Sunteți pe pagina 1din 7

Pedagogia I nvatamantului Primar

Prof. dr. coord.: Teodor Palasan


Student: Scarlat Valentina Georgiana
Departament: Pedagogia I nvatamantului Primar si Prescolar I D
An studiu: I I
Semestrul: I I
An: 2014


Competenele pedagogice ale profesorului, necesare desfurrii programelor:
S tii mai multe, s fii mai bun i coala altfel

Reforma in invatamantul preuniversitar se doreste a fi una eficienta si cu implementere si masurabilitate intr-o
perioada de timp cat mai scurta pentru pentru un demers instructiv-educativ de calitate. Schimbarea este astfel monitorizata
nu in permanenta, ci selective, prin inspectii tematice periodice, sau prin implementarea unor programe nationale ce pot fi
mai usor monitorizate de tipul Sa stii mai multe, sa fii mai bun, cunoscut si sub denumirea de Scoala altfel.
Pentru buna derulare a programului, inspectoratele scolare au transmis unitatilor de invatamant o adresa prin care
ofereau indicatii referitoare la modul de lucru ideal ce se urmareste in cadrul programului. Astfel ca se subliniaza faptul ca
in saptamana dedicate acestui program nu se organizeaza cursuri conform orarului obisnuit al unitatii de invatamant, ci in
conformitate cu un orar special. La activitatile propuse participa toate cadrele didactice si tot efectivul de elevi ce nu
particita la olimpiadele derulate in acest interval de timp. Activitatile din saptamana dedicate programului sunt alese
conform unei procedure la nivel de unitate sau de consortia, si vizeaza teme culturale, tehnico-stiintifice, sportive, de
educatie pentru cetatenie democratic, sanatate si stil de viata sanatos, ecologice, rutiere si altele.Formele de realizare a
acestor teme sunt variate si respecta noile principia ale reformei.
Modul de implementare al proiectului Sa stii mai multe, sa fii mai bun beneficiaza de doua modalitati de evaluare.
Se evalueaza intern calitatea derularii programului , dar si extern. Astfel ca se vizeaza nu numai rezultatele ectiunii in sine
in care sunt implicate elevii, ci si calitatile de care da dovada cadrul didactic in proiectarea, derularea, monitorizarea si
evaluarea intregului program educativ.
Programul nu vizeaza un singur nivel de scolarizare, ci intreg sistemul preuniversitar. Conform Legii
educatiei, sistemul national de invatamant preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de invatamant si, dupa caz,
filiere si profiluri ce asigura conditiile necesare pentru dobandirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea
progresiva. Acesta cuprinde : educatia timpurie (06 ani), formata din nivelul anteprescolar (03 ani);
invatamantul prescolar (36 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare; invatamantul primar, care
cuprinde clasa pregatitoare si clasele IIV; invatamantul secundar, care cuprinde: invatamantul secundar inferior sau
gimnazial, care cuprinde clasele VIX; invatamantul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X
XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vocationala si tehnologica; invatamantul profesional, cu durata intre 6 luni si 2
ani; invatamantul tertiar nonuniversitar, care cuprinde invatamantul postliceal.
Incepand din anul scolar 2012- 2013, grupa pregatitoare a devenit clasa pregatitoare si a fost transferata de la
nivelul prescolar la nivelul primar, conferindu-i-se atributul de obligativitate. Aceasta decizie a intervenit ca urmare a
necesitatii dezaglomerarii programei scolare pentru ciclul primar, dar si pentru uniformizarea deprinderilor si capacitatilor
elevilor la inceperea clasei I. Decizia a intampinat anumite nemultumiri din partea sistemului din invatamantul primar, a
parintilor, insa isi dovedeste corectitudinea la nivelul rezultatelor inregistrate pana la acest moment in randul noii
generatii de elevi.
Dezaglomerarea programei a conferit mai mult timp( nu foarte mult ce-I drept) cadrului didactic de a fi atent la
nevoile educatului. Ritmul propriu a devenit o sintagma ce se poate aplica in invatamantul romanesc, chiar daca intr-o
masura mai mica. Invatatorul poate astfel sa fie mai apropiat de copii, sa se joace cu acestia, sa treaca de bariera catedrei
oferindu-le copiilor mai multa caldura de care acestia au nevoie. Cadrul didactic isi largeste astfel sfera de influenta . El nu
mai este doar Invatatorul din fata clasei, ci un prieten de joaca, un sprijin in momentele de nesiguranta. Elevii nu mai
afisaza acea teama de constrangere temporala si spatial, astfel ca modul de manifestare fata de persoana din fata clasei se
schimba treptat de la o generatie la alta.
Demersul educativ derulat in scoala romaneasca la nivel primar din ultimii doi ani nu a ramas fara ecou in cadrul
comunitatii. Parerile sunt impartite in ceea ce priveste noua organizare a invatamantului prescolar si primar, depinzand de
pozitia fiecarui beneficiar al educatiei. In momentul finalizarii ciclului prescolar, parintii au senzatia ca noii scolari si-au
sfarsit copilaria, ca trecerea in clasa pregatitoare este un soc prea mare pentru acestia. Odata ce trecerea s-a facut, impresiile
parintilor se schimba. Acestia manifestandu-si aprecierea fata de reforma scolara aplicata in acest moment in Romania.
Se observa aprecierea din partea a tot mai multi parinti a sistemului de notare care nu mai incurajeaza competitia intr-
o masura exacerbata Se observa implicarea si antrenarea in deciziile interne la nivel de unitate scolara a comunitatii locale
prin diferite mijloace. Programele derulate la nivel de unitate sau clasa beneficiaza si de implicarea parintilor la nivel
organizatoric reglementat prin procedurile acestora, dar si de colaborarea cu alte institutii de invatamant si nu numai.
Eficienta reformei scolare lupta inca pentru afirmare, insa efectele positive incurajeaza continuarea acesteia. Se
recunosc si aspectele deficitare si se incearca indreptarea acestora din mers. Nivelul primar beneficiaza de atu-ul ca
schimbarea este mai marcanta si mai usor de realizat la un singur cadru coordonator al unei generatii. Spre deosebire de
nivelul secundar in care schimbarea interiorizata de mai multe cadre didactice ce colaboreaza in actul instructiv se
evidentiaza cu greutate ca urmare a diferentelor de personalitate. Reforma nu se realizeaza insa de pe o zip e alta, astfel ca
prin munca si perseverenta efectele benefice isi vor face simtita prezenta la fiecare nivel scolar.
Modernizarea sociala, evolutia acesteia implica metamorfozari in toate domeniile, la toate nivelurile social umane.
Noile necesitati impune o pregatire speciala a individului pentru a fi apt in fata acestora. Evolutia a impus astfel o noua
tendinta, atitudine, un nou mod de abordare a educarii noii generatii pentru care viitorul pare un loc din ce in ce mai
complex, un loc in care situatiile par cu totul fara precedent. Noua Lege a Educatiei incearca sa realizeze o corelare intre
ceea ce poate oferi societatea in acest moment si eventualele cerinte ale societatii viitoare in care individul ce astazi paseste
treapta spre invatamantul formal isi va dsfasura activitatea. Sa fie oare directia corecta? Doar timpul va oferi raspuns,
educatorilor ramanandu-le sarcina de a se adapta cerintelor ce se doresc si de a modela generatiile ce la indruma in modul
cel de cuviinta.











