COMENTARII OLIMPIADA DE MATEMATIC

A
ETAPA NATIONAL

A SIBIU, 8-10 APRILIE 2014

Abstract. Comments on some of the problems presented at the 2014
National Round of the Romanian National Mathematics Olympiad.
Se adreseaza claselor IX, X, XI, XII.
Data: 28 aprilie 2014.
Autor: Dan Schwarz-Moromete, Bucuresti.
Aquila non capit muscas.
1. Introducere
Aceste comentarii asupra Etapei Nat ionale a Olimpiadei de Matematica
2014 reecta opinia personala a autorului.
1
Ele sunt adaugate la o prezentare
selectiva a probelor de concurs.
2
Voi indica prin culoarea rosie eventualele erori, sau notat iile abuzive din
enunt urile originale, si prin culoarea verde varianta de preferat (sau care
lipsea din enunt sau solut ie). Voi folosi n mod predilect si culoarea albastra
pentru comentariile de natura personala.
2. Clasa a IX-a
Subiectul (1). Fie n un numar natural. Sa se ae numerele ntregi x, y, z
cu proprietatea
x
2
+ y
2
+ z
2
= 2
n
(x + y + z).
Solut ie. Ideea de baza este extrem de cunoscuta; suma modulo 4 a trei
patrate de numere ntregi poate 0 daca si numai daca ecare dintre numere
este par. Prin urmare, pentru n > 1, trebuie x = 2x

, y = 2y

, z = 2z

, si
atunci x
2
+ y
2
+ z
2
= 2
n1
(x

+ y

+ z

). Raman de analizat doar cazurile

n = 0, cand avem 0 = 4
_
x
2

x
_
=

(2x 1)
2
3, de unde
concluzia x, y, z 0, 1;
n = 1, cand avem 0 =

x
2
2

x =

(x1)
2
3, de unde concluzia
x, y, z 0, 2.
Prin urmare solut iile ntregi sunt x, y, x 0, 2
n
si numai ele.
1
La sugestia unui literato prieten al meu, care vede acest spat iu ca ind poiana lui
Iocan a matematicii scolare rom anesti.
2

Imi cer scuze pentru nt arziere, dar n perioada de imediat dup a ncheierea ONM am
fost ocupat cu EGMO 2014. Lipsesc unele probleme, la care nu am v azut interesul de
a prezentate. Le g asit i pe toate (postate n timp record bravo!), ca si rezultatele, la
http://ssmr.ro/onm2014 si http://www.isjsb.ro/onm/.
1
Comentarii Moromete
Subiectul (2). Fie a un numar natural impar care nu este patrat perfect.
Sa se arate ca daca m si n sunt numere naturale nenule, atunci
a) m(a +

a) , = n(a

a);
b) m(a +

a)| , = n(a

a)|.
Solut ie. a) Daca m(a +

a) = n(a

a), atunci
(mn)a+(m+n)

a = m(a+

a)n(a

a) = m(a+

a)|n(a

a)|,
deci (m + n)

a Z, contradict ie, caci atunci

a Q, imposibil.
b) Daca m(a+

a)| = n(a

a)| = k N, atunci k < m(a+

a) < k+1
si k < n(a

a) < k + 1 (cu inegalitat i stricte, caci este vorba de numere

irat ionale). Dar atunci
k
a +

a
+
k
a

a
< m + n <
k + 1
a +

a
+
k + 1
a

a
,
de unde 2k < (a 1)(m + n) < 2(k + 1), adica (a 1)(m + n) = 2k + 1,
imposibil caci a 1 este par.
Dupa cum este ment ionat si n solut ia ociala, rezultatul este puternic
corelat cu teorema Rayleigh-Beatty, caci demonstrat ia de la punctul b)
repeta aproape identic partea care se refera la inexistent a coliziunilor dintre
elementele celor doua siruri.
3
(Iar n = 3 este singurul caz unde orice numar
natural nenul apare ca termen al unuia dintre siruri.)
Alegerea acestei probleme, mai ales pe pozit ia 2, a fost nsa un act de
nesabuint a, dupa cum este relevat de rezultatele obt inute.
Subiectul (4). Fie ABCD un patrulater nscris n cercul de diametru AC.
Se stie ca exista punctele E (CD) si F (BC) astfel ncat dreapta AE
e perpendiculara pe DF, iar AF e perpendiculara pe BE. Sa se arate ca
AB = AD.
Solut ie. Un exercit iu extrem de simplu pentru o problema 4 bazat n
exclusivitate pe faptul (aplicat de patru ori) ca produsul scalar a doi vectori
este nul daca si numai dac a vectorii sunt ortogonali.
3. Clasa a X-a
Subiectul (1). Fie n un num ar natural nenul. Pentru ecare numar natural
k vom nota cu a(k, n) numarul divizorilor naturali d ai lui k astfel ncat
k d
2
n
2
. Sa se calculeze
n
2

