Sunteți pe pagina 1din 33

COEZIUNE SI PERFORMANTA

-intr-o clasa de elevi-


INTRODUCERE
In aceasta cercetare, am rmarit anali!a rmatoarelor as"ecte#
- nivell coe!inii clasei- inter"ersonale si "e sarcina
- nivell "er$ormantei clasei- individale si %r"ale
- interin$lentarea acestor doa varia&ile
In mod s"eci$ic, am investi%at rmatoarele s&teme#
- Comnicarea dintre elevi
- Reali!area activitatilor de coo"erare
- Perce"tia elevilor $ata de "er$ormanta
- O&icetivele si motivatia elevilor de a reali!e "er$ormanta
- Ca"acitatea de com"arare o&iectiva c alte %r"ri similare
- Atitdinea $ata de "ro"ria "er$ormanta si atitdinea $ata de "er$ormanta
%r"li
- Atitdinea $ata de medil scolar corelat c o&iectivele instrctionale#
"o!itiva, indi$erenta sa ne%ativa
I"ote!ele cercetarii snt#
'( Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea
influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup)
)( Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii
interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe
realizarea sarcinilor
*( Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat
ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei
4. Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat
performanta elevilor nu influenteaza coeziunea
REPERE TEORETICE
Zaleznik, Christiansen and Roethlisberger declara# c cat este mai mare
coe!inea %r"li, c atat este mai mare "rodctivitatea %r"li daca
atitdinile %r"li sstin o&iectivele or%ani!atiei( Cattel considera ca e$icienta
inde"linirii o&iectivelor re!lta din com&inarea nor atitdini "o!itive de %r" si
conservarea ener%iei necesare mentinerii armoniei %r"li( De aici re!lta doa
i"ote!e#
1. +r"rile coe!ive in$lente!a mem&rii s"re atitdini ni$orme( Doa
e,"erimente se"arate- Lott si Lott, Sakuri. a demonstrat# c cat
mem&rii snt mai atrasi de %r", c atat %r"l are mai mlta in$lenta
as"ra lor(
2. E,ista o relatie intre atitdinea $ata de "rodctivitate si coe!ine, aceasta
relatie devenind tot mai "ternica "rin e,istenta coe!inii %r"li( Totsi,
dove!ile "entr acesta i"ote!a n snt certe( In e,"erimentele de
la&orator, Berkowitz si Shacter a desco"erit# %r"rile c o coe!ine
ridicata tind sa $ie mai "tin "rodctive atnci cand e,ista atitdini
ne%ative $ata de "rodctivitate( Pentr mem&rii c atitdini "o!itive,
%r"rile "o!itive n a $ost mai "rodctive decat %r"rile non-coe!ive(
Coe!inea %r"li este descrisa de Cartwrait si Zander ca sentimentl de
a"artenenta sa atractia mtala, im"licand o sacri$icare a sineli "entr
inde"linirea o&iectivelor %r"li( Aceasta coe!ine "rodce conformism,
stabilitate si controlul com"ortamentli in %r"( Shaw s&linia!a# coe!inea a
avt de-a ln%l tim"li trei semni$icatii di$erite#
- atractia intra%r" se &a!ea!a "e similaritatile indivi!ilor $ata de con$i%ratia
colectiva a %r"li( As"ectl social este evidentiat "rin masrarile
sociometrice, nominali!area in "erec/i, ale%erile "artenerli( As"ectl
"ersonalitatii a $ost evidentiat "rin cercetarea e$ectelor omo%enitatii
nevoilor# atoritate sa dominanta
- morala %r"li sa nivell motivatiei
- &a!a coordonarii e$ortrilor %r"li
In$lenta coe!inii as"ra "rodctivitatii %r"li a $ost intens stdiata( +r"rile
c coe!ine ridicata snt ca"a&ile sa-si sta&ileasca mai sor standarde de
"er$ormanta si "ot o$eri o %ama mai lar%a de recom"ense mem&rilor %r"li(
Shaw si Shaw a desco"erit ca %r"rile inalt coe!ive snt coo"erante si
"rietenoase, $olosind o $orma democratica de control al com"ortamentli( In
%r"rile c coe!ine redsa, mem&rii era ostili si a%resivi nii c ceilalti, era
incantati cand cole%ii lor $acea %reseli si a ado"tat n stil atocratic de lare a
deci!iei(
Myers si Sherif a desco"erit ca, com"etitia inter%r" "oate insemna o tactica
de ridicare a normelor %enerale( Dar, Couran a o&servat ca 0in nele sitatii,
coe!inea "oate inter$era c caracterl de anali!a si e,aminare a in$ormatiei al
%r"li( Mai mlt, mem&rii %r"rilor coe!ive snt adesea "otrivnici contri&tiilor
celorlalti mem&rii1
Fisher a$irma# relatia dintre coe!ine si "er$ormanta n este ni$orma in
conditiile e,istentei constante a coe!inii( Coe!inea ridicata creste
"rodctivitatea "ana la n anmit "nct, d"a care devine dis$nctionala,
redcand "rodctivitatea %r"li, dar n la n "nct atat de sca!t ca si cand
n ar $ii e,istat coe!ine de la &n ince"t(
Shaw si Shaw considera ca %r"rile de mnca e$ective ado"ta atat
dimensinea reali!arii sarcinilor, cat si dimensinea sociala( Coe!inea "oate
$acilita aceste doa dimensini "e masra ce "resinile atin%erii "er$ormantei "ot
$orta %r"rile sa ado"te norme de "rodctivitate- Back; hibaut si Strickland.
