Sunteți pe pagina 1din 13

Mod Data

Litera Coala Coli


13 1
LUCRARE DE LABORATOR Nr. 3
UTM
FIMT gr.I.T.T.A-121
Sistemul de alimentare a
motoarelor DIESEL

document. Semnat Coala
Executat
Controlat
Aprobat
T contr.
Diavor C.
Beiu Ilie

Beiu Ilie



Sistemul de alimentare a motoarelor DIESEL
Scopul lucrrii: Studierea construciei generale a sistemului de alimentare, principiul
de funcionare, particularitile constructive i principalele reglri ale pompei de injecie de
presiune nalt.
Timpul de efectuare conform planului de studiu.

Utilaj i echipament: Plane de studii, standuri, machete, agregate i subansambluri
ale sistemului de alimentare a motorului diesel, cri i conspecte.
Metodologia de ndeplinire a lucrrii de laborator
Lucrarea de laborator prevede studierea construciei generale, principiului de
lucru, destinaia prilor componente ale sistemului de alimentare a motorului diesel. Metode de
eliminare a aerului din sistemul de alimentare diesel.

3. Pompele de injecie de presiune nalt n linie, n V i pompe de tip distribuitor.
Destinaia, scheme constructive, principiul de funcionare, avantajele construciei, punctele
i metodele de reglare.

6. Defectele principale ale sistemului de alimentare cu motorin, indicii i metode de
depistare.
Pompele de injecie de presiune nalt n linie, n V i pompe de tip distribuitor.
Destinaia, scheme constructive, principiul de funcionare, avantajele construciei, punctele
i metodele de reglare.
Pompa cu elemente in linie

Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


2

Pompa de injectie in linie ( cu piston-sertar). Pompa cu piston sertar conform figurei unu
este folosita la motorul D2156 HMN 8 are sase elementi de injectie si este antrenata de la comanda
mecanismului de distributie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injectie se monteaza
pompa de alimentare cu piston, antrenata de excentricul de pe arborele cu came al acesteia. Exista
pompe cu patru, opt sau mai multi elementi de injectie, in functie de numarul de cilindri ai
motorului.
Functionarea: motorina iese tasnita prin conducta de alimentare 9 intra in camera
longitudinala 26, de unde, orificiul de admisie , intra in cilindrul 20, pistonul 21, este actionat de
arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rola 16; in cursa sa ascendenta, pistonul
refuleaza motorina cu presiune prin supapa de refulare 23; si racordul 25, care este trimisa prin
conducta de inalta presiune 11 la injector; dupa ce cama nu mai ataca tachetul, arcul readuce
pistonul in pozitia initiala.
Reglarea debitului pompei de injectie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul
cremalierei 19, care angreneaza cu sectorul dintat 22. Acesta este fixat pe mansonul regulator,
prevazut cu o degajare in care intra un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidala a
pistonului sa fie pozitionata fata de orificiul de refulare al cilindrului si sa regleze debitul
elementului, returnand o parte din motorina in camera longitudinala 26.
Arborele cu came primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie prin
intermediul cuplajului 8, iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul unui
dispozitiv. Regulatorul de turatie 2 limiteaza turatia minima si maxima a motorului, fiind de tip
centrifugal cu contragreutati si arcuri. Surplusul de motorina de la pompa de injectie merge la
rezervoarele termoinjectoarelor.
In partea inferioara a corpului pompei de injectie 1 si a regulatorului se gaseste ulei, care
asigura ungerea tachetilor , a arborelui cu came si a pieselor regulatorului de turatie.
Unele pompe de injectie au regulator pneumatic sau vacumatic pentru toate regimurile, a
carui comanda este asigurata de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurand o functionare
mai precisa. Exista si pompe cu regulator hidraulic.

Regulatorul de turatie
Pompele de injectie cu elemnte in linie sunt echipate cu regulatoare de turatie montate pe
corpul pompei, la capatul arborelui cu came opus antrenarii.Prezenta regulatorului de turatie la
motorul cu aprindere prin comprimare este impus de urmatoarele cerinte:
asigurarea stabilitatii la mers in gol
asigurarea stabilitatii la mers in sarcina
limitarea turatiilor maxime a motorului, pentru a se evita emisia de fum si cresterea
solocitarilor termo-mecanice ale motorului
Pentru satisfacereaa acestor cerinte, regulatoarele de turatie pot fi:
pentru un regim
pentrudoua regimuri
pentru toate regimurile
Regulatorul pentru un singur regim de functionare asigura stabilitatea functionarii motorului
la o anumita turatie (de obicei cea nominala), fiind montat de pompele de injectie ce echipeaza
motoare ce functioneaza la o turatie constanta (de exemplu motoare ce antreneaza grupuri
electrogene).
Regulatorul pentru doua regimuri asigura in plus, stabilitatea functionarii in mers in gol
Regulatorul pentru toate regimurile functioneaza pentru toata gama de turatii cuprinse intre
turatia de mers in gol si cea nominal, asigurand stabilitatea turatiei la oricare regim de turatie aflat
intre cele doua limie de mai sus mentionate.Acest tip de regulatoare de turatie este montat pe
motoarele destinate tractiunii rutiere.
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


