent creste la apro$imati" M7L in cazul e$ercitiilor aerobice.
Astfel de radicali liberi cu electroni neperec.e sunt instabili si au un
potential de o$idare mare, ceea ce inseamna ca ei sunt capabili sa fure electroni de la alte celule.
Acest mecanism c.imic este foarte folosit la dezinfectanti cum ar fi pero$idul de .idro!en si
ozonul care pot fi folosite pentru a steriliza rani si instrumente medicale. In interiorul corpului
acesti radicali liberi aduc un mare beneficiu datorita abilitatii lor de a ataca si elimina bacteriile,
"irusii si alte produse reziduale.
O$i!enul acti" in corp
Problemele apar cand prea multi radicali liberi raman in corp unde pot sa distru!a tesuturile
normale.
Putrefactia apare cand microbii din aer in"adeaza proteinele, peptidele si aminoacizii din
oua, peste si carne. 'ezultatul este o multitudine de substante neplacute cum ar fi: .idro!en
sulfurat, ammoniac, .istamine, fenoli, scatole, indoli
Aceste substante sunt deasemenea produse in mod natural in tractul di!esti" cand di!eram
mancarea, rezultand un miros neplacut e"identiat in fecale. Putrefactia din mancarea stricata este
cauzata de microbii din aerT acest proces natural este reprodus in tractul di!esti" de microbii
intestinali. Toate aceste reziduuri ale di!estiei sunt pato!enice ceea ce inseamna ca ele pot
produce boli in corp.
4idro!enul sulfurat si amoniacul sunt to$inele tesuturilor care pot distru!e ficatul
4istaminele contribuie la tulburari aler!ice cum ar fi dermatitele atopice, urticaria si astmul.
Indolii si fenolii sunt considerati canceri!eni. eoarece reziduurile cum ar fi .idro!enul sulfurat,
amoniacul, .istaminele, fenolii si indolii sunt to$ice, mecanismul de aparare al corpului incearca
sa le elimine eliberand netrop.ile >un tip de leucocite sau !lobule albe?. Acestea produc o$i!en
acti", molecule de o$i!en care sunt capabile sa curete tesuturile adunand electroni de la
moleculele celulelor to$ice.
Problemele apar cand prea multe molecule de o$i!en acti", ori radicali liberi sunt produse in
corp. (le sunt e$trem de reacti"e si pot deasemenea sa atace celulele sanatoase distru!andu,le.
Acesti radicali liberi, a"and un electron in minus, fura electroni de la moleculele celulelor
biolo!ic sanatoase. Acest electron furat de o$i!enul acti" o$ideaza tesutul si poate cauza boala.
Efecte ale !i"a#ii in #$anele %itale
Te&'t !i"at Cn"'ce la(
0icat 4epatita, ciroza, cancer
Pancreas Pancreatita, diabet, cancer
'inic.i Nefrita, nefroza, cancer
eoarece o$i!enul acti" poate distru!e tesuturi normale, este esential sa eliminam acest o$i!en
acti" din corp inainte sa distru!a tesuturile sanatoase. Acest lucru il face apa alcalina ionizata,
deoarece a"and molecule cu un electron in plus, neutralizeaza radicalii liberi, care au un electron
in minus. aca putem !asi o metoda efecti"a de a bloca o$idarea tesuturilor sanatoase de
o$i!enul acti", atunci noi putem incerca sa pre"enim boala.
Hi"#$en &'lf'#at) a*niac) +i&ta*ine)
in"li) fenli &i &catle p#e,ente in t#act'l
"i$e&ti% al c#p'l'i *ene&c
Pent#' a p#te-a c#p'l "e &t#icaci'nile
p#"'&e "e +i"#$en'l &'lf'#at) a*niac)
+i&ta*ine) in"li) fenli &i &catle
le'ccitele p#"'c !i$en acti% pent#' a
!i"a ace&te #e,i"''#i
Se p#"'ce !i$en acti% in e!ce&
E!ce&'l "e !i$en acti% pate "i&t#'$e
*lec'lele cel'lel# &anata&e &i &a le
alte#e,e c"'l $enetic
Antio$idantii bloc.eaza o$idantii periculosi
3n mod de a prote#a sanatatea tesuturilor de distru!erile o$idarii pro"ocate de o$i!enul
acti" este de a inzestra cu electroni liberi radicalii de o$i!en acti", neutralizandu,le potentialul de
o$idare si preintampinand reactia lor cu tesuturile sanatoase, adica e$act ceea ce face apa
alcalina ionizata.
Cercetarile pri"ind le!atura dintre dieta si cancer sunt departe de a fi complete, dar anumite
do"ezi indica ca ceea ce mancam ne poate afecta predispozitia la cancer. Anumite mancaruri se
pare ca a#uta in lupta impotri"a cancerului, altele fa"orizand aparitia sa.
Multe din distru!erile cauzate de substantele canceri!ene din mancare pot apare datorita
reactiilor de o$idare din celula. In acest proces, o molecula de o$i!en >cu un electron in minus K
radical liber? poate distru!e codul !enetic al celulei. Anumiti cercetatori cred ca acele substante
care pre"in o$idarea K numite antio$idanti , pot preintampina distru!erile. Aceasta duce, in mod
normal, la teoria ca administrarea de antio$idanti poate fi un aspect important al pre"enirii
cancerului. Astfel de substante sunt: apa alcalina ionizata, "itamina C, "itamina (, beta,
carotenul, seleniul. Aceste substante sunt a!enti de reducere. (le alimenteaza cu electroni
radicalii liberi si bloc.eaza interactiunea acestora cu tesuturile sanatoase.
Cum putem pre"eni imbolna"irea
upa cum am mentionat mai de"reme, prezenta reziduurilor to$ice cum sunt .idro!en
sulfurat, amoniac, .istamine, fenoli, scatole, indoli determina leucocitele sa elibereze o$i!en
acti" pentru a neutraliza stricaciunile produse or!anelor. ar cand se produce o$i!en acti" in
e$ces, acesta poate distru!e tesuturile sanatoase. Aceasta ne conduce la concluzia ca putem
minimiza efectul noci" al o$i!enului acti" reducandu,l cu electroni suplimentari, prezenti in
numar sufficient de mare in apa alcalina ionizata.
Apa, solutia naturala
Nu e$ista inlocuitor pentru o dieta sanatoasa si ec.ilibrata, bo!ata in substante antio$idante
ca "it. C, "it. (, beta,caroten. Totusi , aceste substante nu sunt cea mai buna sursa de electroni
liberi care pot bloca o$idarea tesuturilor sanatoase de catre o$i!enul acti".
Apa alcalina ionizata, obtinuta prin electroliza, pentru a,i creste potentialul reducator, este
cea mai buna solutie in problema asi!urarii unei surse si!ure de electroni liberi care sa bloc.eze
o$idarea tesuturilor sanatoase de catre radicalii liberi. Noi credem ca apa alcalina ionizata , apa
cu un e$ces de electroni liberi pe care sa,i doneze o$i!enului acti", este cea mai buna solutie
deoarece:
Potentialul de reducere al apei poate fi crescut spectaculos fata de alti antio$idanti din
mancare sau "itamine suplimentare.
Apa redusa actioneaza foarte repede si a#un!e in scurt timp la toate tesuturile corpului
datorita !reutatii scazute a moleculei.
Ce este apa ionizata8
Apa ionizata este produsul electrolizei ce are loc in ionizatorul de apa. Apa ionizata este apa
de la robinet filtrata si apoi transformata in apa redusa cu o cantitate mare de electroni care pot fi
donati o$i!enului acti" din corp pentru a bloca o$idarea celulelor normale.
Apa de la robinet este apro$imati" neutra >p4 G?. Cand masuram O'P,ul >potentialul de
o$idare reducere? cu un O'P,metru !asim o "aloare de apro$imati" N:77 ,, NA77 mJ. eoarece
este un potential poziti" rezulta ca apa este apta sa atra!a alti electroni si sa o$ideze alte
molecule. Apa alcalina ionizata, pe de alta parte, are un O'P ne!ati", apro$imati" ,MA7 ,, ,6A7
mJ. Aceasta inseamna ca are o mare cantitate de electroni pentru a,i dona o$i!enului acti"e,
neutralizand astfel radicalii liberi.
Comparatia potentialului redo$
Comparati masuratorile a trei tipuri de apa: apa inainte de electroliza, apa redusa, apa o$idata.
Ptential #e"!
Tip "e apa Ptential #e"! pH E ! p l i c a t i e
Apa de robinet
N:77 pana la
NA77 mJ
G Potential slab de o$idare
Apa redusa >apa
alcalina ionizata?
,MA7 pana la ,6A7
mJ
D
Puternic potential de reducere,contine un numar mare
de electroni care pot fi donati radicalilor liberi
Apa o$idata
NG77 pana la
ND77 mJ
:
Puternic potential de o$idare, lipsa electronilor ii
permite sa o$ideze si sa sterilizeze
Potentialul redo$, nu p4,ul, este factorul crucial
In mod traditional noi am analizat proprietatile apei in functie de "aloarea p4,ului, cu alte
cu"inte daca apa este acida sau alcalina. Conform r. Uos.ia=i Matsuo P.., in"entatorul
ionizatorului de apa, V In opinia mea, potentialul redo$ este mai important decat p4,ul.
Importanta p4,ului este suprae"aluata. e e$emplu, p4,ul san!elui este G,: iar !radul de
aciditate sau alcalinitate este definit conform cu abaterile cuprinse intre "alorile G,: W 7,77A. ar
nu se spune nimic despre O'P >potentialul de o$idare,reducere?.V
p4,ul apei de la robinet este apro$imati" G, sau neutru. Cand apa este trecuta prin procesul
de electroliza se obtine apa redusa cu un p4 apro$imati" C si apa o$idata cu un p4 apro$imati"
:. C.iar daca obtinem apa alcalina cu un p4P C prin adau!are de .idro$id de sodiu sau apa
acida cu un p4P6 prin adau!are de acid clor.idric, "om obser"a o foarte mica sc.imbare in
"aloarea O'P,ului celor doua tipuri de apa. Pe de alta parte, cand transformam apa de la robinet
prin electroliza, "om obser"a o modificare a O'P,ului cu pana la W B777 mJ. Prin electroliza
obtinem apa redusa cu un potential ne!ati" care este buna pentru sanatate.
3tilizarea apei ionizate

Ionizatorul de apa produce doua feluri de apa cu diferite potentiale redo$, una cu un potential
mare de reducere iar cealalta cu un potential mare de o$idare.
Apa redusa
Cand este consumata, apa redusa ionizata cu un potential redo$ ,MA7 pana la ,6A7 mJ isi
doneaza rapid electronii radicalilor liberi si bloc.eaza interactiunea o$i!enului acti" cu
moleculele normale.
O *lec'la .il$ica /BM0 #a*ane intacta
Moleculele neafectate sunt mai putin sensibile la infectie si boala. Apa ionizata cedeaza un
electron si reduce o$i!enul acti" >AO?, facandu,l inofensi". AO este redus fara adeteriora
moleculele biolo!ice din apropiere. Cand este bauta, efectul apei reduse este imediat. Apa
alcalina ionizata in.iba fermentatia e$cesi"a in tractul di!esti" prin reducerea indirecta a
metabolitilor precum .idro!enul sulfurat, amoniac, .istamine, indoli, fenoli, scatoli, rezultand un
scaun curat in cate"a zile de la consumul re!ulat al apei alcaline. In BCEA, Ministerul &anatatii
din @aponia a proclamat ca apa redusa obtinuta prin electroliza poate pre"eni fermentatia
anormala a florei microbiene din intestine.
Apa O$idata >apa acida?
Apa o$idata cu un potential redo$ de NG77 ,, ND77 mJ este un a!ent de o$idare care poate
e$tra!e electroni de la bacterii, distru!andu,le. Apa o$idata obtinuta din Ionizatorul de Apa poate
fi folosita la spalat pe maini, spalatul ustensilelor din bucatarie, spalatul fructelor si le!umelor, si
pentru a dezinfecta taieturi si rani minore. Testele au aratat ca apa o$idata poate fi folosita in
tratarea boli Vpiciorul atletuluiV, arsuri minore, muscaturi de insecte, z!araieturi, etc.
Apa alcalina ionizata furnizeaza corpului mult oxigen si energie
O alta calitate a apei ionizate alcaline o reprezinta ionii de hidroxil O+&!. $cestia sunt molecule de oxigen
care au atasat un extra electron asa cum au toti antioxidantii ca #itamina C, $ sau E. "n urma interactiunii
dintre ionii de hidroxil si radicalii liberi , acestia din urma sunt neutralizati iar corpul este alimentat cu
mult oxigen si energie. Oxigenul distruge #irusii, bacteriile care ne in#adeaza corpul, celulele canceroase<
el transporta si elimina din organism reziduurile acide din tesuturi. Este, probabil, cel mai important
nutrient, fiind #ital pentru organism. 2n pahar cu apa ionizata alcalina baut dimineata pe stomacul gol te
a%uta sa te trezesti.
Apa alcalina ionizata ajuta la echilibrarea pHului organismului
$ciditatea excesi#a sau un corp plin de toxine este ce#a obisnuit in societatea noastra moderna care
abunda in produse de origine animala precum carnea, ouale, produse lactate, produse procesate precum
faina alba, zaharul rafinat, sucuri acidulate si prea saraca in fructe, legume, uleiuri sanatoase, cereale
integrale. ;olosind prea multe medicamente cu sau fara reteta medicala, in organism se genereaza de
asemenea multe toxine.
Cand sunt consumate aceste alimente producatoare de toxine si aciditate organismul de#ine prea acid in
interior. Goli precum diabetul, cancerul, boli de inima, osteoporoza, artrita, pietre la rinichi, pietre la
fiere, etc. sunt asociate cu un exces de aciditate in corp.
;iind foarte alcalina, apa ionizata alcalina dizol#a reziduurile acide din organism si a%uta la eliminarea lor
prin urina, trnspiratie, respiratie pastrand echilibrul alcalin al corpului. 0entinerea alcalinitatii in corp
este prima linie de aparare impotri#a imbolna#irilor.
Apa ionizata alcalina este de ! ori mai hidratanta decat apa obisnuita
$pa este cel mai important element din corpul omenesc, care este alcatuit in proportie de peste 70% din
apa. $pa ionizata alcalina este diferita de apa obisnuita deoarece prin ionizare modul de grupare al
moleculelor se modifica. Daca la apa obisnuita moleculele se grupeaza in manunchiuri de cate //&/@, la
apa ionizata alcalina moleculele se grupeaza cate ?&D. $ceasta face ca apa ionizata alcalina sa fie mult
mai usor absorbita de tesuturi. 2na din cauzele imbolna#irilor este deshidratarea celulara cronica, o
situatie care pune celulele intr&o stare perpetua de slabiciune si defensi#a. Consumul insuficient de apa
reprezinta o cauza ma%ora a imbolna#irilor cronice. 4entru a fi hidratati corespunzator ar trebui sa bem
C0ml de apa ionizata alcalina pentru fiecare 5g greutate corporala.
Apa ionizata alcalina este un puternic detoxifiant
Datorita micsorarii grupurilor de molecule apa ionizata alcalina trece mai usor prin tesuturile
organismului spalandu&le de toxine si reziduuri acide.
"ineralele ionizate sunt "mai" biocompatibile
$ceasta inseamna ca organismul poate absorbi si utiliza mult mai eficient aceste minerale necesare
sanatatii ex.: Ca, 0g!
Apa ionizata alcalina imbunatateste gustul mancarurilor
$pa ionizata alcalina a%uta la pastrarea #itaminelor, imbunatateste aroma, micsoreaza cantitatea de acizi
din orice aliment inclusi# cafea, ceai sau suc.
Apa ionizata acida cateva aplicatii
$pa ionizata acida este excelenta pentru ingri%irea naturala a pielii. $plicata regulat catifeleaza pielea,
reduce ridurile, indeparteaza acneea.
$pa ionizata acida a fost folosita cu succes in tratarea ulceratiilor diabetice.
4oate fi folosita in tratarea ranilor, muscaturilor de insecte, etc.
;oarte buna in ingri%irea plantelor.
Ce este apa alcalina ionizata?
$pa alcalina ionizata este o apa sanatoasa. Este bogata in molecule de oxigen cu un electron in plus
cunoscut si sub denumirea de ioni hidroxilici. Odata ce ionul hidroxilic elibereaza electronul care este in
plus catre radicalii liberi molecule de oxigen care au un electron in minus !, #eti beneficia de o
oxigenare mai mare.
$pa alcalina ionizata contine numai cinci din cele sase molecule ale apei per buchet in loc de treisprezece
cat are apa obisnuita. )tructura moleculara este in forma hexagonala, forma similara cu cea a $8D&ului
nostru. $ceasta compatibilitate promo#eaza sanatatea celuleleor si rezistenta la imbatranire. $ceasta
apa 9 redusa 9 este mult mai hidratanta decat apa obisnuita si deasemenea un bun detoxifiant. $pa
alcalina ionizata este foarte eficienta ca antioxidant. Oamenii cheltuie foarte mult pe antioxidanti
substante chimice din farmacii! care neutralizeaza radicalii liberi, radicali ce duc la boli, imbatranire si
cancer.
$pa alcalina ionizata este un antioxidant sub forma lichida, si este absorbita cu usurinta in corp, ceea ce
o face mai eficienta si mai putenica decat tabletele costisitoare de antioxidanti, pentru echilibrarea p+&
ului in corp.
Dieta noastra este foarte acida. Gauturile nealcoolice si mancarurile de la fast food si semipreparatele
depoziteaza reziduuri acide in corp care se inmultesc in timp si care creeaza un mediu propice pentru
dez#oltarea bolilor. De exemplu pacientii care sufera de cancer au o aciditate foarte ridicata. $ceasta este
cat se poate de ade#arat, copiii care consuma bauturi nealcoolice acidulate, pot contracta o boala gra#a
inca de la o #arsta foarte frageda.
0entinanad un p+ alcalin ..? la //.? ! pentru apa alcalina ionizata, #a fi destul de greu pentru ca bolile
se se dez#olte. 3or trece probabil mai multi ani, acest lucru depinde de cat de acide sunt corpurile
noastre, insa apa alcalina ionizata #a elimina acizii din corp.
#e ce ar trebui sa consumati apa alcalina ionizata?
Consumand apa alcalina ionizata in mod regulat #eti a#ea urmatoarele beneficii:
3a #a energiza.
3a elimina toxinele din corp.
3a hidrata corpul de trei ori mai bine decat apa obisnuita.
3a #a a%uta sa asimilati mai bine nutrientii.
3a face ca pudrele, cum ar fi faina se se amestece mai usor si mai rapid.
)e #a fierbe si raci mult mai repede decat apa obisnuita.
4romo#eaza o crestere a sanatatii si a capacitatii de #indecare prin echilibrarea p+&ului.
Cine ar trebui sa consume apa alcalina ionizata ?
Oricine ar trebui sa consume apa alcalina ionizata. Este benefica intr&o oarecare masura pentru fiecare.
De exemplu, sporti#ii #or a#ea multe beneficii & consumand in mod regulat apa alcalina ionizata, ni#elul
de oxigen din sange #a creste, rezultatul fiind o mai mare rezistenta si deasemenea #a furniza tesuturilor
musculare si organelor cantitati importante de oxigen.
De asemenea le #a furniza copiilor o cantitate importanta de oxigen pentru ca si corpurile lor sa
functioneze cum trebuie, aceasta regula aplicandu&se si celorlalti care o consuma. $#and o cantitate
importanta de oxigen in sange ne a%uta sa luptam cu bolile si sa a#em un sistem imunitar puternic. Cum
copiii nu au acumulat prea multe toxine in corp, nu #or a#ea nici una din efectele detoxificarii, cum ar fi
durerile de cap, diaree, etc.
A$A A%CA%I&'
0ai %os sunt cHte#a explicaIii extrase dintr&o re#istA de BtiinIA "on -ife Detox 8eJs nr.7K'00C!, care ne
aratA de ce ne LngraBAm, ne LmbolnA#im Bi LmbAtrHnim.
"n ultimii @0 de ani %aponezii Bi coreenii s&au bucurat de beneficiile aduse sAnAtAIii Bi condiIiei fizice de
apa alcalinA, restul lumii aflHnd de ea doar de cHIi#a ani.
4oate ca cel mai uimitor aspect al fenomenului numit >apa alcalinA> este cA, Ln 6aponia, o familie din ?
consumA apA alcalinA.
#e ce s( consum(m ap( alcalin(?
$proape toIi oamenii creeazA datoritA condiIiilor de alimentaIie Bi datoritA poluArii mediului, prea multA
aciditate Ln corp. +rana pe care o consumAm arde LmpreunA cu oxigenul din celule pentru a produce
energie. DupA o ardere deficitarA datoritA tulburArilor de metabolism, hrana se transformA Ln reziduuri
acide, iar corpul eliminA o parte din aceste reziduuri prin urinA, respiraIie Bi transpiraIie, restul fiind
depozitate de&a lungul #aselor de sHnge Bi Ln tesuturi.
4entru a putea trAi, sHngele Bi celulele noastre trebuie sA fie uBor alcaline sHngele are p+&ul Lntre 7,@?&
7,C?!. 4entru a&Bi pAstra alcalinitatea, organismul poate face un compromis nedorit, prin care
con#erteBte reziduurile acide lichide Ln reziduuri acide solide. Deci corpul poate menIine aceste reziduuri
acide, dar le #a stoca pe o perioadA nedeterminatA, neafectHnd p+&ul Ln restul corpului. $Ba cA le
stocheazA Lntr&o grAmadA de locuri Bi moduri, inclusi# Ln grAsime. "ngrABarea este rezultatul necesitAIii de
a se creea un mediu de stocare care sA dilueze aciditatea generalA.
Concluzie: prima datA apare hiperaciditatea Bi apoi se instaleazA obezitatea sau depunerile inestetice de
grAsime. $lte exemple de reziduuri acide solide sunt: starea inflamatA a diferitelor organe Bi Iesuturi ale
corpului infecIii di#erse, inflamaIii cronice sau depozite solide cum sunt calculii renali urati, oxalaIi! sau
biliari. $nalizele sangiune pot e#idenIia aceastA stare acidA prin urmAtoarele date: 3)+ Bi fibrinogen
crescut, acid uric, acizi graBi Bi trigliceride crescute, etc.
$cumularea acestor reziduuri acide reprezintA procesul LmbAtrHnirii Bi degenerArii.
)ursa pentru trigliceride Bi acizii graBi este arderea incompletA a carbohidraIilor. $cizii graBi sunt
rezultatul consumului de zahAr, dulciuri, paste Bi pHine, atunci cHnd sunt consumate peste puterea de
digestie a organismului sau sunt amestecate cu alimente incompatibile. $cidul uric Bi amoniacul pro#in
de la toate tipurile de carne. $cidul fosforic pro#ine de la bAuturi tip Cola, ;anta, )prite sau bAuturi
energizante. $cidul sulfuric pro#ine de la gAlbenuBul de ou consumat Ln exces.
*oIi aceBti acizi acizi sunt dAunAtori dar acizii sulfuric Bi fosforic sunt otrA#itori. Ei trebuie neutralizaIi de
minerale alcaline. "n absenIa unei cantitAIi suficiente de minerale alcaline Ln dietA, corpul nu are de ales
si #a fura calciul din oase, neutralizand aceBti acizi, transformandu&i Ln sulfaIi, fosfaIi si uraIi. $Ba apare Ln
timp osteoporoza.
2na dintre marile probleme ale reziduurilor acide este cA LngroasA sHngele Bi blocheazA capilarele. Din
aceastA cauzA, multe persoane suferA de hipertensiune arterialA.
"n funcIie de locul Ln organism unde sunt stocate reziduurile acide, circulaIia sHngelui Ln acea zonA este
slabA Bi este posibil ca un organ #ital sA primeascA insuficient sHnge, de#enind disfuncIional.
0ulte boli degenerati#e sunt rezultatul proastei circulaIii. 2n exemplu tipic este diabetul de tip ', care
este cauzat de acumulArile acide din %urul pancreasului.
Celulele canceroase sunt acide, Ln timp ce celulele sAnAtoase sunt alcaline. Celulele normale nu pot
supra#ieIui Ln apropierea zonelor cu acumulAri de reziduuri acide. $numite persoane au un material
genetic care suferA mutaIii pentru a supra#ieIui Ln mediu acid. $Ba se dez#oltA celulele canceroase. $tHta
timp cHt mediul rAmHne acid, cancerul #a reapare dupA o operaIie de extirpare a celulelor canceroase.
OncologiBtii cu experienIA cresc alcalinitatea pacienIilor, Lnainte de operaIie.
1eziduurile acide din interiorul #aselor de sHnge sunt foarte periculoase, putHnd duce la Lnfundarea
#aselor mici din zona creierului. Corpul #a depozita aceste reziduuri de pereIii #aselor de sHnge, dar Ln
cazul unor eforturi mari, cHnd presiunea creBte, aceste reziduuri se pot dezlipi Bi bloca #asele din zona
creierului pro#ocHnd accidente #asculare cerebrale.
Alcalinul neutralizeaza acidul
$pa alcalinA neutralizeazA reziduurile acide din corpul omenesc Bi le lichefiazA pentru a fi eliminate prin
organele excretoare.
2n exemplu care ne a%utA sA intelegem acest lucru este atunci cHnd dorim sA spAlAm ce#a murdArit cu
grAsime. $ceasta grAsime nu poate fi indepArtatA numai cu apA de la robinet. $#em ne#oie de un sApun
pentru a lichefia grAsimea Bi a curAIa. 7rAsimea este acidA si sApunul este alcalin.
$Ba cum ne spAlAm corpul la exterior, indepArtHnd murdaria, nu trebuie sA negli%Am murdAria din
interior.
;iecare organism stocheazA reziduurile acide Ln mod diferit. )imptomele bolilor se manifestA Ln funcIie
de locul unde sunt stocate reziduurile. )urplusul de grAsime este unul din cele mai comune moduri de
stocare a acizilor. O curA de slAbire trebuie Lntotdeauna sA LnceapA cu proces de alcalinizare. ;ArA
alcalinizare fluidele corporale nu #or putea dizol#a grAsimea Bi situaIia este similarA cu Lncercarea de a
dizol#a untul Ln apA. CHnd #om Lntelege cA bolile degenerati#e ale adulIilor sunt cauzate de acumulArile
de deBeuri acide, nu #a mai fi nici un dubiu cA utilizarea apei alcaline ne LmbunAtAIeBte sAnAtatea. 4entru
a duce o #iaIA lungA Bi sAnAtoasA, mai LntHi trebuie sA eliminAm deBeurile acide din corpul nostru. Cel mai
bun Bi uBor mod de a scApa de aceste deBeuri acide este sA le lichefiem Bi sA le neutralizAm cu apA
alcalinA. $pa alcalinA nu are #aloare nutriIionalA sau de medicament, dar are uimitoarea capacitate de a
neutraliza Bi lichefia deBeurile acide, pentru a putea fi eliminate din organism, pAstrHnd alcalinitatea
acestuia & deci sAnAtatea Bi starea de bine.
)eneficiile apei alcaline si ionizate
Ofera multa ener!ie si performanta or!anismului
Ofera o mare cantitate de o$1!en imbunatatind ener!ia si claritatea mentala
Indeparteaza acumularile de to$ine din or!anism >deto$ifiere?
Procesul de deto$ifiere determina o scadere in !reutate
Promo"eaza sanatatea si insanatosirea prin ec.ilibrarea P.,ului
aca to$inele se elimina sistemul imunitar isi imbunataeste acti"itatea
Are efect anti,imbatranire datorita ionilor ne!ati"e si a caracterului antio$idant
Are un puternic efect antio$idant prin neutralizarea radicalilor liberi.
4idratateaza or!anismul de pana la E ori mai eficient decat apa obisnuita.
Alimentele preparate in apa alcalina determina o mai buna asimilare a substantelor
nutriti"e in or!anism
Promo"eaza o di!estie sanatoasa prin deto$ifierea interna a or!anismului
(liminarea clorului si a tuturor impuritatilor, bacteriilor, "irusilor, metalelor !rele, etc.
care ar putea fi prezente in apa de la robinetT
A#uta in tratamentul probemelor de piele
Imbunatatirea memoriei, a tonusului si a fortei musculare prin aporul ridicat de o$i!enT
Mentine constant ni"elul P.,ului din or!anism, element deosebit de important in
pre"enirea unui numat mare de boliT
(ste demonstrat stiintific aportul benefic al apei alcaline in tratamentul unei multitudini
de boli:diabet, artrita, afectiuni ale aparatului circulator, aritmii functionale ale inimii,
epilepsie, dislipidemii, astm bronsic, tuberculoza, menin!ita, boli ale ficatului si
rinic.ilor, stari de "oma, !astrita, diaree, .emoroizi, dureri de cap, constipatie, boli de
oc.i, cancer la or!anele !enitale, dere!lari menstruale, boli ale urec.ilor, nasului si
!atului.
Aport de ener!ie datorita concentratiei marite de o$i!en, astfel realizandu,se o o$i!enare
celulara mai buna
(liminarea to$inele acide din or!anism
Crearea in or!anism a unui mediu alcalin, sanatos, impedicand astfel aciditatea si aparitia
bolilor le!ate de aceasta
Are un efect antibacterian, deoarece nici o bacterie nu rezista mai mult de B7 secunde in
apa alcalina
$#anta%ul apei alcaline si ionizate in prepararea mancarii
imbunataeste !ustul mancarii
scade aciditatea alimentelor
imbunatateste absorbtia substantelor nutriti"e in or!anism
neutralizeaza !ustul amarui al unor "e!etale
fasolea poate fi tinuta in apa alcalina inainte de fierbere
fierberea orezului in apa alcalina scade timpul de pre!atire si il face foarte pufos
$pa alcalina mai poate fi folosita:
comparati" cu metodele con"entionale de preparare !ustul e$cesi" de amar al cafelei,
ceaiului si sucurilor este ameliorat imbunatatind astfel sa"oarea acestor bauturi.
&a"oarea si parfumul bauturilor alcoolice pot fi imbunatatie prin folosirea cuburilor de
!.eata din apa alcalina
A#uta la combaterea ma.umurelii dupa consumul e$cesi" de alcool, consumand apa
alcalina seara inante de culcare si dimineata
$#anta%ele apei alcaline pentru animale:
poate fi folosita pentru baut a#utand la mentinerea si imbunatatirea sanatatii
promo"eaza cresterea si indesirea blanii
reduce mirosul neplacut
pre"ine bolile de piele si mancarimea
a#uta la pre"enirea parazitozelor
Anti imbatranire
"ncetinirea procesului de imbatranire
Imbatranirea sur"ine odata cu trecerea timpului
Imbatranirea este rezultatul deteriorarii tesuturilor datorita acizilor or!anici si a
o$i!enului acti"i >radicali liberi?. Acesti radicali liberi produc deteriorarea o$idati"a a
moleculelor din interiorul celulelor or!anismului. Ima!inati,"a un mar taiat in M. Lasat
cate"a minute acesta de"ine maro datorita o$idarii. Acelasi proces de o$idare are loc si la
ni"elul celulelor, iar radicalii liberi sunt cei responsabili pentru acest lucru. O$idarea nu
poate fi oprita in totalitate, dar poate fi incetinita, astfel incetinindu,se si procesul de
imbatranire. OOIA'( P IMIAT'ANI'(. Apa ionizata, datorita proprietatilor ei, este
un foarte bun antio$idant care combate radicalii liberi. Acestia sunt asociati cu un numar
mare de boli, cum ar fi: cancer, artrita, ateroscleroza, boala Alz.eimer, diabet, etc.
Consumul de apa ionizata alcalina poate a%uta la neutralizarea acizilor si a radicalilor liberi, incetinid
astfel procesul de imbatranire.
Consumand apa ionizata alcalina stimulati stomacul sa produca bicarbonati, care sunt
apoi absorbiti in san!e si care neutralizeaza acizii
3n neutralizant al o$i!enului acti" >radical liberi? este .idro!enul acti"
4idro!enul acti" este produs prin intermediul electrolizei
Apa alcalina va ajuta sa slabiti
Asa cum, pentru a indeparta !rasimea de pe o cratita in care tocmai am !atit, a"em ne"oie si de
un deter!ent, nu numai de apa de la robinet, or!anismul uman are ne"oie de apa alcalina pentru a
se curata de reziduurile acide.
Aplicatiile terapeutice ale apei ionizate in tratarea bolilor
Oameni de stiinta celebri si practicieni de sanatate au declarat ca ma%oritatea populatiei din #est sufera
de efectele acidozei in tesuturile corpului, considerata de multi dintre ei ca fiind cauza primara a bolilor
degenerati#e. )tilul modern de #iata, dietele, stresul si poluarea mediului incon%urator contribuie la
excesul de aciditate.
"n cartea sa >$lcalinizati&#a sau muriti>,Dr. *heodore GaroodM declara Enu conteaza nenumaratele
denumiri atribuite bolii, ceea ce conteaza este ca toate pro#in de la aceeasi cauza primaraN prea multe
reziduuri acide in corp:.
Excesul de reziduuri acide se manifesta prin oboseala, inflamatii, reducerea imunitatii si imbatranire
premature. "n cartea lor informati#a, >7hid de alimentatie acidaKalcalina>,Dr. )usan E GroJn si -arrM
*ri#eri 6r. au scris, printre altele, despre urmatoarele simptome care sunt atribuite acidozei metabolice
cronice in organism:
eliminarea calciului in urina, dizol#area oaselor si dez#oltarea osteoporozei
eliminarea potasiului si a magneziului, a#and ca rezultat tendinta spre hipertensiune si
inflamatie, precum si durere asociata cu inflamatie
supresia hormonului de crestere, precum si a altor hormone hipofizari, pro#ocand refacere
suboptimala a tesuturilor si disfunctie hormonala
imbatranire accelerata de la acumularea reiduurilor acide
cresterea productiei de radicali liberi & molecule instabile care ataca celulele sanatoase cauzand
agra#area durerii si a inflamatiei, precum si scaderea imunitatii
risc crescut de formare a pietrelor la rinichi
eficienta scazuta in producerea de $*4, pro#ocand afectarea functiei celulare si, in cele din urma,
afectarea functiei organelor
incura%area cresterii si raspandirii a ciupercilor si fermentilor, care prospera intr&un mediu acid.
crearea unei forme usoare de hipotiroidism si determinarea unei supraproductie de cortizol,
hormonal stresului
detoxifierea, in mod suboptimal, a ficatului, care pro#oaca acumularea reziduurilor toxice in
corp.
-ista bolilor specific pe care le&au asociat cu acumularea de reziduuri toxice in organism si pre%udiciul
pro#ocat de radicalii liberi este #asta si include:
boli cardiovasculare, inclusive construirea depozitelor de cholesterol
hipertensiune arteriala
diabet
cancer
hipotiroidism
osteoporoza
artrita
functionarea rinichilor
inflamatia gastrointestinala
eczema
guta
infectii cu Candida.
Consumul de apa alcalina ionizata este benefic pt. orice problema de sanatate, a%uta la neutralizarea
acizilor, eliminandu&i din organism. 8eutralizeaza moleculele instabile de radicali liberi prin furnizarea
electronilor si creste ni#elul de oxigen in sange. Cercetatorii si practicienii de sanatate au do#edit ca apa
alcalina ionizata este benefica pt. un numar mare de boli specifice.