in tim" ce "er$ormanta sociala necesita atoadministrarea recom"enselor in
cadrl %r"li
Un %r" este coe!iv in masra in care mem&rii %r"li simt ca snt "arte a
%r"li, vor sa ramana in %r", si considera %r"l im"ortant "entr ei -Cota,
!"ans, #ion, $ilik, % et al&, '((); #ion % !"ans, '((*; Festinger, '()+;
Festinger, Schachter, % Back, '()+; ,ogg, '((*; Lott % Lott, '(-); Mudrack,
'(.(; Zander, Stotland, % /olfe, '(-+0& Coe!inea masoara im"ortanta sa
atasamentl mem&rilor $ata de %r"- %radl in care mem&rii %r"li sta&ilesc
le%atri nii c altii si vor sa ramana im"rena( Pe lan%a "erce"tia entitatii
%r"li, mlte caracteristici care contri&ie la crearea ni %r" a le%atra c
"erce"tia coe!inii %r"li( S"re e,em"l, stdiile arata ca mem&rii ni %r"
care im"artasesc credinte si valori similare a inre%istrat o coe!ine mai mare
decat %r"rile in care mem&rii n avea valori similare 1Festinger,Schachter, %
Back, '()+; 2ewco3b, '()-.( Interde"endenta "ternica a %r"li- o&iectivl
de a o&tine recom"ense si reali!and c scces sarcinile %r"li, corelea!a c o
coe!ine ridicata a %r"li( +r"rile care de!volta norme "ternice in %r" si
dorinta de a mentine aceste norme e,"rima o mai mare coe!ine-Back, '()';
Festinger, '()+; Lott, '(-'; Mc4rath, '(.5; Roethlisberger% #ickson, '(6(.(
+r"rile coe!ive se com"orta di$erit decat %r"rile mai "tin coe!ive 1 ,ogg,
'((*0( Pentr nii, coe!inea este asociata c satis$actia %r"li 2 mai "tina
an,ietate, mai mlta comnicare "o!itiva in cadrl %r"li, mai "tine a&sente
de la intalniri 1 Seashore, '()5.
7e8itone si Reichling1 '())0 a %asit ca mem&rii %r"rilor coe!ive a $ost mai
ostili $ata de cei din e,teriorl %r"li, in tim" ce %r"rile mai "tin coe!ive a
aratat mai mlta ostilitate in cadrl %r"li( Indivi!ii snt mai "reoc"ati de
re!ltatele "o!itive si ne%ative ale %r"li atnci cand %r"l este coe!iv
-Brawley, Carron, %/id3eyer, '(.9; Zander, '(9':'((-0&
Cat de &ine %r"rile reali!ea!a sarcinile, si s& ce conditii "er$ormanta "oate $ii
o"timi!ata3 O tema $oarte des stdiata se re$era la im"actl coe!inii %r"li
as"ra reali!arii %r"li( Pe de-o "arte, se "are ca %r"rile care snt mai
coe!ive vor $ii mai "rodctivi decat %r"rile mai "tin coe!ive( Pe de alta "arte,
e,ista "osi&ilitatea ca %r"rile care snt "rea coe!ive vor deveni "rea
incre!atoare in a&ilitatea de a reali!a sarcinile si n vor discta "e de"lin
"ro&lemele im"ortante sa vor cata in e,terior in$ormatii "entr a la deci!iile in
"rivinta %r"li( Deoarece mem&rii %r"li se "lac reci"roc, e,ista "osi&ilitatea
ca %r"rile coe!ive se sociali!e!e mai mlt decat sa reali!e!e sarcinile(
In nele ca!ri, coe!inea corelea!a c "er$ormanta %r"li, iar in alte ca!ri c
ne"er$ormanta -Bernthal % ;nsko, '((6; Callaway % !sser, '(.5; Carron,
'(.+; Cratty, '(.';C& R& !"ans % #ion, '(('; Flowers, '(99; Leana, '(.);
Mullen % Co88er,'((5; Swets % B<ork, '((+; M& !& urner, 7ratkanis,
7robasco, % Le"e, '((*;Zaccaro, '((); Zaccaro, 4ualtieri, % Minionis,
'(().( O e,"licatie "entr aceste re!ltate o"se este rmatoarea# desi,
coe!inea %r"li n in$lentea!a "rin ea insasi "er$ormanta, coe!inea totsi
creste con$ormitatea la normele %r"li( Asadar, coe!inea este de"endenta de
norme "entr a creste sa redce "er$ormanta( Daca norma este de a lcra mlt
si a $ii "rodctivi, coe!inea va creste "er$ormanta(- L& Berkowitz, '()5;
Schachter, !llertson, McBride,% 4regory, '()'; Stogdill, '(9*0&
Desi, coe!inea %r"li si indentitatea sociala snt similare, ele n re"re!inta
acelasi lcr( Co!inea %r"li se re$era in "rinci"al la le%atra "ternica c
ceilalti mem&rii ai %r"li, in tim" ce identitatea sociala se re$era la la cat de
mlt indivi!ii se simt o "arte din %r" sa cat de im"ortanta este de a $ace "arte
dintr-n anmit %r" -Bransco3be, Sch3itt, % ,ar"ey, '(((; ,ogg, ,ardie, %
Reynolds, '((); 7rentice, Miller, % Lightdale,'((50& Identitatea sociala im"lica
o atractie catre %r" ca intre% decat o atractie $ata de indivi!ii "articlari din %r"(
Similaritatea, interactinea, interde"endenta, strctra- norme, rolri, stats.