3
Variatia cantitatii de combustibil se face in mod automat de catre regulatorul de turatie
centrifugal , la o pozitie constanta a pedalei de acceleratie, de la care se comanda cremaliera pentru
marirea sau micsorarea turatiei motorului in functie de sarcina.

Injectorul
Injectorul are rolul de a injecta combustibilul in stare pulverizata, cu picaturi fine, uniforme in
camera de ardere. Motoarele cu injectie directa necesita o distributie mai uniforma a jetului de
combustibil, datorita lipsei de turbulenta a aerului in camera de ardere. Spre deosebire de acestea,
la motoarele cu injectie indirecta, pulverizarea combustibilului se impune a fi in forma de jet
conic, corespunzator formei camerei de ardere auxiliare, si de o finete mai redusa a picaturilor,
datorita existentei turbulentei.
Pulverizarea se realizeaza cu ajutorul duzei injectorului, care poate avea in acest scop cu
unul sau mai multe orificii. Duzele pot avea sau nu varfuri conice, cele cu varf conic se utilizeaza
la motoarele cu injectie indirecta in scopul formarii jetului cu unghi conic corespunzator camerei
de ardere. Duzele fara varf conic, montate la injectoarele motoarelor cu injectie directa, au
orificiile mai mici pentru realizarea pulverizarii mai fine a combustibilului, dar prezinta
dezavantajul ca se infunda mai repede.
Constructiv injectoarele pot fi deschise sau inchise (cele mai utilizate, printre care si la
motoarele D 797-5 si D 216 HMN 8).
Injectorele de tip deschis au spatiul interior al duzei in legatura permanenta cu camera de
ardere. Acestea se utilizeaza la motoarele la care timpul de injectie este foarte scurt si au o
presiune inalta pana la 140 de bar, la 2000 rot/min.
Injectorele inchise conform figurei 2. au orificiul duzei 13 inchis perfect etans de catre arcul
pulverizatorului 12.
Functionare: motorina intra prin racordul cu filtru 2, trece prin canalul 9 si ridica acul de
pe scaunul 14, datorita apasarii cu presiune asupra umarului acului din camera 15; in felul acesta,
invinge forta arcului 5 si motorina este pulverizata prin orificiul 13 in camera de ardere din capul
pistonului.
Surplusul de combustibil scapat printre ac si ghid trece in corpul injectorului, iar prin
racordul 8 este colectat de conducta de retur si trimis in rezervor. Cand presiunea motorinei a
scazut, acul 12 inchide orificiul duzei sub actiunea arcului 5.
Presiunea de injectie se regleaza prin modificarea arcului 5, cu ajutorul piulitei 6 si al
saibei de reglaj 7.


Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


4
Motorul D2156 HMN 8 este dotat cu injectoare inchise de tip KDL 94 S3R a carui
constructie este la fel, insa presiunea de reglaj este de 175 de bar; reglarea presiunii se face de la o
tija filetata cu contrapiulita, montata in piulita injectorului, deasupra tijei de apasare a arcului. La
motoarele Diesel ale autoturismelor, se foloseste injectorul din figura 2, c montat prin insurubare
in chiulasa, prin intermediul corpului 2. Motorina intra prin racordul cu filtru mecanic 1 si este
pulverizata in camera de ardere prin orificiul 13, sub forma de jet de catre duza 4 si acul ei 5.
Surplusul de motorina iese prin racordul 10 si printr-o conducta ce colecteaza motorina de la de la
toate injectoarele este returnata la pompa de injectie si apoi la rezervor.
Acest tip de injector se foloseste la motoarele cu injectie indirecta , pentru a obtine o buna
turbionare si formarea unui amestec omogen cu aerul.
Reglarea presiunii de injectare este realizata prin adaugarea sau scoaterea de saibe 8 pentru
tensionarea arcului 7; aceasta este de 1205 bar. Pompa-injector(figura 3.) se intalneste la unele
instalatii de alimentare pentruMAC.
















