Sunteți pe pagina 1din 195

facebook.com/manuale.

online
http://w
ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma
nuale.onl
ine
Ilie Guvrild
Dun Nitescu
Paul Tdnase Ghild
Constuntin Popescu
\
M
sI
ild
i
M
*J
A
Clasa a Xl-a
r'E'i1
tr;.,,.s'
Prol univ. dr Ilie GAVRILA
Prof. univ. dr. Dan NIIESCU
Prof. univ. dr. Paul Tinase GIIIIA
Prof. univ. dr. Constantin POPESCU
Vir*i
+m[t- louqr
)
E,CONOMIE
Manual
pentru
clasa a XI-a
t'ffi'l
F@I9N0\@{EAR]A
l,fanualul a fosr aprobat
prin
Ordnul ministrulLi Educale
ti
Cercerani rt. 4742 dn 21.07-2006, in urma
evalua icalitative olganizate de cAtre Consiliul Nationai
pentru Evaluarea
Fi
Dlfuzarea l,lanua]6lor
$issle
realizat In conlormilate cu
programa
ana itica aprobata
pr
n Ordin al mln slru Li Educaliel si Csrctar i
nr- 3252 din 13.02.2006.
Rclercnli setodico gtiintifi ci:
proL unlv. dr. CoTaIitANGELESCU
9ef
Catedra Econon ie
$i
Politici Economice.
Academia de Studii Econonr ice Bucxresti
prct
Brad.I
viorlca El.na MOCANU
inspeclor specialitatea Economie, InspecloFtul
$colar
Judclcan lrahova
Redactorr dr. Mih.iMILCA
Coperd: AlexDdru ION
Revizie text: Drniela MARINESCU
Tehnoredactarc conpulerizati: Luminita DRAGOMIR
Copyright O Edltrrt Economicn Preu nive$ii!ri!, 2006
I SBN
( 10) 973- 8318- 71- 8; I SBN
( l 3l 978_973- 8318- ?l - 7
Descrier.a CIP t Bibliotcii Nrfionnle
Economi.: maDusl pentru cll't . Xl-fl / Ilie Cavdll. PaulTdnasc Ghili,
Dan Nilescu. Constanlin Popesc! Bucuretli: Editura Economicl Preunive6itaria. 2006
Blbllogr
_l
it
I
I SBN
( 10) 9r 3' 8318- 71- 8i l St l N ( l l ) 978- 973' 8318' 71- 7
L
( l a! r i l I , l l i e:
I L ohi Fl . Paul l ?i nase:
l l l . Ni l escu. Dani l V Popescu. Const anLi n
Editura Economica
PNEUNIVENSITABIA
r el , : 314. 10, 12; 319. 64 96: 319. 64 971
lel,/laxr3t7 67 6A
F-eail:.dacon @edecon.rol
oili6e@edeconomlca.comi
hnpr //www edecon.ro:
ww odo.onotrrca com
33(0?5. 3s)
01055q a!c!re9i
,
3ecror r,
Calea Donbanll' or nt.33 A;
rorJ|6xr 210.73.10j 2l 0.63.07i
htp: //' rww.e-economicshop com
Tiptrrit2006
re@Rru|sixlr
Cuvint-inainte
Acest mttnual este deslinat elevilor tlin invdlcimintul liceal - clasa aXI-a, a
ill-a. ruta SAM,
(1r1r
si
altot
persodne dornice sd se inilieze in studiul economiei'
.,; elaborarea sa, autorii ttu tlvut in ,edere
(:d
eaonomil
'
ca adivitate
funddmentald
'. orice societate,
poate
t^i
trebuie rd pfineascd o erplicalie
^decvatd
pentru a
:!tea.fiinleleasd.
Cuprinsul
manualului
Preainti,?ntr'o
structutd logicd, econotuia uqitctlishi
':i
exprcsie d dcliunilor
Prottlovate
pe criterii de ft1ionalitate economicd'
ConcepteLe,
procese Ie actnomi ce
,
mecanismele
$i
instrumentele
folosite
sunt
:rc?entate
elevilor i legaftird cu ecotlomiLl
rcald, utmdrindu'se lnlelegerea
:dldinlelor \)ielii eco onico-^-or:iale tle la noi din
tafi $i
din lume, asigutandu-le
'u,tostinlele
necesetre
pentrlt un comPotl:atnent e(onomic tn cuno$tintli dc cauzd'
fnprccesul t1e eluborctte a manuctLului, amPonlit de la experienlu preddrii
.Kestei dis(ipline,
precum;i la la dific:uttatile
pe carc Ie lntdmpind ele i liceelor
li,t tara noattl'd. De axemene.t, du.fost avute invedere observaliiLe
Si
sugestiile
lror <:atlre LJi(la(tice
,\i
ale presei. Le nullumim tuturor
li
rdmanem deschi$i
-
(
)mLorictirii pentru tnbundtdlircaL
conlinutuLui ace stui tuanual.
Am mai tnnsitlerut util sd Lsigurdm elemente aiutatoare - scheme, diagrame,
:e c ale comentat,
probleme, miriglosare, unndrind sii credm cadrul care permite
-
tt
prin t$udiul economiei in liceu sa se contureze mai bine personalitatea activd
$i
.totivalia
implicdrii
prctctice d ekr)ik)r i|1 cunoa$erca
lumii afQcerilot;i apoitn
)4 i uni sp ecifr c e ac e s te iu.
Avtind in t'ed.ere tliJZrenliered numarului
(le
ore pentru studiul economiei in
-1o1clie de prclilutile liceel ot
;i
posibilitdlile redle exir^tente'
rdmAhe ca proti'sorii
tt1 atalapte<.e
gradudl
[i
metodic aspectcle cotrsiderdte
majore pentru inlelegerea
$i
:,tsu$irea acestei
(liscipline
la clasele cu o on7 pe sdptiimdnd. Pentru afacilita o
)semel7ea decizie, au maifost feLlizatu, a:u cafacter optional' casete, t^cte tematfue
.t
0fli, tttii carc pot
fiJilorit"
Jr toti ?lcvii
Bucurest i ' 2006
Aut uri i
!r
Cuprins
Capllolul 1. Aclivilalea conomica / 5
A. Nevo
ii
bunud / 6
^ B. Reaue s ulona 1a1d/9 1
C Aqenli eoonomk
/
lA.v
D
$ri
nla economice.fl6J
Capllolul 2, Proprllal.
tl
lti4allva sconomica
/ 20
A. Prcp etatoa
ii
iomole sale / 21
B. LibeE nlativa / 25
Capllolul 3. Compodamenlul ca{sumalorulul / 28
A. Ur lilalea conomica/39
B. Aogora consumaloru u / 31
Capllolul 4. Coflpo annlul producilorulul / 40
A. Prcducdloru
$
lac{or de produclie / 41
8. Coribinarea laclorlor do
producl
/ 43
C. Otrta / 45
crplrolur 5. 0rlllz6r6a lacronror da prodLrcll6 / 48
A. Prcducrvlrarea lactod or de produclis / 49
B Coslu
produdii
/ 53
C. P0liiu / 57
Copllolul 0. Pb16. llocrnlsmul concuronllal / 63
A. Snrnlflcalllle piab / 64
B. Prelul / 66
c. Mcanismul concursnral / 70
D. Piala ou ooncurnla
podo.ia / 73
E. Pile ou condGnb mpa 6cla i 75
csplrolol 7. Plots monorara / 80
A. Banil
(moned4
/ 81
B. Cobrca
9i
olona d monBda / 85
C Bglarca mas6i mon6lar I 87
D oobdnda / 91
Capllolol 8. Pl0la capltalu lor / 95
A. C sunl aclunie
9
ob
galunio?
/ 96
B. Fol moo p6l 6i capl al u of / 100
C. Bolul burci d6 valod I 105
Capllolul L Plols muncll / i09
A. Crerca
Siolorla
d munci / 110
B. F6nomi 6 nol p6 pl al a muncl / 113
C. Saadu / 116
D. coniractu de munai / 120
crpllolul10, cr slg
9l
dszvollar economlcd, Fluciu3lll oconomlct / i23
A Ulilizarca venitului' | 124
B. Ct6 erc
$i
dezv.ltate a@nonicel l 132
C. Fluctualiila nacrceconanice' | 136
Cspilolul 11. Echlllbru
tl
dozchillbru in conoml'/ 141
A. Echilibrc
Fidezeehilibrc
iD enhanie'I 142
B. Ceterca ag@gata
$ialeda
agrcgatA' | 145
C Pinclpalele dazechilibrc nadoecononice intqnet t 147
C2.
$onaiul
| 152
Crpllolul 12. Sldlul ln oconomia do plali'/ 157
A. lpastaze ale prczentei
statuluiin e.onania' t 158
B. StQtegii,
pali
ci
tiinsttunente
ecananice' I 161
c Bwtulde stal | 164
crpilolul 13. Pi!h mondlal,t/ 168
A. Fanele pielei tnondiale' | 169
B. conetul intenaronal' | 17a
c . Piala valutaa' | 174
capitolul 14, hlegnrsa sconomh,
ti
globalhara
/ 177
A. I nteglaea oconomica / 178
B. runiunea EuopeanA / 182
C.
xclobalzatea
ecananiei' t 187
Bibliogr.fi / 192
A
E
dU
5r ,
nu
re
A(
oa
ne
\
\CTIVI' TATITA
EC] ON{}MI CA
11mul .
pent r u a exi st a. est c
\-., nevoit sa-$i satisfaca fcbuintele
: ; .
pent ru ci nat urn i i ot era de-a gat a
: rumai cat e ceva di n cel c neccsarc, el
iebuie sI
iii
Ie 0sigure
pe toate celelalte.
Activitetile de toat flurile prin care
oamcnii reusesc sd-qi realizeze bunurile
necesare lbrmeazd activitatea economice sau economia. Acestea prcsllpun
relatii
lin ce ln ce mai numeroase
$i
mai complcxe atht intre om
$i
nAtur2l, cat
si
lntre
!1anreni. Activitatea econon)ic[, Iuatn in totalitatea componcnlclor sale realizate de
oJmenr. l orme; r/ a obrccrul
)ri i nt ci
cconomr! c.
Pentru a inlelege in ce constau acliunile oamenilor. ce comport^ment individual
ii,/sau colectiv adopti ei ln economic
$i
cu cc rczuftatc, in acest capitol vom analiza:
A. NEVOI
SI
BUNURI
B. RESURSE
SI
RATIONALITATE
C. AGENTII ECONOMICI
D.
$TIINTA
ECONOMICA
Pri studicrea acestui cdpitol, reli
putea
inklege cd.:
.
neroi l e i i obl i t d pe
oameni sa-i i
producd
cele necesare;
,
resursel e ! : onst i t ui e obi ect ul
ptoducliei
Si
apoi al Lonsumului;
.
a
Jace
act i vi t at e econof i i t a
insedm d u produ(:e
folosind
resarseLe
"
actiritatea ecoinmiLd este opera
ut l or aut ()ri denuni l i a*nl i ; i uni t dt i
'
;tiinla
economicd are ca ohiect de
st udi u act i yi t at ea ecot l at ni cA si
compoftane tele celor carc o realiaedaA.
t : "! at , t t t ' nt , t x / . i
A.
Nevoi si bunuri
Ceea ce-i determind pe
oameni sd facd activitate econornici,
adicA sa Droducd.
. unt
nevoi l e. Consrangerea i n ace\ l Sens e, l e deoscbrr de mJrc, i nrruci l daca oameni i
ar inceh sa producd,
ar inceta si mai exisrc.
Nevoile rcpte2int!
cetin\e sau condilii propii
oa^"ril";
,;-fii"|" ;;;";rk
$i
membri ai so.ietdtii,
fdrd
satislacerca
ajrora
(i
nu pot
erista. Sunt per. epute .a
o starc dezaqredbild (nepld.ua),
ca o neimplinir?
sau ccva
(c
rrebui? realizar
neaptlrat pentru
a atihge
a stare normald. l:,\,trrttjlat foamea,
setea, frigul
duierea, oboseala, lnsecr ltatea etc.
.
Ncvoikr sunt
conditii firtr
r:irora atiit
exi st cul a, ci t
$i
progrcsul
omului
si sociclitii nu
sunt posi bi l 0.
ora$, instituliile publicc,
adntinistrativ-teritoriale_
economia
nafionaltr etc. i,tr,.nilrlr:
nevoia
_unei
lhmilii
nentnr
piiine. cirne. lcsur.e. ca.A. ciment.
ajutor. laple. tl\jgurarel
a unei firm pentru
lemn, olel, calculatoarc. intbrmatiij
a lrnei primirii
pentru
iparate
telefax, materiale
de birou; a unui copil bolnav pentru
ingrijire
meciicala; a unui
orai pent ru
i l umi nat ul publ i c;
a unui
j udet
pent ru
energi e cl ect ri ca;
a unei t i ri
penftu
autosffrzi
$.a,m.d.
di vcr si l xl ct l
t rcbui rt rl , r
l u
l cndi nt c
gcncrt l e
dr
Pentru om, problema
salisfacerii se
pune
numai
Dentru
ne\ oi l e i denl i l i care. Pnn i dent i f i care. nevoi l e re. pect re
devi n
interese economic, iar oamenii actioneazi consticnt
Dentru
satisfacerea 1or.
Nevoile dcurg, sunt
,,dictate.. diniuntrul
$i
din afera
fiintel umane, din mecanismele psihofiziologice
ale vicrii
omului, din mediul natural
ii
social cu care acesta interactio-
neazd. Nevoile $unt subictive, priD purtdtorii
lor,
$i
obiective.
pdn
conditriile care le genereazi (de
viafi
$i
muncd).
purLitorii
nvoii sunt indivizii. familiile. lntreprinderile,
iocuito,.ii
unui
Faptul cd generaliilc
coexisti
Si
se succed, cd foane
multe
dintre nevoile care se satisfac nu dispar (pentru
totdeauna),
ci
se regenereazd,
ci adesea safisfacerea unora antreneaz
d aDaritia
al l ori . c: i i n gcneral
ne\ oi l e au rer)di nt r
j i
dcvrnt maj mul c
Si
mai diferile, determini cxistenta permanenti
a societAtii
futr-o stare d fapt caracterizate prin
cre$terea
volumului
$i
divrsilicarea
nevoilor.
Dupi importanta pe care o are satisfacetea
diferitelor nevoi
pentru
existenfa gi progresul
omului
$i
societitii, acestea se pot
clasifica in nevoi
vitale sau d subzistenti
si
nevoi elevate sau de verf.
Dacd avem ln vedere natura subiectului purtator,
se pot
distinge:
.
nevoi individual
-
hranA, odihna erc.:
.
nevoi sociale sau colective educatie. transDort etc.
Penl ru ca oameni i f ri nl ea, / a I n cadrul rnedi ul ui nat ural ru care i nt erdcl i oneazi l
permanent, protectia,
refacerea si amliorarea acestuia constituie o alta cabsode
de ne\ oi . f xn; sdl i qf acerea carora ef , i sl ent a nodsl ra dr t i i mposi bi l d.
De al l f el , m; di ul
natural este un bun al intregii
omedri.
Rezolvarea
starilor pe
care le gcnereazd
nevoile presupune
satisfacerea lor.
A satisface nevoile inseamni atingerea unei steri de multumire,
agreabile,
. _
)
t ; , oi t ol ut I
f bp|inire pe
care oamenii o
percep
ca normalitate
$i
de
,itta urdtdresc sd o intrctind permanent.
\-'\oile sunt satisficute prin consumul de bunuri. De aceea
: ! : i 3 e\ prt md pal n cererea pent ru bunuri , Bunuri l e sau
!-at e. cum li se mai spune, reprezintd 1ot ceea c folose$te
s satisface nevoile vietii
$i
activititii oamenilor, ale mediului.
A.tfel. apa este o utilitate, penlru
cA satisface setea. in
ir:aie
de mArimea
Si
intensitatea nevoii, aceeasi cantitate de
rcl: :duce o satisfaclie difedil. Pentu un elev care se
joacA
in
:::-:ea
pcolii,
un pahar
cu apA va avea o mare utilitate.
pelltru
II: r\ iator supnvietuitor, al carui avion s-a prdbu$it ln de$ert,
d--lasi pahar
cu apd va avea o utilitate
$i
maj mare, deoarece
c:3nsitatea nevoii sale este cu mult mai maae.
Desigur, inUe satisfacerea unei nevoi
Si
bunurile la care se
'..urse
in acest scop trcbui se exist o anumiti concordanti
:Ertru cA altfel nu este posibilA
satisfacerea. Purtdtorul nevoii
,J.ge daca un bun
$i
nu altul ii este potrivit pentru
nevoia sa.
Diversit4ii nevoilor ii corcspunde o anumitd diversitate a
:,unurilor. ln cadrul acesteia din urmd distingem:
.
bunuri libere, cele la care oricine are acces ln mod liber,
:lta de c^re nu se actioneaza dccet consumandule dupi nevoi.
Srnt un daf al nat uri i rJi vi rt ual nel i mi t at e. Aerul , l umi na,
jjldu.a
cosmictr sunt astfel de bunuri. Libenatea de a consuma
:iinurile de acest gen
trbuie interpletatd lntotdeauna ln funcfie
:3 loc
si
de timp. Aerul de munte, de exemplu, este un bun
. r' oer pent ru l ocui t ori i zonel or mont ane! i ar pent ru cei l al t i
:ameni este acccsibil in mod conditionat de cheltuielile cu
leplasarea, cazarea
Si
altele, pe care le fac in catitate de turi$ti;
.
bunuri economic, denumite astfel pentru
ca provin din
.iitivilatea economicA, sunt create de om, Caracteristica lor
lominantl este raritatea, faptul cA, in totalitatea lor, fal6 de
:revoile ce trebllie satislilcute, sunt insuliciente ca volum
$i
.nucturd calitativd, sunt produse in cantitdti limitate
$i
presupun
jn
anumit efo
(resurse
umane, blne$ti etc.). Dac! un bun
roate fi dobandit fAri niciun efort. nu este un bun economic.
Bunurile economice pot li bunuri palpabil
-
produse
mat eri al e, t angi bi l e (t el evi zor,
pai ne, cal cul at or et c. ),
$i
servi ci i , ut i l i t dt i nepal pabi l , nemat e al e, net angi bi l e
rransport ul , comuni cal i i l e. i nval i mant ul , post a,
ocrot i rea
! anaLadi . i nt orml l i i l e ct c. , . i n acel asi ri mp. b; nuri l c pal pabi t e
matedale). ca si serviciile sau informafiile, pot
fi destinate
Jirect producerii
altor bunud sau consumului pentu
oameni
- sub forma buDurilor economice d consum personal.
Produclia
continud de bunuri nateriale. ale servicii si
nlformatii, pentru
a obline alte bunur, asigurd neintrurupt
bunuri econofiirc de consum personal
sau
(otectiv.
.
Nevoilc sunt
compl cxi f at e
si dc
importanti
diferita
pcrltflr
existenta lji
progrosul
omrl ui ,
socicliitii si
pcnt ru nredi rrl
.
Sntisf:rccrc
oovoi k, r
Prcs Prne
i nl ol do{unr
nri . i l oarr
hunuri snt l
ut i l i t , rl i .
. l l unur i l c
sau mi i k)arol | r
s:rtisl:rccr-ii
sc
(hsili(ri
i n bunuri
l i berr
t i
bunuri
.
Scrviriilt'
si infbnnuliile
sunt hunuri
nepal pabi l e,
carc s: t t i sl ?t c
reYoi l e
dc produci i e.
pe
cel e di recl f
al e oamerl i l or.
sau l eg. rt . de
p r ot ect i a
l l l edi ul u; nat ural .
Attiritatea
econo it:d
cenn9e sau
condilii (dorinfe,
aspiralii,
leluri)
proprii
oamenilor ca fiinte naturale si membri ai
societdfii, ffti satisfacerca cdroft ei n-ar
putea
exista, n-ar putea atinge acea stare
agreabili, de implinire, consideratd
nonnal?i.
.
Bunud sau utilitdti
-
tot ceea ce
folositor, mijloacele care satisfac nevoile
vietii, activitAtii oamenilor
$i
protectiei
mediului.
.
Bunuri economice
- bunurile create
in activitatea economicA ce sunt oferite ftl
cantitate insuticientA in raport cu nevoile.
.
Bunuri liber
-
bunuri oferite de
naturd in mod gratuit;
sunt nelimitate in
raport cu nevoile.
.
Bunurl palpabile (tangibile)
bunuri matedale des[inate producerii
altor
bunuri
(de
produclie)
sau satisfacerii
dirccte a nevoilor oamenilor (bunuri
de
consum).
.
Servi ci i
- ut i l i t ?i f i nepal pabi l e
(netangibile)
care satisfa. nevoile de a pro-
duce alte bunuri (servicii
de poducde)
sau
pe cele dirccte ale oamenilor (se
icii de
consum penonal)
$i
colectiv.
Informalii
- urilirifi creare prin
activitatea de cercetare
$tiinlificd
folo,iibile
pentru a satisface nevoile activitdfilor
economi ce,
ai e exi sl enf ei omul ui
$i
protecfiei
mediului.
1) /::.
I\{INIGLOSAR
"
i N' r' Rti BAnr
pEN
t Ru
vl {It l o\RIta
cUNOSI TN
I
I.-LOl r
.
Ce sunt nevoile?
.
Care sunt caracteristicile nevoilor
cum se explicS acestea?
.
Cine sunt purtAtorii
nevoilor?
.
Ce sunt bunurile sau utilitdtile?
.
in ce consta satisfacerea nevoilor
de protectie
a mediului?
.
Care sunt principalele
categorii de
bunuri ?
.
Pri n ce se deosebesc bunuri l e
economice de bunurile libere?
.
In ce constd rolul informatiilor in
socletatea noastrd?
.
Raportul dintre diferitele categodi
de nevoi, factodi
care le influenteud
Si
sensul in care le influenleazd,
.
Rolul ratiunii
$i
voinfei umane in
aparitia nevoilor de prctecfie
a mediului
nat ural ,
.
lmportanla
$i
intensitate^
cu care se
mari f est d l at ura
subi ect i vi
$i
l al ura
obiectiva in determinarea nevoilor.
.
Reaclia indivizilor fh{A dc perioolele
nesat i sf aceri i di f eri t el or
cat egori i de
.
I nreracl i unca di nt re i nf brmal i i
si
rnt eresul
Seneral .
PR()l t Ll l i vl I t
l )t t Rt , i zot , v, \ ' l
.
Daf i zece exempl e de nevoi al e
lamiliei dumneavoastrtr.
.
Enumeraf i ci nci nevoi al ci ror
purt dt or
est e economi a naf i onal i
a
Romaniei in prezent.
.
Dat i exempl e
dc ci nci nevoi
concretizate pe
carc le considerali elevate
(avansate) djn punchrl
dumneavoastri
de
.
Dal i t rei exempl e de bunud
economice care se folosesc la producerea
altor bunuri.
.
Dati trei exemple de
de consum personal.
.
I dent i f i cal i
zece
prot ecl i a
medi ul ui
dumneavoastri.
,,)
$1
bunuri
$i
servicii
Devot pentlu
i n l ocal i t at ea
B. Resurse si rationalitate
Strlisfacerca trebuintelor
are loc recurgandu-se concomitent
ri,
-:r
ruccesiv la bunuri libere
qi economice in dilerite
proporlii
&r.: !e modifica in dmp. In acest
proces, natura este implicati
! : : : . u bunuri l i bere, cat si cu bunuri l i mi t al e
precum
,T--,rreurile
de diferite felui,
petrolul, gazelc naturale'
pidurile'
r.r--iintul,
apa etc. Prin actiunile oamenilor, bunurile naturale
r:r transtbrmate
in bunuri econornice
$i
sunt folosite sub
tr::aite fome. Satisfacefea
trebuintelor cu bunuri economice
.
in raport cu
potentialul planeti, intrucet resurscle
:robabil
existente
pe alte
plancte nu ne sunt inci accesibile
Si
:umai cele de
pc Prlmant ar putea fi folosiiel
.
in raport cu dezvoltarca
Ftiintr:i $i
tehnicii, deoarece
succesele
.xJestom asjguri adesea descoperirca
$i
creafta de noi resurse
pnn
ralorificarea cdrora se
l'l)t
satisface
mai multe trebuinte.
Limita resurselor ar caracter
permanentr dar est
{luctuanti in timp, ceea ce inseamni ci in anumite
perioade
Jecalajul nevoi-resurse
se poate resffange' iar alteori cre$te'
omului ii este dat deci sa exislc in condifiile
unei tensiuni
permanente intre nevoi
$i
resurse. Vizavi de ;nsuficieDta
resurselor si de cresterca si diversificarea
mai rapida a nevoilor'
.
Sl l i sf rccrcn
nev{ri r
poat o
r! ea l i rc di rr(("
pi i n
t )roduc0rc?r,
t u t t t i . i l uacrl t
uropri i , 1r bunu-
ri | l )r ncccrnr{r $i .
i ' rrl i r. (| (t .
pr-i , r
rchi ml i
r :ealizeazir in doui modud;
. pri n
ut i l i zarea de cdt re
purt i t orul nevoi i a bunudl or
produse de e1 i nsul i
: : : : oi onsun) dupa dori nl a
$i
posi bj l i t art i . al a cum' de exempl u. o gospodt rri e
'i::ncasoii produce greul pe carc il ttansformi in fdina
$i
apoi i$i face
pAinea;
. prin utilizarea de ctrtre
Purtilorul
nevoii a blrnurilor-
doritc
pe care si lc asigurd
:|:n schimb, cumpilrarc,
inrprumut, lnchiriere etc. in lcest fel' nevoile sunt mai
_
n(
\ t l l i \ f a(Lrl c. i rr bunuri l e. ru
cl i ci cnl 5 mrr marc Acesl mod Je rcl ; l l ne esl c a' l d7i
: rmi nant .
De regulA, cele cloui moduri de satisfacere a nevoilor sunt conlplementare ln
: i eri t (
proponi i .
Runuri l mat al e sau ct eat c de om carc scrvesc sau ar pu' ea sel vl I n
r(tivitatea economici si/sau
la satisfhcerea
unor Devoi individualc
Fi
colective
ftprezinti resurse. Acoslea stau la baza tuturor activitililor
economicc
$i
satisfacerii
-Jrorl , , r. l c
I oi t t e gcr)uri l c. f \ i \ l cnl r
t or asi gurar dcrvol l rreJ
' i onomi el
\ i un ni vel
: i t ri ri i n l t numai ddcl l i unl hi nc l bl o{i l e
\ i I n m, rari on: l l I n l i rnp. rrncl c resur\ e
::
rcgenereaz[ in ]nod natural, iar altele
pot fi reproduse,
pe cand o altd catego e
. u D" ur", I "n"u. exi st i resurse rct bl osi bi l e, dar
$i
neref ol osi bi l e
Met al ul ' de
:renrplu, cstc o resursi relblosibill,
lnsd curentul electric nu.
in'general,
resursele sunt consialrate ca fiind limitate' in orice moment, ele
: \ i st i i n cant i t dt i det ermi nabi l c $i
sub di f eri l e f orrne Li mi t a rcsursel or est
::]terprctativd in trei sensun:
.
in raF)r'1cu nevoile, ceea ce fuseamni cd fa1tr de nevoi sunt insulicicnrc intr-o nrisut
:rni marc sau mar micd. iar in timp nevoilc cresc
$i
se divasiiictr
nai repede decat ele;
.
i l ( gr L' r, ' r(' t r
Ul nr| . rasrt r' rrr' .
rcl t )h)r, i ' t l
I t l l rl f rr ri
gosp(, dl l ri l . rrt l t l r
sunt cai crn' i rl i rl !
(l {
{i i nri rrr! r: -, 1:
t ri l : ri l | : ri {l rni f L
t l / ' f
i j l L ( ! i nr I f l f .
r , f l ; . ' i i r i 1f . , !
f a\ l r f \ f l f
l ; l r r i l r ) i ( .
Atti'itatua
eco onici
oamenii au gdsit
solufia intrebuintirii
alternative a resurselor, ceea ce inseamn:t ce
o resulsi, luatA separat sau in combinatii cu altelc, porte
servi la satisiacerea
unor
hebuinte diferite. De aceea activitatea economici s:u economia se afld sub ..dictatul
,
limitlirii mijloacelor pentru
salisfacerea ne\oilor. dar si sub
avanlajul intrebuintArii
lor alternative. Este esential pentru
om
$i,
in general, pentru
progresul
societitii
ca resurcle limitate si fie folosite in cea mai buni alternativi posibih.
intrucat resu$ele sunt limitate
$i
au intrcbuinlari alternative.
;amenii sunt Dusi
i n si t uari a de a opt a i al eger
(e
nevor r\ i ! or. dl i , l rce
)i
l J
(: Lre
\ or
rcnl rl r. i l l l cl ul
acest a, resursel e vor f i di ri j at e sprc produdi a
bunuri l or care sal i sf ac nevoi l e
selectionate. Ei au grijd
intotdeauna si taca alcgerea cea mai avantaioasi
_
care le
asigura cea mai mare satisfactie.
Cea mai bun,i altemdtiva di tre cete td
(arc
se rc unfi atunci cAn(t s-ct tudt
dcciz.ia de a
folosi
rcsurce limitdte pentr
a k asi|ura un anumit bun e(.onomic se
nume$te cost retl al alegerii
fdcute.
S.i
prelupunen
c(i o persoand
ak 100 .le tei si
dofe;te sd cutnpere o
pere<:he
tle pantofi
suu tot padun (.are
costa
fiec(re
fA1 de lei.
Dacil ra cumpdru petuchea
tle pannfi, (othl
rcal al 4(.estei clleleri esle t.e untarca
Ia parJum
Si
invers. Acelt sa(ifkiu est( interptetat cd ll,]
,,cost
real al aleqerilor,,.
. , cosl al l ernal i \
*.
. . dc opl i unc-
\ au. . de
oport uni l al e. ' .
Dace resursele ar Ii nelimifat, nicio sctivitat economicl
nu s-ar inthptui pe
seama alteia
$i
toate alternativelc dorite de cheltuire a resursclor s-ar out;a
realiza, iar costul oportunitalii ar fi /cro.
' r' r(
t ' si l ri l i l (, r
n(. l i | | ri krl c nf t '
prcsi r! | | r: r
l i rni l 1r,
' -i
i ri i l i ' r' ct l (n.
i nqrurrc pl i nri pi rrl
ri ! l i ornl i l ri t i i
Modul de a smbi l i cea nai bun?i al l ernat i vi i dc ut i l i zare a
resLl rscl or pri n care se Asi gur. i i sat i si -acl i a
cca l uai ot rLrc
l nt uxi nrrr \ c
bJzci l rr pe
ral i onnl i l i t i r. a
economi ca s: rLr pc
pri nci pi ul
ra(i onal i t i t i i ,
al conomi ci l i t i i .
i n t uncl i e
de
srlualre! acesta sc ponlc
aplic:l sub fbrrna:
a) maximului, ceea cc presupunc
ca la rniilorccle
datc si
se ohl i na Lel e t rui bl rne re, , ul t i rrc
l , \ \ i hrl r,
b) minimului, ceea cc implici obtinerca rezLlllatek)r
dodte,
bine dcfinite cu celc mai pufine resLlNe (mijloace);
c) unui mix d maxim
$i
minim, ceea ce
jmpujre
oblinerca
celei mai mari salislacfii cu ccle nrai pufinc
rcsursc.
Fie.l.l. Conti utul
fi Jomele
pri .:ipiutui ration.ltitijtii
in econonie
I
l.'" re'unele nu
.unt
folocire in con(orddnu
''u
pnncipiul rd!ionatitatii. in economie
lr.r:
risipa de rsurse sau. alffel \pus, un consum
prea mare de resurse pentru
f rifxerea
unei ruritati d ne\oie
(unei nevoi). Acfl.sta surving in
principal' atunci cend:
l l
. . .
prooucc ce nu \ e cere sau mai mul l dcc; l
"e
cere
|
.e
produce de proa\tl calitate:
f
,e pro,luce cu consurnuLi de resu$e rnai mari decat
permit cele mai avansale
t1::logii in frnctiune sau exislente, dar inci neaplicate:
'
productia respectivi
polueazd mediLll.
l:.a unele rcslrrse fblosite in actjvitatea economici se pot reclrpera mai mult sau
-.
rulin. timpul cheltuit d om
pentru producrea de bunuti este o resursi
irEr"uprabild.
De aici aprecierca cd cconomisire^ timpului ce poate fi folosit este cea
ra!: tnrportanta cerinta a
progresului,
i , i
N t {I
( r , ' ;
I R
.::llane din
prccesul utilizirii ditbritclor
:iiurse. indiferent de foma sllb cale se
: : ezi nl ?i .
are caract er ut i l
$i
poat c f i
::introdus in rctivitatea economictr.
Costul oportu itiiii, denumil
$i
iLrstul altern iv
(s^u real al alegedloD
-
,
:loarea sacrificiului alegerilor efective.
: n condi t i i l e resursel or l i mi t . l t e;
n*"""" regeneralif"
-
o..t" tc-i
::.se pc care omul le poate produoc IJil
: sJt od Ce Cont l nuu.
I
Resurse rf ol osi bi l e - ceca c0l
|
""^pl*t"
li"a*-ai^t.
r"
"-""no.i"l
]si
in soLietate, la carc se adaugd bunurilel
produse
5i
rimase nevandute. deterio-l
Llutc
slltl utilizate incficient, poluarea.
I
|
-. . -- - - --_--, --
l
i t
l l l l l t l ' . l i \ l t l l ' l ' \ l Rl
1r l
r t , t , t l l cr t , t ' . t
, J (
l f \ ()S l l , \ . '
l
l ' l l , O! {
.
Cum cxpl i caf i exi st en[ a cost ul ui
oportunitdlii in economie?
.
ln ce condilii costul oponunitilii ar
putea-fi cgal cu zero?
. l n
cc si t uat i i credel i ca se
poat e
i,npune o laturtr sau alta a principiului
ralionaliHtii in viala economica?
.
Ce sennificatii .fe risipa de resurse
in economie'l
o
Cum explicafi existenta a doul cdi
de acopelire a nevoilor?
6
Prin ce se camcterizeazi resunele?
.
Care sunt factorii esentiali pentru dimi
nuarea tensiunii dinfe nevoi si rcsurse?
.
Dc ce spunem cd activitatea econo-
mici se afla sub
,.dictatul"
limitariil
.
De ce se considera poluarea ca o
risip:i de rcsurse?
! rt i sf acl i api erdut i i pri n ereal i zarea
::l ::.::::1":*"
v' Iri anl e i n orri nexl
'
-' -
ni i i "."ri tut" economi cd *rul
principiul rationalitaFi in econornie
-l
rrincipiu de folosire a mijloxcelor limitate,
I
.u intrebuintari altemative, asttel lncet
revoia satisficua sd fie milximli.
I
f
Risipd
(de
resurse) - diferental ,
dintre consumul de resurse naturale saul
I
rcreate
de om. realizat pe unitatea del/
l produs,
cu l ehni ci l e
si
t ehnol ogi i l gl
folosite
$i
consumul mai mic, posibil cul
tehnicile
.$i
tehnologiile
-9::g:'ft
I 9g]
"r t i t : l ! t t ?
r ccno t i cd
)
t:)
PROBLEME
DE REFLECTIE
c
Evolutia in timp a tensiunii dintrc
nevoi
$i
resurse
(bunun)
.
Avant aj el e
qi dezavant aj el c
acopcri ri i
nevoi l or
concret i zat e
pt i n
intemediul
schimbului,
fald de situalia
acoperirii
lor d;n
propda productre.
.
De ce se considera ci dmplrl dc care
dispun oamenii
este cea mai impoftantA
resursi in viata economica
si sociali?
.
Motivelc
pentrlr care oamenii trebuie
si act i oneze
pot r i vi t
pr i nci pi ul ui
rafionalititii.
"
Rol ul c(noast eri i i i t i i nt i f i ce
$i
al
educatiei
in dcpi$irea
linitclor salisfacerii
PF.{ r ti I- ],t t,11.
[ , i , ] I {l l Zf l , l , i ' A t '
r
Dati cinci exemple de nevoi
pe care
purt i t orul
l or l c acoperd
di rect di n
bunuriie
produse de el.
.
Prezent at i
ci nci argument e care
demonst reazd
avant aj ul
acoperi ri i
nevoilor
pdn intermediul schinbului
pe
pi a! a.
*
Enumerali
zece activilati
care pot tt
consi derat e
economi ce.
.
Care ar li costul real
pentru sporiren
productiei de armaoent intr-o
tard?
.
Dati cinci exemple
de
Produse Pe
carc
l e cunoa, st ct i
$i Pent ru
care
i mbundt di i rea
producl i ej ar prcs pune
apl i carea
pri noi pi ul ui mi ni mul ui
F
!!
i
nevoi l or.
"
Posibilitdlile
nuarc) a risipei de
in otapa actllala.
reale de sloparc
(dimi_
'
Argumentatj importanla
prerenjrii
rc\ ur: ' , . rn
l i rrr
nor\ t rr'
porul rri mcdi ul ui
f C()l l {)I l -1l r{f i
Pafticipand
la activitdtile
proprii unui sector' agentii
economicl
'
\ l l r r r l i '
| , eal i ze, r zi o di vi zi une
a munci i i nl r e er si f r ecar e se r a
:i.lllli,;i1:l I
.r-"*i"" r'
"*""lui"u
u""to, opu'"tii
'au
acte economice'
. : : , , ; ; , , ; ; ; L, , I
i n . ur. .
' "
d. vede. c
a f i cci m: ri ef i ci enri
contribrirv! J inheDrinderile
sunt unitqi care
produc bunui economice
fiocirr'e nunrri
I si au autonomia
de a decide
ce, cat, cum
$i
pentru cine sa
!l:.iL :l-:::l::Y"" ]
producl, cu ce parteneri sd intre in afaceri etc'
' : l : l i
l : l L' : i l
' ' e; "; , ' r "' . "r i r , , . dci nr r epr i n{: l er i aj unsl apun; r r or i i nevoi t or
di ri r: i i ndu-si
. " mnarare.
mr r
( i
I nf f , r c! . vl i i
Agcmt i i
Activiratea economici
csle rczullatul
participdrii simultane
$i/sau
succeslve a
nlrmero$i actori care aclioneazir individual si/sau
in
grup. realizend anumite
operafn
sau acte economice
care se finalizqrzi
prin bunuri economice
Acefti acton sunt
denumili agenti economici.
Cei dintre ei c^rc in mod individual sau in
grup au
aut onomi a-de
a deci de asupra acl i uni l or
l a oare
part i ci pa se numesc uni t i t i
economice
sall institutionale.
Dupa specificul
activitifilor
pe care le realizeazA'
asentii economici
se
grupeaz! pe sectoare'
fi
anume: intreprinderi'
menaie sau
gispoderii, administratii
(publice si
private), binci
ii
alte institutii.Inu""tuT::
>
,l:.lrindenle sunt de o mare diversitate
$i
de aceea pot fi
0!r'
i::ire
mai bine daci le clasificdm dupa difcrite c terii:
1tr!-:: l:
pfop.ietate. marime, natura activititii sau a bunudlor
Fr . - - . .
. r
dl r el e. t l e r u r n. r \ r I nul l e car act er i ct , ci comune,
,arli:: i.1re cclc mai importante sunt:
.
motivati! activititii lor o formeazi prolitul care poatc
6
-:i:zar
numai dacd bunudle produse de ele contibuje cu
Dre
..:]r
la satislacerea trebrinfelor. Altfel, intreprinderile nu
F
r
:::ine profit si iqi vor inceta activitatea
(intrd
in faliment);
.
creeazi valoar care se adaugii celei irvansate pentru
,-r::tarei de factori de produclie necesari pentru a si rcaliza
.r,-:.::3tea, Plusul de valoare care s-a creat se nume$te valoare
.i.iugata. Aceasta lormellzil izvolul profi(ului, salaliilor
qi
P--nt ru r-$i real i za acl i vi t at ei : r, f i ecare i nt repl i ndcrc i $i
: -: : ; 2, si dezvol t A un si st cm de rel at i i cu numoro$i agent r
:-:rtrmici cr.L cafe lrebuie si fie in conl:rct pennanent sau pe
-
,::i
sprc a-$i asigura aprovizionarca, venzirrca produsolor,
i : : pl i ni rca unor obl i gaf i i . rdmi ni st i at i ve
$i
de rl l i r n l urx l o-
-: : ' .
nat i onal c
$i
i nt crnat i onAl c ct c, Accst si sl cl dc rel adi
'
-
rrz. ' medi ul economi c Jl I nrrepf i ndcri r.
.
I nl r. : p nd{rri l l r
l r i l r i r i i i r l r .
f l i rl 7rri i . Srnl
(
orrsi det ' l rl f
r{ i )ri o! l rr(. a
' ! . . l i nt "r(; nrr
i l . n1nr
cl | , rl osi
f ol osrsc brI i ,
obi ' rl rrl
nrl i vi l ' i ri i l or'
()pcrnl i i l (
i i ' r x i : ". .
.
I n r(' 0rx | (
"
! ! ' r, ' , ' i "l
l r r s4- | | r nci r Ti l
r ! r ) r l r l r , t ci r ' (
.
l l i r ! ! r i l l i l : r r n
r "( , ' r i i r a
@*-, --
1:g. 1-2. Mednn eonotni al intteptindeii
l l enaj el e, cunoscut c si sub dcnumi l ca dc
Sospoddri i ,
reprezi nt i l umea
r'rnsumatorilor - agenli economici care utilizeaz:l bunurile pentrll satisfacerea
:e\.oilor individualc
!/sau
colectivc
(f5ra
a se produce alte bunuri). EIe sunl foma
: .
"f grni / rf e
i n caf e \ e real i / er/ i e\ i \ l enra odmeni l of . i n ace* sen. Ji . ri ngem:
.
menaj individual, fomat din ocupanlii unei locuinte, indiferent de relaliile ce-i
rsunesc. Ilxemplu: o familie de tip tata. mama
si
copii care locuiesc impreund; o
i.rmilie fonnati din unul dintre pirinti
$i
un copil sau copii ce locuiesc impreuna;
: peasoane carc locuiestc singura;
F
Ac ti tt i tate a a L o no tn ic i
. _:.T"nuj
colectiv, format din persoane
care locuiesc
impreuna (in
camere
individuale
sau colective). precum
oamenii dintr-un cimin
de pensionari,
muncitori:
dintr-un cdmin de netamili$ti
etc. carc fac diferite cheltuicli
in comun etc.
Mcnaj el e sunt con. i Jerdl c urri l at ea
de bal a rn ci l j are l or
.
r \ r ct | 4l ct e | | u
|
^^- . . . - . ; , _, - ^_. , - ,
. , ' ; ' ; ; , ; i ; ; . ; ; . (. .
I
con\ umul dar parl i ci pa
si l a acl i ri t at ea
economi c6:
i si produ.
"r . t ng", , ".
i
\ l ngut e
anur r r i l e bunur i
. munccsc
i n al l e i nr mc de unf l al .
- | economice.
fac investitii
din banii castigati.
Menajele nu sunt omogene. Unele sunt fbrmate din salariatil
iar altele din patroni.
larani, $omeri,
pensionari
etc., difercntiiDdu-se
inke cle
fi
din alte puncte
dc vedere
_
mdrimea
$i
su$a veniturilof,
traditii, confort, grad
de pregdtire
eic.
.
Administratiil (publice
si pdvarc)
sunt agenli economici
care produc
bunuri sub f orma
servi ci i l or
necesare
satisfacedi de nevoi colective
ce rezultd
din faptul ca oamenij
trdiesc in gmpuri (in societate),
bunurile
respeitive
ajungind
direct la consumator.
fari a deveni
mirrfuri.
Exislii:
a) administratii publice
sou administraaia publici,
precum
st at ul , mi ni st ercl e. pri mi l ri i l e,
pref ect uri l e,
armat a.
; ol t i a.
invdEmantul public,
instit!4iile de securitate
sociali. s;ndtate.
aul l u-ri . i l rl i et c. Ace\ red produc
servi ci i
corespunzdl osre
prot i l ul ui
l or
Si
percep
t axe. i mpozi t
sau al t e cont ri bul i i
Danel l i
(pcn{ru
Jsr: -uri i ri l c Loci
l l . . dc
. ornaJ
c(. . r pot ri vi r
reglementdrilor
legale. utilizind
lbndurite
astfel con,stituite
in activititile respectiv:
b) administratii private
sau administratia privati,
precum
organizafii religioase (de
culr). sindicarc. parlidc
politice,
irniuni,
funda{ii, asocialii culturale si sporlive. Crucca
Ropic, care produc
i n pri nci pal , crvi ci r
rccomcri . i ul e penrnr popul Jt i c. r
i si n. i eura
\ enrt unt e
ne. e\ arc i rt ' l cri oni ri i
Ji n conl ri buri i vol unl are,
l nJl
ales de la menaie sau diD proprietilile
pe
care le au.
Bdncile
Si
alte institutii financiare produc
activitiiti (seryicii)
cu caracter
comercial
pentru
toate
celelalte feluri de unitid
Si
agenF economici
carc constau in:
- colectarea (mobilizarea)
sumelor temporar disponibile,
economiilor
de la cei
care le-au realizal, pldtindule
dobanzi
$i
distribuirea lor cu inprumut (crcdit)
celor
care au nevoie de linanfare, incasand
de la acestia dobenzi
mai mari:
- incasiri
$i
pl{li
intre agenti atunci cend ace$tia realizeaza
vanzdri-cumpirdri
unii de la al1ii, contr.acteazi
crcdite etc.;
- taptul cd vegheazd
ca banii sA circule
noinal
$i
sI fie in
cantitate corcspunzAtoare pe pial:l.
Sumele incasate pentru
serviciile prestate
sunt folosite
de
bdnci
$i
de celelalte institulii financiare
pcnrru
suspnerea
propdilor
activitdti qi
constituirea profi
turilor.
Intreprinderile,
bdncile
ti
alte institudi financiare (societili
de asigurare,
tbnduri de pensii,
foniluri
mutuale. casa de
.
I'r'iI
irrp()zitc,
1:rx(! si
xl t e
(onl ri but i i
l )anesl i si
l i vc spre
I l r\ rl : i rni i nt .
r(l rnrt i rl rxt ' i i l r
re(l i sl ri hui rc
n
vrni i {' | l , r i n(r('
f l geol i i
insaitutiilc
l i rnci aro,
cci l nl l i
agerl i
cc{}nomici, in
misura in carc
recurg ra
serviciilc lor,
sunt clienti.
economii etc.) au
peltru
a le vinde.
scop lucrativ
sau comercial,
ceea ce inseamnd
ca produc
bunuri
Aclesea,
aceste unitati economice sunt denumite
si firm.
:rlalile
si
agenlii economici
de toate felurile. in activitalile
lor' pot sd dezvolte
c,jl:: e.onomice cu
pafieneri din alte
tdri'
reafzand impo'turi' exporturi, investi(ii'
iEE
-ruturi
si activitdfi
care le
pennit si se afirme mai bine
;!',',-":a
'
\'aloarea adiugati sau valoarea
ftm-create -
plusul de valoate ce se
-: : l i zeazi i n uni t dt i l e
economi oe cu
:::ircter cometcial,
.
Mediul economic -
sistemul de
_: : 3t i i
economi ce
pc cal e i l dezvol t i
: : i ae uni t at e economi cA
cu t oat c
j3lelalte,
indiferent
de
Profilul
lor' Tn
: : df ul act i vi t dl i i sai e Are o mare
:-:luentrtr asupra celor implicati.
Firma
-
unitatc cconomici
cu scoP
l arat i v sau comerci al .
carc
producc
?
.J
i N' tRFrBAt
t' EN1l {u
VIl RIl t(' ARIJA
cri Nosl ' rN l ' ELoR
.
Ce criterii de comparalie se folosesc
pef l t ru a i dent i f i ca asemdndri l e
$i
deosebirile dinhe uniHfile economice?
.
Dupd ce criterii sunt reunite lntr_uD
scctor
(institutional) unitdtile economice
carc il compun?
"
Ce au speci f i c rdmi ni st rat ri i l e
publ i ce?
.
CLl n sunt i mpl i cat e menaj el e
l n
mcdiile economice
ale unitdtilor care fac
parte din celelalte sectoare?
'
Ce servicii
pot presta blncile
pentru
o intrcprindere?
.
Evol ut i a nunarul ui
de uni t at i
. ; onomi ce
di nt r-o
l ara.
event ual
di n
Rominia.
ti
semnificalia sa.
"
Relatia rafionalitate
economic5 -
valoare adiugati.
.
Utilitatea administraliei
publice din
Romani a.
t r t {; t i Ll i . l i l l
,i;
,t
l{0zi)t.1'A t
"
Identificaii
mediul economic
al uoei
:nireprinderi cunoscute
dumneavoastrd
si
precizali rolul
pe care il are fiecare
dintre unitllile economice
implicate-
,
Clasificali
pe sectoarc unitdlile e8o-
nomice existente
pe un segment al strizii
centmle din localitatea dumncavoastri,
o
Din ce sector face parte liceul
Pe
carel urmafi, dispensarul medical care
vi asiguri asisten!.i
gmtuitS, liceul
privat
pe carc il umeazd fostul duinneavoasfd
coleg, oiiciul
po$tal de la care vi ridicali
alocatia de elev
fi
unitatea ecoflomici
de la care cumpdrali
biletul loto?
PROBLEME
DE REFLECTIE
. : ' , t r t ! t i l t t ! t t ] t 7 1) nt I ct i
SITUATIE DE FAPT
Cr'tstian tocnaicondusese adouasa echipein livada de neri, pe
Fiprunl
Elangajeue
in iunie
$i
iulie, apoiin septenb e
$i
octonbtie sezonieti
pentru
a culege tructele.
Revenind la sediul finei, colaboeloarea sa il strige:
"Vino
rcpede! La telet'on este
lnstitutul National de Cercedi Agticole!' Ctistian trinisese un
proiect
de
prcpuneti
cu
priite
la un nou tip de
poni
fructifei - meri,
piersici-
care,
gendea
el, ar fispo foarte mult
ptoduclia
livezilor
ii
at fr diminuat seios cheltuielile. Dupe ce a inchis telefonul, a cezd
pe gedui;
neine at trcbui se nearge de utgente la Banca Agticole, care ii acceptase dosarul
pentru
un
credit inpotlan!,
$i
sA vad1 cend i se va deschide finantarca.