Proiectul anual pentru Domeniul Om si Societate (D.O.S.) activitate practica grupa MARE
1 activitate /saptamana /36 saptamani / 36 activitati 1
Obiective de
Referinta
(competente specifice)
Continuturi Activitati de
invatare
Nr de
activitati
Perioada Observ
atii
Priceperile si deprinderile
formate in cadrul
activitatilor practice
desfasurate in grupele
anterioare


-materiale si instrumente de lucru
specifice activitatilor practice
clasificate dupa criterii date
-tehnici de lucru utilizate in
obtinerea de lucrari dupa cerinte
date
Joc senzorial

Exercitii


1

1

Septembrie

Evalu-
are
initiala
Deprinderea de a insira
diferite materiale(margele,
paste fainoase,se-
minte) cu orificii mari sau
mici in functie de criteriul
dat(alternanta, succesiune)
Insirare
-insirarea margelelor prin
alternanta de marime si culoare
-insirarea prin trecerea a doua
fire prin orificiul unei margele
apoi pe fiecare cate o margea

Exercitii


2
Octombrie





Deprinderea de a realiza
innodarea simpla si dubla
cu unul sau mai multe fire
Innodare
-innodarea dupa deget(simplu si
dublu cu funda)
-innodarea unui manunchi de fire
Exercitii
Joc de rol

3

2
Octombrie

Noiembrie


Deprinderea de a bobina
fire de diferite culori si
dimensiuni pe suporturi
variate
Bobinare
-ordonarea unei cantitati mari de
fire
-ordonarea unei cantitati mai mari
de fire prin incrucisare pentru
asezarea pe ghem

Exercitii

Joc pentru
exersarea
mobilitatii

1

1
Noiembrie





Deprinderea de a indoi
sarma si suprafete de hartie
Indoire
-indoirea hartiei de forma patrata
si dreptunghiulara prin
suprapunerea in directii diferite
pentru a obtine imaginea
schematica a unei jucarii

Exercitii
Teatru origami

4
Decembrie


Deprinderea de a taia cu
unelte specializate sau
improvizate diferite
materiale, in forme variate
Taiere
-taierea cu foarfecele fara contur
-taierea pe contur in linie dreapta
-taierea pe contur cu linii curbe
-taierea pe contur cu linii frante
-taierea pe contur cu imbinare de
linii

Exercitii
Colaj




5





Ianuarie



Februarie

Deprinderea de a realiza
imbinarea prin lipire si prin
snuruire
Imbinare
-imbinarea prin lipirea
elementelor pe o suprafata plana
-imbinarea prin
snuruire(incheierea a doua parti
alaturate)

Exercitii
Joc de masa
Joc de rol


3

1
Februarie


Deprinderea de a festona
pe contururi de forme
variate
Festonare
-festonare pe linie dreapta
-festonare pe linie curba

Exercitii

2
Martie


Deprinderea de a impleti
doua sau mai multe fire
Impletire
-impletirea a doua fire
-impletirea a 3 fire

Exercitii
Joc de rol

2
Aprilie


Deprinderea de a tese cu
diferite materiale(hartie,
lana, fasii de material)
Tesut
-trecerea firului de ata prin
urzeala
-trecerea firului de ata prin
urzeala si intoarcerea firului la
capat
-trecerea firului de ata prin
urzeala si schimbarea culorilor

Exercitii


Sezatoare

3
Aprilie

Mai


Deprinderea de a coase pe
panza cu orificii mari si
egale, pasul ,,inaintea
acului
Cusut
-trecerea firului de ata prin
orificiul acului mare, nodul,
tinerea panzei
-manuirea acului si atei, trecerea
lui ordonata prin tesatura panzei
de etamina

Exercitii


Sezatoare

3
Mai
Iunie


Analiza lucrarilor realizate
pe baza observtiei critice
-lucrari realizate de copii prin
tehnicile invatate(clasificare si
sortare)

Expozitie


1
Iunie

Evalu-
are
finala

S-ar putea să vă placă și