Sunteți pe pagina 1din 142
Din tileuirile Sfintului Ioan Gura de Aur si ale altor Parinti la FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI adunate pe scurt de preafericitul TEOFILACT, Arhiepiscopul Bulgariei Transliterate din chiriticé, indreptate gi impodobite cu felurite insemnsri din Sfingii Pain} Florin Stuparu Tiptrité cu binecuvintarea Prea Sfinttului Parinte Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanulut Editura Cartea Ortodoxi Bucuresti COLECTIA TILCUIRI LA SPINTA SCRIPTURA Corector: Irina Floarea Coperta: Mona Velciov © Editura Sophia, pentru prezenta editie Ecditia de fata s-a aleatuit dupa accea de la Bucuresti, din 1832, a tilmacirii cuviosului Grigorie Dasc&tal Descrierea CIP a jotecii Nationale a Romaniei ‘THEOPHYLACT, ARHIEPISCOP DE OHRIDA, st Tileuire la Faptele Apostolior / sfintul Veofitatsi Bulgare, ed ier Florin Stuparu - Bucuresti: Editura Sophia; Alexandria: Crtea Oriodox, 2007 ISBN 978-973-1710-67-9; ISBN 978-973-8207-48-7 1. Stuparu, Florin (ed. .) 2263.07 (INAINTE CUVINTARE Multora, cartea aceasta [Faptele Apostolilor] nu le © cunoscutit nici- ‘cum, nici ea, nici cel ce a scris-o si @ alcatuit-o. Pentru aceea, de nevoie am hotatrit si ma apuc de tileuirea aceasta, ca gi pe cei ce mt stitt sii in vat, si nici si nu las o atit de mare comoara sa se thinuiasca si sa fie as- ccunsi. C’ci ea nu ne foloseste pe noi mai putin dectt insesi Evanghetiile, fiind plina de atta filosofie* gi de atitea drepte dogme, s1 mat ales de Iu- ‘turile stvirgite de Duhul. Deci s& nu o trecem pe ea cu vederea, ci 8.0 cercém cu toatd luarea-aminte gi cu de-amainuntal, Caci e cu puting a ve~ dea c& aici, in Faptele Apostolilor, spunerile gi proorociile mai-nainte agdite de Hristos in Evanghelié au iesit in Iuctu, si c& adevaral straluceste intr-insele, $i este cu putint® a veden aici multa schimbare spre bine a uucenicilor, facuta intra dingii de Ja Dahul, si a afla ined si dogme care, in lipsa acestci c&rti, nu ar fi fost cunoscute niménui atit de aritat, ci ince putul mintuicii noasire ar fi fost ascuns gi unele lucruri care privese sic ‘Bia de fa s-0 facut dupa aceea de fa Bucuresti, din 1832, a lmacril eoviosue lui Grigorie Dasealul, Ca de obiceiatuneicind ¢ vorba de tlmcrie noasre vechi. am svut de indreptattextul fn eeea ce priveste sintaxa gi punctuatia, In schimb, am pa intr tor vocabularul care este scela al adevirate limb rominest,neatinve de inmoi- rile Intnizante gi frantuzte ale veacului al 19-Ia. Am completat tacit multele fipsunt din raze adiugirile ind puse itr paranteze drepte, Penteu a desisiinjclesurileteolo- ice si istorie, m-am folosit de numeroase fnsemisi de subsol ~ numite s(n. 0." sdunate fo cea mai mare parte din tleuirite le evangheli, la epistolele Stintui Apostol Pavel ila psalm ? Cind rice: fMlosofie”(.dragoste de inslepune”), leuitoral ce slit itelege dr sgostea de adeviratafnlepeiune, care cuprins8 numa fi numa in srierile insulate de cae Dubul Sfinealesilor lui Hrstos, Acela ce e insist Intlepeiunea lui Dumnezeu- “Tat” Corinteni 1:24), C3ei webuie 8 fim cu mare luare-aminte cfd auzim sau ci orbs aceasta filosofie", una dinte cele mai ingelitoare, folosté fafa card (se rie de cltre Ptagora, marele vrajitor Elin (ful lui Apollon”, precum el singur voia s& se ‘read si réspinditd apoi de etre urmasiiacestia, pnd a capatat o mare cinstire ntre ‘ei necredincioi ori slabi in credin si cugetare. Pentru aceasta sfilosofic”lipsit8 de in- telepeiume, insult de duhul ama ia minciuni, Apostlul ne-e porumcit asa: .Ve~ defi ca nu cumva sb va fare mintea cineva cu filosofia 51 desarta emigre din redania ‘omeneaseS, dup infelesuile cele slabe ale lu, sr nu dupa Hristos!” (Colosenicapi- tolul 238). (n,m) 5 INAINTE CUVINTARE tre viati, gi c&tre dogme (anume cdtre socotelile cele drepte despre cre- dinga) ar fi fost nearatate gi necunoscute. Tar cea mai mare parte din cele aflate aici sint faptele Iui Pavel, ale celui ce ¢-a ostenit mai mult decft {ofi. $i pricina este ca fericitul Luca, cel care a alcdtuit cartea aceasta, era lucenicul Ini, a carui faptt bund este cu putinti a.o vedea cv adevarat din multe Jocuri si din alté parte, dar mai ales dintra aceca c& era nedespartit de dascaiul su si fi urma Iui totdeauna. Caci, cind Dimas si Ermoghen rau lasat pe Pavel ~ unul ducindu-se in Galatia, iar altul in Dalmatia — asculta ce zice Apostolul despre acesta: ,Caci Dima m-a parésit, iubind veacul de acum; doar Luca este cu mine” (I Timorei 4:10). Pavel vor- beste despre el {Luca} si cind le serie Corintenilor: Am trimis impreund cu el gi pe fratele (Luca] a