Apoi auzi din nou:
,Nu
ttebuie se uili impozitele. te"au sunat
pentu
o rccalcularcl"
Telefonul a nai sunat ince o datil
Fi
Cistian a
plecat
se Aspunda, dat se se
$i
intereseze
cend va
ptimi
noul ttactor
pe
care I'a comandal la uzna oducebarc.
l. Identifi.ali
2. InAiLali tki
nediul economfu al
finnei
elkcate in tod
li
prczehtali-l
&racterittiti esenliale ale
Jimei
lui Cristian.
i
l .
l i d. ni i r r i . : r {. {i ; r i i i t i i Jt i , i
Economir ca activitalc csto dc fapt un nunriir dc aclivitili care sc prcsupun
uncle
pe
al rel e. const i rui nd o onuni t i uni l l f c i n cont i nu: i schi mbarc, ast f el i ncat ' i n t i mp
unclc sc illnplilicii. iar altelc sc rcsrarg. unele ap r
ii
altelc dispar. in fiecare tartl,
economi a are aspect el e sal c spcci f i ce carc o di f t renl i azd de cel el al t c ca ni vel de
dezvol t are. st ruct urd, cf i ci eDl . l et c. i nt rucat cst c dct ermi nant i pent ru
exi st cnl a
oanrenilor, activilata econdnici s-a bucunr dintotdeauna dc atenfia lor, in ideea de
a observa, dc a intelege
iii
apoi dc a aclionll in cunoftinlil de cauzi ca aBenfi cconomici
pentru a obline rezultate mai bune, adici o existenld mai buni. A.!a se facc di, aclionand
pcntru a-$i asigura bunurilc nccesarc vietii, oamenii au sesizat
ce trebuie sa faca, in cc fcl cand si de ce pentru
a mdri volumul
productici,
a o divelsifica
;i
a-i ameliora calitatea.
Date fiind conditiile foarte difcrite de realizare a activitdtilor
cconomice, acuitatea diferentiati a simfurilor, pregitirea
diferita
5i
alte cauze, oarnenii
$i-au
explic,rt, adesea, mai mult sau mai
pul i n
di f cri r. f enomenel e . i pro. erel c pf t , pri i
economi ei . aLl
deosebid de idei si p?ireri
aspura unola dinhe acestea atat in
fimp, de la o epoca la alta, cat si de la o tard la alta, sau chiar in
interiorul acclciasi tiri. Fondul preocuparrilor
a fbst si esle insir
acelaqi pcnflx toti. De aceea. fiecafe dinfe aceste idei
$i
plreri
, ! s$t ) f ' n l i ) r xl ul ! i i
0r
1{Jai r pr ' i l i f r '
t , . u1, r
i r i i i l ' r i l e
! ( t : i d 5i l i , -
i
r
. '
r , ! r l f : i t r i ,
: : : : l el ul sau. un aport l a at i ngerea accl ui a$i scop
. -
: : : raf ei r
i t i buni a t rebui nt el or i n conf cxt ul rcsursel or
rr'::: rr .Lr intfebuintAri altemativc. Camcleristica esentialir
.
- -:
a accstor idci
$i
pai:eri este ci ele au un anumit
grad
!r :rncordanti cu realitatea, ceea ce le face utilizabile de
: ri : t oamcni i n act i vi t at ea l or economi ce. Real i zand
r. : i : , I ea econoni cd si dcci produci nd, oai reni i vef i f i ci de
'.:
_ir-o
fo.md sau alta vcridicitalea ideilor si prirerilor 1or in
_. .
-: . u di f cri t c si t uat i i
t i
l e perl ect i oneazA
adi ugend noi
.:::iiri.
obseNatii, idei si inliturendu lc pc cele dep:isite.
\ t i i nt a conomi ci rcprezi nt i cunost i nf el c
Si
i dci l c
I
.i:rcturate
intr-un sistem logic si a ciror concordanti cu realitatea le
lintru fundameltarea unui compoatamenf al oameDilor in lgituri cu
r!re. cu resurse limitate carc au intrebuintiri alternative, i isi asiguri
r h:ictivelor concurentc tl existentei.
face utite
)
atinqerea
I
Ret;rindu-se la accstc nspcctc.
John
Kcnneth Calbraith spuneat
,.Ateta
vrenrc
. -
\ L' consi dcf i
ci i si sl cnt ul cconot ni c l i rDct i onc. rzar, i n ul t i mi i nst ant l i . i n i nt crcsul
-: . i dul ui
cri cst o suhordon: rt ncvoi l or si dof i nrcl ol sal c
,
sc
pont e prcsupunc
cI
-l
\ l i i Dl ci cc(, nonri cc csl c si sc cxpl i cc pl occsul pl i n curc i ndi vi dul cst i r servi l .
: , ror i st i kn. rLi dorn: r l l () orl nrcni dc s{i i rl ar. l c pl l l cc sI dca obi cct ul ui l of dcl i ni t i r
. -' j ru o scmni l i crl i c pf oi i rrdri
f i
uni vcrs l i . Cc ri ri cunoscl t l i i di n0c cl c di rnl ci
rta ccononricii cstc <$liinta carc stlrdi.lzi contportNnrentul uman cr o fclalic int,{)
,fl
fi
fesu$clc l.trrc clfc ltu inlrcbuinFli rllcrDalivc>. Cel nrti intlucnl profbsor
din
:rpurilc noxslrc rcdi cee
$i
idee nrai sinplr:
"Modul
in calc nc dccidcnr si tblosiDr
_:.ursclc
productive
ftlrc. cu inlrcboinliri ahcrnalivc, pentru realizarea unui scop.>"
Pol r i vi l spi r i t ul ui gencr xl
dc i nr cl cgcr c a act i vi r i t i i ecoDomi cc, i dci l of
f i
-: rost i nl el (r
di n
t t i i nl a
cconomi cl l c surt comune:
.
caracterul st'iintific
- lrn aDumit grlrd dc concordanli cu rea]itatca cxrc le
. ]litfi utilitale si credibilit4te;
.
caractrul istoric
-
s au formal si s-ru perfeclionat in timp, selccdonand[-se
-: l e
vi rbi l e:
.
caracterul util, pragmatic sau aplicativ
-
sc foloscsc in acfivitaler economica,
- . - , r a
f i i n, l \ en\ ul I ni Ui , f i r l or i ( i r ( i \ r i i
l c.
in acest sens. obiectivclc dc bazi rle economiei
(ca
itiintA)
presupun:
lr.) descrierea unor fapte si evolutii economice. pentru a inlelege ce este. ce a
l)st in activitatcx cconornici
ti
cum ar trcbui si fic;
b) explicarca actelor economice, penmr a intelege de ce este asa,
li
nu alffel, de
ie a fost a$a, si nu altfcl, ce schimbdri ar lrebui f,lcute
$i
cum sl se rclioneze;
c) prognozarea
unor stdri si evolulii economice. pentru a putea inlelege ce va fi
dacd. . . ?
d) rafionalizarca actiunii economicc. pcntru a purea explica cu ce mijloace \e
rol
^tinge
anumite obiective, in cal dmp
ti
cu ce eficienta.
t:
.. t
: ::1 il1 ! ?t1 r.t)!!,]tirit/j
.
['!.,Ir_itilui!e! Cercetatorul vielii economice studiazd un domeniu din care
el insu$i face parte, cu nevoile
$i
interesele sale de via1d, avand
ca obiectiv satisfacerea tot mai bun5 a acestora. De aceea,
succesul
$i
etecul economiei, ca de altfel
ri
ale celorlalte
qtiinte,
sunt evaluate prin prisma capacitdfii de a atinge obiectivele
respective.
Cunoasterea noliudlor
$i
teoriilor pe ca.re stiinta economicA
le-a descoperit
$i
le-a formulat, intr-o folma logicd, coerenta,
consistenti
$i
utiid, de-a lungul timpului, confimd cd omul esfe
deopotdvi un produs al natuii
Si
al societitii, preocupat per-
manent sd depdseasca limitele mijloacelor de care dispune
$i
sA evile sau sA diminueze dsipa resurselor,
insu;irea cuno$tinlelor de economi constituie atal un element de
pregitire
profesionali pentru viald, cat
$i
un act de culturd economice, in sensul ci pemite
fomarea unui model despre ceea ce ffebuie si insemne comportament rafional, ln
calitate de producdtori sau consurnatori, impus de faptul cd economia este o activitate
sociali, aflata intotdeauna sub presiunile limitdrii mijloacelor. dar
si
sub avantajul
intrebuintirilor alternative.
':iti'rii]at
r:
i l . "; eni t ' : . rnrX
r;:n:r'i cfi.r Era;
jli.il!ia!re
{lc
irrnl)riritrStlrc
fi
pY:siente;
Lir:riir:e.
2
J
e
Economi a
-
st i i nt i soci al d ce
!
Cultuii economici
-
set de valori
economice, expresie a unui comporIa-
ment economi c ral i onal , f ormat
$i
-
i : ] l l ' . ri r:
: ' i rl ,
-i l ! i
-
' ri d I l i i I I . ' . t . l l !
: ,
al i - l : . r l l ! ! i \ l Lr , . l i !
s
Ce studiazi economia ca
$tiinfd?
r
Care sunt obiectivele de bazA pe
care le urmirc$te economia ca
qtiinF?
"
Omul de
$t i i nl A
di n domeni ul
economiei
poate
sd he considerat inde-
pendent in rapofl cu propriile
interese?
o
Ce discipline pe
care le-afi parcus
pand in prezent considerali ca se pot
,,lnfr5ti"
cu economia, in avantajul unui
comportament economic rational al
elevului?
studiaza comportamentul uman ca o
relafie lntre
leluri $i
fesursele limitate,
cu lntrebuinliri alternative.
PROBLEME
' Dl
o1l L t , . . r. l
I l i i l l i . . ; . {i i . ! . ' .
'
Interdependenta dintre pregatirea
: : rromi ci dc speci al i t at e
$i
cul t ura
r
Dezvoltarea stiintei economice prin
: i.oastefea (cercetarea)
unor probleme
:
j-ap5rute
qi,/sau prin aprofundarea
$i
:aiticarea unor teorii deja existente.
'
Cont bulia
Stiinlei
economice la
: : zol varea unor probl eme cu care se
: rnt l unt A economi a RomAni ei l a
-omentul
infirii in Uniuea Europeand.
.
Protectia mediului..obiect de studiu
-
itiintei economice,
'
Analizafi citatul de mai
jos
$i
despri ndef i concl uzi i l e pe
care l e
considerafi relevante din punctul
de
vedere al economiei:
,,Fdri
un astfel de sistem - care sa
produca hrana, s-o prel ucreze, s-o
ambaleze
Si
s-o distxibuie, care sa fabrice
stofe
fi
si confectioneze lmbr{crminte,
care sA construiasci locuinfe
$i
sd le
mobileze, sA asigure servicii medicale
fi
de i nvAl dmant , sa l egi f ereze si sd
mentind ordinea, sA pregdteascd
apfuarea
colectivitA$i - via{a ar fi grea."
J. K. Galbraith
TEXT TEMATIC
Analizali te)dul de mai
jos
si interpretati semnificatia afirmatiilor lacute de
auion.
,,Teotia
(economice
- s,n,) va trebui invdlatd,
Fi
unii vot
gesi
teoria captivante
pin
ea insAi. Cei care nu o vor
gesi
captivante vor descoperi, sutpdnzebr de
rcpede, cd teoiile pot
fi utilizate
pentru
o mai bune i\elegere a
prcblemelol
reale. Bineinleles, lumea este compbxe,
Fiintelegerca
depline a aspectelol
sale econonice necesite nai muhe
Stiina
economice decAt
poate
fi cuprinsd
intt- un man ual e I e mentar.
"
Richa G. Lipsey, K. Alec Chrysral
ut-
},KOPI{[&TATlIA
SI }NJ' T{A' TTVA
iic{)Nol\{{cA
xplorlnd
participarea oamenilor
l a act i vi t at ea economi cd,
se
impune sd remarcdnl
$i
complexitatea
situaliei lor. in aceast,t ipostazi, ca agenli
economici, oarnenii se irnplici in mod
liber djn
punct de vedcre
juridic,
sunt
i ndependenl i
$i
egal i i n f at a l egi i , i si
exerci t A
l i ber drept ul de prrl pri et at e
A. PROPRIETATTA
SI
TORMELD SALE
asupra bunudlor
pe care le delin
(iorti de mlrnci. bal,Ii, bunuri marfare, tjtluri
financiare etc.), se angaieazd tot in lnod liber in actiuni economice
(legale) pe care
l e consi dera oport une
qi
concordant e
cu i nl eresul
propri u, i i i asumi i nl egral
avantajele
!i
nsclldle deciziilor luate.
Participarea Ia activitdtile esonomice rcflcctii interesul agentilor economici
izvodt din DroDrietalea
lor
ii
are loc in modalitrrU diferire de la o fomd de proprietate
la alta. in isemenea
imprcjuriri, intelegerea
proprictilii ca slrrsi
gcneratoare de
i ni ! i al i \ e i n economi e de\ r ne condi l r r l undcmenl al d
f enl r u
ddopt r r ea unui
comportament
rational din
punct de vedere economlc
Stadiind
pro blcmdtica ac e stui
capitol, reli
putea
sd inlclegeti:
1D
esenla
proprietdlii ca mottualie
1)entl
u acliunil( agentilor econonici;
6
prcprietdtea La sisten de relalii
i t rc i l i ri . i
(agenl i e(onomi ci ) i n
Ieg,iturd cu
folosirea
bunuribr;
e
f ornel e
de propri et at e
$i
impoflanld tleos(birilor dintre ele
;
a
libera iniliativd rc mod de acliune
a a!<etqiki c(onomici.
B. LIBERA INITIATWA
,
)
Capitolul2
ZI
A. Proprietatea si formele sale
Propritata reprezintl o relatie intre oameni, un
contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale
si de altd naturd existente i{ societate sau obfinute
prin
activilatea economici. Aceasti relatie rlevi exercitarea
Enuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietA$i:
drept ul de posesi une, drept ul de ut i l i zare, drept ul de
dispozilie si dreptul de uzufruct. Propdetarul se bucuri de
:n bun care ii apartine in mod exclusiv
$i
absolut, insd in
.imitele prevAzub de lege.
.
dreptul de posesiune relevi dreptul de a avea sau deline
runurile cars constituie obiectul proprietifii
sau, altfel spus,
rrerogativa propdetarului de a stipani in fapt direct
$i
neDijlocit bunul respectiv;
.
dreptul de folosinti sau utilizare asigurd proprietanlui dreptul de folosire a
-lunului
aflat in proprietatea
sa, asa cum crede el cA esrc mai bine pentru
a
qi
realiza
! nt eresul ;
.
dreptul de dispozitie conferd propdetarului puterca de a instrAina bunul ce-i
Jpa4ine, de a constitui asupra acestlria anumite dreptud in favoarea altei persoane etc.:
.
drptul de uzufruct este dreptul proprietarului
de a-$i insusi si utiliza rodul
rnu-i bun. venitul unei mosteniri, dobenda unui imprumut etc.).
Intotdeauna, proprietatea
se
prezinti
sub forma unitdtii a doui elementei
obictul
ii
subiectul proprietdtii,
Obiectul propdetitii il constituie bunurile. ceea ce este comun vietii economico-
sociale. Bunurile pot fi clasificate dupd mai multe criterii;
.
dupA fbnna lor materialA. bunurile se pot grupa in: obiecte
irabile, servicii
,si
iDfbrmalii;
.
dupA profunzimea proceselor
economice la care au fost
supuse, bunurile pot fi pimare (desprinse
direct djn naturd),
intemediare
(aflate
in ditefite faze succesive de prelucmre)
ii linale (care
nu mai su11t supuse niciunei transformiri
qi
umeazi si inFe in utilizarea lor finald);
.
dup6 modul de utiiizare, bunurile pot fi: pentru consum
$i
pentru productie.
Bunudle pentru consum sunt destinate satisfacerii nemiilocite a trebuintelor umane
si se numesc satisfactori; celelalte sunt folositoare omului indirect, la obtinerea
celor dindi
$i
se numesc prodfactori.
Delimitarea infte satisfactori
si
prodfactori
nu este absoluti, Lrn bun economic putand fi utilizat in ambele sensui. De exemplu,
ftuctele: consumate ca atare sunt satisfactori, dar folosite ca materie primi pentru
obtinerea de sucuri, compotud etc. sunt prodfactori;
.
dupd modul in care circuli in cadrul economiei, existd bunuri cu caracler de
mdrfud si bunuri care circuli ferd a fi mafud.
.
Exercitalc;
al ri hut el 0r
propri et i I i i
suprr n$i !)un.
in coqdilii
nornrale, liric iit
e\chlsivilxtc de
suhi eci ul
propri ct i t i i ". l e
pl.oprietar.
tr1
a1
rc
ie
ui
l t t
in
.
Obi 0ct r: i
proplietilii
tlsfo
i nt ol {l m{na {i i n
burrf ri .
{r
Cele dintei circul6
prin vrnzare-cumpirarc
realizatd in diferite variante' iar celelalte
ruh f ormi dc cadouri .
donal i t . d, ne. l no\ l eni ri
cl c.
Oatorita
dezvoltirii economiei
!i
sociel5tii, sfera
de cuprinderc a bunurilor se alld
t n Derrnrnenl l
\ chi mbal e.
qe
i mbogi rl e\ t e
ncconl eni l
ci
se Ji \ er' i i i ' r'
'in
economir
de
piald. cea mai mlrfe imponrnla
fevine
hunurilor care au caracler
marfar sau cel
putii imbraca fonna
bdneascA
de misumre'
intrucat defin cea ma1
mare
pondere ln satisfacelea
trebuinlelor'
Su;iectul
proprietntii il formeazd
agentii vifii
economic' Astfl de suliecti
sunt in;ivizii ca
prsoane fizice'
familia' sociogrupuril
9i
organizaliile
(nationale
si internationale).
Deci l j i l e. ubi ecl i l or
propri eral i i i nduc operal i i ecnnomi ce
de di f enl e f el uri
r vi rzari
Jumoi rari . i nchi ri el i ,
cf edi t e
et L
r
pri n cl c
ei i ci roncedea/ a unl r cl t ord anuml l e
Orejuri
specifice
prop etltii.
Transmiterea
acestot
dreptui' din puncf de vedre
economic, este echivalenti
cu un proces de distribuire
a costudlor
5i
beneiiciilor
intre cei inplicali. Sub acest aspect, alintre formele
de
proprietate cel mai ilrcitatlv
iegim
luridic
il are
proprietatea
priaatri pentu c?i aici fiecare
proprietar suporti costurile
pripriilor actiuni
siconcomitent
isi insuqes-te beneficiile'
Acesta este de fapt consideral
iooiiuut
".t
mai importafi
aI s
perioritdlii
proptietaEi
private asupft celei colective
Indivizii
sunt subiccti
ai proprietaii in oricare
dhtre formele acesteia
Ei actjoneaza
intr-un cadm dat, istorice$te-constituit'
in care
pot fi sau nu produdltori lndivizii care
smt
producdtori. prin acfiunea lor. intluchipeaz'r
stxt
po\esiunea' dispozitia'
uzuhxctul'
cit
Si
utilizarea
directe a obiectului
prcprief;tir' Dala nu sunt si producAton lndrvLzu
iruU;..tii
p.opti"titiil nu pot utilz; bunurile
lor decat
prjn salariati' iar rezultatele
ot
tinut"
(-of-"totj se imparte intre
proprietarii neproducdtori 5i
producitorii direcli
intruchipind
posesiunea, dispozilia
fi
insuiindu-$i
o
parte din uzuftuct'
proprietaril
neproducdtori
reprezinti
un grup important
al agenljbr
economici din orice
lard
'sociogrupurile
sunt constituite din indivizi
reudti
pe b^za existenlei
a cel
putin
trei trisaturi
comune, obiective.
care
genereazi interese
si comportamente
similare
Dent ru
membri i
grupul ui . Soci ogrupuri l e
dau nai t ere
cooperativelor,
socielitilor
pe actioni. ca.si altor forme de
proprietate asociadva
drganizaliile,
constituite
pe baza unor cdterii
prestabilite,
pot fi nalionale
$i
internalionale
Cele nationale
pot si apara
sub f orma uni uni l or
de i nt repri nderi
sau de cooperat l ve
constituite
pe criteriul de ramud' zonal' teritorial-administrativ
etc. in ultimd
instant:i. insusi statul ca subiect al
propJielilii
oodle
fi consrderirt
c5 rcpre/inld o dsrlel de ol8anj/atle
ln ceea
ce
priveste org.rnizarjile
mtemadonale.
acestea se contriruie
prin
asocierca
agenlilot economici
sau
(si) a organizatiilor
din doud
sau mai multe
ldri.
Subieclii
ptoprietdlii i$i exercitd atributele irl forme extrem
Daci avem ln vedere cine sunl subiectji
proprietSlii
fi
ce au
ei comun
qi/sau specific in exercitarea drepturilor
de propnetate
distingem:
f
?
i
,i proprietatea privati
sau
particulari,
ai cdrei proprietari pot
fi persoane
j-:-.
.Liau
juridice.
Totodati aceasta poate fi proprietate
individuald
$i
asociativA,
-
. ' . m. r. . Lne. 1l i cd. mi t l oci e. I nare \ i
t oarre mare. i n anumi l e condi t i i
-
\ peci f i ce
i':': i democratice
,
esle compatibila cu propdetatea publicA sau alte forme de
t proprietatea public6,
al cdrei proprietar este statul sau sunt unit5lile
&!._r.inratiilor
publice
centralc
qi
locale din structura sa. Obiectul acestei
Foprieti{i
i ':-rrazri bunurile care. potrivit legii sau prin natura 1or, sunt de uz sau de interes
rr:i: Dupd regimul
juddic
al bunurilor care o compun, aceastd proprietate poate
-' , : : ui domeni ul publ i cal st at ul ui saudomeni ul pri vat al st at ul ui , ambel eput and
'
:. interes national si/sau local. Bunurile care formeazd domeniul public
se
-. . : : reri zeazl
pri n f apt ul cA sunt i nal i nabi l e
(nu pot f i i nst rdi nat e) si
Eprescriptibile
(nu pot
fi urmdritc silit sau grevate de diferite obligatii pentru a
-, ,..hestftrte.
preluate
spre dcspagubire etc.). Apa4in domeniului public bogSliile
r .rnce natura alc subsolului, spatiul aerian, apele cu potenlial energetic sau care
: :o! folosi in intcres public, situfile istorice
qi
arheologice, terenurile pentru
-:::r\atii
si parcuri naiionale, terenudle pcnffu nevoile ap5rfuii, f
sia
de protectie
, ::-rntierei de stat. imobilele din punctele de frontierd sau sedii ale miDisterelor,
r-::rariilor, ale unitAlilor de invaldmant de stat etc. Celelalte bunuri proprietate
--ublici
ce nu apar(in domeniului public
tin
de domeniul
pdvat
!i
se referd la
r::urile care au incetat sd mai aparlnA domeniului public, imobilele cate nu sunt
:i:iinate utilititii publice, donaliile primite etc. Bunudle din aceastd categode pot
: : : oncesi onat e. i nchi ri at e, i nshAi nat e et c.
$i
cad sub i nci dent a cel or pat t u
-::nponente
fundamentale ale dreptului de proprietate. Bunurile din domeniul prilat
iiatului sau al unitdtilor administrativ-teritoriale pot
fi trecute in domeniul public
. :unctie de interesul public pe care 11 prezintd.
Desigur, pot cxista si alte forme de
p.oprietate,
dar, de cele mai multe ori, acestea
.:.rezinti dc fapt modalititi de combinare a fomelor analizate. In lumea de azi,
: :rnele de propietate
amintite coexistd in cadrul aceleia$i
feri,
sunt interdependente
: in conlinui transformare. In diferite
!:iri $i
perioade, locul
;i
rolul formelor de
:.rprietate se modifici in functie de capacjtatea fiecdreia de a-$i demonstra
.:rbilitatea prin
eficienta
$i
rentabilitate in folosirea obiecrului proprietdfii.
Pluralismul formelor de proprietate genereazd competifia dinlre ele pentru
-antinere
si afinnare to1 mai putemica,
ceea ce se realizeazd mai ales print
rcducerea
:1eliuielilor. ridicarea calitdtii, promovarea progresului tehnic
Si
mfuirea volumului
:roductiei de pe
urma carora in cele din ulmi este avantajat consumatorul. Tocmai
. acest sens se spune cd pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate
::ntru orice economie moderni.
Coexistenta formelor de proprietate.
ca mod de a fi al economiei de pia16,
este
.\presia fireasci a liberei iniliative, a dreptului pe care il au membdi societdlii de a
:;ege, de a pref-era
orice forme de propdetate care corespunde cel mai bine
rrrercselor pe
care le are fiecare. Aceasta inseamne ce pluralismul proprietdtii nu
.'te nlrmai necesar. ci si Dosibil.
ftr,1i,'drt{1l91. r,-i i'rtr.rlir e e { o ! t ott! i.: ii
FiB.2.1" PrinciNlele
fuDn?
.le pr.Itiettlte
i r ;
,
/
, |
{
,
! : : i l l : \ . l l . I
( ) i {
,
Ce rcprezintd proprietatea din
punct
de vedere economico-social?
In ce consta importalta componen-
telor dreptului de
proprietate?
'
Ce operalii economice po! genera
exercjtarea componentelor fundamentale
ale alreptului de propdetate?
.
Care sunt
pri nci pal el e f orme de
proprietate?
Pe ce se bazerzi i superi ori t at ea
atribuiu proprietidi pdvate in mport cu
celelalte forme de
prq)rietate?
o
Exisla legaturi intre diferitele lblme
dc proprietate? Daci cxisli, care este baza
acestei legalluri?
.-
Carc componente ale dreptului de
proprietate suni relevate de
proprietatea
asupra unci case. vanzarea propri ul ui
aut omobi l . i Dchi f i erea unei l ocui nf e.
conslituirca unui depozit la o bancdl
. . i t . i ul 2
PROBLEME
me
aza
de
lui
.
I n ce const d rcl al i a di nt re
-:
-_.-3tate
si inleresele proprietarului!
.
\nalizati evolulia in limp a legilurii
i :: obiectul
Si
subiectul propdetAtii.
c
Identificafi costurile
ti
beneficiile
spccificc proprietitii asupra unei fabici
B. Li bena i ni t i *t i i i : L
Libera inifiativA este libe atea agenlilor economici de a actiona pen[u realizarea
r: r. i i l or i nt crese, a$a cum consi derd f i ecare ci est e mai bi ne. Ori ce act i une
:::prinsa de un agcnt cconomic in intentia de a-$i realiza interesele trebuie sd
-_:
loc astfel incit. prin
ceea ce facc el, si nu afecteze cu nimic libertatea de
,i:::rne a celorlalti si nici acestia s:'r nu-l
je[eze
cumva in ceea ce el intreprinde. De
::: decurge ci libenatea de acliune este o caracteristici generald
aplicabile in mod
: : rl t ut uror ag{rnt i l or economi ci
$i
ci ori ce i ni t i at i vd est e admi sd numai cu
-:!-.rctarca
acestei conditii. Accst comportzrment s-a conturat treptat
$i
este sinteza
:Deaientei acumulate de agentii economici, Este recunoscut ca necesar si singurul
:..iibil de acceptat de to!i, intrucat ii pune in condilii de egalitare sub multiple
: ! t ect e:
r . c
apl i ca l l rrur, , f . l : ] ri l di \ cri mi naf i poz t \ c
. du
ncgal i ve:
I nu ingrAdeqte pc nimeni in promovarea
acfiunilor de interes propriu;
|
rcspeclarea sa nu implicA costud sau alte conditii maferiale prealabile pentru
-:.iun
agent economic obiinut pe seama altuia sau altora;
.
din aplicarea
ii
respectarea sa nu decurgc niciun fel de avantaj pentru niciun
:_:ent economic in actiuncl
r stimuleaz:i deopotrivd creativitatea tuturor, intrucit, asigurand libeftatea de
::Iiune. realizarca interesului iieciruia depinde de ingeniozitatea propde.
Si
pentru ca cei care realizeazi acdvitatea economici ar putea
intelpreta aceastd
.onditie dupd bunul plac, societatea a stabilit prin legi
juridice
care sunt coordonatele
rajore ale lihertdlii de actiune, carc sunl laptele ce trebuie considerate o incilcare
: sa. precum
si
modalititile prin
care poate fi restabittA. Asemenea legi exprim:i
:.ceptia pe
care o dd socictatca libertatii de actiune in economie, intrucat ele sunt
idoptate pe principii
democratice, pdn votul organelor legislative alese
$i
ele in
:!od liber.
Fundamentul libertifii de acliunc in economie il reprezinti proprietatea. pentru
.i aceasta este susa determinantzi pentru
interesele agenlilor economici qi
asigura.
:orodati, mijloacele necesare infAp0i.ii 1or. De aceea, libertalea de actiune exprima.
n primd land, cxercitarea dreptului de a poseda bunud, dc a lc utiliza. de a dispune
Je ele
$i
de uzuf$ctul lor.
.
au-
il'fiptititlt$ $;
;i!ii'rti"ih
({8n
a ttlrcli
l - . , ^' -
- - ^"^- ' "u
l i her J i ni t i i r l i \ a
' r u
l i ber l sl ca
de
t ' f at et e l orme
de mi rni f e' l are
pc cdl de
''
,
acliune
are
numeroa
i
'nutr"
pe atat de diferire
in
'ce't
sen'
*
:tt"l:l Ti'^'l:11
rr' .ri i n{r.ri cl ,
i
ar"p,"i
agenl i l or
economi ci
o"
^
t^"t" "t*l
-l l l ],' l -"..t^1i
t
'
l
,.ri i "t""""t*""
l or' de
a se mani l t' tr
ca l "' l :l 11:::l :
'
'
' r'
i ' ' t '
I
"", , . , ] ' . ; ; t ; -. . ; ;
cont i der;
c5 l e esre
mai ravorrbi l
bunuri l e
irului
de a adopta decizii
in orice
probleme
libera
initiativi
se expritu
&tptllYllltrrtte
care fbrmeazd
obiectul
propnetalr
oriviDd
acliunile
sale economlce
51
oun
i ; i . ; ; ; ; ; ; ; ; ; . r, .
o su*a
prol unda
de morrvarri f enrru
ori ce
rPenr
economrc
:";;;,.#;;-;
r" ini!ia,i\a.
'timurare
;;i::'::l:ll:]".:':Tlill'0,o0,,",n,,
Libera
inifiativd
cutoa$te
cea mal
oarticulare 9i
ale regimurilor
politice
bazate
pe democratie
Pe
fundameli^":"^:::1
::;;;J;;;;;o'tu'e"t
""ooo-i"
cotidian
pentN milioane
de agenrr
;;";;;;,
;
"""*e
la rcalizarea
unei activit'li
economice
eficiente
atat
penru
i l ; ; ; ; ; t *, ";
i n
put t ' t at )i . penrru-soci erare
i n an' ambl ul
' i t r
i n orrce
act i \ i rare )r
I n orrce
t ara
i n cdre
propnel arec' : ' : 1: : 1: : l "i l : .
pnn forma'ea
si consoridarea
..unor
m"::J:"::i#
T' llii':",1'i':::l':"
ITlsl
i ni t i at i va
est e
i ngr^di t a
sau el i mi nat a
b
ilii,^iii*
i"'i-otttt"
a libertilii
lundamentale
a omului
se
produce
instrdrnarea
"^-"tli"t
i"
ot"**r
economic $i
de tezultatele
acestuia'
Libertatea
de actiune
creaza
prerrisele
ca
agentii
ecoromici
si
parttcrpe,asa
*. uli'i"-t
un^"g1"
econornice'
asigurando-se
condi(iile
functionarii
normde
a
"i.t"J"i
p".tt;a
* la intercsele $i
posibilitilile
fiecdruia
in acest
fel' agentul
;;;;:"ir"
atenr
la semnalele
pietei
$i
i$i indrcaprd
eforturile
spre_ceea-ce
;.;;;;^;;;t;"
necesar $i
eficient'
orientand
resLlrsele
de care
dlspune
spri
acoperi rea
nel oi l or
soci al e
real e
spre
promo\ ared
cu
pri ' )ri {Jl c a Jcl i vi l at i l ol
ul i l e
' """rl o_. . ononl t "
' n
caJe
nu e\ i \ t a
un
' ecl or
pri \ : rl
purcrni c. prepondercnt . l i bt re
. , rrrui "' '
. . "*' , ' i "' i
ade' ea
deci zi a
ohl i gat ori e
r organcl t ' r
rdmi ni ' l ri rl r\ e
d'
.,"1"nr.u",.^
5i
infleribilirarea
' "
::il:i:"' ' ".1i:[,.i' i.on",ni..
in in,",.,.
Li ber a
i ni t i at i va
i mpl i cd
t est r uct ur ar ea
^' l ' """' - """" , -
- "^: , - '
, -
*""r'#"""."'iJ
ni''
:;:g11"'^':llilli'iffiii;,l?iititli'lili,ll,iJii'l
det ermi na
pf propri et ari
' a
urrnareasca
arrrrrrrcd
! ' -l ", l l i "i -, -, -
, " *. ' ", ' . **,
i J".f"U
tt *"u"
tonditii'
venituile
vor fi inegal
distribuite
in socretate-
penr
"u-."ti""ir'
i".tart"*
eficienlei
activitdtii
agentilor
economici
la baza
c're1a
s
;;;;;.;;trd;'""
"i,
sub aspectul
instruciilei'
disciplinei'
potenf
alului capacitdt
intelectuale $i
capacitdlii
'le
nsc'
pu@ni
'le
munc''
tenacitdtii'
voiniei
aptit
dinilo
ffiffi;il"*
side
economie
etc lnegalitatea
'levine'
astfel'
rezultaTl
n:yJloc
li#;;;t
;;;;;tare
a hecdrui
indivld'
prccum si al modului
cum
el'o folos+t
3"" J*"*
lii*"
t"*"uvi
va iletermina
afirmarea
valoilor
corespuozator
acest
it"tJi.
ittti*""u
tt"ompetenfa'
impostura si
pseudovalorile'
Capitolul2
iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
Its CUNO$TINTELOR
.
Ce rcFezintd proprietatea
din punct
vedere economic?
I
.
io ce consti importanta obiecrului
Fpdetdlii
pentru activitatea economicd?
'
.
Cum ar trebd sd actioneze subiectii
lFprietdlii
pentru a pulea
beneficia cat
Ei mult de obiectul prcpdetafii lor?
.
Luafi ca exemplu un tntreprinzabr
ti
ideltificafi ce inseamnA pentru
e1
libera iniliativd.
.
Ce sens alad expresiei
,,proprietatea
privatd
este fundamentul libertndi de
actiune"?
o
Formulati trei idei care se pot
desprinde din acest text cu privire la
libertatea economictr.
i
PROBLEME
DE REZOI,VAT
r
i nt ocmi l i un eseu
(una-doud
lngini)
pe marginea aserfiunii lui J.P.
Sarhe:
,,Omul
est condamnat sA fie
hter".
.
Libera initiatiyd
- libertatea de acliune a agenlilor economici, condifie de
se bucurA tofi agentii economici in mod egal.
COI\TPf,}RTAMENT{,[,
CONSLJN4ATORULUI
afiunca
si finalitatea
.7.rititi:lii
economi ce
reprezi nt a
sat i s-
A. UTILITATEA
ECONOMTCA
B. ALEGEREA
CONSUMATORULUI
C. CERAREA
facerea
trebuintelor
(nevoilor) care se
realizeaz
i prin consumarea
bunurilor'
Agentul
principal al consumullri
este menalul
familia
sau, ln sens larg,
populatra
Consumul
este o component:i
a activiti$i
econonfce'
iar consumatorul
ca agent
economic,
purtiitor al nevoij,
este o fiintn
care febuie si aibd un comportamenl
conltienq
b;zat
pe criterii
ale nlionalitate Si
eficienti
economic[
Pentru a urmtui
modul cum aclioneazi
cumpdfitorul
dupd ce cdterii se orienteazd
si cum isi maximizeazl
satisfaclia'
vom sludia:
I
Studiitd
arrlst cdpiot
avel
posibif aea]
sri.'
,
.
itn,:leRei nouunilc
tttilitate
(in s!11s1
geneml
ti
in sens economic)'
alegere
tt
comportdmalt
dl conswlBtotlllw'
cerere :;l
elasticitdte
a cereii;
.
utilizali a.::este
noliuni in sttt.Iierea
realitarii ti
a
tropttului
dut neaNoastrd
Lomportume
t
Fttttu
a conpdta
dit'eritel
dlrcmdive ii
a
fomula
tonclutii
dar nall
ales decizii &dec|dte;
.
cunoatteli
inPrejafirile
de care
depinale
cererea
penlru un anumit
bun
li
.:And este in interesttl
vdnzdtorului
sd
naioreae saa sd reducd
Prelul
Id bunuiLe
)
Capitolul 3
A. Utilitatea economicA
O parte
dintre nevoi sunt satisfdcute pe
seama bunurilor
rrere. i ar al t e t rebui nt c sc i mpl i nesc consumend , n&t l e
i-rrdmi.e, insuticientc in rrport cu ncvoilet producerea
5i
. riinerea bunurilor economice induc consumuri de resurse,
::!ltuieli. De aceca, atentia consumatorului se cenffeazd sprc
:-nuriie economicc t'ala de care adoptA un ,mumit comportament,
?:in comportamentul consumatorului desemn:un ftdonamentcle
!: reactiile pe care Ie are in legffura cu alegerea
(cumpa.rarea)
Si
,:lizarca bunuilof economice. Unul dinoe punctele de referinli
:Entru comportamentul consumatorului iI conslrtnie utilitatea
r.rnurilor economice-
La prima
vedere, udlitatea pare
o notiune foafte clard. Penfiu oricare dintre noi
:rtiunea util, utililate desenneazi ceea ce este de folos. trebuincios. necesar. ceea ce
-n
este la ceva. Utilitatea in sens
general
reprezinti capacitatea unui bun (material,
=niciu, hfolmatie) de a sadsface o nevoie. Bxza acesteia o reprezintd propdetilile,
:iusirile, caracteristicile pe
care le posedd
fiecare bun sau categode de bunud.
isemenea proprietdfi pot fi naturale
li/sau
create de om.-Cele llaturale pot fl luate ca
: rre
\ au
\ unt
adJpl Jt e de om i n f unct , e de necesi l : i t i . l n dce. l
. enc.
pent ru
ori care
:nte noi este evident in ce constd utilitatca generale a painii,
a apei, a imbrAciminlii
::u a locuinlei cIc- Dltr. defi apa este necesarA
$i
utild pentru oricine, in imprejurdri
:iire. nevoia de a consuna o cantitate determinatd de apA
(sd presupunem plata)
este
:rai intensd sau mai putin
intensi. in functie de sifuafie, decidem sd o cumpdrtun sau
:u. sa pldlim un p.e1
mai mil.re sau mai redus. Decidem intr-un
=1 sau altul in functie de intensitatea nevoii in a cdrei intampinare
.:ne
cantitatea determinafa de api plata
la carc ne referim. Din
:jcst ratrolament decurge distinctia necesafa intre acceptia
generali
$i
cea economicd a utilitili.
Utilitatea cotromicd }'epre?.inti1 satisfactia pe
care sperd
.d o i)a c)bline an conramdtor dat, in colrditii determinate
Je Ioc
;i
de timp, prin
folosirea
unei cantitdli (unitdli,
doze)
ilctemindte difir.un anumil bun economrc-
i
l^.
li:,i5'iii utililair
lln
.{tils gelrcrai
1l
L
rrr sorlrj
ilif.rrilr, rl.ii
c.iirlar 5: if:r{|1ir
rjul,
l i pi cr.
gena
oent
eazd
btea
ri i ! i l | : i i i
r, t i l i ! . . rl i i
ji: .]lcr.l
il:l:tr i'
i l , ' .
r l : . i r : i i I . : , r
Aprecierea utilitatii economice are un caractr subiectiv:
depinde de raportul pe
car liecare consumator il stabilste
iotre cantititi determinat' din-bunul respectiv
Si
nevoile sale
in conditii date de loc si timp.lHoliratoare in acest sens este
rtensitatea nevoii pe care o simte consumatorul rcspectiv.
li aceea, bunuri omogene av^nd aceleaqi proprietiti pot
fi
:rreciate in mod diferit ca utilitale economica de diferiti
-:livizi
in functie de volumul
!i
intensitatea nevoilor, de nivelul
:e culturA, de situala economicd
$i
aspiratiile proprii fiecaruia.
\{ai
mult chil:ll.
pentru
rm anumit individ. fiecare e]emnt dintr o
-rltime
de bunuri identice are utilitate qconomica
diferit?i, in
:-xctie de conditiile de loc
|ji
de rinp../Aprecierea utilititii
iite
1-
iLl
C ompo ft ar mentu I co n s uttt tt to r a I ui
.
Utilitatea
marginali
estc
ce;r a [nei uniiiti
dintr-un bun,
specilic,r
pentru
liecarc
corsumator"
.
Utililatea
individuali
este
pozitivi,
dar
descrscAt oare'
cind consumul
crest e,
.
Lgex utilifnfii
marginale
descrcscende
releri ci, odati
rJu spor'irea
consumului.
utilitatea
)narginald
se
economice
se rcalizeazd
prin suma de bani
(pr!ul) pe care'
in condiFi determinate
de loc
ti
timp, un cumparator
decide
s-o
pliteasci in schi4Lul
unei cantitili dterminale dintr-un
anumit buA economicJ
Satisfa4ia
suplimei
are resimdtd de consumator cu fiecare
unitate dintr-un bun economic consumat se numeite utilitate
marginale.
Cand un consumator
utilizeazA mai mufte unititi
dintr-un bun in mod succesiv,
neintrerupt' compollamentul
siu
corespunde legii utilititii
marginale descrescande,
formulati
de Gbssen,
potrivit cdreia
,,mriimea
intensititii
unei pldceri
descre$te
progresiv
pand h sahuare' daca respectiva
pldcere este
satisficu6
ln mod continuu
$i
neintrerupt" Intensitatea
nevoii
consumatorului
se diminueazd
cu fiecare unilate consumag,
utilitatea marginali
scade, iar utilitatea totali cre$te cu o
mdLrime dcrescitoare
pand h
punctul de satumtie.
Pentu
individul respectiv. satisfactia
re'imrita
prin consumarea
primei
unit4i din acel bun economic
este mai ddicati.
. De Dilda.
daca un bul1 X ste fmrnat din n unitai
(exemplare,
doze) , x, x, . x. . . . . .
\ . . [ i ecar e f i i nd apr eci al a cu uLi l i l at i l e
i ndi ! i duat e u. u, u. . . . u. . f i ecar e f i i nd
pol i l i va ddr
descrescatoare
lal, de cea
precedenta. utililatea
totalA I U f)
este IJT
=
u, + u, + u. +. . .+ u..
Desenul urmi t or
rel eva cl i , al uncl cend ct eql e cant i t at ea
coDsulnati. creste Si
utilitatea totald, dar utilitata
marginal5,
cea adifonali,
pe care o aduce fiecare noul doza consumall
este din ce ln ce mai micd
$i
tinde sprc zero cand nevoile de
consum sunt integral satisldcute
(^u), (darsinala)
Fig. 3.L Unl\atea adilionald
(Au)
'rblinutd
prin crelterea consunutul
Utilitatea
(satisfactria) adilionali
resimlitl de un consunatol d1rt
pdn rr'rifea cll o
unitate a consumului
reprezintS utilitatea
m'it'inali rulng)
cvaluati
prjn rclatia:
lui
kle
-.
AUr
-

ex
AUr- sporul de utilitate totah;
AQr sporul cantit4ii consumaie din bunul X.
tt
it
dtj
dll
at6,
ri I
T
ste
ll
, i i l
[4.
rtlu
nei
;;..;;;;;l;;"s."i
. --_\
ri r, l , l i l
l , { }l i i r. 11
i
;
Utilitate conomicd individuah
-
Ji:.rnul
de satisfacfie pe care un
frcsumator considerd (apreciaz
A, sperl)
Ir
L aibi c6.nd foloseste fiecare unitate
J
j oza)
di nt r-o mul l i me de bunui
i
:rrcgene, in condi$i determinatre de loc
!r Enp.
.
Ut i l i t at e t ot al i
-
sat i sf act i a
a
\r\elui utilitAdi marginale devine zero cand nevoia de
r;L-:cuta. iar o dozi consumati peste
acest nivel nu ii mai
::ctnmatonrlui. ba. din contra. Droduce insatisfactie,
aduce dcio satisfaclie
l;.*"r*
-;;;
"; " "-";;;;
I
consumarea mai multor doze din unul
I sau mai multe bunuri economice diferite-
| "
Utilitate marginale
-
satisfacfial
i resimlitd de un consumator de pe urrna
i
I oricfuei do4 consu[ate dintr-un bun eco-
I
I
nomiq sporul de utilirate totald, cand
i
Lcpj!!_r![UlEto!9$!q
ct o__']!1Blp (S qo!4.
i
re,
lile
dar
iT.)
5^ t
t ?r
r : . i t
l F' . l t <i r
/
-
' t ' ) : '
J
r'i.J
,iC
!,i'i:; iL
irX-0;Lt
Apreci at i comparat i v mdri mea
i-litdtii economice individuale pe care
:a consumator o acordd la doud casete
':lo
pe care le poseda qi pe care a fost
:r3gistrat acelaqi film.
.
Comparal i sensul economi c al
-rirtitii
cu cel general.
I ea
n,
utd
de
.
De ce utilitatea marginalS este des-
crescitoare?
"
Argumentati de ce aprccierca utilitdfi
economice are un camcfer subiectiv.
"
Cum evolueazd utilitatea totald si
marginald cand consumul crette?
"
Est e posi bi l d
reducerea ut i l i t Af i i
totale la cre$terea consumului?
lri .A"l,eEerea corlsuimart{}Fnrlni
In prccesul satisfacerii trebuinfelor sale, consumatoml, ca orice
:._3nt economic, trebuie sa aleagA dnand cont de faphrl cd:
.
multitudinea trebuinlelor pe care le resimte il oblge sd
decidi pe care s{ le satisfacd, in ce ordine
$i
in ce propo{ie,
:.: stabileascl o Drioritate:
.
intrebuinFrile altemative pe
care le pot avea bunurile, caracterul complementar
nu nu al acestora
qi
substituibilitatea lor
(in
mdsum in care existd) iI determini sA
.3iidi pe carc le preferi si in ce cantitifi.
Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y, 2.., pe
rare consumatorul le-a preferat
spre a obfine o anumitd satisfactie scontati
iormeazi programul
de consum. Urmdrind realizarea unui asemenea progralll,
oecare consumator iii va cheltui in mod specilic venitul
pe
care il posedA,
astfel
.u
o
idcAf, in functie d prefud, sd achizitioneze cantititi mai mari sau mai mici din
ia.
bonurile x, y, 2... pe
care le-a prferat.
. i i r g!
r ) c
i
( ; : . i ; i
{-
t) t}tp{n tatii ta lt i ti : t o }1
\
| I ; i t tt i | ) i !! ! tti
Alegerea consumatorului
ralional este, sau ar trebui sd lie'
gurernati de
principiul elicienti. El va compara de fiecare datd satisfactia
pe care o resimte in
urma achizitionarji
ii
consumului cantitdfilor diferite din respeciivele bunuri cu
efortul
(sacrificiul)
De
care trebuie si-l fac6. concretizat in venitul binesc cheltuit.
',
"E
rrt;;"s;;; ,"^'"^'ri;
achizitii
$i
consan care ii asiSurd
totald saa agregdtd)
posibild. prin
intrucAt consumatorul are un buget limitat, critriul esential dupa care iFi va
orinta alegerea il formeazi maximizarea satisfacdei obtinute
pentru o unitate
monetari cheltuiti in vederea
procuririi bunurilor d care ar nvoie
Din
punct de redere
fomaL-matematic,
acedsta se erPrimd ca un
utilitdtea margindll 4 unui bu si
prctul sdu.
Consumatorul
rational opteazd intotdeauna
pentru
bunul al cirui raport,
astfel calculat, are valoarea ca mai mare sau eficientt cea mai ridicata
Un asemenea ralionament
poate fi
prezentat printr_un exemplu simplificat' cand
consumatorul are de ales intre difedte cantitiili din dou:i bunud, A
si
B. Rationamentul
poate fi generalizat apoi
pentru n bunuri.
lXea.ir!fti
i i i r , i 1t t f i va)
ralio al constd fir qdsirca acelui
prcgram.le
cea mdi mare satisfaclie
(utilitate e.:anomicd
cheltuirea
(sacrifi&rea) lenitalui sdu limitLtt.
',1e;tt
lnrt")
Si prcsupunem un consumator carc dispune de un venit zilnic
de 30 de unititi monetare
(u.rn.) penffu satisfacerca nevoilor de
hrand prin bunurile A
!i
B. Preturile unitare ale bunudlor A
$
B
e^,
PB) sunt egale, de 10 u.m. El are de ales intrc aceste bumui,
care ii asigurd, in func-iie de cantifilile consumate. utilitafca toda
si utilitalea marginali cuprinse in labelele 3.1
Si
3.2.
Tabelul3.l
unitaiea economici
pe carc o confera consumatorului X bunul A
------:-Ilililfiiil;
2 3 5 6
l 0 Iu 24 2rJ 30 l 0
Uiililatea lusinali
(U,,,,^) l 0
2
Tabetul 3.2
Utililatea economicn
pe cale o conted consrmatoruluiX bunulB
2 3 5 7 8
Uli ilatea tola a
(UTB) l 5 21 26 30 33 l 5 36
Utllalea marg nal
(!ruB) 7 6 5 2 I
\
P
de
cu
i i r.
cti
'-
::.:ul rational decide !i dieagi nlai intai o unitate din bunul A. care ii asigua cea
l l r(: : -, -: i xat emargi nal a(10)si cel mai bunraport ut i l i t al emargi nal t pret uni t ar.
l: :i::!1 rilmas achizift)treazn o a doua unitate tot din bunul A si o prima unitate din B.
rj:
---
,: r::\rmrl utilitate narginaltpre!
(adici
efect/efoo este identic pentu cea de-a doua
. r, , : : : ri pri m! di nB. I nf i nal , xchi zt i i l eoonsunrat orul ui vorf i q"=2. q"=1, i arsat i sf acl i a
' '
: : Ll
\ '
r r . ) o I r dr ci
I 8 + 8, l u l 0 - 8 F 8r . Once zl l , deci / , e de
( ur npdr r {
nu c\ r e
r
--
-
. !:-i asigure o salisthctie egala sau mai mnre prin cheltuirea celor 30 u.m. in conditiile
J:
-: : :: pet
ii
de utilitate marginala.
::r:
\a
fi diferita, insi intr-un alt context. De exemplu, care ar fi rationamentul
. ,-.:-.rului in cazul cand pretudle unirare ale celor doua bunud sunt Pr
=
20 u.m.,
:
=
. i nl.. ia. venitul zilnic peDiru cheltuieli este de 90 u.m.? DacE consumabrul
r:i:
-:
r:rze o pnmi unitate din A, respectiv din B, raportul urilitate marginaltprel va fi de
: -:.:".ri\ de 0 8.In mod nonnal, cl vaoptr s{ achizitionczc lnai intai prima unitate din B.