in$lentea!a si snt in$lentate de coe!inea %r"li si identitatea sociala(
Coe!inea este alcatita din trei dimensini#
'( atractia inter"ersonala $ata de alti mem&rii ai %r"li sa $ata de %r"l
inssi
)( an%a4amentl $ata de sarcinle %r"li
*( mandria %r"li
Coe!inea este in mare masra le%ata de de!voltarea identitatii rolli si
sociali!arii or%ani!ationale( ,ogg1 '((*0 si ,ogg si erry 1 '(((0 a$irma#
coe!inea si solidaritatea din cadrl %r"li snt le%ate de "erce"tia "rototi"li
celorlalti mem&rii( C alte cvinte, c cat mem&rii %r"li ado"ta valorile,
credintele si atitdinile %r"li, c atat %r"l va $i mai coe!iv(
Procesele interactive de %r" determina $ie 0casti%ri1 sa 0"ierderi1 ale
"rodctiei in cadrl %r"li - Steiner, '(9*.( Casti%rile "rodctiei "rovin de la
e$ectele siner%etice o&tinte "rin constrirea "o!itiva a ec/i"ei( Aceasta "oate $i
o&tinta "rintr-o cola&orare c alti mem&rii, la strate%iile sarcinilor sa
co,"etentelor, cola&orare necesara "entr a "rodce mai mlte idei ori%inale care
n ar "tea $i o&tinte daca s-ar actiona solitar - =sborn, '()90& Pierderile
"rodctiei a"ar cand coe!inea %r"li determina 0 %andirea de %r"1 1 >ani,
'(9*0, cand norma %r"li este o"sa e$icientei %r"li, sa cand %r"l isi
"ierde motivatia sa coordonarea 1 Steiner, '(9*.(
Procesele interactive ca!ea!a "ierderi ale "rodctiei# &locarea "rodctiei- a"are
cand mem&rii %r"li snt im"iedicati sa contri&ie la disctiile de %r".5
"erce"erea evalarii- "rovine de la "erce"erea %enerala a evalarii ne%ative de
catre %r"5 com"etitia- a"are cand mem&rii considera ca a"ortl lor este
dis"ensa&il si tre&ie sa concre!e c altii "entr o"ortnitatea de a contri&i
1 #ennis% ?alacich, '((60
Im"ortanta coe!inii a $ost considerata ca $iind c/eia %r"rilor de mnca
e$iciente 1Carless % #e 7aola, *+++; Cohen % Bailey, '((9; Forsyth; '((+;
@ang % ang, *++50& Mai mlt, conce"tali!area si masrarea coe!inii %r"li
este &a!ata "e modele care c"rind o varietate de $actori( Mullen si
Co88er1'((5. a testat relatia dintre coe!ine si n sin%r $actor- atractia
inter"ersoanla in %r"( /id3eyer, Brawley si Carron1 '(.). distin% intre
atractia individli $ata de %r" si inte%rarea in %r"( Cota, !"ans, #ion, $ilik si
Long3an a"recia!a ca, coe!inea %r"li are "atr dimensini#
- Inte%rarea sarcinilor in %r"
- Inte%rarea sociala in %r"
- Atractia indivi!ilor $ata de sarcinile %r"li
- Atractia indivi!ilor $ata de as"ectele sociale ale %r"li(
Inte%rarea sarcinilor %r"li este de$inita ca "erce"tia similaritatii si coerenta din
cadrl ec/i"ei de a inde"lini sarcinile, in tim" ce inte%rarea sociala in %r"
re$lecta "erce"tia coerentei si le%atrii c "rivire la activitatile sociale ale ec/i"ei(
Atractia indivi!ilor $ata de sarcinile %r"li descrie sentimentele mem&rilor
des"re im"licarea "ersonala in sarcinile %r"li, in tim" ce atractia indivi!ilor
$ata de as"ectele sociale ale %r"li re$lecta sentimentele des"re im"licarea
"ersonala in interactinea sociala a %r"li
Carless si #e 7aola1 *+++0 a recomandatat se"ararea conce"telor de
coe!inea sarcinilor si coe!inea sociala atnci cand de$inim coe!inea %r"li(
Cei doi atori a concl!ionat ca, coe!inea %r"li este mltidimensionala si
inclde coe!inea sarcinii- %radl motivatiei in reali!area o&iectivelor
or%ani!ationale5 coe!inea sociala - motivatia de a de!volta si mentine relatii
sociale in %r"( In "ls, coe!inea %r"li in$lentea!a "er$ormanta 1$lein %
Mul"ey, '((); 7odsakoff, Mac$enzie, % Ahearne, '((9; S8ink % Carron,
'((60& +r"rile c o coe!ine ridicata- reali!area sarcinilor si atractivitatea
sociala- atin% o "er$ormanta mai mare( Recent, @oo si Ala"i1 *++'0 a
desco"erit ca "artici"area la reali!area sarcinilor 4oaca n rol mai im"ortant decat
"re!enta sociala in determinarea consensli "rintre mem&rii %r"rilor(
Re!ltatele demonstrea!a e,istenta nei corelatii "o!itive intre %r"rile
orientate s"re reali!area sarcinilor si "er$ormanta ridicata, nee,istand dove!i ca
atractivitatea sociala si "artici"area a e$ecte ne%ative sa "o!itive as"ra
"er$ormantei(
Collins si 4ueskow a concl!ionat ca cercetarile care investi%/ea!a relatia
dintre coe!ine si "er$ormanta n snt decisive, relevante(
ARIA SI METODO6O+IA
CERCETARII
AR;A C!RC!AR;;
Cercetarea Coeziune si performanta intr-o clasa de elevi este alcatita din
doa "arti# teoretica si "ractica( Reali!area cercetarii in toate $a!ele ei-
"roiectare, de teren, redactare- a $ost e$ectata de catre n sin%r cercetator(
S&iectii c"rinsi in aceasta cercetare snt )7 de elevi in clasa a 28III-a( Tre&ie
s"eci$icat ca in aceasta cercetare "e lan%a in$ormatiile clese din redactarea
c/estionarelor, vor e,ista com"leteri de in$ormatii re!ltate din o&servatii si
convor&iri non-directive(
Com"letarea c/estionarelor s-a reali!at "rin adnarea elevilor in aceeasi
inca"ere din cadrl nitatii scolare in care invata( De asemenea, a $ost r%ati sa
com"lete!e c/estionarele intr-n cadr or%ani!at in acelasi tim"( Am recrs la
aceasta "rocedra deoarece n am dorit ca res"ondentii sa "relcre!e
ras"nsrile si sa se "iarda s"ontaneitatea lor( In aceeasi masra, s&iectilor n
le-a $ost de!valit s&iectl cercetarii inainte de inmanarea c/estionarelor "entr
a n "re%ati atitdinea lor $ata de tema cercetarii( C/estionarele a $ost
atoadministrate(

D"a criteril a"artenentei la cate%oria de se,, strctra "o"latiei c"rinse in
cercetare este rmatoarea
Masculin Fe3inin otal
A B A B A B
'+ )+ '+ )+ *+ '++
Factorl determinant in "rocesl de selectie al acestei clase l-a constitit
nivell "er$ormantelor scolare, cadrele didactice, elevii altor clase si "ro"rii
cole%i evaland aceasta clasa ca avand "er$ormante sla&e(
Distri&tia mediilor %enerale este rmatoarea#
Rom Lb.e Lb. f Mate Fizica Chimie Bio Cult
civ.