k=1
a(k, n).
Solut ie. Fiind dat un predicat logic T, vom folosi notat ia, popularizata de
D. Knuth, [[T]] = 1 daca T este adevarat, dar [[T]] = 0 daca T este fals. Fie
A(k, n) = d N

; d [ k, k d
2
n
2
, deci cu [A(k, n)[ = a(k, n). Atunci
(avand si d n daca d A(k, n)), din principiul lui Fubini
3
Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Beatty sequence#Rayleigh theorem.
2
Moromete Comentarii
n
2

k=1
a(k, n) =
n
2

k=1
n

d=1
[[d A(k, n)]] =
n

d=1
n
2

k=1
[[d A(k, n)]] =
n

d=1
d =
n(n + 1)
2
,
caci d A(k, n) daca si numai daca k = d, pentru 1 d n.
Subiectul (2). Consideram funct ia f : N

cu propriet at ile:
a) f(1) = 1,
b) f(p) = 1 + f(p 1) pentru orice numar prim p,
c) f(p
1
p
2
p
n
) = f(p
1
) +f(p
2
) + +f(p
n
) pentru orice numere prime,
nu neaparat distincte.
Sa se arate ca 2
f(n)
n
3
3
f(n)
pentru orice numar natural n, n 2.
Solut ie. Prin urmare funct ia aritmetica k
f(n)
este total multiplicativa, si
aceasta pentru orice baza k > 0. Deoarece funct ia n n
3
este si ea total
multiplicativa, este sucient sa obt inem inegalitat ile cerute pentru n prim.
Avem f(2) = 1 + f(1) = 2, si 2
2
< 2
3
< 3
2
. Apoi f(3) = 1 + f(2) = 3, si
2
3
< 3
3
= 3
3
. Solut ia ociala pacatuieste, neconsiderand separat acest caz,
pentru care nu se poate aplica 2 = 2
f

3 1
2

_
3 1
2
_
3
= 1, fals!
Acum putem proceda prin induct ie. Pentru un n > 3 prim avem n 1
par, deci
f(n) = 1 + f
_
2
n 1
2
_
= 1 + f(2) + f
_
n 1
2
_
= 3 + f
_
n 1
2
_
.
Atunci 2
f(n)
= 2
3
2
f

n 1
2

2
3
_
n 1
2
_
3
= (n 1)
3
< n
3
, si similar
3
f(n)
= 3
3
3
f

n 1
2

3
3
_
n 1
2
_
3
=
_
3
2
(n 1)
_
3
> n
3
pentru n > 3
(toate acestea sunt adevarate caci
n 1
2
> 1 are tot i factorii primi mai mici
decat n, deci putem aplica ipoteza de induct ie).
Se vede si ca de fapt inegalitat ile sunt stricte, cu except ia n
3
= 3
f(n)
pentru n o putere (nenula) a lui 3. Scrise altfel, inegalitat ile exprima faptul
ca
f(n)
ln n

_
3
ln 3
,
3
ln 2
_
; ordinul de marime al lui
f(n)
ln n
este n jur de 3.
Subiectul (3). Fie n un numar natural nenul si A = 1, 2, . . . , n. Sa
se determine numarul funct iilor crescatoare f : A A cu proprietatea ca
[f(x) f(y)[ [x y[ pentru orice x, y A.
Solut ie. Din cele date, avem 0 f(k + 1) f(k) (k + 1) k = 1, pentru
orice 1 k n1. Invers, orice funct ie cu aceasta proprietate ndeplineste
condit iile problemei. Numarul de astfel de funct ii cu m = f(n) f(0),
0 m n 1 este atunci (n m)
_
n 1
m
_
, caci, pentru ecare dintre cele
3
Comentarii Moromete
nm posibilitat i de a avea m = f(n) f(0), putem alege arbitrar m dintre
cele n1 diferent e f(k +1) f(k) sa e egale cu 1. Numarul total de astfel
de funct ii este deci
N =
n1