)oli cardiovasculare
Corpul nostru a fost proiectat intr&un mod natural minunat< atunci cand presiunea sangelui creste sau
daca a#em depozite de colesterol in sistemul #ascular, organismul are propriul mecanism natural de
compensare. Din ce in ce mai multi practicieni arata ca acidoza este cauza primara a problemelor de
sanatate. )angele nostru are o solutie tampon de bicarbonat de sodiu pt. neutralizarea reziduurilor acide
din celulele noastre. $tunci cand aceasta se epuizeaza, incepem sa suferim de probleme ale acidozei.
4acientii cu hipertensiune arteriala sufera ,in mod sigur, de acidoza. Exista cate#a explicatii plauzibile
pentru acest fenomen. 4h&ul ridicat inseamna cantitate mai mare de oxigen, deci inima nu mai este
ne#oita sa lucreze atat de greu. 2n alt factor ar putea fi faptul ca daca #ascozitatea sangelui cu 4h ridicat
este scazuta, inima pompeaza eficient. $pa alcalina dizol#a si elimina depunerile de calciu si colesterol de
pe peretii arterelor, eliberand trecerea sangelui.
1eziduurile acide din interiorul #aselor de sange produc leziuni in interiorul #aselor
de sange. 0ecanismul de aparare al organismului incearca sa repare aceste leziuni
prin placi cu continut de grasime pt. a pre#eni scurgerile care pot pune in pericol #iata.
$sadar, este extrem de important sa reducem acidoza prin neutralizarea excesului de
reziduuri acide.
4rofesorul =on + 5im, in cartea sa,> $pa #ietii< un remediu pentru organismul d#s.>
spune: ECirculatia neregulata a sangelui poate fi debutul tuturor bolilor pt. adulti.
Cauza ma%ora a tuturor problemelor pro#ine de la reziduurile acide care se acumuleaza
pe peretii #asculari sau blocheaza #asele capilare. Organele importante au ne#oie de o apro#izionare
buna de sange, dar acumulate astfel pe pereti, ingusteaza #asele de sange, ingreunand circulatia. $cest
lucru, impreuna cu infundarea #aselor capilare, duce la ridicarea presiunii sangelui. $cesta este principiul
general din spatele aparitiei hipertensiunii arteriale. $pa redusa alcalina rezol#a aceasta problema si in
afara de alcalinizarea sangelui, poate dizol#a reziduurile acide lipite de peretii #asculari.:
#iabet
Dr. 1obert Ooung, autorul cartii >0iracolul p+ pentru diabet>, spune: E E clar ca diabetul nu este o
boala a pancreasului sau a celulelor beta. 0ai degraba e rezultatul dezechilibrului p+&ului in fluidele
corpului F acidoza sistemica F care interfereaza cu functionarea optima a celulelor pe care le incon%oara.
Celulele beta incon%urate de acizi, nu mai pot produce suficienta insulina. $cizii distrug receptorii de
insulina de pe membrana celulara, astfel celulele corpului nu mai pot utiliza in mod corespunzator
hormonul.: )imptomele diabeticilor F care pot include urinare frec#enta, sete extrema, foame exagerata,
pierderea in greutate, oboseala extrema, dureri musculare, cetoacidoza afectiune care pune #iata
pacientului in pericol! F sunt toate rezultatul incercarii organismului de a a recastiga sau de a mentine
echilibrul p+&ului in sange. )i alti oameni de stiinta au a%uns la o concluzie similara: debutul diabetului se
datoreaza unei conditii denumita acidoza.
4rofesorul =on + 5im relateaza despre un experiment foarte interesant efectuat de tele#iziunea
coreeana, care a intreprins o in#estigatie cu pri#ire la beneficiile apei alcaline ionizate. 2nul dintre
domeniile de in#estigatie ales a fost utilizarea acesteia in tratamentul pt. diabetici. El a afirmat: E $m
efectuat un experiment clinic cu pacientii bolna#i de diabet dintr&un spital situat in sudul pro#inciei
Choongchung. $cest studiu a fost realizat prin impartirea pacientilor in ' grupe: insulo&dependenti si
non&insulo&dependenti. 4rima grupa a continuat sa primeasca in%ectiile cu insulina ca de obicei, iar pt.
cea de&a doua grupa s&a oprit tratamentul si sa le dea pacientilor sa bea doar apa redusa alcalina. Cea
de&a doua grupa a fost imediat spitalizata pt. a se obser#a efectele consumului zilnic de ? litri de apa.
"nainte de sfarsitul lunii, glicemia la pacientii din grupa a doua consumatori de apa a scazut uimitor
comparati# cu cealalta grupa. 4acientii, neincrezatori la inceputul experimentului au de#enit
entuziasmati de rezultat, dupa ce s&au con#ins de o imbunatatire #izibila a sanatatii. "n cazul pacientilor
din prima grupa, schimbarile zilnice au fost inconsistente, dar consumul de apa redusa alcalina a
stabilizat ni#elul de zahar in sange. 1ezultatul indica faptul ca apa redusa alcalina nu are eficienta doar pe
termen scurt ca insulina, ci poate #indeca in cele din urma diabetul.:
Desi este probabil cam prea de#reme sa afirmam ca apa redusa alcalina este un remediu pt. un
pacient diagnosticat cu diabet, toti mai multi specialisti cred ca, asociata cu o dieta corespunzatoare,
controland stresul, etc. poate fi considerata o solutie pentru cei afectati de aceasta boala.
Cancer
Cand sangele de#ine acid, se ingroasa si transporta mai putin oxigen si substante nutriti#e la celule.
Celula, lipsita de oxigen, moare sau se adapteaza la acest mediu lipsit de oxigen, de#enind maligna.
Celulele canceroase pot trai intr&un mediu lipsit de oxigen deoarece isi obtin energia de la fermentatie,
un proces care se desfasoara fara oxigen. ;ara substante nutriti#e disponibile, celulele mor.
;luidele extracelulare ale celulelor canceroase tind spre aciditate. 0ulti medici au pus accentul pe
crearea conditiilor care nu fa#orizeaza proliferarea celulelor canceroase: conditii care permit ca mai mult
oxigen sa a%unga la celule. 4rofesoara ;elicia 5liment, autoarea cartii >Dieta pt. un echilibru acid&
alcalin>,spune: E"n mod clar, pre#enirea cancerului ar trebui sa inceapa cu eliminarea din organism a
reziduurilor acide care transforma celulele normale in celule canceroase:.
"n 6aponia si Coreea, medicii au obtinut rezultate foarte incura%atoare in tratarea cu apa alcalina
ionizata a pacientilor cu cancer si au demonstrat ca reduce proliferarea celulelor canceroase. *eoriile
sunt diferite: se spune ca celulele canceroase nu pot prolifera in structura hexagonala a moleculei de apa
sau ca prezinta inhibarea telomerazei, o enzima care poate restabili telomerii si care poate atenua
cresterea celulelor canceroase umane. "n mod similar, efectul de suprimare a cancerului se poate datora
neutralizarii radicalilor liberi si contributiei apei alcaline la schimbarea 4h&ului in mediul intern al celulei.
*istemul gastrointestinal
Efectele aciditatii in exces pot fi e#idente de la un capat la celalat capat al sistemului nostru gastro&
intestinal. )e poate manifesta ca un reflux acid incepand cu tractul digesti# pana la constipatie sau colita.
2lcer, calculi biliari si probleme inflamatorii intestinale, toate sunt legate direct sau indirect de aciditate.
*ractul digesti#, numit cateodata al doilea creier, este important pt. toate functiile corpului nostru, de
aceea trebuie sa functioneze perfect, asta insemnand corectarea dezechilibrului acid&alcalin. Daca tractul
digesti# prezinta un mediu acid, #a de#eni gazda ideala pt. bacterii si ciuperci daunatoare, punandu&ne in
pericol sanatatea. "n consecinta, o imbunatatire in corectarea echilibrului p+&ului nu #a atenua doar
problemele de sanatate intestinale, ci #a a#ea impact de multe ori semnificati# si asupra altor zone.
4rofesorul =on + 5im a concluzionat ca apa redusa alcalina a%uta la mentinerea echilibrului O14 in
tractul gastro&intestinal. El mai subliniaza si faptul ca unul dintre primele efecte ale consumului de apa
alcalina ionizata a fost reducerea constipatiei, care are,desigur,un efect benefic in eliminarea reziduurilor
toxice mai repede din organism.
+steoporoza
)istemul nostru osos este un depozit de minerale alcaline, ca sodiu, potasiu, magneziu, si in special
calciu, care neutralizeaza aciditatea. $ceste elemente se gasesc din abundenta in alimentele #egetale.
Corpul stocheaza aceste minerale si le elibereaza atunci cand trebuie sa echilibreze p+&ul sanguin. Cand
datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar si a imbatranirii tesuturilor, corpul
isi epuizeaza rezer#ele #itale de minerale si apare starea de acidoza. $u aparut din ce in ce mai multe
do#ezi care arata legatura directa dintre acidoza si osteoporoza. Dr. )usan GroJn, un expert in
osteoporoza, co&autor al cartii >7hid de alimentatie acidaKalcalina> spune ca E4opoarele care urmeaza o
dieta si adopta un stil de #iata care duce la echilibrul acid&alcalin au o incidenta de @0 de ori mai scazuta
a fracturilor osteoporotice. Efectul benefic al fructelor si legumelor este e#ident nu doar la femei care
sunt in perimenopauza, premenopauza, postmenopauza sau la femeile in #arsta F acestea sunt cele mai
predispuse riscului de osteoporoza F ci si la fete si baieti adolescenti.:
Consumul prelungit de apa alcalina poate a%uta la reducerea aciditatii si mentine p+&ul sanguin fara ca
organismul sa fie ne#oit sa diminueze calciul din oase.
+bezitatea
Doua caracteristici specifice sunt comune persoanelor care sufera de obezitate. 4rima
caracteristica este ni#elul scazut al organismului de hidratare iar cea de&a doua este
excesul de aciditate. Dr. 1obert Ooung, biochimist si autor al cartii >0iracolul p+ pentru
diabet>, a spus:
!u sunteti supraponderali" sunteti supra#acidi$iati .%

"n cartea sa, Dr. 1obert O. Ooung mai scrie ca principala cauza a obezitatii este neintelegerea modului
in care corpul stocheaza grasimea si de ce o stocheaza. Ceea ce conteaza este sa mentinem corpul mai
mult alcalin decat acid. "n cartea sa ne arata ca mentinerea corpul suficient de hidratat prin consumul de
apa alcalina ionizata este o cerinta hotaratoare in mentinerea unei greutati optime. Dr. Ooung scrie:
E Excesul de acid in organism incepe sa distruga celulele din tesuturi si organe la fel cum sosul acid
pentru friptura fragezeste carnea. Celulele distruse declanseaza instinctul de autoconser#are al
organismului< el se foloseste de diete si de grasimea corpului intr&o incercare disperata de a se prote%a,
cu orice pret. 7rasimea poate stoca acizii si uneori ii poate elimina din organism. Dar grasimea este
folosita in principal pentru a stoca acizii. "ntrebati orice chirurg plastician: grasimea eliminata prin
liposuctie este maro sau neagra datorita tuturor acestor acizi stocati. 4e scurt, #estea buna este: corpul
#ostru se prote%eaza de distrugerile imediate produse de acesti acizi. 3estea proasta: pe termen lung,
aceste depozite de grasimeKacizi creaza o multime de probleme de sanatate.:
Conform Dr. Ooung, consumul de alimente alcaline si apa alcalina ionizata a%uta la neutralizarea acizilor
toxici si eliminarea lor din corp.
!. Concluzie
Desi apa alcalina ionizata nu este panaceul uni#ersal pt. orice boala, utilizarea sa extinsa face o
diferenta semnificati#a in a reduce incidenta epidemiilor bolilor noastre actuale: cancer, probleme
cardio#asculare, diabet si probleme osteo&articulare. "mbunatateste enorm calitatea #ietii multor oameni
care sufera de dureri si inflamatii. Cresterea imunitatii pe care apa alcalina ionizata o poate aduce #a
a%uta cu siguranta organismul in lupta cu actualele sau #iitoarele boli. 3a a%uta la cresterea energiei si la
restabilirea echilibrului.
Dr. 1obert Ooung a popularizat intreaga teorie a ne#oii de alcalinizare, mai mult decat oricare alt
cercetator, prin cartile sale, buletine de stiri, inter#iuri, etc. 3a prezentam un comentariu de&al sau, care
probabil este o concluzie a acestor randuri:
&aca cineva m#ar intreba care este singurul lucru pe care pot sa#l $ac sa#mi imbunatatesc sanatatea,
atunci raspunsul meu e simplu'
(ea apa alcalina ioni)ata* %
INTIN('I'(A &I APA ALCALINA
&tiinta a descoperit in final secretul sanatatii si lon!e"itatii.
(ste "orba despre apa alcalina, o ade"arata ;fantana a "ietii<.
(a este sin!ura capabila sa neutralizeze deseurile or!anice acide, !enerand reactii
c.imice cu ele si dislocand, lic.efiind acele deseuri solide in "ederea eliminarii lor mai usoare.
Celulele nu "or functiona niciodata normal daca or!anismul este ticsit de deseuri acide.
upa cum spunea si dr. Ale$ander Ir1ce in cartea sa, ;T.e LaXs of Life and 4ealt.<
>HLe!ile Jietii si ale &anatatii;? : HAtunci cand in or!anism intra prea putin lic.id, san!ele
pastreaza o !reutate specifica mai mare, iar substantele to$ice pro"enite din re!enerarea celulelor
si tesuturilor sunt incomplet eliminate. Astfel, or!anismul este into$icat de propriile e$cretii, si
nu sunt prea multe de spus decat ca principala cauza este cantitatea insuficienta de lic.id care nu
a reusit sa scoata in forma de solutie reziduurile pro"enite de la celule.;
Corpul pierde cca. M litri in fiecare zi doar prin functionare normala. eci este foarte
importanta calitatea apei pe care o in!eram. Apa trebuie sa fie capabila la cel mai inalt ni"el sa
transporte minerale si alte substante .ranitoare catre celule si sa indeparteze to$inele.
Cea mai eficienta modalitate prin care acest lucru se poate realiza este in!erarea unor
cantitati suficiente de apa alcalina. (a nu este un medicament sau un aliment in sine, ci un
neutralizator si transportator al deseurilor acide acumulate. Asa cum folosim sapun alcalin pentru
a curata murdaria acida de pe piele, trebuie sa spalam murdaria acida acumulata in corp cu apa
alcalina. e asemenea, folosirea ei imbunatateste circulatia san!uina >"om "edea mai tarziu
cum?, si atunci ne simtim mai ener!ici si multe simptome ale bolilor dispar.
Apa alcalina este folosita indeosebi in Asia de cca. 67 de ani >in @aponia c.iar de A7 de
ani?. La sfarsitul celui de,al doilea razboi mondial, americanii traiau mai mult decat #aponezii cu
E ani. Astazi, #aponezii traiesc mai mult decat americanii cu E ani >ei au cea mai mare durata a
"ietii de pe pamant?. (i sunt Yin"entatorii5 aparatului ce produce apa alcalina >ionizator?, care
este recunoscut oficial drept aparat medical de a!entiile !u"ernamentale #aponeze. &i in Coreea
de &ud si Australia astfel de ionizatoare sunt recunoscute oficial si folosite pe scara lar!a in
spitale, sanatorii, clinici.
Prin ionizare, se imparte apa plata in apa alcalina si apa acida, prin separarea mineralelor
din apa plata in minerale ce dau nastere sarurilor alcaline >sodiu, potasiu, calciu, ma!neziu, fier?
si minerale ce dau nastere sarurilor acide >fosfor, sulf, clor, iod?. Apa ce contine numai minerale
alcaline are de obicei un p4 peste C >de re!ula, pentru a fi e$trem de eficienta, ar fi indicat ca apa
sa aiba p4,ul intre B7 si BB?. upa unele cercetari, un pa.ar de apa cu p4 BB are o concentratie
de O4, >radicalul purtator de o$i!en?de B7.777 de ori mai mare ca un pa.ar de apa plata
obisnuita, cu p4 G >deci un sin!ur pa.ar de apa cu P. BB aduce in corp o$i!enul a B7.777 de
pa.are de apa cu p4 G %?. Apa acida, la randul sau, ar trebui sa aiba un p4 intre : si A, c.iar mai
mic >6,: daca se poate?. &i ea are rolul sau pentru sanatate, indeosebi in afectiuni dermatolo!ice
de orice fel >p4,ul pielii trebuie sa fie acid, ca sistem de aparare impotri"a parazitilor, de aceea
trebuie sa transpiram sa eliminam to$ine?. e fapt, calitatea apei alcaline sau acide depinde de
calitatea apei plate folosite >de continutul de minerale? pentru a a#un!e la un p4 cat mai mare
>respecti" cat mai mic?. P4,ul apei se masoara fie cu .artie de turnesol, fie cu aparate
specializate >p4metre electronice?.
4ai sa "edem cum actioneaza benefic apa alcalina asupra sanatatii.
In san!ele nostru e$ista doua cate!orii de substante,tampon, care isi pot sc.imba
polaritatea, facand san!ele mai alcalin sau mai acid, dupa cum e necesar T astfel se pastreaza
ec.ilibrul c.imic al san!elui la un p4 de G,6A,G,:A. ($ista o cate!orie de substante >solutii?
tampon alcaline >bicarbonatul 4CO6? Zimperec.eat5 cu minerale alcaline : bicarbonatul de sodiu
>Na4CO6?, de potasiu >[4CO6?, de calciu >Ca>4CO6?M? si de ma!neziu >M!>4CO6?M?. &i mai
e$ista solutia,tampon acida 4MCO6,acidul carbonic.
Aceste substante,tampon sunt produse de anumite or!ane >stomac si pancreas? in anumite
conditii. &unt doua modalitati in care acest lucru se poate realiza. Intr,un prim caz, apa alcalina
intalneste stomacul acid si il Zforteaza5 sa produca acidul clor.idric >4Cl? pentru a re"eni la
aciditatea sa normala >p4 :? T in urma reactiei rezulta si un bicarbonat >alcalin? ce intra in san!e
si creste alcalinitatea. &au, in al doilea caz K san!ele absoarbe apa alcalina direct din intestin,
crescand alcalinitatea peste limita ma$ima. In aceste conditii, el pune in functiune solutia,tampon
acida >acidul carbonic 4MCO6? care prin reactie cu .idro$idul >de sodiu NaO4 sau potasiu
[O4? se transforma in bicarbonat de sodiu sau potasiu >alcalin?. In ambele cazuri, a"em un
casti! de solutie,tampon alcalina ce fluidizeaza san!ele si il .raneste cu o$i!en. e asemenea, se
dizol"a depunerile de colesterol de pe peretii arterelor si "aselor de san!e, care poate circula
acum normal. Circulatia san!uina se imbunatateste deci e$traordinar de mult >apa alcalina este
cel mai puternic Zmecanism5 fizic de imbunatatire a sa, pe termen lun!? si intre! corpul
beneficiaza de pe urma acestui fapt >san!ele fiind de fapt Zmotorul5 intre!ii fiinte?.
Pentru a "edea de ce este acest bicarbonat atat de important, "oi spune ca in BCCE, dr.
Linda 0rasetto >3ni"ersitatea din California? a descoperit ca pe masura ce imbatranim, incepand
de la :A de ani >"arsta la care incep bolile de!enerati"e : osteoporoza, artrita, .ipertensiune,
diabet?, pierdem treptat, in mod natural, solutia alcalina >scade capacitatea corpului de a o
produce?. La C7 de ani a"em cu BDL mai putin ca la :A de ani >ceea ce este enorm %?. eci scade
treptat capacitatea de a neutraliza si elimina deseurile, care se depun mult mai repede in corp,
cauzand bolile de care "orbeam, si multe altele >de fapt c.iar pe toate, cum spunea dr. T.eodore
Iarod1?.
Apa alcalina duce de fapt la cresterea capacitatii san!elui de a neutraliza acizii, c.iar daca
p4,ul ramane constant intre G,6A,G,:A. Cu cat mai multa apa alcalina este in!erata, cu atat
san!ele >care contine G7,D7L apa? de"ine mai Yeficient5. Apa este benefica pentru o !ama lar!a
de afectiuni si poate c.iar, in cazul cancerului, sa in.ibe cresterea celulelor canceroase si omori
celulele mali!ne e$istente >rezultate deosebite se obtin impreuna cu alimentatia corecta si
practica ener!etica de intarire a sistemului imunitar?.
Apa alcalina nu trebuie bauta imediat dupa masa. &ucurile di!esti"e din stomac sunt
foarte acide fiind necesare pentru buna di!estie a .ranei in!erate. Apa alcalina le,ar putea dilua
sau c.iar neutraliza, ducand la o di!estie in!reunata. e aceea este recomandabil a se consuma
cu cca. o #umatate de ora inainte de masa sau cel putin B ora dupa masa. Cele mai mari cantitati
sunt recomandabil a fi consumate dimineata pe stomacul !ol >atunci are loc cel mai eficient
producerea bicarbonatului in cele doua modalitati?. Cantitatea ce poate fi consumata "ariaza de la
o persoana la alta. &e poate incepe cu o #umatate de litru, continuand cu B litru si a#un!andu,se la
cca. M litri pe zi. In rest se poate consuma apa plata, de preferinta cu un p4 cat mai ridicat si cu
un continut de minerale, indeosebi sodiu >Na? cat mai mare >sodiul este o componenta
importanta a san!elui?. In !eneral di"ersele sortimente de apa plata de pe piata au un continut
mare de calciu >Ca? iar unele partial si de ma!neziu >M!? K si ele foarte importante.
$pa alcalinA
Cel mai important lucru ce trebuie sa in#atam este de a hidrata organismul cu apAPPP -a fel ca Bi
pAmHntul pe care trAim, trupul nostru este 70% apa. $limentatia bogata in alimente acide, cum ar fi :
carnea, cerealele, produsele lactate, pHine, produc deBeuri de acid Ln organism. DeBeurile de acid
patrund in singe. DacA existA prea multe deBeuri de mane#rat, acestea sunt depozitate Ln di#erse
organe , precum: inima, pancreas, ficat, etc. $cest proces se poate numi 9procesul de imbatranire9.
4entru a Lncetini Bi de a in#ersa acest proces, trebuie sA Lncepem eliminarea acidelor din sHnge Bi
Iesuturi prin a consuma apA alcalinA cu un p+ Lntre Q Bi //, astfel #om neutraliza deseurile
dAunAtoare depozitate Bi ele se #or elimina din Iesuturi.
$dultii pierd, in medie, aprox. ',? litri de apa Kzi prin transpiratie, expiratie, urina si scaun. Oamenii
foarte acti#i pierd chiar mai mult, iar diabeticii pierd aproape C litri de apa Kzi pentru a elimina excesul de
acizi. $sadar, trebuie cel putin sa inlocuiti ceea ce pierdeti. )anatatea deplina necesita insa mai multe
lichide. Daca consumati doar atit cat sa acoperiti pierderile, organismul nu #a a#ea surficienta apa pentru
a curata toti acizii din organism. -egumele contin Q0 % apa, asa ca, o alimentatie bazata pe legume si
plante #a #a a%uta sa pastrati hidratarea optima a organismului. Chiar si asa, tot trebuie sa beti zilnic cel
putin C litri de apa alcalina. 2n litru Kzi este un punct de pornire bun pentru multi oameni, cantitatea de
apa bauta putand fi apoi marita treptat, pana cand aceasta schimbare de#ine o obisnuinta pe care s&o
pastrati toata #iata.
$sigurati&#a ca apa care o beti este alcalina, cu p+ peste ., adaugand la fiecare litru de apa / lingurita de
bicarbonat de sodiu. Daca #reti sa scapati repede de acizi, puteti utiliza @ lingurite de bicarbonat de
sodiu la un litru de apa.
Apa alcalina ionizata denumita si Vapa "ieV este considerata cel mai puternic antio$idant
datorita capacitatii sale e$traordinare de a ani.ila radicalii liberi din corp.
Apa acida ionizata denumita si Vapa moartaV este un foarte bun dezinfectant datorita
potentialului mare de o$idare.
Ieneficii ale consumului apei alcaline ionizate:
, te ener!izeazaT
, spala reziduurile acide din corpT
, .idrateaza corpul de 6 ori mai eficient decat apa obisnuitaT
, cel mai puternic antio$idant, reduce radicalii liberi mai eficient decat "it. CT
, o$i!eneaza corpul mai eficient decat orice terapie de o$i!enareT
, e$celent tratament pentru: Obezitate, iabet, Psoriazis, Osteoporoza, ArtritaT
, curata corpul de to$ine si otra"uri mai eficient decat orice alta metoda de deto$ifiereT
, stopeaza sau incetineste: Cancer, iabet, Artrita, Ioli de rinic.i, Ioli cardio,"asculare, etcT
, re!leaza .ipertensiunea arterialaT
, oboseala este mai usor inlaturata.
Ieneficii ale utilizarii apei acide ionizate:
, trateaza acneea fara efecte secundareT
, benefica in tratamentul matretii
, e$celent balsam pentru parT
, umezeste oc.ii afectati de uscaciune cronicaT
, readuce catifelarea pielii si stralucirea paruluiT
, e$celenta in tratarea mainilor crapate si a pielii uscateT
, e$celenta in indepartarea ridurilor fineT
, indeparteaza tartrul de pe dintiT
, e$celenta pentru tratarea prin !ar!ara a !urii, !atului si !in!iilorT
, amelioreaza psoriazisulT
, benefica in tratarea ranilor si z!arieturilorT
, e$celent in tratarea muscatorilor de insecteT
, e$celenta in tratarea problemelor "a!inaleT
, e$celenta pentru tratarea eczemelor si ciupercilor de orice felT
, e$celent tratament pentru .emoroiziT
, utila in in!ri#irea florilor de apartament.
Ja prezint mai #os cate"a imbunatatiri clinice obtinute prin folosirea apei alcaline ionizate de
dr. 4a1as.i si dr. [aXamura la \ater Institute ] [1oXa Medical Clinic, din @aponia, in
perioada BCDA,M777.
, imbunatatirea ni"elului de !lucoza din san!e si NbAIC in cazuri de diabetT
, imbunatatirea circulatiei periferice in can!rena diabeticaT
, imbunatatirea functionarii ficatului in cazuri de .epatita, ciroze si boli .epaticeT
, remedierea ni"elului de colesterol, .ipertensiune, an!.ina, infarct miocardicT
, ameliorarea ulcerelor !astro,duodenaleT
, ameliorarea astmului, urtricariei, dermatitei atopiceT
, remedieri ale des.idratarii la copii in cazuri de "oma si diaree cauzate de infectii "irale.
, imbunatatiri in cazul tumorilor mali!ne ale ficatuui, tumori metastaziceT
, efecte benefice la femeile insarcinate: aproape ca nu mai apare starea de "oma, ameliorarea
problemelor de dinti, cresterea puterii de alaptare, etc.
Apa antioxidanta alcalina, inamicul diabetului zaharat
2nul dintre cele mai importante lucruri dar si cel mai simplu si ieftin! pe care il puteti face in pre#enirea
si tratarea diabetului este acela de a alcaliniza organismul pentru echilibrarea 4+&ului, de a stabiliza
ni#elul zaharului din sange, de a reduce excesul de greutate si de a energiza astfel intregul corp.
0ulti cercetatori au confirmat, pe baza unor experiente si cercetari, ca adoptarea unui stil de #iata
alcalin constituie formula sanatatii perfecte. Cercetarile din 6aponia, 1usia Bi alte IAri aratA cA apa alcalina
este un rAzboinic eficient in lupta impotri#a diabetului zaharat. $pA alcalinA este bogata in hidrogen acti#
Bi, prin urmare, poate duce la #indecare. 4acientul cu diabet zaharat #a suferi deseori de o piele uscatA,
lipsa de energie Bi de ulcer. $pa restructurata pentru a creBte prezenIa alcalina ser#eBte ca un
antioxidant. $tunci cHnd e introdusa intr&un plan nutriIional, pacienIii rAspund remarcabil la acest
tratament.
$pa oxidata are proprietati unice. $ceste proprietati sunt: oxidare poziti#a ridicata, cu o concentratie
ridicata de clorurA dizol#ata si oxigen este cunoscuta sub numele de apA alcalina. $pA alcalinA s&a do#edit
benefica Ln tratamentul diabetului zaharat in multe tari din est. Rn 6aponia, doctorii cer pacienIilor sa bea
aproximati# Q F /0 pahare de apa alcalina ionizata pe zi. "onii grei de oxigen din apA combat eficient
radicalii liberi din organism. OdatA ce radicalii liberi sunt eliminati , organismul uman Lncepe sA rAspundA
la apa #ie alcalina.
$pA alcalinA, Ln esenIA, scade dimensiunea moleculelor Ln organism, crescHnd Ln acelaBi timp hidratarea.
$pa o apA aparent pentru #iaIA!, de asemenea, a%uta circulaIia sanguinA. Diabetul zaharat este cauzat de
incapacitatea pancreasului de a produce insulinA Ln mod adec#at. 1e#istele %aponeze medicale spun ca
disfunctia pancreasului la pacienIii cu diabet zaharat se datoreaza prezenIei radicalilor liberi. $pA
alcalinA, scriu re#istele, este un agent natural Ln in#ersarea efectelor acestor radicalilor liberi.
Consumul regulat de apa alcalina sau apa alcalina ionizata, conform cercetatorilor, poate reduce ne#oia
de insulina cu aprox. ?0 %. 4entru mulIi pacienIi americani, conceptul de apA alcalina Ln tratamentul
pentru problemele de sanatate este LncA nou Bi, prin urmare, nu este promo#at pe scarA largA. Cu toate
acestea, apa alcalinA, ca tratament suplimentar sau ca tratament alternati#, poate fi un subiect de
discutat Ln detaliu cu medicul dumnea#oastrA.
GE8E;"C""-E $4E" "O8"S$*E
$pa alcalina:
, ezaciduleaza or!anismul, prin procesul de alcalinizare, actionand astfe, in mod direct,
impotri"a acidozei.
, (ste un e$celent antio$idant prin le!area si ani.ilarea radicalilor liberi.
, Are efect anti,imbatranire.
, Are efect re"italizant la toate ni"elele functionale ale or!anismului prin aportul de ioni ne!ati"i
liberi.
, Acti"eaza si intareste sistemul imunitar al corpului.
, Absorbtia apei ionizate, alcaline, incepe din primul minut.
, Influenta benefica a ionilor ne!ati"i se manifesta in primul rand prin ener!izarea corpului fara
efecte secundare si curatarea "aselor de san!e cu cel putin 67L mai eficient.
, Curatarea de to$ine a or!anismului se manifesta la ni"elul fiecarui or!an care absoarbe aceasta
apa iar in timp >dupa cate"a luni? se poate constata instalarea unei stari !enerale de bine la
ni"elul fiecarei unitati morfo,functionale a or!ansimului. (ste ideala pentru baut si !atit.
,-A,A".&,/% C/ A$A A%CA%I&A
*ratamentul cu apa alcalina a fost considerat de succes de catre societatile medicale %aponeze pentru
urmatoarele boli: dureri de cap, artrita, afectiuni ale aparatului circulator, aritmii functionale ale inimii,
epilepsie, dislipidemii, astm bronsic, tuberculoza, meningita, boli ale ficatului si rinichilor, stari de #oma,
gastrita, diaree, hemoroizi, diabet, constipatie, boli de ochi, cancer la organele genitale, dereglari
menstruale, boli ale urechilor, nasului si gitului.
& Dimineata, imediat dupa trezire, inainte de a #a spala pe dinti, beti C x /D0 ml apa alcalina p+ ..?TQ
aproximati# o %umatate de litru in total!. $pa alcalin trebuie sa fie calda.
& )palati&#a pe dinti, dar nu mincati Bi nu beti nimic C? de minute.
& Dupa C? de minute puteti bea Bi minca normal.
& Dupa micul de%un, prinz sau cina, nu mincati Bi nu beti nimic doua ore.
& 4ersoanele in #irsta sau bolna#e, care nu pot bea patru pahare cu apa, pot incepe prin a bea apa mai
putina Bi sa creasca treptat cantitatea, pina la patru pahare pe zi.
$ceasta metoda de tratament nu are efecte ad#erse. -a inceputul tratamentului este posibil sa fie
necesar sa urinati mai mult, pentru a elimina reziduurile acide.