Istorie Geogra Media
geerala
elev ! !.!" # # ! ! !.!" # !.!" ! #.$%
elev # $ 1" & & & & '.!" '.!" &.!" '.%&
elev # & & & # # & $ &.!" # &.$%
elev ! ! # # ! !.!" ! !.!" !.!" !
elev & $.!" ' #.!" # & ' 1" ' &.!" '.#%
elev ' $.!" $ $ & ' $ 1" $ $.!" $.2$
elev & 1" &.!" ' &.!" ' &.!" $.!" &.!" & '.&$
elev ! #.!" ' #.!" #.!" &.!" #.!" $ & & '.2"
elev & $ '.!" ' ' ' '.!" $ $.!" '.!" '.$#
elev ! ! # # ! # ! '.!" #.!" # &.!2
elev # '.!" '.!" & #.!" # # # &.!" ' '.1%
elev ! ! !.!" ! ! !.!" ! ! # !.!" #.&$
elev # &.!" #.!" # #.!" # &.!" &.!" '.!" # '.11
elev #.!" '.!" '.!" & '.!" &.!" '.!" $.!" $.!" '.!" '.$&
elev & & $ #.!" #.!" #.!" & ' &.!" &.!" '.('
elev ! ! !.!" ! ! !.!" ! ! ! ! #.#&
elev # '.!" $ #.!" & '.!" #.!" 1" & ' '.#1
elev ' 1" $.!" &.!" & ' & $.!" &.!" ' '.'&
elev # ! !.!" !.!" ! ! ! ! ! !
elev ! &.!" & #.!" #.!" !.!" # # ! !.!" &.%%
M!=#=L=4;A C!RC!AR;;
Aceasta cercetare sociolo%ica este o anc/eta indirecta care se
&a!ea!a "e atoadministrarea c/estionarli( Din "nct de vedere al sco"li
este o anc/eta de dia%nostic, "entr ca e,ista i"ote!e care se s"n veri$icarii,
care a"recia!a o stare de lcrri( Din "nct de vedere a metodolo%iei $olosite,
este o anc/eta descri"tiva deoarece se re$era la masrarea e$ectelor( S"re
e,em"l, aceasta cercetare isi "ro"ne sa evidentie!e le%atra dintre
com"onentele coe!inii %r"li9 colectivli si "er$ormanta( Din "nct de vedere
al niversli cercetarii este o cercetare restransa( Un lcr $oarte im"ortant este
acela ca este o anc/eta incom"leta, insa o "arte a "o"latiei n a $ost eliminate
in mod ar&itrar(
Ca instrment de investi%are s-a $olosit c/estionarl atoadministrat(
C/estionarl este alcatit din )7 intre&ari dintre care#
'(D"a contintl lor
- intre&ari $actale- intre&arile ':, )7.
- intre&ari de o"inie- toate celelalte intre&ari.
)( D"a $orma ras"nsli
- intre&ari desc/ise- intre&area ';.
-intre&ari c ras"ns inc/is
-intre&ari c ras"nsri "olicotomice -intre&arile
*(D"a $nctia instrmentala "e care o a in c/estionar
-n e,ista intre&are de de&t
- n e,ista intre&ari de $iltra4
ANA6IZA SI INTERPRETARE
Coe!inea
Coe!inea este o "ro"rietate a %r"li care "oate re"re!enta intr-n anmit
cadr social n $actor determinant in o&tinerea ni anmit nivel de "er$ormanta(
Acest cadr social este anali!at ca n ansam&l de relatii inter"ersonale
consolidate "e "arcrsl nei "erioade indeln%ate de tim"( Caracterl relatiilor
inter"ersonale reda n medi social com"etitional, de indi$erenta sa "rietenie(
In aceasta cercetare, am investi%at natra relatiilor inter"ersonale- Fi%ra '.
Fi%ra ' Relatiile in clasa
Ptem constata ca elevii a declarat, intr-o ma4oritate covarsitoare, ca relatiile
dintre elevi snt caracteri!ate de "rietenie( Aceasta in$ormatie ne releva
e,istenta ni nivel ridicat de coe!ine in cadrl clasei(
Fi%ra ) A invata in alta clasa
Relatiile de "rietenie e,istente la nivell clasei demonstrea!a ca scoala atin%e
atat o&iectivele instrctionale, cat si "e cele sociale( Climatl social in care
e,ista relatii a$ective stranse ne arata in ce masra elevii snt desc/isi sa
re!istenti la sc/im&are, mai "recis "rin inte%rarea lor in alta clasa( Din $i%ra )
"tem o&serva ca trei s$ertri dintre elevi a declarat ca n doresc sa invete in
alta clasa, desi n s$ert dintre ei si-a e,"rimat dis"oni&ilitatea de a se trans$era(
Fi%ra * ilstrea!a, mai e,act, a"recierile elevilor $ata de medil social
re"re!entat de clasa, medi in care e,ista o&iective "recise, norme si valori
s"eci$ice(
Fi%ra * Clasa re"re!inta
Constatam ca trei s$ertri dintre elevii investi%ati a o"inat ca clasa re"re!inta, in
"rinci"al, medil in care s-a sta&ilit relatii de "rietenie, iar n s$ert a accentat
im"ortanta activitatilor de invatare reali!ate in medil scolar(
Aceasta in$ormatie ne arata n nivel ridicat de coe!ine in clasa, dar
in acelasi tim" re"re!inta n indicator des"re "er$ormanta# invatarea- activitate
de reali!are a "er$ormantei scolare- n re"re!inta n re"er "entr elevii din
acesta clasa(
Fi%ra < Unii cole%i sa "araseasca clasa
Daca am anali!at re!istenta la sc/im&are- re"re!entata de "ro"ria trans$erare
in alta clasa, vom investi%a atitdinea elevilor $ata de e,clderea nor cole%i din
clasa( Fi%ra < arata ca a"roa"e doa treimi dintre elevi n snt de acord ca nii
cole%i sa "araseasca clasa, insa n s$ert a a atitdine "o!itiva $ata de
e,clderea lor( Remarcam ca a cresct "rocentele care re$lecta atitdinea
"o!itiva sa ne/otararea in le%atra c detasarea $ata de nii cole%i - "rocente
mai redse "entr atitdinea "o!itiva sa ne/otarare $ata de "ro"ria "lecare.(
Totsi, a"reciem ca si aceasta evalare ne releva e,istenta ni nivel ridicat de
coe!ine(
Fi%ra ; Intensitatea comnicarii
Am remarcat e,istenta ni nivel ridicat de coe!ine al clasei( In aceasta
cercetare, din ansam&ll de $actori care in$lentea!a coe!inea clasei vom
selecta intensitatea comunicarii si continutul comunicarii( Procesele
comnicationale snt inerente oricari medi social, dar anmite "articlaritati
ale acestora snt determinante "entr dinamica %r"rilor inte%rate in acele
medii( Fi%ra ; ne arata ca "este 4matate dintre res"ondenti a declarat ca
elevii comnica des nii c ceilalti, "e cand n s$ert dintre ei a a$irmat ca e,ista
o comnicare moderata( In acelasi tim", a"roa"e n s$ert snt de "arere ca
e,ista n %rad reds de comnicare( Aceste intensitati ale comnicarii "ot $i
relevante daca acce"tam ideea ca in clasa e,ista o "er$ormanta %lo&ala, %r"ala,
dar si o "er$ormanta individala(
Consideram ca si intensitatea comnicarii re"re!inta n indicator "ertinent al
nivelli ridicat de coe!ine al clasei(
Fi%ra = S&iectl comnicarii