'..-
::-.r doua si a treia achizilie vor fi efecruate tot din bunul B. pentru ca 0,7, respectiv 0,6
,-r
-j
man decat 0,5. Urmatoarele achizitii vor ti consncraie pentu prima trnilate din A
si
a
--r
: . B. realizend .aportul utilitate lnarginaLtplel:
_5
I {J
11.
ate
;
and
0tul
ltllc
' dc
; i B
rufi,
{ala
TT I
D_D
, rxDele achizitii vor fi consacrate pentru cea de-a cincea unitate din B si cea de,a doua
j:
i .?re'i asigud un rapoit utilitate marginah, pre! de 0.4 pentru fiecare doz{. Astfel, prir
-::.ruea
intregului venit, achizilioneazi q,\
=
2. qB
=
5. obtinand o utililate tolali de 48.
-::::
prograrn de achizitii
(2A
+ 58) ii asigura cea mai mare utililate posibili in conditiile
--
: le renit. de prei si de utilitate narginah.
i lnand seama de cele anterioare, se despdnde concluzia ci
-
aonsunlator ralional obtine mnximum de satisfactie prin
.lumarea bunurilor achizi.tionate cu vcnitul disponibil dat atunci
-: . d
rapol ul ut i l i t at e margi ndi / prel uni t ar
pent ru
bunuri l e
-::iTilionate
este identic sau cend nporful dintrc ufilitililc
-.jginale
esle egal cu cel dintre prclurile
unirare, cu condilia
:adrarii in venitul disponibil pcntru achizitii (VD). Adici:
10
20
#l
3. 1
l
'
(2)
( r )
Aceasta inseamni ca utilitatea nrarginala obdnuta cu ultima unitale lnonetiirii
,heltuita cste acceasi, indiferenl de bunul achizilionat.
lllsA I-ln,B t-L*,r
PA PB U-eR
qA' PA+QBXPB: VD,
i >
i
.
Consumator rational
- cel carel
- t
i acl roneaza
pe crl renr oe e cren! a. i
I
alegand bunurile achizilionate in tunclie
lde
raportul utilitate marginal5./pret.
l
i
nreierate
-san
itruitda Tnnnino; car;
1
lasiguri
consumatorului un nivel de
I
lsatisfaclie
dezirabil.
I
.
Bunud complementare
-
bunuri a
I
cdrcr utilizare me loc numai impreuna.
i
ISunt
numite
$i
bunud-perechi. l-.! r,ri;.
I
"
Cea mai buni alegere a coisuma-
I torului -
progamul de achizitii care ii
I
asigud maximizarea utilitdlii totale prin
I
cheltuirea veniolui disponibil.
i
.,P"og"am
de consum
-
modul de
i combi nare i n consum a bunuri l or
I _______.,_,
folosirea automobilului presupune
consumul de catbuanti.
"
Bunuri substituibile
- bunud care,
ln procesul utilizirii 1or, se pot inlocui
unul cu al tul . Exempl u: cdrbunel e,
gazul metan, electricitatea
$i
lemnul se
pot inlocui 1a inc{lzirea locuinfei.
.
Pe baza cfuor elemente se apreciaza
ci un consumator a facut cea mai buna
alegere de achizifii?
Dupd ce criteriu se odenteazi consu,
rnatorul in alegerea cantitdlilor din diferite
bunud?
5f 1
rr rcuu \ nt rr: nI nr
,/
trl :rrt
,+rt. t
3
l l rl r1(i S f l l
x' 4l , OR
.
in ce consti esenla alegerii consu-
matorului ralional?
B=b+b,
C=c+c,
I
a-
hlxr:nr ult r
Utilitatea marginala pe care un consumator o atribuie difedtelor doze din bunurile
x
$i
y este umabarea:
Preturile unitare sunt Px
=
2 u.m. si
P,
=
I u. m. veni t ul consumat orul ui
destinat achizitiilor este de 24 u.m.
CantitAt e achizifionate care li asiguri
consumatorului maximizarea ulilitdfii
totale sunt:
a) x+3y?
b) 9x + 6y?
c) 8x + 8y?
d) 5x + 3y?
e) 3x+y?
Satisfacfia
(utilitatea)
totale pe care consumatorul dat o resimte prin programul
de achizilii
$i
de consum care li maximizeazd utilitatea totald este:
^2
=
133; b2
=
3'15: c2
=
269:' dz
=
391:. e"
=
133.
Rispunsul corcct cumulat care dfine$e utilitatea tofald
$i
cantitatea achiitionat5, este:
D=d+d,
E=e+e2
L
t a
0i
l :
Il C
cur
l e.
se
i : r i . ar e
k
!..-.tt"
de l a premi sa cd
programul de achi zi l i i
qi
de consum care
utilitatea totah esle cel care, in condifiile venitului dat' asigud
umgy
.
Py
Programul de achizilii care satisface
conditla de mar sus este 9x + 6y. El poate
fi achizitionat, cheltuiala totald fiind
( 9
'
2) +
( 6, 1)
=
24 um.
UT
=
3?5
Rdspuns:
B=b+bz.
PRL)[ ] [ , i l ] ! {A
DF RI'ZOtr,V.A1
La consumator dispune de un buget
penfu achizilii de 30 u.m.
$i
se con{rund cu
lsrile
px =
2 si py
=
4. El cauti
progmmul de achizitii
ii
consum care li m&'dmizeazd
rcj:Grea totald Drin
consumalea unor doze diferite, dupA cum urmeaza:
t.
$l
dui
:rtitatea
(nr. dozei) U
I
II
Itr
IV
VI
VII
vttI
10
9
8
,7
5
4
3
2
l
20
t'7
I 4
l L)
't
I
Sd se determine:
a) cel mai bun
program de achizigii,
cel care li asigurd maximizarea
satisfactiei
(Ur)i
b) care este mddmea acesteia?
Rispuns:
a=5x+5y;
b
=
l l 8.
Cartitatea Umex
Px
Urngv
Pv
I 30
TI 20 28
m 7. 5 25
Iv l 5 2l
12. 5 t 7
\'] 10
'l
V 9 5
VI 7. 5 3
IX
'7
2
C omp o r| s rnent ul c o n s utua
C. Cererea
Consumatorul
se manifesta
pe piali ca agent al cere i; el intenlioneaza
pentru fiecare aliferA. De aceea, cand [atdm cererea, trebuie sA avem in ve
iererea determinate
penftu bunul x sau penru bunul
y q.a
m.d Cum nevoile
nelimitate, cererea exprimd acea
parte din nevoia
pentn bunu le x sau y sall
$.a.m.d.
care
poate fi satislicuti
prin intermediul
pietei.
cumpere, intr-o
perioadl datd, cantitd{i determinate
din bunudle x' y. z
$
a m'
Fiecare dintre ele are
pretul
sdu, iar intensitalea
nevoilor
qi prct-erinfelc consumatorul
. Pretul
si cererea
Dintre aceste imprejuriri,
pretul are un rol deosebit' Daca toate celela
imDreiudri
rAman leschimbate,
cererea
penh-u un bun se modilici in sens
modilicirii
prefului unitar. Sil presupunem ca, in ora$ul A", cererea s
de morcovi
(C
)
evolueaztr ln functie de
prelul unitar
(P^)
ca in tabelul 3 3
Tabelul 3.3
Barmul cererii
P, (u.mj
c"
(kc)
5
3 2 I
0
2 4 6 8
Se constatri relatia negativi dintre evolutia
prctului unitar
$i
cea a cantitSfii
(dacd celelalte imprejurtui riman neschimbate):
cererea se diminueazi cend
pretul
cle$f
9i
se extinde
cand
pretul scad. Contractia
(diminuarea) cererii cand
preful
cle$te se explici
pdn tenalinla consumatonrlui
de a
qi
reduce achiziliile din.bunul.al
cdrui
prel a irescut si
inlocuirea acestuia in consum cu alte bunuri substihribile,
dar
ale cfuor Drefuri
nu au crescut ori au crescut mai
putin. Extinderea cererii cand
pretul
P
6
5
l
2
I
0
Fig. 3.2. D iagruma c e re rii
scade ar e cJ expl i cat r e economi ca
compof l amenl ul
consumar or ul ui
de a- t i
mari consumul
penFu o mai hunii salisfacere
a nevoi l or , i ncl u<i \
pr i n r esl r anger ea
or i
renunlarea la conqumul
ijkor bunud. ale c5-ror
pret uri au rama. neschi mbat e ol i au
sci zut
mai putin.
Dactr reprezen6m datele din exemplul
ant eri or i n si st emul cane/ i an consemn; nd
pe axa OX cantitatea cenrtd
$i
pe a'ta OY
pretul uniLar. obdnem diagrama
'au
curba
cererii, a$a cum se prezinta in figura 3 2.
l sa
m. d.
rului
sunt
IU Z.
l *rct i a cereri i l a modi f i carea i mprej urari l or care o
r&r:s::j:a se numeste elasticitate a cererii. Pentn teoria
$i
&nl:l::
economici arc mare impodanti studierea elasticitdlii
,j5r=: :n funclie de
pre!
si
de venit.
Di <t i ci t at ea creri i i n f unc{i e de
pret \ e ma\ orf a
pri n
i$idEintu-t de elasticitate, care se calculeazil ca ftport inffe
o,':::nrea
procentuald sau rclativd a cereiii si modilicarea
!n(-=:uala
sau relativi a prcfului, folosind una dintre relatiile:
l'/.C'
f,.
-..
rz.B,
(1) Ke.,'r-
=
c,- c0.
C-
P, ^
-
P0-
AP.
Pu
P0". ",
co"
i al t e
ltrar
inala
.etul
netul
dal
), dar
retul
=
coeficientul de elasticitate a cererii in funclie de prelul bunului X;
.
=
modificarea procentuala a cererii
penru bunul X:
-
=
modificarea
procentuald a prelului unit2r al bunului X;
=
cererea modificatd;
=
cererea iniliald
(anterioard.);
= pretul modificat;
= pretul initial
(anterior).
D a fiind relalia negativ:i dintre cantitatea cerutd
$i
pretul unitar, penftu a preveni
rsr,:erea unui coeficient permanent negativ, raporlul se innulfe$te cu
-1
(sau se
:: rideri in modul).
Presupunem cd in ora$ul A cererea anuald cle computere a fosf de 1 000 de unifiti la
r::-rl de 2.000 de lei. in anul urmator,
preful a devenit 2.100 de lei, iar cererea s-a
:_jj]ionat la aproximativ 900 de unitnli
(celelalte imprejuriri fiind neschimbate)
900 i 000 100
I onn
^
"'-
^
=
,roFiooo
=--it.=
r
,000 ,000
Interpretare: la cre$terea cu 5% a prelului cererea s-a redus cu 107.. Cu alte
:'
rinte, cererea s-a modificat in sens contrar
preiului, dar de doua od mai intens.
Daca:
LloC > LVoP, Kec"A > 1, cererea este elastici in funcfie de pre[;
-
A7.C < 47.P, iar 0 < Ke.. < I, cererea este inelasticd
(riSidd) in functie de pret;
Lo/oC
=
LloP, iar Kecr,
=
1, crerea est unitara in funclie de
pre1.
Cererea elasticd este specificd bunurilor care au o
plaji mare de inlocuitori
(ulor
,bstifuibile)
fi
nu sunt de stricti necesitate pentru consumator' Se caracterizeazd
prin
ljeea cli modificarea pretului unitar
(creFterea sau sciderea) detemind modificarea
: sens conftar a cantitdtii cerute, dar mai inteNn
(Aqa mai mare).
Cererea inelasdce
(rigidi) este specificA pentru majoritatea bunurilor conside_
:ite de st ctd necesitate
pentru un consuntafor dat; se caractcrizeaza prin laptul
. P
r r i : i . l r
f
r i r i r i
>
cA modificarea prelului
unitar
(cre$terea
sau scederea) detemini modificarea iD
sens contrar a cantitdtii cerute. dar mai lentd,
Cererea de elasticitate unitara se caractenzeaz\ prin
faptul ct modificarea
prefului
unitar
(cre$terea
sau scdderea) determind modificarea in sens contrar a
cantititii cerute cu aceea$i intensiraE (cu acela$i piocent).
'.
Cunoasterea tipului dc elasticitate a cererii tn
fvnclie
de
prct
rcprczintd. o
'i
infotmalie de ,naximn importanld si pentru
curfipdrdtor, dar nai ales pe
ru
yAnzdtor.
Astfel:
- dacd cererea ste elastici, iar prelul se reduce, incasfile vanz.atorului cresc: la
cre$terea ptefului acestea se reduc;
- daci cererea este inelasticA, ia. preful se reduce, incasArile vanzatorului se
reduci ele cresc, dacd prelul cre$te.
Atentie!
SA nu se confunde cererea
(cantitatea
cerutd) cu incasarile al caror volum se
detemini ca produs
intre pref
$i
cantitatea vendutd.
Regula generala este: dacA celelalte irnFejur,iri sunt neschimbate, cerereq se modifice
in sens contrar modilicirii pretului; incasirile au insa o evoMe mai speciala; ele
depind atat de cerere, cet
$i
de tipul de elasticitate
qi
sensul modificarii pretului.
Concluzie. VAnzitorul care urmareste madrea incaserilor, de regule, procedeaza
la cre$terea pretului daca cererea este inelastica
$i
la reducerea prefului,
daca cererea
este elasdce
(celelalte
imFejurafi care determina celerea sunt neschimbate).
Cererea penbu un bun depinde nu numai de
prel
ci
$j
de venitul consumatorului.
-
Ct reg,.ld. **r-" se aO,A in retite
poativd
cu venituti
1
modifcarea venilului, vaiabild independentd (prelul
ti
alli
:
)
factori
de
Waentd
sunt considerati consta ti), atrage dupd
.
i
sine modilcarea ln otela$ sens a cereii.
:
l ' :
_=
Sensibilitatea cererii pentru un bun la modificarea venitului consumatorului se
mAsoari pdn
coelicientul de elasticitate a cereii in funclie de venit
(Kec*/v).
calculat ca un raport inhe modificarea relativA sau procentuali
a cererii
(C") qi
modiflcarea relativa sau procentualii a vetitului
(V),
folosind una dirtre relatiile:
Cr' C*
(
o*
AC^ Vo
..
Lo/aC.
-
Ke, . \
- __
_
. _f l l
sau
r r e. . v
1I - 7r V
r 2) .
Vj - Vo
AV
Cn
%
in care:
C1-, C0,. AC-, ATaC^ au semnificatiile anterioare;
V0
=
venitul initial al consumatorului;
Vr
=
venitul modificat
(actual);
AToV
=
modificarea
(variaiia)
procentuali a venitului;
AV
=
rns61J1.ai.. absoluu a \enitului.
{..1
.
fi le regula o valoare pozitiva
$i
este diferit ca mirime
pentru diferite bunuri
f'118 :F r.-nuri. Aceasta inseanmd cd, atunci cand venitul cre$te, va crc$te
$i
cererca,
r! r -rrl identic pentru toate categodile de bunuri marfare. In func1ie de nivelul
n la.rica. atunci cend modificarea venitului atrage dupi sine modificareamal
r lLirare. arunci cand modificarea venitului affage dupd sine modificarea strict
Ic:a
proportionald a cererii
(Kecfl
> 1);
:r:..iia a cercrii
(Kecru
=
1;'
! d:sticr, atunci cand modificarea venitului atrage dupi
uogri!:i
!.-Lr. dar mai 1ent5, a cererii
(l > Kec,- > 0).
;;;,;;,,;,-
I
__, _-._..J
modificarea in
aza
.
Cererea
-
cant i t at ea
(buci f i ,
|ir.i
,5--ne.
Iitri etc.) dintr-un bun
pe
-:IIE
: cumpiritor sau to! cumpdrdtorii
: r.
---n
spat i u economi c dat
r;-.::rneazd sA o achizitioneze intr-o
rc: ..1,1 la diferite niveluri ale prefului
,
Elasticitatea la pret a cererii
-
sli.rlilatea modificeiii cercrii
(variabili
:!-Erden!A) la modificarea
prctului unitar
.
---:bild
independenti).
.
Elasticitata crerii in func$e de
',:ait
- sensibilitatea modificArii cererii
: : -abi i a dependenra) l a schi mbarea
:.irului cumparatorului.
Pentru a
si
mdri incaserile
(celelalte
imprejurAri fiind neschimbate), se reco-
mandb ca el sA:
a. majoreze
Prefurile;
b. reducS prelurile;
!. lase prelurile neschimbate.
',
De ce, in mod normal, cererea penfir
un bun dat este in relafie negative fafd de
preful unitar?
: i : , r . ! r l
t ! t
, : . 1t : : : :
. , .
7- r
1l
i r r r - -
/
- j r
i i "
J
i
l . i l l i $1j - i ' l i r , i "i 1-
'
Un bun de larg coflsum, consumat
: i : : di an de un cerc mare de agenl i
: rlomici, are o cererc in functie de prel:
r. elastici?
). i nel ast i ci l
i . uni t ard?
,
Fie un comerciant care vinde bunuri
-
i dror cerere i n f u[ ct i e de pref se
,.::acterizeazi
prin elasticitate dicatd.
,
Coeficientul de elasticitate a cererii
unui bun in funcfie de pre1ul
sdu unitar
este 2. hifial, cend pretul unitar era de 2.000
u.m./buc., cererea sipumanala era de
15.000 buc. Care va fi cetrea saFimanaft.
dacA ple$l unitar cre$te cu 207.?
'.
Coeficientul de elasticitate a cererii
de paine a unei familii in functie de venit
este 0,4. Se anticipeaza cd, in perioada
umitoare, venitul lunar al familiei creste
de la 700 de lei la 800 de lei. Care va ir
procentul modjficirii cererii de piine ca
umare a modificfii venihrlui?
COMPORTAMENTTL
PRODUCATORT'LUI
n subiect al activitilii economice
est e producdt orul
- cel care
ini!Lazi, otgani.zeazd,. supnvegheaza
$i
decide asupra desfd$urfii activitifii sale,
fiind direct interesat sa o realizeze in cele mai bune conditii.
Pent ru a i nt el ege comport ament ul producAt orul ui , modul i n care acest
A. PRODUCATORUL
SI FACTORII
DE PRODUCTM
B. COMBINAREA
C. OFERTA
actioneazS, ce mijloace folose$le
$i
care sunt caracteristicile 1or, cum trebuie s:l fie
combinate ele pentru ca produsele asdel oblinute sd fie vandute
si
sd aducd profit,
in acest capitol veti studia urmitoarele probleme:
in cele ce urmeaad vei pufua
inrdle:
,
(um
?ti organizeazd
producdtorul
activitatea economicd ir tlod tu:lional qi
. cd producdarul
elte
purtitorul
ofeftei;
.
modul in care producdtorul utitiaea-
zd
factorii
de produclie pentru
a obtine
bunurile economice.
:.-:--
. !: asigura obiectul consumului, trebuie sA existe productie. Aceasta se
u xli r i.5. producitor. Bunu'ile economice
(fuani, i,nbrlicftninte, mobild,lrcuinle,
1
q
; :i:.
i
si serviciile
(transport, lnviEmant, emisiuni TV. mdio. se.vicii sanitare
-i
-::e
din activitidlc organizate de producitor sunl oferite consurnatomlui
: r::: i:ns spunem cI producdtorul ste
purtitorul ofertei.
: _
: -: : r. . rul i si dest ' , i soard act i vi t at ca i nt r-un cadru organi zat , creendu-si
: . : . esare. i $i procuri unel t e, i nst al at i i . mat eri i
pri me, mat edal e et c.
fii
ilri:-.::=-i
lucralorii. RelevAm astlel cll activitatea de
qeare
a bunudlor economice
,aE
t- r: !) firmd sau intreprindele.
i
-:.:oa
:ntreprinderea)
este o unitate economicA cu un anumit specific in
u,!rj
'::.
:n mod propriu de organizare
Si
functionare a capacititii de a prcduce
1r , : - i _: : l l omi ce.
,- !
--
aroduclitorului este maximizara
prolitului
$i
de aceea firma are caracter
,
-, _,
. . a". " se real i zeazi
pdn act i uni
purt at e concorni t ent i n dou: i sensuri :
. i -' : . : : ronare,
adi ca asi gl Lrarea f act ori l or de producl i e sau' mai general spus'
I#,:'i---:o
resurselor nccesare, ceea ce, in ruporf fli fima insi$i' reprezinti intriri;
r
-: : : : . ' a
bunuri l or obt i nut e di n act i vi t at ea depusi ,
pri n care t rebui e si i _si
.r.,:.::.ze
cheltuielile fricute
$i
si obtind castig, ceca ce reprezintd de fapt iesirile.
:::::rii de
productie sunt de fapt resurse atrase
$i
utilizate
pentru a produce
' - ' - - : conomr ce.
i
-::ri1e
produse reprezint:i. la randul 1or. resurse
prin care se satisfac in mod
: -: : : : e\ oi i ndi vi dual e si col eot i ve al e oameni l or sau sunt ut i l i zat e ca f act ori dc
T ,i:ie pentru a se obline : te bunud. Factorii de
productie
Si
resursele sunt
F.,ld!r intr-o interacliune
permanenti.
.:jrorii de
productie pafticipri in activitatea economicd atat cantitativ, cAt si
-
.::r. CAnd volumul producliei, al bunurilor obtinute din activjtatea economica'
-. -:.ie.
in pfincipal prin folosirea unor cantiti! mai mari de factori de productie,
:.-1erea economici realizati est'e de tip exlnsiv. Dar dacd volumul productiei
: . ie. Ln princilrl pnn folo\rrea unor factori de produclie de mai bunA calitate'
*
-
. t . ' ent ut i l i / rt i . cresl ered economi ca e\ l e de l i p i nl ensi v.
: i 3
'l-l--
!'.ditetea elementelor de cdre
firmele
au neroie
pe tru a
prclluce bunuri
-:
xr.aice
poartd ufiele de
factori
ile
produclie.
i
Uutrca rcprezintd o .lctivitate specific umand, conftientd
li
cu o
.finalitate
-:
condiriile contemporane, in economia de
piatd, economisira
qi
imbunltitirea
*:rrrlor'de
prodlrclie constituie
prcocupAri majore pentnL orice producdtor.
)upi continutrl
si
natum actiunii 1or, factorii dc produclic se clasifica in trei
:::-: categodi: munca, naura
li
caPital.
\luncail
dellneskpc om.i Fpreanla
penm el o acfiune ircdtodre ln ploce\ul lnunc],
r.:ri
isi folose$te apd$dinile, experienta si cunostintele
pe clre le
poseda.
\luncind, omul depune atat un efort intelectual, cat
li
unul fizic. Munca reprezinte
:'.}ttorul activ
ii
determinant
^l
producljei, al activititii econonrice in general
ktoda dezvokarii socictdfii esle istoria dezvolttuii
procesului de munci. a cresterii
:
'dniciei
sale. a rczultatelor obtinute, atlt cantitativ, cat
qi calitativ. ceea ce a
!:rerminat tendinta obiecdva de reducere a duratei muncii.
. , , t 1:
! ) . : t t : . l L{, i r i l ui )
,
Cend anal i t ; m I acLor ul
munci t .
l r ehui c \ a
l uam
D
c. onsi derdre, i apl ul
ci nu t ol i oameni i
I nu
(' (\ (:
un nu pol
r Dandr cdpar i .
mi nor i . . bi l r : i ni er ( . ' . uni i nu dof e. c. i Jr al r d
nu sr gasesc
un t oc de munci i
(someri ),
Natura
ca
.factor
de prcductie
subsumeazd pamantuI,l
apa. rcsurpl? min?ral?
.ti
.osnire
tltmina..dldird
erc.) ta
Car? onut
l ace
apel p?nt ru
a
f rodu(e
5i pe. at e
l c
tnJluenleazti prin
muncd.
Pdmdntul,
care din pun"t
a" u"O.i"'."onorrri;
i;;;
;
apa. est e un l a or de product i e
deo\ cbrt
dc resl ncri \ . penl f l i
ca esl e l i mi t
\ i . rol oddl : i . depradabi l .
at el pf i n pol uarc.
cdt !
pnn
e\ pl oarare
nerat rondj a. Rel acerca \ a
csi e posrbi l a
daca se
recurge
la lehnologii
sofisticate, dar acest proces
este lent sj
toarte costisitor
.
Tn cadrul acl i vi l adi economi (e.
muncl
5i nat ura \ unl
f acl ori
de productie
primari
sau originari. penLru (.j
orice operaJe
economr c; .
or i r al de. i mpl a r f f , . e\ l e po\ i hj l a
num; r
Dr i 0
I nl eract t unea
om-naruri t .
CeeJ ce a aparut ul t eri or are l a baza
aeeast a rnl eract i unc \ i
de a(eea t act ori i
de
pf oduct i e
creal i n
ace\l conle\l au caractef denvaL_
I
Cap,italut rcji ror d. prcducti?
i"pr"'ir,"
*r"rttrt
ounuruor prott.us? prrn
muncd ti
urilil.at? pcnrru
obtinerea
anor Dunun
)trou
5?nicii ?,.onomicc
detrinate
tdnzaii.
!
prin
narura lor, uunuriie care iormeaza
;i;;i;i ;;;.* l;
act t vi l al ei
economi c: i l a care paf l i ct pa
rmpreuna
cLl cci l : t l L
f acrof i de. producri e.
conr ri bui nd l ! rari 51-ai gr. . . , r"Uui
ni "i oi
\ oct at e
pf l n t nl ermedi ul
bunuri l of pj oduce.
pcnl ru
ca servesr
act r\ i l ddj
economrce
di n care sc obt i n
al re bunuri
; i
. erri ei i .
et emenret c
care t ormazA t rct orul Je pt oduct i e
capi l al mai \ u, l
numfie
capttar tehntc \au
bunuri
(rniloace)
de
produeie.
in
aceasti categorie intrd clidirile in care se desfas;ara
aciivitiri
industriale,
comerciale, de cercetare
stiintific:i etc.. masin.l
.
urilajele. instalariile,
mareriile prime.
materialele,
seninieie.
combusri bi tut.
energi a. rehni co
etecrfoni ca de catcut. ti cenl ete
l upa i ni ",i ,i i ' ri l i i l i l
-
(
apt rat ut
l chnrc est e l act or de product i e
deri rat ; re/ ul l a
di n i nt eracLrune,
Tacrof i t or de produc[ e pri mari f munf a \ i
nxl rra] .
,
"t n
dct l vt t al ea economi ca.
component el e
cdpi l al ul ui t ehni c \ e
comoot rd
i n moo
orref l r. t ndept t ne\ c
t unct i j di \ erse. se por cl a\ i f i ca dupa
mai mul re cri t eri i .
penrru
anaJrza economrca prczrnld
imponanr,
specialA impdrlirea
in capitttl
fix si caDiral
crrrurazrt
ct asi [ i care
ce sre I a bat i modul i n care
part i ci Da
l ; acl i vi l rrer
ecolornj!{.
cum se consuma
$i
se intocuiesc
elemenrete
capirafirfuiiefrni..---''-
r apt t at ut t l r e\ l r acea pane
a capi raj ul ui
f ormat a drn bunuri (cl adi ri .
ut i t ai e
I nsural l l .
ma)mt -unel t e.
cal cul l roare
Je proce\
el c, ) crre part i ct pa
l a maj mul t e acLe
rcrcruf i r
0e producl re. j e
conrumA t repl al si se i nl ocui c. c
dupa mai mul t i anl de
uurzare.
t n decur\ ul acnvi t Al i j
economj ce. capi l aj ul f i r se con. uma.
dar e\ re df echr
$i
de alte fenomene
tehnico-economice qi
naturale care ii determina
uzura.
,,
lJzura-reprezintir:leprecierea
,ipir"t"tri
iif
,"),
""i
j.l.a
i,t.lt,'il
tbtln?at(ti).
imbraca
forma
dc amonizare.
C,Fr
se
prezintd sub doud forme:
. uzura fizici, ce const{ ln deprecierea tleptata
*-..i.ti"itot
functrionale ale caPitalului fix, ca urmate
a folosirii
si
acfiunii
mrcc
narurali;
! uzura morald, involuntard,
ce apare sub incidenla
progresului
,: ; a condiliilor
pietei care asigura masini. utilaje etc noi mai iefrine decat
b:llcriuDe
si./sau cu
p".f.*-J.
tjhl-":::l-.:ruj-""s.1l:.11T.:lll-t"jl:f"';
d aflat in func;iune apate ..depa5if moral in rapon cu noile exemplare
: i:rocura de
pe piatd.
C4aialul
circutant'este
formal din bunxri
(malerii
Prime.materia]e
com-bustibil'
J. apa t ehnol ogi ca el c. ) cat e
parl i ci pa l a un si ngur ci cl u de producl i e sunt
;lre sau sunt irofund
transformate in cusul acestuia 5i
trebuie inlocuite cu
Bou ciclu de ptoducfie.
i... rqi:,iAlii PPI'i'l Ru
r i _El n! {1. \ f l EA
1l ( ) s' r ' r NTEl , ( ) t {
'
De ce prcducitorul este considetat
@i!i!..rul
ofertei?
.
Ce rapolt de mdrime lrebuie str
,!fie iDtre,,intruri"
$i,,ie$
i" pentru ca
fu;r sa fie consideratd
eficient{?
.
Care este
Procedul
ese[lial ce
,eilsErzi
capitalul fix in funcliune
$i
care
g_f,,'i:;'Ji;)J;,,
intocmi! un dosar in care, luand
rc eremplu de lntreprindere
(firma)
xL omsul dumneavoastra
(sau sector
r. aatiralej),
sa inscriefi
Pe
fi$e:
.
socificul de activitate
a fimei;
.
modul de organizare a firmei;
.
care sunt resursele
atrase
$t
njizate de respectiva frm{
pentru a
tr..duce
bunud economicel
este forma monetartr
pe care acesla o
imbractr?
.
Care surlt efectele uzurii morale
(involuntare) asupra compofiame[tului
aeentului
economic in calitatea sa de
p;oducitor? Aceste efecte sunt identice
pentru toti agentii economici
produ_
catori?
-
de u[de ifi
procurd forfa de
muncA necesari;
- dacA suprafala
de teren
Pe
cale
este amplasata
firrna este proPrietatea
sa sau este irchiriata;
-
care sunt elementele de capital
tehnic
pe care
$i
le
procura firma
$i
la
ce intervale
face aprovizionarea
cu
alte elemente.
,l
It
;1!
Iff
i n
i!
l e.
od
tal
ea
:te
de
tztI
li, Comirinarea
lactorilor
de
productie
Once activitate economici
se bazeazi
pe utilizarea factorilor
de produclie sau
aombinarea
acestora.
li butnrilc ce utmeazd a
fi
produse, ile cantitatea acesto/a
Si
de alli
parametri'
sstfel tucAt efrciehla lor sd
fe
marimd
Combirurea
factorilot
ale
protluclie este operalia
teh ico'etohomic'I
de unire
!
factorilor
(k proiluclie tn care cantitatea
ti
calitatea
liecllr
ia s
,n.t
tn
funclie
Acest procs
maj depindq desigur, de natua activititii economice
rcspective, conditi
de producfie,
abiiitatea lnhrprinzatorului, managementul
$i
marketingul fumei etc.
Abilitatea intreprinziforului. Aceasta se concretizeazi in capacitatea
I
iscusintei
$i
dibdciei iltreprinzitorului, dcpisind momentele dificite pe care le impu
concuren!4.
Aceleafi bunuri
$i
servicii pot rezulta insi din modaliliti diferite de combinare
tactodlor de productie.
Agentii economici cauti si geseascd
cele mai eficien
modalitdli de combinarc a factorilor de productie.
In cadrrl acestui proces, un rol important il a1e
$i
substituirea factorilor
producfie,
Aceasta irseamrJi ?nlocuirea, pa4ialii
sau in intregime, a unuie sati
mai mubor
factori
de productie
c& unal :au mai mubi
(lintre
cei tuja.fotosiyi sal'.
noi, in conditiile obtineii aceLorasi rezubate sdu chiar d unora mai b n ?. Substituirea
factorilor de productie se bazeazd pe compatibilitttea caracteristicilor de utilitate sj
de rdapl abi l i t rl e a pAni l or
care \ e , mhi n5.
I n acest rns. cal cul el e de ef i ci ent a se f el ert l a pf oducri \
i (al ea margi nrl 6 si l &
rata marginald de substitufie.
1) Productivitatea marginali a unui lactor de productie (W.)
exprimi spoflil
de productie
oblinut (AQ) prin
crelterea cu o unitate a factoruluj respectiv (AX).
ceilalli rdmanand nemodificati.
w =AQ
' ax
2) Rata marginali de substitutie (R.,)
reprezint:i cantitatea
dintr-un factor de
produciie
necesard
(Ax) penffu
a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor
adaptare rdpidd
Si
elicientd la
(onditiile
pielei
ca umare a pticeperii, pregAti
(-Ay), asdel incat produclia
sd rimand aceeasi. Rm"
i r
/
J
. r -
r . , . r r
. : i : l l t . r :
t f .
Ax
Substituirea factorilor de productie
poate avea loc intotdeauna
ti
in orice
condi f i i ?
Argumentati raspunsul.
Se pot stabili relatii intre substituirea
factorilor de produclie
si productivitatea
marginald a unui factor de productie?
Daci r: i spunsul est e, , da", st abi l j f i l e.
Dacd r:ispunsul este
,,nu",
justificafi-L
avea loc substituirea capitalului prin
muncd l
w'.
_
ts.ooo
w 5.000
r l r '
: i : , r
l
. r i .
:
DacA productivitatea
mafginald a
munci i est e de 5. 000 de bucdl i , i ar
productivitatea
marginalS a capitalului
este de 15.000 de bucdti, cu ce rati va
. )
)nditills
c.
rtea di
Sdtin;
mpunr
_:
: rt a mugi nal i de subst i l ut i c
: : nf i . 1i i
! ,
cst e dc 10. i r r
: r: rrca mar. si nal a a f act orul ui
'
: i re dc 20. cat cst e
Produc-
: . : . rrrgi ral i
a f act orul ui cc i l
Daca un
produci i l or deci de si
inlocuiascA
o partc din cantitltea de muncii
ut i l i zari cu t rei uni t i t i de capi t al . i n
condi t i i l c cand rat a mrf gi nal d de
substituife este de 2- ce marime va avea
cantitatea de munci inlocuita?
Cand rata nlarginali dc substitulic a
doi factori. x si
y. este de 5, iar
produc
tivitalca
marginala a t'actorului substilllit
cst e dc 10. cat est e
pr oduct i vi t a{ea
mffgind:l a frctorului ce il substituie?
lnarc :
'= =
ror -?L
=
lo = w.,,
=
2
lor dr
Ilurrc;
itate sl
TEXT
TEMATI C
asi l !
,Fiecare individ se steduies.te se-Qi intrebuinteze
capitalul astfel incet
: :Jusul acestuia sa
poata avea cea mai mare valoare' ln general' el nu
',t^il
--aresrc
sa
promoveze interesut
public
9i
nici nu.Ftie in ce masure il
\
'
:':-aveaza. El arc invederc numai securilalea
proprie sices gul propiu
-
-.eindu-1i
doar intercsul
prop u, el il
prcmoveaze adesea
pe cel al socie6lii'
:, naimultefect decat atuncicand intenlioneazacu
adevarat sel
prcmoveze
:: scesta din urme
"
1or dc
factor
AdAm Smith
(1723
1790),
ecanotnist
ti filosof
scolian, consitlerat ,,Pirintel("
econoniei
Politi.e
\l.ilofitatea bunurilof economice
produse (sau importate.) se
: ofq4a d9. qll}l1 narfare,
pro-ducdtorul fiind agcntul ofcfici
Of ert L
rePreai t d o
Part e
a product i ei l ot al e di n
-:tp.(1i\)
l bun,
Penttu
cti, din ceea te s-4
Prodas,
o parte
'.nti
nare sou ai mid este
Peisabild,
se sto(heaa'i
sdu
.,! e d( s I ina fi Ltuloconsulrlrtl
trt.
Ottrta estc Oeii"linati |i
evolueazi in timp sub incidenta mai multor imprejudrr
_
{,}nomice si extraeconomice ca: nivelul
pretului unitar, nivlul costului
(nrediu
,r
narsinall nivelul taxclor
Fi
al subrentiilor'
numarul de producitori etc'
Dintrc acestea,
pretul influenteazi
in cea mai mare mesuri ofrta' Drci
. : l . l al l e i mprej ural ri sunt dat c. nrodi f i carea
prct ul ui dct ermi ni . i n mod normLi i '
,hlmbarca in ace)a1i sens a clnlitdlii oferitc, liind o relatie
rozitivi intre cvolutia
prctului Lrnilar si cea a cantit:itii oferile
.:fe
venzarc: cand pretul unitar creite
productia respecdwlui
: n devi nc mri prof i t abi l i pent l u produci t di i cxi st ent i sau
regiscsc
pe piatd
rurea
'ilalca
i ! i l e.
rtr l.
pI n
3
2
I
pent ru al 1i i , care i qi reprot j l eaz
act i vi t at ea. Di n cont ri , cand pr
Craf i c. f el ari a drnt re ot erri
)i
prc
uni t ar scade. pf oducarori i .
de regul
restrang productia
$i
oferta, iar u
cl i nt re ei abandoneazA i espect i v
act i vi t at e, ori ent endu se spre al !
domenii.
L
lolE l
[ql
rg4$
,d
ttt l
qg
!':'
FiE 4.1. Di|Brama ofertei
unitar se exprimi sub forma curbei
(diagramei)
oferti, a$a cum se prezinta
in fignra 4.1. S-a presupus
ca Ia prelul
de
I u.m. producdtodi
ar oferi doui tone din
I
ox
speciali prezintd
elasticitatea ofertei in functie de prt,
Aceasta se calculeazd ca rapont lntre modificarea relativi sau
procentuali
1:r canfitalii
of eri t e si modi f i carea rel at i va
. au procenl ual a
a pf et ul ui
uni l ; r. f ol o\ i nd una d, nre
relatiile:
a'"
-
a,-
a,-
AQ* Po"
Keo\ P\
- ; ; .
^
t l ) sau
P! ^ - Po,
or r
Qu,
***.:#*r,r
marfa x, patru
tone la pretul de 2 u.m.
q. a, m, d.
Sensibilitafea oiertei la modificarea imprejurfuilor care o
determind se apreciazA prin elasticitat'ea ofertei; o importante
Po.
Lrnde: Keor,
=
coeficientul de elasticitate a ol-ertei in functic de pret
la bunul xl
Or"=of e a modi f i cat a;
oo"
=
oferta initiald
(precedenrd);
Pr.
=
pretul modificat;
P0_
= prelul
unilar inilial (precedent);
DToO*
=
m64i6"-"u
nrocentuala
a cantitdlii ofedte;
D%P.
=
modificarea
Focentuala
a pretului unitar.
. :,.j:-
Presupunem cd la preful unitar de l0 lei, producatorii
sunt dispu$i s6
produci
$i
sA ofere siptimanal pietei
300 kg din marla,,x,'. DacA preful
ar creqte la
12 lei, cantitatea oferild a,r ajun8e la 390 kg.
390
, 300
' ^;
Kco, p, =
-----ill9
^
--
-:.-l
=
t.5 5au.
) 2 t t )
2 l ( l o
Interpretare: Keo*/p, indici faptul cd, la modificarea pretLrlui,
oferta se modificA in
acelasi sens, dar mai intens. de 1.5 ori sau cu 507, mai mult.
ln pracdca
se'Lntalnerc u-ci \irualii
lipice:
a. oferti elasticd, definitA pdn faptul ci modificarca pretufti (ffesterca
sau scdderea).
atrage dupd sine modificarea (cre$terea
sau scaderea) mai intensd a cantitAdi oferite
*
trlc
-qy
I
G
til :
1E
-ti
idasticn, specificd situaliilor in care modificarea
prelului atrage dupl
-fta
iII acelasi sens, dar mai lenla, a cantitzlii oferite
(l < Keoa> 0);
&t & dasticitate unitar6,
proprie situatiil, or pentru care modificarea prefului
.bt sioe modificarea ln acelaqi sens
qi
cu aceeaqi intensitate a cantititii oferite
l!!ci
Fd
este dat, ofrta unui blm este determinati si de alte irnprejur'tri, numite
lI r fuori ai ofertei. IatZ catva dhte acestea
Si
modul cum rcacioneazd oferta
fulor:
-
LrGhl mstului unitar
$
marginal - rel4ie de sens opus
(negativtr);
-
[irhl tarelor
li
impozitelor - relalie d sens opus
(negativd);
-
nrthl subvenliilor - relafie de acelati sens
(pozitiva);
-
,-nt,tiite
naturale
(mai
ales in agdcultu$
li
construcfii) -
relatie de acela$i sens
7
C)
.
cend
Feful
unitar al bunului X este
l-m u.m"/kg, producatorii sunt dispu$i
{a=
si
sa vaodd hmtr 5.000 kg. Care ar
,trtrta lunara daca Eetul
devine 12.000
iar coeficienhrl de elasticitate a
i in furlclie de pret este de |y',
.
Decizia intreprinzatorutui de a pro-
li
oferi un bun
pietei se funda-
iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
CUNODTINTILOR
.
De ce obiect al ofertei sunt doar
bunurile economice?
.
Afirmalia
,,oferta
anuald de mere
este mai micd decet cantiHlile recoltate
$i
importate" este adevdrati sau fabA?
.
Cum se explictr faptul ce oferta unui
anumit bun este ln relafie pozitivd cu
modificarea
prefului?
b. nivelul
prefului?
c. nivelul costului total mediu?
d. nivelul coshrlui marginal?
e. nivelul costului total?
1. Alegefi
$i
argumentali rdspunsurile
corecte.
2. Simulafi activitatea unei frme, cu
ilustrdri cifrice, pentru a demonstra
alegerea de la
punctul 1.
PROi3I-|jNII
DE RIZOI,VAT
. (fcrtn
-
cantitatea dintr-un butr
ic
pe carc un prcducabr sau toti
i.orii
pot
$i
sunt dispu$i se o
iE decursul unei perioade, la un
.
f,L$icitates in funcFe de
pret
a
-
sensibilitatea ofertei dintr-un
X
(variabila
dependenta) la
pref ului unitar
(variabild
& existeDla cererii?
{,i'.$. Xi, t r,;ri{ F.,4.
t A. {:i
i { i,Ftl ri,{-}1d
l l l f i "i -' ;l l r-r{' TIE
Tnr ent i i l e
pr oducdt or i l or por
f i
. l r eal i zat e numai daca xr e l oc
ut i l i zarea ef ect i vi a f act ori l or de
productie,
consumul lor in mod eficient.
Acest proces
dificil si complicat poate fi gestionat
numai recurgand la anumi
lnstrumente specifice, de comensurare
!i
apreciere, cunoscute sub denumirea
indicatori conomici care, prin marimea lor, sensul in care evolueaze
si raDortud
dintre ei la un moment dat, au capacitatea de a senuala unde, cand
si cum at
d
r .
q=
&'
fl!
ma
E
. T
-
al
,G!
@
F
sa se inteNiDA pentru
crelterea eficientei utilizirij factorilor de
productie.
pentlu
intelege senmificaliile acestor indicatori
Si
modul in care pot
fi folositi spre a obtine
cele mai bune rezultate, in acest capitol vom studia:
A. PRODUCTIVITATEA
FACTORILOR
DE PRODUCTIE
B. COSTUL PRODUCTIEI
C. PROFITUL
Studiirtd acest capitol,
y4i
putea:
,.
intetege in ce constd utilizarea
factorilor
de prcduclie
)i
care este
importa
la
sa pentru
eco omia moilemd;
,
canoa;te importanta si inplicaliile
deosebite ale
productivittjlii
;i
.ostutui
ca indicatori econofiici releyanti.
+
\. Productivitatea factorilor de
productie
h---:rr sintetici a eficien{ei utilizarii factorilor de produclie
este productivitafa,
b ieu randamentul factorilor de productie,
Aceasta
poafe
fi determinati 1^
1 dlelului productiYitnfii.
tiir+hl
marimea) productivititii
se determine ca un raport intre rezultatele obonute
lnrrr-ror
(producfia)
si eforturile depus pentru
a obtine aceste rezultate (cantitatea
r!& .!-ar: de productie utilizati). Relatia prin
care se exprimi nivelul productivitritii
este:
{t0tlt'
?r =
r:31u1 productivititii;
F
=
factorii
(sau
factorul) de Droductic
nl : .
i mu. ounuri l of economi cc pro-
ut i l i zrri , ul i l i , , dl ). e\ pri m. rri \ i
ei . dupaca/ .
dlrx 31ximat, dup?i caz, in unitati fizice
in uniteti fizice naturale si nitural-
rl l | rbe l s. I n. huc; l i . I et c. t
. i
uni l al i
con\ enl i ondl e
ri ^au
i n uni t at i monehre
(ca
flt@----lnlentionale
(kwh,
CP etc.) sau
valoare):
r! &ri E: ronet are (l ei , dol ari , euro et c. ),
i
=
l , 2. . . . . n
=
f act ori i de oroduct i e
:
' doare
a producri ei :
ut i l i / al i .
-
Foductivitate
mai nare arc o impoflatld economic?i deosebitd, pentru
cd astfel:
r rE :airce costul total mediu (unitar): . este atenuati tensiunea dintre nevoi
g
resursei
r
]r:
-iaeste
competitivitatea intemi
$i
externd a
produselor
nalionale; I se
poate
ff Jlr|ul lar|r a genem
inllarie: r <e por drminua prerurile \i re poare mari salariui real;
. * a:lgxri crcsterea bLrndslirii, a standardului de viald al populatiei etc.
:1 :--oria
$i
practica
economici contemporald sunt consacrate doui forme de
F.E:-inare
$i
analizA a acestcia: productivitata partiali
$i
productivitatea globalS
i s- - : 5. 1) .
.- ::ina. ramura economica si economie lationald,
:"E .= :nare este rodnicia, randamentul factodlor de productie,
se apreciazi cu
Productivitatea partiali
este cea a unui factor de productit
consid.erat a.fi
b oiqinea
producliei
ti a hodificdrii acestei|
(ceik
ti
factori fiind
constanli).
w=q.
F, '
rde
bul
ne
-:
iunctie de factoruI retinut, productivitafea pa4iald se prezintd,
dup:i caz, ca
-trdDctivitate
a muncii, prcducfivitate
a capitalului sau productivitate
a pdmantului.
ile
Fig- 5.1. Fomele
Jundanentab
si nirelurile determiniitii pro.Iuctirifitii
i, irlriiir;'; J/.iir,
:i:
:i, :
n''irr".:1.rfte
Productivitatea gbbJd
;
-Et;;;*"
"frkrt-i"i.'a
o iu,,,o,
I',,",ito,
roductie implicati in oblinerea unui rezubat.
Aceasta arat:i performanfa
de ansamblu a factorilor de productie
din a cAror
combinare a rezultat efectul util.
Nivelul ambelor forme ale productivitdfii
se expdmi pin productivifatea
medie
$i
productivitatea
marginali.
Productivitatea medie erprimd eficacitatea medie oblinutii priil
utilizarea
liecdrui faLtor
de
produclie
?n parte
sau e tuturor
(luali
impreund).
Astfel, productivitatea
medie a muncii arati eficacitatea medie cu care este
consumat factorul munce. Se determind ca raport intre productia
tokli (Q)
si
c^ntitatea totalA de muncd utilizatd
(L).
Se poate exprima, dup5 caz, prin
num,rul
de saladati, de ore-munci etc., dupi relalia
\ry1=Y.
F. \ cmpl u:
DacA presupunem cd un producdtor (o
firmd) utilizeazi zihic 50 de salariati si
obline o productie de 6.000 de bucili din bunul X, rezulta cA
w.
=!M =rzq
a" ru.a,v"or*iuv,i.
50
Aceasta inseaund c6, in medie, fiecarc salariat lucrcazi cu o eficientd
(rodnicie)
de
120 de bucili zilnic din bunul X. Desigur cA infe salariati exista dcosebiri sub aspetul
calificrii. indemendni. inrere\ulLLi. componamenrului elc. AJe\le deosebiri condui la o
eficienfd (rodnicie)
individuald care se va abate, in sus sau in
jos,
fati de medie.
Productivitatea medie a capitahrlui arata eficacitatea medie cu care este utilizat
factorul cirpital. Se calculeaza ca rapofl intre rezultatele oblinule intr-o anumih
pef i oaJa , Ql
si caprt al rt l l ehni c ut j l i / at
, Ko.
dupr rel ari a ut < -
Q
Floductivitatea medie a pimentului
arard eficacitatea medie cu care este utilizar
lirctorul pimeft.
Se determind ca raporl intre ellcnrl util obtinut (Q)
si suprafala totald
de ref en
rP'
f ol o\ i ra penrru
obdnerea producl i er reqpecrrve. dupa, et ul i a
l l n=! .
Productivitatea medie globali
a factorilor de produclie
ne arati eficienla agiegata
a tactorilor de produclje
utilizafi. Se determini ca raport intre rezultatul total obtinu!
si totalul factorilor de pmductie
utilizali
(evaluati
in expresie valoicd), dupd relatia
-
L+Kt +P
Productivitatea marginrli exprimi varialia rezultatelor obtinute prin
modificarea
cu o uni t are a unui a, mai mul rora
. au
a l ul Luor t acl ori l or de
produi l e.
t r f undrmenreat a deci zi a pf rdUc, l orul ui pri vi nd opof l u; i t dt ea i i vi abi l j rara
modificirii (cretterea
sau scaderea) cantitdtii de factori de productie
utilizati.
Corcspunzdtor fomelor productivit;tii (vezi
figura 5.1), se pot detemina
!i
analiza:
-
productivitatea
narginald a muncii
(WLmg)
-
exprina eficienta ultimei unirSd de
munca implicatc in activitatea economicd. Se detemini ca un raport inhe variatia absolutA
a rezultatelor obtinute (AQ)
Si
variatia cantititii de munca udlizatA (AL),
dupi relafia
)!
'
, 1
aU, I
r Q.
wLm!
_
- . :
'lducfi
vitafca marginali a
""r,"r11",
***, -
"xprind
eficienta ultimei
r ,: ,: capitalul lehnic atras
si
r.ltilizat in activitatea economicd.
: ,::ernind c| un raport intre variatia absolutd a rczultatelor
(AQ)
$i
vadatia
rJ
-:.
i capitalului tehnic utilizd (AKL). dupa rclatia
wxmgS$;
AK
r)
wcte-
l r
'
Ai ,
'
np
-:-_i
productivitatea
cfeste sau scade de la o perioadd la alta se poale afla pin
-
:roductivitatea marginali a
ptmentului
WPmg
-
cxpriml randamentul
: este
r
- -:
uitati dc tcrcn
(ha,
ar, mp) atlas in actrvitatea economica.
Q) si : ::lemina ca rxpofi intrc vari:rtia absolu6 a productiei (AQ),
exprimatd in unititi
odrul .: : ritu monefare!
