Sunteți pe pagina 1din 9

Craciunul

Din pcate multe din tradiiile noastre se pierd sau se amestec cu tradiiile din alte ri;
i orict de frumoase ar fi colindele englezeti sau filmele americane cu happy end, din
cnd n cnd e frumos s ne amintim i obiceiurile noastre vechi, care ne reprezint de
fapt
! s ncerc s acopr ct mai multe zone etnografice i s v prezint ct mai multe
obiceiuri, fie c am luat parte la ele, fie c nu, dei mi"ar face mare plcere
Srbtorirea Crciunului
Crciunul este srbtoarea cretin ce se celebreaz n data de #$ decembrie; ea mai
este asociat i cu naterea lui %isus &ristos Originile Crciunului sunt diverse i difer
n funcie de cultur, religie, istorie i societate; n tradiia romneasc Crciunul are
origini pgne, combinate mai apoi cu credinele cretine
Crciunul este srbtorit la #$ decembrie deoarece este aproape de 'olstiiul de %arn,
una dintre cele mai importante zile ale dacilor (ot la data de #$ decembrie erau
srbtorite 'aturnaliile ) moment n care oamenii bogai fceau daruri celor sraci
Crciunul a fost ntotdeauna asociat cu un mo btrn i darnic; n tradiia noastr
e*ist un cioban zeu ) mo, cel ce a creat tot ce se vede i care aduce daruri+ ca, urd,
mere, nuci, colaci i vin
Crciunul a fost srbtorit nainte de era pre-cretin ca fiind prima zi a ,nului
-ou; ma.oritatea rilor din /uropa au pstrat Crciunul ca fiind prima zi din noul an
pn n secolele 01 ) 01%%%; n 2rile 3omne s"a pstrat tradiia pn n secolul 0%0 4a
romnii din 5anat i (ransilvania, prima zi a anului se numete Crciunul 6ic, nu ,nul
-ou
,li cercettori ne spun c de Crciun, din munte, coborau btrnii ascei, mbrcai n
co.oace de oaie, i crau n desgile lor crengi de vsc; vscul este un leac universal, att
la oameni, ct i la animale ,stfel stenii au botezat srbtoarea Crciunului de la moii
ce crau crengi de vsc
Tradiiile romneti de Crciun sunt asociate cu focul i lumina; aceste elemente se
regsesc de fapt n ma.oritatea rilor din /uropa; ele reprezint sperana c zeul soare
va gsi puterea s renvie i s aduc primvara cea bogat
Semnificaia bradului de Crciun
7n simbol mult prea cunoscut este bradul de Crciun ,cesta e*ist n tradiiile
romneti cu mult nainte de era cretin; bradul este cel mai important arbore din
obiceiurile romneti 5radul este prezent la cele mai importante evenimente din viaa
unui om+ botezul, cstoria i nmormntarea; bradul se consider c aduce noroc, via
lung, prosperitate i fertilitate, motiv pentru care oamenii i mpodobesc casa cu crengi
de brad
8n ziua de azi, toat lumea abia ateapt s mpodobeasc bradul; acest obicei are
loc n a.unul Crciunului sau n noaptea de Crciun, cnd 6o Crciun aduce pe lng
cadouri i bradul frumos mpodobit cu globuri i beteal
Colindatul
7n alt obicei cunoscut de toi este colindatul Colindatul ncepe n data de #9 decembrie i
poate s continue pentru # sau : zile; colindatul se face de obicei n grupuri, de copii,
oameni maturi, btrni, doar fete, doar baieti, tineri cstorii etc, n funcie de zona
etnografic Colindele sunt reinterpretri ale unor ritualuri pgne, dar care n timp au
fost schimbate sau amestecate cu interpretri religioase
Cu toate acestea, colindatul cu mti este un ritual strict pgn, ce amintete de
ritualurile de vntoare ale zeului Crciun Colindatul are loc n curtea celor ce primesc
colindtorii, n cas sau sub fereastr; de asemenea colindatul are loc seara, noptea sau
