COMENTARII FAZA NATIONAL

A 2012,
CONSTANTA/MAMAIA
D. SCHWARZ
Abstract. Comments on some of the problems presented at the Final
Round of the National Mathematics Olympiad 2012 Constant a/Mamaia.
Data: 7 aprilie 2012.
Autor: Dan Schwarz, Bucuresti.
1. Introducere
Aceste comentarii asupra Fazei Nat ionale a Olimpiadei de Matematica,
Constant a/Mamaia 2012, sunt, ca de obicei, opinia personala a autorului.
Ele sunt adaugate la o prezentare selectata a probelor de concurs. Ma voi
apleca mai put in asupra problemelor de la clasele a XI-a si a XII-a, mai
tehnice prin natura lor, si voi insista asupra celor de la clasele mai mici (cu
except ia problemelor de geometrie!).
1
Voi indica prin culoarea rosie eventualele erori, sau notat iile abuzive din
enunt urile originale, si prin culoarea verde varianta de preferat (sau care
lipsea din enunt sau solut ie). Voi folosi n mod predilect si culoarea albastra
pentru comentariile personale.
2. Clasa a VII-a
Subiectul (1). Fie P un punct n interiorul patratului ABCD astfel ncat
PA = 1, PB =

2 si PC =

3.
a) Determinat i lungimea segmentului [PD].
b) Determinat i masura unghiului APB.
Solut ie. Atractivitatea acestei simple probleme consta n folosirea (oarecum
neasteptata) a unui loc geometric clasic.
Locul geometric al punctelor din plan, cu diferent a patratelor
distant elor la doua puncte date constanta, este o dreapta
perpendiculara pe segmentul celor doua puncte date.
Mult umirile mele sincere celor cu care am dialogat cu privire la problemele propuse si
la efectele dorite, discut ii care au condus la materialul de fat a.
1
Consultat i solut iile ociale la http://onm2012.isjcta.ro/subiecte.php.

In lumina
cuvintelor n alt atoare ale Inspectorului Scolar General, Prof. Dr. Aliss Andreescu, aceste
comentarii sunt f acutentr-un spirit de fair play (si nu Faire Play), care s a nu nenconvoaie.
AAAAAAAAA Pitagoras
1
2 D. SCHWARZ
Atunci PC
2
PD
2
= PB
2
PA
2
, asadar PD =
_
3 (2 1) =