$i
variatia absoluti a suprafetei de teren
(AP),
dupd rclatia
14,p.q
=
4Q1
- AP
- :roductivitatea
globali marginali WGmg
-
cxpdmd eticienta ultimei unitdti
ali
$j
r_actorii de pftxiuctie tilizati in activilatea economici.
, rirermina ca fapoft intre vaialia absoluti .l rezultatelor
(AQ)
Qi
variatia absol li
, :,r factorilor de
productie (AL + AK, + AP). dupd relalia
caro:
nedie
ie) de
)ectul
; l ao
dlizat
, mi t d
egata
)tinut
elalia
altzal
eF de
ioluti
ela!a
:::inarea dinamicii acesteia, calculind indicele produclivililii (lw)
ca raport
li\'elul productivitdtii in perioada curenta
(Wr) si cel din perioada
de bazd
dupa lbmula:
.wL
tilizat
Factorii care pot influenta prcduclivilarea (rardamentui)
activititii economrce a
rotal
:-
.,r.aorullri
sunl foane diferiti (vezi figura 5.2).
Faclo nalurall
Faclo lehnici
Produclivilate6
(nndamenlu|)
Faclod sociall
Facbri
psihologici
intrnalonal
on#nrurah$bsranFdha urllzac,mAirn nehl
abudeira su d iats! re$@ or de apa eb
.omb m.er lacloi orde prcducl ol
mod! deorcaDzareaacl Bl deprcducloeL
Ondu
dopqEfias mll.area lcalol ot
@ ar ie diirrc r ndi.are s paro.arerc
laFa relat ore@tumicetuPadfrei *lem
niva ! prcducfv14iirceleabF Brc
Fig.5-2. Fdttttii carc influentea.d ptuductiritatea
(rdndamentt
)
in cadrul formelor
productivitdlii'
locul central
il
muncii
(medie
$i
marginaltr),
pentru ca iactorul muncA
ansamblul
faclorilor de produclie
iNTREBARI
PENTRTJ
vERrr'lcARlrA
(J
CUNOSTI NTEI , OR
. Productivitatea
este un indicator econo_
mic cantitativ
si,/sau
calitativ? Argu-
mentati r5spunsul.
. Care trebuie sd fie relatia dintre
di nami ca
product i vi t at i i munci i
qi
dinamica salariilor?
De ce optag
pentru
rdspunsul
pe carel considerali corect?
Iltiliz,nrcd
Jactorilor
de produ
ocupi
product i vi t at
are rolul determinant i
.
Cum interpretati, in primul rand
punct de vedere economi c.
rezul
unei analize
care
vi amti ci in
! dri ,
X
$i
Y, ni vel ul
qi
di nami
productivititii sunt diferite?
. Analizati relalia productivitate-ti
liber
qi
consecinlele acesteia
alotdrile necesarc ln capjtal tehnic
(maqini, utilaje' carburanli, ingrd$dminte'
pesticl
etc.), folose$te in
\
5 iucrtrlori agricoli, fiecme lu:Ianj
ln
l-de
1 000 de ore anual,
otii* o p.oa*ri"'a" 3.000 de ;hintale de cercale. in anul r,' pe acela$i teren
$i
acelasi volum de capit tebnjc, dar utilizand 6lucrdtori
agdcolj
(limpul lucrat de
PROBLRME
DE REZOLVAT
.
O societate comerciah cu
profil agricol,
care dispune de 100 ha teren arabil
lucrdtor rimane neschimbat), s-au ob.mut 3 800 de chintale de cereale Si se determi
a) nivelul
productivitdtii mealii si marginale a muncii
(pe lucrdtor
qi pe ord); b) ni
pnccentual al productivit{ii medii a mmcii
(pe lucribr si p oli) ln Tr fald de To'
Rezolvarer
3.000 o
ar \ \ . De l ucral or
=
--
l
1
60Uq/ l ucl i Lor
=
600
q/ l ucrat of
i luc(aton
L000q
w.u pe ori
=
slooore
=
u.o
q/h
3.800q
W,, pe lucritor
=
6 lucritori
=
633,3
qnuffdtor
3. 800q
w.,
l"
o.r
=;;nn-" =
0,633
q,41
wg^
=
--:::L
=
800 o/lusitor;
"'6 llucritor
800q
l .000ore
=
0,8q,4r
ty
Iwr
=!11i
16s=1os,s%;rw1ft=ffi
100=105,s%
-:
:::ra. l0 salariari munceau 6 zile pe
siphmani, 8 ore pc zi. iar rodnicia
fir ,
_:_i:;ir
efa de 4 produse pe
ord. In prezent,
salarialii lucreazd
5 zile pe
,[ . ,::
-
ore zilnic si obtin aceca$i productie
s:iptimena]i.
:- . . Jrescut productivitaten
medic a nruncii?
i dr l
I t ar L
ni . - :
nl ! :
al. s:
t i cL
tune:
"
.l .l ' l i i l
:' .
' '
,l ' rl r-l rl i , i
rl i l
, : : : ri rat ea sa, producat orul
cons[ n] A f acl ori de product i e_
Acest i a sunt
r-:..: : Je producator
de la piam, iaf apoi sunt utilizati.
producatorul
efectueazi
r)i :..]tuial:i.
Dc asemenea, el cheltuieste pentru
a_si depozita bunurilc prod,rsc
--
-:
.: le oleri curnp.i:iJo,,lilol:__.,-
-
.::itatea
chettuietito,
1a,"t"
i
j,"iiiili,
p;;;,,
o,;i;;;;;;
a.;i;;;
I
' :.a:red banurilor economice produse
Ae el se namege costul productiei.
I
-: _i ect i onarea
(f ab
carea) unui cost unr
:--: ::.rarclor cheltuieli:
naterie prirna (sro1h)
materiale auxiiiare
de hai ne presupunc
ef ect uarea
=1. 500. 000
l ei
cAp0seala. ati, nasturi, fermoare etc.)
=
700.000
combustibil,
energie, apa rehDologicd =
200.000
amo.tizarea ulilajelor =
200.000
. rl df i ;
si | r. ni l arc l or , cont f i buri i
l i t r\ i gur; l i
sociale
$i
la ajurorul de
tomaj)
=
200.000
alte cheltuieli (chidi.
dobanzi etc.)
=
100.000
Total
2.900.000
Pfoducdtorul
chcltuiette cu desfacerea
(distribrtia.)
produsului
siu pe piatd
l'otal cheltuieli de fabdcatie
si de desfacere
1ei
lel
l ei
l ei
ici
I ei
=
300.0{)0 tei
3.200.000 lei
Chel$ielile
cu factodi de productie
utilizati si consumati trebuie
si se regaseasca
_
pretul
d venzare al bunurilor economice, pentru
a putea
fi rccuperate-si
astfcl
:lllnuati
actii'ilatea economicA.
Includerea
accslor cheltuielj in prelul
dc
yanzare
se face pdn
costul de Droductie.
' ' rul
Je
nroduct i e
al unui bun t rebui c u f i e mci rnrc dei ar
prct ul
dc vi nzarc
rl
'
rul ur re\ pe. l i ! . pent ru
ca producat orul
. , 6 obl i na pf of i l .
Aceast i condi f i e i l det ermi nt ' r pe produci t or
sA urmi reasch si si anal i zeze
ltructura costului productiei (elementele
sale componente).
Elemtntele de baze ale
qrstultri
productiei,
potrivit
reglementarilor
in vigoare. suntl
a. cheltuieli
materiale de productie (C),
care includ cheltuielile
cu: ;materjile
prrme: r mat eri i l e auxi l i are; .
conbnst i bi l ul ; r pi esel e
de schi mb; r
cnergi a:
. iluminalui unitAii; r
amortizare c.rpitalului fir: r
reparaliile: r
depr:rzitarca e_tc.:
Utilia.au
c4.l{t{I!,!ii il'
.]t;;dtittie
b. cheltuieli salarial
(S) corespunzatoare
factorului munci din unitatea
respectivi;
---l-
atte cheltuieli:
r amenzi;
r penalizdri pl5tite;
r cheltuieli de
protocol;
r chirii.
Cheltuielile
efectuate
ale proalucdtor reflecta in ultimi instantd consumurile
de
in"to.i a" p.o,lo"1i". Fiecare iactor de produclie are insa o forma specificd
de a se
consuma, ; anr(rpl nLl
di l eri t l a f omarei r
Losl urrl or
penl rt r producl i a t es-pect i \ a
-
--
i-. ionti-.rf
fL"ro".tfui capital tehnic d/i'f,.r
pP it le d"ttct rctmporc rc al" sdle -
fr\
si circulant.
. ionsumut capitatului
(tehnic) tix are loc in mod treplat'
prin participarea sa-la
-"i
rn"tt" ciitU de
produclie
(acte economice),
flind afectat de uzur'i Astfel'
un rdzboi de
lesut
paftlcipd ani de zile la producerea stofei' deci la mxlte ciclnn
de producfie
(actt economice),
se uzeazi
treptat' adici se depreciazd intreg
imbricdnd
fbrma valodca asca. monetara) de amortizarc.
economic de re.cuperare treptcttd
.-o.tirn.." ."pitutut"i
lL\ reprezinta
o suma de bani ce se include in costul de
f orllta;;
,t"*t1r,ttil",
rle capital circuknt imPrcun'l cu amortizarea
capitalului
fit, formea<d
!h"!!n!t"
.*4ry-Y"4!4".
- - -,. -,- -, -r
fabicalie
al bunului
qi/sau servicittlui
produs
r Consumul capi t al ul ui t t ehni c)
ci rcul anl
pret upune I ncl uderea i nGgral ' rn f orma
mat eri al a i ni t i i rl J . au l l ansl orrnrl a d bunuf i l or di n care esl e t brmal i n reTul t at el e
productiei,
in cadrul liecirui ciclu de fabricalie. Spre deosebire de consumul
iaoitalului fix. care se inregistreaza numai
in expresie bdneascd, consumul
caoitalului circulant apare atat in expresie fizici' dar
$i
valoricd'
C;titatea
consumata_de
capital circulant'
in expresie
fizica, pentru oblinerea
unui bun economic este denlrmitd consum specific sau tehdologic'
2. Consumuf fa(lorului munca
podtr.li ?tPinat frzic.
pnn ]inpul de munft
i hcl | t i t
pc ru oUi n?rc , ui
hun
et onomi t
, au a i t r' 9i i
pt odu' I i i ri val ori c
salt firorret^r,
prin ceea ce chehuie$te
proaucdtorul pentn
factorul
muncd angalaL
3.
(
onsumuf f acl oruf ui nal ura {pamenl )
i , dcl i vi l at cd
Pt ononi ' d ci e cvi '
dent
i
semnificativ,
dar este
foarte
greu de rele|at
uneori chiar inposibil -
sub asDed ftzic.
De aceea, se umfire$e
numai v^loric
(monetar), prin ceea ce
se plaieste pentru a-t dobAndi
ti
aJ atilrza.
Costurile Droductici.
datr fiind dive$itatea
lor
$i
din necesiidti practice privind
progranrarea, derularea
s-i ralionalitatea
producfiei, sunt
grllpale pe cdteSorii in
fu
clie de diferite criterii.
"
bool relatia xistenti intre dinamica volumului
productiei si dinamica
cheltui;fbr
ficute in acest scop, se disting urmitoarel
categorii de co6luri:
\-_
-
: "lxdTe;ie5ilTe\rr inilu?FaiFle cheltuieliTe-p6duffi?oiespunTlioare
I
,u:rrr'-::
--.j
J< idctori Larc. pc lermen scurt. evolueaza in acelasr \ens
cu modijlcatea
I
rtr'Lr:rj--l-
Componenrc: r mateni prime: r matenale: r combustibili: r energie: r
,
.,L-ir: :----r: dlc lucratorilof din pmducrie erc. Daci volumul productiei
esr egal cu
l
roi,-
-:\-J
|'adabil este zero.
I
:
.:.!si
total (CT) este suma costului fix
$i
a costului variabil al
productiei
i
. 15{, !
CT=CF+CV
I
-__, , *___, -
_--i
ml &
Citirea diagrameil
r curba cost ul ui f i x est e o l i ni e
paral el i
cu axi L
product i ei pent ru
ca
mfimea sa rAmane constantA (pe
temen
scurt), indiferent de evolulia producliei;
.
curba costului variabil porneste
din
origine, cu o tendinti de crcqtere, dup:i
care are l oc o i nf l exi une a rat ei de
crestere
$i
din nou o tendinli de cre$tere;
|
:rrba costului total de prcductie pleaca
din acelasi
punct (a)
cu cea a costului
:::.c inseanlni di. la
Q
=
0 +CT
-
CF), cu o evolulie ultcrioari conditionatd
.irr
-
-:riica
costului variabil-
Lnerea
l.:: avem insd in vcdere natura actiunilor producito
lor car genereazdl
5b:::jjelile respective. costnrile se grupeazi in alte doui categorii:
iui
r
..rsturi de fabricatic (fixe, vaiabile si totale). ocazionate de obtinerca
proouserot
' '
-
_rrn. ,
l e . umef ci al i , , ei r/ ; :
:.--"'
. losturi de distributie
(fixc.
variabile
$i
tolale). genemte de comercializarea
: "' . "
. . .
' r.
t rr: r Je cdf e f abri cJl i a n ar aver
\ en\ .
i ar pruducarurul
dr l rebLr : i t -, r
lollc
-:
:ze activitateil.
lalat
iit;rent ci sunt lixe sau variabile, de ttbricalie sau de distribulie, prcducitoml,
in
I e|i
---
\au de a-!i gestiona activitatea c,t mai bine, se fobse$te atat de costurile totale p
biL
-:
l:-am relevat mai inainte, ce1
Si
de cele pe
unitatea de
produs,
formate clrn
"d
cz
: ::.afele categorii:
I
costul fix medill sau uoitar
(CFM).
carc sc dctcmind orin raoortarca cosftlui
sa lr
r5iIe-
iclur
JtIrec
t da
ibrmi
Itatel.
tumu
iumu.
orii ir
mlca
:':.
:
--\.
Didsra'na costurilor
! 8.
a
r cost ul vari abi l medi u sau uni t ar
(CVM),
care se det ermi ne pri n
rrortarea coslului variabil tdal al
productiei
la volumul produciei
oblinute:
6Y1'1
=lY
'
a
costul total mediu sau unitar (CTM). ce se calculeazA ca rapofi intre costul
al productiei (adici
CF + CV) si volurnul productiei
oblinute:
a
crM
=
!!
=
o
CF+CF
=
Q*Q
=
cFM * cvu'
aa
U tilizar e a.th c t o ib r de p r o d u
r codful marginal
(Cmg), ce reFezinli sporul costului total
(ACT)
determinat
de ffeqterea cu o unitate a volumului prcducdei (AQ).
Se calculeaz A ca mpofi intre
sporul costului total
(CTr
- CTo)
$i
sporul de
Foductje
(Q1- q):
_.
acr cr, -cl ' o
- - '
^e
e, o.
Intotdeauna producdtorii sunt interesafi sd ob(ind producfia cu costud cat
mici. in acest scop, ei analizeaza fiecare element din structura costurilor, stab
misud de rcducerc, in concordanF insd cu exigenfele competitiei impuse de
Pri nci pal el e ci i de reducere a cost uri l or ut i l i zat e de produci t or
r negocierea unor
preluri de cumpdrare a factorilor de producfie cat mai
r reducerca stocudlor si diminuarea consumului de materiale; r reducerea
cu salariile
pe unitatea de pmdus: r micqomrea cheltuieliloi de exploatare a util
instalaliilor etc.; r scdderea cheltuielilor adminishative
s.a.
Reducerea
trebuie conceputS
$i
realizatd ffud deprecierea cafitatii.
.
Argumentali daci
$i
de ce produc-
t i vi t at ea
$i
cost ul producl i ei sunt
indicatori de eficienF economica.
.
Analiza{i relatiile reciproce dinffe
productivitafe
$i
cost
(mediu
si
marginal),
precum
$i
implicatiile acestei rclafii asupra
compoflamentului agentului economjc
producitor.
.
Stabilili
si
explicali corelalia
costul rotal mediu al producfiei
$i
cos
prt
su
mi
total marginal. Stabilifi care e
semnificalia acestei corelatii pen
agentul economic producltor?
.
Demonstrati
-
matematic
$i
nomic egalitatea dinffe costul total
giDal
$i
costul variabil marginal.
PRORLEMA
REZOLVAl ' A
.
O firmtr oarecare utilizeazd un capital de 500 de milioane u.m., din care 5
reprezinti capitif fix,
qi pldteqte salarii de 100 de milioane u-m., obfinand o
anuald evaluata la 400 de milioane u.m. DacA amortizarea capitalului fix are loc
l0 ani, str se determine costul anual al producliei (CT)
si
profitul.
Rezolvare:
Capitalul
(K)
este format din capital {ix + capital circulant
Capitalul fix
=
250.000.000 u.m.
Capitalul circulant
=
250.000.000 u.m.
Amortizarea anuald a capitalului fix este egald cu
250.000.000u.m.
10 ani
=
25.000.000 u.m./ an
-
=
,:'
r
O.000 u.m.
(amorrizarea
anual6) + 250.000.000 u.m. (capital
circulanr)
L rl
' ' : ,
rsal ari i l e);
=CT
=
375. 000. 000 u. m.
Fr.dmi
=
\-T (venitul
roral) CT (costul
rotal)
=
400.{XJ0.000 u.m.
-
-:-
r I i
000 u.m.
=
25.000.000 u.m.
-
!i rJtsLtu.t
.. REZOLVA.' I'
d!t---'
: :.:aprinzdtor cunoaite ca prctul
-
rinurilor pe care le vinde este
r
, .rbuc. Cosrurile fixe (CF) 1.r
.. :.::r de 60-000 u.m., iar costLrile
:i unitatea de pmdus (CVM)
l u. m.
Ce cant i t at e de bunuri t rebui e s: i
producd
iii
sd vandd acest inffeprinz?itor
pentru a obline un profit
total brut de
u0. (X)0 u. m. ?
ena h
Ericol
r dintE
i costul
pent n
si ecc
tal mar-
C. Profitul
r: ::-.nonia de piatA,
ralionalitalea rctivitatilor economice cu caracter comercial
*r , ' : : . . r t adepr of i t , car ui ai semai spunesi benef i ci u. Pr ol i t ul est eexcedent ul
htsiirilor realizate peste
costurile de fabdcatie si distributie a bunurilor obthute.
'k,-
...ii rlui ftce dificili sau chiar imposibili existenta in continDare a activitirlii
jixs: ,:
incheie cu un asemenea rezullat
$i
a firmei care o realizeazi, Unititile
!l: r,:::ire il urmdresc sistematic, constituind motivatia obiectivi a
proprietarilor
$[Gr]Ului. Ma-ximizarea profltului
la nivelul unitililor economice constituie criteiul
-:ja
-::
impodant de apreciere a eficienfei 1or.
,:: punctul de vedcre al firmei, diferenfa dinrre incasirile lotale
$i
costurile
i
-,:
::prezirlta prolitul
brut-
: _ j r _CT=CA
CT=r p_CTMr e.
P,
=
masa
Profirului;
Ir
=
incasari totale;
CA
=
cifia dc afaceri;
CT
=
costul total:
P
= preful
unitar:
CTM
=
costul total rnediu;
Q
=
cantitatea vanduti.
:gea contabiliiilii
fi
codul fiscal din fiecare
fard
reglcmenteazi modalitifile
'rr::ice de detcminare a
profitului
Si
impozitului pe profit in difedte domenii.
lupa ce fima pliteste
impozitul
$i
alte taxe pe profit, pa ea care l.mlne este
F:fltul
net. Plofitnl net are ca dcsdnalii: investitii noi, pcnfu
mArirea capitalului
rr-:i..
constituirea de rezerve financi^re. dividende (beneficii) penhu proprietarii
.:li: :alului (actionarilor).
.14 un exemplu de calcul al acestor forme de profit in contabilitatea unei firrle care
$-
'-uce
un anumit bun economic.
re 50c
e loc ir
, /
, . ' ; , i "'
-
r ; . . >
.
i : r i Dar i i i ! , i
1. Chs1tui e| i cu mate i | e0ri me.............................................................................,45rni 1i oane1e]
Profitul indeplinefte mai multe funcfii:
s
ii moliveazi
pe proprictarii de capital asupra utiliTar:
acestuia in activittti cu caracter comercial:
,'
stimuleazi initiativa
$i
accptarea fiscului din partca ccl.r
care il umaresc drept scop in actiunile lor;
- inciti la cresterea eficientei
si
cultivi spiritul de cconomie;
'j
est un criteriu in lunctie de car se decide alocara resurselor
(factorilct
de
productie) pc activifiti si tirme, orientandu-le cu
Prioritate
spre cele m:
Drofitabilc. moderne:
' este o sursd de finantare directi sau indirecti a oricbrei activititi. inclusi\ :
.
cel or
. oci ai . cul l ur r l c:
.
asiguri autofinantarea, totale sau partiale. respectiv o minim:i indcpenden'r
(Pr)
si totalul incasdrilo:
-
financiara, absolut necesari o cerei firme competitrve.
.
'rlnlir,ll:,l
Sistemul activitililol motivate de obfinerea profitului poate
.
- _- - : - . -
, '
.
a | . 1! -
.
I
s;
genere/ e
si abuzuri . t ri \ t enl a i nsa I unui cadru l egal
I
putcrnic
descuraiant sub acest aspect
li
a unor mijloace 'm
l
I
ef i ci ent e I a dj . pozi t i d
\ l rt ul ui . i nt re care t rn. i sl em de rrnpo/ rre
I
I
si t axe care l srgurd o redi i t ri bui re corespunzat oare a
$i L
'
veniiqilgl in societatgt
poa!9
gontracara
astfel de fenomenc
r.
Madmea
profitului este variabila de la firna la firnri. in timp si in sp.4iu.
,,Gradul
de profitabilitate a firmei se exprima cu ajutorul ratei profituh
(Rp).
Exis6 mai multe metode de calcul
al acestia.
-
Ca un aaport
procentual intre masa
pr'ofitului (?r)
$i
oapitalul tehnic folo'it
(K,
P
Rr :
-
x 100
.
Ca un raport
procentual infr masa
profitului
Iirmei
(cifra
de afaceri CA),
R
I
I no
( A
,
Ca un raport procentual intre masa prolitului
productie (CT)
-
rata rentabilititii,
n, : $ r r ' t r
(Pr)
si costurilc aot'ale dr
:-
_:-_-:
0ane lei
hne
lei
tane l
oilne
lel
tane tel
Fne lei
Ene br
Ene el
.oduc
cel e
:r. :naliza ratelor de prcfit rezultd factorii de care depind volumul profitului
si
-
le profitabilitate
a firmei,
$i
anune:
.
lirellJl costului unitar, cu care profitul
cste intr-o relalie indirecti (negativa);
.
jrelul
pretului
unitar, cu care profitul este intr-o relafie dirccti (pozitivi);
.
tolumul produselor
si serviciilor vindute. cu care profitul
este intr-o relatic
r-E-= iDozitivi):
r siaza
de rotatie a capitalului folo6it, faF de care pofitul
este intr-o rclatie direcI..
AiE=i le rotalie a capitalului (VK)
se exprirM fie prin
durata unei rotatii, fie prin
numirul
a rrfrlii in unitarea de timp. Sprc exemplu, daci un capital de 100 de rnilioane de lei
ie ; numtu de douA rotatii pe
an, itseamnd cA durata unei rotatii este de sase luni.
rcr
:& dumta unei rotatii este mai micA, cu atat numaml de rotatii in unitatea de timp este
![n :6re si deci viteza de rotalie a capitalului folosit creste, spodnd productia
si
P':--rl
nclusiv
loare
IU,
|Iofituki
losit
Kr
casdriloa
totale &
futa profinrlui
este foarte importantd pentru
orieniarea stuucturii
Foducliei
pc prodNe.
FEuri
fi
subramud, fiind ciutate cele care oferd o rali cat mai inalti. in cduare.r acestei
ts--.
unii agenti economici r$i restreng sau chiar abandoneazi anumjte activitAti (cu
Fi l
mai mi c) \ i de/ \ of t d
{au
i ni t i aTd al t el c rcu prot l r maj mare, . cce, ce
, mpri rnr
Itlror
activitililor o dezvoltare inegald in timp.
Numarul de rolatii pe an
Fie- 5.4, R?latid dintre riteza de ratalie a capitdtului si profil
Utilizqrea
factorilor
de produc
Profitul este fomat din
profit obifnuit sau ordinar, iar uneod
$i
din profit suplimntar
sau pmfit de monopol' Profi$l obiqnuil
nomal sau ordinar. este cel consideGt suficient de orice
economic
pentrlr a-$i continua activitatea. Nivelul siu este
rezultatul oDtiunii fiecSruia ln functie de circumstanfe' de
psihologie etc. Lipsa aceshtri profit face imposibild existenla agentului respectrv'
Unii agenli economici obtn
fi
supraprotit
(profit
de monopol) sau profit
Modopolul este o situatie
proprie numai unor firme sau agenfi economici care di
de anumite condi$i nahuale sau eonomice
(pe care altii nu le au)
$i
de care se
pintr-o concurentA imperfectA de un anumit tip, pentn a obline un profit mai mare'
monopol.
Agentul economic
care obline
Fofit
suplimentar 1l obtine
pe cel normal; reciproca nu este neapdrat valabih
Profiful este un concept de naturd complexa Aceasta
din lnsusi faptul ca mirimea sa
poate fi suma a doui
.
Profitul
obiinuit
si
pro{itul
d monopol
.
Profitul mcritat
si
profitul
nmeritat
componente:
profitul legitim, merital,
Qi
profitul nelegitim, sau veninrl nementat
Profitut legitim este suma ce rcvile celui care detine finna sau intpdnderea
serviciul adus
prin
activitatea economicd
pe care o desfd$oarA
Profitul leeitim esle format din venitLfi insuqite ca umrare a progreselor
si
tehnice realizate de firmd prin intermediul unor mijloace de muDcd rnai
si
IIIai ieftirc, inbunftaFea
prcduselor sale
si
obinerca altom noi, organizarea
a activitdtii economice etc., la care a ajlrns fu ulma efoftorilor alepuse Acestea sunt
fapt serviciile reale aduse de {ilma nu numai
prcpriei sale activildti, ci
$i
societdfii
beneficiazd de ele. Economigti de prestigiu susln cd
profitul astfel dobfudit ar
scutit de impozit
pentu a stimula
progresul tehnico-economic.
Ventr nemedtat sau profiful nelegitim este suma lnsu$iti ale posesorul
ffud sd li avut vreo contdbutie la activitatea economici- Acesta apare ca o sursd
irnbogafire ftui cauzd. in esenta, cum spune Maurice Allais' laureat a1 Premiului N
Deniu economie
pe
1988, el
,,are
camcterul unui venit gatuit' rezdtend din ci
favorabile. indeDendente de beneficiar", adicd de
posesorul factorului de
respectiv. El nu este un rczultat al aportullli firmei la activitatea economici, ci aI
economii nejustificate de cheltuieli
pentru protecfia mediului inconjurabr'
practi
unor Dreturi
ale vanzarc excesiv de ridicate, ce$dgl]dlor
suplimentare prilejuite de i
sau de alte fenomene social-economice etc, De aici
$i
sugestia ca asemenea
profitud
fle preluate ln intregime de societate. Calculul
pm{ihrlui conduce la o sumd
globa.la'
care cele douA componente cu greu se
pot identifica De aceea'
pentru a dezv
contiruhrl lor. este necesard intotdeauna o analizd mai profundd
Eficienta economici
pe care o relevd
pmfitul este atat rezultatul condiliilor
formarc a ofertei -
concretizate in costurile de
produclie
Si
in calitate -'
cat
qi
mpoftului cererii latd de oferti
pe piatd
-
concretizat in nivelul
qi
evolulia
de vanzare
si
veniturile consumatodlor.
Economia de piali cere ca eficien
economictr si se asigure 1a nivelul fiecdrei finne, deoarece ineficienla activiiitii
elimind. Dunand-o
in situalia de faliment.
Falimentul unei firme apare atunci cand aceasta nu mai are nicio
posi
rcali de continuare a activitalii. Aceasta inseamld cd incasArib din venzarea
nu-i mai permit
cumpArarea
;nsu$i mecanismul pielei
si
de noi factori de producfie.
Falimentul
se sanclioneazi
juridic
potrivit
legislatiei
aiilor
cat
qi
:l sau Ia activitatea unei unitati
t ce cu caractel comelcial.
.
Profit
- venitut care se cuvirie
l t ri et arul ui de capi t al pent ru
ut i l i zdri i ef i ci ent e
a f act ori l or de
producfie.
.
Profrt nelegitim
-
venit nemeritat,
obfinut ca urmare a unor economii
nejustiticate sau a unor situatii care nu
tin de activitatea legala
a firmei.
.
Faliment
-
situatie
determinatd de
mecadsmele pielei
si sancfionatd
ju-
ridic, ca unnare a laptului
cA agentul
econonic nu mai are nicio posibjlitate
reali de continuarc a activitdtii respec
.
Aut of i nant are
- mdri rea
t i
perf ecl i onarea
capi t al ul ui
t ehni c
f ol osi nd o part e
di n prof i t
$i / sau
aporturi suplimentare
ale actionarilor.
5. Carc dintre moditlitatile
de detemi
nare a profitului
ii preocupi
in mare
mAsuri pe
actionari?
6. O imagine asupra capacitiii con-
cuenliale a firmei se poate
forma mai ales
in ftinctie de nivelul:
a. masei prcfituluil
b. mtei profirului
in tunctie de capital?
c. ratei profitului
in funclie
de costul
total?
d. rarei
Fofirului
in tuncfie de cifra de
afaceri?
gne
.
Profit brut
- denumire care
L-Lre difcrentei dinrre incasarile
ile totale ale unei firme.
.
Prolit net
-
partea
din protitul
6unt
4nc
t ire
)fituri
obald,
dezvS
Ei!:-.mici (cifra
de afaceri, capitalul
8rr\:L
costul total etc.).
.
Profit legitim
- venit meritat, care
*e ,rbtine de finni, ca urmare a
i NTREBARI
PsNTRU
VERIFICAREA
CLTNOS'I'INTELOR
a unei firme comerciale
: i port cu o seri e de f act ori
i hofitul este o formd de venit. Cum
pect l va
urmdt oaf el or el ement e:
.- e ramane dupA ce se platesc
atul
[i
alte taxe pe profit.
.
Rat a prof i t ul ui
- mdri me
: aeri ual a care expri ma gf adul
de
:e fi motiva$ insuqirea
acestuia?
:- Explicafi functiile profitului.
Care
acestea condi(ioneazi
Si
succesul
:onfrunttrrile concrrentiale?
-:
Argumentari de ce penru
firma pro-
neturil
: net preznt?i
cea nai mare inpoftantd,
,fici
-!-
Pe exemplul unei fume, despre care
cunoqtinte,
analizati profitul
din
ivitaFi
: treneficiffi: morivatie; functii; risc.
ti:
PROBLEMD
DE
a
Profitul
fi
satisfacerea
unor nevoi
cu caracter social-uman ale colectivitAfii-
.
Cum s-ar
putea explica orientarea
a
Dumeroqi
intreprinzdiori de afaceri in
special in domeniul come4ului?
PI{OR I ,F] \'I E
DE RF]ZOLYAT
.
Se cunosc urmitoarele
informatii,
pri vi nd si t uat i a unei f i rme l a f i nel e
anului:
Cifra de aiaceri
200 mil.lei;
ponderea
costurilor materiale in CT
=
807.
Costuri salarizle 30 mil. Iei; capital
utilizat -
400 mil. lei.
Impozitul
pe profit 167..
Sa se delefmine:
.
profitr brut;
.
profitul nel;
.
rata profitului calculata
prin toate
formele cLrnoscute,
.
Ardtali
(nrgunentati) leg?iturile car.
pot exi st a
i nt re: prof i t l egi t i m;
prof i :
nel egi t i m; economi e subt erand;
prof i :
net: autofinantare;
independenla ti
est e:
.
Rata
profitului in functie de citra
ro!
lm
gt
af areri , comp, rat i \ cu rat a rent abi l i Hri
a. mai rnare?
b. mai micd!
c. identidl l
d. in functie de situalie,
poate fi
mare. mai mici sau egali?
Rispuns: b
pagini privind rclatia
profit legitim.
nelegitim,
lunctiile profi trlui,
subt erand,
3. El abol al i un eseu de una-dou
rd
@
&
F
1-
rl"
\I;:{j AI\l i SMUtr,
i{.ENTIAI-
piara este un tenomen
care
jn
viala
I cle toate zilele poare
fi intelnjra
sub
:roase
Jorme
concrete:
tljrguri.
hale
,r.e,.rcFIe
de magazine.
supermagazine,
:.,rzilii
cu vanzare,
case
de comenzi,
burs(
:{.i aatea niere .41a .,ra
.
.3,
tranzacfii
int e finne
$.a.m.d.
practic,
:i*':"i;*i
;fn:,.,J
"'J#
;il il
i:T:it#l':l*lmit,hi:
#*ti:Tff.g:tl{i"il.{##tti"":.,::':,";il:ltii,yf,*yi" .-a
smul. concurenliaj,
de nivelul
si evolutia
prelurilor.
Cil;;;fi.i#;;
f;":J"*:
ff"1;i:l
::::Tl:*rtd**ni
"o'"","'
;* rio"i"""
ir
p".riirffi
".,'"',".".iilaff
:,1"1
;J
":,:l;:l,i::;;
ii;ff
#;.1l:
*
o'
* 5, de de / \
o, r
a,ea
Pentru
intelegerea
probrematicii
pietei qi
a medrului
concurential,
vom
studia:
A. SEMNIFICATIILE
PIDTEI
B. PRETUL
C. MECANISMUL
CONCURXNTIAL
D. PIATA
CU
CONCURENTA
PERT'ECTA
E. PrETE
cu coNcuRENTA
IMPERT'NCT,i
Stadii
d acest capitol,
veti
fi tn
mdsurii
sd:
.
in|elegeli
:etuijbaliite
pielei
i
ere
este rolul
sda in economia
moderrd:
a
cunoa;teli
interacliu
ite
dintrc prel,
c_efere
st
oJertai, precam
si incidenlele
lor asupra
eco
omiei;
.
explic.tli
avantajele
meca
ismului
. ..
-inlelegeti
cum
funclioneazd o piat,i
kleari,
cu concurenld pefectd:
a
cunoasteli
care
sunt
;i
cam
fi.nctio
neazd
cele nai relevante
tipuri
de
piatd.
care
se infilnesc
in realhateo
econimica.
61
Piala. Meta isn icancurentiil
A" Semnificatiile
Pie{ei
Product i a
qi
consumul ,
component e f undament al e al e
odcdrei economii, se realizeaza
in mod coverlitor
prin piali.
infucat bunurile
pe cale acestea le implicd imbraca fblma de
marturi. De aici decurg rolul, imporu4a
9i
sennificatiile
pielei
in acest context,
piafa are un cimp de manifestare extrem de
cuprinz6tor
in care,
pe baza corelatiei cerere ofertd -
prc!:
.
proiluclia determind
consLrmul, furDizandu-i bunurile
necesare
prin vanzare-cumpirare;
.
consumul se realizeazd
prin cheltuirca veniturilor oblinute
de agentii economici
pentru a-$i procura bunudle
pfovenife
din produclie;
.
se asi gura repl oducerea
bunudl or consumat e
pdn
cumpararea factorilor d
produclie necesad de
pe piefele
specifice
qi
utilizarea lor;
.
se realizeazd crc$terea eficientei economice care detemind
sporirea
productiei, iar
pe aceasti bazd, a venituiloi din munci.
dar
qi
a consumului
prin schirnbul acestor venituri pe bunurile
produse in plus;
.
se formeaza strrctura
producliei
!i
consumului
prin
selectionarea bunurilor ce corespund nevoilor
$i
au succes pe
plaia;
.
se constituie modelele de consum
pe categorii
socioprcfesionale' de varsti' de
ne.diu de viata. de venituri etc., in tuncfie de reactiile
pietei la conditiile diferitelor
categoii de consumatori
$i
de adaptare a acestora la tendintele piefei etc
Piata este un fenomen economic complex, o sintezd
pentru multiple ipostaze
$i
accepfii. Fiecare acceplie este, desigur, corectd, dar partiali; sensul profund al pietei
poate fi definit numai
prin considerarea tLrturor accepfiilor in unitatea lor.
.
Piafa este spatiul
economic in care se
pozilioneazi toF
agentii economici care in acliunile lor coopereaza $i
btodat5
se concur caz6,
l post a/ el e i n car e se pozi t i oneaTa agen! i l
economici decurg din conditiile specifice fieciruia, interesele
umfite
$i
compoltamentul
1or' Ca spatiu economic,
piala are
si o determinare fizicd, in sensul cd se delimiteaza
printr-o
anumitd suprafald sau
punct de pe Glob.
.
Piata este locul de intalnire a agentilor economici,
grupa!
in cumpdrArcri
qi
vanzdtori,
onde fiecare i$i expdmd cererea-
oferta si conditiile concrete de rcalizare a vanzarii-cumparfuii
Aceasti intalnire
poate fi fizici,
,,fatd
in tafl", sau poate fi
intermediati de mrjloacele
modeme de comunicare: telefon.
fax, corespondenta,
intemet, cataloage, mostre ets.
.
Piata relevil
pulsul vietii
cconomic si al
mersului
cconomiei unei
tdri.
.
Starea
pietei la
un anumit
moment cste
rezultatul
modului
in carc a evoluat
economia si
poate li
interpretati
pc
baza
caracteristicilor
!ariabilchr sal.
.
Pista
dcsemneazt o
realitatc
complcxd,
dcfiniti
prin
pretul si
trdnzactiile
dintre
cumpir6tori lti
! Anzdt ori .
I
tapitohtt 6
.
Piafa ste cadrul de formare a prelului la care sunt hanzacfionate bunudle
r..rfare
$i
in functie de carc agentii economici se orienteazd ce
$i
cat sd produca
$i
sd
r:mpere. Pretul reprezintd aprecierea sau evaluarca in bani a unui bun conomic
rarfar
$i
asupra ciruia cumpirdtorul
Si
vanzatorul sunt de acord atunci cend
.cheie o alacere.
Piata rclerd ifiaLnirea, diectd sau intermediatd, a cererii cu oferta unuia s&u
ni multor bwlurL stabilirea
prelului
li
a cantitdli[or cdre se schimbd.
in econornia oricdrei
tdri,
piafa indepline$te functii deosebit de importante. Dinte
:x-stea lac pafte:
.
functla de informare cu privire la ceea ce este nevoie
li
ar trebui sr se
producd,
letul
la care s-ar
putea vinde sau cumpira o marfa, cantitatea si calitf,tile sale e1c.l
.
functia de vedlicare
!i
conlirmare
(sau
infirmare) a
mmpo ament ul ui
$i
deci zi i l or l ual e de d8ent i i economi ci .
l eal i zarea act ul ui de venzare cumpdrare est e modul de
:,rrlfirmare. Cand vanzdtorul sau cumpirdtonrl nu
poate vinde,
:-'spectiv, cumpara marfa avuta in vedere in cantitatea, Ia
:aLitatea
$i
pretul care i permit realizarea interesului, irseamni
:afinnaa orientarii care poate fi totali sau
pa4iah;
.
functia de comunicare intre
productie
$i
consum ca
:omenii fundamentale ale activitatii economice care determina
:onditiile existenlei celei mai mari ptuti a
populafiei de pe
rlaneta noastrd:
.
functia de distribuire
(orientare)
a resurselor
pe
activiEti
.conomice dupd importanta acestora pentru existenta
$i
rogrcsul societAlii. Pdoritate au cele mai importante activitd.ti caresatisfac cele mai
jmprc
q1
rnal acure nevor.
Orice
piatl poate fi definita, caracterizata
$i
cunoscuti ln vederea unei mai bune
rrientari a agenlilor economici
prin umirirea atenta a evoluliei, variabilelor sale:
-
pretul;
concuren|a.
65
.
\'arialiilc
pietci pr'ill
n}odifi(area
rarn: t eri sl i c! ! or
i{}r'
qlitativc
si
ral {i l at i ! e dl c
mi rf ori l or ot t ri
agcDt i l (t r
economici
posibilitatea
de a
-
obiectultranzac(iilor;
oferta;
6
Burse de mirfuri - formi
modemd de piata organizat:l, care
funclioneazzi ln sfucturi
qi
dupA regu-
l ament e ri guroase
i i
unde sun
tranzacfionate
pdn intemediari, in partizi
mari, mirfu fungibile
(omogene):
cereale, bumbac, i a, cafea,
tifei,
mefale,
cdrbune etc,
lua decizii
r'atidraic.
.
Piati - termen ce relevi lntAlnirea
cererii cu oferta uneia sau mai multor
care se schimbi
I
o
Marfe - bun economic apt si
satisfact o nevoie
$i
care este destinat
schimbului,
pdn vanzare-cumparare, la
T*'T:rL_____l
i:\dIl.[I GL OSA R
a- ,
J
Identificati formele de realizare a
rclatiilor productie-consum prin intsme
diul piefei.
Pe exemplul unui bun de care
dumneavoast ri avef i nevoi e zi l ni c,
descrjeti cum se realizeaz:l functiile pielei
(bunului
respectiv).
Ce accepfii
(semnificafii)
are
penEu
duirmeavoast a termenul
,,pia!a"?
E\plicafi
fiecare accepiie.
Ce forme
(concrete)
de piala cunoa!-
teti?
Cum se cl2lsificd pielele dupa bunurile
care fac obiectul traDzacliilor in cadrul lor?
Explicati,
pe
exemplul unei mArfi date.
modul in care variabilele sale verificz
deciziile agentilor economici pdvind ce.
cat
$i
cum si produca?
Care sunt cele mai importante funcfi
pe care le indeplineste piata intr c
economie modema?
Cum v?l reprezentati dumeavoastra
modul in care piata realizeazl functia de
ori ent are
(di st ri bui re)
a resursel or pe
activitdti economice?
TEXT TEMATIC
,,O
cre1tere a cererii va duce atet h cre1terca
prclului
de echilibru, cat
Fi
a
can Elii de echilibtu; o scedere a cercrii le reduce
pe
amendoue. O crcFtere a
ofeieispore1te cantitatea de echilibru, dar scade
prelulde
echilibru; o sc4derc
a oleftei rcduce cantitatea de echilibru, dar ctegte
prelul
de echilibru. Acestea
sunt aa-numitele
"legi"
ale cererii
$i
ofeftei."
Richard G. Lipsey, K. Alec ChDtstal
Se cere:
1. sd se reprezinte gtafrc modilicdfile rariabilelor pielei descrise in textut de
2. sd cons ierali un bun marfar oarecare, ce se tranzaclioneaza in loa itatea
dumneavoastrd. Pe baza celor
prez.entate mai sas de cdtre ei doi autori,
puteli
aprecia eliolLtlit:t prclului
;i
u cantifi{ii de echilibru? Argumentali-,,d rdspllnsltl.
Tranzactionarea fiecirui bun marfar are loc la un anumil
pret
diferenfiat, in timp, spatiu
$i
de la un agent economic la
altul. lntr-un sislem concurential, pretul se formeazi in mod
liber, in funcFe de raportul dintre cerere
$i
ofertA, El apar
ca f i i nd det ermi nat de pi al d, ca rezul t ant i a conf runt i ri i
numcroaselor cereri si oferte individuale,
>
Capirolulf
67
.
Pretul format
-ezulfat al pietei,
.1 mportrl i
!i oter$.
Cererea
$i
oferta, modificandu-se, determind schimbarea
pretului. Astfel, cresterea cercrii face sa sporeasci preFl, iar o
urcare a prefului va face, Ia randu-i, sd se reduca cererea. La
urcarea
pretului, cantitatea oferitA de reguli se mAre$te, iar
aceasta poate genera o reducere ulterioara a prefului, ceea ce
ar permite vanzarea mdrfurilor
produse.
in condilii de concurentd
$i
de
preluri libere, cele tiei
variabile a1e pielei se afld in interdependenld, aqa cum rezultd
din figlra de mai
jos:
Fig. 6,7. I n rc depende nta
r. rre
red
-ofertd
in funclie de nivelul prclului, cererea
$i
oferta exprimate de purtitorii lor pe o
piatd concurentiald sunt de regula diferite; cererea
qi
oferta satisficute sunt lnsi
intotdeauna egale
!i
asa se intampla la fiecare nivel al
Felului.
Tabelul care umeazt
prczinti aceste aspecle ln mod ipotetic.
Tabelul6.l
Cererea, oferta si
pretul la morcovi
1
c
Pretul
0ei/tS)
Cererea
(kc)
Oferta
(kc)
Cerera
9i
ofrts
satisfecute
(kg)
Exces de cerere
Cc)
Exces d
ofertn
(kc)
l 500 l m tm 400
2 400 2!I 2m 2U0
3 300 3m 3m
2m 4{u 2n ,J)
5 100 3l) 1m 400
6 600 0 600
Situafia din tabelul 6.1 este reprezentati
grafic in figura 6.2.
loi $ ta. M ea at iti tfit u l c o nc ti te n
lial
300 400
o,
Fi5.6.2. Fonnar?a
pretuLui d. echilibn
pe o piatd concutentictLd
Exemplul de mai sus relcvd cd
prelul
de echilibru este de
3 lei, iar cererea
$i
oferta, atat cele expdmate pe piafd, cat
$i
cele realizate, sunt egale
(qe
=
300). in practici este posibil ca
cererea
$i
oferta exprimate la
pre1ul de echilibru si nu fie per
fect egale
fi
una dintre aceste variabile sd nu se satisf-rci ln intrcgime.
Pretul de echilibru
(P")
este cel la care se realizeaze cel mai mare volum de
tranzactii
pe piatri
ii
dinia ii corcspunde cantitatea de echilibru. La prqui diferile
de
pretul de echilibru, cererca
$i
oflrta exprimate
pe piatd nu concordd
$i
aparc, dupa
caz! exces de cerere sau de ofertS, ala cum se lelevi in tabelul 6.1
si
figura 6.2.
Pe o
piatd in care concurenfa este noma16,
preturile piefei tind spre echilibru. De
exemplu, dacd
pe piafb s-ar pmctica un
pret, Pr
(vezi
figura 6.3), superior
pretului de
ecbilibru, cererea ar scadea de la q h
Qr.
Oferta
(q) ar fi superioard ceredi, cea ce va
accentua mnculenla drntre ofertanF: prefurile vor scddea, unii
producitori
se vor retrage
de
pe piali
$i
ofefia se va dirnjnua. Paralel cu rcducerea
plefului, pe pialS vor fi afali
treptat noi agenti ai cerrii, ceea ce thde spre rcintoarcerca la situafia de ecbilibm. Un
pref
P. mai mic deret cel de echilibru
genercaza comportamente opuse celor desffise
mai in-ainte. in
practta, o asemenea evolutie se iffegistreaza, in timp
$i
ca tendinli.
. ij,'{'lul
1l , r crhi l i hr$
si ecurui i i rui i : r' i 1,
Importanta
pretuld de echilibru:
.
relcva condiliile economice recu-
noscute ca normale pentru producerea
si
consumul unui bun la un moment dat:
.
minimize^zi riscul cend activitatee
producat o l or
t i
consumat ori l or se
desfi$oard Ia nivelul pretului de echilibru:
.
la acest nivel de pre[, cererea s:
oferta tind si se 4propie sau chiar sI fie
egal e;
Fig.6-3. Reintoarcerea la pretul de echilibtu
)
Capitolul6 69
.
interesele
producitorilor
fi
consumatodlor sunt mai bine
:.risftrcute cend ei acfioneazi
pe baza prefului de echilibru.
Fiecare produs aie la un moment dat
propriul prel de
:.hilibru. Pretul de echilibru se modifici in timp sub incidenfa
1 numerosi factod: de exemplu, dacd venjtudle cumpdrdtorului
!u numarul cumparatorilor ar cre\le.
vJ
(recte
si cererea. iar
-hilibrul
se va forma la un pret qi
o cantitate superioare. Dar
liruafia poate evolua
$i
invels.
Guvernele, autoritdlile
publice inte in adesea asupra
r.relurilor
atat direct -
fixand anumite niveluri sau platbane
le
prel (ceea ce perturba piafa. dar asigurd atingerea unor
.
brecl i \ e
\ oci al ei
-.
ci l mai al es i ndi rect . i n aceql ul l i m cal .
ile adoptl difeite mdsuri de
politicl economicA
prin care
rclioneaza, dupa caz, in directia stimutdrii sau reducerii cererii
. au
ol enei . De e\ empl u. sl at ul
poal e i t cl i ona dsupra cereri i
facind achizilii din acel bun sau majorand venitudle unor
.ategorii de consumatod
(de
exemplu, pensionmii
$i
bugetarii).
in felul acesta, ccrerea va cre$te
si,
probabil, qi
nivelul
Fefudlor
de echilibru.
Dace se contuleazd o olert?i insuficienta, care ar
putea genera
tituafii de penurie (lipsd)
$i
cre$tere exageratd a prefu lor,
guvemul poate acorda unele pdme producitorilor pentru sporirca
producfiei sau poate reduce unele taxe de import, facittand,
penffu o pedoada, cre$terca importurilor
ti
asigurarea ofertei.
.
Pretul
dc cchilibru
ot t e di nan c!
se modifici
in timp.
.
Artoritntilc
intcrvin in
donrni ul
preturilor nlai
ales indirect,
influentind
ol crl a.
ref l ect i real i t at ea
pi ef ei , f i i nd mai
reduse decat cele normale,
.
Excs de oferti -
partea de oferti
care dep5$e$te cantitatea cerutd.
.
Subventii - sume acordate de
st at de l a buget , cl r t i t l u grat ui t qi
nerambursabil, unor agenti economici
(producitori
sau consumatori) pentru
a-i stimula sA producd anumite bunuri
sau sd facd fattr cre$terii prefurilor.
a
='i---
-]arra
.
Venituri reale -
cnntitatea totalA
de bunuri marf are pe care agent i i
economi ci o pot achi zi f i ona c
veniturile bine$ti.
:u-
tu:
: i
.
Exces de cerere
-
partea cererii
care depi$eqte cantjtatea ofeitd. Apare
de regula cand
preturile practicate nu
.
Pre! de echilibru -
nivel de prel
i l a care cererea
$i
of ert a sat i sf i cut e
lasigurd
cel mai mare vollrm de vanzfui-
cumpardri (ranzact i i ).
Piafu, lllecarisnrul co ca|ential
INTnEBART PENTRTJ
VERIFICAREA
t )
cuNosTI Nr. ' ELOR
o
Ce este
preful
de echilibru?
.
Ce importaqa are
preld de echilibru?
o
Analiza{i factorii
(cauzele)
care pot
influenfa preful de echilibru.
.
cum pot influenta artoritelile
preturile in mod indi-rect?
n
Inteflenlia autoriidfilor in domeniul
prefurilor este sau nu dezirabili?
Argrmentati-vA opinia.
.