chiar dimineaa Colindtorii sunt ntotdeauna primii n cas deoarece se spune c ei
aduc sntate i un an prosper; colindtorii sunt recompensai cu nuci, mere, colaci i
mai nou bani
Obiceiuri i tradiii din Banat
8n zona Banatului Montan, n a.unul Crciunului focul din cas nu este stins deloc,
pentru ca anul ce vine s fie luminos i spornic 8n aceast zi se mpodobete bradul cu
dulciuri, sub brad se pune un colac, un crna i o sticl de rchie ;cunosctorii stiu< )
daruri pentru 6o Crciun, iar pentru calul acestuia se pun graune i fn 'eara se
ateapt pirii ;colindtorii< care vin la colindat pe la miezul nopii pn dimineaa, n
funcie de vrst /i colind din cas n cas, apoi sunt primii n ograd unde primesc
nuci, mere i rchie; rchia este adunat ntr"o damigean de vtav;conductorul
colindtorilor<; acesta are pe fa o masc pentru a nu fi recunoscut; spre diminea
veneau la colindat copii mai mici
(ot n aceast sear, tinerii se adunau pe la case n grupuri de fete i feciori i se
mascau+ baieii purtau mti de femei iar fetele purtau mti de brbai, apoi plecau prin
sat 'e adunau n mai multe case unde ncepeau s danseze + fetele cu mati de biat
luau cte o tnr la .oc iar bieii, cu mti de fete luau cte un fecior; n timpul .ocului
mascaii srut perechea aleas ,ceti mascai purtau numele de Bloji
4a miezul nopii, tinerii se mbrcau n portul popular i plecau la colindat prin sat
!amenii i cinsteau cu colaci, crnai i rchie sau vin
=e Valea Almaului se obinuia ca micii colindtori s aib cu ei bee de alun mpodobite
cu tricolorul i cu care colindtorii bteau n podeau casei pentru a alunga duhurile rele,
norii de ploaie i de grindin, erpii i alte duhuri rele i pentru a aduce prosperitate 8n
unele sate se colind n dimineaa zilei de ,.un, dar n ma.oritatea satelor de pe 1alea
,lma.ului i din Cara ) 'everin, se colind dup ) mas pn seara trziu
Obiceiuri i tradiii din Transilvania
8n Transil!ania pregtirile pentru Crciun ncepeau nc de pe >$ noiembrie ) dat la
care ncepe postul Crciunului; de la acea dat muncile agricole se sfreau, oamenii nu
mai mncau deloc carne iar femeile se ntlneau la eztori pentru a ese straiele de
srbtoare
8n a.unul Crciunului ncepeau s vin colindtorii+ mai nti veneau copii mici care
colindau, i urau de bine; apoi n seara de a.un urmau copii colari care colindau colinde
la fereastr i primeau nuci i colaci; ultimii i cei mai ateptai erau flcii ,cetia erau
cel mai bine primii n casele cu fete de mritat; ei repetau colindele din timpul anului
pentru a nu se face de rs ,cetia aveau printre ei un tnr ce era responsabil cu
adunatul vinului ntr"o bute ;sau butoi<, i un tnr responsabil cu adunatul darurilor,
denumit i iapa 8n (ransilvania e*ist i obiceiul mersului ?cu capra@ ) un tip de colindat
la care participau flcii dar i tinerii nsurai; un tnr se deghiza n capr i fcea doar
nzbtii n casa celor ce erau colindai
Obiceiuri i tradiii din Maramure
8n Maramure, datinile de Crciun sunt un amestec de credine pgne cu cele cretine;
spre deosebire de alte zone, aici are loc ?jocul moilor@ ) colindarea gazdelor de ctre
colindtori deghizai cu mti; acetia colindau pentru a ura sntate i fericire gazdelor
(oi colindtorii, indiferent de vrst, primesc un colac ) ce simbolizeaz soarele; de
asemenea ei primesc mere i nuci 8n ziua de Crciun nu se spal rufele i nu se d nimic
de mprumut; animalele din ograd primesc mncare din belug; se spune c dac