2. De
aici rezulta ca P se aa pe diagonala [AC] a patratului, deci PAB = 45

.
Urmeaza ca PBA = 30

, si deci APB = 180

(45

+ 30

) = 105

.
Subiectul (3). Se considera numerele naturale nenule m, n, astfel ncat
numerele
m
2
+ 2n
n
2
2m
si
n
2
+ 2m
m
2
2n
sa sa e ntregi.
a) Aratat i ca |mn| 2.
b) Gasit i toate perechile (m, n) cu proprietatea din ipoteza.
Solut ie.
a) Deoarece m
2
+2n, n
2
+2m > 0, si n
2
2m | m
2
+2n, m
2
2n | n
2
+2m,
avem si inegalitat ile n
2
2m m
2
+ 2n, m
2
2n n
2
+ 2m, prin urmare
(n 1)
2
(m+ 1)
2
, (m1)
2
(n + 1)
2
, de unde |mn| 2.
b) Analiza cazurilor |m n| {0, 1, 2} este aproape la fel de plicticoasa
ca si cea de la problema urmatoare.
(m, n) {(1, 1), (3, 3), (4, 4), (6, 6), (2, 4), (4, 2), (3, 5), (5, 3), (4, 6), (6, 4)}
sunt toate solut iile n numere naturale nenule.
Subiectul (4). Numim redus al unui numar natural A cu de n cifre (n 2)
un num ar de n 1 cifre obt inut prin stergerea uneia din cifrele lui A. De
exemplu, redusii lui 1024 sunt 124, 104 si 120 102.
Determinat i cate numere de sapte cifre nu se pot scrie ca suma dintre un
numar natural A si un redus al lui A.
Solut ie. Solut ia ociala se ntinde pe o ntreaga pagina n L
A
T
E
X, cu analiza
a numeroase cazuri si subcazuri, ajungand la frumosul raspuns de 409 091
numere! Nu ma vad capabil sa ar atata teren; am prezentat problema doar
pentru ncurajatoarea eroare din enunt .
3. Clasa a VIII-a
Subiectul (1). Determinat i numerele reale a, b, c, d astfel ncat pentru care
ab +c +d = 3, bc +d +a = 5, cd +a +b = 2 si da +b +c = 6.
Solut ie. Desigur, (ab+c+d)(bc+d+a) = (ac)(b1) si (ab+c+d)(da+
b+c) = (bd)(a1), n timp ce (ab+c+d)(cd+a+b) nu se factorizeaza.
Protam de faptul ca 6 3 = 5 2, si atunci (b d)(a 1) = (d b)(c 1),
adica (b d)(a + c 2) = 0, dar cum b = d, de fapt a + c = 2. Protam si
de faptul ca 6 2 = 2(5 3), si atunci (c a)(d 1) = 2(a c)(b 1), adica
(a c)(2b +d 3) = 0, dar cum a = c, de fapt 2b +d = 3.
Finalmente, adunand cele patru relat ii obt inem (a+c)(b +d) +2(a+c) +
2(b + d) = 16, de unde 4(b + d) = 12, deci b + d = 3. Prin urmare b = 0,
d = 3, si acum se obt ine rapid a = 2, c = 0.
O problema mai insipida nici ca se poate ... Orice manipulari care duc la
factorizari favorabile i vin de hac; dar gustul ramas n gura este salciu.
COMENTARII 3
Subiectul (2).

In planul xOy se consider a mult imea de puncte
X = {P(a, b) | (a, b) {1, 2, . . . , 10} {1, 2, . . . , 10}} .
Determinat i numarul de drepte diferite care se obt in unind cate dou a dintre
punctele mult imii X, astfel ncat oricare doua drepte nu sunt paralele.
Solut ie. Ceea ce se numara aici sunt pantele, nu dreptele determinate de
puncte laticiale din {1, 2, . . . , n + 1} {1, 2, . . . , n + 1}. Pentru orice panta
(nu verticala), exista o unica dreapta care trece prin A(1, 1) sau B(1, n).
De fapt, se calculeaza lungimea |F
n
| a unei secvent e Farey F
n
, secvent a
fract iilor reduse dintre 0 si 1, cu numitori cel mult egali cu n (aranjate n
ordine crescatoare); de exemplu F
2
= {
0
/1,
1
/1}, si
F9 =

0
1
,
1
9
,
1
8
,
1
7
,
1
6
,
1
5
,
2
9
,
1
4
,
2
7
,
1
3
,
3
8
,
2
5
,
3
7
,
4
9
,
1
2
,
5
9
,
4
7
,
3
5
,
5
8
,
2
3
,
5
7
,
3
4
,
7
9
,
4
5
,
5
6
,
6
7
,
7
8
,
8
9
,
1
1

.
Evident, |F
n
| = |F
n1
|+(n), unde (n) este funct ia lui Euler; prin urmare,
deoarece |F
2
| = 2, avem |F
n
| = 1 +
n

m=1
(m). Numarul cautat n problema
va 4(|F
n
| 1). Pentru n = 9, |F
9
| = 29, deci numarul cautat este 112.
2

Subiectul (4). Pentru orice mult imi nevide numerice de numere A si B,

notam A+B = {a +b | a A, b B}.
3
a) Determinat i cel mai mare numar natural nenul p avand proprietatea ca
exista A, B N astfel ncat cardA = cardB = p si A+B = {0, 1, . . . , 2012}.
b) Determinat i cel mai mic numar natural nenul n avand proprietatea ca
exista A, B N astfel ncat cardA = cardB = n si A+B = {0, 1, . . . , 2012}.
Solut ie. Problema este reminiscenta de urmatoarea, data la Etapa Finala a
Olimpiadei de Matematica din 2009, clasa a IX-a
Fiind date secvent ele ordonate de numere reale distincte
a
1
< a
2
< < a
r
si b
1
< b
2
< < b
s
cu r, s N, r, s 2, consideram mult imea
{a
i
+b
j
| 1 i r, 1 j s}.
Demonstrat i ca aceasta mult ime are exact r +s 1 elemente
daca si numai daca ambele secvent e sunt n progresie arit-
metica de aceeasi rat ie. V.Pop
2
Se poate dovedi c a asimptotic avem |Fn|
3n
2