m=0
(n m)
_
n 1
m
_
= n
n1

m=0
_
n 1
m
_

n1

m=0
m
_
n 1
m
_
,
dar n
n1

m=0
_
n 1
m
_
= n2
n1
, iar
n1

m=0
m
_
n 1
m
_
= (n 1)
n1

m=1
_
n 2
m1
_
= (n 1)2
n2
,
deci N = n2
n1
(n 1)2
n2
= (n + 1)2
n2
.
Subiectul (4). Fie n un numar ntreg, n 2, si e numerele complexe
a
0
, a
1
, a
2
, . . . , a
n
cu a
n
,= 0. Sa se arate ca sunt echivalente armat iile:
P. [a
n
z
n
+ a
n1
z
n1
+ + a
1
z + a
0
[ [a
n
+ a
0
[ pentru orice numar
complex z de modul 1,;
Q. a
1
= a
2
= = a
n1
= 0 si a
0
/a
n
[0, ).
Solut ie. Lucram deci cu un polinom f C[x] de grad deg f = n, dat de
f(z) = a
n
z
n
+ a
n1
z
n1
+ + a
1
z + a
0
=
n

=0
a

.
Q = P. Atunci pentru orice z C cu [z[ = 1 avem
[f(z)[ = [a
n
z
n
+ a
0
[ [a
n
[ ([z[
n
+[a
0
/a
n
[) = [a
n
[(1 + a
0
/a
n
) = [a
n
+ a
0
[.
P = Q. Aplicam utila asa numita metoda Fourier n discret.
Fie o radacina primitiva de ordin n a unitat ii, si e [z[ = 1; atunci
n

k=1
[f(z
k
)[

k=1
f(z
k
)

k=1
n

=0
a

(
k
)

=0
a

k=1
(

)
k

.
Dar [z
k
[ = 1 pentru orice 1 k n, deci n[a
n
+ a
0
[
n

k=1
[f(z
k
)[, iar
n

k=1
(

)
k
= 0 pentru 1 n1, n timp ce
n

k=1
(

)
k
= n pentru 0, n,
deci

=0
a

k=1
(

)
k

= [n(a
n
z
n
+a
0
)[. Rezulta ca [a
n
+a
0
[ [a
n
z
n
+a
0
[
pentru orice [z[ = 1. Dac a a
0
= 0 atunci a
0
/a
n
= 0, iar daca nu, atunci
pentru z =
n
_
(a
0
/a
n
)[a
n
/a
0
[ avem
[a
n
[ +[a
0
[ [a
n
+ a
0
[ [a
n
z
n
+ a
0
[ = [a
n
[ +[a
0
[,
deci 1 +[a
0
/a
n
[ = [1 + a
0
/a
n
[, echivalent cu a
0
/a
n
[0, ).
4
Moromete Comentarii
Pe de alta parte, pentru z = 1 obt inem [a
n
+ a
0
[ [f(
k
)[ pentru tot i
1 k n, dar si
n[a
n
+ a
0
[
n

k=1
[f(
k
)[

k=1
f(
k
)

= n[a
n
+ a
0
[,
de unde [f(
k
)[ = [a
n
+a
0
[ pentru tot i 1 k n. Daca a
n
+a
0
= 0, rezulta
f(
k
) = 0 pentru tot i 1 k n, iar daca nu, notand
k
=
f(
k
)
a
n
+ a
0
, deci cu
[
k
[ = 1, obt inem
n