animalele se culc pe partea stng atunci iarna va fi lung i geroas
8n ziua de Crciun toate casele sunt curate iar mesele mbelugate; bradul nu lipsete din
nici o cas; acesta este mpodobit cu mere, nuci i fasole uscat; fetele de mritat i scot
zestrea la iveal i ateapt flcii la colindat 8n noaptea de Crciun focul din sob nu
are voie s se sting, de aceea brbatul din cas aeaz pe foc o buturug mare,
denumit i buturuga de Crciun
Obiceiuri i tradiii din Moldova
Ai n zona Moldo!ei" Crciunul este o srbtoare important; toate activitile ce au loc
n ziua a.unului sunt de fapt un ritual spre protecia animalelor, a livezilor i a
gospodriei; femeile curau toat casa i fceau colaci, iar brbaii aveau gri. s
napoieze orice lucru luat cu mprumut (ot n acest zi femeile coceau un colac n form
de cifra B, care n primvar urma s fie afumat i pus ntre coarnele boilor ce arau
pmntul; n a.un femeile pregteau masa de Crciun, care urma s conin vreo >#
feluri de mncare, multe dintre acestea fiind din carne de porc, sacrificat cu cteva zile
mai nainte -imeni nu mnnc pn cnd preotul nu venea s sfineasc bucatele
(ot n ziua a.unului ncepeau i colindtorii s mearg pe la casele oamenilor; de
diminea colindau copiii cei mai mici, spre dup mas urmau colarii iar spre sear
colindau tinerii Colinda ncepea de la cei mai importani oameni ai comunitii, cum ar fi
preotul i nvtorul, apoi urmau rudele i familiile ce aveau fete de mritat
Obiceiuri i tradiii din Bucovina
8n Buco!ina se crede c toate colindele sunt rostite pentru ca diavolii s dispar iar satul
s fie curat n noaptea de Crciun; de asemenea se spune c este un mare pcat dac o
gospodrie are ua nchis n a.unul Crciunului i nu poate s"i primeasc pe colindtori
8n ziua de Crciun cei ce colind sunt tinerii cstorii, oamenii maturi i chiar btrnii;
acetia colind doar la rude i prieteni
7n alt obicei care n timp i"a pierdut semnificaia este mersul cu steaua; acest obicei
avea menirea de a informa oamenii de naterea lui &ristos; copiii care mergeau cu steaua
se deghizau n magi i vesteau marea minune
De ,nul -ou tinerii merg cu ?Pluguorul@ iar flcii merg la colindat la fetele nemritate;
dar n acest caz colindele nu mai sunt urri de bine, ci sunt satire ironice i au menirea de
a atrage atenia asupra unor nravuri ale gazdelor (ot n aceast zi are loc i ?jocul
caprei@ sau ?jocul cerbului@ ) un ritual bine regizat, cu mati i persona.e mitice
Obiceiuri i tradiii din Oltenia
8n zona Olteniei tradiiile de Crciun sunt strns legate de ritualuri de purificare i de
aflare a ursitului de ctre fetele nemritate 8n a.un are loc scormonitul n foc+ toi
membri familiei, indiferent de vrst, dau cu .oarda n foc i spun cteva versuri ce au
menirea s prote.eze gospodria de boli i s aduc un an nou bogat i roditor Cteodata
sunt invitai i colindtorii s fac acelai lucru
8n ziua de Crciun are loc un ritual al adunatului de gunoaie din curtea gospodriei,
pentru ca anul ce vine s aduc pui muli 8n fiecare gospodrie sunt pregtite ?colinzile@
) bee de alun curate de coa.; acestea sunt mai apoi trecute prin fum de pin Cemeia
pregtete attea lumnri cte ?colinzi@ sunt i gtete un numr egal de colaci Cemeia
btrn din cas lua o ?colind@, o lumnare, un colac, nuci, mere, zahr i bomboane i
ddea de poman unui membru al familiei, rostind numele unui mort ,poi toat familia