Afirmafia
,,preful
de echilibru esie
acel a l a care se ef ect ueazA t oat e
t ranzact ri i l e" est e corect l sau f al sa?
Argumentafi.
PROtsI,EN{E
DI' REZOI,VAT
.
Imaginafi-vd ca autoritdtile fixeazi
la unele bunuri marfare preturi mai
mi ci decet
prel ul de echi l i bru.
Analiza{i consecinlele unei asemenea
mi swi pent ru respect i va pi af A
$i
pent ru i nt eresel e
produc{t ori l or
$i
cumpfudtorilor.
.
Pe
pia[a
bunului
,,x"
cererea se
expdmi p.in funcfia C,
=
30 -
Pr, iar
ofe a prin tunctia
Q"
=
2P, + 9
(unde P-
este prelul 1a care se efeclneazA
tranzac[iile).
l. determinai
preful
$i
cantitatea de
echilibru pentu bunul
,,x".
2. dacd autoridlile ar fixa preful la
5 u.m.
pe aceastd piafd se constatA:
compctitie, cet
si
in
,-'
Ie liccarr
actioDazir
diii interes
l ropri u"
aJ exces oe cerere;
b) exces de ofefta;
c) echilibru.
Indicafi raspunsul corect
$i
argu-
men[a!!,
3. In funcgie de situafia constatata la
punctul anlerior se dore$te stimularea
of ert ei . Pent ru acest obi ect i v se
recomandS:
a) reducerea t axel or suport at e de
cumpdratori;
b) reducerea unor taxe suportate de
producdtori;
c) argumentali m{rirea taxelor
nomale de import.
Rispunsudi 1(7; 23); 2(a); 3(b)
C. Mecanismul concurential
Pe piatn, relaliile dinffe agenfii economici sunt exhem de
numeroase
$i
de ahverse, dar la baza lor suDt propriile interese,
pe care nu
;i
le-ar putea realiza altfel. Nimeni lt-ar putea vinde
daci n-ar avea cumpdrdtod cdrora sA le convind calitatea.
condiliile de liware
qi
de p1a!4,p,r9!ure de vanzebr
$i
nimeni
n-ar putea cumpdra daci n ar exista vanzAtori care sA ofere
mdrfuri la prelud
$i
calitate convenabile. Nevoia de a-ti satlsface
interesele personale ii determind
pe agenlii economici si se
. . caut e r eci pr oc. sa col abor er e. sa- si cunoasca si sa- ' i
realizeze obiectivele. Faptul cd interesele fieciruia sunt
>
Capik,l t6
:e.ifice, dar nu pot fi lealizate decat
prin intennediul relaliilor cu ceilalti' face
r:: aceste relatii baza mecanismului concurenlial: fiecare este in competitie cu
:-={al!i pentru a-si realiza interesele, dar trebuie sd
$i
coopereze, pentru c, depind
-:ii
de altii.
De aceea, agenlii economici sunt intr-o competilie
permanentd pentru a-$i
gdsi
*fteneri de interese si a dezvolta relatiile adecvale realzarii lor.
@;""dp"fit{;il;;J*"ill
p{'opriile inlerese. astfel incet liberlaaea niciunuia dinire ei sd nu fie stirbitn.i
poarti denumirea de concurenli.
I
in deplindtatea sa, concurenta existA atunci cand
$i
acolo
-1de:
pretul se formeazi liber, in functie de cerere
$i
ofertd,
purtitorii cererii
;i
ofertei sunt numerogi, iar libertatea lor
r5te apiratd
$i
garantati de lege
ii
de un sistem democratic.
Ca
qi piala, concurenla cunoa;te o amploare dilerite in dmp
-:
spatiu, in functie de:
.
numarul agenlilor economici implicati ca vanzttori
$i
:umparatorl;
.
gradul de diferentiere a ofertei
$i
a
preferinlelor
rumpdritorilor exprimate
pIiD cerere;
.
capacitatea societAfii de a stimula iniliativa, creativitatea
!i spiritul de competilie al agenfilor economlcl.
Pentru a preveni comportamentul inadecvat
ti
abuzuile unor agenfi economici,
:n toate
tfuile
exis6 un cadfl leBal, adaptabil la rcalta{i, in care sunt
prcvizute: regulile
*sfa.suririi concurentei, organismele abilitate si o supravegheze, sancti, unile carc se apfca
aeloa cafe o incalcd etc, Aceasta inseamna ci o concurenF libera este aceea ln care se
:espectd rcglementarile legale dar
$i
unele cutume care s-au fonnat
Si
sunt recunoscute
.a atare de agentii economic;.
De aici se desprinde concluzia implicitd cd o concurenld
,,libed"
este aceea care
respectd reglementdrile legale, dar
si
unele reguli
(cutume) impuse in timp
$i
care
i au dovedit adecvate.
-ii
nonaniat"el"."n*ea ciirr*"nrci si
firine
Faz'
'
,r^";;"e ;i;e )
nornativ?. d?ta.tAndu-re L"gcd
(oncurenki
nL 2l/1a96 .arc a intral in viSo'trc
ta I
februarie
1997. Autoritatea
pincipald in domeniu este Consiliul Concurentei.
I
. u r
JEU'
64r . <
Legislalia romAneastal
privind concurenla
este armonizdtd cu cea a Uniunii
II
Europene, menitd sd asiSure o concurenld liberd
;i
loialn
pe piala intemd a UE.
I
. - . 1
cand se de\ l -a. oxra cu re5pecl area regrl l l or
\ l ml l l oacel or conql oerat e corecl e sl
recunoscute ca atare
prin reglemen$ri in vigoare, concurenfa este
$i
loiale sau
corecte. Cand se destisoar:i cu mijloace
$i
prin actioni contrare uzantelor comerciale
legale, concurenla este incorectA, neloiali. Aceasta li favorizeaza:in mod artificial
pe unii agenli economici care oblin avantaje nemeritate in dauna altora. Cei care
apeleazd la asemenea
practici incalc5 legea
fi
pot fi actionafi in
justitie
la sesizarea
celor
prejudiciati sau a organismelor abilitate sA supravegheze
concurenta
dr&'ir!iii
-2 Liota. Meca is ruI concut ettial
.
Conrtrenta
l oi al A
si con(urcnt a
ncl oi al i
.
Functii
ale coDcurenfei
l oi nl e,
tactor dc
reglRrc a piefei
Concurenla liberA, loiali, are nai multe functii:
.
stimuleaz5 progresul general,
incitd agenlii economici la
inifiativd, creativitate
qi
inovare, pentru
utilizarea rcsurselor.
In felul acesta sporefte eficienla economica, iar nevoile sunt
mai bine satisficute:
.
diferenf.iazd agentii economici:
ji
avantajeazd pe cei creativi.
abili, competenli
9i
intrepdnzitori. Ei isi imbtm:italesc pozita pe
pia!5, iti mAresc patdmoniul Totodatd, concurenta ii
,,sancfioneaz5"
pe cei imobili
$i
conservatori, mergandu-se pane
la piederca patrimoniului. In felul acesta concurenta salubrizazA
viafa economici, eliminandu-i pe cei lipsiti de eficiefiA;
.
conduce in mod nafural la reducerea costurilor unitare. la
diferenlierea ofe(ei, iar uneori chiar la reducerea preturilor de
vanzare, acliuni care in ultima instanF il avantajeazi pe
cumParAtor.
Teoria economici pome$te de la premisa
ci radunea de a fr
a concurentei, sensul sAu ulfim. este de a favoriza satisfacerea
mai buni a trebuinlelor consumatorilor, tera ca interesele
producdtorului
si lie sacrificate. De aceea, organismele abilitate si in primul
rend cele
menite si asigure protecfia consumatonrlui sunt chemate si veghcze la ap5rarea
concuenfei
Si
menlinerea sa in limile rationale.
ij;-
MrNr(;r.osAR
.
Concurentd
-
sistem de rclafii intre
agenfii pietei in carc fiecin are libertatea
sa produci,
sa vend.d si sa cumpere ceea
ce ii convhe, la prelul
$i
in condiliile pe
care le considerd cele mai favorabile
pentru realizarea interesului sAu.
.
Concurnti loiali
- denumire
datd relatiilor dintre agenlii economici
care se bazeazd pe respectarea regulilor
: Dr
t NTRuuARr PENTRU
1r/
t-enrt rc r nr:t
(} CUNOSTI Nl ' I t | -oR
.
Cum poate
concuenF sA sdmuleze
progresul general?
.
Pe baza factorilor care influenleazd
concurenfa! evaluali dacd in viitorul
apropiat, in Romania, ar putea
avea loc
extinderea sau restrangerea acesteia.
[i
mijloacelor stabilite prin rcglemen-
larile adoptate in mod democratic de
cdtre autoriti[
Qi
acceptate ca fiind
.
Concnt rare
- reuni unea mai
mul t or act i vi t i t i , resurse, capi t al uri ,
unititi economice etc. astfel incat fo4a
economicA a acestom se amplificd fafi
de momentul cand actionau separat.
.
Cum
puteli
explica diferenlierea
agenlilor economici
$i
salubrizarea pietei
prin mecanismul concurenlei?
.
Care sunt premi sel e
economi ce
necesare pentru existenta qi
functionarea
)
Capitolal6
73
D. Piata cu concurenti
Perl'ecte
Virtutile concurenlei
$i
potenfialul de progtes al acestela
iunt
puse in eviden!:i
prin modelul teoretic al concurentei
perfecte. Acesta se bazeaza
pe o serie de caracteristici
care,
i n i nt eract i unea l or. const i t ui e mecani smul
perf ect de
funclionare a
pietei qi
a concwenfei. Caracteristicile
sale sunt:
a, atomicitatea
piefei' situatie in carc agenlii cererii
$i
ofertei
junt
numerosi si fiecare are o forfd economicd redusS, asdel
ad niciunul nu poab sA exercite un efect semnificativ asupra
.eredi, ofertei
$i
prctului;
b. omogenitatea
perfecta a bunurilor marfare, ceea ce
inseamn:i cd toate b[nurile de acela$i fel sunt
pefect identice,
I ndi l erenl de producal orul de l a care pro! i n:
c. transparenta
pietei care presupune ca informaliile
privind piala sunt corect cunoscute de to{i agenlii economici'
asl l el rnci l ei
pol l ud cel e mai bune deci / i i :
d. libertatea de a intra
$i
de a ieii de
pe piata oricdrui
bun. excl u\ i v De
cri l eri i de el i ci enl a economi ca
. Nl odel ul
teorctic, ideal, al
concurent el
pcrf cct c
. Caracteris-
t i ci l e
piefei cu
r()nc|.rrentA
pcriect,
pr)t asrgum
liberlat0lr
de actiunc si
conditii de
egal i t at c
pe p|r}tn
agnt i l or
economi ci .
. Pretul csfc
ronsi dcaat t a
liind dat
Astfel,
producitorul va intra
$i
se va mentine
pe piald atata
timp cet
qi
costurile sale vor fi mai mici decat
preful, iar
cumparet orul . cel l rmp va pul ea \ r_qr procure cca mai mare
utilitate la un pret anume
pe care
li-l
pemite;
e. la moaLficarea
prctului
$i
a cererii, oferta se adapteaze
spontan refl ectand schimbirile
pietei;
f. mobilitatea
perfectd a factorilor de
productie care
consta in capacitatea acestora de a se deplasa in mod liber si
oricand de la o firmi la alta
$i
de la o piafa la alta, ceea ce
infl uenteazi mdrimea ofertei.
Penftu cd,
pe aceastd piali, agenfii economici
implicali nu
pot influenla
prin acfiuni individuale cererea, oferta
si
pretul, acesta din urmd se
formeazi ca xpresie a raportului crere-oferti
pe pia1tr, ceea ce lnseanrnA cd,
penfiu fiecare dintre ei, pretul este,,dat" sau,,impus" de piaF' apare akept ceva
..obiectiv".
Piata cu concurentd
perfecta tinde ln mod natural sPre echilibru, spre o situalie
in care cantitSlile oferte sunt egale cu cele cerute
$i
la care se ajunge prin oscilaliile
prelului; cand acesta cre$te, este stimDlatd oferta
$i
descurajati cererea, iar cand
scade. este stimulatd cererea
$i
descurajatli oferta, astfel incet acestea str se apropie
si
sd tinda spre egalizare.
Echiljbrul
pe piaia unui bun este lntofdeauna dinamic.
Piata. Meca ui s rttul ton curenliitl
[r{INIGLOS.4.R
INTREtsARI PENTRU
YERIII(]AREA
CUNOSTINTELOR
?
o
.
De ce piala
cu concuren[i pedecta
este considemtl un model teoretic, ideal?
.
Ce rol are caracteristica
de atomi-
ci t al e l n f uncf i onarea pi e(ei cu
concurenla perfecta?
.
in ce imprejurari sciderea canti-
tdtilor cerute
$i
oferite este inso{itd de
cre$terea prelului de echilibru?
Probnerna rez(llvati
Presupunem cd, pe piafa
bunului X, dependenla cererii (C_)
Si
a oferlei
(O_)
fate
de pretul unitar (P,)
se expdml prin
functiile:
C^=40 3P_
Q=30t 21
Determinati variabilele (ceterea,
oferta, pre$l) care caracterizeazz
situatia de
echilibru pe piata
bunului X.
Rezoharcl
Situa.tia de echilibru se caftcterizeazd prin
aceea cd, la un anumit pref,
de echilibru,
cantittrlile cerute si oferite se egalizeazd.
Dacd
C, =O,
=>40- 3P =30+21,
5 P,
=
l0 u.m.
P
=2u. m.
IDlocuind prelul
in functiile cererii
$i
ofertei, oblinem:
C
=O =34
PROtsI-I'MA
i
I]E REZ{JI,VAT
Pe piata
bunului X, dependenla ce(erii
Si
ofertei fafa de pretul
unitar se exprima
prin funcgiile:
C"=5 3P.
O
=4P
+2.
1. Sd se detemine variabilele care catacteizeaz| situatia de echilibru pe piata
bunului X.
Raspuns: P
c
.
Piafa in echilibru
-
situatie lrl care,
la un pref dat, cantitatile cerute
gi
oferite
se egalizeazd
$i
se realizeazi cel mai
mare volum posibil
de tranzacfii.
lol
!-rt
tll-
cu
)
Capitolut 6
2. Ilustrafi
grafic situatia piefei bunului X cand:
a) se aIld in echilibru;
b)
Fetul
pmcticat pe pia!{ devine 8;
c)
prelul pmcticat pe piald devine 6;
d) se
produc schimbfi carc conduc h madrea ofertei la 45.
3. ImagiDafi-vd
piafa bunului X allatd ln echilibru. Presupunem cA are loc mtrirca
credi
$i
reducerea ofertei, in aceeaoi
propo4ie.
Prerul
si
caDtiralea de echilibru. in ordine:
a) cresc; b) scad; c) cre$te; scade; d) creste; constantd; e) scade; cre$te;
Rispuns: d.
4. Fald de situatia initia.ld de echilibru, cererea
$i
ofefta cresc ln aceea$i
Fopo4ie.
ca rezultat,
pretul
$i
cantitatea de echilibru, in ordine:
a) cresc; b) scad; c) constanq cle$te; d) cre$te; constantd; e) constante:
Rispunsi c.
E. Piefe cu concurenti imperfecta
de
. P;ctol.
impedectd.
Pie{ele cu concurenti impefecti se prezintd ll1tr-o mare diversitate, niciodati
intr-o fome
purA. O prezentare sinteticd, dar simplificatl a acestora se prezinta in
figura 6.3.
Tabelul 62
Comentariu
fiecare np de piafi ftald, tu concurcild inp"rfeda, reultd din int{tecfa uvt linh
ti
a
unei coloane
iidepinde
dc nwnarul si
fo4a
econoni.d a aSenlilor c"rc ii 5i otenc i carc parti.iPd
Tipologia pielelor cu concurent-i imperfecti
-H:iorrtei
Agentii cererii-----\ Numeroqi cafva Unul
Numero$i
piaF monopolistjcA
piali de oligopol piati de monopol
UaFva
piala de otigopson oligopot brlateral
Utrd
pial.A de monopson monopol bilateral
Ilk$a. M ct a tr!! tx.] t
I to n t ure ntia!
Dintre numercasele tipuri de piefe
reale, cu concuenl5 impedect;.
vom
prezenta
i n cont i nuare
cereva: monopol i sri ca. ol i gopol . munopol . mo; opson
: i
ol i gopson
ele avand semnificajii deosebite.
monopoiisticil
.
Pr'{rt $!.?tt in
de pr{,duc,itor
Piata cu concurenti monopolistici
este definitd pin
atomicitatea cererii si a ofertei. In
lara
noasrA, pe piata
monopolistica aclioneazi
'in
calitate de ofefianli gospoddriile
firine$i,
care flunircazd pietei o parte
din productia
de cereale.
legume, fructe si zarzavaturi, produse
agrozootehnice
$,a.,
la
care se adaugi cele pesre 400.000 de inreprinderi
mici
qi
mijlocii
din sectoarele neagicole (industrie,
conslrctji, comed,
prestari
de i ervi ci i
. . r. r.
Ol end bunuf i l or de un anumi l gen proi i ne
de
la un numAr mare de producdtori
;i
isi pierde
caracterul
de
omogenitate, Fiecare producator
incearci s:l,,personalizeze.
bunurile pe care le produce,
conferindu le unele caracteristici
-
chiar
$i
secundare pdn care se deosebesc de ale celorlalti.
Concurenla dintre producitori
se duce in principal prin
produs,
fiecare umarind ca, in cadrul genului
de marfA, sA
of-ere un bun care vine cat |nai bine in indmpinarea gusturilor
si preferintelor
anumitor categorii de cumpdrdto.i.
Pretul este fixat in mod autonom de fiecare producator,
luand in considerare
costurile, la care adaugd o madd de ca$tig dimonsionati ln raport cu situatia de
ansamblu a piefei
$i
de rcacfia cererii la modificarea
pretului.
Fie. 6.3.
pidkl
monopotistitd
Piala de oligopol este perceputA prin
atomicitafea cererii, iar oferta bunurilor de
un anumlt gen (autoturisme,
televizoare, calculatoare, materiale
de constructii.
el ect rocasni ce. bunuri al i menl are prel ucra(e
i nduct ri al et c. l e\ t e concenl ral a l a un
numar mic de
producitori
cu forti economici ridicati, Iiecare detinanal o pondere
Intrarea unor noi producdtori pe
aceasu piati
este rclaliv usoard,
pentr
cA sunt
; nexi sl ent e sau
redu<e resl f i ct i i l e t chnrce. economi (e \ i i n\ t i rul i onal e,
t ar cui nDaral dri i
au l argi po\ i bi l i l at i
de al egere i nl re numeroi t \ e hunuri sub\ l i l ui bi l e.
bunurilor prodtrE
dautor
)
Capitolal 6 77
rilicata in oferta totale. Fiecare producdtor poate, prin deciziile
r. Je. \ a i nf l uenl e/ e i n mod. en\ i bi l
pi dra bunul ui respecl i v
.
Oligopolul.
l nt er depcndent a
dintre deciziilc
$i
act i uni l e
tirmektr dc
ol i gopol
De pildi. dacl fima A lanseaze pe piata un nou model de autoturism, acest fapt
poate determina deplasarea spre produsele sale a unui important segment al cererii,
diminuandu-se
clientela
si
cererea
pentru produsele oferite de fimele B, C
$
a m d
h consecintS, acestea vor reacliona
pentru a-$i
pistra poziliile pe piati: pot reduce
pfetu le, pot lansa
$i
ele modele noi, ifi intensifici
publicitatea, acordf, bonusui
ipeciale
$.a.m.d.
Aceste actiuni
pot sii afecteze atingerea obiectivelor urmdrite de
tlrma A atunci cend a lansat noul model. Rezultatul acestor acEuni interdependente
este dificil de anticipat, fiind guvemat de o mare incefiitudine.
in relaliile reciproce, firmele de oligopol
pot sa desf4oare o
codcurenla violenti sau procedeaza la rcalizarea unor inielegeri
de tip cartel sau trust
privind fixarea niveluld
producliei
$i
al
preturilor, modul de modificare a 1or, impdnjrea
piefelor.
Cand i nt ervi n asemenea i nf el egeri se reduce rol ul
concurenlei
prin pre[: dar aceasta se desf:i$oard
prin alte
mi j l oace ca: publ i ci t al ea. acor dar ea de ar anl ai e
cumpiritorilor
(tombole, reduceri de pret, cadoud),
garantii
atractive
postvanzare (organizatea unor activitifi de service diversificate
$i
prompte), cu scopul atmgerii unei clientele cet mai numeroase, stabile
Si
cu fo4a
economicb ridicati. Asemenea inlelegeri sunt supravegheate de autoritrlile
publice
qi
sunt reglementate
prin acte legislative. in legislatia romAneascl asemenea intelegeri
sunt intezise daci limiteaud concurenta, distorsioneazd
piafa qi
afecteazd bunashrea
consumatoruiui.
.
Eorme
de i nt l cgerc:
cartel. trust
.
{ or i cur cn( l l
i nl r e f i r mel c de
ol i gopol
Piata de monopol sau cu situatie de monopol reprezmta acel
tip de piatd in cate oferta unui bun esfe concentata iJr lb4a unul
singur agent economic avand puterc economicd ridicata; oererea
este atomizati, monopolul fiind in misuri si controlcr
piata'
st impmi domina$a
producatorului asupm consumatorului.
De aceea, in legislatia statelor cu economie de piafa
si
regi murr democrat i ce sunt
promovat e mdsuri l egi sl at i ve
antimonopol,
pentru limitarea tendinlei de monopolizare a
produc[iei unor bunuri si reducerea
puterii ps care o delin
producarori i
df l dl i rn. rl ual i e de monopol
.
N,Ionopolul -
si t uat i e opusi
libcrci
P iattt. )Ie c a nis nui c o t1 i u r e n tial
ln practica
economic5, pietele
avand caracteristici de monopol
srmt foarte aliverse.
_In
functie de sioa(ie, monopolul poate
fixa pretul mdrfurilor
la un nivel superior
celui de concuren!.,
iar ploduclia
este cea pe care o cere piata
in functie de
pretui
re\ pecl i v.
{l t eori . monopol ul f i xeaza vol umul producl i ei
si l a\ a pi et ei
t i benal ea de
.
Situatii
rle monopol pur
( 2bi i oi r t )
. l \ {{r, nopol rrl
po:rte (o
ditiotra
Pretdl
sau
cAntit:rLea de
p. pialt.
.Pi.te
pc
cam
prelui
este tixai
sau inlluenldi
dr, : usrpi t ri t or.
.
Piaf?i
dc monopsor
.
olitopsonirl
-
ret i va
eumpAri t ai i
puterniri
a impune preul
in functie de mportul cerere-ofeftA.
Al at uri de pi et el e pe
care produci t ori i
f i xeazi sau
influenleazd prelurile,
existA
$i
piete pe
care pretul
est fixat
sau influentat de cumpirifori.
I n aceast d si t ual i e, pret ul
est e f i xat sau i nf l uent at de
cumpirdtor
datoit, pozitiei exclusive
Si
fortei economice
ridicate de care dispune. in Romenia, de exemplu, productia
de tutun brut provine
de la zeci de mii de
Eoducdtori asricoli.
daf est e achi l i t i onari
i n cea mai mare part e
de o si ngur;
societale care li asigurd fermentarea. Deci piafa
aceslui proalus
are caracteristici de monopson.
Alteori, se htahesc pie{e
de tip oligopson, ln care sunt
cafiva cumpadbri
cu forld economico-financiard
ddicatd, iar
oterta provine
de Ia numero$i producitori
atomizati.
Si h acest caz prelul
este Fr{at sau influental de cumoAriiori. De
e\ empl u. pi at a
qemi nl el or
de f l oarea sorrel ui pent m
ul ei sau x
legumelot
$i
ftuctelor penhu consene, ori a cerealelor pentu
ex-
pon, pentru
care cumpiritorii sunt caEv4 puternici (fabricile
de
ulei ori de consewe sau marii expoflatori), iar ofefantii
- zcile de
mii de produc{tori
agdcoli, cu fo(.i economicd
scdzutd.
pe
aceste
tipud de pialA,
Foducdtorul
este cel dezavantaiat.
cumDirdtorul
f i i nd cel care i si rmpune condrri i l e. E. t e normal
ca
si
aremenea
piete sd fie supravegheate atent de Consiliul
Concurenjei.
.
Phinoroncurq
i imperfctd
-
piala
reala in car, dupd caz, producitorii
sau
cump&Atoni pot
exercita influente indi\ri,
duale asupm pefurilor
sau caftitAfilor.
'
Cartel
-
o infelegere, de cele mai
multe ori confidenfialA, lntre firme
independente, putemice,
care aclioneaz d
in acela$i domeniu
$i
convin asupra
nivelului productiei, preturilor
si modului
in care
$i
cand sd se modifice impdrtlrea
piefelor
Este interzis prin lege.
NI I NI CLOST{R
: i : r
' a' r i l ! l i r
I
: l
?
l -, i l (i l l l , r. ! . l l i l i r; l l ri $i i
.
r - ; i r i i i ,
! (
, 1
. i
1 ' _
j
_L
I L\ i Ll J ; L' i
X
l l , i
J. ! U
.
De ce
pe piata cu concurenta mono-
polisticd concurenla dintre ofertanti se
desf4oad mai ales prin produs?
-'
Caracterizati
pia1a pairfi din locali-
iatea dulnneavoastla. De ce tip de piafA
impedectf, se apropie?
.
ldentificati
paftu produse industriale
care in Romania sunt obfinute
Si
comercializate in condiliile care se apropie
de pia[a de oligopol
e
De ce, in mod necesar, autoritr e
qi
societatea civil5 trebuie sh actioneze
pentru limitarea tendinFi de monopo-
lizare
$i
rcducere a puterii pe care o de{in
Foducltorii
afla1i in situalie de monopol?
"
Identificali in localitatea dumnea-
voastri doua-rei
produse care se comer_
cia].ize zA in structuri de pia!6 apropiate
de cele monopsonice
$i
oligopsonice.
Caracterizali-le.
.
Caracterizali
piafa principalelor
servj ci i
personal e di n l ocal i t at ea
dumneavoastrd,
TEXT TEMATIC
,Contrat
caracteisticilor
presupuse de modelul concurenlei
peiecte, in
majotitatea domeniilot activiatiieconomice
lirmele sunt inegale .
lstoria capitalismului nu este in niciun fel aceea a unei lupte intre un numdr
mare de unfteti de dimensiuni
9ifo4e
egale... Ea este istoia centrelot succesiv
dominante, a mailorlirme succesiv dominante carc antreneaze in drumul lol
regiuni intregi ale lumii,
populate de unfteli
ii
indivizi rclativ
pasivi,"
Franeois Perrohr, L'Eco anie dn XX-e siicle'PuF'
Paris, 1961,
Pp.86-
88
Analizali ocest text
ti
preciz&ti:
.
la ce
fonte
ale
piald rcald se referd
^utorul?
.
de ce centrele
4
m(lrile.finne clominante se schimbiL
(sunt
succesive, cum se
exDrimd autorulJ?
I}IATA
MONETAR.A
Economia
de piala funcnoneazi ca
Lun si st em de pi e[ e
car e se
condi l i oneaz: i reci proc. Una di nt re
acestea este piata monetati, in cadrul
cireia se efectueazd tranzactii cu bani,
se face comelt cu bani,
A. BAMI (MONEDA,)
B. CERNRI,A
SI
OTERTA
DE MONEDA
C. RTGLAREA MASAI
MONETARE
D. DOBANDA
Pent ru a surpf i nde modul dc t uncri onaf e si rolul pielei monetare, vom sludia:
Prtn stuilierea acestei teme se oblin
cunoTtinlelc necesare pentru
a inlelege
fenomene
de tuaximil complexitate
$i
achtalitate pentfu
oinul moalem, precum:
. rc sunt banii si ce rol lndeplinesc
acestia tn economie;
.
cum
fknclioneLzd
piata
monetura;
.
care su t imprejurdrile care
fac
sd
creascd sau sd scddd cantitatea de bani
.
cifie
li
cum regleazi masa nnnetafti;
.
ce este doba dd si care sunt.fonnele
I
CupitolutT
A. fJanii
(moneda)
Banii au apdrut cu mult timp in urm:i, iar de-a lungul
existentei lor s-au modificat prcfund. Punctul de plecare penhu
aparifia banilor a fost schimbul. Inifial, schimbul s a efectuat
sub forma de troc.
Pe mlsura amplificdrii actelor de schimb, din necesitatea
facili$rii acestora, din mullimea bunurilor marfare s au
desp.ins unele avand rolul de intermediar
$i,
totodat'i, de
etalon
pentru misurarea celorlalte, Acesta au fost
pdmele
forme de bani care s-au ffxat, dupi caz, asupra unor obiecte,
(precum buciti de metal,
piei, blinuri), animale s.a. Treptat,
pe masum extindedi schimbunlor
$i
evolufiei societSlii, rolul
de bani s-a restrans la melalele prelioase (aur, argint), datoiitl
prcprietaf ilor aceslora.
Ulterior, din metalele
prelioase s a confeciionat moneda,
bucdli
,,tipizate"
de o anumitd greutate, puntate sl marcate cu
semne distinctive
pentru a fi recunoscute,
,Baterca"
primelor
monede a avut loc, dupd Herodot, in sec. VII-VI i.H.
$i
practic
pand in sec. al XVII lea banii au existat in pdncipal sub forma
de monede de aur
[i
argint. Ele au fost dilbrite in timp
$i
spaliu
ca denumire, dimensiuni, confinut de metal pretios etc. Pentru
tranzactii mici se foloseau in paralel qi
monede din metale
ordinare.
Emiterea, adicli
,,baterea
de monedt', era rcglementatl strict
ca Drivilesiu al suveranului sau al statului,
Din sec. al XVI-lea, monedelor aflate ir circulalie li s-au adaugat bancnotele
(bjletul
de banca sau moneda-heftie). Primele bancnote au fost emise in Olanda, pomindu-se
de la obiceiul comercianlilor ds a
qi pdstra piesele de aur
$i
argint la binci Pentru a
confuma acest fapt, bincile emiteau un inscds, un bilet la puftator, pe carc era inscrise
valoara nominala a pieselor depuse. Biletul respectiv confirma depozitul
$i
angajamenful
bancii de a restitui la cerere cantitatea corespunzatoai'e de piese metalice oricui prercnta
un asemenea bilet. Cu timpul, emisiunea de moneda sub fomd de
piese metalice
gi
bancnote a devenit
perogativa exclusiva a bancii centrale, denumiti
$i
banci de emisiune,
iar pana h Primul Rdzboi Mondiiil ele circulau in paialel. Practic, dupa 1920, emisiunile
monedelor din metale prEfioase au devenit excepli, ocazionate de evenimente dmsebife,
si se efectuau in cantitali foarte mici. Odatd cu aceasta, s a recurs tot mai rar la
convertibilifatea bancnotelor
$i
monedelor din diferite aliaje in metaie
prelioase sau
piese din aceste metale. Intre cele doui rizboaie mondiale, multe
!5ri
nu au putut realiza
aceasti formi de convertibilitale od au realizat-o numai pa(ial, ajungandu-se ca, dupi
1971
(cand
si
SUA au luat o asemenea misuri), convertibilitatea banmotelor in metale
prelioase
sI fie eliminatd, in felul acesta s a pierdut orice relalie intre bani si aur'
Desigur, bancnotele se.resc
$i
la cumpdrarea metalelor pretrioa,se la prc1u1 pietei, fdrd ca
acea$a sa insemne convertibilitatea lor in aur.
.
Schi mb J
brza aparitici
si cxistentei
bani l or
.
Banii sub
lorini de bunuri
' Apar i i i l 3
monedel or dr
;ru! si argirtl
.
Aparifia
hancnot el {)i
convcl.tibitrr
in pisc dc aur
ii
xgiflt
! :
Evolufia banilor
(monedei)
a continuat prin apari$a
$i
exthderea
monedei scripturale
Oanilor
de cont). Aceasta exisfd sub fonna
rmor inscrisuri in conturile bancare, a c6ror m5rime cre$te
$i/sau
scade prin iffegistr.iri contabile in fuaclre de sensul in care banii
circul.5
(trec)
de la un propdetar la altul sau dintr-o forma in alta.
I t r prezenl . ool i unea
generi ca
de bani
(monedd)
desemneaza moneda
.
.lir u:i
..
:r r'rtcil, ji L,r'jir:
.
rt ! rcLi i i c
metalica, bancnotele, moneda scriptwal{
$i
alte instrumenfe legale avand forme
Si
denumiri specifice, diferite de la
lard
la
FrA,
care sunt genral
acceptate ca
mijloace penlru
schimburi
fi
plati
intr-un spatiu economic dar.
Banii au un ml covargitor in economia de piala. In acest sens, laureatul Premiului
Nobel pentru
economie Paul Samuelson aprecia cd fluxul sau miscarea banilor
reprezinti
,,sengele
care irigd sistemul economic". Rolul economic al banilor este
pus
in evidentd in special prin intermediul functiilor pe care le indeplinesc. Astfel,
prin intermediul banilor ste misurati activitatea economice,
adica cheltuielile. rezultatele. fluxudle si stocurile din cadrul
economi ei . i n
gener al . \ i pent r u f i ecar e ageDt ecoDomi c.
Unitatea etalon folositi in mAsurarea activititii economice
e\le uniralea banea{a
proprie fiecalei r.l-ri \au /one economice
(leu,
dolar, euro etc-). Banii indeplinesc si funclia de mijloc
de schimb, Pdn intermediul lor se tealizeaza orice vanzare-
cumpdrare, pe toate categoriile de piele. Piin vanzare cumpirare se realizeazA un
schrmb de propdetate (in[e
cel care detine mafa
$i
cel care deline banii), respectiv
de utilitate economica. Banii sunt
Si
mijloc de
plati, ln sensul cA orice obliga{ie
economica este evaluatd in monedd
qi
se stinge prin cedarea sumei corespunzitoate.
in economiile care funcfioneaza normal, banii mai indeplinesc
$i
funcfia de formi
a avuliei sub care se constituie rezervele
$i
patrimoniul agenfilor economici, iar
detinerea lor conferi posesorului fo4d
$i
putere economici.
EXISTENTE
IN PosEsrA
AGENTTLOR
ECONOMICI
DII'RIIF
AITE ]NS'IRIIMEN'IE
Fi g. 7. l . Banii
fome
contenporun.
I
hpitoirl T
Pentru a-!ii indeplini funcfiile, banii lrebuie sd existe in societate,
adicd sa tie crcati
fi
pusi in circulafie intr-o anumit4 cantltate
Suma de bani aflatd in ciftalalie la an moment dat intr-o
eco omie
;i
apa4indnd difeililor agenli economici reprezintll masa bdneascd
(sau
monetard). Aceasti este fomatA din: a) numetar b) bani scriptardli. Numerarul se
compune din bancnote si monedd metalicd
(confecfionatl cel mai adesea din aliaje
de nichel, cupru. aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentali de sumele
(i nscri suri l e) i n cont uri l e bancare pe numel e agenl i l or economi ci
(persoane,
intreprinderi, institulii etc.).
'
N,.";;'Lr' c,eanh b",," urt,oti. ii, ioied"
"i,ipiu,al.,.
dc
-b;;;;
i
centratd
si
de oriu atttj_
1,'!!-U:l'!!!"'y:!:!!!!_t!!!yi!i!:.. _-
-_,--r
Celc doui componente ale masei baneqti
(monetarc) au acelaqi rol, se pot suplini
si se transforma uDa in cealalta. De exemplu, daca un agent economic constituie un
depozit prin deplrnerea unei sume in numerar intr-un cont bancar sau la casa de
economii, nurnerarLrl se tmnsformd in bani scdpturali,
$i
invers: ridicand o sumd
din contul deschis la banci, moneda scriptulala se ransformd in numeral, scade
masa monedei scripturale
Si
cres,te cea a numerarului, Majoritatea masei baneQti -
infte 3/,+
qi
9/10 -
se prezinti sub foma banilor de cont, pdn intermedid carora se
electueazd cele mai ample opemtiuni, in timp mai scurt
$i
cu cheltuieli mai mici.
' ,
l t ", l dr i mea mat ?i t non?I ot e e\ t c dct ?r hi ndt a d? n?voi l c dP b, t ni
pe
car e l ?
) senereazd
trunzactiile din economie
$i
?tt special de voLumul bunuilor marfare,
i
pretwite lor ti ,ir, n d,
,nt'lip
td?_.itculati.ct r banilor.
inlr-o cxpresie simplilicati, marimea masei moDetale se determind pdn relafia:
t ht : ncrrf : r:
0) M=
unde:
M
=
masa monetrri; P
=
nivelul
prefurilor;
Y
=
cantitatea bunudlor supuse
tranzacfiihr V
=
viteza de rotatie a monedei.
Rezulti ca M se afl:i in relafie de acela$i sens cu evolutia
preturilor
$i
a volumului
mdrtu lor
$i
in rclalie de sens opus cu viteza de rotalie a banilor.
Prin viteaa de rotulie r, bnilor sc infelege numfuul de operaliuni de vanzare
cumpdrare
$i
de pldli pe care o unitate monetad le mijloce$te intr_o anumitd
perioadd.
De exemplur agentul X detine o sumi de bani tblosilS
penffu a achizitiona de la
Y o arumitd marfii. Cu surna p.imita, Y
pl,teqte impozite administraf-iei locale; la
randu-i, administratia fblosestc suma
pentru plata salarialilor bugetari. Cu sumele
pimite, ace$tia. la dndul 1or, achizilioneazi mirfuri de la agentul Z, care foloseqte
moreda obtinuti pentru a cumpira de la agentul X anumite materii
prime. Rezulta
ch. in intervalul dc lirnp luat in calcul, viteza de rotafie a monedei a fost:
X ') Y + AdniDisraii + Salariati bugetari ) Z -) X,
adica cinci operatiuni. dintrc care trei de vdnzare-curnpdrare
si
doud de platd
Decembrie 1990
514,4
Decembre 1995
l'8.278.1
Decembrie 2000
185.060.0
Decembrie 2004
644. 617 0
SuNar a&lerir?le BNR.
Tabetul 7.1
Volumul masei monetsr in Romenia
|5
NI I NI GI , OSAR
.
Troc
- forma a schimbului in care
i
o mafe A se schimba crr o alta, B. intr-o
i ::l::': *:T'l"i T,1111 1't:"::.ll
prezent,
apare mai ales in comertul
intemational,
sub denumirea dc barter,
cand, i n l i psa val ut ei convcrt i bi l e,
parteneri
din
ldri
diferite isi livreaza
reclproc anumite cantitdti din mdrfui
diferite, dar evaluate in bani. Se
practic:i
Fi
i n t ranzact i i i nt erne i n cazul
blocajelor financjare in lant, al unor
cize economico-financiare grave
si al
inflaliei galopanre.
.
Bancnot d
-
bi l et de banci , cu
inscrisuri gi
elemente de secudtate
speciale, emis de binci. Inilial. bancnota
expdma angajamentul bdncii enritente de
l
a restitui la cerere o cantitate determinati
de pi ese
de aur (argi nt ).
i n prezent ,
ts59t"!
.".: .:-"" banes.ri, avand
In Romania. in decurs de 15 ani, din
decernbrie 1990 pana
in decembrie 20{M,
volumul rnasei monetarc a crescut de peste
1.250 de ori. in condifiile in care produsri
intem brut (PIB)
-
practic
volumul de
bunuri finale supusc tranzaclilor
- a crescut
doar cu circa 207a, ceea ce reflecti unul
dintre cele mai grave
dezechilibre
din
econorni anoast rd
dezechi l i brul
inflationisL
-"r.t
fnauq fira
"
fr
"o.\'"ttitif"
i. u*
lmonetar.
qi
circuli datorid increderii in
seriozitatea autoritdtii emitente.
.
Bani scripturali (bani
de cont)
-
sume inscrise in contudle bancare sau
la alte institutii financiare.
ca depozite
sau solduri in conturile la vedere aparti
nand persoanelor
flzice si
juridice.
.
Valoarea (puterea
de cumpdrare
P"J a unitdtii moneta.e
-
cantitatea de
bunuri economice
care poate
fi
achizition^ti cLr o unitate monetari ln
condi t i i det ermi nat e de l oc
$i
t i mp;
depinde de starca genemlA
a economiei
qi
de eficienla ei, de increderea pe
care
agenl i i economi ci o au i n moneda
nafjonali. In sintezi.
valoarea banilor
.
Ce deosebAe exista inte bancnotele
exisfente pand
la Primul Rizboi Mondial
qi
cele contempomne?
.
Ce functie indeplinesc
banii pe
care
ii folositi pentru rchizitionarea
unui bun
marfar dintr un supermarket?
.
Argument at i de ce maj odt at ea
masei monetare este fbmati
din monedd
scripturald.
7
o
iN'tREBARI
pnNTRU
VERIFICAREA
CI]NOSTINTELOR
.
Indicafi pdncipalele
fonne de bani
care s-au derul at
$i
au coexi st at de-a
lungul timpului.
/
t'qinilui
-/
3i
,
t,' crc,r.c:t
ofert:-r e'[e monedd
Piala monetard este o
piald
ca concurenld imperfectd,
pe
cere se iixAhusc cererea
$i
ofet'ta de noned|4 de bani in sens
geEric. Agenlii econofiici patTicipd
li
pe aceastat pia,td sunt
puixdtoii cerelii, ai ofeftei;i intctmediaii, iar tra zttcliile se
efectueazd prin intermediul unui
prct
specifc, rata dobanzii.
cl
j
I
I
i
:
:
.
f oni i n [ rd
s; aqcnlii
prcacr
Cererea de moneda
provine
de la agenlii economici care, prin natura activitilii lor,
se afl5 in situalia ca in unele pedoade si cheltuiascd nai mult decet rcsursele bine$ti
rlichiditdtile)
Ploprii,
astfel incat, pentru a-fi realiza interesele, trebuie sd recurgi la
impmmuntri. in situalia de ofeftanli se afl:i agentii economici ale cdrcr resuse monetare
rimen, intr-o propo(ie mai mare sau mai nricd, tempora-r disponibile, alte institulii
financiar-banca.re cu atributii de acest fel (vezi figura 7.2).
Intahirea cererii cu ofefia este asiglratd pdn acfiunea pe piala monetafi a unor
agenti economjci
- bAncj de toate
genurile,
case de economii, societa! de asigurari
etc. care colecteazi disponibitHtile binegti din economie pentru a le fructifica,
acordandu-le celor care au nevoie de ele sub formd de credit.
Piala monetard are rolul de a compensa eftedentul cu deficitul de monelld
eistent la dderili ageni economici
;i
de a regla ctTntitatea de moned.d din economie.
Compensarea excedent ul ui cu def i ci t ul de monedi al agenl i l or economi ci
reprezintA o activitate cu caracter comercial realizata de banci, acestea avand rolul
de intemediar intre cerere
ti
ofeni. Cererea de monedi provine de la intreprinderi
penffu a
$i
asigura finantarca activititilor economice, de la trezoreric sau tezaur
-
pentru a finanta deficitul bugetar
(cheltujeli
mai mari decat incasarile), de Ia bnnci
si
alte institutii financiare care au nevoie de credite
$i
de la populalie pentru dilerite
proiecte. Ofertantii de monedi sunt bdncile, casele de econonii
$i
de pensii,
societaile de asigumre, alte institutii financiare cu disponibilititi temporare, trezoreria
sau tezaurul, daca au excedente, populalia
si,
in cele din uma, banca centmli
(de
emisiune)
-
pentru refinanlarea bincilor care au nevoie de credit
$i
pentru
acopedrea
deficitului busetului de stat.
2
a
E
f
:
i
\
xruANzr
^.rrvE
sr GARANT!
Fie. 7
-2.
P iata no,e ta rii
ei . f ef i a
dc i:rdite
si rata Cobinzii
.n$
ittltt
si grranfie
.
operaiii
{lc r.finitDta[e
Cererea si oferta de credite sunt influenfate de nivelul si evolutia
iatei dobanzii. La un nivel dicat
Si
in cre$1ere al rarei dobatzii,
cererea de crcdite \tagneiua sau se reduce. in schimb. posesorii
de veniluri sunt sfimulafi sA economiseascA qi, pe
acea$A bazd,
cle$te oferta de cIedite. DacA ofefia de credite depi$eFte cererca,
ln conditiile unei mte date a dobaizii, apare tendi4a de reducere
a mtei dobarzii, in a$a fel ca
$i
aceasti piaf.i si tindA spre echilibm.
Acordarea creditelor se face de reguld pe
baza unor garantii
fi
a bonititii clientului, adicd a aprecierilot pe care le face
banca la care clientul s-a adrcsat asupra situa.tiei lui ln firncfie
de dit'edte criterii, astfel incat deditorul sA se asigure fafA de
eventualele riscuri pe care le comportii restituirca
creditului
$i
plata dobanzii in conditiile convenite prin
contractul lncheiat
i re pdqile participante. Pe b^za creditelor pdmite,
solicitanfii
isi asigurd finantarea proiectelor pe carc doresc sI le realizeze.
Acodarea de oedite rcprzinta pdncipalul tip de tranzacfe pe pi4ta
monetarA. Ea este
o tranzactie de finantare prin care cei aflati in deficit bAnesc temporar obtin resursele
solicitate. Dar pe piata monetari pot sA apari
Si
operaliuni de refinantare. Ele se ivesc
atunci cand un crcditor a utilizat rcsursele bdne$ti penhLr acordarea de imFumutu
$i
apeleaz:l la altg bdnci si instigrtii financiare pentru
a obtine, h dndul sdu, un credit a cilui
necesitatre a apArut in mod neprevdzut. Prin operatiunile ale rcfinanfarE agentii economici
srmt inclu$i intr-o ampld retea de interdependente. E{icienla, disciplina
$i
punctualitatea
fiectuli agent economic palticipa[t
la operatiuni de refinantare sunt esentiale pentru ca
legaturile dintre ei sd nu se fansfome intr-o slrccesiune de dficultiti sau pr.Abusid.
In functie de durata pentru care se acordA, se disting: credite pentru perioade
foarte scurte, de reguld de pe o zi pe alta, la care apeleazi mai ales bincile in
relaliile rcciproce; credite pe perioade
scutte - de la 2 la
g0
de zile care sunt cele
mai fiecvente; credite pe
termen mediu, de la 90 de zile la 2 ani.
reguld, r$cunle
$t
anplo.trea
cu ilurata angajame telor.tsum\te de debitori
li
consihttile de creditoi.
.
(l i sti gul "cuncar.l
si
profitul
h r|]ar
I
&I I NTCI , OSAR
.
t sancd
- uni t at e economi cd ce
colecteazd, transferA
Si
rcparti,zeaziL)
di sponi bi l i t adl e f i nancj are. Acordd
conditiile de bonitate fmanciad, pe baza
capitalului propriu
al bdncii
$i
a soldului
dintre depunerile clientilor
$i
solicitirile
de restituire din partea
acestora.
irnprumutud solicitantilor care intnrnesc
)
&qitotut 7
.
Trezoreri e
- banci a st at ul ui
avi nd ca pri nci pal : i
f unct i e cent ra,
lizarea fondurilor publice
si gestionarea
acestora in contbnnitate
cu prevederile
I egal e. Aceast a. pri I l
i nl ermedi ul
i NT' RERART
pt i NTRI l
l I t Fl c. {t t EA
rezoredilor localc. asigurA execulia de
casa a brgetului public.
.
Bonitate financiari
-
capacitatea
unui debitor de a rambu$a creditul la
scadenla conveniti. Oblinerea de profit
ti
lipsa obligatiilor rcstante sunt criteriile
principale
in luncfie de care b,ncile aprc,
ciazi bonitatea tinanciari a debitorilor_
()
uuNosTrN
ruj t_ol l
.
Caracfedzafi piafa
monetara si rolul
sdu.
.
Ci ne sunt purt At ori i
cereri i de
moned, intr-o economie?
"
Explicati interdependentele
dintre
rata dobanzii, cererea
$i
ofefta de credite.
.
DacA un solicilant de credite depune
garantii, dar nu a.re bonitate frnanciari. i
se acordd un credit solicitat?
.
i n ce const au operaf i uni l e
de
refinanlare?
.l nrpre.i urari
C" Il.eglarea masei rnontfirc
Prin opratiunile care au loc pe piata monetard este reglatd cantitatea de
monedi solicitati de desfi$urarea activititilor economice si social-culturale din
cadrul unei tiri. Masa monetari se extinde sau se contracttr, in funclie de sihratiile
concrete din economie, prin
mijlocirea pielei
monetare. DupA cum rezultd din tabelul
7.1, in ultimii 15 ani in Romenia volumul masei monetare a avut o evolutie mercu
ascendenta_
Piafa monetard re^clioneazi in directia cregterii volumului
masei binesti in l'unclie de mai multe imprejureri, cele mai
inportante fiind:
a. cre$terea volumului valoric
al bunurilor marfare
(produsul
P
x
Y), indiferent ca provin
dh producria inrernd
sau din import;
b. acoperirea dcficitutui bugetului de stat
prin
inteflentia bdncii centrale la
sesizarea lrezoreriei, care este casieria statului. DacA din diferite motive venitudle
bugetului de stat sc dovedesc a fi insuficiente in raport cu cheltuielile prev:izute,
irebuie completate, iar o asemenea ocazie prilejujefte
creqterea masei monetare;
c. sciderea vitezei de rotatie a banilor. Vanzarea unui anumit volum de bunuri
economice aduse pe piatri, in conditiile in care viteza de circula$e a banilor scade.
atrage in mod inevitabil cresterea masei monetare;
d. convertibilitatea monedelor stri'ine in monedd nationali, Monedele straine.
de$i sunt conveftibile, nu circula in inferiorut allor
1dri,
nu se substituie
monedelor
nationale ale acestora. Cend banca centrali sau alte bAnci achizilioneazi
monede
strdine de la detindtorii acestora. pl:ltesc cu monedd nafionale, ceea ce implicd
punerea
i n ci rcul Jri e a unor n. r. anl i l i l l i dc t oneLl i . care sporesc mara monet arat
Piola monetard
e. refinrea de cetre airumiti agenti economici, indeosebi de citre populatie
$i
i nt repri nderi . sub f orma de. . rezerva-. a unor sume mai mari \ au mai mi ci i n
numerar
(bilete
de bancd
$i
monedi metalici), care nu se depun la binci sau alte
institutii financiar-bancare, ci sunt practic retras din circulatia bineasci. Acegti
bani raman in afara circulaliei,
pentru
ca nu se cheltuiesc decet rareori, poate chia-r
dupd ani, constituind adevirate depozite in afala sistemului financiar bancar. Restul
venitului este economisit de agenlii economici
$i
depus la bdnci, devenind monedi
scripturald
fi
participand astfel la circulalia bdneascd. Pentru ca activitatea economicd
si nu fie afectat5, masa monetard febuie si fie completatd corespunzdtor marimli
venitudlor transformate de unii agenli economici in
,,rezerve",
Dincolo de imprejllriiile mai sus amintite se afl:r
ti
alte fenomene
si
procese
complexe, care nu actioneaza
jzolat.
ci in interactiune cu cclelalte.