2
, deci num arul este 4(|Fn|1)
12n
2

2
.
Pentru n = 9 acest calcul d a 98.5, un rezultat nu chiar foarte exact! Consultat i
http://en.wikipedia.org/wiki/Farey sequence pentru mai multe informat ii asupra
acestui fascinant subiect.
Proport ia asimptotica fat a de toate cele n
2
perechi (u, v) cu 1 u, v n este 2
6

2
.
Acest lucru nu este chiar nt ampl ator, caci este cunoscut c a proport ia a astfel de perechi
(u, v) cu elemente co-prime este asimptotic precis
6

2
. Pentru detalii se poate consulta
http://en.wikipedia.org/wiki/Coprime.
3
Aceast a notat ie se numeste sum a Minkowski.
4 D. SCHWARZ
Un ingredient esent ial al solut ionarii era observat ia ca mult imea sumelor are
ntotdeauna cel put in r +s 1 elemente.
a) Atunci vom avea 2p 1 2013, deci max p = 1007, cu exemplul
A = B = {0, 1, . . . , 1006}. Din considerat iile de mai sus rezulta ca exemplul
este unic, caci avem evident nevoie ca 0 A B si 1 A B.
Argumentul este simplu, mult imea A + B cont ine cel put in cele 2p 1
elemente a
1
+b
1
< a
1
+b
2
< < a
1
+b
p
< a
2
+b
p
< < a
p
+b
p
.
b) Limitarea absoluta a lui |A + B| este n
2
, deci n
_
2013
_
= 45 si
atunci exemplul
A = {0, 1, 2, . . . , 44}, B = {0, 1 45, 2 45, . . . , 43 45, 1968}
stabileste min n = 45.
4. Clasa a IX-a
Subiectul (2). Determinat i toate funct iile f : R R care au proprietatea
ca pentru orice interval deschis si m arginit I, mult imea f(I) este un interval
deschis, de aceeasi lungime cu I.
Solut ie. Se obt ine |f(x) f(y)| = |x y| pentru orice x, y R, asadar o
astfel de funct ie f este o izometrie a lui R. Ar trebui sa e fapt cunoscut
ca singurele izometrii ale dreptei reale sunt translat iile si simetriile fat a de
un punct, adica funct iile f(x) = x + f(0) pentru orice x R (translat ie cu
f(0)), sau f(x) = x +f(0) pentru orice x R (simetrie fat a de f(0)/2).
4
Se vede imediat ca daca f(x) este izometrie, atunci si f(x) f(0) este,
deci putem lucra cu f(0) = 0. Dar atunci, pentru y = 0, |f(x)| = |x| pentru
orice x real. Daca am avea f(x
1
) = x
1
si f(x
2
) = x
2
pentru niste x
1
, x
2
nenuli, va trebui sa avem |x
1
+x
2
| = |f(x
1
) f(x
2
)| = |x
1
x
2
|, ceea ce ar
conduce la x
1
= 0 sau x
2
= 0, contradict ie, deci sau f(x) = x pentru tot i x,
sau f(x) = x pentru tot i x.
Subiectul (4). Pe o masa sunt k 2 gramezi nevide avand n
1
, n
2
, . . .,
respectiv n
k
creioane. O mutare consta n alegerea a doua gramezi, avand
a, respectiv b creioane, a b, si transferarea unui num ar de b creioane din
prima gramad a n cea de-a doua.
Determinat i condit ia necesara si sucienta pentru n
1
, n
2
, . . . , n
k
, astfel
ncat sa existe o succesiune de mutari prin care toate creioanele sa fost
transferate ntr-o aceeasi gramada.
Solut ie. Raspunsul este ca numarul total de creioane s =
k

j=1
n
j
trebuie sa
e de forma s = 2
m
d, unde d = c.m.m.d.c.(n
1
, n
2
, . . . , n
k
) este cel mai mare
divizor comun al numerelor n
1
, n
2
, . . . , n
k
, si pentru un numar ntreg m 1.
4
Izometriile lui R formeaz a un grup necomutativ innit, izomorf cu grupul multiplicativ
al matricelor