0ai multe sfaturi .....clic aici
82 )E "$2 0ED"C$0E8*E C2 $4$ $-C$-"8$ le poate mari efectul, fiind absorbite mult mai repede.
+tiati ca '
U 4roportia de apa din organism #ariaza dupa #irsta: de la peste Q7 % la embrionul de 7 zile, scazind
treptat la .0 % la nou&nascut, D0&D? % la adult si ?0&?? % la #irstnic.
U -a personele obeze, procentul de apa din organism poate scadea pina la C0 %
U p+&ului pentru cate#a fluide din organism:
san!e G,6A K G,:AT
sucuri pancreatice G,A K G,DT
sali"a E,: K G,AT
transpiratie :,A K :,DT
urina A,A K E,MT
secretie biliara G,A K D,DT
sucuri !astrice din stomac B,A K M,A.
Cand p+&ul sangelui a%unge la D,Q? intram in coma si putem muri.
U 70% din suprafaIa planetei este acoperitA de apA.
U 8umai /% din apa planetei este proaspatA Bi poate fi folositA, deoarece:
CG L este apa sarata
ML este apa in!.etata pe care o !asim in !.etari
U $pa este mediul prin care sunt transportate substantele nutriti#e in tot organismul.
U Continutul de apa din corpul omenesc este de aproximati# 70%:
san!ele K D6L
musc.i K GAL
creier K D6L
plamani K DEL
rinic.i K D6L
oc.i K CAL
e ce sa bem apa
B. $pa reprezintA esenIa #ieIii. 3iaIa nu poate fi posibilA fArA apA. *rebuie sA consumAm apA Ln mod constant pentru a ne menIine corpul
hidratat.
M. Corpul conIine .0% apA. 8u existA alt lucru mai important pe care Ll bAgAm Ln corp. *rebuie sA menIinem aceastA proporIie pentru o
sAnAtate mai bunA.
6. Este foarte dificil pentru corp sA ia apA dintr&o altA sursA decHt LnsABi apa. Oricum unele bAuturi cum ar fi cafeaua, laptele Bi sucul
necesitA apA pentru a fi asimilate cum trebuie.
:. $pa %oacA un rol hotArHtor Ln funcIionarea adec#atA a organismului.
A. $pa este esenIialA pentru o bunA funcIionare a digestiei, a absorIiei nutrienIilor Bi a reacIiilor chimice.
E. $pa este esenIialA pentru o bunA circulaIie Bi flexibilitate a #aselor de sHnge.
G. $pa a%utA la eliminarea toxinelor reziduuri acide! din organism, Lndeosebi pe cele din tractul digesti#.
D. $pa controleazA temperatura corpului< imaginaIi&#A o maBinA care merge fArA apA Ln radiator.
C. Consumul redus de apA duce la o deshidratare cronicA la ni#el celular. $ceasta reprezintA starea Ln care celulele corpului nu sunt
Lndea%uns de hidratate, lucru ce duce la o stare de obosealA Bi la o mai mare predispoziIie cAtre boli.
B7. Deshidratarea poate inter#eni Ln orice moment al anului, nu numai Ln lunile de #arA cHnd este cald.
2scarea care are loc pe timpul iernii poate deshidrata organismul cu o mai mare rapiditate decHt atunci cHnd este cald< una din principalele cauze
este LncAlzirea centralizatA Bi un ni#el atmosferic scAzut Ln casA. CealaltA ar fi cA nu consumaIi destulA apA.
8umeroase boli sunt cauzate de deshidratare. 1egula generalA: consumaIi cam un litru de apA pentru fiecare '?Vg greutate corporalA Ln fiecare
zi spre a&i furniza corpului minimul de apA. $Badar, LncepeIi prin a sorbi apa, puIin cHte puIin, apoi mariIi gradual cantitatea.
Apa , importanta si rolul ei in corpul omenesc
$pa este necesara pentru fiecare functie a corpului omenesc si trebuie consumata zilnic pentru a fi sanatosi.
Continutul de apa din corpul omenesc este de aproximati# 70% :
san!ele K D6L
musc.i K GAL
creier K D6L
plamani K DEL
rinic.i K D6L
oc.i K CAL
$pa este necesara pentru digestie, absorbtia nutrientilor, circulatie, lubrefiere si eliminare. $pa este un agent de
spalare si curatare pentru organism. Ea usureaza transportul toxinelor de la celule si tesuturi si in final eliminarea
lor prin rinichi si transpiratie. Ca o componenta ma%ora a plasmei din sange, apa este necesara in transportul
nutrientilor catre fiecare celula din corp.
Daca organismul este deshidratat, apa #a fi luata de la organele mai putin #itale si transportata catre zonele critice
cum ar fi sistemul cardio#ascular, sistemul ner#os si sistemul muscular. Consumul unei cantitati insuficiente de
apa #a duce in timp la deshidratare cronica afectand p+&ul corpului si cauzand gra#e probleme de sanatate.
Cata apa ar trebui sa bem(
Consumand suficienta apa in fiecare zi nu este numai esential pentru #iata, este deasemenea o cerinta pentru
mentinerea unei sanatati optime. Cand socotim cantitatea de apa necesara consumului zilnic nu trebuie sa
includem lichide cum ar fi: cafea, ceai, sucuri, alcool, supe, apa carbogazoasa. $ceste lichide in ultima instanta
deshidrateaza corpul si cauzeaza o pierdere a rezer#elor de apa ale corpului. Cantitatea de apa pe care fiecare
persoana ar trebui sa o consume depinde de greutatea corpului, clima, acti#itate, regim alimentar si starea de
sanatate. O regula buna este sa bem ' F ',? litri pe zi. Conform recomandarilor d&nei dr. )ue 4ollocV, 47D.8utr.
D.$M.0 ar trebui sa consumam / litru de apa pentru fiecare '? Vg. greutate corporala, cantitate ce se dubleaza in
cazuri de imbolna#iri. Este sanatos sa ne incepem ziua consumand un pahar de apa care sa spele tractul digesti# si
sa ne rehidrateze corpul dupa odihna de noapte.
4entru a putea determina daca un lichid este alcalin sau acid trebuie sa&i determinam p+&ul. p+ &ul este un
termen din chimie si inseamna 9puterea hidrogenului: si reprezinta logaritmul negati# al concentratiei ionilor de
hidrogen:
p+ W /KlogX+,Y W & logX+,Y
Cand calculam p+&ul unui lichid noi masuram defapt numarul ionilor de hidroxil O+&! care sunt negati#i si
genereaza alcalinul in opozitie cu numarul ionilor de hidrogen +,! care sunt poziti#i si genereaza acidul.
4e o scara a p+&ului care porneste de la 0 maxim de aciditate! si se termina cu /C maxim de alcalinitate!, o
solutie este neutra daca are p+ 7. -a p+ egal cu 7, apa contine in mod egal ioni de +, si O+&. )ubstantele cu un
p+ mai mic decat 7 sunt acide deoarece contin o concentratie mai mare de ioni de +,. )ubstantele cu un p+ mai
mare decat 7 sunt alcaline deoarece contin o concentratie mai mare de ioni O+& decat +,. )cara p+&ului este
logaritmica asa ca schimbarea p+&ului cu o unitate inseamna schimbarea concentratiei ionilor de +, de zece ori.
3alori ale p+&ului pentru cate#a fluide din organism:
san!e G,6A K G,:AT
sucuri pancreatice G,A K G,DT
sali"a E,: K G,AT
transpiratie :,A K :,DT
urina A,A K E,MT
secretie biliara G,A K D,DT
sucuri !astrice din stomac B,A K M,A.
Corpul omenesc are sisteme complexe pentru mentinerea balantei acidKbaza. 4lamanii elimina dioxidul de carbon
CO'! in exces. Cand CO' este dizol#at formeaza acidul carbonic. 1inichii elimina acizii prin urina. )angele are de
asemenea un sistem complex pentru mentinerea p+&ului in %urul #alorii de 7,@?. Cand p+&ul sangelui a%unge la
D,Q? intram in coma si putem muri.
Cand corpul este incapabil sa mentina un echilibru al p+&ului, de#ine prea acid. $cizii se acumuleaza si sunt
depozitati in organism cauzand imbolna#iri.
De asemenea este posibil ca organismul sa de#ina prea alcalin, lucru destul de rar intalnit. 0ediul in care traim,
alimentatia neadec#ata, poluarea, stresul, ne conduc spre acidoza.
$cidoza este unul din factorii care asigura conditiile dez#oltarii multor boli: guta, arsuri la stomac, dureri
musculare, gastrita, osteoporoza, boli de piele, obezitate, hipertensiune, diabet, pietre la rinichi, boli de inima,
cancer. 2n corp aflat intr&o stare acida se imbolna#este mai usor si imbatraneste mai repede.
Cate#a simptome ale acidozei includ: lipsa de energie, constipatie, probleme digesti#e cum ar fi indigestia si
balonarile, guta, dureri ale incheieturilor, alergii, hipertensiune, urticarie, cresterea in greutate, slabirea
sistemului imunitar.
Cauze care conduc la acidoza: alimentatie neadec#ata, consum insuficient de apa, stres, sedentarism.
Consumul de alimente acide este principala cauza a declansarii acidozei in corp. $numite alimente cum ar fi
carnea, produsele lactate, pra%elile, conser#ele sau combinarea gresita a acestora cum ar fi: carne,cartofi<
branza,paine, etc! determina crearea conditiilor pentru acidoza. -ichidele cum sunt: cafeaua, bauturile alcoolice
sau acidulate creaza deasemenea aciditate in corp. Conform experimentelor facute de )ang =hang, autorul
cartii >"n#ersarea procesului de LmbAtrHnire>, pentru a neutraliza efectul unui singur pahar de cola p+ ',?! sunt
necesare @' pahare de apA obiBnuitA mAsuratoarea a fost fAcutA cu apA de la robinet din ;lorida!. $celaBi efect se
poate obIine cu un pahar de apA alcalinA ionizatA cu un p+ de //,?.
Consumul insuficient de apa este o alta cauza a acidozei deoarece apa este necesara pentru a spala reziduurile
acide din corp.
)tresul, atat cel mental cat si cel fizic, duce la acidoza. Cand suntem supusi stresului sistemele corpului produc
acizi ca o reactie naturala. 7landele suprarenale maresc secretia de hormoni de stres cortizon si adrenalina! ceea
ce duce la accelerarea metabolismului si cresterea ni#elurilor de acid in corp.
)edentarismul contribuie deasemenea la acumularea de acizi in corp. Cand facem exercitii fizice moderate corpul
este stimulat sa arda acizii grasi, creste circulatia sangelui si deci eliminarea reziduurilor acide. 4e de alta parte
exercitiile fizice in exces pot a#ea ca rezultat cresterea ni#elului de acid lactic in muschi.
"n alcatuirea unui program care sa reduca aciditatea in corp #om a#ea in #edere indepartarea cauzelor directe
care conduc la acidoza si promo#area alcalinitatii. Consumati alimente alcaline cum ar fi legume proaspete, salata
#erde, fructe precum bananele coapte si pepenele galben si reduceti alimentele acide. 1educeti stresul pe cat
posibil si faceti exercitii fizice moderate pentru dez#oltarea sistemului aerobic.
Cantitatea si tipul de apa consumata poate a%uta foarte mult la eliminarea acidozei.
*oate lichidele au un O14 potential de oxidare reducere!. $pa normala are un O14 de ,@00 pana la ,C00 m3
ceea ce o face usor oxidanta. 8umai un O14 negati# poate reduce oxidarea.

$otential redox
,ip de apa $otential redox pH . x p l i c a t i e
$pa de robinet ,C00 pana la ,?00 m3 7 4otential slab de oxidare
$pa redusa &'?0 pana la &@?0 m3 . 4uternic potential de reducere,contine un numar mare
de electroni care pot fi donati radicalilor liberi
$pa oxidata ,700 pana la ,.00 m3 C 4uternic potential de oxidare, lipsa electronilor ii
permite sa oxideze si sa sterilizeze
$pa alcalina ionizata are un O14 de &'?0 pana la &C?0 m3 ceea ce inseamna ca poate actiona ca un antioxidant
puternic care reduce oxidarea, neutralizeaza radicalii liberi si in#erseaza procesul de imbatranire. $pa alcalina
ionizata actioneaza asupra radicalilor liberi con#ertindu&i in oxigen pe care corpul il poate folosi pentru
producerea de energie sau pentru oxigenarea tesuturilor.
Oxigenarea
$pa alcalina produsa de ionizator contine un nor de bule. $cesta este oxigenul care consumat oxigeneaza sangele.
$pa alcalina ionizata contine ioni de O+& care elimina radicalii liberi. 1adicalii liberi nu sunt altce#a decat molecule
de oxigen instabile care pot distruge celulele. Cand moleculele de O+& si radicalii liberi interactioneaza,
organismul este oxigenat ceea ce creste ni#elul de energie. Energia obtinuta prin oxigenare este cea mai buna
forma de energie. 8e mentine plini de #italitate, ne in#igoreaza corpurile si transporta nutrientii necesari
organismului. Consumand apa alcalina ionizata creste ni#elul de oxigen din sange. $cest lucru este important in
special pentru bolna#ii de cancer care sunt de obicei obositi deoarece au un ni#el scazut de oxigen in sange.
Detoxifierea
$pa alcalina ionizata spala reziduurile acide din celule si tesuturi. 0area ei permeabilitate ii permite sa patrunda
adanc in tesuturile organismului. $ceasta actiune de spalare asigura o detoxifiere blanda a organismului.
)imptome comune ale excesului de toxine in organism: respiratie ingreunata, limba incarcata, lipsa de energie,
dureri de cap, probleme digesti#e, alergii, acnee, eruptii.
)tilul de #iata modern ne expune organismul la o gama larga de toxine: din alimente, cele produse de oganism,
metale grele.
*oxinele din mancare
Dupa cum se stie exista aproximati# @000 de aditi#i care se folosesc in producerea, prepararea si conser#area
alimentelor: stabilizatori, conser#anti, coloranti artificiali, aromatizanti. O cantitate mare de chimicale, pesticide,
insecticide se regasesc, de asemenea, in hrana noastra.
Chiar si cele mai bune diete, cele care contin mancare organica neprocesata, au in componenta substante toxice
naturale care trebuie neutralizate si eliminate. Cate#a exemple de astfel de toxine naturale: glicoalcaloizii &in
unele #egetale< mucegaiuri si ciuperci in cereale, alune de pamant, anumite fructe<
0edicamentele pe care le folosim contin de asemenea substante care trebuie neutralizate si eliminate de
organism.
$numite metale cum ar fi plumbul, arsenicul, cadmiul, aluminiul se regasecsc in mediul incon%urator si pot fi
absorbite de corpurile noastre. )ursele acestor metale include ustensile de gatit ce contin aluminiu, spraM&uri cu
pesticide,fum de tigara, plombe dentare, spraM&uri antiperspirante, etc. $similarea acestor metale este lenta, dar
ele trebuie neutralizate si eliminate din organism.
Corpul poate fi detoxifiat prin consumul zilnic de $pa $lcalina "onizata. 1eziduurile acide acumulate in organism
dea lungul anilor pot fi neutralizate si eliminate din corp.
$pa alcalina si obezitatea
"n cartea sa 90iracolul p+&ului pentru scaderea in greutate: Dr. 1obert O. Ooung scrie ca principala cauza a
obezitatii 9este neintelegerea modului in care corpul stocheaza grasimea si de ce o stocheaza:.
Conform Dr. Ooung, ceea ce conteaza este sa mentinem corpul mai mult alcalin decat acid. "n cartea sa ne arata ca
mentinerea corpul suficient de hidratat prin consumul de apa alcalina ionizata este o cerinta hotaratoare in
mentinerea unei greutati optime.
Dr. Ooung scrie: 9Excesul de acid in organism incepe sa distruga celulele din tesuturi si organe F la fel cum sosul
acid pentru friptura fragezeste carnea. Celulele distruse declanseaza instinctul de autoconser#are al organismului<
el se foloseste de diete si de grasimea corpului intr&o incercare disperata de a se prote%a, cu orice pret. 7rasimea
poate stoca acizii si uneori ii poate elimina din organism. Dar grasimea este folosita in principal pentru a stoca
acizii. "ntrebati orice chirurg plastician: grasimea eliminata prin liposuctie este maro sau neagra datorita tuturor
acestor acizi stocati. 4e scurt, #estea buna este: corpul #ostru se prote%eaza de distrugerile imediate produse de
acesti acizi. 3estea proasta: pe termen lung, aceste depozite de grasimeKacizi creaza o multime de probleme de
sanatate.:
Conform Dr. Ooung consumul de alimente alcaline si apa alcalina ionizata a%uta la neutralizarea acizilor toxici si
eliminarea lor din corp.
Aci",a 1 #ep#e,inta &ta#ea "e aci"itate a #$ani&*'l'i) ce &e "ata#ea,a "ietel# ne&anata&e)
pl'antil#) *e"ica*entel#) etc
Si*pt*e "e incep't a aci",ei(
B. Acnee
M. A!itatie
6. ureri musculare
:. Maini si picioare reci
A. Ameteali
E. (ner!ie scazuta
G. ureri ale articulatiilor care se ;misca<
D. Aler!ii la mancaruri
C. &ensibilitate la c.imicale sau la mirosuri, !aze, caldura
B7. 4iperacti"itate
BB. Atac de panica
BM. Crampe premenstruale si menstruale
B6. An$ietate si depresie premenstruala
B:. Lipsa dorintei de se$
BA. 3mflari
BE. Arsuri stomacale
BG. iaree
BD. Constipatie
BC. urere la urinare
M7. 3rina puternic mirositoare
MB. ureri de cap moderate
MM. 'espiratie !reoaie
M6. Iatai ale inimii cu o frec"enta ridicata
M:. Coloritul alb al limbii
MA. Freutate in a te trezi
ME. Muscozitati e$cesi"e
MG. Fust metalic in !ura
Si*pt*ene inte#*e"ia#e (
B. Manunc.iuri de basici in #urul !urii >4erpes B ] BB?
M. epresie
6. Pierderea memoriei
:. Lipsa de concetrare
A. Mi!rene
E. Insomnie
G. Tulburari ale "ederii, !ustului, mirosului
D. Astm
C. Ironsita
B7. Futurai
BB. ureri ale urec.ilor
BM. 3rticarii
B6. 3mflaturi
B:. Infectii "irale >raceala, !ripa?
BA. Infectii bacteriene >stafilococi, streptococi?
BE. Infectii micotice >albicans candida, picioare de atlet, "a!inale?
BG. Impotenta
BD. 3retrita
BC. Cistita
M7. Infectii urinare
MB. Fastrita
MM. Colita
M6. Caderea e$cesi"a a parului
M:. Psoriazis
MA. (ndemetriozis
ME. Ialbaieli
MG. Amorteli si furnicaturi
MD. &inuzita
Si*pt*e a%an&ate(
B. Ioli cronice
M. &c.izofrenie
6. izabilitatea de a in"ata
:. Ioala 4od!=in
A. Lupus (r1t.ematosis somatic
E. &cleroza multipla
G. &arcoidozis
D. Artrita
C. M1ast.enia Fra"is
B7. &cieroderma
BB. Leucemie
BM. Tuberculoza
B6. Toate celelalte forme de cancer
REFERINTE
Airola, P. 1974. How To Get ell. Phoeni!, A"# Health Plus Pu$lishers. %aroody, Dr. Theodore A. &r.
Al'alini(e or Die. )ali*ornia# Portal %oo's, 199+.
La apa#itia ace&t# &i*pt*e t#e.'ie &a ne 2alcalini,a*23
Acnee , se spala fata intai cu apa acida, dupa care cu apa alcalina
Afectiuni ale rinic.ilor , se bea cat mai multa apa alcalina
Aler!ii , se consuma B lQzi apa alacalina
Ami!dalita, larin!ita , !ar!ara de A oriQzi cu apa acida
Arsuri , comprese cu apa acida B7 minute, apoi se spala cu apa alcalina
Arsuri in zona stomacului , se bea B77 ml de apa alcalina
Artrita , se beau cantitati cat mai mari de apa alcalina
Astm , B lQzi apa alcalina
Ioli de!enerati"e , se beau cantitati cat mai mari de apa alcalina
Cancer , se consuma uzual apa alcalina
Colesterol , se bea apa alcalina
Constipatie , se bea apa alcalina
Cosuri , se bea B lQzi de apa alcalina
0a%oritatea sistemelor actuale de ingri%ire a sanatatii, cu precadere medicina alopata, se concentreaza
asupra tratarii simptomelor. Cate#a dintre cele mai frec#ente simptome sunt: febra, infectiile, dezechilibrele
glicemice, tulburarile neurologice si eruptiile cutanate. Conform statisticilor, cancerul este prezent in di#erse
forme la unul din doi barbati si la una din trei femei. "ntr&o asemenea situatie in care bolile sunt pe cale de a
aduce in pragul extinctiei rasa umana, de#ine e#ident ca acest concept terapeutic nu mai este eficient. 2neori
simptomele re#in in forme si mai acute, cum este cazul cancerului. 8u este recomandabila >tratarea> afectiunilor
cronice sau degenerati#e, deoarece prin tratament, aceste afectiuni #or fi agra#ate.
4e de alta parte, regenerarea si detoxificarea presupun si determina eliminarea totala a cauzei care
conduce la manifestarea simptomelor. Daca #eti corecta cauza problemei, simptomele #or disparea in mod
automat. 1egenerarea trebuie inteleasa in sensul de reconstructie a tesutului epuizat, in timp ce detoxifierea este
metoda folosita pentru a elimina inflamatia si toxinele care au determinat degradarea initiala a tesutului. Cel mai
important lucru este sa determinati cauza care a produs manifestarea simptomelor si sa #a concentrati asupra ei.
Oamenii sunt mult prea preocupati sa urmareasca efecte.
Dupa cum am aflat exista trei cauze principale de manifestare a simptomelor de boala:
/. acidoza pro#oaca inflamatii care conduc la congestii, ulceratii si atrofiere distrugerea tesutului!<
'. toxicitatea produce congestie, inflamatii si distrugere la ni#el celular, ceea ce #a conduce la distrugerea
tesuturilor<
@. epuizarea sau distrugerea tisulara pro#ocata de informatii genetice, acidoza siKsau toxicitate.
Acidoza 0aciditate sau inflamatie extrema1 si toxicitatea sunt principalele cauze care provoaca distrugerea
tesuturilor, care induc nenumarate efecte sau simptome. $ceasta afirmatie este reala mai ales daca >distrugerea
tesuturilor> #a afecta sistemul endocrin. $ceste trei cauze sunt responsabile de QQ,Q% dintre boli.
"n cei @0 de ani de acti#itate clinica nu am intalnit niciodata o stare care sa nu se amelioreze in mod
exceptional, sau, in ma%oritatea cazurilor care sa nu intre in remisie completa prin folosirea metodelor de
regenerare si detoxificare. $ceste concepte terapeutice sunt interdependente fiindca organismul nu se poate
regenera fara o detoxifiree prealabila. 1egenerarea si detoxifierea sunt cei doi piloni care sustin sanatatea si
#italitatea.
$m a#ut cazuri in care oasele si coloana s&au indreptat si s&au fortificat singure & recuperandu&se in urma
scoliozei, a fracturilor #echi si altor stari similare. $m asistat la recuperarea totala a fracturilor sau fisurilor de
coloana #ertebrala si a madu#ei spinarii si reconectarea circuitelor ner#oase dupa /0 ani de boala. $m asistat la
regenerarea si reconstructia glandelor si a tuturor tipurilor de tesut.
Organismul uman este o masinarie #ie, cu constiinta de sine. Organismul are capacitatea de a se reface in
urma unei inter#entii chirurgicale, a taieturilor adanci si plagilor, asadar de ce nu s&ar putea recupera si de pe
urma unor afectiuni ale sistemului ner#os sau dupa atrofiere ner#oasa( $de#arul este ca organismul are aceasta
capacitateP 8u o poate face insa daca dieta elimentara este compusa din carnea animalelor moarte si din hrana
moarta, preparata.
1egenerarea presupune trei elemente principale: alcalinizare, detoxifiere si energizare.