Aceasta solutie prezinta urmatoarele avantaje: pulverizarea optima, suprimarea pompei de
injectie, cuplu maxim la regimuri joase. Pe langa aceste avantaje, prezinta si dezavantajele:
adaptarea pompei-injector impune o chiulasa modificata, la care nu se pot monta patru supape,
motorul functioneaza zgomotos.Principiul de functionare este urmatorul: cama 1 de pe arborele cu
came, montat pe chiulasa, actioneaza tija injectorului 3, prin intermediul culbutorului 2. Prin
culisarea tijei, este admisa motorina care va fi pulverizata cu presiunea de 1800-1900 bar, in
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


5
camera de ardere a motorului 7. Comanda deschiderii si inchiderii unitatii de presiune 6 pentru
injectarea motorinei se face de catre un calculator. Tija este readusa in pozitia initiala de catre
arcul 4.





Elementele componente ale pompei
1. cremaliera cu comanda
2. arbore cu came de antrenare
3. racorduri injectoare

Caracteristicile principale ale pompei cu elemente in linie:
pentru fiecare injector pompa este prevazuta cu un element de pompare(piston)
pistoanele sunt actionate prin intermediul unui arbore cu came conectat la arborele
cotit al motorului
cantitatea de combustibil injectata este reglata cu ajutorul unei cremaliere
comandata de pedala de acceleratie
fiecare element de pompare este conectat la injector prin intermediul unor conducte
de inalta presiune
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


6

In figura alaturata este prezentata o pompa de injectie cu elemente in linie impreuna cu restul
pieselor ce compun sistemum de injectie. Combustibilul este aspirat in rezervor cu ajutorul unei
pompe de transfer, numita si pompa de joasa presiune, si transferat catre filtru de motorina. Dupa
filtrare combustibilul este introdus in pompa de inalta presiunie, cu elemente in linie, comprimat si
transferat catre injectoare prin intermediul conductelor de legatura.

Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


7
Aceste tipuri de pompe de injectie pot ridica presiunea de injectie pana la 1200 bari.
Motoarele diesel modern nu mai folosesc pompele de injectie cu elemnte in linie datorita
controlului rudimentar al presiunii de injectie si a cantitatii de combustibil injectata. De asemenea
un inconvenient este dat de faptul ca dimensiunile pompei si numarul de elemente depinde de
numarul de cilindrii al motorului. Aplicatiile pe care se utilizeaza aceste pompe cu mai mult de 6
pistonae sunt in general vehicule de transport, autobuzele, utilajele agricole precum si motoarele
stationare.
Pompa cu elemente in line este costisitoare deoarece utilizeaza un numar mare de piese
identice, de mare precizie, costul fabricatiei si a intretinerii fiind ridicad. De asemenea reglajul este
complicat iar probabilitatea de a avea caracteristici de injectie diferite intre cilindrii este mare
datorita posibelelor diferente de geometrie

Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (rotativa). Pompa de injectie rotativa (fig. 3),
utilizata la instalatia motorului D 797-05 si la autoturisme echipate cu MAC, distribuie motorina la
injectoare prin intermediul uni rotor distribuitor comun pentru toti cilindrii, care descopera
succesiv orificiile corespunzatoare

Fig.3.
Functionare: motorina este admisa prin racordul de intrare 1 si preluata de pompa de transfer
3, presiunea regland-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalul din capul hidraulic 7 la
supapa de dozaj 4, care determina cantitativ motorina ce se injecteaza; este trimisa apoi prin
canalul special al rotorului distribuitor 5. Cand arborele de antrenare 12 primeste miscare de la
comanda mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele doua pistoane 6 ale elementului
de injectie sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incat motorina este trimisa
prin cana lul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele 10, care, prin conducta
de inalta presiune, ajunge la injectorul respectiv ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina
asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava retur 11. Regulatorul
de turatie 13 asigura automat, prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