cina, iar cei mici plecau la colindat
Colindtorii sunt condui de un vtav sau vtrai; el intr primul n gospodria omului i el
are rolul de a scormoni n foc; vtraiul primete de la gazd o cotovaic ) coa. de
dovleac, cu semine de in, cnep, porumb, gru i dovleac, pe care vtavul le arunc n
toate colurile gospodriei pentru ca anul ce vine s fie bogat i roditor Colindtorii
primesc apoi covrigi, mere, pere, boabe fierte, coliv, uic fiart i vin
8n noaptea de anul nou, fetele nemritate, legate la ochi, leag o panglic pe al zecelea
par din gard; a doua zi merg s vad cum arat parul+ dac acesta e nalt i drept atunci
viitorul lor so va fi frumos; dac parul este scoro.it atunci brbatul va fi urt; iar dac
parul este noduros atunci brbatul va fi bogat

Sfantul Andrei
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie are valente magice si se spune ca este noaptea in care spiritele
mortilor umbla pe pamant sub forma de strigoi, denumiti in unele zone si moroi. Ca sa te asiguri ca
strigoii nu vor intra si in locuinta ta, obiceiul spune ca trebuie sa pui usturoi pe la usi si ferestre. Un alt
obicei cere ca toate vasele adanci din casa, cani si oale, sa fie intoarse cu gura in jos in aceasta noapte
ca sa te asiguri ca nu se va acunde vreun strigoi in ele. In unele zone, femeile aruncau bucati de paine
prin curte ca sa ii opreasca pe acestia sa caute rana in casa.
In noaptea de !f. "ndrei se spune ca putem lua legatura mai usor cu spiritele mortilor si ca putem sa
vorbim cu ei. Cu toate astea, o superstitie spune ca daca asculti ce vorbesc strigoii vei muri mai repede.
#ot in aceasta noapte magica se spune ca fecioarele $fetele virgine, pure% isi pot visa alesii. Cea mai
comuna practica pentru a&l vedea pe ales in vis este sa pui sub perna un fir de busuioc sfintit. Un alt
obicei le cerea fetelor sa pregateasca o turta sarata, iar cel care va veni in vis sa le dea apa ca sa le
potoleasca setea este ursitul.
Un obicei simpatic de !f. "ndrei, dar care a disparut, este ca in aceasta noapte flacaii sa fure portile
fetelor de maritat. "cest obicei a devenit aproape imposibil pentru ca foarte multa lume locuieste la
bloc, asadar usa de la apartament nu poate fi furata, iar portile din ziua de astazi nu mai sunt atat de
simplu de carat.
In ziua de 30 noiembrie, cand se sarbatoreste !f. "ndrei, ocrotitorul 'omaniei, in fiecare familie,
fiecare membru pune grau la incoltit. "cest obicei inca se mai pastreaza ciar daca semnificatia lui a
ramas un mister pentru unii. !e spune ca pe cat de frumos va fi graul pus la incoltit de tine, pe atat de
productiv va fi anul care va veni. (e aceea fiecare trebuie sa aiba grija ca graul lui sa creasca frumos.
"nul nou
Oriunde ne-am afa in noaptea ce face trecerea dintre ani, trebuie sa
stim ca fecare tara are propriile traditii si superstitii legate de
Revelion.
La noi, traditia spune ca e bine sa fie mult zgomot in noaptea dintre ani pentru a alunga spiritele
rele. Unii merg mai departe si tin in buzunar o capatana de usturoi, pentru ca spiritele rele sa-i
ocoleasca.
O alta superstitie a romanului este aceea ca in ultima zi din an si in prima zi din cel nou nu este
bine sa facem cheltuieli sau sa aruncam ceva din casa (nici macar gunoiul), pentru ca, o data cu
el, dam afara si norocul. Tot legat de bani, nu trebuie sa avem nici un fel de datorie cand incepe
noul an.