*oate aceste trei componente conlucreaza strans si sunt inseparabile.
$lcalinizarea este #itala pentru regenerarea tisulara, deoarece este antiinflamatoare. Ea construieste
electrolitii pentru ionizare, oxidare si neutralizare. ;ace posibila respiratia celulara corecta si difuziunea
substantelor nutriti#e in intregul organism.
4rin detoxifiere, organismul se #a curata de toxine si #a elimina toate materialele de obstructie,
substantele iritante si stimulatoare, ca mucus, metale grele, substante chimice si pesticide. 4rin detoxifiere, este
posibila digestia, absorbtia, utilizarea si eliminarea corespunzatoare.
Energizarea celulelor prin preluarea de energie de la hrana #ie este de asemenea #itala pentru
mentinerea unei sanatati robuste. ;ara puterea hranei vii, incarcata de substante nutriti#e si de energie electrica,
alcalinizarea si detoxificarea nu pot a#ea loc in mod eficient.
Detoxifierea este singura modalitate de a asigura starea autentica de homeostazie la ni#elul intregului
organism. Dupa aceea, homeostaza poate fi adusa la inaltimi nelimitate. 3italitatea si #ibratiile benefice trebuie sa
constituie o nazuinta permanenta. Din acest moment, #iata de#ine incitanta, minunata, incarcata de bucurie si
plina de energie.
$cordati&#a timp pentru propria persoana si fixati&#a drept obiecti# nici mai mult nici mai putin decat
sanatatea & o #iata din care bolile au disparut. Calea catre regenerare nu este un drum simplu nici usor. Ea poate fi
presarata cu suisuri si coborasuri in functie de ni#elul de toxicitate si gradul de epuizare a organismului. "n ciuda
dificultatilor, regenerarea este singura cale pentru atingerea sanatatii de durata, #italitatii si longe#itati

,orse, -obert # .+a traim sanatos $ara toxine. aparuta la /d. Paralela 01
Ciuperci pe piele & se spala pielea cu apa acida, dupa care ? min cu apa alcalina
7ripa & se bea apa alcalina
1aceala & gargara /0 min apa alcalina < se bea apa alcalina seara
7uta & se bea multa apa alcalina
7uturai & se bea /lKzi apa alcalina
+emoroizi & se bea '?0 ml de apa alcalina din C in C ore
+erpes & se spala /0 min cu apa acida, dupa care clatim cu apa alcalina, se bea apa alcalina
+ipertensiune & se bea /lKzi apa alcalina
"nflamatii in general & spalat cu apa acida, apoi aplicam compresa de apa alcalina
"nflamatii ale ficatului & se bea multa apa alcalina
4rostata marita & se bea /00 ml apa alcalina de C oriKzi, timp de .&/' zile
0igrena & se bea apa alcalina
Obezitate & se bea uzual multa apa alcalina
Osteoporoza & se bea cat mai multa apa alcalina
4ierderea parului & se spala /0 min cu apa acida, ? min cu apa alcalina
4ietre la fiere & se bea multa apa alcalina
4ietre la rinichi & se bea multa apa alcalina
4robleme ale inimii & se bea / lKzi de apa alcalina
4robleme circulatorii & se bea mutla apa alcalina
4soriazis & se spala zona afectata cu apa acida si se bea apa alcalina
1ani si zgarieturi & se spala cu apa acida
1etentie de apa in tesuturi & se bea uzual apa alcalina
2lceratii ale picioarelor & din C in C ore se spala cu apa acida si se bea zilnic '00&@00 ml de apa alcalina
Apa acida , beneficii
Trateaza acneea fara efecte secundareT
Amelioreaza psoriazisulT
(ste benefica in tratamentul matretiiT
3mezeste oc.ii afectati de uscaciune cronicaT
3tilizarea e$terna a apei acide readuce catifelarea pielii si stralucirea parului.
($celenta in tratarea mainilor crapate si a pielii uscate.
($celenta in indepartarea ridurilor fine.
Indeparteaza cu succes tartru de pe dinti.
($celenta pentru tratarea prin !ar!ara a !urii, !atului si !in!iilor.
Ienefica in tratarea ranilor si z!arieturilorT
A#uta la "indecarea taieturilor, arsurilor, eruptiilor.
($celenta in tratarea muscaturilor
'ezultate clinice
Cate#a imbunatatiri clinice obtinute prin folosirea apei alcaline ionizate de dr. +aMashi si dr. 5aJamura la =ater
"nstitute Z 5MoJa 0edical Clinic, din 6aponia, in perioada /Q.?&'000.
imbunatatirea ni"elului de !lucoza din san!e si NbAIC in cazuri de diabetT
imbunatatirea circulatiei periferice in can!rena diabeticaT
imbunatatirea ni"elului de acid uric in cazuri de !utaT
imbunatatirea functionarii ficatului in cazuri de .epatita, ciroze si boli .epaticeT
remedierea ni"elului de colesterol, .ipertensiune, an!.ina, infarct miocardicT
ameliorarea ulcerelor !astro,duodenaleT
imbunatatiri in cazul reumatismului, boli de cola!en, &L(T
ameliorarea astmului, urtricariei, dermatitei atopiceT
remedieri ale des.idratarii la copii in cazuri de "oma si diaree cauzate de infectii "iraleT
imbunatatiri ale ni"elului de bilirubina la nou nascutiT
imbunatatiri in cazul tumorilor mali!ne ale ficatului, tumori metastaziceT
efecte benefice la femeile insarcinate: aproape ca nu mai apare starea de "oma, ameliorarea
problemelor de dinti, cresterea puterii de alaptare, etc.
$pa acida

Apa acida & este incarcata poziti# si contine ioni +, +@O,!
)eneficiile apei acide ionizate
*rateaza acneea fara efecte secundare<
$melioreaza psoriazisul<
Este benefica in tratamentul matretii<
2tilizarea externa a apei acide readuce catifelarea pielii si stralucirea parului.
Excelenta in tratarea mainilor crapate si a pielii uscate.
Excelenta in indepartarea ridurilor fine.
"ndeparteaza cu succes tartrul de pe dinti.
Excelenta pentru tratarea prin gargara a gurii, gatului si gingiilor.
Genefica in tratarea ranilor si zgarieturilor<
$%uta la #indecarea taieturilor, arsurilor, eruptiilor.
Excelenta in tratarea muscaturilor de insecte.
Excelenta in tratarea otra#irii cu iedera.
Excelenta pentru tratarea eczemelor si ciupercilor de orice fel.
Excelent tratament pentru hemoroizi.
Distruge bacteriile.
Excelenta in spalarea fructelor, legumelor, a carnii si pestelui pentru indepartarea bacteriilor.
Este utila ca insecticid pentru plante.
Dr. *heodore GaroodM, in cartea sa 9$lValize or Die:, ofera o lista a simptomelor care pot fi intalnite in
cazul aciditatii:

4IP('ACIITAT(A , ACIOZA
Dr. ,o$ert Morse
Organismul indeplineste functiile de digestie, asimilare, utilizare, reproducere si eliminare in prezenta unor
lichide. 4rintre aceste lichide se numara sucurile digesti#e, sangele, lichide extracelulare si intracelulare, lichide
limfatice si urina. 4entru a intelege corect si complet efectele pe care le produc alimentele si toxinele asupra
organismului, este necesar sa intelegem mai intai ce sunt principiile antagonice sau contrariile.
Creatia este posibila datorita interactiunii dinamice a contrariilor, in lipsa carora toate lucrurile ar fi identice.
Desigur, deoarece Dumnezeu este 2nul, cu cat ne apropiem mai mult de Dumnezeu, cu atat diferenta dintre
contrarii se #a dilua.! "nteractiunea dintre contrarii creeaza miscarea, actiunea, acti#itatea, dimensiunea, culorile
si temperaturile diferite. Oricat de complexa este chimia, ea se intemeiaza pe doi piloni principali sau doua
contrarii: cald si rece, sau yin si yang, numele celor doua principii dinamice opuse din filozofia si din medicina
chineza. Cald mai este denumit acid, iar rece , alcalin. $cizii initiaza schimbarea, iar alcalii, echilibrul. De fapt,
aceasta este temelia oricarei forme de materie.
Elementele din care este compusa materia sunt fie de natura acida, fie de natura alcalina. 4rintre elementele care
pro#oaca aciditate se numara azotul, fosforul si sulful. Oxigenul, calciul, magneziul, sodiul si potasiul sunt
elemente alcaline. 0a%oritatea elementelor alcaline sunt cunoscute sub denumirea de electroliti, datorita
capacitatii lor de a purta si de a descarca sarcini electrice. "n cazul elementelor alcaline, oxigenul si carbonul sunt
predominante prin comparatie cu hidrogenul, iar in cazul acizilor, predomina azotul si hidrogenul.
4entru a mentine starea de sanatate si #italitatea organismului, toate lichidele din organism ar trebui sa fie
alcaline, cu exceptia sucurilor gastrice, a acidului clorhidric si a pepsinei, care sunt acide si au un rol esential in
scindarea initiala a proteinelor. 8i#elul aciditatii sau alcalinitatii organismului este clasificat in functie de ceea ce
se numeste factor p+. p+ are semnificatia de >potential de hidrogen>. )cala de masurare a factorului p+ este de
la 0 la /C, unde 0 indica cel mai ridicat ni#el de aciditate, 7 indica echilibrul natural, iar /C este indiciul celui mai
ridicat ni#el de alcalinitate. Deoarece numerele de pe aceasta scara reprezinta logaritmi, fiecare numar este de /0
ori mai mare decat urmatorul. $cest fapt poate fi extrem de important daca #eti intelege ca ni#elul p+&ului
sanguin trebuie sa fie de 7,C, adica usor alcalin. Daca ni#elul atomilor de hidrogen din sange scade p+&ul la D,Q?
prin cresterea numarului de atomi de hidrogen!, atunci poate sur#eni coma sau moartea. )i opusul este #alabil.
Con#ulsiile si spasmele se pot instala daca p+&ul de#ine prea alcalin adica daca scade numarul atomilor de
hidrogen!, desi situatia este extrem de rar intalnita. Este important de mentionat faptul ca, in ma%oritatea
cazurilor, con#ulsiile si spasmele sunt pro#ocate de carentele de utilizare a mineralelor.
4ractic toate toate alimentele pe care le consuma oamenii pot fi impartite in cele doua categorii amintite
anterior: alimente care pot produce fie aciditate, fie alcalinitate. 1ezultatul depinde de >cenusa> care ramane in
urma digestiei si in functie de elementul mineral anorganic dominant din alimentele respecti#e, care #or afecta
ni#elul p+ din lichide organice. $limentele acide #or lasa in organism mai multi compusi de fosfor, fier si sulf, care
#or expulza mineralele alcaline de genul calciului, magneziului, sodiului si potasiului. $cizii cristalizeaza, iritand
astfel si inflamand tesuturile. $ceste cristale se depun oriunde in organism producand inflamatii, iritatii si
stimulare sau agitatie functionala. )pre exemplu, acidul uric este un produs deri#at prin metabolizarea siKsau
dez#oltarea micozelor in organism. $cumularea de acid uric #a pro#oca guta si alte stari inflamatoare in intregul
organism.
4e parcursul digestiei hranei se formeaza numerosi alti acizi. 4rintre acestia se numara acidul sulfuric, acidul
fosforic, acidul butiric, acidul lactic, acidul acetic si acidul piroracemic. Daca cesti acizi nu sunt con#ertiti in
electroliti prin inter#entia sarurilor, tesuturile #or fi afectate. Cu cat creste aciditatea din organism, cu atat #a face
mai multe ra#agii.
"n zilele noastre, barbatii si femeile consuma hrana care produce in special aciditate, si anume carne si produse
din carne, cereale, produse lactate pasteurizate, oua si tomate gatite. Cum aciditatea este asociata cu caldura,
acesti acizi si compusii lor #or produce inflamatii ale tesuturilor. "nflamatiile pro#oaca slabiciune la ni#el celular si
incapacitatea celulelor de a transporta substantele nutriti#e si de a le transfera prin peretii membranelor prin
intermediul respiratiei celulare, ceea ce #a conduce in final la degradarea ire#ersibila a celulei.
Conform afirmatiilor anterioare, singura camera acida de care dispune homo sapiens este stomacul, adica locul in
care este initiat procesul de digestie a proteinelor. 1emarca: "mediat dupa ce continutul stomacului este
transferat in intestinul subtire, icepe secretarea bilei si a bicarbonatului de sodiu, cu rolul de a alcaliniza acest
amestec numit chim. Celelalte faze ale ale procesului digesti# sunt de natura alcalina.
$cumularea de acizi si de proteine toxice straine la ni#el tisular este cauza declansarii raspunsului imun, denumit
inflamatie. Din acest moment inflamatia este diagnosticata ca un tip de >ita>, adica gastrita, colita, cistita, nefrita,
bursita si artrita. De fapt, afectiunile citate mai sus nu sunt boli, ci reactii inflamatorii, ca raspuns la acidoza.
Din acest moti#, abordarea terapeutica a acestor tulburari cu o medicatie care #a spori si mai mult aciditatea sau
cu steroizi este de&a dreptul absurda, conducand la degenerarea accentuata a tesutului. 0ult mai logic este sa
incercam alcalinizarea si detoxifierea tesutului, cu alte cu#inte eliminarea acizilor si a proteinelor straine care au
pro#ocat tulburarea de la bun inceput.
C88 a prezentat recent un raport conform caruia cercetatori de la di#erse uni#ersitati au demonstrat ca tiparul
genetic al celulelor $D8 si cromozomi! poate fi si este modificat de acidoza, al carei efect direct este epuizarea
celulei, pro#ocand numeroase transformari ale structurii $D8 si cromozomilor.
Morse, Robert - "Sa traim sanatos fara toxine" aparuta la Ed. Paralela 4
Cand pestii sunt bolna"i, sc.imbati apa
Dr. ,o$ert -./oun0
7anditi&#a la corpul #ostru ca la un bazin cu pesti. "maginati&#a celulele si sistemele de organe ca fiind pestii,
scaldati in lichide inclusi# sangele! care transporta substantele nutriti#e si e#acueaza reziduurile. )a presupunem
apoi ca aduc o masina si pun tea#a de esapament spre filtrul de alimentare cu aer care furnizeaza oxigen spre
bazin. $pa se umple cu monoxid de carbon, facand&o acida. $poi arunc in bazin prea multa hrana, sau un tip
gresit de hrana, iar pestii sunt incapabili sa consume sau sa digere tot, asa ca hrana incepe sa se descompuna.
1eziduurile toxice acide si substantele chimice se acumuleaza pe masura ce hrana se descompune facand apa si
mai acida.
"n cat timp #or pierii pestii(
8u ati face niciodata asa ce#a nici celor mai obisnuiti pestisori exotici, si totusi noi, oamenii, cam asta le facem in
fiecare zi copurilor noastre, sangelui nostru, distrugandu&le prin poluare hrana excesi#a, hrana acida si multe
altele. 4estii plutesc cu burtile in sus, dar este ca si cum nu i&am #edea, sau nu stim ce inseamna asta.
$cum, inapoi la ac#ariul cu pesti poluat. Ce faceti daca ati atins o astfel de stare de lucruri regretabila( 3eti trata
pestii pentru bolile pe care fara indoiala ca le #or dobandi(
8u #eti trata pestii, ci #eti schimba apa P
;aceti aceeasi fa#oare corpurilor #oastre. )chimbati apa. Curatati mediul. )i apoi mentineti&l curat.

"storic, pierdut si regasit
Giologia clasica, bazata pe lucrarile lui -ouis 4asteur de la sfarsitul secoclului al ["[&lea, se bazeaza pe ideea ca
boala pro#ine din germenii care in#adeaza din exterior corpul. )tudiind insa uimitoarea, dar rusinos de ignorata
opera a contemporanului lui 4asteur $ntoine Gechamp si a urmasilor sai, inclusi# 7unter Enderlein, Claude
Gernard, 3irginia -i#ingston&=heeler si 7aston 8aessens, am aflat ca intr&un mediu acid bacteriile si alte
microorganisme pot proveni din propriile noastre !elule.
>7ermenii din aer> ai lui 4asteur pot contribui la boala, dar nu sunt, contrar credintei populare, necesari pentru ca
boala sa apara. Efectele lor negati#e se adauga pur si simplu la mediul compromis de%a existent in organism.
Dupa ce ca generam di#erse microorganisme in corpul nostru, noi ii mai introducem si prin sistemul nostru
respirator si prin tractul intestinal prin hrana noastra & dar mai mult despre acest subiect mai tarziu!. "n#adatorii
bacterieni par astfel ca se dez#olta in corp, producand haosul caracteristic lor. Dar ceea ce se intampla cu
ade#arat este ca prezenta lor initiaza o dez#oltare similara a bacteriilor de%a prezente in organismul & gazda,
depinzand, din nou, de mediu.
2n mediu acid ofera mai usor unda #erde acestui proces. 4entru a contracta o infectie, trebuie sa fii predispus la
ea din interior. *rebuie sa ai de%a ce#a microbi in organism si trebuie sa ai aciditatea care sa le permita sa se
mentina. De aceea, unele persoane expuse iau o raceala sau alt microb, iar unele nu. 7anditi&#a putin la epidemia
de gripa din /Q/.. $ facut ra#agii pe planeta, ucigand aproape @0 de milioane de oameni din intreaga lume. Dar s&
a intamplat intr&o casa, insa nu si la #ecini, unuia din membrii familiei, dar nu si celuilalt. De ce( Daca arunci
seminte pe beton, ele nu #or incolti. *rebuie sa aiba un sol fertil. -a fel este si cu microbii. Dupa ce patrund in
organismul tau, daca mediul nu este placut si acid, ei nu pot creste, nu se pot inmultii si nu te pot imbolna#ii sau
ucide.
0icrobii & simptome sau boli
Din nefericire, 4asteur a confundat boala cu simptomele, iar aceasta ma%ora neintelegere a de#enit de&a lungul
generatiilor o lege stiintifica. "n realitate, boala este o stare generala, fundamentala, nu simptomele pe care le
diagnosticam. Daca sunt implicati microbi, ei sunt doar simptome ale acelei stari fundamentale. $mintiti&#a ca
microbii #in din celulele noastre si ca microbii care ne in#adeaza corpul din exterior pot doar sa contribuie la
starea de dezechilibru si stimuleaza simptome secundare. Ceea ce ma%oritatea oamenilor numesc boala este in
realitate doar o colectie de asemenea simptome secundare. 0icrobii sunt doar expresia starii de boala
hiperaciditatea si inmultirea excesi#a a microorganismelor!.
De&a lungul ultimului secol, curentul medical principal a decis cauzele precise ale cator#a >boli>. Dar multe alte
boli gra#e par sa fie inca un fel de mister.... pana cand #eti intelege ca, indiferent de simptomele care #a
deran%eaza, cauzele directe sunt intotdeauna aceleasi: aciditatea si inmultirea excesi#a a microorganismelor.

1obert O\Ooung si )helleM 1edford Ooung & >Dieta Ooung & 0iracolul p+ pentru o sanatate perfecta> aparuta la Ed.
4aralela C?
N'a .il$ie a &anatatii
Dr. ,o$ert -./oun0
Incepe o noua zi. O zi a ade"aratei sanatati .olistice, a "italitatii si a starii de bine. 3n timp al ener!izarii
celulelor noastre, al amplificarii ma$ime a fortei "itale a corpurilor noastre. O era a fizicului suplu si
puternic% Cartea de fata este c.eia pentru a primi aceasta lumina in "iata ta. Mai intai, te a#uta sa intele!i
stiinta re"olutionara pe care eu >'ob? o numesc Noua Iiolo!ie, apoi e$plica modurile practice de a,ti
sc.imba dieta si de a descatusa intrea!a putere a corpului tau de a se auto"indeca.
e fapt, lumina aceasta a aparut la orizont cu mai bine de B77 de ani in urma. ar opera radicala a
cator"a mari desc.izatori de drumuri in domeniul cercetarii a fost trecuta cu "ederea de un curent
medical principal atat de adanc in propriile sale mituri incat a fost orb la ade"aruri mai mari. Pana acum.
Acum "om da #os oc.elarii de cal si "om pri"ii la un model cu totul nou al sanatatii umane si al bolii.
Muncind de decenii la o cercetare e$.austi"a , a mea proprie, ca si aceea a acelor desc.izatori de
drumuri , "om descoperii caile spre boala si sanatate. Jeti a"ea parte de stiinta, bineinteles, dar si de
aplicatiile practice care "a "or permite sa puneti stiinta in slu#ba "oastra.
(ste "orba doar despre ec.ilibru. 3ni"ersul opereaza prin mentinerea in ec.ilibru a contrariilor, iar
uni"ersul continut in corpul "ostru nu face e$ceptii. Cand sur"ine un dezec.ilibru, a"em semnele bolii:
ener!ie scazuta, oboseala, di!estie proasta, e$ces de !reutate, !andire neclara, dureri, ca si alte tulburari
ma#ore.. Aceasta carte este despre refacerea ec.ilibrului >sanatatii?: ener!ie, limpezime a mintii,
functionare buna a tuturor sistemelor corpului, oc.i luminosi, piele curata si un corp suplu si in forma.
Cu pro!ramul din carte, toate acestea sunt si la indemana dumnea"oastra in decurs de cate"a saptamani.
Tot ce trebuie sa faceti este sa aruncati o pri"ire in #ur pentru a "edea ca ma#oritatea oamenilor care
traiesc in stilul nostru moder de "iata sufera de dezec.ilibru. &unt obezi. Obositi. Imbatraniti prematur.
Probabil ca asa "a simtiti si "oi. ($ista sanse ca minimum una dintre persoanele pe care le iubiti sa sufere
de una dintre primele 6 boli uci!ase din &3A , boli de inima, cancer sau diabet. Cand am intrebat
publicul la una dintre conferintele mele cati dintre ei au un membru din familie care sufera de una dintre
aceste 6 mari rele, G7,D7L au ridicat mainile. e fapt, #umatate dintre noi "or muri de boli de inima sau
diabet. O treime "or muri de cancer.
aca esti ca ma#oritatea oamenilor din societatea noastra, acum te !andesti:Vbine, dar de ce"a trebuie sa
moriV am uitat ca este firesc sa mori , si sa traiesti , sanatos% e fapt, este dreptul tau din nastere sa
traiesti sanatos, pana in ziua cand mori. A face din aceasta "iziune o realitate este marele dar al acestui
pro!ram. &i credeti,ma, nu are nimic de a face cu descoperirea !enomului uman, cu te.nolo!iile
medicale de "arf sau cu produsele farmaceutice, c.iar mai puternice si mai periculoase. Jestea buna e ca
raspunsul e mult, mult mai simplu decat toate acestea. &i este disponibil c.iar aici si acum. Astazi.
Indiciul e"ident este le!at c.iar de cei 6 principali uci!asi >cancerul, bolile de inima si diabet?. Toate
aceste boli sunt le!ate direct de dieta. e fapt, D dintre cele B7 cauze ale deceselor din prezent in America
sunt le!ate de dieta >fara a mai mentiona ca dieta este in mod efident cauza obezitatii a E7L dintre
americani?. A manca alimentele potri"ite si a lua cele mai bune substante nutriti"e in mod ec.ilibrat "a
"a a#uta sa e"itati toti acei uci!asi, odata cu mizeria si slaba calitate a "ietii care atat de des precede
moartea uneori cu cate"a decenii. Miracolul p4 inseamna doar simplele secrete ale combinatiilor corecte.
Problema este ca dieta, care este c.eia nu numai spre slabire, dar si spre sanatate !enerala si stare de
bine, trebuie sa fie o dieta care ec.ilibreaza corect procesele c.imice din or!anismul nostru. ar toate
dietele pe care le,au incercat americanii , nu numai Vdieta americanului mediuV, ci si re!imuri presupus
sanatoase, precum cele cu continut redus de !rasimi, piramida alimentelor si dietele "e!etariene , creaza
dezec.ilibre puternice in reactiile c.imice ale or!anismului. C.iar cand un mod de .ranire ii face sa
scape de =ilo!ramele in plus >de obicei temporar? sau reduce ni"elurile de colesterol sau diminueaza
tulburarile di!esti"e ale unor persoane, el nu acopera promisiunea unei bune sanatati simple. &untem atat
de obisnuiti cu masinaria noastra medicala moderna incat, de fapt, acea sanatate buna numai lucru simplu
nu pare a fi. &unt aici pentru a "a spune: este simplu%
3itati de masuratorile colesterolului. 3itati de calorii si !rama#ul la !rasimi. 3itati de tensiune, de
!licemie, de ni"eluri .ormonale sau de oricare alti indicatori ai sanatartii cu care sunteti obisnuiti din
cabinetul medicului. &e pare ca sin!ura masuratoare mai importanta pentru sanatate este p4,ul san!elui
si al tesuturilor , cat de acid sau de alcalin este.
iferite zone ale corpului au diferite ni"eluri ideale de p4, dar p4,ul san!elui este cel mai !raitor dintre
toate. Asa cum temperatura corpului este re!lata in mod foarte strict, san!ele trebuie mentinut intr,un
domeniu foarte in!aust de p4 , usor bazic sau alcalin. Corpul "a face eforturi mari pentru a,si mentine
acest p4, inclusi" pro"ocand dezastre asupra altor tesuturi sau sisteme.
Ni"elul p4 al lic.idelor noastre interne afecteaza fiecare celula din or!anism. Intre!ul proces metabolic
depinde de mediul alcalin. O .iperaciditate cronica "a coroda tesutul si daca este scapata de sub control
"a intrerupe toate acti"itatile si functiunile, de la bataile inimii pana la combustia neurala a creierului. Cu
alte cu"inte, .iperaciditatea interfereaza cu "iata insasi. (a se afla la radacina tuturor bolilor si
tulburarilor.
aca acest lucru nu este de a#uns pentru a "a trezi interesul in ec.ilibrarea p4,ului or!anismului "ostru
in mod natural, nedistructi", tineti minte acest lucru: hi1eraciditatea este si cea care ne mentine 0rasi.