8
dozaj 4 si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcinii motorului, la o
anumita pozitie a pedalei de acceleratie.
Prin actionarea pedalei de acceleratie si deci a parghiei 17 (cu limitator de cursa 21), arcului
16, bratului 14 si tijei15, se modifica pozitia supapei de dozaj, pentru un debit de injectie
comandat.
Dispozitivul de avans automat 19 cu actionare hidraulica, prin motorina debitata de
pompa de transfer, roteste cu un anumit unghi inelul cu
came pentru a obtine o variatie a avansului de injectie corespunzator turatiei motorului.
Oprirea motorului se face prin parghia 18, care roteste, in pozitia de debitare nula, supapa de
dozaj. Toate componentele sunt montate in corpul pompei de injectie 20.
Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul motorinei se regleaza prin
pozitionarea fantelor excentrice de la placile de reglaj ce se fixeaza pe butucul de antrenare (care
face legatura inre arborele de antrenare 12 si rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turatie este de
tipul cu colivie si greutati nearticulate, care basculeaza si mansonul glisant de la arborele de
antrenare 12; aceasta actioneaza prin intermediul bratului asupra supapei de dozaj. Regulatorul
asigura functionarea automata a pompei de injectie la orice turatie a motorului. Racordurile pentru
conductele de inalta presiune sunt prevazute cu supape de refulare.
Pompele de injectie rotative actuale echipeaza autoturisme cu motoare Diesel de diferite
marci.
Acestea au o constructie simplificata incluzand in acelasi corp si alte componente. Cea mai
raspandita este pompa V.E. Bosch (anexa 3) formata
dintr-o pompa de alimentare cu palete, pompa de injectie propriu-zisa cu
distribuitor a carui piston are o miscare combinata (de rotatie si axiala (anexa 3), regulator de
turatie hidromecanic sau vacuumatic si electrovalva distribuitorului (care asigura si intreruperea
alimentarii cu motorina la oprirea motorului).

Functionare: motorina este aspirate din filtru de catre pompa de alimentare si trimisa prin
canalul interior la distribuitor, care realizeaza presiunea de injectie, in cantitatea reglata de
limitatorul de cursa a pistonului: acesta este deplasat fie automat de catre regulatorul de turatie, fie
de catre regulatorul de turatie, fie de catre parghia comandata de pedala de acceleratie. Pentru
aerisirea instalatiei, filtrul motorinei este prevazut cu o pompa de aerisire de tip cu membrane.
Unele pompe rotative Bosch au o capsula vacuumatica care actioneaza cand iese din functiune
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


9
turbine de supraalimentare cu aer (limitatur de fum la motoarele turbo), se mai
gaseste un termostat care regleaza pozitia de relanti marit, la rece.

Regulator de turatie
Pompele de injectie cu distribuitor rotativ sunt echipate cu regulatoare de turatie pentru toate
regimurile, mecanice sau hidraulice.
Regulatorul de turatie mechanic este de tipul centrifugal, fiind format din greutatile montate
in carcasa, aceasta este la randul ei fixat pe arborele de antrenare al pompei de injectie.
Regulatorul actioneaza asupra bratului supapei de dozare prin intermediul mansonului, parghiei si
tijei.
La un regim de functionare dat, stability prin pozitia parghiei de acceleratie, forta centrifuga
a greutatilor este echilibrat de catre forta elastic a arcului principal, stabilindu-se astfel o anumita
pozitie pentru supapa de dozare. La cresterea turatiei, forta centrifuga creste si supapa de dozare
este rotita in sensul scaderii debitului de combustibil pana in momentul in care se ajunge din nou la
un echilibru intre forta centrifuga si forta elastic. Arcul asigura functionarea regulatorului de
turatie la mersul in gol.
Oprirea motorului este realizat cu ajutorul parghiei de oprire care prin intermediul
excentricului deplaseaza tija de oprire, aceasta roteste supapa de dozare in pozitia de debit nul,
realizand astfel oprirea motorului.
Parghia de actionare si bratul parghiei de acceleratie sunt prevazute cu cate trei orificii de
fixare a arcului principal, varianta de fixare a arcului este specificata pe placuta indicatoare de pe
corpul pompei de injectie. Greutatile regulatorului sunt montate liber in carcasa lor, aceasta reste
prevazuta cu sase locasuri, care pot fi ocupate de tot atatea mase centrifuge sau de un numar mai
mic.
Regulatorul hydraulic de turatie utilieaza presiunea pompei de transfer, supapa de dozare
fiind inlocuita de catre piston, ce se poate deplasa axial sub actiunea presiunii combustibilului.
Fortei de presiune a combustibilului I se opune forta elastic a arcului care poate fi modificat de
catre parghia de acceleratie. Pentru o anumita pozitie a parghiei de acceleratie , forta de presiune
este echilibrata de catre forta elastic a arcului; la cresterea turatiei, presiunea de transfer creste,
pistonul se ridica intr-o pozitie de echilibru, iar muchia sa micsoreaza sectiunea de trecere a
combustibilului catre capul hydraulic. Ca urmare, turatia motorului scade.