1 x
0 1

, x R.
COMENTARII 5
Sa numim un aranjament de gramezi sistem; daca d = 1 vom numi sistemul
redus; daca putem ajunge la o unica gramada, vom numi sistemul rezolubil.
Demonstram mai ntai urmatoarea
Lem a. Un sistem (n
j
)
1jk
cu d > 1 este rezolubil daca si numai daca
sistemul redus (n
j
/d)
1jk
este rezolubil.
Demonstrat ie. Daca (n
j
)
1jk
cu d > 1 este rezolubil, formam n ecare
gramada super-creioane prin agregarea de manunchiuri de cate d creioane.
Deoarece o mutare implica un multiplu de d creioane, ajungem la rezultat.
Daca (n
j
/d)
1jk
(evident, cu c.m.m.d.c.(n
1
/d, n
2
/d, . . . , n
k
/d) = 1) este
rezolubil, consideram ecare creion ca ind un manunchi format din d infra-
creioane.
Este ndeajuns deci sa consideram sisteme reduse (cu d = 1). Fie un astfel
de sistem redus S, cu s =
k

j=1
n
j
= 2
m
minimal ne-rezolubil. Toate gramezile
nu pot deci avea numere pare de creioane; iar numarul de gramezi avand
numere impare de creioane trebuie sa e par. Efectuand mutari ntre perechi
de astfel de gramezi, se obt ine un sistem S

cu d

2; atunci d

= 2
s
trebuie
sa e o putere a lui 2, si atunci sistemul redus al lui S

este ne-rezolubil, si
are ca numar total de creioane 2
ms
, contrazicand minimalitatea lui S.
Pe de alta parte, e un sistem S rezolubil redus (cu d = 1). Numarul sau
total s de creioane va trebui sa e o putere a lui 2, caci la ecare mutare cel
mai mare divizor comun al numerelor de creioane din gramezi sau ramane
constant, sau este multiplicat cu 2.
5. Clasa a X-a
Subiectul (1). Fie mult imea M = {z C | |z| = 1, Re z Q}. Demonstrat i
ca n planul complex exista o innitate de triunghiuri echilaterale care au
toate axele varfurilor n mult imea M.
Solut ie. Problema se reduce la a arata ca ecuat ia diofantica m
2
+ 3n
2
= p
2
are o innitate de solut ii ntregi. Pentru aceasta, revenim de fapt la ecuat ia
n numere rat ionale a
2
+ 3q
2
= 1 (luand a = m/p, q = n/p) de la care s-a
pornit pentru a ajunge aici.
Vom gasi chiar toate solut iile rat ionale ale acestei ecuat ii, folosind o
metoda care vine direct de la marele Euler, si care putea folosita cu
succes si la punctul (ii) al problemei 2 de la OIM 2008 din Spania. Sa
observam ca (a, q) = (1, 0) este o solut ie. Facem substitut iile a = 1 x,
q = y, pentru a obt ine x
2
2x + 3y
2
= 0. Dar daca suntem n cautare de
solut ii rat ionale, nseamna ca putem substitui y = x, cu rat ional. Atunci
x((3
2
+ 1)x 2) = 0, si cum x = 0 ne da solut ia triviala de la care am
pornit, presupunem x = 0, deci x =
2
3
2
+ 1
si y =
2
3
2
+ 1
. Luand =
u
v
,
obt inem a =
3u
2
v
2
3u
2
+v
2
si q =
2uv
3u
2
+v
2
, de unde totalitatea solut iilor ntregi
6 D. SCHWARZ
(m, n, p) = t(3u
2
v
2
, 2uv, 3u
2
+v
2
) , unde t este un factor comun arbitrar
care face solut iile ntregi. Am obt inut o caracterizare completa, exact ca n
cazul triunghiurilor pitagoreice, pentru ecuat ia X
2
+Y
2
= Z
2
.
Solut ia ociala ofera sub-familia innita de solut ii
(m, n, p) = (2k
2
+ 2k 1, 2k + 1, 2k
2
+ 2k + 2),
obt inuta din familia generala pentru u = 1, v = 2k + 1, t =
1
2
.
Subiectul (2). Se considera trei numere complexe a, b si c, astfel ncat
a +b +c = 0 si |a| = |b| = |c| = 1. Demonstrat i c a
3 |z a| +|z b| +|z c| 4,
oricare ar numarul complex z, cu |z| 1.
Solut ie. Faptul ca astfel de numere complexe sunt axele varfurilor unui
triunghi echilateral este notoriu.
5
Funct ia f(z) = |z a| + |z b| + |z c|
reprezinta suma distant elor de la un punct Z din discul unitate la varfurile
A, B, C ale unui triunghi echilateral, nscris n cercul unitate. Dar aceasta
funct ie f(z) este strict convexa, si deci si atinge minimul ntr-un unic punct,
care din motive de simetrie va centrul cercului; prin urmare min
|z|1
f(z) = 3,
realizat doar pentru z = 0. Maximul este atins pe bordul discului, si
cum se stie ca atunci suma distant elor este dublul celei mai lungi (din
relat ia lui Ptolemeu), nseamna ca max
|z|1
f(z) = 4, realizat doar pentru
z {a, b, c}.
Subiectul (3). Fie numerele reale a si b, cu 0 < a < b. Demonstrat i c a
a) 2