,o$ert -./oun0 si 2helley ,ed*ord /oun0 3 4Dieta /oun0 3 Miracolul 1H 1entru o sanatate 1er*ecta4
ACIOZA K C( AN3M( J^ MACIN^8
)on5ine *ra0mente din 6Alcalini(ea(a3te sau mori7 de Dr.T.A.%aroody &r.
$C"DOS$ este baza tuturor bolilor. *rebuie sA LnIelegem procesul simplu de alcalinizare a corpului nostru Bi rolul
important pe care Ll %oacA un corp alcalinizat Ln mod adec#at Ln restaurarea Bi menIinerea sAnAtAIii noastre
integrale. 7landele Bi organele noastre funcIioneazA corespunzAtor proporIiei dintre ni#elele alcalin Bi acid din
sistemul nostru.
"04$C*2- $C"DOSE" $)241$ O17$8E-O1 3O$)*1E:
"8"0$
"nima este unul dintre organele cele mai dependente de ni#elul alcalinitAIii din corp. Este iner#atA parIial de cAtre
ner#ul #ag, care funcIioneazA cel mai bine Lntr&un mediu alcalin. 1itmul corect al bAtAilor inimii este alterat de
reziduurile acide. 1eziduurile LmpiedicA oxigenarea corespunzAtoare a sHngelui Bi urmeazA degenerarea inimii. 2n
sistem alcalin creazA o funcIionare idealA a inimii.
*,+"AC/%
4roblemele de digestie F rHgHiala, gazele, sensibilitatea, gazele intestinale, regurgitarea, sughiIurile, lipsa, sau
limitarea poftei de mHncare, greaIa, starea de #omA, diareea, constipaIia, colicile la copii F pot indica probleme
ale ner#ului #ag Bi un posibil sindrom de hernie hiatalA, care pot produce reziduu acid Ln sistem. +ernia hiatalA
poate reduce rapid acidul clorhidric necesar Ln stomac. ;ArA o descompunere corespunzAtoare a hranei cu
a%utorul acidului clorhidric din stomac, alimentele de#in prea acide.
2ICA,/%
;icatul are peste @00 de funcIii, inclusi# procesarea toxinelor acide din sHnge Bi producerea numeroaselor enzime
alcaline pentru sistem Bi este prima linie defensi#A Lmpotri#a oricAror otrA#uri. *oate substanIele nutriti#e
obIinute Ln tractul gastrointestinal intrA Ln sHnge prin ficat. RncArcarea ficatului este mult mai grea atunci cHnd
reziduuri acide plutesc constant Ln sHnge. DacA ficatul de#ine prea congestionat din cauza reziduurilor proteinice
acide, moartea este iminentA.
$A&C-.A*/%
4ancreasul este extrem de dependent de o dietA alcalinA corectA. *oate aspectele funcIiei pancreatice reduc
aciditatea Ln exces Bi regleazA echilibrul glucidelor Ln sHnge. 4entru a a#ea un echilibru corespunzAtor al glucidelor
Ln sHnge, trebuie sA menIineIi o dietA Ln primul rHnd alcalinA.
I&,.*,I&/% */)3I-.
4lacile 4eMer din porIiunea superioarA a intestinului subIire sunt cruciale pentru #iaIA. Ele sunt esenIiale pentru
asimilarea corespunzAtoare a hranei Bi pentru producerea limfocitelor pentru cel mai mare plex limfatic. Ele
produc, de asemenea, cantitAIi importante de enzimA EchMle: care este o substanIA puternic alcalinizantA. ;luxul
neLntrerupt al acestei enzime este crucial. 4roducIia prea mare de reziduu acid din cauza alimentelor acide este o
po#arA uriaBA pentru 4etele 4aMer, care reduc secreIia enzimei chMle.
1"8"C+""
-a un adult, prin rinichi trece aproximati# un litru de sHnge pe minut. 4rin executarea primei lor Lndatoriri, rinichii
pAstreazA sHngele alcalin Bi extrag acidul. 1inichii supraLncArcaIi cu prea multA aciditate creazA pietre, care sunt
formate din reziduu acid Bi sAruri minerale care s&au combinat Lntr&o substanIA rezidualA acidA. De aceea,
reducHnd formarea produselor acide de la intrarea Ln corp, sunt mai multe Banse sA e#itaIi aceastA stare
dureroasA.
C+%+&/%
Colonul trebuie pAstrat curat de reziduuri acide acumulate. OtrA#urile depuse pe pereIii colonului Bi Ln cazul
diareei, sau constipaIiei #or de#eni mai puternice Bi se #or reabsorbi Ln fluxul sang#in. O eliminare completA
trebuie sA aibA loc cel puIin de ' ori pe zi.
*I*,."/% %I"2A,IC
Rn corp existA D00&700 glande limfatice. ;luidul limfatic transportA substanIele nutriti#e la celule Bi LndepArteazA
reziduurile acide. ;luidul limfatic curge cel mai bine Lntr&un mediu alcalin. $tunci cHnd corpul este supra acid,
acesta LncetineBte, creHnd una dintre cele mai cronice, de lungA duratA Bi ameninIAtoare situaIii. 7radat, limfa se
usucA Bi Lncepe sA formeze aderenIe de la foarte mici, la foarte mari pe lHngA Iesuturi. $ceste aderenIe pot
interfera atHt cu limfa, cHt Bi cu sHngele. CirculaIia LncetinitA a limfei creBte depozitele acide din Iesuturi.
Rncetinirea limfei apare Bi Ln cazul Ln care nu se consumA suficientA apA purificatA. 4rodusele reziduale din
alimentele care nu sunt digerate corect sunt reabsorbite Ln circulaIia generalA prin canalele limfatice ale
intestinului subIire. Rn plus Ln cazul Ln care miBcArile intestinului nu curAIA complet corpul de toxinele zilnice,
acestea sunt de asemenea reabsorbite.
E0O]""-E 8E7$*"3E C1E$S^ $C"D"*$*E:
$Ii fost #reodatA atHt de supAraIi pe cine#a, sau pe ce#a, LncHt sA a#eIi stomacul deran%at( *oate emoIiile negati#e
creazA un mediu acid. $i auzit #reodatA pe cine#a spunHnd cA ElaBi problemele sA te de#oreze:(
;rica este cauza principalA a ma%oritAIii bolilor. Ea #A #a submina #iaIa Bi sAnAtatea. ;rica pro#oacA mHnie, furie.
;uria pro#oacA urA. 2ra te #a consuma cu o suferinIA continuA. Dragostea Bi LnIelegerea curAIA, purificA Bi #indecA
trupul, creHnd un mediu alcalin LnAuntrul #ostru.
CE 42*E]" )^ ;$CE]"(
/. E[E1C"]"2 ;"S"C
ExerciIiul fizic moderat alcalinizeazA corpul. ExerciIiul fizic excesi# dincolo de epuizare! poate crea o problemA
acidA din cauza acumulArii acidului lactic. Oamenii care sunt acizi de obicei se simt mai rAu dupA exerciIiul fizic din
cauza excesului de acid Ln Iesuturi. *otuBi lipsa exerciIiului fizic fa#orizeazA acumularea acidului Bi a toxinelor.
'. C$-"*$*E$ $E12-2"
$Ba cum se spune Efiecare pas pe care&l faci, fiecare inspiraIie a ta...:
DacA mediul Lncon%urAtor este poluat cu chimicale, praf, fum, mAtreaIA, mucegai, microorganisme, atunci o mare
parte a rezer#ei tale de energie se #a consuma pentru detoxifiere. $stAzi, chiar Bi Ln pAdure Bi lHngA ocean,
cantitatea de ioni negati#i este mult mai scAzutA decHt era cu cHte#a decenii Ln urmA. De asemenea, chiar dacA am
sigilat clAdirile pentru a conser#a energia Bi am Lnceput sA ne facem casele Bi mobilele din materiale sintetice,
numArul de cazuri de astm Bi de obosealA cronicA au crescut dramatic.
@. CO0G"8$1E$ $-"0E8*E-O1
Combinarea alimentelor este cheia pentru crearea unui mediu alcalin deoarece atunci cHnd este corespunzAtoare
se reduce putrefacIia Ln corp Bi se creazA o stare mai alcalinA.
C. )24-"0E8*$1E$ $-"0E8*$1^ $-C$-"8"S$8*^
Rn momentul Ln care cumperi suplimente trebuie sA te Lntrebi care este Ielul tAu Bi dacA aceste suplimente te a%utA
de fapt sA alcalinizezi Bi sA elimini acidul din corpul tAu. GAuturile #erzi sunt foarte folositoare Ln filtrarea toxinelor
noastre Bi a aciditAIii Ln corp.
?. D"E*$ $-C$-"8^
O dietA alcalinA este foarte puternicA pentru ca toate celelalte sA funcIioneze mai bine. Rn general este important
sA consumAm alimente care conIin atHt alimente acide, cHt Bi alimente alcaline. Oamenii sunt diferiIi, LnsA pentru
ma%oritatea, dieta idealA este 7?% alcalinA Bi '?% acidA procente de #olum!.
Apa alcalin) ] O'P , ($plicatie
&au, o lectura de M7 minute poate "alora c*t A ani de "ia-) 8
8an %lair Hamilton Mana0in0 Director, 8onLi*e
(ste o +ntrebare retoric). Cu to-ii 2tim r)spunsul K +ns) din e$perien-a mea, sin!urul moment +n care o
astfel de +ntrebare de"ine important) este atunci c*nd oamenilor nu le,au mai r)mas ace2ti A ani de tr)it.
Adesea se spune c) oamenii c.eltuiesc pentru s)n)tate +n ultimii M ani de "ia-) mai mult dec*t totalul
sumei c.eltuite +n +ntrea!a lor "ia-). Iar e$perien-a mea confirm) acest lucru.
Nu "reau s) pierd timpul spun*ndu,") c*t de d)un)tor a fost pentru "oi s) ") ne!li#a-i propria s)n)tate.
umnezeu 2tie c) noi to-i suntem at*t de Zocupa-i5 pur 2i simplu s) supra"ie-uim +n aceast) lume nebun)
+n care de cele mai multe ori s)n)tatea se afl) pe ultimul loc p*n) +n momentul +n care cedeaz). La fel ca
ma2ina fiului meu. (l nu sc.imb) niciodat) uleiul. Crede c) totul dureaz) "e2nic. 9i eu credeam asta la
ME de ani.
Am fost solicitat de multe ori s) scriu despre e$perien-ele mele asupra ec.ilibrului acidQalcalin 2i efectele
sale asupra s)n)t)-ii. e cele mai multe ori dup) ce petreceam o or) e$plic*nd cui"a despre acest lucru%
Astfel ") "oi oferi acum teoria mea asupra ec.ilibrului acidQalcalin, iar dac) m) auzi-i, eu 2tiu c) "e-i
+n-ele!e 2i "e-i ac-iona +n spiritul acestui secret fundamental al s)n)t)-ii.
e ce este Zfundamental5 ec.ilibrul acidQalcalin8 eoarece arat) ce se +nt*mpl) la ni"el microscopic +n
interiorul corpurilor noastreT dincolo de ni"elul celular K la ni"el atomic. Totul este despre electricitate 2i
modul +n care se creaz) ener!ie +n corpul "ostru la ni"el atomic. (ste despre ce nu se +nt*mpl), despre
ceea ce ar trebui s) se +nt*mple 2i despre ce se "a +nt*mpla dac) "e-i folosi su!estiile mele. Ma#oritatea
celor cu care stau de "orb) de#a 2tiu c) noi suntem prea acizi din cauza .ranei acide, a b)uturilor,
polu)rii, stilului de "ia-), stresului... aproape totul duce la cre2terea acidit)-ii, inclusi" urm)rirea 2tirilor.
Ni se spune c) a"em ne"oie s) ne alcaliniz)m, dar ce +nseamn) de fapt acest lucru8 Mul-i dintre noi cred
c) apa acid) este doar apa care con-ine multe minerale acide, iar apa alcalin) este doar apa cu multe
minerale alcaline K calciu, ma!neziu, potasiu etc. +ns) poate e$ista ap) acid) care s) con-in) at*t minerale
acide, c*t 2i alcalineT dar mai multe acide dec*t alcaline, deci nu este c.iar at*t de simplu cum credea-i.
e ce ") e$plic toate acestea8 Pentru c) +n momentul +n care pute-i +n-ele!e aceasta, pute-i +ncepe s) a"e-i
o alt) perspecti") asupra s)n)ta-ii proprii 2i a celor dra!i. Abordarea con"en-ionala de a alcaliniza apa a
fost de a lua apa de robinet, cu s)rurile sale acide 2i alcaline, 2i de a ad)u!a mai multe alcaline.
Ce este r)u +n asta8 Joi be-i un coc=tail c.imic pentru a ob-ine ap) alcalin).
/n aceste M7 de minute "om trece de acest am)nunt.
&) ne ima!in)m c) a"em ap) f)r) minerale, de e$emplu ap) distilat). Apoi ad)u!)m ce"a calciu. Acum
a"em ap) alcalin). p4,ul acestei ape a trecut de la p4,ul neutru G la un p4 alcalin DT de B7 ori mai alcalin
dec*t G. Ma#oritatea dintre noi am +n")-at toate acestea la orele de c.imie K +n cazul +n care nu ") uita-i
pe fereastr) a2a cum f)ceam eu%
9ti-i ce +nseamn) p48 Jine din limba francez) 2i +nseamn) Zper 41dro!en5, care este m)sura unei
cantit)-i de .idro!en dintr,un lic.id. Obser"a-ie: nu "orbim de cantitatea de c.imicale alcalinizante sau
acidifiante dintr,un lic.id. Nu, "orbim despre cantitatea de atomi de .idro!en. C.imicalele, sau
mineralele reac-ioneaz) cu apa pentru a crea atomi de .idro!en.
e ce este at*t de important8 4idro!enul este combustibilul nostru, ne alimenteaz). 4idro!enul ne
"indec). 4idro!enul este un esen-ial element nutriti". 4idro!enul ne ofer) for-a "ie-ii% Iar p4,ul
+nseamn) cantitatea de .idro!en dintr,un lic.id, deci este o unitate de m)sur), dac) "re-i, a for-ei "ie-ii
disponibile +ntr,un lic.id.
Oprirea 2i in"ersarea procesului de +mb)tr*nire
&an! \.an!, un cercet)tor 2i in"entator coreano,american e$cep-ional, e$plic) foarte bine acest lucru +n
cartea sa re"olu-ionar) Z'e"erse A!in!5 >In"ersarea +mb)tr*nirii?.&an! \.an! spune ca apa are memorie
>am "azut aceasta +n ima!inile uluitoare ale cristalelor de ap) ob-inute de r Masaru (moto 2i +n lucr)rile
.omeopa-ilor? 2i apoi mer!e mai departeT el spune c) aceast) memorie este e$primat) ca ener!ie electric)
m)surabil). Aceast) ener!ie poate fi m)surat) +n "ol-i >sau mili"ol-i, pentru c) este foarte mic)? 2i se
poate pierde +n timp. Atunci c*nd apa are acest poten-ial electric, ea poate produce dou) forme de atomi
de .idro!en.
>&an! \.an! a fost dia!nosticat cu .ipertensiune la AE de ani 2i i s,a spus c) trebuie s) ia medicamente
tot restul "ie-ii. Cartea sa descrie cum a descoperit apa ionizat) alcalin), cum a renun-at la medicamente
2i la GA de ani se simte 2i arat) at*t de bine cum a2 dori 2i eu s) fiu la "*rsta aceea%?
0i-i aten-i, ") dau informa-ii c*t se poate de te.nice%
/n momentul +n care apa are ener!ie electric), aceasta produce M forme de atomi de .idro!en. 3na este
.idro!en cu o sarcin) electric) poziti") >4N?. Aceast) ap) este Zacid)5. A doua este .idro!enul care se
combin) cu un atom de o$i!en 2i de"ine +nc)rcat ne!ati". Aceasta este c)r)mida "ie-ii +ns)2i, iar c.imic
se afl) sub forma O4,.
3n atom de o$i!en 2i un atom de .idro!en cu sarcin) electric) ne!ati"). Asta este apa ionizat). Acum are
ener!ie pe care dore2te s) o doneze oric)rui atom compatibil din corpul "ostru. 9i este denumit)
Zalcalin)5.
/n ambele forme, ace2ti ioni, sau atomi >4N 2i O4,? au acum capacitatea de a precipita reac-ii c.imice cu
alte minerale din ap). Ce le!)tura are asta cu s)n)tatea 2i lon!e"itatea "oastr)8
/n corpurile noastre nu se +nt*mpl) nimic f)r) o reac-ie c.imic). 9i toate reac-iile c.imice se +nt*mpl)
doar atunci c*nd Zelectricitatea5 dintre M atomi este compatibil). Astfel putem spune c) suntem un
or!anism c.imic K prin bun)"oin-a electricit)-ii.
La ni"el molecular, mult dincolo de celule, au loc miliarde de procese de unire 2i respin!ere electric) +n
fiecare milisecund) a "ie-ii "oastre. (ste o ade")rat) or!ie a unit)-ii 2i se +nt*mpl) c.iar acum +n corpul
"ostru, s,a +nt*mplat dintotdeauna 2i continu) p*n) c*nd se ob-ine ec.ilibrul +ntre reac-iile acide 2i
alcaline 2i b)t)lia +ntre ele.
9i cine c*2ti!) aceast) b)t)lie dintre ioni8 Acidul de fiecare dat). Cu to-ii 2tim c) dup) moarte acizii
+ncep s) descompun) corpul. 4aide s) ") spun ce"a, au +nceput acest lucru cu mul-i, mul-i ani +nainte de
moarte. C.iar +n acest moment fac acest lucru% e!rad*nd, ruin*nd, epuiz*nd, arz*nd, o$id*nd K totul ca
parte natural) a metabolismului nostru.
eci... "ia-a a2a cum o 2tim este o Zb)t)lie5 intern) dintre atomii +nc)rca-i poziti" >ioni poziti"i? 2i atomii
+nc)rca-i ne!ati" >ioni ne!ati"i?. Putem spune K cu mai pu-in) acurate-e K c) "ia-a este o b)t)lie dintre
acid 2i alcalin, deoarece e$act asta +nseamn) p4,ul.
p+ W echilibru acidKalcalin W ionizare W O.1.4.
/ntorc*ndu,ne la ap) K atunci c*nd e$ist) mai mul-i ioni 4N +n ap) dec*t ioni O4,, p4,ul "a fi acid, iar
atunci c*nd sunt mai multi O4, dec*t 4N este "orba despre ap) alcalin).
&) recapitul)m ceea ce am discutat p*n) acum.
_ -ichidul acid sau alcalin este mAsurat cu a%utorul p+
_ p4,ul este o m)sur) a ionilor 4N
_ Cu cHt sunt mai mulIi +, Lntr&un lichid, cu atHt este mai `\acid`\
_ 0ai mulIi O+&, mai alcalin
_ $cid Bi alcalin din punct de #edere electric LnseamnA ioni de hidrogen care sunt LncArcaIi cu o sarcinA electricA
poziti#A sau negati#A.
_ *oate procesele chimice din corpul #ostru Lncep Bi se Lncheie Ln momentul Ln care sarcina electricA a unui atom
se potri#eBte cu sarcina electricA a altui atom. ;ArA electricitate nu se LntHmplA nimic. De aceea Ln corp
electricitatea Bi chimia sunt unul Bi acelaBi lucru.
A-i +n-eles ceea ce am discutat p*n) acum8 ac) nu, ") ro! s) reciti-i materialul, pentru c) ceea ce
urmeaz) +n continuare se bazeaz) pe +n-ele!erea anterioar) 2i este c.eia secretului s)n)t)-ii 2i stop)rii
procesului de +mb)tr*nire.
O.[. deci apa poate con-ine ioni de .idro!en. J,a-i familiarizat cu folosirea cu"*ntului Zion58 3n ion este
un atom cu o sarcin) electric).
Putem s) m)sur)m p4,ul folosind o .*rtie special), sau un p4metru electronic. &cala este intre 7 2i B:,
p4 G fiind neutru, nici acid, nici alcalin. &au putem folosi un O'Pmetru care ne spune mai multe. Ne
arat) O P o$idare sau ' P reducere adic) Poten-ialul donator al unui lic.id. Asta +nseamn) O'P
>Poten-ialul O$idantQ'educ)tor sau Poten-ialul 'edO$ _c.imie?
O$idarea +nseamn) capacitatea de a o$ida. A distru!e, a dezinte!ra, iar e$emplul folosit anterior cu un
cada"ru este e$celent. Acesta se o$ideaz).
'educerea nu este la fel de u2or de +n-eles. 9tiin-ific, +nseamn) a d)rui, a dona, astfel dac) un lic.id are
Zpoten-ial reduc)tor5 acesta are capacitatea de a dona ener!ie corpului.
O'Pmetrul m)roar) de fapt sarcina electric) a apei 2i dac) cite2te de la zero +n sus, este o$idant >acid 2i
un Zt*l.ar5 ionic?. ac) "olta#ul este ne!ati" este reduc)tor >alcalin 2i un donator?%
Acum putem +ncepe s) +n-ele!em c) nu "orbim doar despre ale!erea unor alimente 2i b)uturi alcaline.
Noi ale!em felul +n care Zalcaliniz)m5 2i Zener!iz)m5, pentru a ad)u!a depozitului nostru de ioni ne!ati"i
2i a neutraliza atomii +nc)rca-i poziti" >ionii poziti"i?, acizi din corpurile noastre.
Acum a#un!em la ni"elul fundamental 2i folosim apa pentru a aduce aceast) ener!ie +n corp.
e ce ar fi at*t de bine pentru "oi8 Obser"a-i rapid s*n!ele. up) cum 2tim, s*n!ele are foarte mult) ap)
+n el 2i de aceea e$ist) o cantitate din cele M tipuri de ap), acid) 2i alcalin). Atunci c*nd sunt mai mul-i
ioni alcalini sub forma O4, e$ist) mai mult o$i!en +n s*n!e, disponibil pentru noi ca un combustibil
instantaneu pentru "ia-). e fapt, dac) s*n!ele "ostru este doar un pic mai alcalin >de la p4 G,6 la G,:A?,
acesta "a con-ine cu apro$imati" MQ6 mai mult o$i!en%
/mi amintesc primele s)pt)m*ni +n care consumam apa alcalin)T eram ca un copil +n ziua de Cr)ciunT m)
trezeam la ora 6 diminea-a 2i c)utam cadourile% A"eam at*t de mult) ener!ie% esi!ur, de +ndat) ce
sistemul a +n-eles c) a"ea aceast) nou) por-ie de o$i!en, i,a dat o folosin-) potri"it), folosind surplusul
pentru o ener!ie sus-inut) +n timpul zilei.
(ste oare posibil ca letar!ia pe care s,ar putea s) o sim-i-i s) fie doar incapacitatea de a purta o$i!enul +n
s*n!ele "ostru8 Pute-i s) ") ima!ina-i efectul unor ni"ele corespunz)toare de o$i!en +n s*n!ele unui
atlet, sau al unui sporti"8
C*-i"a oameni m,au +ntrebat de ce au at*t de mult) ener!ie de la suplimentele cu o$i!en >Pero$id de
4idro!en _ap) o$i!enat)?. Nu este !reu s),i identific)m c) sunt persoane acide 2i f)r) +ndoial) acei
oameni care s,au sim-it ener!izati de la acele suplimente sunt cu to-ii, dup) p)rerea mea, bloca-i +ntr,un
mod de "ia-) acid.
(u nu simt nici un fel de ener!izare de la suplimentele cu o$i!en, astfel am tras concluzia c) o$i!enul
este de#a disponibil +n circuitul meu san!"in alcalin ec.ilibrat, iar oamenii care simt o ener!izare sunt
deficien-i, sau acizi. (ste lo!ic%
Nu este aceast) informa-ie fabuloas)8 &unt at*t de recunosc)tor c) am +n")-at despre acidQalcalin% Ne,am
str)duit cu to-ii s) descoperim cele mai noi suplimente sau remedii miraculoase pentru a ne Zrepara5
bolile, c*nd a#utorul real poate fi ob-inut folosind substan-a din care noi suntem forma-i cu
preponderen-).
Care este aceasta8 Apa%
Noi suntem G7L ap) K totu2i am i!norat acest fapt cu des)"*r2ire% Astfel acum "om "edea cum apa ne
poate sc.imba fundamental. /ns) pentru a reu2i trebuie s) ") ar)t ce se +nt*mpl) +ntr,un corp acid K iar
dac) nu face-i parte dintre acei unu la B77 de oameni care sunt alcalini +n mod natural, este "orba despre
corpul "ostru%%%
4aide s) ne ima!in)m c) am +nfulecat un bur!er uria2, +mpreun) cu o b)utur) dulce pe m)sur). /nc) din
momentul +n care se afl) +n !ur) K neuronii trimit de#a semnale spre stomac. 'eceptorii din !ur) au
m)surat p4,ul m*nc)rii 2i >nu m) +ntreba-i cum?, sistemul "ostru ner"os i,a comunicat stomacului c)
!ustarea monstruoas) Zse apropie5.
Ma#oritatea oamenilor au impresia c) stomacul este un s)cule- cu acid +n care bur!erul se "a dizol"a. Nu
este ade")rat.
&tomacul "ostru este un recipient obi2nuit s) men-in) o anumit) cantitate de acidT nici prea mult, nici
prea pu-in K a2a cum este calculat de !ur) >2i cred eu 2i de oc.i K cu to-ii am auzit zicala, oc.ii lui sunt
mai mari dec*t stomacul%?
Nu "e-i !)si un sac mare cu acid acolo. Je-i !)si un amestec controlat precis, antrenat prin e"olu-ie s)
lucreze doar cu cantitatea potri"it) de .ran) pentru a o di!era 2i a o l)sa s) treac) +n intestinul !ros pentru
absorb-ie. Ceea ce nu "e-i "edea este bicarbonatul de sodiu care este e$tras de asemenea din circuitul
san!"in, care +mbrac) suprafa-a intern) a stomacului pentru a,l prote#a de acid. Apropo, acidul este li"rat
+n stomac tot din rezer"ele din s*n!e, cunoscut ca Ztampon acid5. ac) mai a"em timp "om "orbi 2i
despre oamenii +n "*rst) care au o cantitate mai mica de acid, +ns) acum s) urm)rim ideea.
Acum c) a-i +n!.i-it acest amestec McMizerabil, corpul "ostru are mari 2anse s) +n-elea!) c) tocmai a
+n!.i-it ce"a cu poten-ial uci!a2. Corpul 2tie c) dac) p4,ul s*n!elui coboar) la "aloarea neutr) G, +n loc
de "aloarea sa normal) p4 G,6A, "e-i intra +n com) 2i "e-i muri. C.iar +n acest moment, prin bun)"oin-a
Corpora-iilor 0ast 0ood ] rin=, corpul "ostru a fost inundat cu acizi 2i p4,ul s*n!elui "ostru +ncepe s)
scad) rapid. &uprarenalele "oastre -ip)% (le ") spun c) situa-ia este +nfrico2)toareT +ns) 2ti-i ce"a8
Joi a-i interpretat mesa#ul ca Z2ocul5 pe care +l a"e-i +ntotdeauna c*nd be-i Coca. e fapt a-i +n")-at s)
iubi-i aceast) senza-ie%
&uprarenalele sunt primul nostru sistem de a"ertizare. (le comunic) tuturor sistemelor noastre s)
opreasc) totul 2i s) furnizeze minerale alcaline, sau ioni ne!ati"i O4, pentru a neutraliza flu$ul acid.
&istemele noastre principale sunt conectate s) r)spund) deoarece este o c.estiune imperati") de
supra"ie-uire. J) +nso-esc +nc) din (ra Paleolitic). Nu di!era-i pr*nzul +n timp ce ") urm)re2te un
dinozaur K niciodat) nu a-i f)cut acest lucru, deoarece a-i +n")-at c) moartea este rezultatul ambelor
scenarii.
eci ce se +nt*mpl)8 (i bine, Zalerta c)tre toate sistemele5 solicit) mai +nt*i pancreasul, pentru c) una din
sarcinile pancreasului este s) secrete c.ilul alcalin care neutralizeaz) acizii amesteca-i acum cu .rana
care se mi$eaz) acum +n stomac.
Problema real) este c) ",a-i format un obicei. Nu numai ca a-i m*ncat Iur!eri, Cartofi Pr)#i-i 2i a-i b)ut
Co=a la pr*nz, a-i continuat cu bere, a-i m*ncat 2i multe !lucide din fructe pentru c) cine"a ",a spus c) ar
trebui s) m*nca-i mai multe fructe 2i ",a-i stresat la munc). A-i t*l.)rit pancreasul at*t de mult timp +nc*t
este pur 2i simplu epuizat. Nu mai are nimic de oferit.
e aceea urm)toatea c.emare c)tre -esuturile corpului ZAlcalin8 Alcalin8 Oricine85 &cuze. Nu mai e
nimic aici.5 3rm)toarea oprire sunt oasele 2i din-ii 2i A, ne erod)m propriul sc.elet pentru a ne .r)ni
obiceiul acid. Acesta este un moti" important pentru care ast)zi este o epidemie de Osteoporoz) +n -)rile
occidentale.
/ntre timp, pentru c) p4,ul s*n!elui coboar) periculos de mult, stomacului i s,a spus s) +nceteze procesul
2i s) permit) corpului s),2i foloseasc) ener!ia disponibil) pentru alcalinizarea acestui flu$ acid, deci ce
face acesta8 Arunc) Mc/nc)rc)tura pe #um)tate procesat) +n intestinul !ros.
(ste acid), este plin) de cocoloa2e, pe #um)tate di!erat), iar s)racul pancreas, paznicul intestinului !ros,
nu poate face nimic pentru a sc.imba situa-ia 2i pentru a,2i +ndeplini misiunea de prote#are a p*ntecelui.
(ste ca o +nc)rc)tur) de de2euri to$ice care se strecoar), iar santinela nu poate +mpiedica acest lucru, este
nea#utorat).
P*n) acum inund) intestinul 2i pentru c) de at*t de mult timp sunte-i acizi K un rezultat al acidozei este
constipa-ia din cauza faptului c) apa din scaune este absorbit) +n ca"itatea abdominal) pentru a a#uta la
+mpin!erea !unoiului K "ezica biliara este ceea ce doctorii numesc Zlene2)5. &e mi2c) +ncet pentru c) este
plin) de e$cremente pietrificate. 9i fiind acid, arde pliurile absorbante ale pere-ilor intestinali pe traseu,
p*n) +n punctul +n care poate e$ploda inund*nd ca"itatea abdominal) cu mizeria putred) 2i acid)
McFunoi care doar cu c*te"a ore +n urm) era pe un raft +ntr,un fast food.
Acum ne afl)m +n momentul +n care toate efectele acidit)-ii e$cesi"e conspir) +mpotri"a noastr) 2i a
s)n)t)-ii noastre "iitoare.
ar mai +nt*i, 2ti-i "oi ce este de fapt un radical liber8 (ste un atom, sau ion de o$i!en +nc)rcat poziti" 2i
a2a cum am +n")-at acesta este o$idant, dezinte!reaz), o$ideaz) 2i epuizeaz).
/ntr,un corp perfect lucrurile se desf)2oar) perfect. /n acest corp perfect o$i!enul poziti" are o utilizare
perfect) ca un mic !unoier, deplas*ndu,se 2i reac-ion*nd cu !unoiul, to$inele, sau materia +n putrefac-ie
pentru a le o$ida 2i a le descompune +n componentele lor de baz).
Aminti-i,") c) am spus ce se +nt*mpl) +ntr,un sistem perfect, +ns) un sistem acid nu este un sistem
perfect. A2a cum am discutat de#a, aproape toate sistemele dintr,un corp acid se afl) +n asediu 2i
func-ioneaz) la un poten-ial mult mai redus dec*t cel pentru care au fost proiectate. Astfel lucrurile mer!
r)u. &istemele func-ioneaz) ori mai mult, ori mai pu-in dec*t necesar, ori +ntr,un mod +n care nu ar trebui.
Asta se +nt*mpl) cu sistemul nostru de radicali liberi. /ntr,o stare de asediu, sau aciditate, el produce prea
mul-i radicali liberi, >mai bine mai mul-i dec*t s) nu fie insuficien-i? iar particulele acti"e ner)bd)toare
o$ideaz) tot ceea ce +nt*lnesc +n calea lor% Nu doar alimentele putrede sau reziduurile, ci 2i celulele
s)n)toase% e aceea oamenii de 2tiin-) spun c) radicalii liberi ne +mbatr*nesc. (i sunt acizi K +nc)rca-i
poziti", ac-ion*nd la stimulii acizi, +ntr,un sistem acid.
Cum ar putea ei s) lucreze +n modul +n care au fost concepu-i8
Ce putem face +n aceast) situa-ie mizerabil)8 Jedem reclamele str)lucitoare pentru capsulele, tabletele
anti,o$idante, sucurile e$otice 2i altele asemenea 2i c.eltuim 2ase, 2apte, zece dolari pe zi +n!.i-indu,le.
Ce con-in aceste mici capsule8 Con-in substan-e c.imice care au +n compozi-ie ioni de .idro!en donatori
>O4,?, sal"atorii "ie-ii noastre% /n loc s) bea ap) alcalin) +nc)rcat) cu ace2ti ioni la apro$imati" M
cen-iQlitru, oamenilor li se spune c) trebuie s) consume aceste pilule antio$idante% Ce pro!ramare,
companiile c*2ti!a milioane propa!*nd aceast) teorie%
Ne +ntreb)m dac) apa func-ioneaz). Cu trei ani +n urm) am participat la o e$pozi-ie de sisteme pentru
s)n)tate, timp de 6 zile am fost la standul nostru. Trei zile de discu-ii non stop, iar c*nd mi,a zis cine"a
c) e$ist) un stand unde poate fi testat) capacitatea antio$idant) prima mea reac-ie a fost c) este imposibil
s) am o "aloare bun). (ram prea obosit. Totu2i, era !ratuit, 2i lucrurile se lini2tiser), a2a c) m,am dus s)
")d despre ce este "orba. (ra un b)rbat, un computer 2i raportul care ie2ea dintr,o imprimant). (l +ncerca
s) "*nd) oamenilor pastilele sale antio$idante, +ns) a fost bucuros s) m) testeze. HAm "orbit continuu 6
zile.< am spus eu. HPoate s) func-ioneze8<
HNu are nici o importan-),< mi,a r)spuns. HCapul de m)surare m)soar) carotenul din piele, iar acesta este
cel mai bun indicator pentru capacitatea antio$idant).<
H9i care ar fi o "aloare bun)8< am +ntrebat. (l mi,a e$plicat c) cea mai +nalt) "aloare pe scala
computerului este 67, +ns) foarte pu-ini oameni a#un! +n apropierea acestei "alori.
Am descoperit +nc.eietura m*inii, el a aplicat capul de m)surare 2i un minut mai t*rziu a tip)rit
rezultatele, pri"indu,le contrariat.
H&unte-i si!ur c) nu lua-i nici un fel de antio$idant8< m,a +ntrebat cu un aer suspicios.
HAbsolut si!ur.< am r)spuns. He ce8<
Heoarece "aloarea d"s. este cea mai +nalt) pe care am ob-inut,o +n +ntrea!a s)pt)m*n). A"e-i :7% Ce
face-i ca s) ob-ine-i o "aloare a2a de mare8<
L,am pri"it +n oc.i pentru a,i obser"a reac-ia.
HIeau ap) alcalin).<
/n anii urm)tori am primit telefoane de la clien-i de peste tot. &e pare c) oriunde mer!e cu aparatul s)u de
testare el !)se2te cel pu-in unul din clien-ii no2tri.
HF.ici ce mi s,a +nt*mplat8 Mi,am testat capacitatea antio$idant)% 9i< spun ei.
H9i citirea ta a fost +n afara scalei, nu,i a2a8< zic eu.
He unde 2tii8< m) +ntreab) uimi-i.
Astfel (3 9TI3 c) apa alcalin) func-ioneaz) ca un antio$idant puternic. Toate alimentele alcaline au
efect +ntr,o anumit) m)sur), +ns) este foarte lo!ic c) fiind G7L ap) 2i apa fiind peste tot +n corpul nostru,
atunci apa +ntr,o form) antio$idant) este un mod mult mai eficient 2i economic de a ani.ila radicalii
liberi dec*t .rana, sau pilulele.
($ist) sute de m)rturii pe care le,am primit +n ultimii G ani despre efectele 2i puterea consumului apei
IonLife. Acestea sunt po"e2ti ade")rate de la oameni ade")ra-i, a2a cum sunte-i 2i "oi: atle-i, casnice,
oameni de afaceri, medici, terapeu-i naturali2ti, familii tinere 2i mature. Pute-i !)si c*te"a dintre ele pe
site,ul, sau +n bro2urile noastre, sosesc +n fiecare s)pt)m*n) 2i +ntotdeauna sunt uimitoare.
C*nd +ncepe acumularea de2eurilor acide care contribuie la +mb)tr*nire8
Oamenii de 2tiin-) spun c) +mb)tr*nirea +ncepe c*nd copilul este +n-)rcat. 3n copil nen)scut se .r)ne2te
cu nutrien-i prelua-i de la mama sa, +n timp ce se afl) +n uter, iar corpul copilului de"ine alcalin, datorit)
consumului de minerale alcaline.
/n mod natural, acest lucru este !enerat de eliberarea de minerale alcaline de c)tre mam). Aceast)
eliberare de minerale alcaline +n timpul sarcinii sl)be2te temporar corpul mamei, pro"oc*nd pierderea
poftei de m*ncare etc. Copilul "a r)m*ne alcalin +n timpul al)pt)rii, +ns) "a +ncepe s) +2i reduc)
alcalinitatea dup) ce +ncepe s) m)n*nce cereale.
ac) +mb)tr*nirea este pro"ocat) de acidoz), atunci solu-ia pentru o "ia-) mai lun!) este eliminarea
de2eurilor acide. Astfel r)spunsul poate fi, neutralizarea meselor acide 2i apa alcalin). Mul-i medici
recomand) o diet) "e!etarian) sau s)rac) +n carne, +ntruc*t mineralele alcaline 2i le!umele a#ut) la
neutralizarea de2eurilor acide. Cum le!umele con-in o cantitate mic) de minerale alcaline, +nseamn) c),
pentru a neutraliza aceste de2euri din corp, trebuie s) consum)m o cantitate mare de le!ume.
Tr)im 2i murim la ni"el celular. Miliardele de celule care compun corpul nostru sunt u2or alcaline, 2i,
pentru a func-iona 2i pentru a r)m*ne s)n)toase 2i "ii, ele trebuie s),2i men-in) alcalinitatea. /ns),
acti"itatea lor celular) creeaz) acid, iar acest acid d) ener!ie celulei 2i o face s) func-ioneze. Pe m)sur)
ce fiecare celul) +2i e$ecut) sarcina sa de respira-ie, aceasta secret) de2euri metabolice, iar aceste produse
finale ale metabolismului celular sunt, prin natura lor, acide. e2i aceste de2euri sunt folosite pentru
ener!ie 2i func-ionare, ele nu trebuie s) fie l)sate s) se acumuleze. 3n e$emplu al acestui lucru este,
adesea, acidul lactic dureros, care se creeaz) +n timpul e$erci-iilor. Corpul "a depune eforturi mari s)
neutralizeze 2i s) deto$ifice ace2ti acizi +nainte ca ace2tia s) ac-ioneze ca otr)"uri +n interiorul 2i +n #urul
celulei, modific*nd +n final mediul celulei. Ma#oritatea oamenilor 2i a medicilor consider) c) sistemul
imunitar este prima linie de ap)rare a or!anismului, dar nu este ade")rat. (ste foarte important, dar este
mai mult un ser"iciu de cur)-are foarte sofisticat. /ns), ca prima 2i cea mai important) linie de ap)rare
+mpotri"a afec-iunilor 2i bolilor, trebuie s) analiz)m c*t de important este un p4 ec.ilibrat +n men-inerea
s)n)t)tii 2i "italit)-ii.
Apa alcalin) de b)ut este un mod u2or 2i eficient de a a#uta la neutralizarea unui or!anism acid.
Apa, ori!inea "ie-ii, con-ine M p)r-i .idro!en 2i o parte o$i!en. Apa alcalin) este apa ce con-ine o
cantitate mare de o$i!en fa-) de .idro!en. I*nd ap) alcalin), sporim aportul de o$i!en, +n compara-ie cu
apa simpl). A"anta#ul apei alcaline este c), +n timpul absorb-iei sale de c)tre corp, a#ut) la neutralizarea
de2eurilor acide, f)c*ndu,le mai solubile +n "asele de s*n!e. Astfel, de2eurile acide "or fi eliminate cu
u2urin-) din corp, sub forma de urin) sau transpira-ie.
ac) ne,am +ntreba ce ne ucide, r)spunsul poate fi ACIOZA. &,a demonstrat c) un or!anism acid,
anaerob >c)ruia +i lipse2te o$i!enul? +ncura#eaz) cre2terea ciupercilor, muce!aiurilor, bacteriilor 2i
"irusurilor. &) analiz)m un e$emplu. ac) am si!ila u2a fri!iderului nostru 2i l,am scoate din priz), 2i
apoi l,am redesc.ide +n dou) s)pt)m*ni, ce am !)si8 Muce!ai, bacterii 2i microbi microscopici care cresc
2i se +nmul-esc. e unde au ap)rut8 Nu s,au putut strecura +n)untru K re-ine-i c) u2a era si!ilat).
')spunsul este . . . c) au fost +ntotdeauna acolo.
Pur 2i simplu, mediul s,a modificat, de"enind mai propice 2i s)n)tos pentru aceste Hcreaturi<. Acest lucru
poate fi asem)nat cu o modificare a terenului nostru biolo!ic dintr,unul s)n)tos, o$i!enat, alcalin, +ntr,
unul nes)n)tos, anaerob, acid. Ceea ce este s)n)tos pentru noi e nes)n)tos pentru atacatorii or!anismului,
iar ceea ce e s)n)tos pentru ei este nes)n)tos pentru corpul nostru.