Cresterea masei monetare se asiguri in pdncipal prin urm;toarele operatiuni:
1, acordarea de credi t e, Sursa credi t el or o f ormeaza
capitalul
propriu al b:incilor si sumele temporar disponibile,
excedent el e sau di sponi bi l i t at i l c agen(i l or economi ci ,
mobi l i / are pri n si \ l emul l i nanri : rr-brncaf
economici
|i,
ir mdsara in care acestora le
prisosesc, 1)or Liange din nou la aceea;i
bdhod sau la abele. Afldte din nou h bancd, disponibiLitdlile bdnesti
pot
Ji folos
Crc$terea masei monetare
prin
acordarea de credite se
poate
realiza de citre
banca centrala ri de catre orice alte banca.
r Opcralirrni
p
n carc are loc
in
lara
noastr!, volumul creditelor bancare a sporit in perioada decembrie 1990
-
decembrie 20(M de aFoape 600 de ori, de la 610 miliarde de lei. la 365.187 miliarde
de lei. De majoritatea covir$itoare a acestora beneficjaza firmcle
$i
menajele.
Deosebit de ddicat este nivelul crcditelor in valuta, care Ia sfarsitul anului 2004 a
ajuns la echivalentul a
peste
365.000 miliarde de lei;
2. emisiunea monetard efectuatA de banca centrala inationala) atunci cand
disponibilifdtile barcsti sunt insuficicntc pentru a acoperi solicitirile de credite provenite
de la celelaltc bdnci
si
dc la administralia centmld si se apreciazd cd acestca ffebuie
satisfdcute. Emisiunea monetnrd efectuati de banca cenffald contribuie la cresterea
masei monetare tot
prin
intemediul credjtelor: banii emisi srnt pusi
la dispozilia
solicitantjlor (alte
bdnci
fi
administralia centrala a statului) sub formd de credite.
Copik'lul7
Sursa acestor credite nu o reprezinti
disponibiliteule bdnesti ale altor agenti
economici, ci emisiunea de bani;
3. schimbul
valutar
- al monedelor strdine convertibile pe
monedd lationald.
schimb efectuat in p ncipal de barnci. in ultimi instantd, oferta de monedd
straina
convertibilA este achizitionatd de banca centrali, ca.e cedeaztr moned:i nationald la
un pref (curs)
convenit.
Cauzele care lac necesard
testrangera masei monetare
sunt in mod special:
^)
di mi nuarea voLumul ui
ral ori c (produsul
p
x
y)
i rl
bunarilor rulrJarc din economie, indiferent ci provin
din
89
.
i'nprejurari
carc delermini
rest t
angcf t a
actrvltatea proprie
sau din import. Aceasta face ca o parte
din masa monetari aflal4
in ciculatie s:i devinA in exces; pentnr
a nu provoca
inflatie sau alte ef.ecte nesa
t
vc.
ea uebure rel ra\ d Lhn ci rcul rl i e:
b) ex(:edentul bu?etdr. Daci dln diferite motive bugetul statului se incheie cLr
Yenituri care depi$esc cheltuielile, excedentul rimane neutilizat in contul
trezoreriei
pand
cand parlamentul
stabilcste pfin
lege destinafia
sa. in acest interval. suma
reprezentand excedcntul
este in afara circulafiei, ceea ce cchivaleazd cu diminuaren
masei monetare:
c) crcr^terea ritezei de rotatie d baniloL fatl de care masa monetara necesara
pentru tranzaclionarea
unui volun \,aloric dat de mfufuri este invers propo4ionalA;
d) conveftibilitatea
monedei
nali.t ale pe
alte noaele, operaliune prin
care banca
centrab si alte binci of-era monede str:iine conveftibile
Si
solicitd in schimb
monedb
nationali. Canfititile de monedd nationald concentrate in ultimi instanti
la bancil
centrali echivaleazA cu Iesffangerea
masei nlonetirle aflate in circulatie.
Cauzele mai sus anintite sunt interdependentc
si se manifest:l concomitent
crr
cele care pot detemina
cresterea masei rDolrctare.
Restrangerca
masei monetare se realizeazi prin
diferite operatiuni
specmce
de tehnici bancar:l- Dinhe acestea, cele mai respandite si Lr;or de umtuit
sunt:
l. Iimitarea (pla{onara)
creditului fie sub forma unei
\ ume
mr\ i me {ce nu t rebui e dcpa. i t i r. f i e pri n . t abi l rrea
unui
l .
Op(. r, ' l i uI i pri t r
cudnrom f procenl ,
Jrn di \ ponrbi l i t al i l e
b; nest i rl e banci l or:
I
car(
. c
redl rcr.
2. rambursarea
creditelor primite
anterior, in special de
I
masa monctAri
la banca centrali, de cdtre administraia centrald si celelalte
bAncl;
3. schimbul valutar al monedei nafiolale pe alte moneale convertibile,
operatiune
i ' r car e. i n ul r i ma i n\ t anr r . hanca cenl r al a r i nde
monede \ l r ai ne
conve; i bt l e
) i
cumpdr:i monedi nalionali, pe care o
,,retmge,,
din circulatie.
Cre$terea, rcspectiv diminuarea
volumului masei monetare aflate in circulatie
repreantd o operatiune
de mare responsabilitate din partea
sistemului bancar. Resla.rea
md' ei mdnel arc \ e l acc de cal rc bi rnci i n i un i e de \ l af ea
econ, , mi ei . i
rrebure
, a
stimuleze afacerile, fdra a genem
inflatie sau deflatie.
9A Piartq mo etard
1,.-
l I h-t Gl -OS. \ R
(vol umul
masei monet are, rat a
dobenzi i , exi genf el e i mpuse l n
acordarea creditelor etc.).
.
Rglara masi monetare
-
modi-r
ficarea volumului masei monetare in
functrie de nevoile, starea si penpectivele
economiei cu scopul de a influenfa
ir-iX RItt.'\ttl PENTlttl
\.F]RIFlCARI-A
(]TJNOSTINTELOI{
.
Exp,icafi cauzele care favorizeazd
cre$terea masei monetare,
.
Cum influente zt viteza de rotatie a
banilor masa monetard necesard defirlltii
tmnzactiilor care implicA moneda?
'
Cand i n i nt erval ul t o-t r banca
centrald
$i
celelalte binci vand mai multd
valuti convertibili decat cumparA, masa
bAneascd:
Frobl eme rezol vate
.
in intervalul to-tr, volumul valoric
al bunurilor marfare supuse tranzacfiilor
sporeste de la 120 de miliarde u.m. la
186 de miliarde u.m., iar viteza de rotafie
a monedei spore$te de la 4 la 6 rotatii.
SA se detemine volumul masei monelare
in t0, respectiv tr
fi
varialia procentuald
a acestera.
,
"
P' Y.
I2o mitiarde
-^
. .
"Y, 4
economia rcalA prin intemediul monedei.
Rolul hofirator in reglarea masei
monetare il are banca centrali, prin
politica monetal:a pe
care o prcmoveazi.
.
Schi mb val ut ar
- comerf cu
monede convert i bi l e apart i nend
dileritelor
fafi,
efectuat 1a un anumit
pret (cun valutar sau curs de schimb),
jiormat
din confruntarea cererii cu ofefia
de diferite monede.
.
Deflatie
-
diminuarea generali,
rel at i v, durabi l A si semni f ; at i ve a
E:111_
,7
()
a. creste?
b. scade?
c. rdmane neschimbati?
.
Cum se asiguri resffangerea masei
monetare?
.
Comentafi afirmalia:
,,Fiecare
popor
are moneda pe care o medtd,"
. ,
PY 186 r ni l i ar de
^.
. .
l vr =- - : =_=Jl m| c' u' m'
vo
variafia p.ocentuald (A%Mr/Mo) =
M, Mi ] | 10
:
\ t ;
l oo
l o
l o0=l l ou
Rezul6 cd masa monetara a crescut
c\ 3, 3Va.
I
Capitnlul T
1
.
in decurs de un an, nivelul general
al pre$rilor a crescuf cu 87.
(acoasta
este
i n esenl d rat a i nf l at i ei ). Sd se
demonstreze cd valoarea
(puterea
de
cumparare a) unitili monetare:
a) crc$te cu... 70;
b) scade cu... 7a;
c) ramane neschimbatA.
Rezolvare:
p^.
=-L =I =
s. e26
'
te 108"6
PRORLENII.I
DE REZOI , VAl '
.
i n i nt erval ul t 0-t r,
prel uri l e au
crescut i n medi e cu 107d, cant i t at ea
bunurilor marfare s-a dublat, iar viteza
de rotatie a banilor a crescut cu 207r. Sd
se det ermi ne vari at i a procent ual a
necesard a masei monetare in inte alul
t o- t ' -
Respuns: creqte cu 83,3%.
vari at i aP. b=0, 926- 1
=
0, 074
Variatia procentuald a P.b(47.):
a"7"P^,
=
1,.166
160
=
""
Ip
=
-L, 166 -1ss
=
7. 4"7"
1. 08
Respuns: b, scade c\ 7,1Ea.
.
Pe baza datelor din problema de mai
sus rezulta cd in intervalul to-tr valoarea
banilor din aceasttr
farS:
a) cre$te cu ...7.;
b) scade cu ...7o;
c) rAmdne neschimbatd.
Respuns: b, scade cu 9,097r.
D. DotrAnda
Agenlii economici care iffegistreaza surplusuri temporare de
bani
(de
lichiditali), adica economisesc, sunt interesai sa le
aansforme ln depoziie bancare penfu care beneficiazi de dobenzi,
pldtite de binci, numite dobenzi
pasive. Cei carc inregistreazl
deficile temporare de lichiditdli se inprumutd rnai ales la banci. Ei
sunt debitori
(datomici)
care pldtesc dobanzi
(penm dreptul de a
folosi lichiditati care nu le aparlin), incasate de creditori
(cei
car
a) ca madme relativi! ca procent perceput la creditul de 100 de
unit4i monetar pe timp de un an; se numeste r?ta dobenzii
(d');
b) ca marime absoluti, ca suma tohld care se cuvine
penftu
creditul de o anumitd mdrime, numita masa dobAnzii
(D).
.
$ebii4ila
irln:ri:.J
:i!
ddhanda
acordd credite), sub foma de dobenzi achve.
ln mecanismele piefei monetare bdncile se afl6 in dubli ipostazd: pllitesc dobanzi
(pasive) pentru sumele atrase
$i
incaseazi dobenzi
(active)
de la debitori.
Dobdnda reprezinta pretut creditului
.i
esle pririu:
t i ol i r: : i ;
v2
Raia dobenzi d
Un cost penlru
debilor
Fig. 7.3- I n tc rFe Iatea dobah.i i
.
Doblnda
simple si
d0l ); i nda
coDrPusi
I n pract i ca
bancard se f ol osesc doua mecani sme de
deteminare a dobanzii. Fiecare se aplici in conformitate cu
prevederi l e
cont racrul ui negoci xr I nrf e paf l
i .
a) Dobanda simpli, care consta in aceea cd dobanda se achitA
lunar, semestrial, anual etc, ln acest caz se aplicf, fomula:
D=Sxd' xn,
in care: D
=
masa dobanzii:
S
=
suma imprumutatA
(depusri
in depozit):
d'
=
mfa dobanzii: n
=
timpul in ani.
De exemplu, o sumi de 3.000 de lei, depusa
(sau
imp mutatA) cu 10% pe timp
de
Sase
luni, conduce la o dobandi:
D=3000x 10a/ a
x
Y2= r50l ei .
b.) Dobenda compusi bazatd pe capitalizarea dobanzii. Aceasta inseamnd ca
dobanda aferenti perioadei
to tl se capitalizeaza (se
adaugi sumei initiale) astfel
ca aduce la randu-i dobendA in ilrte alul tr t,
$.a.m.d.
in acest caz:
D
=
S, So in carci Sr - suma finali
(fructiiicatd)
So suma iniliala
S,
=
So
(1
+ d')", in care: d' rata dobanzii
n
-
timpul in ani
(sau
fractiuni de an)
in consecinld, dobanda reprezintd:
D= So( 1 +d' ) "- so=so
t ( l
+d' ) ' 1l
De exemplu:
Se acordi un credit de 5.000 Iei pe doi ani, pe pdncipiDl
dobanzii compuse, cu
o rati a dobanzii de 107..
D
=
5000
(l
+ 0,1f
- 1l
=
5000
x
0,21
=
1050 lei care se plate$te (achiri)
i nl egral l a expi f area cont ract ul ui rdoi
ani /
in analiza dobinzii, o importatti deosebitd prezinta
rata dobanzii. Ea este mai
iffai un pret: pretul plidt penhu
a folosi 100 de unil4ti monetare pe timp de un an.
>
CapitohtlT 93
iirelul ratei dobenzii dcpindc de numeroase imprejuriri: raportul dinfte cererea
$i
aerta de credit, riscnl plasamentului, starea conjuncturii economice, rata inflatiei
$.a.
Relatia dintre rata dobanzii
ti
rata inflaliei induce in mod necesar distinctia dintre
hbanda nominali
(d'n),
cea care este afi$atd la sediul
qi pe site ul de intemet al
.jcirei banci
Si
dobenda reali
(d'r)
care elimini influenfa inflaliei, astfel cli intr-o
rimd aproximatie:
d' r
=
d' n i ' ,
I care: i'
-
rala inflatiei
De exemplu, dacii preluile crcsc anual cu 67r, unei rate nominale a dobenzii de
l.: ii corespunde o mtd rcala a dobanzii de 2.837.. Aceasta inseamnd ci daci se
brmeazd un depozit de 10.000 lei cu o ratd a dobanzii de 97,, iar rata ilflaliei este
;tt. dupd un an se obline o sume de:
S0+(S0
x
d' x n)
=
10. 000 +
(10. 000: 0, 09
x
1)
=
10. 900 l ei .
Datoritd cretterij
preturilor,
suma non nal6 de 10.900 lei are o valoare realA de
0.283, in sensul ci echivaleaza cu 10.283 lei de la inccputul perioadei. adicdi
Valoarea reala
=
10.900 : 1.06
=
10.283 lei
Nivelul ralei dobinzii influenteazi cconomisirea
$i
investifiile. Daci rata dobanzii
reste, sunt stimlrlate economisilea
Qi
ofefla de dedite; in schimb. cererea de credite se
educe, ceea ce
poate
si conduci la o feducere in viitor a ratei dobanzii. Deciziile si
Etiunile agenlilor economici, ca debitori
$i
creditori, se orienteazd in spcial in funclie
b dobanda reali, afacerile fiind cu atat mai
prospere cu cat inflata este mai rcdusi.
inlr-o economie, nivelul rafei dobanzii este, de reguli,
pozitiv, deoarece banii
,rezenti
(ca
$i
bunurile
prezente) sunt mai valorosi decat banii viilod.
.
Dobanda
-
suma de bari plftita
de debi t or credi t orul i pent ru
folosirea capitalului sau.
.
Rata dobenzii - suma
plitita
de debi t or pcnt ru 100 de uni t dt j
monetare luate cu imprumut pe timp
de un an.
.
Dobenda
pasi vd
-
suma (sau
procentul) phtiti de banca depunitorilo..
.
Dobenda act i vi suma (sau
procent ul ) i ncasat i de banca de l a
debitori. debitori.
.
Rat a real i a dobanzi i - rat a
noninala
(afi$ata)
a dobenzii djminuatd
\ I I NI GI -OSAI I
ru rctx inflariei.
?
.)
I -l r
, rl {uxi ARi 1' ! t \ ' ! i {i I
ri
it P
j
!.x
{',t tiL r\
{'il}i{,;li i'INTET,oR
PI {{] Bl , t *{t ,
Dl l RFt z{)r, i ' & [
r
Care sunt imprejurlrile care
favorizeaztr aparifia dobanzii?
.:
Ce semnificalie economidi are mta
dobanzii in economie?
. .
I n ce const i pri nci pi ul
dobanzi i
compuse?
_
Ce raport existd intre rata reald
qi
rata nominald a dobanzii?
"
Dobenda ln dubla ipostazS: venit
qi
cost.
,
Relalia dinhe cererea
fi
ofefia de
credite ln Romenia.
,
Semnificafia capitalizarii doberzii.
.
Suma de 5.000 lei depusA cu l07o
pe principiul dobenzii compuse a adus
o sumi f i nal d de 6. 655 l ei . Rezul t a cd
termenul pentru
carc a fost depusd a fost
de:
a) 2 anii
b) 3 ani;
c) 5 ani ;
d) a, b, c false.
Rdspuns: b, 3 ani
.
Pentru un credii conlractat pe fiei
luni cu rata dobanzii de 16./0 s a plilit o
dobend:i de 800 lei. Mirimea creditului
a fost de: a) 10.000 lei; b) 15.000 lei; c)
20. 000 l ei ; d) 18. 000 l ei .
Rispuns: c, 20.000 lei
TEXT TEMATIC
"Echilibrul
monetar are loc atunci cand cercrea de bani egaleazA olefta de
bani. Rata dobenzii opereazd in aceea1i manied (ca
orice altprcl), inlunc.tb
de cercrca
9i
de oferla de bani... Echilibrul monetar arc loc atunci cend rata
dobenzii este stabiliE asffel incet cererea de bani egaleaze obrta..."
Rihad G. L;pser, K. Alec Chrystal, Economia pozitil'd
ATA
\PITALURILOR
fn
strensa legatura cu piala bunudlor.
Lcu
pia{a
monetara
$i
cu
procesele
,stitionale din economie, existl
$i
:tioneazd piala capitalurilor. Pe
6ti piata se efectueazd tranzaciii cu
.i de valoare sau active financiare
(in
special acliuni
fi
obligaliuni). Paflicipantii
emitenlii
$i
posesorii
de titlud de valoarc, pe de o pafie,
$i
delindtorii de capital
rsc,
pe de alti pa e. Primii sunt vanzdtori, iar ceilalli, agenli ai cererii. In
16ria, formarea
$i
dezvoltarea pielei capitalurilor au rcprezentat componente
4iale
ale procesului de a$ezare a sistemului economic pe principiile economiei
)iata. Cdutarea unor plasamente bune
pentru resursele bdne$ti
qi
nevoia de a
!|a mobilizarea resulselor financiare penhu a flnanla diferite
proiecte de afaceri
mpus constituirea
$i
funcfionarea
pielei capitalurilor in sistemul de piefe reale.
in vrma stutlieii acestui capitol wli
fr
in ntuurd:
.
sd
Jhceli
disnnqie tute acli ni
$i
obli-
galiuni, precum qi
importanla acestora;
'
sd analizali rolul, mecanismele
si
modul de o
funclio
a ale celor dou'i
fotme
ale
pielei
capitaLurilor
(financiare):
piala primard
ti
piala
securulard;
.
sd inlelegeli rolul bursei tu valori;
'
sd interprctali informatii economi.e
pentru
a estima sensul de mi;care a
cursului titluilar de wloare, in
funclie
de
pincipalii
factori
care iI detetmind.
:J:,ftta capitaIuriloi
,4. Ce sunt aetiunile si ohligatiunile i
In economia de piaF, principalele
societi{i comerciale, mai
ales cele de dimensiuni mari, sunt organizate ca societi{ pe
acliuni. Capitalul unor asemenea ftme se constituie pdn aportul
unor pe$oare fizice
$i
persoane
juridice
(societdti,
asociatii.
organizalii etc.) denumite generic
actionari. Sub incidenta
concurenlei, a progresului tehnic
$i
a amplificArii rolului
cercetirii
$tiinlilice
sporcqte mfuimea capitdului ninim necesar
pentru a fonda o societate comerciali viabili. Cu greu un
asemenea capital poate fi asigurat de o silguri persoand care si fondeze o firmd
mare. in plus, probabil cd nici nu dore;te sd-$i asume singurd riscul unei asemenea
alaceri, De aceea apare necesitatea, dar
Si
interesul atragerii mai multor investitori
la crearea intreprinderilor moderne.
. Actiunca. titkr
pafrimoni{l
. P ncipaletre
societtti
comerci al e
sunt organrzate
ca societiti
pe
acfirni.
Ca expresie a
participdrii
la capitalul social al
frrmei
tol8tituite ca societate
pe
acliuni,
frecare
proprietar
acliotar
pinzsk
Lauunir de actiuni
propo4jglll
cu capitalul subscris.
Actiunea este un titlu de valoare care atstd calitatea de proprietar a
detinitorului ei asupn unei fracliuni
(pdr.ti)
din capitalul social aI firmei, respectiv
din valoarea firmei.
Ca document, acfiunea a apArut ca un inscis care confinea anumite date de
identificare:
numele firmei emitente:
data emiteriil
-
numdrul de identificare aI titlului
(asociat
fiecdrei acfiuni);
- valoarea nominald suma inscris:i pe tidu, reprezentand o fractiune din capitalul
social al fimei;
-
semnal ura
per<oanei aut ori zat e di n pt u1ea f i rmei emi t enl e:
- elementele de securitate, care au menirca de a inpiedica falsificarea documentului.
Unele acfiuni au insffis pe ele
$i
numele posesorului. Ele se
numesc acfiuni nominative. Daca acesta doreste sd vandi
acfiunea, tranzacfia
$i
numele noului defindtor trebuie
consemnate intr-un registru special al firmei. Majoritatea
acfiunilor sunt,,la purtito
',
adici nu au inscris pe
ele numele
posesomlui;
drephrrile pe care le confed revh de{initorilor lor,
indiferent de identitatea acestora.
in prezent, majodtatea covar$itoare a actiunilor sunt
virtuale, iar evidenta
$i
mi$carea lor ln ulma hanzactiilor se
realizeazd electronic,
prin
firme, de reguld private, specializate
l n evi denl a
si
gest i onarea
regi st rul ui act i onari l or de l a
societltile pe actiuni.
. Actiuni
nomi Dat i ve,
actiuni
..h
purfitor"
)'
-,
. ' , i t : r; , r"
i
t :
-A.ctiunea
conferd detinitorului drpturi sociale
!i
drepturi
patrimoniale,
Drepturil sociale sunt:
-
dreptul de a fi infomat in legi$ra cu situatia econonico financiafi a firmei;
-
dreptul de a pafticipa la adunarea generald
a aclionarilor
li
la alegerea consiliului
c administralie;
-
dreptul de a participa la administrarea firmei
ti
la contrllul
gestiunii
acesteia.
Drepturile
patrimoniale
sunt:
dreptul de a
$i
insuqi o parte din profitul socictdtii sub forma de dividcnd;
dreptul de a oblinc o parfc din capitalul fiImei, in cazul cand aceasta este lichidati;
-
i n unel e cazuri , suport i acoperi rea pi erderi l or at unci cend i nt repri nderea
alizeazii o activitate necorespunzitoare.
Exercitarea drepturilor sociale de cAffe actionar se rcalizeaza
prin paniciparca
la
|area hotirafilor adoptate prin
mecaDjsmul votului. numirul de voturi al fiecaruia
ind
propo4ional
cu numArul actiudlor pe care le define. Hotirarile aclionarilor se
krpli in adunarca gcncrali a aclonarilor (ordinail sau extraordinari), iar convocarca
e(e rcglementati de lege.
L
, r , , - 1 i i . r i t i l i l : i : i
Preiedintele consiliului de administralie al SC OLrcHM SA Remnicu. Vabea. cu sedirl ln
Rannicu Vabea, Str. Uzinei nr. 1, convoacs adunarea generah ordinara a actionadlor la dala de 27
+ritie
2006, ora 1 1:00, la sediul societslii, penbu toli acdonarii inscrisi in Registrul actionsrilor la
Celsiiul zilei de 20 aprilie 2006.
Ordinea ale zi este ulmnioarca:
1. ADrobarea situatiilor financiarc ?nroale la 31.12.2005.
2. Aprobarea raportului anual. lntocmit in confonnitalc cu alt. 227, alin. 4, din Legea 2972004
Fnind
piata de capital;
3. Apmbarea descarcarii de gestiune a administratorilor penhu activiiarea desfdturata in
xercrdul linanLiar 200s.
4. Aprobarea bugelului de venituri
ti
cheltuieli. precum
$
a pmgranului de investitii, pen[]l
mi 2006:
5. Aprobarea creiterii salariaLe a dircctorului general al societdtii, incepand cu 01.02.2006:
6. Aprobarea datei de 17.05.2006 ca datd de inregistrare. pentru identiflcarea actionarilor
$upra carora se r{sfteng hottufile adunlrii generale odina.re.
h cazul ln care la data de 27.04.2006 adunaEa generald ordinari ru lirdeplincitc conditiile de
indnire, se rcprogr,rmead la data de 28.0:1.2006. ora 1l:00, in acela$ loc cu aceaii ordine de zi.
Accesul actionarilor indreptAfti sd parlicipe la adunarea generald este pennis prin simpla
6obd
a identitlfii acestora, ficuie in cazul actionarnor persoane fizice, cu ac$l de identitate, iar in
;azul persoanelor
juridice
$i
al actionarilor persoane fizice rcprezentaie, cu imputernicirea dau
persoanei fizice care le rcprezinta. Reprezentarea aclionarilor in adunarea generald se va putea face
i
prin aLte penoane de.at aclionarii. cu excepfia adminisiraiorilof, pe bazi de plosuld speciah,
:onfo]m an. 243, alin. 3. dh ll'sea ff.291D!X4.
Materialele aduse dezbaterii adunarii generale ordinarc a aclionarilor por fi consultate la sediul
ocietitii sau pot fi descircate de pe website-ul socieaii (www.oltchirn.ro
-
secliunea Actionariat
Aduniri generale ale acoonarilor), nrepend cu dala de 12 aprilie 2006.
lnfolmalii suplimeniare se pot obtnr h sediul SC OLTCHIM SA Rarnnicu Valcea sau la
Nmerele de telelbn 0250101.200, int. 3150, 3005, 0744.549.106, lnhe orele 8:00
si
16:00.
98
Piata capitaluihr
Pentru calitatea de
proprietar asupra unei
pirti
din
capitalul sociebtii p actiuni, aclionarul obqne o
parte
din
profitul
net al societitii
pe acFuni numiti dividend. Mdrimea
dividenduluj este hottuAti de adunarea generald a acfionarilor
si
depinde de situalia economico-financiari a firmei
$i
de
sfategia adoptatd il ceea ce priveste utilizarea profitului. Mtuimea dividendelor oblinute
de un acfionar este in funcfie de cota sa de participare la capitalul social al fumei.
.
Actiunea
-
titlu
p.rt monial tu
vcnit vafiabil
.
Dividcnd
-
.
Obligatiunea -
titlu de cftdit
purtritor d
dobandir
(cupon)
.
Obligatiuni
nomi nal i vc,
obligatiuni
, . l a
purl at or"
Deoarece profiturile realizate de fimi diferA de Ia o perioada
la alta. marimea dividendului este si ea variabili. Tocmai de
aceea actiunile sunt titluri cu venit variabil, care in situalii
speciale
poate fi
,si
nlll.
Existd situa{ii cand o societate comerciald sau o administralie publicd
are nevoie
de mijloace banesti care depa$esc posjbilitllfile sale curente, si pentru
o
perioada
relativ lungl urmdre$te obtinerea unei finanFri masive ln alte condifii decat cele
specifice pietei monetare. In aceasti situatie, agentul sau institulia respectivd lanseaza
un imprumut pe piata capitalurilor
prin emisiunea de obligatiuni.
Obligatiunea este un inscris tip care confine:
- numele emitentului:
-
cuponul sau rata cuponului
(exprimatd
ca o cotA
procentualA
din valoarea
nominala ce urmeazA sd fie pldtitd la anumite inlervale delindtorului obligafiunii):
-
scadenfa
-
momentul expifirii imprumutului
$i
al retragerii obligafiunii
(data
la
care ea va fi rdscumptuatd de er tent);
-
valoarea nominali
-
suma inscdsa pe dtlu, pe care delinatorul o acolda sub
formd de imprumut emitentului
si
pe care o va incasa la scadenld;
-
semnStura persoanei autodzate de emitent;
impdmfi speciale, pentru a impiedica falsificarea
(elernente
de secudtate).
Obligaliunea poate fi nominativd, daci este inscris
pe
ea numele definAbrului-
sau
,,1a
purtdtor",
dact nu arc inscds pe ea numele delinitorului
Definltorul unei obligaliuni este numit obligatar. El are
calitatea de creditor f4i de emitent si dreptul de a
primi
un
venif numit dobandi, dar nu are drepturi
qi
responsabili$li
privind activitatea emitentului
(debilorului).
De aceea, obligatiunile sunt titluri de crcdif cu
ynit
cert si
de regula lix. Principalii emitenti de obligatiuni sunt administralile publice locale
(administralia
centrald
li
cele Jocale), iar scopul emitedi este fie acoperirea deficjtulul
bu8etar, fie finantarca unor investilii importante
pentru comunitate.
p ,:-;,u;rol";
a
Sintezi
ACTIUNEA OBLIGATIUNEA
Conlinui Titlu patrimonial Titlu de credit
Calilatea
$i
rolul
detindtorului in
gestiunea emitentului
Coproprietar
i
drept de vot
in adunarea gereralA
Crediror. nu panicip, la gestiune
titularul titlului
Dividende
-
depind de
mirimea plofinllui firmei
qi de cola de participare a
actionarului la capitalul
social al firmei
Dobenzi f erme. pl at i t e l n mod
obligatoriu de emitent sub forma
de definitorul
ritlului
-
nu pdmeste dividende in
cazul in care filma nu
realizeaza profit
-
pierded cand fiIma este
lichidati
Plasament cu dsc redus sau zero:
-
riscul de nera bursare nu existt in
cazul unei garantii de stat;
-
in cazul lichidirii firmei, oeditorii
au pioritate in fala actionffilor.
Durata
Exi st d cat t i mp f i rma
Linitaia, pana la scadenli
,
Capital social - volumul total de
capi t al de care di spune o soci el at e.
Cuprinde: capitalul subsc.is de aclio
n.ui sau asociati la inliintarea societitii.
apo(urilc pc palcurs. titlurilc cmisc
pent ru prof i t uri l e capi t al i zat e
i j i
rczeffelc dctinutc dc socicfatc.
"
Cupon - venit term la care are
drept ul del i ni t orul unei obl i gal i uni
sau al unui inscris financiar: dobanda
ferma obinula de oblig?rtar.
'
Dividend
-
profit (beneficiu)
ret
ce revine pentru o actiune enisar de o
societaie anooimd dc capitalui. Mari
l nea s. r di f eri sl rbst ant i al de l r o
economico fir'anciare ale finnei
$i
a
l
opoduniritii investitiei de capiral.
,,
Active financiare
-
inscrisuri
emi se i n condi t i i l e l egi i
$i
care au
capacitatea potentiala de a aduce venit
pe iermen lung, Cele mai cunoscute
sunt: actiunile, obligatiunile, titludle de
tcnIa,
.
Socictate anonimi (pe
acFuni)
-
societatc al ctuei capital este divizat in
acl i uni
(t i t l rL. i de propri et at e
l i ber
t ransl erabi l e)
$i
i n care asoci at i i
(actiorarii)
sunt responsabili fatli de
angaj ament el e soci et ?i t i i i n l j mi t a
aportului lor la capital. Estc cea mai
cunoscuti lbnna de societate in tfile
dczvoltatc. Ea presupune un numar
minim de aclionad
ii
un capirdl minim
stabilil prin lcgc sau statut.
pcri oadi l a af t a si est e pri nci pal ul
critefiu de npfeciere a pcrtbrmintelor
I'iala capilal rilor
?
.J
.
Ce sunt titlu.ile de valoare?
.
Asemanfui
Si
deosebiri intre acJiuni
$i
obligaliuni.
.
Care sunt factorii de care depinde
mdrimea dividendului?
.
Piata
capi t al uri l or
.
Agentii
economici
purtitori
ai
cererii si ofcrtci
.
Internlediarii
.
Formele pietei
capi t rl uri l or
Piala
primari
a capitaludlor este cea pe carc se vand
!i
nou-emlse.
B. Formele capitalurilor
Piata capitalurilor este spaliul economic tn care se intahesc
$i
se confrunti cererea;i oferta de active financiarc ai caror
purtitod sunt:
emitentii
$i
posesorii de titluri in calitate de vlnz?itori;
-
delindtorii de economii in calitate de cumpdrdtod.
Pi nt a capi t al uri l or se const i t ui e deci di n ansambl ul
tiilor
c[ active financiare pe termen mediu
qi
lung. opralrror c[ acuve rmancnre pe rcrmen m
Ofe a prcvine de la citeva mari categorii de agenfi economici:
-
statul
$i
colectivititil locale
- care au nevoie de finantiri pe termen mediu si
lung pentru susfinerea cheltuielilor lor
$i
acoperirea deficitului bugetar;
- societeule comerciale
private;
- firmele de stat
-
care au ncvoie de finanlarea investifiilor in diferite sectoare
economice
(energie,
transpotui, servicii comunale, industie aerospafiab s.a.);
- bincile
{i
societif financiare.
Cererea provine de la cei care economisesc: agentii economici care dispun de
economii persoane fizice sau
juridice
-
$i
doresc sd le fuuctifice sub formi de
plasament (investitii)
financiare, pdn achizitionarea de titluri.
Pe piata capitalurilor, indlnirea definitorilor de titlud cu
delinitorii de capital binesc (economii)
nu se realizeazd in
mod direct, ci prin intemediul bancilor, al agentilor de schimb
$i
al nltor institutii linanciare.
Deqi, la fel ca in cazul oridrci alte
piele, pelurile sunt
$i
aici
determhate, in uhimi instan6 de raportul dinlrc cerere
si
ofella-
formarea lor este sensibil diferita in cazul tidurilor nou-emise.
respectiv al celor caie nu se mai afla la primul
act de vanzare
cumpirare.
Piata capitalurilor are doui forme:
-
piala primard;
-
piafa secundari.
i Nl Rnl r,\Rr PIN' r' Ru
VBRII.'ICARIJA
CUNOSTINTI]LOR
&
il"-?lrll.,,
t-E
.
Suntefi
posesorul
unor economii pc
care dorit sa le plasati
in tiduri pe temen
lung. Preierati plasamentul
in acliuni sau
in obligaliuni? De ce!
pi etei
cumpirtr titluri
Pc aceasta pial,, purtdtorii
ofertei sunt emitenfi dc tiduri
-
in
Elitate de vanzitori
,
iar
purtAtorii
cererii sunt possorii
de
Nonomii -
in calitate de cump:irafori
-,
care devin practic
investitori. Iltahirea lor
$i
derularea operalunilor specifice se
ralizedzd
prin
intermediul brlncikr si a SVM
(Societate
de Valori
Mobilia.e).
Specific acestei piete este faptul cA
pretul
titlurilor
-
numit curs
-
este egal cu
raloarea lor nominaltr (suma
inscdsA pe dtlu)
$i
este Dn prel felm. Cu alte cuvinte,
el nu se negociazi
fi
nu se modifici pe durata emisiunii. Schernatic. mecanismul
. l ' : i rt i ci pandi
.
Cursul
(; l l uri l or (pre1ul . i
pret ei pf i m. rre
se prezi nt a i n f rguLr 8. 1.
fransfenr dc rc$rsc btncl ri t.
i;;l;;ii&iid;;
i
l Dnsf eddei i r l u ci t e
'--r,;+;in a.-";;n;ii-
--- -
Fi5.8.1. Piala pritndfi a rapitalurilor
Piala secundari a capitalurilor este cea pe care se vand
$i
se cumpAri dtluri
erue anterior.
Pe piala
secundard.
purtitorii
ofertei sunt detinitorii de tiduri
nobjliare
(actiuni,
obligatiuni
i.a.).
in ciilitate de vanzdtori, iar
bdnitorii de economii, cumpdritori. Operatiunile de vanzalc
umpArarc se efcctueazi prin agentii de schimb
(numili
si
agcn.ti
.
P:rrlicfu ntii
le bursd). Acestia sunt
prclesionisti
care actionenzri ca rcprezentanti ai unor societali
inarciare
(SVM)
sau ca independcnli
$i
executi ordinele clienilor br. respectand reguli
i uzante clare, f-efme. bine cunoscute,
translerderesurse bnnestr
f
cq
\l'"
l f
Vr
Emiienli
dc Lilluri
Otbrta de
tiiluri spre
.
Transter de resurse bdne
I o.
_.*:
pi.,t. \",;,.'o
':xx|J ".-:h
.,r.
ri;
l
I t
I
Transtcr dc titlui
Flg. 8.2, Mecanitmul pietei cdpitaluribr
-
i
Ban,
l poi e. oj , ,
<Brni
r
f ri mrrrL
--*",
. . i ^-, ,
Of iii .cilrtl ,r^,i-
!
I
vi i i i 4l n
Transl er econom'
ggL]
J.r,'idi
dclin
dc rtluri
Lck e dr
pos(sor I
TmDzaclii <rilturi de tirlui
t 0)
Piata capitalurilor
Principala instihriie din cadrul acestei
piele este buasa de valori. DatorilS impofiantei
deosebite
pe care o are pentru funcfiona.rea economiei, activitatea bursei este controlati
public
si
reglementati stdct prin prevederi legale, diferite insA de Ia
tarA
Ia
lari.
In general, aceste reglementdri se ref-eri la:
-
condifiile ce trebuie indeplinite pentru ca titludle unui emitent sd aibd acces la
bursa:
-
regulile la care se $upun operatorii;
-
genudle de operafiuni
$i
mecanismul regularizarii acestora;
- organismele de conducere
fi
atributiile fiecdruja.
Problema fundamentald a tranzactiilor la bursa este fbrmarea
'
c"' \ "1 hnrsi cr
I
pret ul ui . curi ul ui . au cot at i ei l i l l uri l or. Ace\ t a podre t i : en\ i brl
-
prel l l l
l l l l urrl orl
di f eri r de \ al oarea l of nomi nal . i . f i i nd i nl l uenl al de numero. r
dc ral l r' i rc
I
l act ori cconomi ci )i
ei l raeconomi ci ,
Dintre acestia. un rol semnificativ il au
-
situatia economico-financiarr a firmei emitente
(relafie pozitivi);
-
mrtuirnea veniturilor anterioare aduse de tidu
$i
perspectivele de viitor
(1la.tie pozitiva);
-
rata dobinzii pe piala monetarl (relafie negativi);
- rata inflaliei (relalie pozitivd);
- conjunctura intemi si internationald
(relalie pozitivd);
-
previziunile privind evolu{ia firmei emitente
(relatie pozitjva);
aqteptfuile in ceea ce prive$te evolutia de ansamblu a economiei.
Toli acesti factori determind stabilirea in fiecare moment a unui anumit Bport intre
cerra gi oferta pentru un anumit titlu care, h randul lui, duce la fonnarea unui anumit
curs (pret).
La bursi, tranzacliile se
pot
realiza
prin doue
genuri
de opemtiuni:
- operatiuni la vedere;
operatiuni la termen.
Opratiunile la vedere sunt cele in care cedarea titludlor
de cltre venzitor
$i
plata sumei de c5ffe cumpdrdtor se
rcal:zeazi in momentul incheierii trarzacfiei (sau in cel mult
doua zile lucrdtoare)
$i
la cursul existent
(afi$at).
Opemtiunile In termen sunt cele in care, la momentul incheierii
tranzactiei, se convine a,.jupra componentelor ei nurlir de tiduri.
curs
,
dar execut rea
propriu-zisa a contracnrlui umeaza sa aibd
loc ultedor, la o datd convenitri de pdr.ti, numili zi de lichidare sau
scadenfd; de regula, temenul este de o lund (niciodau mai mare
de hi l ni).
Specific operaliunilor la temen este caracterul lor speculativl
- vanzitorul
(care de rcguli nu deline titlurile in momentul incheierii tranzacliei)
mrzeazd
pe faptul cA pani la scadenla, cursul tiflurilor va scadea, urmand sd le
achizitioneze de
pe piatd la cursul existent
si
sd le cedeze cumpdritorului la cel convenit
(mai
mare)i el esie un speculator,,iL la baisse'(sau,,bear", la BuNa din New YorD:
- cumpirdtorul
(care
de reguld nu dispune de lichidititi in momentul incheierii
tranzacfiei) mizeazd pe faptul cd, pani la scadenld, cursul titlurilor va cre$te, dar -
intrucat le va
pIimi
de h vanzltor la cursul convenil in momentul incheierii tranzacfiei
.
Operatiuni
la ledcrc
.
OperatiuDi
la tcrmen
specul at i v)
)
Cnpitut"l t
.
ird mic)
- urmeaza si rcalizeze uD c&tig din aceasta difercnta: el este speculator
,i
la
rausse" (sau
,,bu11",
la Bursa din New York).
Cel carc intuie*e evolutia reali a cursului va casdga, celilalt vn pierde.
De aceea, se
loale afirma cd obiectul tranzactiilor in cazul ope.atiunilor la termen il constiluie nu
jllurilc
propriu-,,r.e.
ci anticiparile pdvind
e\oluria cursurilor. ln pr.cdc,.
operariunrle
lpeculative imbrac:i o mare varietate de fome si mecanisme concrete, revenindu-le o
troDdere imDo(anti din totalul tranzacliilor bursicre.
in RomAria functioneazir
5i
sisbmi de tranzactionare RASDAQ, ca formd a pielei
recundare, exffabu!'sieae. Este un sistem elecfonic de ffanzactionare a actiunilor. deat
:n 1996. emise de societiti pe aclini care nu sunt admise la Bu$a de Valori Bucuresti-
Docui nenf nr
-
I cri uri l a. i rf t rt i vi t
L\in&bund, tuWebsal attual at tenncndui,
esteco,i.s krutd ceawin$1tdhAnverc, in 1531.
Rurcase inpune cao i ttituleconercisbqi
fnanciafi fi!fitunentald
otiatd cu crearca
burcelo ebL dra(Roj\:tt Exchanse\rn 1551,
tid2l!1Ansk
an,i 1608.
Pe kt 1860, ba che i
;i
negustorii din
Bucwesn v lntbAau la Haaul cu Tei
pentut
a
Ja.e
tunu.tii pe lalu uur inJomati venitz de
h Conttanti.topol
ti
din narile pitale
itr vcolul XVI, propietani de pibndnt care
obl tau renti i.n orc. difl Japmia obivuittu
depo.iteze nnfa tn nalik cenhe conerciab
ti
si o'randii pe bau wnt .loctMent.t de deryjt
nunite
,,fichete
(te
oftZ". Cei erc cunAdruu
a.este titl ri oblircalt dreptul sd priheasca o
a u ritd. cantiktte de orez, de o.nurnitd calitate,
la o .latd prcckafi tn contrcd. Crat deMtoni
c!.estor ndwi le puteau utili.a periodX
Wnnu
oblircrca de nntd, tichzteb d. orez au .lewnit
hAni.id2,alo@e,,acope e" in orex; ele paeau
nizpte in calitate de b.1ni dz hAftie.
Tichetele asigwau proptietailor .]e pdnA$
nl wnit si?ur ei oblineau nchete-bmi
-,
iar
convrcianfilo. o ofeftd sieufide otez" pe
lAngd
de a obtne prolt pk
vanzarca)
tictutelor die te4i lt un pr4 hai i!.litat (dacd
nloarea oreoiui crestea pAnd k sL'alen d).
(Sufsa: Ioan Popa,
,,Bu."rd
", mleclia BuNa,
Bucure$ti 1993)
L____
NI I NI (}I , O91. R
.
Broker
- agent de borsi care
lucleaza ca angajat al unei firme de
brokeraj sau ca irdependent
ti
executi
ordi nel e i n bursa i n cont ul cl i en(i l or
(denumirea
englezeasci, pand
h 1989,
jobber).
Pentru setviciile efecnra@ prime$le
.
Cotare - admiterca, inscrierca unui
titlu la cota bursei pesupune indeplinirea
de ciitrc firma emitenli a anumitor condilii
de performanli
economico-financiard.
Filarea cursurilor in cadrul unei sedhre a
buser.
.
,,Hot
money"
- ,.capit
uri fierbinti".
posesor
la altul, dintr-un loc in altul, cu
mare rapiditatc, in cdufarea Lulor plasa-
mcnie cet mai avantajoaie
$i
a minimizdrii
riscurilor, ilt special in conditii de crizi.
.
Indicele Dor
Jones - indicele Busei
din New York, calculat ca medie a valodi
aciiunilor emise de 30 cele mai mari
companii americane ffanzaclionate la
Bu$a de Valori din New Yo* si publicat
de lmna Dow Jones & Co. A fost constitrit
in anDl 1884.
o
Indicele Nikkei
-
indicele Bursei
din Tokio.
"
Crah buNier
'
pr.tbuSirea
bnrsca
Si
cumulativi a titlurilor cotate Ia brmi.
j'pgr*i:3::t"r'I"
:1':_T. * I_Tl
I'iatu copitahr;fu1
)
i\TRBts,\Rr l,tt\'r'RU
VERIIIICAI{U-i\
CUNOSTI NTALOR
. Pri n ce se deosebesc cel e douA
lbnne ale
pietei
capitalurilor?
.
Comparaf i pi af a secundar: i a
capi t al uri l or cu cea monet ari di n
ulm:itoarcle perspective:
- obiectul tranzacliilor;
- agelllll;
-
prclul.
. Cum evol ueazi cursul pe pi at a
secundara daci rata dobanzii scade?
. Cum i nf l uent eazd conj unst ura
economi ci si cl i mat ul soci al -pol i t i c
evolufia cursulri de pe piata secundara?
. Cand ca$tigi cumpirAtorul intr o
t ranzacl i e bursi er: i , , l a t ermen"? Dar
vanzi t orul ? de unde provi l e
ca$dgu1
cumpiritorului?
Probleme rezolvate
.
DacA rata dobanzii creqte, in mod
normal . cursul t i t l uri l or de pe pi at a
financiari secundara:
a) cre$te;
b) scade;
c) nu este intluenlat de evolulia ratei
dobanzii.
Argumentar:
Daci i cel el al t e col rdi t i i ri man
neschimbate, creqterea ratei dobinzii va
genera
reducerea cereri i de t i t l uri ,
deoarece depozitele bancare devin rnai
prof i t abi l e pri n
dobanzi l e pe care I e
aduc. Ca urmare, uni i del i nat ori de
economii vor prefqa sd le ftuctifice prin
depozite bancare in locul plasamentului
i n act i ve f i nanci are. Deci , pot enf i al ,
cererea de titlu de valoare va scidea.
in acelasi timp, esfe posibil ca o parte
dintre definAtorii de titluri si preiere
transformarea 1or in lichiditali, pentru a
l e f ruct i f i ca sub f ormi de depozi t e
bancare, Deci ofefia de titluri va creste.
i n concl uzi e, crest erea t at ei
dobanzii va
genera
cresterca ofertei de
titluri
Si
sciderea cererii de titluri, ceea
ce se va rellecta in sciderea cursurilor
(pretudlor)
acestom.
Rdspuns: b.
.
O obligatiune aduce un venit anual
fix
(V)
de l,+0 u.n1.
Cirre este in mod nomal cursul ei (C)
pe piala secundard, in conditiile in care
rata dobanzii
(d')
esre de 10%?
Rezohare:
Teoretic, cursul unui titlu (C)
este dat
de venitul pe care il aduce sub formi de
di vi dend sau cupon (V)
capi t al i zat l a
dobanda zilei (d'):
cursur
1c)
=
I!!1!$49149!i!11!,,1e6
procentul
dobanzii (d
)
Deci
C
=
140 / 0, 10 sau 140
x
100 / l 0
=
L400 u. m.
Rdspuns: C=1. 400u. m.
)
Capitolnl S
I U5
PR0BLE}I I
D[ RIZOLViTI
.
O institufie bancarl de(ine 400 de
obligaliuni publice, care aduc trimestrial un
.upon de l0 Iei fiecare. Rata dobanzii
practicata pe piatA este de 207.. Aceas6
bancA i nt enl i oneazd si negoci eze
$i
sd
randi obligatiunile penffu ci are nevoie
de lichidita!.
Care este prelul minim unitar dc ofefid
la care banca lanseazi aceste titluri pe
piala secrndarzl?
.
Cuponul unei obl i gat i uni (V) est e
egal cu 50 lei, iar rata anuald a dobanzii
id')
este de l0'/,.
Determinati prclul (cursul)
obliga'
iiunii
(C).
Ce prel va avea obligafiunea dacd rata
dobinzii cre$te la 207.?
C. Rolul bursei de valori
Bursa este o institufie spccifica economiei de
piati.
S-a apreciat ci bursa ar fi
..sancturrul" capitalismului.
Ceea ce ii este specific este in primul rind iaptul cd franzactiile cu active financiarc
se desfAsoara iD mod organizat, in conditii de libera concurenld
$i
transparenF,
fiind supravegheate de autoridtile publice. Toate
pietele sunt supravegheate de
autoritili publice sub aspectul respectarii reglemcntdrilor legale, dar bursei i se acordd
o atenlie speciali datoritl fluiditifii operaiunilor
$i
a impactului economico-social
pe care le arc.
Functionarea bursir
.
Det i ne[ suma de 10. 000 l ei
di sponi bi l a dmp de un an. Avel i
urmAtoarele
posibilitdli
de plasament:
a) depozit bancar, d'
=
l07o;
b) achizilia a zece obligafiuni de stat,
curs
=
1.000 lei; cupon semestial 45 leit
este posibila creqterea cursului cu 67a
pesie un an;
c) achizilia a 100 de actiuni emise de
f i rma X; di vi dend probabi l (pe
baza
anticipdrilor consiliului de administrafie
$i
ale analigtilor financiari) 12 lei,/ac!iu]Ie.
Care este, dupd criteriile dumnea-
voasfid de valoare, solutia
(soluiile)
cea
mai bunS de plasament? Argumentafi.
inainte de sedinta bursierd in timpul$edintti Dupd
rdi4n
Se foflneaza ofefts
din ordinele date de
vinzitori de active financiare
adnise care au nevoie de
lichiditdti
cotarea titlurilof
.
Publicarea cursurilor
zilei
.
Operare in registrul
.
Achitarea sumelor
ai
tansferul titlurilor
Se fomeazi cererea
din odinele dnte de
cunparatori de titluri
nobiliare detindtori
de iiciriditili
t 06
tsiata capitularilor
Bursa de valori
joaci
un rol important deoarece constituie unul dinlre cir itele de
finantare a activitat or economice. ahturi de bancile comerciale si de bugetul public.
in
uldmi instanti, bursa est o modalitate de a atrage economiile
,
surplusul de
disponibilitdti banesti si de a le orienta cdtre solicitantii de capitaluri pentm invsstitii.
.
Rur:sa csae
piata
rcali
(nre
se ap*rpie de
mode!ul pictri
pcrl?rcte
.
Trrnsforfiare|
rapi da a
cl rpi l rl du;
dintr-o formi
iir alta
.