c&rui lauda in evanghelie! este in toate Biseri- eile?” (2 Corinteni 8:18)". Sau, atunci cind zice cf i s-a aratat lui Kifa, apoi color doisprezece: ,{...] dup evangelia acestuia, pe care ati Iuat-o” (CZ Corinteni 15:5). $i ~ dacd cineva ar tice: Atunci pentru ce nu le-a scris pe toate, deci a fost cu dinsul pind la sfirgit? — vom rispunde cf galt cf a scris le este de ajuns celor ce voiese s& ia aminte. [Apoi, si ne gindim c& Apostolii gi ucenicii] stateau de-a pururea intru cele de sila [si de ne- voie], incit sirguinta lor nu era tntru a serie cuvinte, multe [lucruri] flind predate de ei si prin predanie nescris&. Drept aceea ~ (de vreme ce in Fapte e aritata implinirea proorociilor lui Hristos] — nu va gresi cineva dacd va pune lucrarca (cartea) de fat in seamaa Acestuia, adici # lui Hristos. Deci toate cele aflate in cartea aceas- ta sint vrednice de minune, iar mai virtos pogorimintul Apostolilor, care zabovese fntru cuvintul iconomiei [intruparii Ini Hristos}, pentre care fi sfftuia pe ei si Duhul. $i de aceea, vorbind atita despre Hristos, putine aw zis despre dumnezcirea Lui, iar cele mai multe Je-au vorbit despre inome- nire (intrupare], despre patima, despre inviere si despre suirea Lui la cer, fiindea lucrul pe care il cdutau ei deocamdatd acesta era: si se creada ca Hristos a inviat si c& S-a suit in cer. Deci, asa cum insusi Hristos Se sir- guia sd arate mai mult decit orice ct a venit de 1a Tatil, tot astfel si acestia Se sirguiesc sé arate c& El a inviat, c& S-a indltet, cf S-a dus la Tatlll si ch de la Accla a venit, Céci, daci nu s-ar fi crezut aceasta mai * Aici si fn multe ake Jocuri, nu e vorba de vroo carte a Evanghelic, ci de buna- vestire « mintirii oamenilor prin fisus Hristos. n,n.) ? Agica fn toate adunarile Crestiilor, cdc Biserica nu este decit una, aceea a drept~ ‘redineiosilor. (1. n.) 6 INANTS CUVINTARE fnti, ficindu-se apoi adaugirea despre tnviere si despre indlfare, Indeilor li s-ar fi parut ca toatd dogma este de necrezut. De aceea, [Apostolii] fi suie edtre cele mai fnalte incet si cite putin. Astfel, in Atena, Pavel fl nu- meste pe Hristos chiar simplu om, nezicind nimic mai mult. $i aga se cuvenea. CAci, daca pe insusi Hristos s-au ispitit de multe ori si-L ucida ‘cu pictte si-L numean ,hulitor” pentru ci zicea c& este deopotriva cu Ta- tal, cu mult mai vircos nu ar fi primit cuvintul acesta de la pescari, si mai ales dupa cruce. $i ce trebuie s4 vorbim despre Tudei, cind insigi uceni se tulburau si se smiteau de multe ori auzind dogmele mai inalte? De aceea si zicea: ,,incd multe am a va spune, dar acum nu putefi si le pur- tati” Joan 16:12), $i, dact nu puteau aceia ~ care fuseserd atita vreme impreuna cu Dinsul, si se impartisiserd de atitea taine si vazusera atitea rminuni! ~ cum ar fi putut s& primeasc& deodata cuvintele dogmelor inalte cei ce abia se smulseseri si se departaseri de Ia capisti', de Ia idoli, de la jertfe, de la pisici, de la erocodili® (cai unele ca acestea erau cinstirle si nchinaciunile Elinilor’) gi de la celelalte rele’ Lar ludeii — cei ce in fie~ cate zi se invilau si se sfatuiau de catre Lege aceasta: ,Ascultd, Israile, Domnul Dumnezeul Tau unul este!”, si care fl vazuserd pe Hristos mu- rind, si mai ales pironit pe cruce, gi care fl ingropaser’, dar nu-L. vizusera inviat ~ [ludeii deci) nu ar fi fugit ei oare si nu s-ar fi risipit mai mult decit tofi auzind c& Acesta este Dumnezeu si deopotriva cu Tatal? De ceca, [Apostolii) ti suie incet si cite putin [c¥ire dogme]. $i mult ico- nomie a pogoririi fac si, dobindind darul Dubului mai mult, sivirgesc cu numele Lui Hristos lucruri mai mari deeit cele facute de El, ca s& incre dinfeze amindou’ partie [si pe ludei, si pe Elini}, care jos zceau. Agadar cartea aceasta este mai ales dovada a invieri: ct, crezindu- dupa rinduiala era s& sporeasca gi celelalte. Prin urmare, pricina si tot scopul cart, pe cit ar zice cineva cuprinzindu-l cu grosime, este mai ales acesta, $8 auzim de aici gi insegi cuvintarle * Templele doles fo.) 2 Sivine acre” la Egipten. Pisica (neaget) a mas de altfel pind asazi uno! din ani- imalele apropiate de vrSjitori, atturi do bufnipt si cocuvea, toate inchipuind ,inelepeiu- nea", clct vad fn fntunerie. Apoi, animalaltetor (Sarpe sau sop), care it inchipuie pe vicleanul diavol, lar crocodilul ce e altceva decit o gopirlé de mimes unui adevarat balaur? (n. n.) ° Prin . Blin, se infeleg toi pag din impeiaromand, mostenitoare a accleia ele- ristice intemeiate de Alexandru Machidon, care cuprindea aproape intreaga lume. (0. n-) 7

S-ar putea să vă placă și