Defectele principale ale sistemului de alimentare cu motorin, indicii i metode de
depistare.
Pompa de alimentare daca este de tip cu membrana, poate avea aceleasi defectiuni ca si
cea de benzina.
Daca este cu piston, defectiunile cele mai frecvente sunt:
- griparea sau uzura pistonului
- ruperea arcului pistonului
- griparea sau uzura tachetului cu galet
- griparea pistonului pompei de amorsare
- infundare perifiltrului pompei
- deteriorarea supapelor de admisie si refulare sau a arcurilor
Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte sau chiar a pompei. Dupa remediere se
scoate aerul din instalatie.

Pompa de injectie, fiind organul cel mai important in caz de defectare, nu se remediaza pe
drum, ceea ce impune remorcarea autovehicolului pana la atelier.Defectiunile cele mai inportante
sunt :
- inteparea cu intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie (elementulde
pompare a distributieila pompa de tip CAV) datorita uzurii prin patrunderea impuritatilor in
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


10
instalatie. Motorul functioneaza neregulat, iar pedala de acceleratie si respectiv cremaliera se
deplaseaza scadent.
Remedierea se face in atelier, prin inlocuirea elementului defect.
Griparea unui element al pompei de injectie (elementul de pompare la pompa de tipCAV),
datorita jocurilor prea mici de montaj sau patrunderii impuritatilor si deci ancrasarii. Motorul de
ambaleaza excesiv, datorita faptului ca regulatorul nu mai poate deplasa cremaliera.
Remediera consta in demontarea spalarea si eventual slefuirea pistonului cucilindru ; in caz
ca defectiunea nu se poate remedia aceasta se va face in ateierul specializat.
- patrunderea aerului in pompa de injectie, duce la injectarea necorespunzatoare de motorina
in camerele de ardere, la functionarea neregulata a motorului, daca motorul este oprit, nu se mai
poate porni. Pompa de injectie elimina normal aerul prin conducte de retur in rezervor. Cand
cantitatea de aer este prea mare, cauzata deobicei de demontari repetate sau la golirea completa a
rezervorului de motorina, se purjeaza pompa de injectie, dupa care cum s-a aratat mai sus;
- uzura regulatorului de turatie, care duce la functionarea neregulata a motorului,ceea ce
impune repararea prin inlocuirea pieselor defecte, dar mai ales arcului tarat.Dupa reparare, pompa
de injectie se centricubeaza in mod obligatoriu pe stand special.Injectoarele pot prezenta o serie de
defectiuni: cauzate de conditiile de lucru(presiune si temperaturi inalte):
- intepenirea acului injectorului datorita: calaminei acumulate din pulverizarea defectoasa
motorinei;
- presiuni unilaterale asupra arcului sau asezarii defectoase pe scaun, care poate fi urmata,
uneori, de supra incalzirea motorului.
In acest caz, motorul functioneaza neregulat, scoate fum negru se aud batai sis cade puterea,
daka este oprit motorul porneste foarte greu, iar cand defectiunea exista la doua injectoare, numai
porneste. Depistarea injectorului defect se face prin demontarea partial a racordului de legatura a
conductei de inalta presiune sau prin demontarea injectoarelor si scoaterea lor afara actionand
motorul sau demarorul, se urmareste pulverizarea; care nu debiteaza motorina sub forma de ceata
sau nu are un zgomot sec este defect(prezinta un zgomot ca un scartit). Injectorul defect se
dezansambleaza, se curate acul si corpul pulverizatorului cu sculele trusei special sau cu un betisor
de brad, apoi se spala cu motorina; acult trebuie sa alunece usor, singur, in corpul pulverizatorului.
- infundarea orificiilor pulverizatorului, are loc ca urmare a unei slabe pulverizarisi, deci, a
cocsarii. Motorul bate si scoate fum negru. Remedierea consta in demonatrea si desfundarea
orificiilor cu acul din trusa speciala: apoi, se spala bine pulverizatorul in motorina si apoi se
remonteaza.
- Neetanseitatea acului pulverizatorului, urmare a depunerilor de calamina,intepenirii acului,
uzurii acului si corpului pulverizatorului, sau a scaunuluiacului. Motorul functioneaza cu
intreruperi, puterea scade, iar dupa oprire,motorul nu mai poate fi pornit daca sunt doua injectoare
defecte.
Se depisteaza defectiunea, dupa cum sa aratat mai sus, si la nevoie se inlocuieste
pulverizatorul.
- uzura injectorului si in special a pulverizatorului, care numai asugura o pulverizare buna a
motorinei; motorul nu dezvolta intreaga putere. Daca uzura este pronuntata, injectorul se
inlocuieste.Filtru de aer poate sa se infunde din cauza prafului. Motorul porneste foarte greu sau nu
mai poate fi pornit. In acest caz, se demonteaza filtrul se sufla cu aer comprimat elementul filtrant,
iar daca este de tip filtrant se inlocuieste s iuleiul.
- catalizatorul infundat poate provoca functionarea neregulata a motorului, iar emanarea de
noxe si fum negru sa fie puernica; se face verificarea functionariilui cu ajutorul fumetrului si daca
nu corespunde se inlocuieste.
- la instalatia turo neetansarile racordurilor duce la functionarea incorecta a motorului;
remedierea consta in inlocuirea racordurilor.
Zgomotele provocata de uzura rulmentilor impune inlocuirea lor. Daca sunt provocate de
turbina, acestea se vor echilibra dinamic pe stand special in atelier.
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