ab
x +y +z
3
+
ab
3

xyz
a +b, pentru oricare x, y, z [a, b].
b)
_
x +y +z
3
+
ab
3

xyz

x, y, z [a, b]
_
=
_
2

ab, a +b
_
.
Solut ie.
a) Din AM-GM
x +y +z
3
+
ab
3

xyz

_
x +y +z
3
_
, cu : [a, b] R
data prin (t) = t +
ab
t
. Dar iarasi prin AM-GM (t) 2

ab. Din GM-HM

avem
x +y +z
3
+
ab
3

xyz

1
3
((x) +(y) +(z)). Dar avem inegalitatea
t(a+b(t) = (bt)(t a) 0, de unde (t) a+b pentru orice t [a, b],
deci
1
3
((x) +(y) +(z)) a +b.
5
Avem a = a
1
si celelalte, deci 0 = a + b + c = a + b + c =
ab + bc + ca
abc
, de unde
0 = ab + c(a + b) = ab c
2
si celelalte; rezult a a
3
= b
3
= c
3
, etc.
COMENTARII 7
b) Acest punct este un mizilic pentru cei cu cunostint e (chiar rudimentare)
de analiza reala. Funct ia f : [a, b] [a, b] [a, b] [2

ab, a + b] data prin

f(x, y, z) =
x +y +z
3
+
ab
3

xyz
este evident continua, avand drept minim,
respectiv maxim, capetele codomeniului sau, si ind denita pe un domeniu
conex, are proprietatea valorii intermediare, deci Imf = [2

ab, a +b].
De fapt chiar funct ia g, denita pe diagonala domeniului lui f prin aceeasi
expresie, deci prin g(t, t, t) = t +
ab
t
= (t), are aceeasi proprietate. Acum
este disponibila o metoda mai elementara; pentru t +
ab
t
= v [2

ab, a+b]
avem nevoie ca t
2
vt + ab = 0, iar t =
v +

v
2
4ab
2
[a, b], caci avem
0 = v
2
4ab (b a)
2
, deci 0

v
2
4ab b a.
Desigur, problema se generalizeaza la oricate variabile x
1
, x
2
, . . . , x
n
, n 1.
2