Trarrsfcrareir
crpi t xl ul ui
Priu modul de formarc a cursului si de informare a celor
care economisesc
$i
detin titlud, prin
mecanismul incheierii
tranzacliilor, bursa este foma de pialA
rcala care se apropie
cel mai mul1 de modelul pietei cu concurenli perfectA.
Bursa de val ori asi gurd t ransf ormara operat i vA.
intr-un termen scurl, a capitalului binesc in capitalul ral (si
inve$), mobilizarea mpida a unor importante resurse pentru
activitatea de investitii. Din contri, operatiunjle speculative
submineirzi investiliile reale; ele sustrag economiei reale
impoflante capitaluri baneiti, care se constituie in
.,bani
fierbinti-
sau
,,capitaluri
speculative". Prin impactul psihologic pe
care il
creeazd asupra operatiunilor la vedere, operaliunile speculalive
pot influenta evolufia cursudlor si alte efecte negative asupm vietii
Bursa este o piate
indispensabili pentru
transfrarea unor capitrluri individuale
de la o socitate pe
actiuni la alta sau dintr-o tard in alta,
De pildd,
dacd crgental ercnomic X detine sub.fomii de scliuni u capitat d.
100.000 u.m. la
rtma
A si dore;te sii
$i
plase.e
capitalul la
lirma
B, podte
rcali.a
acest lucru prin
intemediul bursei: ri de adiunile pe
care le detine, iar cu c&pitdl l
bdnesc obtinut cumpdrd actiuni ld
frrma
B, carc
prcaintd pentru
el interes spont.
. l | arori zei rzi
Bursa favorizeazi procesul
de concentrare
a
puterii
economi ce, cont rol ul asupra unor soci et i t i pe
act i uni
col -t t ' {rl rxt {-r
. .
I
asi gurdndu-se pri n det i nerca pachel ul ui
acl i uni l or de con-
rxpro: l : l pt rrr"r
I
t rot . Pri n pacherul de conrrol csl e desemnat num, l rul
t \ i rL
ec' ' nomi ce
J
p. o". nt ol )
mi ni m de acl i uni care i i asi gurd det i nat orul ui
.
Rarolnetau
posibilitatea
de a dispune de majoritatea voturilor in adunarea
genenli r acfionarilor, deci posibilitatea practicd
de a desenma
: ' """' l
' 1' '
i
con. rl i Lrl de admi ni \ n re. Acea\ (a
ce
reat i / eal ; i i e pri n
achi , / i ri l
dc rlolutia.
I
treptate, de catre un agent economic, ale titlurilor unei anumite
iioniuncturii
I
fi.-",
"u..
sunf ofe te spre vanzare de diferiti detindtori. fie
rapid, prin
operatiunea numita
,,ofertd
publicd
de cumpdrare',.
Bursa este totodati un barometru xtrem de snsibil al stirii economiei.
volumul ffanzactiilor si evolutia cursurilor reactionAnd blusc. uneori cu anticioatie.
l a modi f i carea conj uncruri i ecr, nomi ce. i a al rof t enomene soci rl -pol i t i ce. AJe; eori .
scaderea brusci a cursurilor este semnalul unei crize. dupi cum cresterea lor este
anticiparea unui reviriment.
)
capitolul 8
N'ITNTGLOSAR
$;
itrnnolnt elurnu
i /
vERu' rcAREA
o
cUNO$TTNTELOR
.
in ce constd rolul bursei de valori?
.
De ce capitaludle speculative submi-
neaza procesul investilional?
.
Ce imprejurdri
pol genera un crah
bursier?
-
pe temen mediu, intle unu
$i
zece
ani ;
-
pe ternen lung, peste zece ani,
Randamentul unei obligafiuni
(R)
R
= !l!91x
loo
Curs
.,,Joia
neagral'
-
ziua de 24 oc-
tombrie 1929, cand cursllrile s-au
pfi-
butit la Bursa din New York
$i
13 mili-
oane de [duri au fost
,,aruncate"
pe piafi-
Acesta a fost
,,semnalul"
marii crize
di n 1929 1933.
.
,,Lunea
neagrit'
-
ziua de 19 oc-
t ombde 1987, cend Bursa di n New
York a suferit o
pribusire asernintrtoare
celei din 1929
(care insa nu a mai fbst
urmatd de o crizA Ia fel de amplA),
antrenand
si
celelalte burse din lume,
cu exceplia celor din Extremul Orient.
.
NYSE
-
abreviere pentru New
York St ock Exchange, pri nci pal a
bulsa din New York.
.
Explicati rolul bursei in concentarea
atributelor decizionale din cadrul unei
socieldfi
pe actiuni.
.
Piala financiad, in special bursa,
poate influenfa gradul de ocupare a fo4ei
de muncd? Argumentafi-vi: rdspunsul.
.
Ofe i pubtca de cumpirare
-
procedLrd prin care o societate propune
in mod public aclioDarjlor aftei societali
-
pe care ea doreqte sA o contrcleze
sa cumpere acliuni la un prc! slrperior
cusului la vedere, astfel incet sa devind
actionar majodtar.
.
Randamentul unui titlu -
crileriu
de apreciere a eficientei unui plasa-
ment in titlud.
.
Randamentul unei actiuni se
calculeaza dupl relaf ia:
Dividend
x
100
'-
Cursul actiunii
.
Titluri de stal -
instrumente de
datorie emise
$i
garantate de stat. Pot fl:
-
pe termen scurf, sub un an, numlte
bonud de tezaur;
Piofu capitalutilor
PIATA MUNCII
l \ f unca
esre o conJi t i e
gcneral a a
lYlodciirei Jt:ti\ imti. In economie.
pent ru cea mat mare part e a acesror
activitiiti, facforul munci se asiguri
pnn
intemediLrl
pietei. Munca forme^z i obiectul
cererii si ofertei numai atunci cand este salariati. Piala muncii relevd rehFile dintre
purtitorii cererii
Fi
olertei de munci realizate
potrivit reglementdrilor existente'
prin care se stabilesc
(negociazd) condiliile d angajare
Si
merimea sala ilor
care se cotsemnazA intl-un act olicial denumit
generic contract de munci'
incheierea unui contracl dc munc:i atestd. cel
pulin la momentul respcctiv, o aDumiti
concordaltA de intcrese intre pu(Atodi cererii
9i
ai ofeftei de munci, exprimate in
mod liber de ei
qj in iome specifice.
Pcntru
piata muncii, modul de a funcfiona diferi. sub numeroase aspecte' de la
lar6 la
1ar:i,
in functie de reglcmentdrile nalionale sau zonale care trebuie respectate,
de tradilii, de specificul activilitlor realizate cu munca salariatd etc De aceea'
piata muncii nu trebuie considerati nici lnici si nici unitard' ci trebuie analizatd
. r
i nrerprerara i n f unrl re de l oc. l i mp. acl i \ i t al e el c.
l nl ei egerer earact eri t t i ci l or si f uncl i , ' nani
pi el ei munci i pf e-uprrne \ i l rnl l i ' / rm:
A. CERERNA
$I
OFERTA
DE MUNCA
B. FENOMENE NOI
PE PIATA MUNCII
C. SALARIUL
D, CONTRACTUL DE MUNCA
Studiind aceLstd temd, veli a|'ea
posihilitatea sd:
.
intelegeti modul in care eristd
li
f unt t i o
eazai
pi dl a munci i ,
pent ru . l
putea dcliona in mocl co cret;
.
ctuloasteti tendinlele sLhi bdrilor
pe
piata mmcii de cere trebuie sd tineli sedml,
ce este salariul
ti
care este evolulia sa;
.
canoatteli semfiificalia contrac'
tului de muncd
$i
a relaliiLor pe care
acest a l e i mpl i cd
pent ru purf i t ori i
cercrii
$i
ai ofertei de nuncdin Romdnia.
.
Sc linde si se
cunpiri munca,
nu omul
.
Ccrerea qi
oferta de munci
dile.i de nece-
sarrrl de munci
in societat si de
munca pe ca|e
populatia
unei
tiri o
poat
oopune ca
mlrime si
structura
.
(lererea
si
olrta de munrir
zeazi prin
di versi f af c
.
Cererea dc
munci are
caracter derivaf
din ftrerea pentru
alte bunuri, iar
olerta de nruncl
dcriri in rclc din
urmi dirr pr'ocese
de natura
demograficd
A. Cererea si oferta de rnunci
Ceea ce se cere
qi
se oferi pe piafa
muncii sau, altfel spus.
obiectlrl acestei pieie
il formeaza munca, fapt care implici in
mod direct omul. Desigur, omul este mai mult decat o marfi.
Pe piaf6
nu omul este acela care se cumpard gi
se vinde, ci
munca etectiva,
Precizhm cA cererea de munci este diferitd de nevoia de
munci existenld in economia unei (iri
sau intr-o activitate
anume, aga cum ofefla de munci difer:i de munca pe
carc o
poate presta populatia
unei
lAri
sau anumite segmenie ale sale.
Muncile din activitAtile casnice, cele realizate de studenli, militari
in termetr si alti nesalariati lru fac obiectul cercrii qi
ofel1ei.
De aici rezulti c:i ceea ce se cere si se oferd pe
aceasta
piali
nu este muncd in general, ci, de fiecare datd, o munci
anume (croitor,
electrician, electronist, chimist etc.). Si pentru
cd munca nu este toata de acela$i fel, nu este omogen6, vor
exista atatea pieF cate felud de munci se realizeazi sub formA
salariald. Evident, aceste piele pot
evolua intr o perioadd
date
lbarte difedt una de alfa.
Cererea qi
oferta de muncd nu sunt determinate direct
de
piata
muncii. Cererea deriva din nevoia de bunuri care se
pot
obtine recurgend la mullcA salariati. Oferta de muncli are
la bazl procese
demografice. care condilioneazd
dinamica
populatiei; generatiile
de tined nu se nasc pentru
ci pirintii
lor ar avea in vedere faptul ci. peste un numdr destL de mare
de ani dupi na$tere, ei ar putea deveni salariati.
Conditia esentialtr pentru
funclionarea normald a pielei
muncl este transparenla. Desigur, in
tam
noastri s-au facut
progrese
mari pentru
a face cunoscutd nevoia (cererea)
de
munca salariati (locurile
de muncA disponibile,
modul de
ocupare a acestora, firmele la care acestea existd, conditiile de
muncd si de sal ari zare et c, ), precum
Si
of ert a de munca
de munca sunt confidenliale.
Multimea reglementdrilor legale existente pe piata muncii.
mai mult sau mai pulin contradictorii, multimea condi{ionarilor
adoptate ln diferite activitlli sau de fitme privind
incadrarea
in munce, scara de salarizare, desfacerea confiacte]or de munci
etc- limiteazd si altereazd concurenta dintre purtabdi
cererii
(identificarea
celor in cdutarea unui loc de munci, aptitudinile, pregdtirea
si
exigentele lor etc.). in acest sens, existi Agentia Nationald pentru
O;parea si
Formarea Fortpi de Muncd ale c:irei filiale au inpAnzit tara, iar publicitatea
cle toate
felurile are un rol deosebit de important. Transparenta ca preocupare
r:imene fusd.
inhucAt se acordd locuri de muncA pe
criterii care nu
lin
de
piata
muncii, sunt fucate
concursuri penEu ocuparea diferitelof locud de munci. dilerite clauze ale contractului
.
Caraclcrul
concurcntial i
pietei
muncii arc
teBdinfa si se
)
Capitolal 9
si
ai olertei de muncl1 indepdfieaza
$i
diminueazd spontmeitatca funcfiondrii liberc
a pietei muncii, o indeparleazd de obiinuintele concurentei
pe alte piele. Impotriva
acestei caractedstici care afecteaz:i cererea si oferta de munca s-a dezvoltat o amph
mj $care de deregl ement are,
pent ru a reveni 1a val enl el e
concurenliale benefice ale
pielei muncii.
Piata muncii poate funcfiona normal daci urmitoarele
conditii, larg recunoscutc ca viabile sunt rcspectate in lnod
adecvat :
-
asigurarca nefugrddita a dreptului la munca;
pietei murcii dc
no. mal i t at e
i mpl i cA n
mi ni mum de
conditii interzicerea muncii fo4ate;
asigurarea disciplinei in nuncS;
asigurarea protecliei in munc6;
respectarea dreptului la odihne
si
refacerea capacitdlii de muncd;
perfeclionarea pregiti i
$i
reconversia prot-esionald:
respectarea libertdtii de asociere in sindicate, potrivit legii;
respectarea dreptului la grevd.
O
particularilate este si faptul ci atal cererea, cet
Si
oferta
de munci nu au mobi l i t at e
pcrf ect i . Se apreci azi ci
mobilitatea ofertei este evident mai redusa
penru cd oamenil
nu-si schimbi cu usurinti munca, firma si localitatea in care
lucreazS, se ataseazi de mediul economico-social, chiar daci
uneori nu beneficiazi de avantaje economice, nu dispun de o
blrna informarc asupra locurilor de munca disponibile, au
lanse
minime de ocupare a postudtor disponibile etc. In general, persoa[ele in vars6;i
femeile au o mobilitate mai redusd fald de ceilalfi
purtitori ai ofertei de muncd.
Exista insa
$i
factori care diminueaz:l mobilitatea cererii de muncd,
penfu
cd aceasta
presupune del ocal i zarea uni t dl i l or economi ce sau a acl i vi t dl i l or exi st ent e sau
amplasarea celor noi, ceea ce inseamnd investifii apreciabile care trebuie corelate
cu volumul
pielei, apropjerea de factorii de producfie, de piafa de desfacere, costurile
de transport etc,
Cererea si oferla de munca mai au si
alte caracferistici:
a) se formeazi in timp indelungat. Oferta de muncd
presupune timp pentru
cre$terea si pregatirea noilor generatii de oameni. Potrivit dreptului muncii din
Romania, argajarea in munci este permisi numai celor in varsid de peste 15 ani.
Cat pdve$te cererea de muncA, pentm ca este derivati din cererea de alte bunud,
implica extinderea unitifilor ecollo]nice existente
$i
apari(ia altora noi, ceea ce
genereazl investitii prin care se creeazd noi locuri de muncd, iar acestea se rcalizeaza
cu importante capitalud
Si
presupun timp;
.
Nlodul dr
exprimarc si
mobililatcl!
cererii si ofertei
I I :
b) au czr obiect munca, c s-a dovedit a fi singurul factor ale productie
variabil
pe
termen scurt. Modali6tile prin
care, la nivelul fimei, cererea
ti
oferta de munca
se adapfeazi pe termen scurt, in sensul crc$terii sau sciderii, sunt: orele suDlimentare.
diminuarea programului
de muncd, munca temponri, munca c[ orir redus si atiDic.
\ umdj ul
l ehni c. dccr r cef ei cont r xcr ul ui dc munca el c:
c) satisfacerea lor este, in genral!
o problema
de urgentA.
pentru
a_si onora
obligatiile contractate, o firmi trebuie sd-si asigLrre forla de munci necesari cat mai
repede.
O pe.soan:l in situalia de salariat trebuie, h rendul siu. sd se aneaieze cit
mai repedc penrru
c; nu are di n Le i ri ;
d) sunt prisabile,
Munca existi numai in mdsuru in care omul realizeazd efectiv
o actrvrtate economici. DacA nu este angajat sau este, dar in timpul programului
angajatul, din diferite motive, nu lucreazd. tnunca pe
care ar fi put[t
s o realizezc
este o pierdere:
atet cererea, cat
ii
oferta corespunzdtoarc
muncii care nu au fost
depuse (realizate)
r:iman nesatisf;cutc.
Piala muncii, ca expresie a raporlurilor dintre cerere
$i
ofet1A. se desfdsoarA in
doui trpte sau faze. Prima se manifesti pe ansamblul unei economii sau pe
segmente mnri de cercre
fj
ofefii determinate de particularitilile
tehnico economice
ale activili(ilor. In cadrul acestei laze se fonneazar conditiile generale
de angajare a
saiadatilor, se contureazd pdncipiile
care acioneazala stabilirea salariilor
si
o anumiti
tendinfi de stabilire a salariilor la nivel inalt sau scAzut A doua faze reprezinti
o
conhnuare a celei dindi
$i
constd in intalnirea cererii cu ofefln de muncA in tenneni
reali, in funcrie de conditiile concrete ale finnei si ale salariatilor sdi. Ccrerea se
dimensioneazi precis ca volum si struc$ra pe baza confactelor
$i
a altor angajamente
asumate de firmc, iar oferta se delimitcaz:i
$i
ea pomind de la programul
de munci.
num:irul de ore suplimentare pe care accepta sa le realizeze
sau nu salariatii in
func1ie de nevoile qi
aspiratiile lor, de situatia social:i
ti
econonicd etc. la momentul
respectiv, Din confruntarea cererii cu oferta de muncd. la acest nivel. se determini
I naf i mea
ci
Ji nami . . , re: rl e al c
. rl ari ul ui
hecuui a.
Caracteristicile cererii
$i
ofertei de munce acloneazi concomitent in totalitatea
lor si au ca rezultat o dinamicA specifici pie{ei
muncii, care se resimte in intreasa
dcz\ ol l are c. onumi co \ ocl rl ;
a unet t t ri
at dt pe t ennen scuf l . cat rt
pe
l ermen I u; .
'{7
NI I NI CLOSAR
.
Piata unici a muncii
-
piati a
muncii la nivel national si intemational,
considera6 in totaljtatc la fel (omogeni)
in conlinDt
ti
funcdonand dupi aceleasi
regr i. in acela$i fel.
.
Piati unitard a muncii
-
piali a
muncii nalionald si/sau intemationald
care are aceeasl structur:i
si
accleasi
c11onare, adoptate
mod deosebi t de t dri , zone sau
segmcnte c4re se difircntiaza
intle e]el
nu prin
reguli, ci prin
limitcle admisive
si pelmisive
ale acestom.
Pietelc cele mai unitarc sunt celc pe
mesenr, pe
structuri ocupationale.
>
{.'ap/rllrr'
..r
i I
i t . t . t i l - F, Nr |
6. F !
t i , : , .
/
1s' p1e'
1' , 1
J
(' ' l
\ i l : rrr I
. rl l ' i ' l i -{
! i t
"
i n ce sens t rebui e i nt erpret at i
fomarea cereii
$i
ofertej de muncd?
n
Evaluati argumentat transparenla
si adaptabilitatea cerelii
$i
ofertei de
munci lntr-un caz
pe care il cunoa$teli
sau de care ati auzit.
.
De ce se impune o reglementare a
funclionarii
pielei muncii?
"
Ce inseamnd cd
piata muncii are
caracter eterogenl
u
Cum mofivati mobililatea cererii
$i
ofertei de munca?
I
Identificafi
$i
analizati caracteis_
ticile
pielei muncii.
.
In ce consti calaclerul pedsabil 21
ofertei de munci?
u
Explicali cum funclioneMa piafa
' f eyl : r:
L: st rr ! 1
11i 13g9' ; q
.
Cererea
ti
ofefia de muncii la momentul zilei
.
Se realizeazi tema cu clevii clasei rcspective. Se vb folosi un ziar de publicitate
sau mai mLrlte, se va calcula numdrul de cereri
$i
oferte
pe domenii
ti
activititi, se
vor coment a
(i nt erpret a) semni f i caf i i l e acest ora
qi
se vor f ormul a concl uzi i .
Modalitatea de rcalizare concrcti se stabile$le de profesor'
JB., i t:nloaslerne lxoi
iiir
fJl*-ta
{lxLlllrilltt
Piaia muncii,
pdn natura sa, reflecta schimbtuile
din mediul
econonic si induce, 1^ rendul siu, anumite influenfe asupra
acestuia. in conditiilc actuale, cend relatiile dintre tiri se
dezvoltA tot mai mult, interacfiunile dintre economie
$i
piafa
muncii se intensificd si se diversifica in mod evident. Sub
influenta acestora,
pe piata muncii se
pot sesiza schimbdri
deo\ ebi t de i mponanl e. di nt re caf e menl i ondrn:
.
cererea de mulrcdr
generatd mult2i vleme aproape in
exclusjvitate de cresterea economica
Si
cererea de bunuri in-
terne. dedvi de acum tot mai mult din cererea externd de bunuri ca urmare a
dezvolfdrii schimburilor economice internationale
qi globalizdrij econom;ei Oferta
d munci ar
$
ea aceea$i tendintd, dar evolueazl mai lent in aceastd direclie;
.
structum cererii de munci se deplaseazi rapid in favoarea crcsterii muncii
califfcate in mod deosebit in
tdrile
dezvoltate, dar nu numaj acolo. Odau cu aceasta
a crescut simtitor oferta de munci de acest
gen datorittr dezvoltdrii inviEmanului
superior in toate
tirile.
in activitatea economicd,
munca bine
pregititd (calificatd)
este mai greu
$i
mai
pulin substituibili de catre capital,
pe cind munca nccaljficat?i
esle mult mai substituibiid atat de capital, cit si de cea calificata;
eri
-n
{i:i". i'-:i 1,i
{ al l t ' r f e! ; ! t ! ( l 1n
-
I t i r l i . i
i l r r i n. i i
i r i l r r ! i ; ' i ; ; i l t
Piala muntii
munca temporare este un semnal negativ pentru
angajatori,
Instabilitatea afecteazi in mod deosebit tinerii
(oene
la 26 de
ani l . mai vi rsrni ci i
{pe\ l e 50 de ani r . i pe
cei ; u e\ pef i enl , i
insuficien6 pentru ocuparea unor categorii de locui de munca;
.
flexibilitatea muncii ca factor de prcduqie
crste foarte
mult datoriti diversificirii orarelor de muncA. diminu:irii
stocurilor de produse
tabdcate pentru
a produce
chiar la
mo|nentul cand apare cererea, adapttuii activitailor productive
la cregterea, diversificarea si modificarea rapidd a nevoilor, la
progresele .riinlei \i
tehnicii etc. Fleribilitatea muncii prsupune
adaptarca acesteia la schimbirile care dcurg din mediul co-
nomic care se remodeleazi continuu. Fomele concrete ale
flexibilitdtii sunt: a) angajarea cu coltracte pe timp deteminat
cat mai scurt
(angajare
temporari); b) angajarea cu munca la
domiciliul angajatorului pentm
anumite zile din sdptarnAnd si/
sau ore din difedte zile; c) angajare la hrme cu timp partial
ii
orar modular sezonier sau s5ptamanal; d) angajarea cu orar aleatodu anunlat de
angajator cu 10-48 de ore inaintej e) individualizarea muncilor
pe
salariati in
f unct i e de exi t enrel e post ul ui . precum . i
de i nl ere<ul . i pani crparca
angaj aLul ur
et c, ;
.
constrangerea
comerciald asupra volumului structurii
si
realizirii muncii
este i'n cre$tere r.identi. Producfia este din ce in ce mai direct
pilotatd
de client. iar
compel i ri a di nrre producarori penru prel udrea
cereni \ i sari sf ; cerea cl i ent j l or i n-
duce stres, responsabilitali
sporite, extinderea manifestarii creative
a salariatilor si
toate acestea sunt lactori eseDliali de intensificare a muncii, Conftuntat
cu cererile
clientelei, salariatul are mai puline posibilitdfi
de a-$i negocia
ritmul de munc5,
orarul qi
locul de muncd sau intreruperile in muncd. ConsEangerea
de naturi
comercialS are tendinta sd se extindd in toate sectoarele
ii
la tot mai multe functiuni.
Comunicafiile
modeme il pune din ce in ce mai des
pe
salarial vizavi de clientul
.rhl:iti;le
ditlri,
.
schimbdrile calitative din structura pielei
muncii au
! , .
, . Ll at , : rl i _
|
del ermi nal apari l i a unei nor cl asi [ i cari
a ace] rei a cu caracl er
: . r. . . , . r, , , , , )i . i , . i I
dual
rdoua
secl oarel : good j obs
{l ocuri de munci buDer si
, ,
-, . , ; : ,
-
.
'
i
bad
j obs
{l ocuri de muncd rel er, Aceast a
cl asi f i care esre
-": : ' : : : : "' "
]
apl rcrbi l a ardr t a ni \ et generat . ci r \ i
i n c. drul t rrmet or.
pnmul
-.
, "
"
. . .
I
rect or se ci j ract eri . / eaza pri n
i nsuf i ci enra ol enei de munci , i ar
{' i rpl i r
{i t l crrr rt
I
al doi l ea. pri n e\ cedenr de of ena:
i oFr' ! ; c rn! rnca. l
.
a crescul i nst abi l i l at ea ocuperi i l ocuri l or de munca.
' r' . ! l )r: '
\ l r' rcl uri i
l n\ l abi l i t at ea
desemnea26 f apl ul ca ocuparea unui l oc de
i r{. rl . rl .
I
muncd esl e l i mi t a| . 4 i n t i mp. Acer\ rd nu JecurBe neaparar di n
dori nra propri erari l or
de r-i f dcc pe \ al ari at i
sa accept e sal aJi i
mai mi ci , cj st di n
transformdrile
tehnice, tehnologice, organizationale si economice
care au loc in
cadrul firmelor. Instabilitatea genereazi
insecudtatea locului de munci numai alaci
persoanele
afectate nu g;sesc alte locuri de munca, iar acest fapt survine adesea in
conditiile unui
Somaj
ridicat. Experienla mai arati cd ocuparea multor locuri ale
. i nsl abi l i f af
ocupar:i, flexibi-
li{atea nruncii.
rcrncrt i al : i
{:irii indncti s;
pr(i l t ema
ee.: riral.ii
I t ai t ursul ul
prottsi(Dal
sn l
lefi0meDe propri
ilietei
murcii in
ullirneie decenii.
)
Capitolut 9
iirmei sjllc sau de potentialul clicnt pentru a-i prelua comanda si a o realiza in
ionditii cAt mai buDe;
.
stabilitatea ocuparii lbrtei de munci, d$i doriti, a devenit
practic
imposibih
in contextul actual. De aceea se pune din ce in cc mai mul1
problema secudzerii
parcursului profesional al salariatilor. Aceasta nu inseamni sa se diminueze
ilexibilitatea, ci si se asigurc in decursul vielii active salariale
proteclia neccsard
contra efectelor negativc ale tlexibilihtii.
Piata muncii este in
prezent
extrem de dinamici; fomele remarcate se vor aprcpia
de maturitatea lor, se vor nuanta,
!j,
aldturi de ele, vor ap:irea altele noi care vor
crea, la rindul 1or. noi
preocupiri. Pa$ii faculi pani acum in direclia unei mai bllne
funcliondri a
pietei nuncii nu sunt. desigur, lipsili de imponanli, dar realitdlile ne
obligar szi
linem
scama permanent ci in sfem acestei
piele intrd asiguarea condiliilor
penftu o cxistenti norma]al a naioritafi co\'drsitoare a
populatiilor lumii.
.
Fl exi bi l i t at ea
pi el ei munci i -
capaciiatea de a adapta rapid
ti
firii
cost uri ocuparea i bt ei de nl uncd l a
ncvoi l e economi ei , t si gul and di mi -
nuarea; orraj ul ui .
.
Insecuritatea
pe piala muncii -
incapacitater de a asigura celor at-ectafi
ide
instabilitatc alte locufi de munci cel
I t erzi u
pani l a expi rarca prot ecl i ei
iasigurate
pdn aiutorul de sornaj.
.
Ilexibilitatea
(pe piata) muncii -
capacitatea riuncii ca factor de
produc-
lie
de a se adapta exigentek)r de compc
dtivitate ale firmelor si ale angajatorilor.
Modificarea gradului de flexibilitate a
munci i est e rezLrl t al ul unui anumrt
consens i l t re pat f onat , si ndi cat e
l i
politica guvernului. Orice schimbare
i nsd st arne$t e cont roverse. Adept i i
acestei masud apreciazd cd lavorizeazd
cre$terea economicd
$i
este menita sd
creeze sau sa salveze de la desfiintfie
l ocLt ri de munci . Adversari i si i
estimeazi ce, dimpoffivd, are menirea
de a supdma l ocuri de muncd; i de
aceea hebuie realizati prir compromis.
.
Ocuparea f orl ei de muncd -
asigurarea concomitenti a exercitirii
unei activiteli rcmunerate
$i
a unui loc
de munc5. Modelul ideal in trecut
,,un
singur loc de muncd, fix, garantat si
stabil" in rapofi cu realitdfile actuale nu
mai poate ti sllsfinut nici practic, nici
teoretic.
.
Flexibilitatea muncii ca factor de
prcducfie este un fenomen pozitiv, negativ
sau neumr? Argumentati.
.
Exemplificafi cum aclioneazd
consftangerea comerciald asupm factorului
munci pe o situatie reali din mediul
dumneavoastri social.
-a2
'l
.
Care sunt cluzele care au deteminat
noi fenomene pe piata muncji in ultimele
decenii?
.
Din
punct de vedelc pcrsonaL, care
fbnomen actual de
pe piat:l muncii il aprc
ciaii in mod deosebil l Puteti explica de ce?
iI\.TREBARI PENTRU
VERI FI CAREA
CUNO$TI NTEI , OR
NIINIGI,()SAR
Piala muntii
.
Ce atitudine ar trebui sa avem vizavi
de flexibilitatea muncii?
o
Cum est e bi ne sA caract eri zi m
,
PROBLEME
..
DE REFLECTIE
.
Cc cste
sal nri ul ?
.
Sal ari ul
.
$B! t ! 1i l
Iocudie de munci rele
(.bad
jobs)'!
Ce
expl i cat i i put em
aduce i n spr i j i nul
punctului de vedere propriu?
.
I retfiri
dc ri ri t f r0nt i ere
si ::tlrr)ili{ re
a sal axi i l or
C. Salariul
Pentru confributia la realizarea muncii ca lactor de
producl i eJ posesorul
sAu
pri mest e
o sumi de bani , o
remuneratie. denumiti salariu.
Pri vi t di n
punct ul
de vcdcrc al desf asurari i act i vi t i t i i
economice, adica al laptului cai activit,tea cconomici
Fesupune
conlbinarca factorilor de productie din cffc munca nu lipsefle.
salariul reprezinti un cost, o componentA a consumului tot l
de factori de productie pentru
obtinerea unui aDumit bun eonomic. Daca se are
insd in vedere faptul cd orice activitate se finalizeazi in bunuri cconomice, care, pdn
Feturi
pe piaii,
se transfomi in bani, in venit, iar rcesta se imparle intre toti cci care
au contribujt la realizarea sa, salariul reprezintA venitul clor care au contribuit,
prin munca depusi, la obtinerca rczultatelor respective,
Din aceasti situatie, in care salariul este, pe
de o parte,
cost, iar pe
de altd
parte,
venit, se desprinde concluzia ci el
dpinde de munci, dar si de rezultatele obtinute, iar mirimea
sa concretd penffu fiecare salariat se poate
stabili numai la nivelrl firmei, pentru
ca
numai aici se poate
cunoaste concret cale este contributia. aldturi de ceilalti faclori
de
productie.
la rezultate. la realizarea venitului.
Salariul este o mirime permanent
supusi unor
proccse
contradictorii de
diferentiere
si
de apropiere-egalizarj de la o
persoani la alta. Diferentierea arc la
baza mai intai calitilile, aptirudinile foarte difedrc dc la individ la individ
^le
salariatilor.
la care se adaugii caracterul muncii
-
grea salL uiioard. de zi sau de noaptc, mediu
toxic sau nu rezultatele obfinute. cantitatea de munc:i. rispunder.ea
etc.. pmprii
fiecdruia. Diferenlele dc salariu frndanrentate pe asemcnca aspectc, de reguli, nu
sunt contcstate nici de salariati
si
nici de firmele la care acettia sunt angaiali.
Apropierea
-
,,egalizarea"
salariilor poatc
sufleni numai
in masura in care elementele de dilerentiere
dispar sau se
rcsf t ang. Ast f el . pri n
ri di carca cal i f i ci ri i sc pot di mi nua
anumite diferente calitative dinh salariafi, prin promovarea
unor misuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite conditii de munca
pentru
diferite grupuri
de salariati, dar d?tci se are in vedere ansamblul elementelof
de diferenfiere, nu se poate
ajunge la o situatie care s:i
justifice
egalizarea salariilor.
Salariatii nu acceptd tofi inegalitatea dintre salarii atunci cand. dupd opinia 1or.
au o contribulie egal:i sau sensibil apropiati la efectuarea muncii. Or, aceasta ar
*'
i.;;r,'i;
",
rrr,'
-'
insemna Derespectarea principiilor
economiei de piata, nu s-ar
justifica
in ftport cu
rle
$i
ar ti de naturi antieconomicA.,
Treptat, s-a conturat concluzia ce atet mdrimea salariului, cet
$i
diferentele
dintre salarii trebuie astfel stabilite incet sa
pdstreze permanent
vii incitatia la
munca
ti
aspiratia la ridicarea
pregitirii,
ca determinante
pentru
obtinera unui
salariu mai mare, ca unnare a cresterii
productivitatii
muncii.
Saladul variazd pe
f:iri,
domenii, fime
$i
persoane. Pe tefmcn lung, mirimea
. al anul ur
nomrn. l . f e I endi nra general i i
Je crenere. i n acei sl i pf i vi nl a
un rol i m
portant revine cre$terii cheltuielilor cu instruirea
$i
calificarea, tmnspomrl
$i
trana,
locuinla, odihna etc.
pe
care le au salariatii. Un alt faclor care actioneazA in aceeaSi
directie este creqferea productivitdlii, a rczultafelo. obtinute
prin
munca sahiatilor.
Cu cat acestea sunt mai mari, cu atat posesodi factorului de
productie
munci se
considera mai indreptdliF sn pdmeasci un salariu mai mare.
Din punctul de veder al salariatului, suma d bani pe care o primeste
atunci
cend lucreazi constituie salariul nominal.
Dupi retinerea impozituld pe
salariu
ii
a altor taxe legale, ceea ce rimane
este salariul nominal net. Aceasta este de fapt suma de bani
pe
care o primeste
efectiv lucrAtorul salariat pentru munca prestati, Salariul nominal este o component?i
a ca$tiguld noDinal aldturi de alte elemente cum sunt: venituriie oblinute pentru
timpul lucrat suplimentar, sporurile, premiile etc.
Cesdgul nominal este fbmat din veniturile binesti totale
incasate de un saladat pcntru aportul siu la activitatca
De o importanti dosebiti in economie este salariul
minim garantat tgal. Acesta ste saladul fixat pe cale legald
pentru
a
garanta
salariadlor din categoriile defavorizat
un veni t nomi nal care sA corespundi mi ni mul ui de
subzistenti. determinat concret-istoric. in cadrul unui mediu
economico-social dat. Pe misuri ce societatea evolueazi.
minimul de subzistenfd crefte. deci salariul minim
garantat
legal, care trebuie sA acopere acest minim. sporeste.
. I t i ' r '
ai xr i Nr r r : , r r '
t r : i i - r
, i i i r i
r l r , , t . r
i ' r ; r ' cr : t ( t 1 i l . ! '
r {r r r l l : .
r Li . '
i , r ! :
'
. . , , r : 1! . r r i r j t j . , . 1.
r i i r ' ;
r , r i
r ; : r '
i ,
: . : : r : l
L- i : r : , , .
Veniturile salariale in Rominia in
perioada
1990-2003
Su$at lnuatul Statis,/r a] RunduEt :0a.1
Piatq muncii
Cantitatea d bunuri materiale
Fi
de servicii de consum personal
carc
poate
fi
cumpirati, la un moment alat, cu salariul nominal nt rprezinte sahriul real.
Acesta difed
$i
el de la o perioadd la alta
ti
de la o piaiA h alta. Salariul real est
dterminat de m{rimea salariului nominal, cu care este dirct proportional,
si
de nivelul
preturilor
bunurilor conomice de consum personal,
cu care este invers
proportional.
in dinamici, salariul real este ilustrat de indicele salariului real. care se aletermina
astfel:
1"*
= ! \ "166
=
! t ' 166.
SRo rPc
in care: SRr= salariul real in perioada curentS;
SR,= salariul real in perioada anterioari;
Ir,
=
indicele saladului nominal;
Irc
=
indicele prefului bunurilor de consum.
Itxemplu:
In luna septembrie 2005, un angajat la firma X avea un salariu nominal net de
noud milioane de lei. Prcsupunem c; o pereche de pantofi costd 4,5 milioane de lei.
In luna septembrie 2006, acelaqi salariat a obfinut un salariu nominal net de 13,5
milioane de lei. in luna septembrie, o pereche de pantofi cos6 6,75 milioane de lei.
Salariul ral in septembrie 2005:
9 milioane lei
4,5 milioane lei/l pereche pantofi
Salariul real in septembrie 2006:
=
2 perechi de pantofi
13,5 milioane lei
6,75 milioane/l pereche pantofi
=
2 perechi de pantofi
In septembrie 2006 fatd de septembrie 2005, salariul real nu s-a modificat.
Calculul indicelui salariului rcal se poate realiza astfel:
13, 5 mi l . t ei 9 mil. Iei
6,75 mil. lei
4,5 mil. lei
100
=
1007r,ceea
ce inseamnd cA salariul
real nu s-a modificat.
.
(lattig
red
Revendicdrile privind creqterea salariului au ca
punct
de spdjin nu atat mArimea
si
di nami ca sal ari ul ui nomi nal , cat pe cel e al e sal ari ul ui real , asupra ci rui a
actioneaza
si factori care nu tin de fiecare salanat.
>
Capitolutg
Pcntru stimularea sahiatilor sau pentn rcalizarea de citre unii dintre ei a unui venit
miniDl. considcrat rezonabil, pe laDgi salariul individual, s-au mai constituit salariul
colectiv si salariul social. Salariul colctiv esle atribuit in sume globali tutu.or salariauor
unei firme ca participare la rezultatele sale
(la
beneficiu) sau prit diferite alte 1acilitdti.
Salariul social este o sumi pe care societatea, in ansamblul siu, o :rcorda penfu a spori
vedturile unor categorii de salariati sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora care
se conliunti cu dificuftili mari, curn sunt accidentele de muncd, bolile profesionale,
somajul etc., cirora nu le pot facc fati cei in cnuzi daci nu sunt ajutati.
Mtuimea
!i
dinamica salarilrlui sunt influentate de numero$i alti lbctori, mai ales
cu caracter indircct, cum sunt: gradul de organizare ln sindicate
;i
capacitatea
sindicatelor de a obline castig de cauza pentru revendicirile salarialilor, capacitatea
salaridtilof de a se orSaliza si a dialoga cu unitatea economicd, organizafiile patronale
sau (si) cu oryanele specializate ale statului cu prilej l desfd$urfii acordurilor colective,
migratia intenalioneld a lortei de munca. legislatia cu privire la mi$carea grevistd
fi
revendicativi din llecare tari ctc,
I
.
Salariu -
venir insusit de salariai
penffu munca depusa.
.
Salariu nominal
-
suma de bani
plAtiti salaiatrlui pentru
activitatea
depusd. DLrpa cc se pllitesc impozitul
pe salariu
si
alle taxe. ceea ce
grmane
este salariul nominal net.
"
Sal ari u rcal
-
cant i t at ea de
bunuri mat eri al c si de servi ci i de
consum personal
care se poat c
cumpi ra cu sal adul nomi nal net , l a
nivelul cristenl al preturilof
bunurilor
.
Ca$t i g nomi nal
- veni t u l c
bine$ti totale incasaie de un salariat
(sal ari ul
t ari f ar nomi nal , spol uri ,
pf em[
et c. ).
.
C66tig real
-
cantitatea de bulud
materiale
$i
de servicii de cons(rn care
se poatc cumpira cu cl$tigul nominal
.
Salariu minim
- salariul nominal
fixat pe calc legal:i pentru
a
garanta
salarialilor din categoriile defavorizatc
un venit bdnesc corcspunzilor necesi-
f1-1
i i u nuri tHr l nrl rnr,
l .r/ l Enl l ' l c.rat.r
o
[]{.rNosTI\'[EI_Oli
.
Ce imporunF Bre in economie salariul
in calitate de venit
ii
in calitate de cost?
.
Ce este salariul nominal?
.
Ce este ca$dgul salarial nominal?
.
Cum se explici cele doui tendinle
contradictorii din evolutia salariilor?
.
Cum se explica existenta salariului
colectiv si a salariLrlui social?
.
Ce este salariul real?
.
Care sunt situaliile Ieoretice in carc
poale si creascd salariul real?
.
Ce este ca$1igul real?
.
Ce facfod indirecti pot influenta
mdrinea
$i
dinamica salariului nominal?
.
Ce factori apreciati ci au deteminat
sc:iderea salariului rcal in
lara
noastrA in
ultimii zece ani?
.
Ce reprezinti salmiul minim inff-o
societate
$i
pe blza saror elemente poate
fi stabilit?
.
Ce raport este intre salariul real
!i
ca$tigul real?
x,l l Nt(;L0sAR
Piala nu cii
.
Rapo(ul dintre importanta pe care o
acordi lntreprinzitorul salariului in calitate
de cost
qi
cea pe care o acordi posesorul
fortei de muncli in calitate de venit.
.
Dintre toale cazurile teoreticc de
sporire a salariului real, care crede! cA
este cea mai pofrivit5 cale pentru etapa
actuala in
fara
noasftA?
Problcnri rezolyata
.
Atunci cand prellrrile bunurilor de
consum scad c$ 20Ea, lat salariul real
scade cu 107., salariul nominal:
a) cre$te cu ,,,;
b) scade cu . . . ;
c) nu se modifici.
Rezolvare:
ysp: J! \ , dcunde
I P(]
I SN=I SRTI PC
I SN=0, 90x0, 80=0, 72
I SN
=
727o, ceea ce i nseamnd ci
salariul nomiml scade cu 28% (1007.
72'lo), adici revine la un indicc de 727..
.
Nivclul si dinamica saladului nomi-
nal t rcbui c corel at e cu evol ut i a
producl i vi t art i i maf gi nal e a munci i , da.
ri
cu inflalia din cconornie.
.
Evolutia difcrila a salariului nominal
si a casdgurilor totale in baoi intr-o
tari.
.
Cl nd sal rri ul nomi nl l cre$t e mai
incet fatl de o perioadi
anterioard, situatia
salariului real se poate imbundtiti?
P RO I} I, F]i\IE
iDU
RFIZOI-VAl'
.
Cc se i nf enpl d dacd i nt r-o t ard
salariul nominal sporeqte cu 100%, iar
sala.iul real scadc cu 507r?
.
Analizali. pe
baza datelor din tabelul
feferitor la evolutia veniturilor salariale
di n Romani a i n peri oada
1990-2001.
care sunt cauzel e care au det ermi nat
D. Contractul de munci
Penffu orice s,rlariet. ocuparea Lrnui loc de muncA, asdel incet
str beneficieze dc avantajele pe care le pot
asigum existenta
ti
f uncl i onarea pi el ei munci i . est e det erni nat i de semnarea
contractului dc angajare. Orice xlt mod de a depune o muncd
salariali este ilegal. atat
pentru
angajaL cat
fi
pentru
filma caft
lace asemcnca angajiri. Odati ce admit o astfel de angajare.
sala.iall si firma respectivd se anueneazi intr-o relalie interisa
si pedepsiti de lege, s^l^datul rarmane la discrctia conducerii
finnei, pierde
o multime de drcpturi cu pivire
la asigurarea de
qomaj, pmteclia muncii, asigurarea ingrijirii nredicale. Accst
gen de functionarc a pictei nuncii este denumit
,,munci
la
neSru" sau
, . pi at : ' r
neagri a munci i ", care of erd f i rmel or
posibilitatea
de a sc sustrage de la plata
obligatiilor pe care
. {lonlractul
dr rnun(i cslc
t brnl a. i uri di ri
i undamel rl dl d
prcprie piefei
rrlurlriii
)
Capitolul
g
ie au cu privire la asigurarea medicala
9i
sociah a salariatilor
ior, de a fixa salariile cum cred cd le este mai bine, de a interzice
$evele etc., iar salariailor le permite sa se sustraga de Ia plata
impozitelor pe venit, piezand insA toate celelalte avantaje
proprii
ingajarii legale, inclusiv drcptul la pensie, in arumite conditii.
intalnirea cererii
si
ofertei pe piala muncii
$i
tranzactiile care
au loc intre subiectii
(purt:itorii)
acestora. in cazul cand reusesc,
se finalizeazd
si
se consfintesc pdn inchcierea unui contract de
angajate, denumrt in practica cufenti contract de munci,
Acesta reffectd acordul de voinfe exprimate liber
(convenlia)
dintre paffon (angajator)
$i
salariat
(angajat)
ti
convenit cu
prilejul interviului pentru ocuparea locului de muncd.
Pentru a fi valabil, contractul de munca trebuie sii respecte
toate prevededle legale in vigoare
$i
sd cuprindi, in plus, condifiile
de muncd
si
de angajarc ncdcterminate precis prin normele
juridice
existente, prccuD
$i
alte drpturi
si
obligalii c.u 11 pdvesc atet pe
pffron, cet
si
pe sala.riat. Astfel, pot fi prevlizute:
.
orel e \ up\ i rnenl are (e pol l i el ec\ ur\ e de sal arrat sr modul
in care vor fi remunelate;
.
modul in care este organizata Dunca
pe
schimburi acolo
unde este cazul;
.
regulile executfii muncii pe timpul noptii sau in anunite
momenl e
-peci al e
al e peri oaJei de mI nJJ:
.
condiiile in care se execuh munca in zilcle de sdrbatori
legale program, remunerare etc,;
.
modol de salarizare nivelul salariului minim, salariul
lunar
$i/sau
sdptamanal, orar, sporuri care se acordd
$i
in ce
situatii, sub ce tbrmi se plilegte, cuantumul salariului in situalie
de
qomaj
tehnic etc.;
.
condi t i i l e de
promovare i n munci , de reori ent are
prof esi onal a. de pcrf ecri onore a cal i f i c: i ri i :
.
ce anume constituie conflict de rnunci
$i
cum se rezolvd acesta;
.
cum se asigura proteclia muncii
qi
rdspunderile angajatului./
angajatorului.
Drepturile
$i
rispunderile care decurg din contractul de muncd
ii detemina pe senrnatarii acestuia sd supravegheze indeaproape
respectarea sa. Aspiraliile patronului
$i
angajatului, atat la
incheierea contactului, cat
qi pe parcursul realzarii sale, sunt
deopot ri vi comune.
pent ru a se real i za munca i n mod
corespunzator, ca o condifie fird de care dciunul nu
ii-rr
plltea
implini interesele,
si
contradictorii
(opuse). pentru c5, in mdsura
i n cal e i nt eresel e unui a di nt re part i ci pant i sunt mai bi ne
satisfdcute fara o motivafie economica relevantd, celilalt va fi
alectat negativ in mod nejustificat.
.
Anga.iarea
thri contract dc
muncA il
avanta.ieazi
pe
ang4i af or mai
mult decet
pe
ang4iat si ii
pl ascaza pc
:rmandoi
in sfera
comport a-
mentului ilegal,
sanclionat prin
l ege"
.
Contractul dc
mu ci esto o
intelegcre liber!
intre
partici-
pantii car au
pu{at
un dialog,
au negociat,
.
Contractul de
munci frcbuie
sd respecte tonte
prevederile
Icgalc
$i
si
precizeze, in
plus,
drepturi
ii
ohl i gat i i
rredeterminate
exact
prrn
normelc
juridicc
exlstcnte.
.
lnacrcselc
semnatarilor
conlr:rcl lui dc
munci sunt adit
comurc, ril si
opuse"
c{trrtr:xlicl(Jrii.
in conditiile actuale s a schinbat prolund si st.rtutui muncii. Contractui cu dumti
nedeterminati, sitnbol al stabilitdfii locului de munci si al salari?rtului cu statul
negoci at col ect i v
f i ne
de t recut . i n ci ut area f l exi bi l i t i t i i . . rngai arodi (f i nnel e,
administralile etc.) au dezvoltat sistcmui contrrctelor pe timp dererminat, angaiarea
pe timp pa4ial
si cu durata muncii adaptatd la nevoilc lor. Dc asemenca. au promo\Jat
autofolosiea muncii, adica munca independenta carc este in nare hasuri exprcsia
aparitiei de noi firme, in mod deosebit indjviduale. cu predilcclie in sfcra seNiciilor.
5- |
i . , ' N Rnr i J. i l ' : ' l . l r l l f t t
/
. ; t q: vt
' t t l . ,
' t
{-' {rl \ l 0S l i NTI . LOP.
.,
De ce este necesari incheierea unui
contract de munca?
,-
Ca-re sunt principalele
condilii pe
care un patron
le impnne celui pe care il
angaieazA'!
r
Ce isi dorcqte cu prioritate
un salariat
de la patronul
siu atunci cdnd se nngajeazd?
6
Corsidctali cr rclatia amgajator angajat
este o corDpctiliel Argunlentati respunsul.
a
Ce avartajc conferar semnatarilor un
contract dc rlunclt perfect
legal?
a
Cine
ti
cun csie avantajat sau deza
\anll|jat cu prilejul pfestarii
de muncd in
rnod i l egal ?
TEXT TEMATIC
,Piala
muncii a fost afectad de dezechilibre atat h nivelul rapoiului
dintre
populatia
aclve sipopulalia inadiva, cetsiin rcta de ocupare (...).
Dei persj)E
dezechilibre intrc ofertd si cercrc
pe
anumite segmente ale pietei
munciL
precum
Fiun
nivelince redus alspeciafizeii profesionate,
capitalutuman
are o capaci-
tate ridicatd de adaptare la standardele pietei
lortei de munca
europene..l
ljiJrsat Strdtegia naliotnlA & da.vahdre econonicd t! Romaniei
Pe baza acestui text a alizati:
- influentele pe
care le poate
awa dsupra pietei
fi ncii
Jiecdre
contradiclie
- in ce credeli cA ar putea
const.! .ttlaptarea
fortei
(le
munc(i
din Romdnia Ia
standardele europene (in general
sau pe anumite segmente).
4
l
!
CRESTERE
SI DEZVOLTARE
ECONOMICA.
FLUCTUATII
ECONOMICE*
penomenel e
$i
pr ocesel e car e
I formeaTa economia oricarei tari
au l oc cont i nuu, dar nu l i near, ci cu
t'luctualii care pot fi intampldtoare,
sezoniere, dar
$i
ciclice, repetabile cu o
se poate incadra in termene rigurcase-
Pentru a cunoa$te si inlelcge cum evolueazd economia unei teri in timp, sensul,
intensitatea si eficienfa transfbrmirilor care se produc in viala economica de
atlsamblu, ca si modul cum se manifestd evolulia principalilor parametri
economici.
este necesar sd studiem:
anumita regularitate, chiar daci aceasta nlr
Pe boza celor studiate, veli avea
posibilitatea
sd:
.
obseryal i cum se pot rel e, , a
reaultatele actiyitdlii Ia niyel macrceco-
.
intelegeli cum se utilizeazd wnitul
national
pentru cL)ns m;i inyesttii;
. interpretai semnifiLatiile cresterii
$i
de
zro
ltdrii e cotromic e
;
. cunodtteli ce
factori
pot susline
cre$terea
ti
dea|oltarea economica a
. sesi?lti
(:iclicitatea
in erolulia rielii
Indicatorii macroeconomlcl
Pri n vi i nzarea bunuri i or economi ce, part i ci pant i i
l l l
producerea lor obtin vcnirudle ce li se cuvin, coresprLnzitoarc
serviciilor aduse de fiecare, Formarea acestor vcnittri este
rezul t at ul unui proces care i rcepe pe pi at a f act ori l or de
product i e. se cont i nua i n producl i a propf i Lr
zi si a bunuf i l or
economicc, apoi ir sfera ctistribrtici lor, si se finalizcaza prin
rchtiile ce se creeazii cu ocazia pl:ltii impozitelor si taxelor la
buget .