4n5ele$e#ea pH1l'i
p4,ul >poten-ialul de .idro!en? reprezint) unitatea de m)sur) a acidita-ii sau alcalinit)-ii dintr,o solu-ie.
&e m)sor) pe o scar) de la 7 la B: , cu c*t este mai sc)zut p4,ul cu at*t este solu-ia mai acid) si "iceK
"ersa, adic) cu c*t este mai mare ni"elul p4,ului cu at*t este solu-ia mai alcalin) >sau mai bazic)?. Atunci
c*nd o solu-ie nu este nici acid), nici alcalin) inseamn) c) p4,ul s)u este G, adic) este neutru. Apa este
compusul cel mai abundent din corpul uman, cuprinz*nd G7L din corp. /n corp e$ist) un raport acid K
alcalin >sau acid K bazic? numit p4 care reprezint) ec.ilibrul dintre ionii +nc)rca-i poziti" >care formeaz)
acidul? 2i ionii +nc)rca-i ne!ati" >care formez) alcalinul?. Corpul se lupt) ne+ncetat s) ec.ilibreze
"aloarea p4,ului. Atunci c*nd ec.ilibrul este compromis pot s) apar) o mul-ime de probleme. (ste foarte
important s) +n-ele!em c) nu "orbim doar de aciditatea stomacului sau de p4,ul din stomac. Jorbim, de
asemenea, despre p4,ul fluidelor 2i de cel al -esuturilor din corpul uman, iar asta este o c.estiune total
diferit).
Te&ta5i1%6 aci"itatea &a' alcalinitatea c#p'l'i c' .en,ile "e *6&'#a#e a pH1'l'i
&e recomand) testarea ni"elurilor dumnea"oastr) de p4, pentru a stabili dac) acesta necesit) aten-ie
imediat). 0olosind benzile de testare a p4,ului, ") pute-i stabili p4,ul rapid 2i u2or c.iar acas). Trebuie
descoperite multe aspecte, pentru ca rezultatul test)rii p4,ului s) aib) sens. /n locul unor instruc-iuni
simpliste date aici, se recomand) c)utarea on,line sau cump)rarea unei c)r-i despre acest subiect din
ma!azinul nostru on,line.
pH1'l '#inei
'ezultatele ob-inute in urma test)rii urinei indic) c*t de bine asimileaza corpul nostru mineralele, +n
special calciul, ma!neziul, sodiul 2i potasiul. Ace2tia poart) denumirea de Htampoane acide< deoarece
sunt folosi-i de c)tre corp pentru a controla ni"elul acid. ac) ni"elul acidului este unul ridicat atunci
corpul nu "a fi capabil s) e$crete acid. /n acest caz, corpul, trebuie ori s) +nma!azineze acidul in
-esuturile sale >autointo$icarea? ori s),l Htamponeze< K asta inseamn*nd +mprumutarea de minerale de la
or!ane, oase etc. pentru ca aciditatea s) fie neutralizat).
pH1'l &ali%ei
e asemenea, se poate testa si p4,ul sali"ei. 'ezultatele acestui test ne indic) acti"itatea enzimelor
di!esti"e din corp, +n mod special acti"itatea ficatului si a stomacului. Testarea sali"ei ne dez")luie
flu$ul de en$ime care ruleaz) prin corp precum 2i efectele acestuia asupra sistemelor or!anismului. La
unii oameni rezultatele testelor de urin) si sali") "or prezenta un p4 acid pentru ambele teste. Acesta "a
fi men-ionat ca fiind Hdublu acid<.
Men5ine#ea ec+ili.#'l'i c#ect pent#' &6n6tatea pti*6 pH1'l &ali%ei
Corpul dumnea"oastr) poate asimila mineralele 2i nutrien-ii +n mod corespunz)tor numai c*nd p4,ul
este ec.ilibrat. Astfel, este posibil s) lua-i nutrien-i s)n)to2i, dar s) nu pute-i s) +i absorbi-i sau s) +i
folosi-i. ac) nu ob-ine-i rezultatele a2teptate din pro!ramul dumnea"oastr) nutri-ional sau "e!etal,
c)uta-i un dezec.ilibru acid,alcalin. C.iar 2i un pro!ram "e!etal corect poate s) nu dea roade, +n cazul +n
care corpul dumnea"oastr) se lupt) cu acidoza.

&tarea de acizod) este, pur 2i simplu, lipsa o$i!enului 2i a calciului disponibil pe care or!anismul +l
folose2te cu scopul de a +2i p)stra ec.ilibrul alcalin. Calciul reprezint) p*n) la B,EL din !reutatea noastr)
corporal). (fecti", este liantul care -ine corpul. Calciul este at*t de acti" din punct de "edere bioc.imic,
+nc*t a fost asem)nat cu o caracati-). 3n ion de calciu poate men-ine 2apte alte molecule, +n timp ce se
prinde de o molecul) de ap). Niciun alt ion nu poate face acest lucru. 9i are dimensiunea corect) pentru a
intra +n 2i ie2i din celula uman). /n timp ce face acest lucru, duce un lan- de nutrien-i +n celul) 2i pleac) s)
ia al-i nutrien-i.
Ca#e &'nt ca',ele aci"it65ii7
Moti"ul pentru care acidoza este foarte r)sp*ndit) +n societatea noastr) este, +n principal, dieta american)
tipic), care este prea bo!at) +n produse animale care produc acizi, precum carnea, ou)lele 2i produsele
lactate, 2i prea s)rac) +n alimente alcaline, precum le!umele proaspete. Mai mult, m*nc)m alimente care
produc acizi, precum f)in) 2i za.)r, 2i bem b)uturi care produc acizi, precum cafeaua 2i b)uturile
r)coritoare. 0olosim prea multe medicamente, care formeaz) aciziT 2i folosim +ndulcitori artificiali care
sunt foarte mari produc)tori de acizi. Cel mai bun lucru de f)cut pentru corectarea unui or!anism .iper,
acid este cur)-area dietei 2i a stilului de "ia-).
Ma#oritatea persoanelor care sufer) de un p4 dezec.ilibrat sunt prea acide. Aceast) situa-ie for-eaz)
corpul s) +mprumute minerale, inclusi" calciu, sodiu, potasiu 2i ma!neziu, de la or!anele "itale 2i oase,
pentru a amortiza >neutraliza? acidul 2i pentru a,l +ndep)rta +n si!uran-) din corp. in cauza acestui efort,
din cauza .iperacidit)-ii, or!anismul se poate deteriora se"er 2i pe termen lun!. (ste o afec-iune care
poate sc)pa nedetectat) timp de mul-i ani.
epozitele de calciu reprezint) unul dintre primele semnale de a"ertizare ale unui teren biolo!ic acid.
C*nd se testeaz) locul +n care nu a#un! depozitele de calciu, s,a ar)tat +ntotdeauna c) acestea pro"in din
calciul structural al oaselor 2i din-ilor no2tri 2i niciodat) din calciul din apa sau dieta noastr).
Acest lucru este important, +ntruc*t +nseamn) c) dac) se formeaz) depozite de calciu, 2tim c) terenul
nostru biolo!ic intern este prea acid. Aportul nostru de calciu prin diet) nu -ine pasul cu tamponul de
calciu necesar, 2i e$tra!em cu putere calciul din oasele 2i de la din-ii no2tri. Totul lucreaz) ca un trenule-,
de la oase la fluide 2i celule 2i apoi la s*n!e. Pe m)sur) ce terenul nostru biolo!ic de"ine acid, ni"elul
p4,ului nostru scade. C*nd are loc acest lucru, +ncepem s) pierdem calciul din s*n!e, oase 2i -esuturi.
Acesta este un mecanism de si!uran-). Acum, ni"elul de o$i!en al terenului dumnea"oastr) biolo!ic
scade, l)s*ndu,") obosit, permi-*nd ciupercilor, muce!aiurilor, parazi-ilor, bacteriilor d)un)toare 2i
infec-iilor "irale s) +nfloreasc) 2i s) acapareze corpul. (ste interesant de obser"at c) adesea nu este "orba
numai despre ace2ti in"adatori. ac) a"e-i Candida, probabil c) a"e-i bacterii d)un)toare, ciuperci 2i
parazi-i, deoarece to-i prosper) +n acela2i teren.
Acidoza u2oar) poate pro"oca urm)toarele probleme:
Probleme cardio"asculare, inclusi" comprimarea "aselor de s*n!e 2i reducerea o$i!enului.
Cre2tere +n !reutate, obezitate 2i diabet.
Probleme cu "ezica 2i rinic.ii, inclusi" pietre la rinic.i.
Imunodeficien-).
Accelerarea daunelor pro"ocate de radicalii liberi, care pot contribui la muta-ii canceroase.
/mb)tr*nire prematur).
Osteoporoz)T oase sl)bite, fra!ile, fracturi de 2old 2i pinteni oso2i.
ureri ale articula-iilor, dureri musculare 2i acumulare de acid lactic.
Ni"el sc)zut de ener!ie 2i oboseal) cronic).
3n studiu recent, realizat pe parcursul a 2apte ani la 3ni"ersitatea din California, &an 0rancisco, pe C.777
de femei, a ar)tat c) cele cu acidoz) cronic) sunt e$puse unui risc mai mare de probleme ale oaselor
dec*t cele cu ni"eluri normale de p4. Oamenii de 2tiin-) care au realizat acest e$periment consider) c)
multe dintre fracturile de 2old care apar la femeile de "*rst) medie au le!)tur) cu aciditatea ridicat)
!enerat) de o diet) bo!at) +n alimente animale 2i s)rac) +n le!ume. Acest lucru se +nt*mpl) deoarece
or!anismul +mprumut) calciu din oase pentru a ec.ilibra p4,ul.
American @ournal of Clinical Nutrition
Cea mai mare problem) pe care au descoperit,o oamenii de 2tiin-) este aceea c), +n timp, corpul uman
de"ine lipsit de calciu. 3n compus denumit fosfat de mono,orto,calciu este tamponul c.imic pentru
s*n!e. Acest tampon men-ine ni"elul alcalin >sau lipsa acidit)-ii? din s*n!ele dumnea"oastr). 0)r) acesta,
a-i muri. /n cazul +n care ni"elul acidit)-ii din s*n!ele dumnea"oastr) se modific), c.iar 2i u2or, "e-i muri
imediat. /ns), pentru a furniza suficient calciu pentru amortizare, or!anismul trebuie s) absoarb) suficient
calciu din dieta noastr)T +n caz contrar, corpul "a fura necesarul de calciu din oasele 2i din-ii no2tri. Cu
c*t de"enim mai acizi, cu at*t este mai dificil ca o$i!enul s) fie prezent, astfel c) terenul nostru biolo!ic
de"ine mai anaerob. 0)r) o$i!enarea corespunz)toare, bacteriile, "irusurile, muce!aiurile 2i ciupercile
d)un)toare pot tr)i 2i prospera. Atunci, celulele noastre nu +2i pot e$ercita func-iile lor de +ntre-inere a
"ie-ii +ntr,un mod eficient, +ntruc*t reac-iile noastre c.imico,biolo!ice au ne"oie de o$i!en.

C8te%a Bli C*'ne 9i Rela5ia l# c' Aci"itatea
Cance#'l
Pe m)sur) ce, celulele normale din corp se de!radeaz) 2i se acumuleaz) reziduuri acide, cancerul "a
suferi o transformare !enetic) 2i "a continua s) se propa!e +n scopul de a supra"ie-ui +ntr,un mediu acid.
($ist) dou) teorii cu pri"ire la cauzele principale ale apari-iei cancerului. Prima este teoria deficien-ei de
o$i!en a bioc.imistului !erman, r. \arbac=. Cea de,a doua este teoria celulelor acide a doctorului
#aponez r. Airas.i.
r. \arbac= a descoperit faptul c) atunci c*nd o$i!enul este indep)rtat dintr,o celul) s)n)toas), aceasta,
"a incepe s) se transforme intr,una canceri!en). 0aptul c) r. \arbac= a reu2it s) probeze aceasta teorie
prin multe e$perimente i,a adus acestuia Premiul Nobel.
r. Airas.i a ar)tat c) celulele care supra"ie-uiesc intr,un mediu acid "or dez"olta, in cele din urm),
caracteristici canceri!ene.

C.iar dac) printr,o opera-ie celulele canceroase sunt eliminate, ele "or reaparea, c.iar 2i dup) opera-ie,
deoarece mediul acid "a ram)ne nesc.imbat.
Asa c) noi trebuie s) a#ut)m la pre"enirea acestei situa-ii 2i s) incerc)m s) oprim procesul de dez"oltare
al acidozei, lucru ce se poate realiza printr,o diet) s)n)toas), prin e"itarea stressului, tr)ind +ntr,un mediu
s)n)tos 2i f)c*nd sport.
O.e,itatea
Corpul uman este foarte inteli!ent. Pe masur) ce noi de"enim din ce +n ce mai acizi, corpul nostru +ncepe
s) +2i formeze propriul mecanism de ap)rare ce are ca scop -inerea acidului d)un)tor la distan-) fa-) de
or!anele "itale. (ste cunoscut faptul c) acidul este stocat +n celulele !rase. ac) totu2i acidul intr) +n
contact cu "reun or!an atunci acesta "a +ncepe s) m)n*nce -esuturile cre*nd !)uri +n ele. Acest fapt poate
pro"oca muta-ii ale celulelor. /n acest mediu acid ni"elul o$i!enului scade iar calciul +ncepe s) se
epuizeze.
A2adar, ca 2i mecanism de ap)rare, corpul "ostru poate produce c.iar 2i !r)sime cu scopul de a ") prote#a
de propriul mediu intern mult prea acid. At*t celulele !rase c*t 2i depozitele de celulit) pot fi +n realitate
ambala#ul acidului ce are rolul de a men-ine o distan-) si!ur) +ntre acid 2i or!anele "itale. Fr)simea ")
poate sal"a or!anele "itale de la deteriorare. Mul-i oameni au descoperit faptul c) +ntoarcerea la un mediu
biolo!ic intern s)natos a#ut) la pierderea e$cesului de !r)sime.

Dia.et'l
C*nd reziduurile acide se acumuleaz) +n pancreas poate ap)rea diabetul din cauza lipsei de insulin) din
corp.
octorii spun c) simptomele diabetului apar +n !eneral la persoanele trecute de :7 de ani 2i care nu au
dat nici un semn de predispozi-ie la diabet in primii M7 de ani. e ce sunt ei diferi-i de restul lumii8 /n
!eneral, cantitatea de reziduu acid acumulat) incep*nd cu "*rsta de :7 de ani este mult mai mare dec*t
cea acumulat) in primii M7 de ani, +n mod special din punct de "edere al pancreasului. Totu2i putem e"ita
predispozi-ia pentru diabet dac) elimin)m reziduurile acide din corp prin consumul unei ape s)n)toase.
Hipe#ten&i'nea
4ipertensiunea este o boal) comun) 2i poate fi cauzat) de trei factori:
B. 4ipertensiunea cauzata de +nfundarea "aselor capilare datorate moti"elor de ordin fizicT
M. /n!ustarea "aselor de s*n!e cauzat) de reziduurile acide. /n acest caz presiunea s*n!elui trebuie
s) fie una mai ridicat) dec*t +n mod normal 2i asta pentru a putea furniza cantit)-i de s*n!e
suficiente prin "asele de s*n!e +n!ustate.
6. Lipsa o$i!enului datorat) moti"elor de ordin c.imic 2i anume reziduul acid solidificat pe "asele
de s*n!e.


Hipten&i'ne
4ipotensiunea poate ap)rea pe m)sur) ce mu2c.ii inimii se deterioreaz) din cauza lipsei de ioni de calciu
pro"ocat) de reziduurile acide. 3n pacient care sufer) de .ipotensiune +2i poate rec)p)ta s)natatea prin
simplu consum al unei ape mineralizate s)n)toase. Acest lucru este posibil deoarece ionii de calciu din
apa mineralizat) alcalin) pot a#uta la restabilirea acti"it)-ilor inimii care nu a mai func-ionat normal din
cauza lipsei de ioni de calciu.
Bala "e Rinic+i &i Piat#a la Rinic+i
3na din func-iile ma#ore ale apei alcaline este aceea de a purifica sau de a a#uta la +ndep)rtarea
reziduurilor din corp. Acumularea e$cesi"a in rinic.i a reziduurilor acide +i sl)beste pe ace2tia. C*nd
celulele supra"ie-uiesc +ntr,un mediu acid apar tumori ale rinic.ilor. Pentru a r)m*ne s)n)tos celulele
trebuie s) elimine toate reziduurile acide produse de c)tre ele. ar dac) s*n!ele de"ine 2i mai acid atunci
reziduurile se "or lipi de pere-ii celulelor pro"oc*nd solidificarea florurii acide din rinic.i 2i producerea
de pietre la rinic.i.
O&tep#,a 9i G'ta
Oasele corpului omenesc functionez) ca 2i o banc) de calciu a corpului. 0iind o combina-ie de calciu 2i
fosfor, oasele ram*n s)natoase at*ta timp c*t e$ista o cantitate adec"ata a acestor doua tipuri de
substan-e. Pentru a neutraliza cantit)-ile e$cesi"e de reziduuri acide, corpul incepe s) pri"eze oasele de
calciu, fapt care poate fi d)unator pentru el +nsu2i. &imptomele deficien-ei de calciu nu sunt "izibile
atunci c*nd se face o e$aminare cu raza O ci de"in e"idente abia c*nd 67 K :7 L din calciul oaselor a
fost de#a epuizat.
Futa apare atunci c*nd calciul se acumuleaz) in capilarele "aselor de s*n!e de la m*ini si picioare. /n
mod normal, !uta, apare la +nc.eieturile de!etelor de la m*ini 2i picioare 2i a !enunc.iilor iar unul dintre
cele mai bune tratamente +l reprezint) consumul apei alcaline.
Cn&tipa5ia c#nic6
r. C.oi, medic la 3ni"ersitatea de Medicin) Na-ionala din &eoul, a studiat BA pacien-i >B7 b)rba-i si A
femei? care sufereau de ani de zile de constipa-ie. 'ezultatele au ar)tat c) simptomele de constipa-ie sunt
ameliorate dac) se consum) ap) alcalin) pe o perioad) de B,M s)ptam*ni. oisprezece din cei
cincisprezece pacien-i s,au +ns)n)to2it +n mod remarcabil dup) aceast) perioad). Acest lucru este posibil
deoarece prin lubrefierea reziduurilor secretate pe pere-ii intestinului !ros, e$cre-ia de"ine mai u2oar).
r. C.oi a obser"at de asemenea c), +n urma consumului de ap) alcalin), a a"ut loc 2i o +mbun)t)-ire
remarcabil) +n ceea ce pri"e2te "ioiciunea pacien-ilor s)i.

St#e&&'l 9i Mi$#enele
Atunci c*nd suferim de stress, corpul nostru produce 2i mai mult reziduu acid pro"oc*nd astfel acidoza.
&tressul psi.ic poate fi redus prin odi.n). Totu2i, +n zilele noastre, pentru marea ma#oritate a oamenilor
este foarte !reu s) scape de stressul mental. &tressul pe termen lun! poate cauza probleme !ra"e precum
mi!renele, tulbur)ri mentale, tulbur)ri de temperament 2i dezec.ilibru al e$cre-iei de .ormoni etc.
($ista dou) tipuri de stress. 3nul de ordin psi.ic cauzat de acti"itatea psi.ic) 2i altul numit stress mental
cauzat de oboseala mental).
Pentru a concluziona trebuie s) spunem c) nu e$ist) boli specifice ci doar condi-ii specifice de boal).
De aceea at8t D#: ;'n$ c8t 9i al5ii &'nt "e pa#e#e c6 e!i&t6 "a# &in$'#6 .al6: Acea&t6 .ala
pa#te n'*ele "e aci",6:

Aciditatea in organism
Organismul uman creeaza acizi ca si produsi ai metabolismului. "n plus, acizii mai sunt introdusi in sistem prin
alimentatie. O mare parte din acizi sunt secretati si digerati, apoi sunt preluati de sistemul circulator, filtrati de
catre rinichi si eleminati prin urina. O alta parte a acizilor sunt eliminati din organism prin transpiratie. Organismul
uman poate procesa o cantitate limitata de acizi. Deci, daca aceasta cantitate este depasita organismul de#ine
acid, mediu propice pentru dez#oltarea bolilor.
Dieta zilelor noastre este extrem de acida:
Carnea, inclusi" cea de "ita, porc sau !aina este acida
3ntul, branza, laptele, sunt alimente acide
Orezul este acid
Iauturi precum ceai, cafea sau bauturi racoritoare sunt (OT'(M ( ACI(
Produse carbo.idrate precum cartofi, paste sau paine contin cantitati mari de acizi
$ciditatea din organism este strans legata de aparitia bolilor. O boala are ne#oie de un mediu acid pentru a se
instala. *oate bolile, in afara celor congenitale, sunt datorate alimentatiei, stilului si mediului de #iata, stresului,
etc.
'eflu$ul acid este o boala in care acidul !astric urca in esofa! creand o stare de discomfort si o
senzatie de arsura, care totodata inflameaza si irita mucoasa esofa!iana.
Colesterolul ridicat apare in momentul in care or!anismul produce colesterol in e$ces pentru a
neutraliza cantitatile foarte mari de acizi prezente in san!e inainte ca aceasta sa deterioreze celulele.
Iolile de inima sunt rezultatul acumularii si depunerilor de c.olesterol pe "asel d san!e care duc
la inima, fapt care !enreaza blocarea acestora si iri!are deficitara a inimii
4rin consumul de apa ionizata alcalina mediul acid noci# este inlaturat iar 4h&ul ste adus la o #aloare alcalina.
0ai mult chiar, studiile efectuate in domeniu au e#identiat faptul ca apa alcalina poate a%uta organismul sa lupte
cu bolile si sa intarzie imbatranirea prin:
cresterea .idratarii intracelulare
completarea pro"iziilor de minerale esentiale
stabilizarea si prote#area celulelor
participarea la mentinerea unui ec.ilibru alcalin in san!e
eliminarea si pre"enirea aparitiei deseurilor ce se pot acumula in celule
pre"enirea aparitiei radicalilor liberi in celule
Aciditatea din stomac si apa alcalina
Publicat +n M7 ianuarie M7BB de lo"elife
2na dintre intrebarile puse de persoanele care sunt sceptice in legatura cu consumul de apa alcalina, si cu
utilitatea filtrului de apa $auarion este: 9"e se intampla !u apa al!alina odata a#unsa in stoma!, datorita a!idului
gastri! mediul este puterni! a!id$:. Este o intrebare legitima pusa atat de cei care au cunostinte despre corpul
uman cat si de medici. $m sa raspund la aceasta intrebare odata si pentru totdeauna pentru a sterge orice
indoiala referitoare la beneficitatea consumului de apa alcalina.
4entru a digera mancarea si a omori bacteriile si #irusii introdusi odata cu aceasta, interiorul stomacului nostru
este acid. "n interiorul stomacului 4+&ul se mentine in %urul #alorii C. Cand cosnumam alimente sau bem apa, in
special apa alcalina!, 4+&ul din interiorul stomacului creste. "n acest moment mecanismele de tip feedbacV din
stomac sesizeaza aceasta schimbare si comanda celulelor din peretii stomacului sa secrete acid gastric pentru a
reduce #aloarea 4+&ului inapoi la C, si astfel ca stomacul rede#ine acid. Cu cat bem mai multa apa alcalina, cu atat
stomacul #a secreta mai mult acid, si in aparenta a#em o batalie pierduta.
*otusi, daca intelegem mecanismul prin care peretii stomacului produc acidul gastric, gri%ile dispar. 2n amic
patologist mi&a oferit urmatoarea explicatie: "n corpul nostru nu exista o punga cu acid gastric. Daca ar fi existat,
ea ar fi produs o gaura in corpul nostru. Celule din peretii stomacului trebuie sa produca acid gastric doar in baza
necesitatilor momentane. "ngredientele din celule stomacului care a%uta la productia de acid clorhidric +Cl! sunt
dioxidul de carbon CO'!, apa +'O! si clorura de sodiu 8aCl! sau clorura de potasiu 5Cl!.
1eactia chimica o #edem in ecuatiele chimice de mai %os
8aCl , +'O , CO' W +Cl , 8a+CO@, sau 5Cl , +'O , CO' W +Cl , 5+CO@
Dupa cum se obser#a, din procesul de fabricare a acidului clorhidric rezulta si doua produse secundare si anume
bicarbonatul de sodiu 8a+CO@! si bicarbonat de potasiu 5+CO@! care intra la randul lor in circulatia sanguina.
$ceste bicarbonate sunt tampoanele alcaline care neutralizeaza excesul de acid din sange, ele dizol#a deseurile
acide solide in forma lichida. 8eutralizand deseurile acide solide se elibereaza mai mult bioxid de carbon, care
este transportat la plamani. 4e masura ce organismul imbatraneste, aceste tampoane alcaline se diminueaza< si
astfel apare fenomenul de acidoza.
$cidoza este fenomenul natural ce apare pe masura ce in corpul nostru se acumuleaza tot mai multe deseuri
acide. Obser#am ca, exista o relatie directa intre acumularea de deseuri acide procesul de imbatranire.
Doar din punctul de #edere al #alorii 4+&ului in stomac se pare ca apa alcalina nu a%unge niciodata in organism.
Dar daca pri#im corpul in ansamblu, si tinem cont de echilibru acidKalcalin, exista un castig net al alcalinitatii
organismului cand consumam apa alcalina. Celulele corpului nostru sunt usor alcaline. 4entru ca ele sa produca
acid, trebuie sa produca de asemenea alcalin si #ice#ersa.
$tunci cand 4+&ului stomacului de#ine mai mare de C, stomacul stie ce sa faca ca sa il scada, si produce acid.
*otusi, daca 4+&ul scade sub C, indiferent de cauze, stomacul nu mai are ce sa faca, si are ne#oie de a%utor din
exterior. "n acest caz, acidul clorhidric nu mai este produs de peretii stomacului, deci nu se mai adauga tampoane
alcaline circulatiei sang#ine.
"nca un exemplu in care un organ produce acid pentru a putea produce alcalinitate este pancreasul. Dupa ce
mancarea este digerata in stomac, a%unge in intestinul subtire, iar in acest moment mancarea este atat de acida
incat ar putea gauri peretele intestinului. 4ancreasul pentru a e#ita aceasta problema produce o secretie alcalina
sucul pancreatic!. $cest suc pancreatic este bicarbonat de sodiu, ci se combina cu mancarea acida ce a%unge in
intestin din stomac, din care neutralizeaza acidul. Conform ecuatiei chimice de mai sus, pentru a se produce
bicarbonat alcalin!, pancreasul este ne#oit sa produca acid clorhidric, care este eliberat in circulatia sanguina.
$ti obser#at ca dupa o masa copioasa, apare o stare de somnolenta nu in timpul mesei sau cand mancarea este
digerata in stomac!, cand mancarea digerata iese din stomac in intestinul subtire, acidul clorhidric intra in sange.
"ar acidul clorhidric este principalul element al antihistaminazei, si astfel apare somnolenta.
4rodusele alcaline sau acide generate de organismu trebuie sa aiba o proportie egala si opusa, deci nu exista un
castig net. Echilibrul alcalinKacid general al organismului poate fi modificat prin aport exterior de alimente si apa.
$stfel aportul suplimentar de alcalinitate din exteriorul organismului, prin consumul de apa alcalina, are ca
rezultat o crestere a p+&ului general al corpului nostru.
CopMright /QQ7 de )ang =hang Enterprises, "nc.
Cum testez aciditatea organismului
Publicat +n B: ianuarie M7BB de lo"elife
8ici una dintre metodele actuale de testare a 4+&ului organismului sange, sali#a, urina! nu poate masura cu
suficienta precizie care este ni#elul de aciditate din organism, deoarece aceste teste dau o #aloare a 4+&ului, ce
tine cont doar de rezidurile acide ce se gasesc fluidele corporale sange, limfa, sali#a, urina, mucus!, nefiind un
indicator cert al ni#elului de reziduri acide din sistemul corporal fluidele se afla intr&o continua circulatie prin
tesuturi incercand sa colecteze si sa elimine rezidurile tisulare acide! si o parte din rezidurile acide sunt
solidificate si depozitate in diferite tesuturi si organe.
$stfel tot ceea ce poate fi e#aluat din punct printr&un test de aciditate este doar ni#elul de aciditate al fluidelor
corporale accesibile si nu starea tesuturilor in ansamblu piele, organe, glande, muschi, ligamente, artere, #ase
sang#ine!.
Din nefericire rezidurile acide care nu sunt eliminate de organism ex: urina! sunt reabsorbite din colon in ficat si
repuse in circulatia generala si depozitate din nou la ni#elul tesuturilor ducand la aparitia unor afectiuni di#erse.
A$la aciditatea prin testare P2 urina
)i totusi poti sa iti faci o repede o idee pri#ind aciditate organismului tau prin testarea 4+&ului urinei. $ste te a%uta
sa i&ti dai seama daca aciditatea organismului tau este mult prea mare, deoarece, o persoana cu o doza mare de
acid in corp elimina acizii in exces prin urina.
1ecoltarea pentru examenul de urina se face din prima urina de dimineata sau o proba de urina spontana!, %etul
mi%lociu, dupa o prealabila toaleta locala. 4rima urina de dimineata are a#anta%ul ca este mai concentrata si nu
este influentata de dieta si acti#itatea fizica.
$ceasta analiza a urinei se face prin depunerea unei picaturi de urina pe hartie reacti#a ce poate fi gasita in
farmacii. Culoarea acestei hartii reacti#e se modifica in functie de gradul de aciditate. 4entru un ni#el de aciditate
normal in organism, p+&ul urinar trebuie sa aiba o #aloare intre 7 si 7,? de la a doua mictiune din timpul zilei.
2n singur test de 4+, nu este suficient, de aceea este necesar a se repeta testul cate#a zile consecuti#, pentru a
obtine un p+ cat mai real.
O alimentatie bogata in produse lactate si #egetale poate creste p+&ul urinar adica urina e mai alcalina!, in timp
ce o alimentatie bogata in produse din carne poate scadea p+&ul urinar fac urina mai acida!. Exista de asemenea
o serie de medicamente care crescKscad p+&ul urinar.
2rina proaspata pro#enita de la persoane sanatoase are in general un p+ de intre ? si D.
Cum ar trebui sa consum apa alcalina ionizata?
"ncepe cu ni#elul / de .,?!, consumand intre @ si ? pahare pe zi. Daca apa #a este
benefica, cresteti cantitatea si ni#elul de ionizare.
Cu cat efectele antioxidantilor sunt mai puternice cu atat ni#elul de p+ creste, ar trebui sa
cresteti ni#elele. $ceasta #a depinde in mare parte de forma fizica in care te afli atunci
cand incepi sa bei apa alcalina ionizata. De pilda, daca ai depus un efort considerabil in a
manca corect si in a&ti detoxifia organismul, atunci poti incepe sa consumi apa alcalina
ionizata, de la ni#elul trei.
Daca ai un tratament medicamentos de ce#a #reme, sau urmati o dieta cu mancare
procesata, sau o dieta bazata pe fructe si legume, s&ar putea sa trebuiasca sa incepi sa
consumi apa alcalina ionizata la ni#elul unu. "ncepe prin a consuma @@0 ml de apa, band
incet. Daca nu ai reactii ad#erse, mai poti bea un pahar, mai tarziu, in aceeasi zi. Daca
reactiile ad#erse nu apar, atunci creste ni#elul, in zilele care urmeaza, pana a%ungi la
ni#elul patru. Cu cat este apa alcalina ionizata pe care o consumi, mai puternica, cu atat iti
detoxifica organismul mai bine.
.ste recomandat sa consumam apa intens alcalinizata si ionizata?
Da. $r trebui sa incepem consumul de apa alcalina ionizata de la un ni#el mai mic, si sa
urcam incet, din moment ce o mare parte din #iata am acumulat numeroase toxine in
corp. Daca o persoana, incepe prin a consuma apa alcalina ionizata, la un p+ ridicat, inca
de la inceput, ar putea a#ea dureri de cap sau diaree datorita calitatii de puternic
detoxifiant al acestei ape. $ceasta se aplica in cazul #arstnicilor si celor care au o dieta
saraca sau au luat multe medicamente. 3eti a#ea mai multa energie pe masura ce
intensitatea ionizarii creste.
$oate o persoana sa devina prea alcalina in urma consumului de apa alcalina
ionizata?
)&a stiut ca oamenii consuma cam doi litri de apa alcalina ionizata in fiecare zi si ca au
numeroase beneficii. 4er contrario, cel mai mare dezechilibru care duce la probleme de
sanatate este aciditatea ridicata. Cu cat a#em o aciditate mai ridicata, cu atat mai mari
sunt sansele ca bolile, cum ar fi cancerul sau artrita sa se dez#olte. Oamenii care aproape
intotdeauna sunt bolna#i, au un ni#el scazut al p+&ului, cu cat sunt mai bolna#i, cu atat
ni#elul de p+ este mai scazut.
Are apa alcalina ionizata vreo reactie adversa?
8u are nici unul, atata timp cat este folosita cum trebuie. Consumati numai apa alcalina
ionizata si nu apa acida ionizata. 4ana acum, nu au fost semnalate reactii ad#erse prin
folosirea apei ionizate, atat alcaline cat si acide.
Ce este apa acida?
$pa acida este bogata in ioni de hidrogen si alte minerale acide fosfor, sulf, etc. !, care
face din aceasta un excelent agent de curatare si sterilizare. $ceasta apa este pentru uz
extern si nu trebuie ingerata niciodata. "n multitudinea de beneficii, sunt incluse:
Omoara bacteriile, in mod special cele gasite in legume, fructe, carne si peste.
$%uta la #indecarea taieturilor, a basicilor, a zgarieturilor si a urticariei.
Da senzatie de usurare, in urma muscaturii de tantar, a intepaturii de albina, a iederei
otra#itoare si a ste%arului otra#itor.
;ace parul mai stralucitor si mai fin.
Este si un bun astringent pentru piele, a%uta la tratarea acneii, a eczemelor si a ciupercilor
de pe piciorul atletilor.
Calmeaza pielea crapata, uscata si iritata.
Este eficienta in indepartarea placii bacteriene de pe dinti, si poate fi folosita si in loc de
pasta de dinti.
Calmeaza durerile in gat si pe cele de la ni#elul ca#itatii bucale, cand este folosita pentru
gargara.
4romo#eaza cresterea plantelor si sanatatea, in mod special a ierburilor si a graului.
4relungeste #iata plantelor taiate.
Care este gustul apei alcaline ionizate in comparatie cu apa obisnuita?
2na din remarcile facute in legatura cu apa alcalina ionizata, este ca are un gust mai bun
decat apa obisnuita. $cesta se datoreza moleculelor de mici dimensiuni adunate intr&un
buchet. Deasemenea face ca gustul cafelei, al ceaiului si al sucurilor sa fie mai bun, si este
indicata si pentru gatit deoarece a%uta la hidratarea mancarii, aducand si un plus de gust.
4e langa toate acestea, apa alcalina ionizata nu #a baloneaza, nici chiar daca consumati o
cantitate mai mare de&odata, in comparatie cu apa obisnuita.
Cat timp ramane apa alcalina ionizata, ionizata?
*heoretic, tot timpul. , $ceasta poate fi pastrata, de preferat in sticle sigilate, deoarece
proprietatile apei raman aceleasi, chiar si timp indelungat.
Inainte sa consumati apa alcalina4
5.6 &eutralizeaza oare apa alcalina acidul gastric?7
$ciditateaK$lcalinitatea unei substante poate fi exprimata ca p+, care poate fi de la / pana
la /C. 3aloarea de p+ cea mai recomandata pentru consum este Q, iar cea de acid din
stomac este cam de '. $ceasta inseamna ca alcalinitatea apei alcaline este teoretic de
aproximati# /K/0? /K/00,000 ! iar aciditatea acidului din stomac /K/0 /K/00 !. $dica,
acidul in stomac este mai dens de /,000 de ori decat apa alcalina.
4entru a neutraliza acidul din stomac, care este produs in cantitate de @ litri pe zi, ar
trebui sa consumati @,000 de litri de apa alcalina. $sadar, nu trebuie sa #a ingri%orati ca
apa alcalina #a neutraliza acidul din stomac. Este doar un fel de mancare, care contine
minerale benefice cum ar fi spanacul sau algele marine.

8. 6 +are apa alcalina ne alcalinizeaza corpul?7
Datorita mineralelor care se dizol#a in apa, aceasta de#ine alcalina. Corpul nostru are un
sistem tampon buffer! care mentine p+&ul normal fara sa tina cont de cate substante
acide sau alcaline se gasesc in organism ex: tampon de fosfat sau tampon de
bicarbonat!. $sadar, nu conteaza cata apa ionizata consumati, corpul d#s. nu #a de#eni
supra&alcalin.
4er contrario, aciditatea lichidelor corpului poate cauza probleme de sanatate. De
exemplu aciditatea organismului in care #aloarea p+&ului este mai mica de D.., datorata
unei acumulari de materiale acide in organism pro#enite de la boli ale adultilor cum ar fi
diabetul sau probleme cu rinichii, pot duce la deces.
9. 6 Care este nivelul de pH adecvat pentru organism?7
)untem sanatosi atunci cand #aloarea p+&ului din organism este de la 7.@? la 7.C?, care
este putin alcalin, iar cel al pielii este de la C.? la ?.., care este putin acid. $sadar, apa
alcalina este indicata pentru consum si apa acida pentru a #a spala.
:. 6 Ce tip de apa ar trebui sa consum cand iau medicamente?7
Cand luati medicamentele cu apa alcalina, eficienta acestora poate fi diminuata datorita
absortiei prea rapide in organism sau se pot combina cu minerale. Deci ar fi bine sa le
luati cu apa neutral.
;. 6 .ste apa alcalina mai buna pentru oamenii care se baloneaza usor?7
Gineinteles. 4entru cei care se baloneaza chiar si dupa ce au baut doar apa, metabolismul
care include absortia, circulatia si excretia de apa nu functioneaza cum trebuie. Cu toate
acestea, apa alcalina este absorbita cu rapiditate, circula si este eliminate rapid, astfel
incat nu duce la umflarea corpului. Daca suferiti de edem se#er, ar fi indicat sa consumati
cantitati mici de apa in mod frec#ent, decat sa consumati o cantitate mai mare dintr&o
data.
!. 6 $ot nou nascutii sa consume apa alcalina?7
Da. 8ou nascutilor carora in lapte le este pusa apa alcalina de la ni#elul /, au fecalele de
culoare galbena si nu sunt la fel de bolna#iciosi ca si ceilalti care nu consuma apa alcalina.
Conform unui studiu facut in 6aponia, nou nascutii carora li s&a pus in laptele artificial apa
alcalina ionizata erau aproape la fel de sanatosi ca si cei hraniti cu lapte mamar.
<. 6 Am frisoane si as prefera sa nu beau apa.7
$pa alcalina este absorbita cu usurinta, deci nu cauzeaza dureri de stomac ca alte tipuri de
apa. $sadar cei care au frisoane sau o constitutie slaba o pot consuma fara frica. Cu toate
acestea, le este recomandat sa consume cantitati mici de apa ionizata in mod frec#ent,
decat sa consume o cantitate mare de apa rece dintr&o data, iar apoi sa creasca cantitatea
si sa scada temperatura apei gradual. *emperatura ideala a apei pentru consum este de C
grade.
=. 6 Cata apa ar trebui sa beau?7
2nii recomanda cantitatea de ' litri pe zi, altii @0mlKVg greutate corporala.Cu toate
acestea, din punct de #edere medical, aceasta nu a fost prescrisa corect. 2na dintre
functiile apei este de a elimina toxinele din corp, asadar cantitatea #ariaza de la o
persoana la alta. De exemplu, o persoana ar trebui sa consume mai multa apa pentru a
elimina reziduurile din organism dup ace a facut exercitii sau dupa ce a consumat alcool. '
litri sau mai mult de atat este cantitatea potri#ita pentru ma%oritatea persoanelor. 0ai
nou, in special persoanele care sufera de o boala cronica, cum ar fi sa bea bauturi
alcoolice sau sa fumeze, cei care sunt expusi la poluanti sau consuma semipreparate ar
trebui sa consume mai multa apa.
>. 6 #e ce sunt constipat de fiecare data cand beau apa alcalina?7
$tunci cand consumati apa cu care nu sunteti obisnuit a#and un continut bogat de
minerale, puteti fi temporar constipateKi. )cadeti ni#elul de ionizare al apei la / alcalin
pentru a #a obisnui cu apa inainte sa treceti la urmatorul ni#el iar constipatia #a disparea.
5?. 6 Ce ar trebui sa fac pentru a scapa de constipatie?7
Constipatia poate duce la numeroase boli incluzand hipertensiunea si cancerul etc. Este
cauzata de stres, lipsa de fibre, dieta extrema si retentie de apa etc. apa alcalina #a a%uta
intestinul si #a creste numarul de bacterii benefice, scapandu&#a de constipatie.
4entru a #a #indeca complet de constipatie, este necesar sa consumati destula apa
alcalina de la C la ? litri pe zi ! sa e#itati stresul si sa #a imbunatatiti obiceiurile
alimentare.
55. 6 Am facut urticarie dupa ce am baut apa alcalina.7
De fiecare data cand o persoana isi schimba dieta, se poate produce o asemenea reactie.
De exemplu, ii putem obser#a pe cei ale caror functii gastro&intestinale nu sunt atat de
bune, sufera de diaree atunci cand iau medicamente.
0oti#ul pentru care ai facut urticarie dupa ce ai baut apa alcalina este acela ca, toxinele
pe care le&ai acumulat in organism s&au dizol#at si ti&au iritat pielea. $cest lucru se
intampla atunci cand ai un procent mare de grasime in corp sau o boala cronica.
1eziduurile dizol#ate iti pot da senzate de mancarime, dar #or fi eliminate prin urina. Cand
ai mancarimi ar trebui sa a%ustezi ni#elul p+ la ..
58. 6 Care este nivelul de pH pe care ar trebui sal am cand consum apa alcalina?7
-a ni#elul de ..? pana la Q din #aloarea de p+, apa este mai bine absorbita in organism. Cu
toate acestea daca esti obisnuit sa bei apa neutra sau acida de la robinet printr&un sistem
1KO, nu este prea indicat sa consum temporar apa cu un p+ mare datorita diferentei
continutului de minerale. $r trebui sa consumati apa la ni#elul / #aloare p+&ului este de
7.? la . ! la inceput, iar apoi consumati apa ionizata cu o #aloare a p+&ului de ..? la Q de
obicei, ni#elul ' depinzand de presiunea apei din casa !
59. 6 Cum ar trebui sa depozitez apa alcalina?7
"n apa alcalina, nu se gaseste material germicid cum ar fi clorul, astfel ca aceasta apa nu
trebuie pastrata la temperature camerei ci trebuie consumata in ziua in care a fost
desigilat recipientul. $tunci cand o tineti in frigider, ar trebui sa o tineti intr&o sticla sigilata
si sa o consumati in nu mai mult de @ zile deoarece deoarece p+&ul si O14&ul scad.
5:. 6 $ot consuma apa alcalina o perioada indelungata?7
Oamenii sanatosi care consuma in mod regulat apa alcalina #or ramane in general mai
sanatosi decat cei care nu o consuma.
0ai mult de /0 milioane de %aponezi au folosit apa alcalina de mai bine de @0 de ani, si s&a
demonstrat ca, consumand&o pentru o perioada lunga de timp are efecte miraculoase si
benefice pentru sanatate. 4e langa aceasta, rezultatele cu pri#ire la factorul de risc facute
de catre 0inisterul )anatatii din 6aponia arata ca nu are niciun efect negati# asupra
organismului uman.
5;. 6 #e ce este important ca apa sa contina minerale?7
Chiar daca exista o cantitate mica de minerale in apa acestea:
/! 4romo#eaza formarea si mentinerea apei hexagonale.
'! "mbunatateste dezechilibrul alimentar al celor care au un deficit de minerale care se
datoreaza consumului de mancaruri acide.
@! ;ace apa proaspata, imbunatatindu&i mobilitatea.
C! 4re#ine imbolna#irile
"n special mineralele din apa alcalina #or fi ionizate si #or fi mai usor absorbite in organism
5!. 6 Am avut menstruatie mai abundenta dupa ce am baut apa alcalina.7
$pa poate promo#a circulatia naturala a sangelui, asa ca #a fi mai bine pentru cele care au
menstruatie neregulata sau boli #asculare sa bea mai multa apa. 4e langa aceasta, atunci
cand cele care sufera de dureri menstruale sau care au menstruatie abundenta cu o
culoare nepotri#ita trebuie sa consume apa alcalina, culoarea si cantitatea se #or echilibra
deoarece apa alcalina este absorbita in organism cu usurinta si a%uta la imbunatatirea
circulatiei.
5<. 6 Ar trebui sa consum apa alcalina fiarta?7
$tunci cand fierbeti apa alcalina, puterea de reducere scade iar unele minerale sunt
dezacti#ate, astfel nu este prea indicat sa fierbeti apa decat daca gatiti sau faceti ceai,
cafea.
5=. 6 Ar trebui sa o folosesc la prepararea ceaiului sau a cafelei?7
$pa alcalina #a extrage mai multe ingrediente acti#e din ceai sau cafea, astfel ca puteti sa
utilizati o cantitate mai mica de ceai sau cafea, cu aceleasi efecte.
/Q. > 4oate fi folosita apa alcalina ionizata cand sunt la dieta(>
4uteti tine o dieta mult mai eficient daca consumati apa alcalina pentru ca aceasta a%uta
circulatia in organism.
$pa alcalina:
/!8u cauzeaza probleme gastro intestinale deoarece este absorbita cu usurinta chiar daca
consumati o cantitate semnificati#a.
'! $%uta circulatia in organism si eliminarea de grasimi.
@! 4re#ine problemele de sanatate care ar putea fi cauzate de diete excesi#e cu abundenta
de minerale.
C! ;aciliteaza eliminarea si usureaza constipatia cauzata de o dieta saraca.
?! "ndeparteza reziduurile si furnizeaza apa, pre#enind stricarea pielii in urma pierderii in
greutate.
$tunci cand consumati doua cani de apa alcalina dimineata, inainte de masa si inainte de
culcare, si cate o cana la fiecare ora, care insumeaza de la @ la D litri pe zi, cantitatea de
urina si fecale creste.