Se mai spune ca primul om care ne va trece pragul casei in prima zi din noul an ne va influenta
tot anul. ersoanele blonde sau roscate aduc ghinion, in timp ce cele brunete aduc noroc. La fel,
daca aceasta prima persoana care intra in casa ta este barbat e cu noroc, iar daca e femeie,
poarta ghinion.
Tot in !"un, fetele nemaritate trebuie sa puna intr-un vas cu apa un fir de busuioc, o ramura de
mar si un ban, dimineata visindu-l pe cel cu care se vor casatori.
La miezul noptii de !nul #ou trebuie sa deschideti usa, pentru ca anul vechi sa iasa, iar cel nou
sa intre. $e asemenea, un obicei pe care il practica indragostitii este sarutatul sub vasc, pentru a
fi insotiti de dragoste tot anul.
La trecerea dintre ani, spun batranii, este bine ca fiecare sa poarte o haina noua si ceva rosu,
sau o alta culoare vesela care sa atraga energiile pozitive.
Si daca romanul este din cale afara de supersitios, ei bine, nici restul popoarelor nu sunt departe
de noi.
$e e%emplu, in Italia, !nul #ou este intampinat printr-un obicei special, care consta in a arunca
pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. !stfel, obiecte de mobilier si haine
a"ung in strada.
Spaniolii sunt si ei destul de superstitiosi. Un obicei de !nul #ou este sa mananci cate o boaba
de strugure la fiecare din cele &' batai la ceasului care vestesc trecerea in noul an, ele fiind
dorinte pentru fiecare luna a anului urmator. Si portugheii fac la fel, numai ca locul strugurilor
este luat de smochine.
!recii dedica ziua de !nul #ou Sfantului (asile. )opiii isi lasa incaltarile langa semineu in
noaptea de !nul #ou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. !dultii mananca ceva traditional,
vassilopitta, o pra"itura in care este pusa o moneda din argint sau din aur. )el care gaseste
moneda va avea noroc tot anul.
La olandei, *Oudejaarsdag+ sau *ziua anului trecut+ (,& decembrie) este sarbatorita prin multe
focuri de artificii, care incep in zori si tin pana tarziu in noapte.
-n Scotia, !nul #ou este numit *Hogmanay+. -n unele sate sunt aprinse suluri de smoala, care
apoi sunt lasate sa se rostogoleasca pe strazi. !stfel, anul vechi este ars si celui nou ii este
permis sa vin.. La fel ca si la romani, scotienii cred ca prima persoana care le va intra in casa de
!nul #ou va aduce fie noroc, fie ghinion. !nul va fi norocos daca este un barbat brunet, care
aduce un dar.
!nul #oul chinezesc este sarbatorit undeva intre &/ ianuarie si &0 februarie, cand este Luna
#oua, *Yuan Tan1. )hinezii din intreaga lume participa la procesiuni pe strada, unde sunt aprinse
mii de lanterne. 2i cred ca spiritele rele sunt peste tot in acea perioada, asa ca aprind artificii
pentru a le indeparta.
entru "aponei, !nul #ou, *Oshogatsu+, este una dintre cele mai importante sarbatori. -n
decembrie, sunt organizate *petreceri de uitat anul+ sau *3onen4ai+, prin care oamenii lasa in
urma problemele ai gri"ile anului pe cale sa se incheie. -n !"un, la miezul noptii, familiile merg la
cel mai apropiat templu pentru a imparti sa4e si pentru a asista la cele &56 de lovituri de gong
care anunta trecerea in noul an.
Obiceiurile si superstitiile variaza de la o tara la alta, unele au fost 1modernizate1, in timp ce altele
au fost uitate sau ignorate de noile generatii. Oricum ar fi, cert este ca, in noaptea dintre ani,
trebuie sa facem un lucru important7 Sa nu uitam sa ne punem o dorinta si sa intampinam noul an
cu sperante mari.