k=1
[
k
[ = n =

k=1

, ceea ce fort eaza

k
= pentru tot i
1 k n si un oarecare cu [[ = 1. Notand g(z) = a
n1
z
n1
+ +a
1
z,
obt inem g(
k
) = f(
k
) (a
n
+ a
0
) constant pentru tot i 1 k n; dar
deg g n1, si atunci rezulta ca g trebuie sa e polinomul identic nul, deci
a
1
= a
2
= = a
n1
= 0.
Acest ultim rezultat se putea obt ine si mai direct, nainte de a ajunge la
[a
n
+ a
0
[ [a
n
z
n
+ a
0
[ pentru orice [z[ = 1.
4. Clasa a XI-a
Subiectul (1). Daca n este un numar natural, iterata de ordin n a unei
funct ii f : R R este funct ia
f
n
= f f
. .
de n ori
,
unde f
0
este identitatea lui R. Determinat i funct iile continue f : R R,
care ndeplinesc simultan urmatoarele doua condit ii:
(a) Funct ia f
0
+ f
1
este cresc atoare; si
(b) Exista un numar natural nenul m, astfel ncat funct ia f
0
+ + f
m
este descrescatoare.
Solut ie. Notam s
n
= f
0
+ + f
n
pentru n 1. Daca f(x) = f(y) atunci
s
n
(x) s
n
(y) = x y pentru orice n 1, deci
0 (x 1)
2
= (s
1
(x) s
1
(y))(s
m
(x) s
m
(y)) 0,
asadar x = y, si deci f este injectiva; ind si continua, este deci monotona.
Dar atunci iteratele sale de ordin par sunt crescatoare. Rezulta prin induct ie
ca s
n
este crescatoare pentru orice n 1 (avem s
n+1
= s
n
+ f
n+1
, dar si
s
n+1
= s
n1
+s
1
f
n
). Atunci s
m
este atat descrescatoare cat si crescatoare,
deci este constanta. Rezult a ca f
m
= s
m
s
m1
este descrescatoare, deci f
este descrescatoare, prin urmare m este impar. Daca m = 1 rezulta direct ca
s
1
este constanta, iar daca m > 1 atunci din s
m
= s
m2
+s
1
f
m1
rezulta
iarasi ca s
1
este constanta. Asadar f = f
0
+s
1
se citeste ca f(x) = x + c
pentru o constanta c = s
1
, vericand si condit iile date (pentru chiar orice
m impar).
5
Comentarii Moromete
Subiectul (2). Determinat i funct iile derivabile f : R R, care ndeplinesc
condit ia f f = f.
Solut ie. Este clar ca restrict ia lui f la Imf este identitatea, caci pentru orice
y Imf va exista x R cu f(x) = y, si atunci f(y) = f(f(x)) = f(x) = y.
Acum, f ind continua, rezulta ca Imf este un interval. Daca intervalul
este degenerat (la un punct), atunci f este constanta , si verica. Daca nu,
capetele intervalului trebuie sa e (caci altfel una din derivatele laterale
va egala cu 1, n contradict ie cu faptul ca un capat de interval ind un
punct de extrem, derivata trebuie sa e 0), si atunci f este identitatea lui
R, care verica si ea.
Subiectul (3). Fie n un numar natural nenul, si A, B doua matrice din
/
n
(C), astfel ncat A
2
+ B
2
= 2AB. Aratat i ca:
(a) Matricea AB BA este singulara; si
(b) Daca rangul matricei AB este 1, atunci matricele A si B comuta.
Solut ie. O simpla observat ie. Notand [A, B] = ABBA (Jacobi bracket)
si N = A B, din Lema lui Jacobson, care arma ca daca N comuta cu
[N, B] atunci [N, B] este nilpotenta, rezulta chiar faptul ca [A, B] = [N, B]
este nilpotenta, nu doar singulara.
5. Clasa a XII-a
Subiectul (1). Fie (A, +, ) un inel. Pentru orice a A denim funct iile
s
a
: A A si d
a
: A A prin s
a
(x) = ax, d
a
(x) = xa, oricare ar x A.
a) Presupunem ca A este mult ime nita. Sa se arate ca: pentru orice
a A, s
a
este injectiv a daca si numai daca d
a
este injectiva.
b) Dat i un exemplu de inel care cont ine un element a pentru care exact
una dintre funct iile s
a
si d
a
este injectiva.
Solut ie. O forma complicata de a enunt a un lucru simplu. Funct ia s
a
este
injectiva daca si numai daca elementul a nu este un divizor la stanga al lui
zero, caci s
a
(x) = s
a
(y) se scrie a(x y) = 0. Funct ia d
a
este injectiva daca
si numai daca elementul a nu este un divizor la dreapta al lui zero, caci
d
a
(x) = d
a
(y) se scrie (x y)a = 0.
b) La punctul a) se arata ca un inel nit nu este un astfel de exemplu
(folosind faptul ca injectivitatea implica bijectivitatea pentru mult imi nite).
Este cunoscut faptul ca n inelele de matrice (peste un corp, sau domeniu de
integritate), divizorii lui zero (la stanga sau la dreapta) sunt exact matricele
cu determinant nul, deci nici acestea nu pot produce un exemplu. Atunci
modelul trebuie cautat ntr-un spat iu de aplicat ii liniare innit dimensional.
De exemplu pentru inelul A al aplicat iilor liniare peste R
N
putem considera
elementul a sift la dreapta, dat prin a(f)(n) = f(n + 1). Deoarece a
este aplicat ie surjectiva, d
a
va injectiva, caci d
a
(x) = d
a
(y) revine la
x a = y a, si putem simplica la dreapta (a surjectiva), obt inand x = y.
Dar s
a
(x) = s
a
(y) pentru orice y = x+t, unde t(f)(0) = f(0) si t(f)(n) = 0
pentru orice n > 0, deci s
a
nu este injectiva.
6
Moromete Comentarii
Subiectul (2). Fie I, J doua intervale, e : J R o funct ie continua
care nu se anuleaza n niciun punct din J, si e f, g : I J doua funct ii
derivabile, astfel ncat f