Contintl comnicarii este esential in dinamica %r"rilor sociale( Comnicarea
re"re!inta n mi4loc "rin care se transmit valori, norme, standarde, nevoi,
tre&inte si, in acelasi tim", se transmit modalitatile "rin care se inde"linesc
sco"rile %r"ale si individale( Fi%ra = indica $a"tl ca "este 4matate dintre
elevi a a$irmat ca discta s&iecte le%ate de scoala si s&iecte care n a
le%atra c scoala( Acest "rocent releva e,istenta "remisei reali!arii nei
coe!ini si "er$ormante ridicate a clasei(
Fi%ra > Coo"erarea c ceilalti cole%i in reali!area
sarcinilor
Comnicarea este inerenta reali!arii activitatilor de coo"erare( Coo"erarea este
considerata mai mlt n e$ect al coe!inii %r"li( In acelasi tim", coo"erarea
"oate $i n $actor im"ortant in reali!area "er$ormantei( Fi%ra > ne indica $a"tl
ca elevii, intr-o ma4oritate indiscta&ila, a declarat ca a reali!at activitati de
coo"erare( Intr-adevar, n s-a anali!at care este $recventa reali!arii acestor
activitati de coo"erare( Totsi, $i%ra ? ne releva daca aceste activitati de
coo"erare a n caracter o&li%atori sa volntar( Am constatat ca 4matate
dintre elevi a a$irmat ca aceste activitati a $ost im"se de scoala9 "ro$esori, iar o
treime considera ca ele a $ost reali!ate din "ro"rie initiativa(
Fi%ra ? Coo"erare &a!ata "e activitati im"se
In clasa e,ista n o retea de le%atri inter"ersonale $ormate "entr reali!area
anmitor sco"ri individale sa %r"ale( Relatiile inter"ersonale, "rin caracterl
si intensitatea lor, se ras$ran% as"ra com"ortamentli si starii a$ective( Aceste
varia&ile, corelate c nivell "er$ormantei clasei, determina elevilor sentimente
diverse $ata de a"artenenta la acea clasa( Fi%ra : ilstrea!a ca a"roa"e
4matate dintre elevii c/estionati si-a e,"rimat mltmirea $ata de a"artenenta
lor la aceasta clasa, insa n s$ert a declarat ne$ericirea $ata de inclderea lor in
aceasta clasa(
Fi%ra : Sentimentele in aceasta clasa
7!RF=RMA2A
In acesta cercetare, a"reciem ca "er$ormanta este re!ltatl activitatilor reali!ate
"entr atin%erea ni sco" determinat( Per$ormanta "oate $i anali!ata atat in
corelatie c o&iectivele "ro"se, cat si "rin cores"ondenta c re!ltate atinse de
%r"ri care rmaresc aceleasi o&iective( Com"aratia elevilor c "er$ormantele
altor clase de elevi poate constiti n $actor de sc/im&are# revi!irea o&iectivelor
- n nivel mai redicat de "er$ormanta.5 o strate%ie de atin%ere a o&iectivelor(
Aceste doa o&iective secndare necesita e,istenta nor relatii de coo"erare
intre elevi, coo"erare care este "re!enta, indeose&i, intr-n %r" coe!iv( Fi%ra
'7 ne arata care este o"inia elevilor $ata de "er$ormanta "ro"riei clase,
com"arativ c celelalte clase# a"roa"e doa treimi a"recia!a ca aceasta
"er$ormanta este mai redsa, iar a"roa"e n s$ert considera ca "er$ormanta este
similara c a celorlalte clase(
Fi%ra '7 Re!ltatele scolare com"arativ c celelalte clase
O&iectivele "ot $i sta&ilite individal sa %r"al, iar "er$ormanta "oate $i anali!ata
individal sa %r"al( Fi%ra '' releva "arerile elevilor $ata de nmarl cole%ilor
care a re!ltate scolare &ne# o treime dintre elevi snt de "arere ca mai "tin
de 4matate dintre elevi a re!ltate scolare &ne, iar a"roa"e o treime considera
ca doar cativa cole%i a re!ltate scolare &ne(
Fi%ra '' Elevii c re!ltate &ne
In aceasta cercetare, sinta%ma 0 re!ltate scolare &ne1 n se re$era la
dimensinea com"ortamentala, ci la n interval de note care re$lecta o
"er$ormanta s"eci$ica( Fi%ra ') o$era in$ormatii indirecte des"re "erce"tia
elevilor $ata de relatia o&iective - note. si "er$ormanta - nivell notelor.( Aceasta
$i%ra n arata dimensinea "er$ormantei asmate de elevi, ci dimensinea
"er$ormantei recnoscte de ei( Asadar, doa treimi a o"inat ca n elev c
re!ltate scolare &ne in sitatia in care are o medie a notelor "este :, iar
a"roa"e n s$ert se re$era la intervall ?('-:(
Fi%ra ') Relatia dintre re!ltate scolare &ne si note
Pentr reali!area o&iectivelor si atin%erea "er$ormantei este necesara reali!area
nor activitati( In medil scolar, "tem vor&i in "rinci"al des"re activitatile de
invatare# inssirea nor cnostinte noi si reactali!area acestora( Activitatile de
invatare snt modalitatile "rin care o&tinem note( Dar, acesta n este o&iectivl
esential si de ln%a drata( Activitatile de invatare snt im"ortante si necesare in
conditiile in care ele determina "ro%resl intelectal si cltral al elevli(
Activitatile de invatare snt diverse si ar tre&i %/idate de armoni!area nevoilor
elevilor c necesitatea reali!arii aceli "ro%res(
O&iectivele "ot $i sta&ilite e,tra"ersonal# ele snt inaintea noastra si snt im"se
in mod e%al ttror( In nele ca!ri, n e,ista constienti!area necesitatii reali!arii
acestor o&iective - "ro%resl intelectal si cltral.( Interde"endenta acestor
$actori determina $ormarea anmitor atitdini-"o!itive sa ne%ative- $ata de
activitatile de invatare(
Fi%ra '* O"inia $ata de activitatea de invatare
Fi%ra '* in$atisea!a rmatoarele# o treime dintre elevi
considera ca activitatile de invatare snt necesare, iar o treime dintre ei
a"recia!a ca activitatile de invatare snt im"ortante( Asadar, "tem conc/ide ca
elevii a o atitdine "o!itiva $ata de activitatile de invatare, dar n "tem ennta
ideea ca in cltra clasei e,ista norme si valori de "er$ormanta( In acest conte,t,
se "ne accentl "e $inalitatea "rocesli instrctiv, si n "e contintl
activitatilor instrctive(
Fi%ra '< Relatia dintre solidaritatate9 individalism si note
Fi%ra '< "re!inta, ind&ita&il, relatia dintre motivatia de a-si atin%e doar
o&iectivl instrctiv personal si motivatia de a atin%e si n o&iectiv interpersonal.