11
Scaparile de aer la racitor, sau ineficacitatea lui se remediaza prin inlaturarea impuritatilor
sau cositorirea partilor deteriorate.
Dupa orice interventie, se face aerisirea circuitului de motorina.



Defecte.Cauze posibile a defectarii sitemului de alimentare MAC
Motorul nu pornete
Rezervorul de carburant este gol
Robinetul de carburant este nchis
Aer in sistemul de alimentare
Conductele de combustibil sunt neetane, sparte, astupate. Apa de condensare in
carburant (Se elimina apa din filtru si rezervor)
Filtrul de aer nfundat
Evacuarea astupata (contrapresiunea gazelor arse este prea mare)
Circuitul de curent este ntrerupt (Se conecteaz ntreruptorul principal al bateriei. Levierul
schimbtorului se aeaz pe poziia N. Se nlocuiete sigurana defect. Cablurile si contactele
desprinse, corodate si rupte trebuie reparate)
Bateriile sunt descrcate
Starter/ ntreruptor magnetic defect
nceputul pomprii dereglat
Injector nfundat
Supapele nu nchid sau sunt blocate
Mecanismul biela-manivela este blocat din exterior
Defeciune interna a motorului (pistoane corodate, posibil datorita coninutului de apa din
carburant)
Motorul pornete, insa nu urca in turaii sau se oprete
secundara este cuplata
de carburant nfundat
de proasta calitate sau are multe impuriti
de aer nfundat
Motorul nu pornete sau pornete greu cnd este nclzit
motorului defectuoasa
injecii reglat greit
de injecie dereglata sau defecta
este insuficienta sau diferena de presiune mai mare de 3-4 bari intre cilindri
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


12
Motorul nu pornete sau pornete greu la temperaturi sczute
de carburant nfundat cu parafina
de pornire cu flacra este defecta
Motorul nu funcioneaz rotund atunci cnd este cald, ntreruperi in funcionare
in sistemul de alimentare
de carburant neetane, rupte, astupate
de ralanti reglata sub nivelul indicat
supapelor necorespunztor
sau conductele lor nfundate
injeciei necorespunztor
de supraalimentare defecta
de injecie dereglata sau defecta
insuficienta sau diferena de presiune mai mare de 3-4 bari intre cilindri
Variaii ale turaiei in timpul funcionarii
insuficient in rezervor
in instalaia de alimentare
defect
defecte
Motorul nu poate fi oprit
de oprire, ndoita, blocata
de injecie dereglata sau defecta
Putere insuficienta

in instalaie
de aer / de combustibil nfundat
necorespunztoare a carburantului

Concluzie: In urma efectuarii lucrarii de laborator am facut cunostina sistemul de alimentare
a motoarelor Diesel.Am studiat partile componente, functionare sistemului cat si tipurile de pompe
de injectie ce se folosesc la injectarea motorinei in cilindri.








Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
UT ITT 527.1 2.1 208


13

Bibliografie:
1. Gh.Fratila,Mariana Fratila, S.Samoila -Automobile, Cunoastere,Intretinere,Reparare
2. http://www.scribd.com/doc/76830009/6-Instalatia-de-Alimentare
3. http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Constructia-instalatiei-de-ali54959.php
4. http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/19-diesel/25-motor-diesel-injectie-directa.html