ab
n

k=1
x
k
n
+
ab
_
n

k=1
x
k
_
1/n
a +b,
pentru x
1
, x
2
, . . . , x
n
[a, b], cu aceeasi concluzie pentru putativul punct b).
6. Clasa a XI-a
Subiectul (1). Fie funct iile f, g : [0, 1] [0, 1] astfel ncat g este monotona
si surjectiva, si oricare ar x, y R x, y [0, 1]
|f(x) f(y)| |g(x) g(y)|.
a) Aratat i ca f este continua si ca exista x
0
[0, 1], cu pentru care
f(x
0
) = g(x
0
).
b) Aratat i ca mult imea punctelor x R x [0, 1] pentru care f(x) = g(x)
este un interval nchis.
Solut ie.
a) Orice funct ie reala monotona si surjectiva este continua, caci o funct ie
monotona nu poate avea decat discontinuitat i de spet a I, si chiar si una din-
tre acestea ar distruge surjectivitatea. Asadar g este continua, prin urmare
si f este (trivial) continua.
Consideram acum funct ia h: [0, 1] [0, 1] data prin h(x) = g(x) f(x).
Avem h(0)h(1) = (g(0)f(0))(g(1)f(1)) 0, deoarece 0 f(0), f(1) 1,
n timp ce {g(0), g(1)} = {0, 1}, funct ia g ind monotona si surjectiva. Din
proprietatea valorii intermediare (Darboux), funct ia continua h se va anula
cu necesitate n (macar) un punct x
0
[0, 1].
De fapt, odata ce funct ia g este demonstrata a continua, nu mai avem
nevoie decat de surjectivitatea ei. Din teorema lui Weierstrass, vor exista
8 D. SCHWARZ
m, M [0, 1] pentru care g(m) = inf
0x1
g(x) = 0 si g(M) = sup
0x1
g(x) = 1.
Atunci h(m)h(M) 0, deci, ca mai sus, h se va anula ntr-un punct x
0
.
b) Fie I = {x [0, 1] | f(x) = g(x)} = {x [0, 1] | h(x) = 0}. De la
punctul a) stim ca I = . Fie a = inf I si b = sup I; funct ia h ind continua,
rezulta a, b I. Dar funct ia h este monotona, invers decat funct ia g (de
exemplu, daca g este descrescatoare, atunci pentru orice 0 x < y 1
avem f(x) f(y) |f(x) f(y)| |g(x) g(y)| = g(x) g(y), deci
f(x) g(x) f(y) g(y), adica h(x) h(y)). Rezulta ca h(x) = 0 pentru
orice a x b, adica I = [a, b].
Subiectul (3). Fie A, B M
4
(R) avand proprietatea ca AB = BA si
det(A
2
+AB +B
2
) = 0. Aratat i ca
det(A+B) + 3 det(AB) = 6(det A+ det B).
Solut ie. Solut ia intent ionata este un pot-pourri de vechi ret ete. Protand
de faptul ca A si B comuta, factorizam A
2
+AB+B
2
= (AB)(A
2
B),
unde este o radacina primitiva de ordin 3 a unitat ii. Consideram funct ia
polinomiala f(x) = det(A + xB) = det A + ax + bx
2
+ cx
3
+ (det B)x
4
,
unde tot i coecient ii sunt evident reali. Avem prin urmare f()f(
2
) =
det(AB) det(A
2
B) = det((AB)(A
2
B)) = det(A
2
+AB+B
2
) =
0, si cum f(
2
) = f() = f(), rezulta f() = f(
2
) = 0. Acum
f() = det Aa +b
2
c
3
+ (det B)
4
= 0, sau
f() = (det Ac) + (det B a) +b
2
= 0,
iar cum 1++
2
= 0, rezulta ((det Ac)b)+((det Ba)b) = 0, si cum
1, sunt liniar independente peste R rezulta si det A c = det B a = b,
adica det A = b +c, det B = b +a, de unde det A+det B = 2b +(a +c). Pe
de alta parte
det(A+B) = f(1) = det A+a +b +c + det B = 3b + 2(a +c),
det(AB) = f(1) = det Aa +b c + det B = 3b.
Surpriza! Punand totul la un loc, relat ia ceruta nu rezulta n mod automat,
devenind echivalenta cu a + c = 0. Eroarea provine din faptul ca solut ia
ociala foloseste n mod eronat f() = f(
2
) = 0, cu consecint ele nefaste
de rigoare. De fapt, relat ia care este totdeauna adevarata va
det(AB) + 3 det(A+B) = 6(det A+ det B)
cu demonstrat ia de mai sus, plagiata dupa cea ociala, dar macar corecta!
Acum, poate de fapt se poate chiar arata ca a+c = 0 cu necesitate? Singura
refutare absoluta ar exhibarea unui contraexemplu, si ntr-adevar