Ptem constata ca a"roa"e 4matate dintre elevii investi%ati snt de "arere ca
ceilalti cole%i snt "reoc"ati de atin%erea nei "er$ormante individale, iar
cealalta 4matate n si-a e,"rimat nici o o"inie $ata de acesta relatie( Aceasta
sitatie este contradictorie in conte,tl in care e,ista o comnicare intensa intre
cole%i si a reali!at activitati de cola&orare(
Fi%ra '; Clasa care ar casti%a n concrs de matematica
Fi%ra '; ne arata o"iniile elevilor $ata de "er$ormanta clasei intr-o com"etitie c
alte clase de acelasi nivel - clasa a-8III-a.( Aceasta com"etitie inseamna
e,"nerea ansam&lli de cnostinte asimilat "e "arcrsl tim"li, ansam&l
re$lectat in note, notele ilstrand in mare masra "er$ormantele scolare ale
elevilor( A"roa"e doa treimi dintre elevi a declarat ca o alta clasa ar casti%a n
concrs de matematica,( Acest as"ect este discta&il in conditiile in care clasa
investi%ata are re!ltate sla&e la disci"lina 0 matematica1, a declarat ca doar
cativa elevi a re!ltate scolare &ne, insa o treime sstine ca "ro"ria clasa ar
casti%a concrsl(
Fi%ra '= Perce"tia "ro"riilor re!ltate scolare ca $iind &ne
Daca am anali!at a"recierile elevilor $ata de re!ltatele scolare ale cole%ilor,
"er$ormanta clasei, tre&ie sa vedem care este a"recierea $ata de "ro"riile
re!ltate( Fi%ra '= ne arata ca a"roa"e trei s$ertri dintre elevi a o "arere &na
$ata de nivell re!ltatelor scolare, si doar n s$ert le considera
necores"n!atoare(
Fi%ra '> Mediile %enerale
In $i%ra '> o&servam nivell real al re!ltatelor scolare( Asadar, elevii si-a
e,"rimat "arerea con$orm careia elevii c re!ltate scolare &ne snt cei c note
"este :, a a"reciat ca "ro"riile re!ltate snt &ne, dar constatam ca a"roa"e o
treime a mediile c"rinse in intervall >('-?, iar a"roa"e 4matate a medii
c"rinse in intervall ?('-:(
Fi%ra '? Intensitatea in$lentei re!ltatelor scolare
as"ra intemeierii relatiilor de "rietenie
Tema acestei cercetari se re$era la relatia dintre coe!inea clasei si
"er$ormanta( Daca am anali!at aceste dimensini in mod distinct, $i%ra '?
ilstrea!a interde"endenta dintre "er$ormanta si natra relatiile inter"ersonale
- indicator al coe!inii %r"li.( Constatam ca "este 4matate dintre elevi a
a$irmat ca re!ltatele scolare "e care le a n determina sta&ilirea nor relatii de
"rietenie - de cola&orare. c ceilalti, iar a"roa"e n s$ert este de "arere ca e,ista
o in$lenta in mare masra( Acest as"ect "oate $i e,"licat "rin rmatoarea id@e#
notele elevilor din aceasta clasa se concentrea!a in 4rl aceleiasi valori, adica
n e,ista o distri&tie ine%ala a notelor( Notele n re"re!inta n $actor care ii
di$erentia!a, ci este n as"ect comn care determina mai de%ra&a relatii de
a"ro"iere, intele%ere(
Deci, "rin aceasta $ir%ra am anali!at relatia dintre "er$ormanta- $actor
determinant al coe!inii %r"li(
Fi%ra ': Perce"tia elevilor $ata de "ro"riile re!ltate
scolare in alta clasa

In aceasta $i%ra am anali!at relatia# coe!ine- $actor determinant al
"er$ormantei( Am remarcat ca a"roa"e doa treimi a declarat ca in conditiile
trans$erarii in alta clasa re!ltatele scolare vor $i la acelasi nivel( Ptem conc/ide
ca nivell re!ltatelor scolare ale elevilor este in$lentat in mai mare masra de
$actori "ersonali - motivatie, vointa, ca"acitate, as"iratii. decat de $actori
or%ani!ationali( Insa, sa n itam ca aceasta id@e se &a!ea!a "e "erce"tiile
elevilor care n snt intemeiate "e constienti!area in$lentei con4%ate a ttror
$actorilor medili incon4rator(
Din aceasta $i%ra, am constatat ca n e,ista o determinare a ansam&lli
relatiilor inter"ersonale as"ra nivelli "er$ormantei(
CONC6UZII
In aceasta cercetare, am rmarit anali!a rmatoarelor as"ecte#
- nivell coe!inii clasei- inter"ersonale si "e sarcina
- nivell "er$ormantei clasei- individale si %r"ale
- interin$lentarea acestor doa varia&ile
In acest ltim ca"itol, incercam sa desco"erim daca i"ote!ele "e care se
&a!ea!a aceasta cercetare snt con$irmate sa in$irmare(
Asadar, "rima i"ote!a- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci
coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) s-a
con$irmat& Nivell ridicat al coe!inii ne-a $ost relevat "rin rmatoarele as"ecte#
in clasa e,ista relatii de "rietenie, "rin rmare elevii n vor sa-si "araseasca
"ro"ria clasa si n doresc ca ceilalti cole%i sa "araseasca aceasta clasa5 e,ista o
comnicare in mare masra, a&ordand diverse s&iecte5 s-a reali!at activitati de
coo"erare( Nivell "er$ormantei a $ost in$atisat ast$el# elevii a recnosct ca a
note &ne, desi aceste note snt mlt mai mici in com"aratie c cele descrise de