)eti ap( pe stomacul gol
"n 6aponia zilelor nostre este foarte popular obiceiul de a bea apA imediat dupA trezire Ln fiecare dimineaIA. 0ai
mult, testele cercetAtorilor au demonstrat #aloarea acestui obicei. 4ublicAm mai %os o descriere a folosirii apei.
4entru cei Ln #HrstA Bi pentru bolile gra#e ca Bi pentru bolile moderne, tratamentul cu apA alcalinA a fost
considerat de succes de cAtre societAIile medicale %aponeze Bi tratament sigur pentru urmAtoarele boli: Dureri de
cap, dureri ale corpului, artrita, boli ale aparatului circulator, aritmii funcIionale ale inimii, epilepsie, dislipidemii,
astm bronsic, tuberculozA, meningitA, boli ale ficatului Bi rinichilor, stAri de #omA, gastritA, diaree, hemoroizi,
diabet, constipatie, bolile de ochi, cancer la organele genitale, dereglAri menstruale, boli ale urechilor, nasului Bi
gHtului.
"etoda de tratament4
/. DimineaIa, imediat dupA trezire, Lnainte de a #A spAla pe dinIi, beIi C x /D0 ml apA alcalinA aproximati# o
%umAtate de litru Ln total!. $pa trebuie sA fie caldA Bi Ln ea se #a dizol#a remediul alcalin prescris.
'. )pAlaIi&#A pe dinIi dar nu mHncaIi Bi nu beIi nimic C? minute.
@. Dupa C? minute puteIi bea Bi mHnca normal.
C. DupA micul de%un, prHnz sau cinA nu mHncaIi Bi nu beIi nimic ' ore.
?. Cei care sunt bAtrHni sau bolna#i Bi nu pot bea C pahare cu apA, pot Lncepe prin a bea apA mai puIinA Bi sA
creascA gradat pHnA la C pahare pe zi.
0etoda de mai sus #a #indeca boli Bi #A #eti putea bucura de o #iaIA sAnAtoasA.
$ceasta metodA de tratament nu are efecte ad#erse< dar la inceputul tratamentului s&ar putea sa fie necesar sa
urinaIi mai mult pentru a elimina reziduurile acide.
DupA #indecare este si mai bine dacA o sA continuaIi acest tratament ca o acti#itate de rutinA Ln #iaIa #oastrA. GeIi
apA alcalinA Bi rAmHneIi sAnAtoBi Bi acti#i.
$entru cei c(rora le place s( bea ap( rece, aceste r@nduri sunt pentru voiA
Este plAcut sA bei o bAuturA rece dupA masA. Dar...
$pa rece #a solidifica mHncArurile uleioase pe care tocmai le&aIi consumat. 2ntul, brHnzeturile, cremele,
mHncArurile gAtite cu ulei, toate #or fi readuse la consistenIa pe care o a#eau cHnd tocmai au fost scoase de la
frigider.
$pa rece #a Lncetini digestia. Chiar Bi produsele pe bazA de cereale D0% din hranA! LBi mAresc consistenIa Bi se
transformA Lntr&o pastA lipicioasA. OdatA ce acest >noroi> reacIioneazA cu acidul, #a fi absorbit mai repede decat
hrana solidA. Ceea ce #a rAmHne, se #a depune ca un strat de murdArie pe intestine.
;oarte curHnd rezer#a de minerale alcaline #a scAdea, #or apArea inflamaIii ale organelor Bi Iesuturilor, #or creBte
depozitele acide Ln corp grAsime, calculi in diferite organe, depuneri pe pereIii #aselor sanguine!.
Cel mai indicat este sA consumaIi supA fierbinte sau apA caldA dupA masA.
"nIelegem acum de ce chinezii, indienii Bi %aponezii beau la masA apA fierbinte. 4oate este timpul sA adoptAm
obiceiul lor de a bea apA fierbinte Ln timp ce mHncAmPPP 8imic de pierdut, totul de cHBtigatN
Eu cred cA dacA mulIi din cei care citesc aceste rHnduri le&ar aplica Bi le&ar trimite mai departe cunoscuIilor lor,
simptomele neplAcute care scad confortul general al #ieIii ar dispArea, iar populaIia ar fi mai sAnAtoasA Bi de ce
nu, chiar mai fericitA.
55 motive pentru care trebuie sa bem apa
B. Apa este elementul principal care permite supra"ietuirea or!anismului uman. O persoana nu
poate trai mai mult de 6 zile fara apa.
M. Or!anismul este alcatuit din GDL apa. Pentru o sanatate buna acest procent trebuie mentiunut
intotdeauna. Nu e$ista alt element sau bautura care sa se substituie apei.
6. Pentru or!anism este foarte dificil sa e$tra!a apa din alte surse. &ucurile acide si alcoolul nu fac
altce"a decat sa elimine apa si calciu din or!anism.
:. Apa #oaca un rol "ital in aproape orice functie a or!anismului nostru
A. Apa este esentiala pentru o di!estie normala, pentru absorbtia substantelor nutriti"e si pentru
reactii c.imice
E. Apa este esentiala pentru o buna circulatie a san!elui
G. Apa a#uta la eliminarea to$inelor din or!anism, in special din tractul di!esti"
D. Apa este indispensabila pentru re!larea temeraturii corporale
C. O insistenta in a a nu bea apa si a o inlocui cu sucuri >cu acid sau fara?, cafea, etc. induce o stare
de des.idratare celulara, situatie in care celulele nu mai sunt .idratate, sunt slabite si sunt
"ulnerabile la boli. Or!anismul de"ine slabit, sistemul imunitar nu mai functioneaza la capacitate
normala lucru care "a duce in final la imbolna"iri, la dezec.ilibrea ale ni"elului P.,ului si alte
complicatii
B7. es.idratarea poate aparea in orice perioada a anului, nu doar pe perioada "erii cand
temepraturile sunt foarte ridicate.
BB. Apa curata or!anismul si a#uta la eliminarea to$inelor. (ste necesara pentru functionarea normala
a tuturor or!anelor.
)auturile racoritoare ne afecteaza
B. Iauturile racoritoare nu numai ca nu aduc aport de apa in or!anism, dar si elimina la randul lor
apa din corp. (le au un efect diuretic prin care elimina mai multa apa decat aduc in or!anism.
Pentru fiecare pa.ar de suc racoritor este necesar sa bem D pa.are de apa, pentru a contrabalansa
efectul ne!ati" pe care acestea le au asupra corpului nostruT
M. Iauturile racoritoare nu "a potolesc setea, si cu atat mai mult nu satisfac ne"oia or!anismului de
apaT
6. Cantitatile mari de fosfati din bauturile racoritoare duc la pierderea de minerale necesare din
or!anismT
:. O lipsa se"era de minerale poate duce la boli ca: boli de inima >lipsa de ma!neziu?, osteoporoza
>lipsa de calciu?, boli mintale >lipsa de fosfor?, etc. Ma#oritatea "itaminelor nu isi pot indeplini
functiile daca mineralele nu sunt prezenteT
A. Ni"elul ridicat de za.ar prezent in bauturile racoritoare forteaza pancreasul sa produca insulina in
abundenta pentru a menine sub control ni"elul !licemiei. 0ortarea pancreasului timp indelun!at
poate duce la slabirea sau imbolna"irea acestuia, rezultatul fiind diabetul za.arat sau alte boli
!ra"eT
E. Iauturile racoritoare afecteaza desfasurararea normala a di!estiei. Cafeina si cantitatile mari de
za.ar prezente in unele sucuri racoritoare opresc sau incetinesc "izibil procesul de di!estie. Acest
lucru se traduce prin faptul ca or!anismul nu mai e$ra!e NICI 3N 0(L de substanta nutriti"a din
alimentele in!erate. Cartofii pra#iti, care sunt di!erati in zile intre!i, combinati cu bauturi
racoritare reprezinta una din cele mai noci"e combinatii pe care un om le poate consuma, in
materie de alimentatieT
G. Iauturile racoritoare sunt 0OA'T( ACI(, atat de acide incat unele pot coroda cutiile de
aluminiu in care sunt ambalate, daca sunt lasate pe raft perioade indelun!ate de timp. Ni"elul P.,
ului la care or!anismul nostrum trebuie sa functioneze este apro$imati" G.7. Iauturile racoritoare
au un P. de M.A , ceea ce inseamna ca introducem in or!anism ce"a, care este de sute de ori mai
acid decat or!anismul nostru. Iolile infloresc intr,un mediu acid. Iauturile racoritoare si
mancarurile acide produc depozite acide in corpul nostrum care se acumuleaza de,a lun!ul anilor
in articulatii si in #urul or!anelor. e e$emplu, P.,ul unui bolna" de artrita este foarte scazut. Cu
cat P.,ul este mai scazut in or!anismul uneo persoane, cu atat mai bolna"a acea persoana este
D. Iauturile racoritoare sunt foarte noci"e pentru or!anismul uman. Nu consumati sucuri racoritoare
cand sunteti bolna"i, Acest lucru "a duce la in!reunarea luptei pe care or!anismul o duce cu
boalaT
B. O'P >potential de o$ido,reducere?
Ce este O14(
Este una din caracteristicile esentiale ale apei ionizate si este un factor de o importanta ma%ora. Celulele
sufera in mod constant sub influenta oxidarii datorate oxgenului acti# radicali liberi!. "maginati&#a un mar
taiat in '. -asat cate#a minute el de#ine maro datorita oxidarii. $celasi process de oxidare are loc si la
ni#elul celulelor, iar radicalii liberi sunt cei responsabili pentru acest lucru. Oxidarea nu poate fi oprita in
totalitate, dar poate fi incetinita, astfel incetinindu&se si procesul de imbatranire. O["D$1E W
"0G$*1$8"1E. $pa ionizata, datorita proprietatilor ei, este un foarte bun antioxidant care combate
radicalii liberi. $cestia sunt asociati cu un numar mare de boli, cum ar fi: cancer, artrita, ateroscleroza,
boala $lzheimer, diabet, etc. O14 inseamna 4otential de Oxido&1educere. $pa are un O14 poziti# sau
negati#, masurat in mili#olti m3. O14&ul negati# este cel care este benefic pentru corpul uman, reducand
oxidarea antioxidant!. O14&ul negati# se gaseste in apa ionizata si in alimentele proaspete, crude. O14&ul
poziti# cel periculos! creste oxidarea deterioarea $D8&ului, a celuelor si tesuturilor, imbatranirea! si este
prezent in apa potabila, apa imbuteliata, ape distilate si precum si in alimentele gatite si prelucrate. 2n
O14 poziti# este regasit chiar si in aerul pe care il respiram de aceea marul din exemplul folosit anterior
se oxideaza!PPP Ceea ce cautam este un O14 negati# cel care nu pro#oaca oxidare! care este un bun
antioxidant si care a%uta la neutralizarea radicalilor liberi, cei responsabili pentru aparitia unei multitudini
de boli si care accelereaza procesul de imbatranire. $pa ionizata alcalina are un O14 negati#, benefic
pentru organismul uman.
P4,ul pentru apa alcalina >"ie? trebuie sa fie de C,B7 iar P4,ul pentru apa acida >moarta? trebuie
sa fie de :. In continuare "om face recomandari pri"ind consumul de apa alcalina si acida in "indecare
urmatoarelor boli:
acnee: se spala fata prima data cu apa acida, dupa care cu apa alcalinaT
afectiuni ale rinic.ilor: se bea cat mai multa apa alcalinaT
aler!ii: se consuma B lQzi apa alacalinaT
ami!dalita, larin!ita: !ar!ara de A oriQzi cu apa acida, dupa care se bea apa acidaT
arsuri: se spar! basicile, comprese cu apa acida B7 minute, se spala cu apa bazica de 6
$ 6T
arsuri in zona stomacului: B77 ! apa alcalinaT
artrita: cantitate cat mai mare de apa alcalina:
astm: B lQzi apa alcalina:
boli de!enerati"e: apa cat mai multa:
cancer: se bea apa alcalinaT
colesterol: se bea apa alcalinaT
colita: se bea B77 ! apa acida > 6G,:7 !rade C? iar dupa M7 min se bea B77 ! apa
alcalinaT se repeta de 6 oriQziT
constipatie: se bea apa alcalinaT
cosuri: B lQzi apa alcalinaT
deficiente ale sistemului imunitar: B lQzi apa alcalinaT
depresie: se bea apa alcalinaT
dermatita: se spala cu apa acida, dupa care se spala cu apa alcalinaT
diabet: se bea cantitati mari de apa alcalinaT
diaree: de doua oriQzi a cate M77 ! apa acidaT
dureri ale inc.eieturilor: se bea B77 ! apa acida, doua zile de 6 oriQziT
dureri de cap: B77 ! apa acidaT
dureri de dinti: clatirea ca"itatii bucale cu apa acidaT
dureri de piept datorate racelii: se spala cu apa acida B7 min, dupa care A min cu
apaalcalinaT
dureri musculare dupa e$ercitiile fizice: in!erare de apa alcalina ionizantaT
fun!i, ciuperci, transpiratia picioarelor: se spala picioarele cu apa acida, dupa care A
min cu apa alcalinaT
!ripa: se bea M77 !rame apa alcalina seara:
!ripa si raceala: !ar!ara B7 minute cu M77 !rame apaT se bea apoi M77 !rame apa
alcalinaT durata M,6 zileT
!uta: cantitate mare de apa alcalinaT
!uturai de fan: BlQzi apa alcalinaT
.emora!ii: se bea apa alcalina in cantitati mariT
.emoroizi: se bea MA7 !rame de apa alcalina din : in : oreT
.erpes:se spala B7 min cu apa acida, dupa care cu apa alcalinaT
.ipertensiune: BlQzi apa alcalinaT
inflamatii: se spala cu apa acida, dupa care compresa de apa alcalinaT
inflamatii ale ficatului: se bea cat mai multa apa alcalinaT
inflamatii ale "a!inului: se spala cu apa acida, dupa care cu apa alcalinaT
ma.mureala: se bea cat mai multa apa alcalinaT
marirea prostatei: se bea B77 ! apa alcalina : oriQzi, timp de D,BM zileT
mi!rena: se bea apa alcalinaT
obezitate: se bea apa alcalinaT
osteoporoza: se bea cat mai multa apa alcalinaT
picior de atlet: se spala zilnic piciorul cu apa acida incalzitaT
pierderea parului: se spala B7 min cu apa acida, A min cu apa alcalinaT
pietre: se bea apa alcalinaT
pietre la rinic.i: se bea apa alcalinaT
probleme ale inimii: se bea B lQzi apa alcalinaT
probleme circulatorii: se bea cantitati mari de apa alcalinaT
psoriazis: se spala zona afectata cu apa acida, dupa care se bea apa alcalinaT
rani si z!arieturi: se spala cu apa acidaT
rau de dimineata: se bea apa alcalinaT
retentie de apa: se bea apa alcalina
tuse: B77 !Qzi apa alcalina, timp de doua zileT
ulceratii ale picioarelor: din : in : ore se spala cu apa acida si se bea zilnic M77,677 !
apa alcalina.
Prezentarea in detaliu a produsului
Din discutiile cu expertii in sanatate s&au identificat in prezent ? pasi simpli pentru repunerea in forma a
organismului si prefigurarea unei #ictorii asupra oricarei boli:
& Detoxifierea corpului & prin indepartarea reziduurilor acide si a toxinelor acumulate zilnic din aer, medicamente,
alimentatie, sau generate pe stres, fiinta recastiga un atribut redutabil in lupta cu boala: #italitatea.
& +idratarea corespunzatoare d.p.d.#. calitati# si cantitati# a corpului & este de baza in asimilarea optima a
nutrientilor la ni#el celular si eliminarea completa si la timp a compusilor metabolici reziduali din organism.
& Oxigenarea corpului & deoarece cancerul si ma%oritatea bolilor nu rezista intr&un mediu oxigenat, oxigenarea
organelor si tesuturilor este un alt mare castig in procesul de refacere generala.
& $lcalinizarea corpului & deoarece cancerul si ma%oritatea bolilor nu pot e#olua intr&un mediu alcalin, aducerea
p+&ului corpului de la acid la alcalin este urmatorul obiecti# al persoanei care doreste sa fie sanatoasa.
& "ntarirea sistemului imunitar & pentru a mari abilitatea corpului de a lupta cu agresiunile din interior si din
exterior si de a pastra constanta homeostazia, inter#entia cu mi%loace naturale special concepute pentru ridicarea
imunitatii este ultimul dar nu si cel din urma pas pentru redobandirea sanatatii si mentinerea ei la standarde
inalte.
$-C$-"8"*$*E$
$lcalinizarea este solutia optima pentru rezol#area problemei acidozei. )olutiile alcaline au un ni#el al p+&ului mai
mare de 7, deci cu cat ni#elul p+&ului creste, cu atat corpul este mai bazic si deci mai putin acid. Deoarece
organismul este format in mare parte din lichide sange!, el are propriul p+, care reprezinta un echilibru de ioni
incarcati. 1eglarea acestuia prin ionizare negati#a duce la alcalinizarea organelor. ;enomenul de alcalinizare
elimina astfel problemele de sanatate legate de prezenta acidozei in organism. $dica o multime de afectiuni care
pe alte cai sunt greu de combatut.
*tiati ca B?
Celulele corpului nostru nu se atin! intre ele, pentru ca inoata in apa, la fel ca si ner"ii. Cind apa din corp
este murdara, ce se intimpla8 Celulele comunica printr,un sistem de tip bio,laser, cu un consum mai mare
de ener!ie. ($ista un tip de apa in interiorul celulei si alt tip de apa in afara ei. &c.imbul intre acestea
purifica celula si o a#uta sa functioneze corect. aca nu bem apa re!ulat, celulele se into$ica. Cind
membrana unei celule nu este bine .idratata, corpul declanseaza un mecanism de ur!enta, ca forma de
aparare si de .idratare.
Membrana se imbraca intr,o pelicula protectoare, ca o crema, care impiedica uscarea. Ce este aceasta
pelicula8 (ste colesterol. Corpul nostru se prote#eaza de des.idratare cu a#utorul colesterolului. &tudiile
efectuate au aratat ca in C7 L din cazuri, colesterolul scade in MB de zile de baut apa corect, ceea ce
inseamna ca in C7 L din cazuri colesterolul este crescut din cauza des.idratarii.
"ntrebari frec#ente
/! Ce asteptari trebuie sa am consumand apa ionizata alcalina(
1: $cest lucru depinde initial de ni#elul la care incepti sa beti apa ionizata alcalina. $pa ionizata confera
organismului o cantitate importanta de oxigen, acest lucru ducand la un aport suplimentar de energie. $pa
ionizata are un gust mult mai fin decat apa obisnuita de baut. )e poate folosi pentru a prepara cafea, ceai, sucuri,
etc., mult mai bune decat cu apa con#entionala. $pa ionizata alcalina este foarte indicata la gatit pentru ca
hidrateaza si extrage aromele din alimente. *otusi, schimbarile sur#enite in organism in urma consumului acestei
ape #or fi mult mai subtile si mai importante. Daca ati acumulat reziduuri acide in organism, acest lucru s&a
desfarusat probabil ani de zile la rand, asa ca #a dura o perioada pentru a in#ersa acest proces. 4e masura ce
organismul D#s. este incet readus la un echilibru al 4h&ului prin consumul de apa ionizata alcalina, #a incepe sa
functioneze din ce in mai efficient si problemele #or incepe sa se corecteze de la sine.
'! Cine trebuie sa consume apa ionizata alcalina(
1: $tat oamenii cat si animalele de companie #or a#ea beneficii de pe urma consumului de apa ionizata alcalina.
@! Exista persoane care nu ar trebui sa consume apa ionizata alcalina(
1: 2nele persoane trebuie sa inceapa consumul de apa ionizata alcalina in cantitati mici zilnice, la ni#elul / de
alcalinitate. $cest lucru este indicat mai ales persoanelor in #arsta, care din pacate, au acumulat de&a lungul #ietii
reziduuri de metale grele sau alte toxine in organism, inclusi# toxine rezultate in urma a ani de zile de tratamente
medicamentoase. Copiii cu #arste de sub @ ani, nu ar trebui sa consume apa ionizata alcalina. Ei pot consuma
doar apa purificata. Copiii cu #arste curpinse intre C si /' ani trebuie sa bea apa ionizata alcalina de ni#elul / sau
maxim '. $cestia nu trebuie sa bea apa ionizata alcalina de ni#ele @ sau C.
C! 4ot lua medicamente sau suplimente cu apa ionizata alcalina(
1: 8u, acest lucru nu este indicat. *rebuie sa luati medicamente cu o ora inainte sau dupa ce ati consumat apa
ionizata alcalina. 4entru a lua medicamente folositi doar apa purificata.
?! 4oate o persoana de#eni prea balcalinac in urma consumului de apa ionizata alcalina(
1: "n general consumul de aproximati# /&' litri de apa ionizata alcalina K zi duce la rezultate foarte bune. 4roblrma
cea mai mare in zilele noastre nu este ni#elul prea alcalin al organismului, ci dimpotri#a ni#elul acidic exagerat.
4+&ul natural al organismului uman este de 7,' masurat in sali#a sau in urina!. Este foarte rar cazul in care cine#a
sa sufere de $-5$-O)") ni#el prea alcalin al 4+&ului!. $r trebui sa consumam mancaruri alcaline frcute, legume!
si apa alcalina intotdeauna.
D! Cata apa ar trebui sa beau si la ce ni#el(
1: *rebuie sa incepeti consumul de apa alcalina la ni#elul / /&@ pahare K zi! timp de o saptamana. 4uteti mari
numarul de pahare chiar din prima saptamana daca nu obser#ati aparitia unor efecte secundare. Daca nu simtiti
simptome asemanatoare cu cel ale unei gripe dupa prima saptamana puteti trece la ni#elul ' de alcalinizare. -a
acest ni#el consumati /&@ pahare de apa K zi. Daca totul decurge bine puteti mari numarul de pahare zilnice. "n
medie stagnati '&@ saptamani la fiec#are ni#el, in timp ce urcati spre #aloarea 4+&ului /0.? ni#elul C!. Cu cat
ni#elul este mai mare cu atat este mai bine pentru ca apa este mai alcalina, mai puternica, mai antiooxidanta si
totodata organismul D#s primeste un aprot suplimentar de oxMgen.
7! Cand o sa incep sa obser# beneficiile consumului de apa alcalina(
1: $cest lucru #ariaza de la persoana la persoana. 4uteti obser#a raspusuri positi#e la apa alcalina inca din prima
zi sau dupa un timp mai indelungat, cate#a saptamani.
.! De ce unele persoane prezinta simptome asemanatoare gripei in momentul cand beau apa alcalina pentru
prima data(
1: Daca incepeti consumul de apa alcalina direct la un ni#el mare 4+ ridicat! atunci puteti obser#a astfel de
simptome. 4rocesul de ionizare creeaza molecule de oxigen care sunt la %umatatea dimensiunii obisnuite.
0oleculele de apa sunt scindate din grupuri de cate /' in grupuri de cate D. De aceea apa ionizata alcalina mai
poarta si denumirea de bapa redusac. Datorita acestei scindari si prin faptul ca moleculele sunt la %umatatea
marimii lor se reaizeaza o oxigenare si absorbtie mult mai usoara si mai buna, precum si o detoxifiere
imbunatatita. $cesti factori pot da simptome asemanatoarei gripei daca se incepe utilizarea apei alcaline direct la
un ni#el mare @ sau C!.
Q! Cum influenteaza apa alcalina altletii si sporti#ii(
1: "ntr&un mod foarte poziti#. 8i#elul de oxMgen din sange #a creste in momentul cand consumul de apa alcalina
este constant. $cest lucru #a da sporti#ului o rezistenta mai mare si o functionare a musculaturii mai buna.
+idratarea corespunzatoare sustine raspunsurile organismului in toate acti#itatile, dar in cazul unor atleti sau
sporti#e de peformanta acest lucru de#ine si mai important. 8umeroase studii realizate incepand inca din /QC0
au demonstrate ca si o deshidratare usoare duce la pierderea perfomantei. $pa alcalina a%uta la neutralizarea
acidozei rezultata din effort fizic acumularea de acid lactic!. Este recomandat consumul a '&@ pahare de apa
alcalina cu ' ore inainte de inceperea antrenamentelor si /&' pahare din '0 in '0 de minute in timpul
antrenamentului., in functie de greutatea corporala.
e ce apa pura >obtinuta prin osmoza in"ersa? si apa distilata nu sunt bune pentru tine
"oltan P. ,ona MD, M2c
"n timpul celor /Q ani de practica medicala am a#ut oportunitatea sa obser# efectele consumului diferitelor tipuri
de apa potabila asupra sanatatii. Cei mai multi dintre #oi sunteti de acord ca exista un risc in a consuma apa
nefiltrata de la robinet datorita clorului, fluorului, diferitilor paraziti. 0ulti fanatici ai sanatatii sunt surprinsi sa ma
auda spunanad ca a consuma regulat apa pura sau distilata reprezinta un pericol.
Distilarea este procesul prin care apa este fiarta, iar #aporii rezultati sunt condensati. $pa obtinuta
prin distilare sau prin osmoza in#ersa nu contine minerale si din aceasta cauza are proprietatea de a absorbi
substante toxice din organism si de a le elimina. )tudiile au confirmat beneficiile consumului de apa pura pentru o
perioada scurta de timp cate#a saptamani! & curatarea si detoxifierea organismului in cazurile de imbolna#iri.
4ostul cu apa pura poate fi periculos datorita pierderii rapide a electrolitilor sodiu, potasiu, clor! si a mineralelor
ca magneziu, calciu, ceea ce duce la batai neregulate ale inimii si tensiune ridicata.
7atitul cu apa pura scoate mineralele din alimente si le micsoreaza #aloarea nutriti#a.
$pa pura este un absorbant acti# si cand intra in contact cu aerul, absoarbe bioxidul de carbon, de#enind acida.
Cu cat o persona consuma mai multa apa pura cu atat organismul ei de#ine mai acid. "n conformitate cu $gentia
de 4rotectie a 0ediului din ).2.$., apa >pura>, fiind o apa lipsita de minerale, este foarte agresi#a si tinde sa
dizol#e substantele cu care intra in contact. Gioxidul de carbon din aer este absorbit rapid, facand apa acida si mai
agresi#a. 0ulte metale pot fi dizol#ate de apa pura.
Cele mai toxice bauturi comerciale pe care omul le consuma ex.: cola si alte bauturi nealcoolice! sunt facute cu
apa pura. )tudiile au aratat in mod clar ca persoanele care consuma in mod regulat astfel de bauturi cu sau fara
zahar! elimina cantitati mari de calciu, magneziu si alte minerale in urina. Cu cat se pierd mai multe minerale cu
atat, cu atat creste riscul pentru osteoporoza, osteoartrita, hipotiroidie, boli coronariene, tensiune ridicata si o
lunga lista cu boli degenerati#e asociate cu imbatranirea prematura.
2n numar tot mai mare de specialisti in sanatate si oameni de stiinta din intreaga lume sunt de acord cu teoria ca
imbatranire si imbolna#irea sunt strans legate de de acumularile de reziduuri acide din organism. Exista o
cantitate mare de documentatie stiintifica care arata ca imbolna#irea arterei coronariene, tensiunea ridicata se
supun acestei teorii. O dieta proasta poate fi partial de #ina pentru acumularile de reziduuri. Carnea, zaharul,
produsele din faina alba, mancarea pra%ita, sucurile artificiale, mancarea procesata, alcoolul, produsele lactate si
alte mancaruri nesanatoase determina organismul sa de#ina tot mai acid. )tresul, mental sau fizic poate duce la
depozite acide in corp.
Exista o corelatie intre consumul de apa moale apa pura este foarte moale! si frec#enta bolilor cardio#asculare.
Celulelelor, tesuturilor si organelor nu le place sa stea intr&un mediu acid si #or face orice ca sa neutralizeze
aceasta aciditate, inclusi# sa scoata minerale din oase si sa produca bicarbonat in sange.
Cu cat creste consumul de apa pura, cu atat creste deficienta de minerale si aciditatea. $m efectuat peste @000 de
analize combinate pentru sange, urina, fire de par! pentru a determina cantitatea de minerale din corp. "n cele
din urma, aproape fara exceptie, persoanele care consuma apa pura in exclusi#itate, sufera de deficiente de
minerale.
Cei care suplimenteaza consumul de apa pura cu minerale au o deficienta mai scazuta de minerale, dar
organismul lor nu este hranit in mod corespunzator ca al celor care consuma apa obisnuita.
$pa pura tinde sa de#ina acida si poate fi recomandata ca un mi%loc de extragere a otra#urilor din corp. Odata ce
acest scop a fost atins, consumul de apa pura este o idee proasta.
Apa alcalina ionizata este, probabil, cea mai buna apa de baut. Ioala si moartea prematura sunt cu atat
mai probabile cu cat se consuma mai multaapa pura sau distilata, cu e$ceptia anumitor situatii
MA'T3'II
<: Da#e 4erVins & De la cancer in faza terminala la sanatate deplina
"#e la cancer in faza terminala la sanatate deplina"
>Esti terminat ...nu mai exista nimic cu ce sa te putem #indecaP
Ce ai face daca ai auzi aceste cu#inte(
"n iunie /QQQ, am fost catalogat >fara speranta> pentru boala mea nonhodgCins tcell
lDmphoma. Dupa @ ani de tratamente iata o lista a chinurilor produse de cancer:
F inima, rinichii si ficatul slabite<
F cancer in oase si toate organele stadiul C&exista doar C stadii!<
F febra mai mare de/0C,?d ; C0dC!<
F extirparea splinei<
F transpiratii nocturne si zilnice<
F >galoane> de chimioterapie si cantitati imense de steroizi<
F 7returi si apatie datorita toxinelor folosite ca Etratament:
F transplant de madu#a<
F pierderea parului, slabirea #ederii, muschilor, pierderea simturilor in degete, dureri chinuitoare in gat
si gura<
Cu sistemul meu imunitar se#er compromis si cu cancerul castigand batalia, doctorii nu mi&au mai dat
nici o speranta.
Chimioterapia incercand sa distruga boala m&a distrus pe mine.
"n acest moment mi&am indreptat atentia catre medicina alternati#a sperand sa gasesc ce#a eficient si
ieftin, fiind distrus si din punct de #edere financiar.
Din discutiile cu expertii in sanatate am descoperit ; pasi simpli pentru recastigarea sanatatii si #ictorie
asupra bolii:
#etoxifierea corpului prin indepartarea reziduurilor acide si toxinelor acumulate zilnic datorita poluarii,
medicamentelor, alimentatiei nenaturale, stresului, procesului >normal> de imbatranire.
Hidratarea corpului F temelie in recastigarea si mentinerea sanatatii.
+xigenarea corpului F deoarece cancerul si ma%oritatea bolilor nu rezista intr&un mediu oxigenat.
Alcalinizarea corpului F aducerea p+&ului de la acid la alcalin deoarece cancerul si ma%oritatea bolilor nu
rezista in mediu alcalin. $lcalinitatea este starea >normala> a unei persoane sanatoase.
Intarirea sistemului imunitar pentru a mari abilitatea corpului de a lupta cu bolile si de a mentine
sanatatea.
$m incercat sa descopar cea mai buna solutie pentru un buget atat de restrans ca al meu. *ot cautand
solutii, am descoperit filtrele care produc apa alcalina ionizata, fiind aprobate din punct de #edere
medical din cauza succesului de#odit pe care il au in promo#area starii de sanatate. $pa distilata si cea
obtinuta prin osmoza in#ersa nu se compara nici pe departe cu beneficiile apei alcaline ionizate.
$#eam ne#oie de o apa care sa&mi oxigeneze, sa imi detoxifice si sa&mi alcalinizeze corpul, intarindu&mi
totodata sistemul imunitar pentru ca acesta sa&mi poata asigura #indecarea. $pa alcalina m&a a%utat sa
fac acesti pasi, corpul meu recapatandu&si sanatatea si #italitatea.
#etoxifierea & apa alcalina ionizata a%uta in mod natural la spalarea corpului de toxine si reziduuri acide
fiind un puternic antioxidant. $pa este una dintre cele mai bune surse pentru detoxifiere.
Hidratarea F apa alcalina ionizata este mult mai usor absorbita la ni#el celular hidratand organismul.
+xigenarea F apa alcalina ionizata produce mai mult oxigen pentru celulele noastre decat orice alt tip
de apa: distilata, obtinuta prin osmoza in#ersa, filtrata, imbuteliata, de la robinet. Celulele canceroase
nu traiesc intr&un corp oxigenat corespunzator.
Alcalinizarea F apa alcalina ionizata a%uta la optimizarea p+&ului corpului. )e poate mentine starea
alcalina a corpului cu a%utorul alimentatiei, dar cu apa alcalina ionizata acest lucru se face mult mai usor.
Ca rezultat, aceasta permite corpului sa absoarba si sa utilizeze mai bine nutrientii, mineralele si
suplimentele.

Intarirea sistemului imunitar F cele patru procese mai sus mentionate permit sistemului imunitar sa
raspunda mai prompt si mai adec#at in multele confruntari zilnice. "n medie am consumat zilnic ',? l de
apa alcalina ionizata cu un p+ intre .,? & Q si e lingurita de )are Celtica in dieta mea.
Deci apa alcalina m&a trecut din randul celor condamnati la >moarte sigura> unde ma plasase
comunitatea medicala in randul in#ingatorilor in lupta cu cancerul.
)anatatea si #igoarea mi&au fost returnatePPPPP
Da#e 4erVins
*erminal Cancer )ur#i#or

=: "to )an & Cum am in#ins diabetul si nu numai
$rticol preluat din cartea >"ntinerirea> de +arald =. *ietze, editura 0ix.
5azauaVi OzaJa descrie urmatorul caz :
2n pacient gra# bolna#,amenintat sa&si piarda piciorul prin amputare, a reusit o re#enire
completadatorita tratamentului cu apa alcalina ionozata luata pe cale interna si cu apa alcalina ionizata
in care isi imbaia piciorul afectat de ulceratii.
Omul s&a mutat de la spital, unde medicii doreau sa&i amputeze piciorul, la Centrul 0edical Cooperatist
din 5obe. 2n reporter *3 i&a luat un inter#iu, care a fost difuzat apoi in intreaga 6aponie:
1eporter: >Ce a spus medicul in legatura cu starea piciorului dumnea#oastra(>
Dl. "to: $ spus ca #a trebui sa&mi amputeze piciorul de la genunchi in %os.>
Doctor 5aJamura: >$ceste pete negre se datoreaza incetarii circulatiei sangelui.>
1eporter: >Da, pare o situatie foarte gra#a. Diabetul poate fi o boala teribila. -a celalalt spital dl. "to a
fost tratat cu antibiotice si cu tot felul de medicamente, dar nimic nu a a#ut efect. "n cele din urma,
doctorul a spus ca piciorul #a trebui amputat de la genunchi in %os. -a Centrul 0edical Cooperatist din
5obe urmeza sa&i fie amputate doar degetele de la picior.>
Dupa doua saptamani, reporterul l&a #izitat din nou pe pacient.
Dl. "to: >Celalat medic ar fi dorit sa&mi taie piciorul pe %umatate. $ici mi&au taiat doar degetele de la
picior.>
1eprter: >4are foarte dureros, dar dl."to mi&a dat asigurari ca nu este atat de rau precum pare.>
Dr. 5aJamura: >2mflatura a disparut si pielea a inceput sa creasca in mod natural peste rana, ceea ce
este foarte bine.>
1eporter: >"n afara insulinei necesare pentru reducerea ni#elului de zahar din sange, dl. "to nu ia nici un
fel de medicament. *ot tratamentul se rezuma la ? litri de apa alcalina ionizata pe zi.>
Dl. "to: >"ntr&un fel, pot spune ca nu ma simt deloc obosit.>
1eporter: >Dl. "to isi spala rana cu apa acida, cu #aloarea p+&ului de ',? cate /? minute dimineata si
seara. -&am #izitat din nou in aprilie si am ramas surprins sa #ad cat de bine i s&a #indecat piciorul.
4ri#indu&l, e greu sa&ti imaginezi in ce stare gra#a era inainte.>
1eporter: >Dr. 5aJamura afirma ca inainte de operatie se gandea la un transplant de piele, dar de #reme
ce pielea s&a refacut asa frumos, a renuntat la aceasta idee.>
Dl. "to: >)unt extrem de placut surprins... 4ractic, nu am facut nimic altce#a decat sa&mi spal rana cu apa
acida, iar pielea a crescu incredibil de natural.>
1eporter: >Oricat de gra#a ar fi rana, ingerarea apei alcaline ionizate si spalarea zonei afectate cu apa
acida ionizata asigura refacerea integrala a tesuturilor si a pielii.>
Doctorul: >-a inceput am folosit medicamente pentru dilatarea #aselor sanguine, in #ederea accelerarii
cresterii tesuturilor. $m incercat cu tot felul de medicamente, dar nimic nu a functionat. $r fi trebuit sa
folosim de la inceput tratamentul cu apa ionizata.>
1eporter: >4e data de ? iulie dl. "to s&a intors acasa, fiind tratat acum la domiciliu de sotia sa.>
Dl. "to: >Desi mi&am pierdut degetele de la picior, este mult mai bine asa, decat mi&as fi pierdut intregul
picior. Cel putin asa pot sa merg.>
1eporter: >Este uimitor faptul ca apa ionizata l&a putut #indeca pe dl. "to. Dupa ce s&a intors acasa,
ni#elul zaharului in sange i s&a stabilizat, iar el a renuntat la insulina.*ot ce face este sa bea in fiecare zi D&
. litri de apa alcalina ionizata.>
Dl. "to: >-a inceput, eram ne#oit sa iau insulina la un ni#el de 'C, dar acum ni#elul in sange a a%uns la
/00&//0, asa ca nu mai am ne#oie de insulina. 4ractic, la numai doua saptamani dupa ce am inceput
tratamentul cu apa alcalina ionizata nu mai a#eam ne#oie de insulina.. $cum nu mai am probleme... 4ot
sa merg fara car%e si asta ma face sa ma simt minunat.>
1eporter: >2imitorP *rebuia sa i se amputeze piciorul de la genunchi in %os, iar acum merge singu pe
ambele picioare.>

>: Experienta unui Doctor 8aturist cu pri#ire la $pa "onizata si Domeniul intunecat al
0icroscopiei.

)ue 4ollocV este directorul de la Gallina 8aturopathM si un utilizator de apa "on-ife. $ceasta este o
scrisoare pe care am primit&o de la ea.

2n domn trecut bine de C0 de ani s&a prezentat la mine la clinica
deoarece suferea de migrena cronica. "n prima faza, el si&a consultat
doctorul curent si chiropracticianul dar nu a sesizat nici o schimbare in
ceea ce pri#este simptomele. $tunci cand, cu a%utorul microscopului, i&
am examinat sangele am descoperit ca a#ea o cantitate mare de
chimicale si de cristale de acid uric lucreaza la o ferma!.

Dupa ce am discutat despre sursa sa de apa apa de ploaie cu reziduri
chimice!, el a decis ca ar fi cazul sa isi procure si sa foloseasca un
ionizator de apa de la 6upiter )Mstem. De obicei #erific sangele pacientilor
la un inter#al de @ luni dar, in acest caz, deoarece l&am sfatuit sa se
intoarca la medicul generalist, am dorit sa ne uitam la cum arata sangele sau dupa numai opt zile de la
examenul initial si dupa doar C zile de utilizare a apei ionizate.

8u ma asteptam la #reo schimbare spectaculoasa deoarece, in general, suplimentelor le trebuie cate#a
luni de zile pentru a produce o schimbare radicala dar speram sa #ad o ameliorare cat de mica care sa
ne dea sperante ca suntem pe calea cea buna.

Ei bine, amandoi am fost foarte uimiti deoarece sangele sau arata nemaipomenit. *oate cristalele
disparusera iar trombocitele se redusesera la dimensiunea si numarul normal. De asemenea mi&a spus
ca, de cand consuma apa alacalina, are mai multa energie si ca, in ceea ce pri#este migrenele, nu a mai
a#ut decat una singura. El a#ea migrene la fiecare doua zile, iar in restul zilelelor suferea de o durere
surda!. 4arerea lui a fost ca totul se datoreaza apei pe care o consuma acum iar eu am inclinat sa fiu de
acord cu el deoarece suplimentele, indiferent de cat de nemaipomenite sunt, de obicei nu actioneaza
atat de repede. )unt bucuroasa ca si eu consum aceasta apa.

E*oate cristalele disparusera iar trombocitele se redusesera la dimensiunea si numarul normal.:

*ange acid,
granulat
)ange normal


CE )428 E[4E1*""
;elicia DrurM Climent
Autor al cartii ./liberarea ba)ico#acida a dietei.
Pro$esor adjunct, Cit3 College, !e4 5or6,
>Dupa ani de experimente clinice constante cu sute de pacienti folosind apa ionizata, in opinia mea
aceasta tehnologie #a schimba procesul #indecarii. )ugestia mea este sa se bea apa ionizata oricand e
posibil.>
Dr. *heodore GaroodM
Autor al cartii .Alcalini)ati#va sau muriti.
>$pa ionizata poate fi una dinte cele mai mari salturi in materie de sanatate in era noastra>.
Dr. )herrM 1ogers
Colegiul American de 7munologie si Alergie
/xpert national in toxicologie, Academia Americana
>$pa alcalina ionizata! scade aciditatea corpului. Dupa atente analize la sute de clienti sunt con#ins ca
toxicitatea sub forma produsilor acizi este cauza primara a bolilor degenerati#e>

Dr. )usan -arV
Autor al cartii .Chimia succesului .
8ector universitar
>$pa ionizata alcalina! ar trebui folosita atunci cand se depaseste aciditatea normala. -a fel ca #itamina
C, ; si Geta Carotenul, apa alcalina actioneaza ca un antioxidant. $ceasta a%uta la pre#enirea
problemelor de inima, infarct, dereglari imunitare, etc. .>
Dr. "ngfreid +obert 0. D.
>8u a#eti ne#oie de tratamente scumpe si cu efecte negati#e sa recastigati sanatatea. $pa ionizata
alcalina are efecte de durata datorita alcalinizarii corpului.>
)ang =hang
Autor al cartii .7ntinerirea.
>4rocesul imbatranirii este simplu. ;iecare celula creeaza produsi toxici. $limentele pe care le
consumati determina calitatea produsilor toxici. $cesti produsi trebuie eliminati din sistem. Cam toti
acesti produsi sunt acizi, de aceea urina este acida si la fel si suprafata pielii.>
Dr. 1obert O. Ooung 4+. D.
Autor al cartii .,iracolul ph#ului .
Cercetator international
>8e putem #indeca prin schimbarea mediului din interiorul nostru.>
Dr. +idemitsu +aMashi
&irectorul .7nstitutului pentru apa. din 9o63o
>... proasta dieta constind in carne si rosii, alimente preparate, bauturi racoritoare, zahar, etc., cresc
dramatic aciditatea interna. El recomanda consumarea de apa ionizata pentru eliminarea produsilor
acizi.>
Dr. +oJard +aM /Q@0!
>...oamenii al caror sange este acid #or fi mereu bolna#i.>
Dr. $rthur 0. Ecano 0. D.
>Daca lumea #a accepta antioxidanti in procesul de antiimbatranire, cu siguranta #a fi luata in
considerare si apa ionizata alcalina.>
Dr. 1obert C. 7reenberg 4+. D. D.C.
>$#and in #edere studiul ph&ului apei se #a intelege ca cea mai gra#a maladie actuala este
hiperaciditatea. 1ar cine#a sa sufere de hiperalcalinitate. $ceasta conditie se manifesta numai dupa o
trauma, accident ori alt scenariu acut.>
Daniel 1eid
Autor al cartii .9ao la detoxi$icari .
>Consumul apei ionizata alcalina este o cale rapida de neutralizare a toxinelor si aciditatii de rehidratare
rapida si de pastrare a alcalinitatii singelui.>

S-ar putea să vă placă și