Omer
Cerrahoglu a dat (n concurs) exemplul care urmeaza.
COMENTARII 9
Fie matricele A =
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 2 1
0 0 3 1
_
_
_
_
si B =
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
_
_
_
_
= I
4
. Atunci
A
2
+AB+B
2
= 0
4
, si det A = det B = 1, det(A+B) = 4, det(AB) = 0.
7. Clasa a XII-a
Subiectul (2). Fie (R, +, ) un inel si f un endomorsm surjectiv al s au,
astfel ncat [x, f(x)] = 0 oricare ar x R, unde [a, b] = ab ba, a, b R.
Sa se arate ca
(a) [x, f(y)] = [f(x), y] si x[x, y] = f(x)[x, y], oricare ar x, y R;
(b) Dac a R este corp si f este diferit de identitate, atunci corpul R este
comutativ.
Solut ie. Solut ia ociala ind luminoasa, ma voi margini sa adaug cateva
comentarii asupra operat iei [, ].
Se verica usor ca operat ia [a, b] = ab ba are proprietat ile, pentru orice
a, b, c R si orice r, s Z,
[ra +sb, c] = r[a, c] +s[b, c], [c, ra +sb] = r[c, a] +s[c, b] (biliniaritate);
[a, a] = 0 (alternant a);
[a, [b, c]] + [b, [c, a]] + [c, [a, b]] = 0 (identitatea Jacobi).
Din aceste proprietat i rezulta
[a, b] = [b, a] (anti-comutativitate).
O astfel de operat ie se numeste Lie bracket, si n cazul nostru se obt ine
din comutatorul ab ba a doua elemente a, b R (sa notam ca operat ia nu
este n general asociativa, adica n general [a, [b, c]] = [[a, b], c]).
Subiectul (3). Fie C mult imea funct iilor integrabile f : [0, 1] R, astfel
ncat 0 f(x) x, oricare ar x [0, 1]. Denim funct ia V : C R prin
V (f) =
_
1
0
f(x)
2
dx
__
1
0
f(x) dx
_
2
.
Sa se determine urmatoarele doua mult imi
(a) {V (f
a
) | 0 a 1}, unde f
a
(x) = 0 daca 0 x a, si f(x) = x
f
a
(x) = x daca a < x 1;
(b) {V (f) | f C}.
Solut ie. Problema este prezentata doar pentru a semnala eroarea de notat ie
din enunt .
10 D. SCHWARZ
8.

Incheiere
Din pacate, iarasi mult prea multe erori n enunt uri si solut ii, culminand
cu problema 3 de la clasa a XI-a.
6
Acest fapt eclipseaza unele probleme
interesante, cum ar problema 2 de la clasa a VIII-a, problemele 2 si 4 de
la clasa a IX-a, sau problema 2 de la clasa a XII-a. Am auzit si niste horror-
stories de la rezolvarea contestat iilor; lipsa de transparent a n asumarea
identitat ii a celor implicat i este de neiertat, nu-i asa, stimate d-le profesor
M**** ?
Altfel, de la distant a judecand, comunicarea cu exteriorul a fost n
regula, site-ul ind ncarcat cu probleme, solut ii si rezultate, de ndata ce
acestea deveneau disponibile.
Unii dintre voi nici nu au participat; va urez succes si o calicare stralucita
n anii care vor veni. Unii au avut un concurs de proasta calitate nu va
descurajat i! norocul se poate ntoarce. Unii au obt inut rezultatele pentru
care au muncit si pe care le-au dorit felicitarile mele cele mai sincere!
6
Sunt foarte curios cum a fost jurizat a, cu at at de multe note maxime!?! Cred c a
cel mai corect ar fost anularea problemei, desi nici aceast a solut ie nu scuz a eroarea de
enunt , unii concurent i pierz and timp pret ios n ncerc arile lor de a obt ine o relat ie care nu
se putea obt ine.