elevii investi%ati ca ar cores"nde nor elevi c re!ltate scolare &ne5 "e de
alta "arte, clasa n ar casti%a n concrs de matematica, dar se a"recia!a ca ar
$i clasata "e locl ) - con$orm evalarilor cadrelor didactice, aceasta clasa n ar
oc"a o "o!itie $rntasa.(
Consideram ca aceasta clasa are n nivel de coe!ine ridicat in conditiile in care
n $actor im"ortant in intensi$icarea relatiilor inter"ersonale "o!itive il re"re!inta
nivell "er$ormantei individale - cei mai mlti elevi a note, re!ltate scolare
asemanatoare, de nde re!lta o a"ro"iere mai evidenta intre ei.- de aici re!lta
o i"ote!a com"lementare# daca clasa are un nivel de perfoamnta individual
asemanator, atunci clasa are o coeziune ridicata( Aceasta coe!ine, d&lata
de ansam&l de valori s"ecice clasei con$orm careia activitatile de invatare snt
im"ortante, dar "er$ormantele scolare n snt im"ortante, isi "ne am"renta
as"ra "er$ormantei- individale si %r"ale(
A doa i"ote!a- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii
interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe
realizarea sarcinilor s-a con$irmat( Am a$lat ca in clasa e,ista relatii de
"rietenie, ca n vor sa "araseasca clasa si n doresc ca ceilalti elevi sa "lece din
clasa, comnica des( Pe de alta "arte, a reali!at activitati de coo"erare, c/iar
daca, in mare "arte ele a avt n caracter o&li%atori( A"artenenta la aceasta
clasa con$era sentimente de mltmire si mandrie(
A treia i"ote!a- Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel
ridicat, cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei - s-a
con$irmat "artial( Am desco"erit ca "er$ormanta elevilor este s& standardl
sta&ilit de ei ca re"re!entand re!ltatele scolare &ne, desi acesti elevi considera
ca ei a re!ltate scolare &ne( Ei snt de "arere ca clasa in care invata are
re!ltate scolare mai "rin &ne decat celelalte clase, si doar cativa elevi a
re!ltate scolare &ne( Remarcam aici tendinta elevilor de a-si s"raestima
"ro"riile "er$ormante, si de a s&evala "er$ormantele "ro"rilor cole%i sa
"ro"riei clase(
A "atra i"ote!a- Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu
atat performanta elevilor nu influenteaza coeziunea 2 s-a con$irmat "artial(
Elevii a martrisit ca trans$eral lor in alta clasa n ar dce la im&natatirea
"er$ormantelor individale, iar relatiile de "rietenie dintre elevii din clasa n se
sta&ilesc "e &a!a nivelli "er$ormantei individale(
Totsi, "tem s"ne ca intre coe!ine si "er$ormanta este o relatie
interde"endenta# nivell "er$ormantei "oate in$lenta coe!inea - atnci cand
e,ista re!ltate scolare in 4rl aceleiasi medii, relatiile armonioase a"ar in mai
mare masra., iar relatiile inter"ersonale stranse- coe!inea. in$lentea!a
"er$ormanta in condiitile in care aceste relatii n s-a $ormat intr-n medi
com"etitiv, ci intr-nl 0 e%alitar1(
In $inal, "tem a$irma ca coe!inea este n $actor care in$lentea!a in mare
masra "er$ormanta ni individ, %r" de elevi sa nei ec/i"e de mnca(
CAESTIONAR
'( Intre dvs( si ceilalti cole%i e,ista in %eneral relatii de#
'(' com"etitie
'() indi$erenta
'(* "rietenie
'(< n sti
)( Clasa dvs( in ra"ort c celelalte clase are re!ltate scolare#
)(' mai &ne
)() aceleasi
)(* mai "tin &ne
)(< n are deloc re!ltate
)(; n sti
*( In clasa dvs( a re!ltate scolare &ne#
*(' toti elevii
*() cei mai mlti elevi
*(* 4matate dintre elevi
*(< mai "tin de 4matate dintre elevi
*(; nii9cativa elevi
*(= nici nl
*(> n sti
<( 8-ar $i "lact sa invatati in alta clasa
<(' Da
<() N
<(* N sti
;( Daca ati $i invatat in alta clasa, considerati ca ati $i avt re!ltate scolare
;(' mai &ne
;() aceleasi
;(* mai "tin &ne
;(< nici nl
;(; n sti
=( Considerati ca clasa dvs( re"re!inta in mare masra
=(' %r"l in care ati invatat
=() %r"l in care v-ati $act "rieteni
=(* altcevaBBBBBBBBBBBBBB(
=(< N sti
>( Daca s-ar $i "tt, v-ati dorit ca nii cole%i sa "araseasca clasa#
>(' Da
>() N
>(* N sti
?( Comnicati c ceilalti cole%i#
?(' Des
?() Nici des, nici rar
?(* Rar
?(< Deloc
?(; N sti
:( S&iectl disctiilor il re"re!inta
:(' Scoala
:() Ne-scoala
:(* Am&ele
:(< N sti
'7( Dvs( ati coo"erat c ceilalti cole%i in reali!area anmitor teme9 activitati
'7(' Da
'7() N
'7(* N sti
''( Aceste teme9 sarcini v-a $ost im"se
''(' Da
''() N
''(* N sti
')( Considerati ca n elev c re!ltate scolare &ne ar tre&i sa ai&a note intre
')(' ;->
')() >('- ?
')(* ?('- :
')(< "este :
')(; n sti
'*( Ce "arere aveti des"re activitatea de invatare- ale%eti ) variante in ordinea
im"ortantei, cea mai im"ortanta varianta $iind notata c '.