= f si g

= g. Sa se arate ca, dac a exist a

x
0
I astfel ncat f(x
0
) = g(x
0
), atunci funct iile f si g coincid.
Solut ie. Solut ia ociala introduce, fara nicio justicare, o primitiva a
funct iei
1

. Motivat ia vine din faptul ca relat iile f

= f si g

= g pot
privite ca ecuat ii diferent iale, care scrise
f

(t)
(f(t))
=
g

(t)
(g(t))
= 1 conduc la
_
f(x)
f(x
0
)
1
(u)
du =
_
x
x
0
f

(t)
(f(t))
dt =
_
x
x
0
dt = x x
0
,
_
g(x)
g(x
0
)
1
(u)
du =
_
x
x
0
g

(t)
(g(t))
dt =
_
x
x
0
dt = x x
0
,
pentru orice x I. Atunci pentru f(x
0
) = g(x
0
) avem
_
g(x)
f(x)
1
(u)
du = 0,
ceea ce fort eaza f(x) = g(x) pentru orice x I (caci este continua si
nenula, deci de semn constant).
Rezultatul este asadar aproape trivial, daca relat iile date sunt puse sub
lumina apropriata. Cu atat mai ciudate sunt rezultatele obt inute probabil
cea mai jos punctata problema de la aceasta clasa. Poate ca a fost penalizata
lipsa unui
Preambul. Funct ia ind continua pe o mult ime conexa (un interval),
si ind nenula, rezulta de semn constant. Atunci la fel vor f

si g

, deci
funct iile f si g sunt strict monotone (ceea ce da o justicare suplimentara
legitimitat ii schimbarii de variabila din integralele de mai sus).
7
Comentarii Moromete
6.

Incheiere
Clasa a IX-a a fost cam urata, clasa a X-a a fost frumoasa, iar clasele a
XI-a si a XII-a au fost tehnice. Una peste alta, convenabil. Din mai multe
motive, nu voi comenta subiectele de la Testul de Select ie pentru Seniori.

Omer Cerrahoglu si-a ncheiat parcursul liceal, ndreptandu-se la toamna

pentru studii la M.I.T. USA. Uluitoarea sa activitate si contribut ie catre
prestigiul matematicii de concurs din t ara au fost ncununate cu premiul
Laurent iu Panaitopol; pe de alta parte, n mod regretabil i s-a blocat accesul
la Testele de Select ie pentru OIM, ecare dintre responsabili aruncand vina
asupra celuilalt, si lasand chit ibusuri tehnice sa prevaleze peste o umanitate
care s-ar cerut a recunoscatoare. Urmare a unei judecat i Solomonice,

Omer va prezent la Olimpiada Internat ionala de Matematica 2014 din

Africa de Sud nu ca participant, ci ca Observator B (grat ie unor sponsori).
4
Sa salutam acest jalon, si sa apreciem placuta si beneca sa prezent a pe
rmamentul scenei matematice scolare romanesti.
4
http://www.imo-official.org/year reg team.aspx?year=2014&code=ROU.
Vezi si un prol al s au la http://www.viitoriolimpici.ro/galeria-de-onoare?id=41
8