'*(' Este necesara '*(< N este necesara
'*() Este im"ortanta '*(< N este im"ortanta
'*(* Este $rmoasa '*(; N este $rmoasa
'*(= N sti

'<( A"reciati ca in clasa, cole%ii snt interesati in %eneral de
'<(' a la note mari
'<() a a4ta "e ceilalti sa ia note mari
'<(* altcevaBBBBBBBBBBBBBBBBB((
'<(< n sti
';( Daca ati $i intr-n concrs la matematica c celalalte clase, cine ar la locl I 3
BBBBBBBBBBBBB
'=( A $ace "arte din aceasta clasa, va $ace sa va simtiti#
'=(' Mandr '=(< Rsinat
'=() Mltmit '=(; Nemltmit
'=(* Fericit '=(= Ne$ericit
'=(> AltcevaBBBBBBBBBB(
1#.' N sti
'>( A"reciati ca aveti re!ltate scolare &ne
'>(' Da
'>() N
'>(* N sti
'?( Considerati ca aceste re!ltate in$lentea!a intemeierea nei relatii de
"rietenie c ceilalti cole%i
'?(' In mare masra
'?() In masra "otrivita
'?(* In mica masra
'?(< Deloc
'?(; N sti
':( Mediile dvs( %enerale se sitea!a in intervall
':(' ;->
':() >('-?
':(* ?('-:
':(< "este :
)7( Se,l
)7(' M
)7() F
TACU6ARE PRIMARA
Ta&el ' Relatii in clasa
'(' Com"etitie '() Indi$erenta '(* Prietenie '(< N sti Total
A D A D A D A D A D
' ; '? :7 ' ; )7 '77
Ta&el ) Re!ltatele scolare com"arativ c celelalte clase
)(' Mai
&ne
)()
Aceleasi
)(* Mai
"tin &ne
)(< N are
re!ltate
)(; N sti Total
A D A D A D A D A D A D
= *7 ') =7 ) '7 )7 '77
Ta&el * Elevii care a re!ltate &ne
*(' Toti *() Cei
mai
mlti
*(*
Ematate
*(< Mai
"tin de
4matate
*(;
Cativa
*(= Nici
nl
*(> N
sti
TOTA6
A D A D A D A D A D A D A D A D
< )7 * '; > *; = *7 )7 '77
Ta&el < 8-ar $i "lact sa invatati in alta clasa
<(' Da <() N <(* N sti Total
A D A D A D A D
* '; '; >; ) '7 )7 '77
Ta&el ; Daca ati $i invatat in alta clasa, ati $i a&t re!ltate scolare
;(' Mai
&ne
;()
Aceleasi
;(* Mai
"tin &ne
;(< Nici
nl
;(; N sti Total
A D A D A D A D A D A D
* '; ') =7 ' ; < )7 )7 '77
Ta&el = Clasa re"re!inta
=(' +r"l in care
ati invatat
=() +r"l in care
v-ati $act "rieteni
=(* N sti Total
A D A D A D A D
* '; '; >; ) '7 )7 '77
Ta&el > 8-ati $i dorit ca nii cole%i sa "araseasca clasa
>(' Da >() N >(* N sti Total
A D A D A D A D
; ); ') =7 * '; )7 '77
Ta&el ? Intensitatea comnicarii
?(' Des ?() Nici
des( Nici
rar
?(* Rar ?(< Deloc ?(; N sti Total
A D A D A D A D A D A D
'' ;; ; ); < )7 )7 '77
Ta&el : S&iectl disctiilor
:(' Scoala :() Ne-scoala :(* Am&ele :(< N sti Total
A D A D A D A D A D
* '; ; ); '' ;; ' ; )7 '77
Ta&el '7 Coo"erarea c ceilalti cole%i in reali!area anmitor sarcini
'7(' Da '7() N '7(* N sti Total
A D A D A D A D
'> ?; ' ; ) '7 )7 '77
Ta&el '' Aceste sarcini a $ost im"se
''(' Da ''() N ''(* N sti Total
A D A D A D A D
'7 ;7 = *7 < )7 )7 '77
Ta&el ') Un elev c re!ltate scolare &ne are note intre
')(' ;-> ')() >('-? ')(* ?('-: ')(< "este : Total
A D A D A D A D A D
' ; ) '7 < )7 '* =; )7 '77
Ta&el '* Activitatea de invatare
'*(' Este
necesara
'*() Este
im"ortant
a
'*(* Este
$rmoasa
'*(< N
este
necesara
'*(; N
este
im"ortant
a
'*(= N
este
$rmoasa
Total
' ) ' ) ' ) ' ) ' ) ' ) A D
'' < > > = ) ) ' <7 '77
'; '< = ) ) '
Ta&el '< In clasa, cole%ii snt interesati de
'<(' A la note
mari
'<() A a4ta "e
ceilalti sa ia note
mari
'<() N sti Total
A D A D A D A D
: <; * '; ? <7 )7 '77
Ta&el '; Clasa care ar casti%a la concrsl de matematica
';(' clasa A ';() clasa C ';(* clasa C ';(< clasa D Total
A D A D A D A D A D
'* =; = *7 ' ; )7 '77
Ta&el '= Cm va simiti in aceasta clasa
'=('
Mandr
'=()
Mltmit
'=(*
Fericit
'=(<
Rsinat
'=(;
Nemltmi
t
'=(=
Ne$ericit
'=(>
N
sti
Total
A D A D A D A D A D A D A D A D
< )7 ? <7 ) '7 ; ); ' ; )7 '77
Ta&el '> Aveti re!ltate scolare &ne
'>(' Da '>() N '>(* N sti Total
A D A D A D A D
'< >7 < )7 ) '7 )7 '77
Ta&el '? Aceste re!ltate in$lenetea!a intemeierea nei relatii de "rietenie c
ceilalti cole%i
'?(' In
mare
masra
'?() In
masra
"otrivita
'?(* In
mica
masra
'?(< Deloc '?(; N
sti
Total
A D A D A D A D A D A D
< )7 ) '7 ) '7 '' ;; ' ; )7 '77
Ta&el ': Mediile %enerale
':(' ;-> ':() >('-? ':(* ?('- : ':(< "este : Total
A D A D A D A D A D
< )7 = *7 ? <7 ) '7 )7 '77
Ta&el )7 Se,l
)7(' M )7() F Total
A D A D A D
'7 ;7 '7 ;7 )7 '77