La nivelul economici nalionale- rezultatclc acestrLi proces
format din nenumarde activitati pot 1i determinatc numai in
expresi e val odci sub f oma de i Ddi cat ot i cunoscut i sub
dcnunirea de agfegate economicc- Pentru ca1culu1 acestora
se t i ne seama numai de brnuri l e f i nal e, . l di cd de bunuri l e
care sunt destinate produclici
Si/sau
consumului, crre nu mai
suporta t.ansfbmiri prin prelucrare. ci inlri di.ect in procesul
real i zarri i l or f i nai c spcci f i c f i rmel or. mennj el or si
adminisIralii]or.
Pornind dc la laptul ci unitatile economice pot aciionil
(produce) atit in
lara
dc originc. cAI si in afte tiri, numai in
tara
de origine sau numri intr-una sau mai multc alte tarri.
pcnrm f ef -l ect a ascmcnca si t uat i i . i rl cal cul ul rezul t at el or
economicc ale unei
larri
distingem mai int?ir:
sl
a. in,ern, se refera h bununle fim e cre-
ate dc agentii economici carc isidesfisoard
aclivitatea in interioml
larii
respective
(rezidentj).
a. brut, indicatorul includeconlumul de
capi t al f i x ( amor t i zar ca)
i n cal cul ul
pro.hctiei
flnale.
care sunt creat c de agent i i economi ci
nationali, indilerent daca isi desfiroara
activitarea in propria
Fra
sau ln alte tari.
b. ne! indicatorul nu iDclude consumul
capi t al ul ui f i x
(amort i zarea)
l n cal cul ul
productiei flnale.
Fi t s. l 0. l . 1, , 1 1. , . t ' ua, ar r ndt ' . t r t , r r
t ) t o. 1, t 5
\ Jt t r 4. . t
I
Capitolal l0
i 25
BLrnurile economice finale care sunt incluse in calculul acestor indicatod pot fi
i\aluate in: r preturile pitei (preluri curcntc de pia!A); r preturile factorilor de
froduclie
(cheltuielile
tacute cu remunerarea factoilor implicali in oblinerea 1or).
Preturile pietei sunt mai mtui decal pre$dle factorilor. Ele includ atat impozitele
dirccte
(cupdnse
in preturile factorjlor de
prodrctie
$i
pldtite de prcducdlor), cat
ti
hrpozitele indirecte (TVA, accize, respecdv obligalii fiscale) phtite de cumparatod.
P""d"*l tnt*r t r,tlPIB) *z ,-nra
".pi*ii" '.llri"a
tira
"rr""la
"
productiei de bunuri economice
finaLe
treate in tleLursul unei
perioade,
de reS ItL
ut1 a
,
de ase
trii
ecoflomici care
bi
desfdpqrd
!g!!tl!et:9!!.!.te!g!!L]!.liL
Bunurile cuprinse in acest indicatol sunt destinatc: consumului
mnsumului
public (guvernamental); fbrmArii brut a capitalului
bunurilor de capital ix scoase din funcliunc
si
cresterii volumului
ii
spodrii stocudlor de capital circulaDt); exportului net (diferen
.xportului
Si
valoafea impoftului).
Produsul national brut
(PNB)
rtu -rPrerrr raloricd brutd,
curentd, .l?
pidld,
d butlurilor eco omice.finale
protluse de
agenlii econonici nalionali, de reguld, in de(ursul unui an.
Se calculeaza:
r
addugand la PIB productia finali brutii a
rgentilor nalionali ce isi desfisoara aclivitatea in strainatate
qi
r scizand produclia finali brutd a agentilor striini ce i$i
desfdloard activitatea in interiorul
lirii.
Produsul intern net
(PIN)
.rrre wloarea adiugatd netd in
oreturile
Jacb
lor
kand
nu cupinde inpo.itele i directe nete)
,i
in preturile pielei (.dnd .uprinde
;i
im.po.itele indirccte
rteJ. Se calculeaza eliminand din PIB consumul de capital fix
(CCF): PN
=PlB
CCF.
Produsul national net
(PNN)
sste raloarea addugatd netd
rcalizatii intr o
tarai,
.u luarc.a br considerdre a soldulLti L(!)
,efliturilot
Jacturilor
de
foduclie
nalionali iMasate din
ttrdindtate
Si
al &lLr pldtite sttuiitdtallii. Se calculeazd eliminend
din PNB consumul de capital fix (CCf)r PN'l.l
=
PNB CCF.
E\primdt in preturile
fa(torilor,
produsul
national net se
nai nume$te
ti
venit national (PNNJ.
Utilizarea venitului pentru consum
Rczul t at cl e act i vi t i l i i cconomi ce sunt , desi gur, bunuri
economi ce
(rf e. e
t ran. f , ' rm, rn hani pri n rrnz. , rc cumparare.
iar
pentru participanlii la productie. acesti bani reprezinti
venituri. Rezultatele activitdlii economice,
productii, in
aceasti optici sunt deci vcnituril. in misun in care obtin
venituri
qi
in functie de mirimea acestora. agentii economici
dintr-o
1ar5,
considerrti in msamblul 1or, le pot folosi pentnr
privat (personal);
tehnic
(inlocuirii
acesrorq precum
.ta
dintre valoarea
.
Dupir aolnpo-
nenlele care se
;nclud in calculul
rezul t al cl or
(indiferc0t
dac,1
iutrt itrtcfix* sau
nationrlel,
distingenr:
::) rcrultnle bnde
care au
-i
illcirc
mai lnarc pcntru
ca includ mai
mutu: tolnpo-
nentei
b) rczulfate net
carc sunt nrai
miri pentnr
ci au
o ronrponentr
nui purill (dorit
cclc brutu).
.
Rezultatelc
nctivititii
trrlDomicc sau
economii dintr-o
fxri considerate
cn vcnituri au iD
cele dir unni
doui dcsliratii:
*) pcfilni
oisum s!
hl
Pcrltr-u
prorluctic.
126
(:re$tere
;i
de?oltare economicd. Fluctualii econonice
a-$i asigura cele necesare existentei. adic?i pentru
consum
$i
pentru a produce, pentru dezvoltarea activitdtii economic.
Este de retinut cA aceasti lmp5ftire a venitului cste posibili
doar Ia nivelul unei
tfi.
La nivelul unui agent economic, luat
sepant, s-ar putea ca venitul siu sii acopere numai consumul.
iar uneori sd nu fie suficient nici pentru acesta. Evident, sunt
;i
agenli economici cu venituri mari
ii
fbafie mari pentru care
utilizarea unei pArfi din venit pen11u productie
nu este o
problemd.
Partea din venitul de care dispun agenlii economici pe carc ei o iolosesc pentru
sat i sf acerea t rebui nl el of repre/ i nl i Conl umul . i n cce. t ren. . con\ umul se ex' pri nra
prin
valoarea bunurilor
$i
serviciilor achizitionate de menaje si administratii
publice pentru
satisfacerea directi a neyoilor umane! atit individuale, cAt
si
colective,
Partea din venitul de care dispun agenlii economici ce depis$te mirimea
consumului rprezinti economiile. Acestea sunt de fapt sumele carc pot fi folosite
in scopul producliei
si
care existd intotdeauna la dvelul unei tfi intr-o rn:isurd mai
mare sau mai micd, dar nu
$i
la nivelul fieci.rui agent economic.
Deci V=C+S,
unde:
C
=
consumul;
S
=
economiile.
Raoortal dintre consum si
yenit
este cu oscut sub denumirea de ratl medie a
consumului rd! inclinatie medie spre consum
(
J.
Ea exprimd partea
din wnit
care se cheltuie$te pentra co sum intr-ut1 intendl fu timp
ti
intr-un anumit spali!
.
In t.:lpoft cu
venitul, partea
destinati
productiei
rtprezinti surna
cconomisiti, iar
in final accalta s
transtbrmi fir
inYstitii.
.
Folosirca
venitului pcntru
ronsurn arc loc in
conditiile unor
corelxtii car se
modifici in tmp
ii
difer! de la o
tari la alta,
cste inllucntat de
nunreroase cauze
(lactori)
obiectivi
si subiectivi.
Deci,
Acest paramctru (t)
se poate exprima in procente (70cl.).
ca numir zecimal (0,7.) sau sub folmd de tiactie (7/10).
El este
de reguli:i o marime pozitivi, dar subunitari.
Tinand
seama de faptul ca,
pe misure ce venitul creste sau
scade, consumul se extind sau se contmcta, dar intr-o ptoportie
mai mici, atunci, in conditiile spodrii venitului, inclinaiia medic
spre consum are tendinte de reducerc, iar ciind vcnitul scade.
inclinatia medje spre con,ium crette (vezi
figura I0.2).
- C
)
Capitolul t0
t 2: ,
:
Ai a cum rezul t t r di n f i gura 10. 2,
.1data cu cresterea veniturilor asistdm la
:cdderea ratei medii a consumului,
Di n rel al i a i ncl i naf i ei medi i spre
aonsum rezultd funclia consumulur:
C=
c
xV.
La un volum dat al venitului, cu cet
3ta medie a consumului este mai mare,
!
Ventul dsponibl(V)
.u atat este mai mici partea destinati
economiilor.
Fie.10.2. Inte lzpe dznla dintrc erolutia
Mirimea cheltuielilor
penhu consurn
wnitului si nta nedie d consunului
depinde de numeroti factori: mdrimea
salariilor; modificarea raportului dintre bunurile
prezente
si
bunurile viitoare
ideterminatA de schimbarea puterii de cumparare a banilor
$i
de existenla unor
riscuri, ca de exemplu riscul de a trii prea putin pentru a beneficia de bunurile
liitoare); modificdrile politicii fiscale, care pot resftange sau largi cererea de consumt
modificarea altepttuilor in ceea ce prive$te raportul dintre veniful actual
ti
nivelul
\ iitor al venitului; tendinla oamenilor de a iolosi venitul, de regula, pentru menfinerea
nivelului de ffai cu care s-au obisnui! inclilatia spre economisirea difercntei dinfte
renitul
$i
cheltuielile determinate de nivelul de trai obignuil tendinta de cre$tere a
difercnlei dintre venit
9i
consum, pe mdsrri ce oamenii rcalizeaza venituri mai mari etc.
Econamistul englez J. M. KeJnes considerd cd eristd o lege
psiholagicd
fundamentalii,
potrivit cdreia, cAtld venitul se
nodificd, de regaln
ji
in medie, oanz ii tnclinii sa-si modtlice
. on,unul in acclati :en.'. dar , u nai
rutiL
De exemplu, la o cre$tere a venituhri, AV, are loc o cre$tere
a consumului, AC, dar AV > AC, astfel incet rapoftul
ffi
cste
pozitiv, dar subunitar.
Raportul
$este
numit inclinatie marginali spr consum
. AV
(c') sau rati marginald a consumului. El ne arata cu cat va
crcste consumul Ia o cre$tere cu o unitate a venitului disponibil.
De asemenea, i ncl i nat i a margi nal i spre consum
evidentiazi cum va trebui impirtit sporul urmitor al
venitului intre consum
$i
elonomii:
AV=AC+AS,
unde:
AC
=
sporul consumului;
AS
=
sporul economiilor.
Cend se reduce venitul, de regula se reduce
qi
consumul,
dar dat ori t d comport ament ul ui i ndi vi zi l or
5i
al t or cauze,
( ; )
.
Cer rrrlli
irirpDrt:lntil
corclatie ca|.e sc
fbrne:rr,r in
procesuf
utiliz,irii
rzultatuhri
pentnr
oDsullr
relevi ci. de
regul:i. ceird se
rdrlce \,erril!!l se
m{iurr si
{ro$sunn![. iira{t in
lrri lni{rii fliifirrr,
;tr .:jind sf
rnir4slc vc il.'.i!
sc nrafcs!{:
si cDfisumul.
dar' mai trr01.
consumul se reduce in mai mictr mtrsuri. in aceaslar situatie. sciderea venitului pe
o pedoadA indelungati poate avea ca rezultat o depasire a venitului de cdfte consum,
q
4lgllql..l1!!y9l
de
jndivid
institutii, ci chiar
$i
la nivel
cuf9q9q9r!4
!1
slt-ral
Ast f el , can(l consumul est e superi or re i t ul ai , apare
f enomenul
de
dezeconomhife, cu economii negatiye.
Pent f u J conl racard ace\ t f enomen. i ndi vi dul
. i
col ecl i vi t at ea recurg l a l ol o\ i rea
economiilor
(fondurilor)
acumulate anterior sau fnc datorii pentru
consum.
Utilizarea venitului
pentru investitii
Venitul de care dispun agenfii economici dintr o
Fra
necheltuit penfu consum,
adicd economiile, se foloseqte in cele din ulma in productie (economie)
sub forma
de investitii.
Economiile se transforma tn invest'qii, contibuind la spoirea si modemizarea
capitalului tehnic in
funcliune.
A$adar, venitul se fransfomA in cheltuieli penftu consum si cheltuieli pentru
echipament de productie
!i
capital circulant pentru invesdtii
-
(vezi
figura 10.3).
; l i l
{- r p\ t r t . r ; l r : . t
i t ' t , , . t , t ' t , t : . . r , . . ^t uani I Cnr on: ( t
V=C+I
Pr n INVESTIIII se inteleg che lu elle
peilru
rea izarea, achizilionarea, modernizarea bunurlof.
feiacereasidezvollareaacesloracarcaucarezultatrnarireacapilalulultehniciff!ncli!ne.
Daca avem in vedete sLrla de
f
lanLdre a irvesl{iilor deoseorn,
S! rna investili or nete
(de
dezvoltare)
qi
a investiliilor de ii ocuire lomeaza INVESTITIILE B RUTE
(lb),
cecont blie la lomarea bruh a capilalului tehnic. lb
=
ln + CCF
Rie. r0.3. Sursele de
linantare
a inyestitiilor
La nivelul unei tfui care nu are relafii economice cu sffdinitatea, economiile si
investifiile nete sunt considerate in mod necesar mtrrimi egale, reprezentand doar
l al ere di f eri t e al e dcel ui a>i
proce<
economi c.
a.INVESnTIA NETA (ln) rcprezinia parta
din
venlt cheltultli pentr! formarea capitaluLli tehnic,
adice pentu cre$lerea volumulul capitaL!lui lix
$i
creslerea !g umu !i sbcurilor d capital circulanl.
b.INVESTITIA DE lNLoCulRE este
reprezentata de cheltuiala lacuh dln amotizare
(CCF) pentru iniocuifea bunurilor de cap tal lix
scoasedjn lurcliuneca umare a depreciorii lor.
>
(
apirchr t0
t 29
In aceastd situatie, economiile
!i
investiliile, la nivelul unei economii nalionale,
ru pot fi decat egale, ele reprez,entand un excedent de venit peste cheltuielile de
S=I
Penru a determina cat reprezintd
partea
economiilor in totalul venitului, se
ialculeazi rata medi a economiilor sau inclinafia medie spre economii.
Acest pammetru se exprimd in procerte (30%) ori sub fonnd de fraclie (3/10),
:lind de reguli o marime pozitivir, dar subunitard. Din relatia inclinatiei medii sprc
economii rczultd functia economisirii: S
=
s' V.
Tinand seama de faptul ci economiile plus consumul formeiud venitul, suma dintre
iDclinalia medie spe economii
$i
inclinalia medie spre consum este egala cu I sau lm.
a+i - l ( 100)
Din relalia funcliei de economisire rezultd cd economisjrea este crescdtoare in
rapo cu nivelul venitului.
Pentru a evidentia va.riafia economiilor in funclie de variafia venitului, se determind
rata marginali a economiilor sau inclinatia marginali spre conomii (s'.).
Aceasta
expdma cu cit sporcsc economiile
(AS)
la deqterca cu o ur tate a venitului (AV).
^, -
AS
AV
inclinalia marginali spre economii, de reguli, este o marime pozitivi
Si
subunitad
(mai mici decat inclinatia marginald spre collsum).
s' =l c' ; c' =l s' saus' +c' =1, r ezul Hci 0<s' <l .
Corclalia care se fomeazi in procesul deruliirii activititilor economice dintr-o
larli
intre venit, consum, investifii, produclie, venit, consum
f.a.m.d.
este reliefatd de
principiul
multiplicatorului. Acesta exprim:i interacliunea care se realizeaza infte
cre$terea venitullLi
$i
crclterea invesliliilor, sub foma unui coeficient de amplificare
(k),
care ne aratd cu cal sporege venitul viitor la cre$terea cu o unitate a invest4iilor.
, - _AV
AI
Multiplicatorul investitiilor arata c6, atunci cand are loc o sporire a invesfiliilor
fald de situatia inifiali, venitul va creste cu o marime de k ori mai mare decat sporul
investitiilor.
Investitia este procesul economic fundamental care
provoaci
o cre$tere a
venitului, de unde decurge o noui cre$tere a consumului
Fi
a economiilor, un nou
imbold de a i4jecta in economie noi factori de
productie.
Prin implicatiile 1or. investiliile au un puternic efect de antrenare in toatc
sectoarele economiei, asupra tufuror agentilor economici, Cresterea investitiilor.
s
Creltere
$i
deav)ltare econatlicd. h'l^clualii eco a
'-ict
intr-o structuri corespunzdtoare, poate
avea ca rezultat: crearea de noi locuri
de munca: l nl ocDi rea
$i
moderni zarea echi pament ul ui t ehni c de producf i e;
promovarea unor tehnici
Si
tehologii modeme
$i
eficiente; sporirea olbftei de bunud
qi
servicii, divercificarea
si
imbundtitirca calitdlii; conditii mai bune de munce
!i
un
standard de viati superior
pentru cetifeni etc.
Desfd$urarea concurenfei in economia de piat; transfomd investitiile intr-un
factor hotirator de promovarc a progresului tehnic
li,
pe aceas6 b^zi, de cre$lere
ti
dezvoltare economica,
..:
.l-:
-
NtL\-IcL.osAR
{
Produsul intern
(brut
sau net
expdmA val oarea brul i sau net i
Foduc.tiei
de bunuri economice
c.eate in infedorul unei
fdri,
in
unei perioade, de regul, un an, de
a8entii economici.
.
Prcdusul nalional
(brut
sau
reprezintd valoarea bruti sau neti
producliei de bunuri economice final
create de agenlii economici nafionali
decursul unui an, in
in afaia ei.
.
Consumul est e rel evat pri n
cheltuielile cu achizilionarea bunurilo.
si serviciilor de cAfte menaje si admi-
nisfatii in vederea satisfacerii directe a
nevoi l or de vi at i , i ndi vi dual e si
col ect i ve.
.
Investitia
care se f ac
dezvoltarea bun
"'a,,,t?
a)
IN I'RI'I]ARI PENTRIJ
YriRtftc,{Rlt]\
CUNOSTIIiTTI-OR
.
Luand drept criteriu de ierarhizare
nivelul eficien;ei activitAfii economice
intr-o perioadd alat5, care este ordinea ln
carc a$ezali indicatorii macroeconomici?
.
Ce concluzii se desprind din analiza
corel at i i l or di nt re veni t , consum
i i
economii?
.
Expl i cal i cum se modi i i cS
cheltuielile pentru
consum sub influenta
factodlor obiectivi
qi
subiectivi.
!
Cum expl i cal i comport ament ul
uman confom legii pshihologice funda-
mentale formulate de J.M. Keynes?
'
in tara noastrd, in perioada
tranziliei,
apreciaE cA se manifesta un fenomen de
economi si re sau de dezeconomi si re?
Argumentati rispunsul.
.
Act i vi t at ea economi ca a unor
intreprinzAtori sftiini care l$i organizeaza
produclia lntr-o altd
.tard
decet cea de
origine influenteaztr nivelul indicatorilor
macroeconomi ci di n
f ara
respect i val
Argumentati rdspunsui.
.
Pe ce cri t eri i
$i
i ndi cat ori se
fundamenteazi decizia de a investi?
.
Cum se expl i ci procesul
de
multiplicare a venitului sub influenta
modificdrii investitiilor?
.
Analizali efectul de anfienare intelnir
in cazul activitAfii investitionale.
reprezintd cheltuielile
Pent ru
f ormarea
! i
,Lpitolul l0
Problemd rez*ivat:j
venitul nalional creat de agentii economici ai unei
!fi-a
fost in anul tr de 10.000
]ld. u.m. si rcprezinti o cre$tere de 257, fala de anult0. In anul t0, rata economiilor
r rbst de 157., iar in t,, inclinatia margrnaltr spre consum a reprezentat 0,8.
Det ermi nat i daci ci f rel e de mai sus conf i rma acf i unea l egi i psi hol ogi ce
.ndamenlale a inclinaliei marginale spre economil.
Rez{}l vare:
. ,
l 00xv
"
r 25
100x10.000 mld. u.m.
=
8.000lnld u.m.
125
S0
=
1x8. 000=1. 200ml d. u. m.
co=vo so=6. 800 nl d u. m
AC
=0,8 x
2.000 nld. u.m.
=
1.600nnd. u'ln
C,
=
Co+ AC
=
6. 800 + L600= 8. 400
s, =vr - c, =1. 600
AS
=
400
Dinamica economiilor
= 41r166
=
-19Lr199
=
33.3'7"
so 1. 200
Datele conftrma legea psihologicd fundamentald a inclnatiei marginale spre ecoDomii,
penku cd dinamica economiilor
(33,37.)
este superioard dinamicii venitului
(25'lo).
PI.I O B T,EI\{A
DE REZOI . VAT
PI B
( m' d. l oD
( ml d. l ei )
1995 72 ! 35 5 586624 15 424 9
2000 803 733. 1 692 532. 9 151947. 2
2004 2 t 87 914 3 2 066 381. 0 526 555. 8
,,Volumul
investiliilor ete influenlat de doua feluri de riscuri:
"riscul
intreprinzebruluisau al celui carc ia banicu lmprumut: riscul celuice de bani
cu imprumul.. La aceslea se
poate
adauga si o a treia surse de iscuri, si
anume o
posibile modificarc nelavorabih a valo i etalonuluimonetat."
.
Pe baza datelor statistice ale
lArii
noastre
prezentate in tabelul alaturat,
determinalj
fi
analizafii
a) ponderea consumului final in PIB
si
b) ponderea fomdrii brute de capital
fix ln PIB.
TEXT TEMATIC
J.M. Keynes
t 3: Cre;tete
$idezvoltare
econo licd. Flrtct atiieco otltite
. I n
l t i mel e
deceni i , t oat e
t?i! ile au
crcst ere l i ri
precednt
a
nevoi l or.
FenomeDul sc
dat oreazt
crest erri
populatiei,
{st ept i ri l or
acestcia de x lrai
mai binc,
cunoastcrii si
i nt el cgcl i i
stiintificc,
insuport:rbilititii
lipsufilor si
pri val i uni l or
pentru
lb{de
multi l)cuitori ai
plan.tei.
B. Creqtere
pi
dezvoltare economici*
Problemele cresterii
qi
dezvolUrii economice preocupe
tot mai mult lumea
stiintificl, politicile
statelor nationale
$i
organismele intemalionale. Astii, aceste
preocupdri
sunt determinate de o serie de fenomene
qi procese
economice, social
umane
Si
ecol ogi ce care i ngri j oreazi comLrni t at ea i nt ernal i onal d,
cum sunt
subdezvoltarea. sdracia si
poluarea.
Aceste probleme s-au pus inci din prima
treime a secolului
al XX lea, dar conceptul de cre$tere economicd a devenit un
instrument efectiv operativ in a doua treime a aceluia$i secol.
Cresterea economici desemneaze dinamica ascendenti a
produsului
intern brut real pe locuitor, considerati ca
rezultat al factorilor ce inlluenteazi mirimea sa, iDclusiv a
mediului economico-social in care are loc.
In teorie
;i
in practicd, pentru a releva crcsterea economica
se folosesc indicatod specifici: PIN pe
locuitor, PNB pe
locuitor, PNNpf
(venitul
nafional) pe
locuitoi etc. Folosirea
generalizatd a PIB se explicd prin
laptul ci pentru
odce
Fra
este determinanti activitatea economici ce se realizeazi in
spaliul propriu,
indiferent cui apartine propdetatea asupra
factorilor de producfie. La aceasta se adaugi contribuia FMI
ti
a Bincii Mondiale, care au standardizat modul de calcul si
de folosire a PIB pentru
analize
ti
comparafii intemalionale.
CreQterea economicd reflecd starea
$i
dinamica activitdtii
economice, iar factodi care actioneazd asupm acesteia sunt
de fapt
si
factod ai cresterii economice.
PIB se exprimA in termeni nominali
$i
reali. PIB in termeni
nominali sau PIB nominal este forma de exprimare valodcd
in prefuri
curente, practicate in perioada de calcul. PIB in termeni reali sau PIB real
este forma de exprimare valoricA in prefuri constante sau comparabile, adici in
prelurile existente intr-o perioadi anterioard, luatb in calcul ca bazd de referinfa.
PIB real alintr-o anumite perioadi (t,)
se
poate
determina prin
impirtirea
pIB
nominal al perioadei respective la iDdicele gneral al preturilor
bunurilor ce
intri in calculul acestuia
(IGP),
Evidenl, PIB real elimind influenga modificdrii
preludlor (cre$tere
sau scddere) asupm valorii PIB pentru perioada
de calcul, culenti.
Desigur, cresterea economicl implicA probleme a c6ror rezolvare constituie o
preocupare
majod a multor
stiinte,
$i
de fapt in ultimi instanfd a tuturor
stiintelor.
Experienla acumulatd pand
acum in domeniul cre$terii economice atestd cd:
I relevanfa
$tiintificd
a pleocupiirilor privind
cregterea economica este cea mai
ridicata si utilitatea lor opentiv-aplicativd este cea mai mare dacd se citcumscriu la
nivelul ecoromiei nationale:
>
l,.ipitoll 10
I
se
poate vorbi de cre$tere economica numai dacd prcduclia expdmati printr-unul
sau mai multi indicatori senrnificativi cre;te mai repede decet
populalia' astfel incat
productia medie real5
p locuitor
(calculati prin eliminarea
inlluentei modificirii
pretlrilor) se mire$te de la o
perioadi la alta;
r fenomenul crcsterii economice este semnificativ
sub aspect economjco-social
numai daci este infiptuit in mod deosebit
pe
termn hmg;
r cle$tefea economica estc un fnomen foarte complex $i
poate li realizatA numai
prin politici adecvafe acestui obiectjv.
Pentru a camcteriza in mod adecvat cre$terea economic?i
se folosesc
$i
alte cdterii
de anatza. Dintrc acestea. cel mai des folosile suntl
a. capacitatea de a induce efecte asupra intregii
populatii' Astfel, se
pot distinge:
r crestere economici
pozitiYi, cend PIB real
pe locuitor crestc:
r
evolutie cconomicd negativi
(descreslerc economicd),
calld PIB real pe locuitor
scade. Aceasta surville. de exemplu, cAnd PIB real cre$te' dar mai incet decat
F)pulala'
Cea mai
gravd
sihra6e
pentral o (ari exista atunci cAnd PIB real scade, iar populata
crestei
b. natura contributiei tactorilor la oblinerea
PIB real. ln acest sens existi:
r crettere economici extensivd, cand cel mai mare apofi revinc sporirii cantit5fii
(volLrmului)
de faclori de
produclie utilizati;
r crestere economic:i intensivi, cand cel mai mare aport din sporui PIB il arc
cfesterea elicientei folosirii factorilor de produclie
Tablul 10.1
Evolutia Drodusului
inrern brut in Romania in perioada 1995'2004
S$s r Rapaid Anlal 2041, BNR
Eriemilhr: in doui
pcrioade t0
qi
t, PIB nominal
(in preturile curente ale fiecarei
peri oade) a f ost de 5. 915 ml d um, respect i v 18. 595 ml d u-m' i n t L f al i de t 0,
indicele
general mediu al prcturilor bunurilor
qi
serviciilor
luate in calculul PIB a
fost de 3077..
r PIB real al perioadei t are valoarea:
PI BTJ
. , - I
|
I ( i P
l 8. 595nl l d. LLm.
=
6. 057rrl d. u. m.
3. 07
r in t1 fa1?i de t0. dinamica nominah a PIB a fost de:
l 8. 595ml d ! . m. . .
- . , . "
5.9l5lnld-u.n-
I
j
l,lr.
1935
20{0 2004
Produsul intern bnrt
imld.
lei, prelufl 72.135,5
803J73.1 2.387.9143
2
T.1
2.1 83
3
3.180.4
35.8264 113.675,0
Crj t ar(
i na: i nl t ure
co
ani c(i .
Fl uct uat i l
i ai
influenF
crcste
i pretudlor
a fost
de
delenit
si mai
reare
a fosr de 1.t2v"
(#"100).
.
Solutia
la I
p""^-..-r
,
",;i:i'.'ll"f
"
I
"..H1:l;f,':^:,
proce_\e-r-e.
eco nom
ice-
d i n, r_o lfi
:::il^fllT-
modut
ir care evotueazi
sr rorrmte
i
;;fi:::TJ:Ll,
I ::l::::t"
ai,""ii""ir.".i-""ri,i5T,:i:ffii
rrc
tr
calrlatea
rezultatelor
dl
:^111:1,
* *"rt.*
!i
"tlctele
economico_sociate
iDjE
cchi t abi t a
a |
-^: ; ; ; *: . -y, "
o, . , qrcre
economrco_. oci al e
. , rl
;;;il;;i;
*," I !^.111!i,l:
narurare
si
economico_,";;;;;;";
", "r.riu"
i"r';.1 ::l'.1'111""
realilare proprie.
ce or purea
fi inuilrur,
j
.i .t;"
i"ii.in*i.l
numar
iniamplftor.
$3;
;i':;;
;
i l_"i":tri"tlfff
**,I'
tr.iltrfli;
",f
fi ;iH,X
m;::,t*rii!,1T":ffiT':.,ffi:xT1'"1":1ff
*"ffi
m^ai-
bune
de erisrenr.i
,i
.a
"o"i"^"
oil.a'm;i}
#J;f.,F.
L,,"ii11,":"':"::I: l_reatizar
dezr
otrarea
economicd.
\
u roare
Lint,
i3;1ff ffiH:t"'
t"o-*
"'i,""i
l.
ffi
,;:#:HJ#J
;T::T
^".
T "llr*
interdependenre,or
economice
reale
dinrre
l,iri. dez\oll.ar-da
ar toc intr-o
anumila
tara.
e\le
o dez\ollare
deschisa.
afilra;
";;;.J
scrnmb
cu cea
realizati
in alte LiIi.
-
.Dezvoitarca
economjca
e\b. {iesigur
rezultanra
tr,rn\fonnarijor
reatizae-
& acestea \unt
pozrtive
sau pozrrive
in ncsg25;
m2.u.5,
,
penrru
a . ara. r"i i za
ai , . i ol , ur"o
economi ca
a ! &
;':#,'f iJJ"j"' I
folosesc
indicarori
economici
care
"',p,;', "i,j,ri-
natronate
reale pe
locLrir"r.
,"ain"rr;f.
i*"*j",*
*1;f
Jt:#
.
i
fi:lli:
ff
ffi l';i,ii.1;ll;.,J,il;
.;6;iff"
.T'j".1:.T"
".:".
| .
Deaoharcaico,o_iii"
\pre
frn.ai_f
modol
I
)
dp
(tnsanbtu
at schimbdfitor
p
::..::":i*" I
in erononia
unci
lt
i intr.o p
l::l1.i;lJ:,,
I l,"rocr",iz"aza
r)n
uai.aa,t
permit:i
o dc.,iot-
l
penoadet
4hterioare
:il;il:"".
I
;;",e
." d",,,"rarea
economica
surynnde
structurale
qi
calitative
care inten
in i
cre$lerea
economic?i
eviden!iaza
dt1&.
)
Capitohtl t0
cantitative ale acesteia, exprimate
prin PIB real
pe locuitor. De aceea, dezvoltaiea
cconomi ca
prcsupune cre)l ef e economi ca,
in ultirnele decenii, oameni
politici reali$ti
$i
oameni de
$tiintd
din foarte multe
l.ri au lansat imperativul hecerii omenidi la un nou trp de dezvoltare, pe care au
denumifo dezvoltare umani durabild. O asemenea viziune are caracter global
$i
se bazeazi
pe necesitatea reconcilierii dintre actuala dezvoltare economica, sdrdcia
mondiald
$i
mediu, astfel incet sd se realizeze progresul uman nu numai in cateva
locuri
$i
pentru caliva ani, ci
pe lntreaga planetd
si
pentru un viitor lndelungat. In
vederea unui viitor comun mai bun,
pentru toate generaliile care coexistl
$i
se
succed la viatd, viziunea dzvoltirii umane durabile rdspunde necesititilor
prezentului, fdre a compromite
posibilitdfile de satisfacere a trebuintelol
genratiilor viitoare. Aprecierea acestei dezvoltari se realizeaza
prin indicatorul
dezvoltirii umane
(IDU).
ale oamenilor sub influenla conjugata
a unui ansamblu de factori interni
$i
externi.
.
Indicatorul dezvoltirii uman
(I DU) un nou i ndi cat or st at i st i c
compozit, folosit pentru a misura
progresul economi co-soci al
zdtor dezvoltfii umane durabile, c
se compune din ftei indicatod par.tiali:
speranfa medie de viata la na$iere,
de instruire a populaliei
$i
produs
intem brut
pe locuitor.
.
Ce deosebire este inte cre$terea
economic! reali
qi
cre$terea economicd
nominald?
.
Ce avantaje considerali ca poate
avea cre$terea economica intensivS?
n
Ce dezavantaje considerali cA poate
avea cre$terea economicd extelsivd?
.
Cum explica! ca, in anul 2001, faf.i
de 1990, in Rom6nia, dinamica nomi-
na15 a PIB era mai mare decat dinamica
reald a aceluia$i indicator?
NTI NI CLOSAR
.
Crsterea economici este un
cept macfoeconomrc ce caractenze
i n expresi e cant i t at i vd di nami
ascendenti a produsului intem brut
locuitor al unei
lari
intr-o anumi
perioadd de timp.
pozi t i ve cant i t at i \ , e. st r uct ur al e
$
surprinde ansamblul transformdril
caljtative care se produc la nivelul
economii, inclusiv in condiliile de
.
Dezvoltarea economici este
fenomen macroeconomic
$i
social
i N I REBARI PENTRt . T
VI JRI FI CAREA
CUNOSl ' I NTLLOR
?
aO
Cum se explicd aparitia prcocuparilor
pentru studrul cregterii economice?
.
Ce exp md cre$terea economicA?
.
Care est e i ndi cat orul macroeco-
nomic cel mai potrivit pentru a mdsura
cresterea economicd a unei
ldri?
.
De ce i n mAsurarea cre$t enl
economice trebuie sd
tinem
seama de
evolulia populatiei din
lara
respectiva?
.
in ce condilii apreciati cdsetealizeazd
o creqtere economicd sindtoasa?
ri 6
('restere
si dezvoilsre ec!,1ltfiriti. li ltu:tu atii t.cononitt
.
Ce semnifica un PIB real al unei
perioade
mai mari decet PIB nominal al
aceleiasi perioade?
.
Ce exprimi dezvoltarea economicd?
. I n
ce raport se af l : i dezvol t area
economicA cLr cresterea economicd?
.
Ce indicatori putem fblosi pentu a
releva cantitativ, structural si calitativ
dezvoltarea economicd a unei
tfui?
n
Ce relafie este intre dezvoltarea
economice
$i
progresul
economic?
.
Cum explicati preocuparca
multor
oameni de
Stiinfa
si oameni politici pentru
problemele dezvoltSrii
umane durabile?
.
Ce cuprinde indicatorul dezvoltirii
umane?
.
Raportul dintre starea actuali a economiei romene$ti
$i
exigenlele dezvoltarii
umane durabile.
PROtsLI'1I F]
D|j X{l.iz{}t,yAT
.
Elaborati, pe
baza cuno$tintelor pe
care le aveti, un set de ffiterii si indicatori
economici, social-umani
$i
ecoiogici care
apreci at i ci t rebui e f ol osi t i pent ru
caracterizarea activitalii
fi
vietii din
localitatea in care studiali.
.
Nominalizafi problemele grave care
apreciali ca, in prezent,
ne indepirleazd
de real i zarea unei dezvol t dri umane
durabile in Romania.
o
Pe baza datelor referitoare la varialia
procenl ual i
anual : i a PI B real al
Romeni ei i n peri oada
1995-2004.
prezentata in tabelul de mai
jos,
analizali
si explicati cauzele evoluliei favorabile
$i
nefavorabile:
45.3
Svsa: Anaarul Statieic aL Ronri&i INS, 2005.
C. Blluctuatiile macroeconomice*
Ani iza de ansamblu a activititii economice, incepand cu deosebire din secolul al
XIX-lea, a demonstrat cd aceasta nu are o evolutie uniform:i. lineara. ci fluctuante.
ondulatorie, cd, pe
langa fluctuatii sezoniere, futamphtoare, accidentale,
cunoaste si
fluctuatii care se repetA cu o anumili regularitate, chiar daci aceasta nu se poate incadn
rn rclmene nguroase,
Evolulia unor indicatori e,conomici, cum sunt volumul productiei,
cifta de afaceri
rata profitului, produsul
intern bru! rata inllatiei, rata somqiului, volumul invstitiilor
PROBLEME
t.rn
norlrcl
Consumul final/PlB
)
Capitotut l0 t J'
etc.. relevd in mod evident faptul cd activitatea economicd Ia nivel de firma, mmur4
economie nationalS sau chiar economie mondiala cunoa$te penoade de expansiune
$i
de contraclie care se succed cu o anumitd regularitate, denumite
sliitlific
flucfuatii
economice ciclice.
in economie, ciclicitatea caracterizeaza acea forme de
miQcare a activititii economice dintr-o tari in care se succed
alternativ
pedoadele de expansiune cu cele de contraclie
intr-un anumit interval de timp. Aceasta este vizibild prh fluctuafii
ale activititii economice in ansamblul siu, adica prin sporirea
concomitenta a producliei, venitLrilor, ocuptuii fortei de munci
elc,, urmat5 de stagnarca sau descre$terea acestora.
imprejuririle care genereazd ciclicitatea economicA sunt
numeroase
li,
in timp, au fosf explicate in mod diferit, in funcfie
de curentele de
gandire care le-au abordat. Dincolo de toate
acestea, se poate aprecia insi dl, in ultimd instanld, ciclicitatea
este determinata de modul specific de evolufie a eficienlei
(randamentului) utilizirii factorilor de producfie. Astfel, factorii
de productie de o anumiti calitate
$i
structufi cunosc, intr o
combinare datd, o perioada in care eficienla utilizdrii lor are o
evolulie ascendenfa, asigufand expansiune
$i
prosperitafe
economici. Umeazd un timp in care randamentul fnctorilor
respectivi stagneazi sau chiar scade, iar activitafea economica
cunoa$te o anumitr contracfie. se confrunti cu dificultS!,
impunendu-se inlocuirea sau ameliorarca calitativd a factorilor, schimbarea unor struchrri
ale economiei
(tehnice,
tehnico-economice, organizatorice etc.) care devin dep4ite.
Fazele mi$cbiii ciclice se condilioneaza rcciproc
!i,
in unitatea lor, pregitcsc prcmisele
care asigur?i activitili economice continuitate, schimbiri calilative
qi progrcs. De aceea,
ciclicitatea reprzinti forma de evoluFe {ireasci, normal4 a activiti{i economice'
a dezvoltirii unei emnomii nationale sau chiar a economiei monaliale in ansamblu'
r Care sunt fazele ciclului economic?
Ciclul economic reprezinti perioada de la inceputul unei contracdi a activit6tii
economice de ansamblu
pani
h tuceputul celei urmatoare. Esteaformat
li" ni ffl::
diferite in literatwa de
specialitate
$i
in vor-
birea culentd), fiecare
definind o anumitd
stare a economiei, Un
ciclu economic ideal
poate fi reprezentat sub
forma graficd, in care
pe ordonatri esfe sur
prins volumul sau
ritmul producliei (sub
t
forma unui indicator
A"p sintetic), iar pe abscisd,
timpul
(figu.a 10.3).
.
Fierare ciclu
eco0omic are
durata si
spccificifitile sale
cnrc-l drosebesc
{lc toatc relclalte
fatc au av t loc
in lcccasi tari
s:ur ir1 ?rltc tiri.
Ciclurile Eunt de
dur:lti scurti,
lncdic si lungi.
Delimitatea
drrratei relevi un
grird
mare de
diterenfer cbiar
intr cicluilc
{r.rft {hc p.rrt din
a({ ealri categoric.
F
g. 10.3- Ciclul econ,rnic
Crc;lete
li
tleZvoitare econidicd. l: luctuatii econofiice
.
$i
fazelc cirlu-
rilor economice
dileri ilrtuie cie in
(1urata.
.
In anumile
i mprci urai l i ,
intr-un cich este
pDsibil
chi{r ca o
f:zir lin fie atet de
serlt inclt si se
consider0 ci
praclrc
I|u 1r
xistaf.
.
||rzcla ciclu lor
eeon0mice^ i'n
fimcde de
evolutia
ctonorniei, sunl
asociate de
populatie
cu
anumite elccte
in cadrul miscdrii ciclice este evidend mai intai faza de
expansiune
(inteflalul
A-B, respectiv C-D), in care, pe
fondul
unui proces
investifional intens, cresc produclia, produsul in-
tern brut, gradul
de ocupare a fortei de munci, saladile,
profiturile
si vanzerile etc. Bste o perioad?i
de alaceri prospere,
de credit ieftin. de
qestere
a cursului titlurilor de valoare etc.
Expansiunea nu dureaza la nesfar$it, pentru ctr in economie
se face simlitA actiunea unor factori care incep s-o franeze
(i ncet i ni rea
cre$t eri i sau chi ar scaderea product i vi t l t i i .
reducerea ratei profitului, aparitia unor dezechilibre etc.), ca
expresie a epuizArii sau a limitdrii potentialului
eficientei
factorilor de produclie sau a modalitdtilor
utilizate pentru
combinarea acestora etc, Aceastd fazA se caractedzeazd prin
cre$terea incertitudinii plasamentelor
in titluri de valoare.
fl uctualiile cursudlor acestora, scumpirea si resffangerea
credi rul ui
)i
a i n\ esdl i i l or. care ai e\ l a epui / drea unu' xnLrmi l
potenlial de expansiune a dezvoltirii.
Pe parculsul
unui ciclu economic sunt sesizabile in mod
clar doui ipostaze, doua stdri distincte pe
care le parcurge
economia: recesiunea (manifestdrile
de crizd economic:i
si
depresiunea), cunoscutd
;i
sub denumirea de contractie, si
boomul (reluarca
cresterii economice. indicatd de inflexiunile
A si C) si expansiuna. in perioada
de boom, economia are in
general
o evolulie favorabild, fenomenele pozitive
fiind
preponderente;
situalia este opusd in conditiile recsiunii, cand
aspectele negative si unele dezechilibre sunt vizibile
,,cu
ochiul
liber", ia-r insatisfactiile sociale, nemullumirile si gradul
ridicat de incertitudine
afecteazi pe
scard largd agenlii economici, lumea aface lor, alezvoltarea economicd
ln general.
In realitate, evolutiile sunt mult mai nuanfate
si
complexe, iar un model general.
unic, al ciclului economic nu existe; nu se intelnesc doui cicluri economice identice
prin
durata sau conliguratia fazelor, nici in aceea$i
tard
si nici in tiri diferite.
Dincolo de toate aceste aspecte, este de retinut faptul cd evolufia ciclicA reprezinti
o rea.Iitate a odcirei economii contemporane, iar fiecare faza a sa are un ro1 specific
mulf nai bine delimitat decat in trecut. Astfel, in faza de expansiule sunt satisfAcute
foaite repede unele aspiratii de prcgres
economic, iar recesiunea restabili cu un
pre!
mai mare sau mai mic, unele echilibre in economie asigurand rcstructumrea sj
reinnoirea factorilor de produclie,
ca premise ale dezvoltfuii ln perioada
ulmitoare.
r Existi modalit"{ti de atenuare a
socurilor
ciclurilor economice?
De$i evolulia ciclcA are o determinare obiectivi, agenlii economici
$i
guvemele
intreprind mdsud pentru
atenuarea undelor ciclului economic
- in special ale recesiu-
nii
Si
ale efectelor negative pe
care le genereaztr
aceasta. Asemenea m5suri se
fundamenteazi pe
adevdruri formulate de
qtiinta
economicA, pe
cunoaqterea
interdependenlelor din cadrul economiei
$i
pe o informarc promptd
Si
reala asupra
evolu[ioi activitrlii. Prima mme realizare in acest sens apa4ine economistului englez
J. M. Keynes
fi
dateazA din deceniile
patru-cinci
ale secolului XX. Ulterior.
lavoIabile, mai
putin
lalol"rbilc
s>tl gcave.
/
t:apitolut
t0
E
J.t
t:
programele
de misud anticiclice au devedt tot mai ample
$i
mai coerente, fiind cunoscute ca
politici
anticiclice alcAtuite
in principal
din trci componente: politica
monetari
qi
de
credit, politica
cheltrielilor publice
$i
politica
fiscali.
Politica monetaad
si
de credit arc c^ instrumente rata
dobanzii, creditul qi masa monetari. Ele se aplica diferenliat.
in funclie de fazele ciclului economic. Astfel, in boomul
prelungit
se rccomandi majorarea ratei dobanzii
qi
se impun
restrictii suplimentare la acordarea de credite, iar controlul
asupra masei monetare devine mai riguros. Aceste misuri au
ca efect franarea cererii de bunud de consum
qi
a investifiilor
. i , pe
aceast a ba, / 5. a ol edei de hunuri economi ce. i n f aza de
recesiune se urmaresc reducerea ratei dobanzii, sporirea
volumuhi de credite si a masei monetare. stimuland astlel
cererea de bunuri
$i
i nvest i t i i l e, f avori zand maj orarea
produc$ei
$i
a gradului de ocupare a forlei de muncd.
Politica chltuielilor publice
se axeazA pe admiterea unui
anumi t df i ci t buget ar, bazat pe maj orarea, i n f aza de
.
Gulcrnle n-au
putuf rAmane
irrdiftnDte tati
dc ci(luril
econornicc si in
spccial firfjl de
efcctcie negative
indr$e de crize
sau recesiurri.
'
S-au adoptat
mi$uri de inler-
lcntie a statului
in conomie prir
care sir se evilc
sau st sc
dinfnutzc
efecteie ncgtrt:ve
ale cicluriloi !i
vul nerabi l i l rt ea
economi ci .
recesiune, a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat chiar printr-o emisiune
monetard suplimentar:i
-
cn scopul de a se mdd cererea globald
fi,
prin aceasta, de
a se
jmpulsiona
productia
$i
trecerea la faza de expansiune. Cheltuilile publice
suplimentare sunt orientale in special spre achiziFi de stat, invstitii cu caracter
social-cultural
$i
investilii in intreprinderi public etc., astfel incet masa monetard
suplimentard s:i aibi acopedre in bunud economice reale.
Politica liscali consti in a utiliza perghia fiscali in scopuri anticiclice. Astfel, in
faza de recesiun, se recomandi reducerea liscalititii
(gradul
de impozitare a
veniturilor
$i
de ta\are a consumului.), ldsand mai multe venituri agenfi]or economici,
ceca ce: r r e r neni r ea sa i ncur aj e/ e consumul
1i
i n\ e\ l i l i j l e. i n f aza de boom se
procedeaz5 de reguld la majorarea fiscalititii, pentru a fiana cererea de consum si
investitiile pdvate. In felul acesta se asiguri, printre altele,
$i
incasdri suplimentarc
la buget, menite sd acopere deficitele acumulate in faza de recesiune. Abordate in
legatura lor rcciprocd, politica cheltuielilor publice
ii
politica
liscali formeazi
politica
bugetari a statului. Pand la lnceputul anilor
'70, politicile
monerare
$i
de
crcdit, precum si cea fiscala au fost promovate ln mod corelat. cu scopul de a influen{a
cererea agregat5, in lunctie de fazele ciclului fie in sensul cre$terii, pentru
a
determina relansarea sau expansiunea, fie in sensul stabilizdrii sau temporizdrii,
pentru
a fiana expansiunea economiei. Ele au fost denumite politici
economice
conjuncturale, bazate pe cerere, sau politici de tipul
,,stop
and go".
De la mijlocDl anilor '70
s-a recu$ la progmme anticiclice denumite,,mix policy.r,
care se bazeazA pe pmmov^rea
diferentiatd de mdsuri monetare
Si
bugetare. Primele
vizeazd menfinerea sub control a prelurilor.
a inflatiei, iar celelalte, relansarea
activitdlii economice
fi
acoperirea deflcitului bugetar, prin mesuri care sA menlini
ilrflalia in cconomie intr-o fomi moderati, care sa poal:i fi stdpanita, conftolata.
3- . 1
J
i r :
. .
Ce este ciclicitrtea din economie?
Cc reprezinta ciclul economic l
'
Cum se erplica aparitiil ciclicitilii
in viala economici J
Ce faze arc un ciclu econornic?
Cu ce indicalori economici si sociali
pulem
caracteriza lazele unui ciclu eco
nomi c?
Cum se poal e producc
depi f i f ea
cizei economice J
Cum se rccomand, a f i pol i l i c. r
monetara
$i
de credit :in rapod cu fazele
ci cl ul ui economi c?
.
Cum t r ebui e si f i e
cheltuielilor publice
in faza de
a ciclulLri ccononric?
Cum se recomandi
a f i pol i t i ca
f i scal d a unui st at i n raport cu f azel e
ci cl ul ui econoni c?
pol i t i c
a
Pe baza dateLor din tabelul de mai
jos,
cu privire
la Romlnia, rcprezentali
grafic
evolutia indicatorilor euonomici si
Svsa: Rap., tul d thdl ul BNR, 2l)01.
TEXT TEMATIC
soci al i di o per i oada
I 996 200, 1
intcryrelati modul in care au evoluat,
Pe bilza textului de mai
jos.
retineli elemcntele deflnitorii pentru concepti,r lui Keynes
cu privirc
la ciclicitdtea din cconomie.
,Pintro
miscare ciclce nu inte/egem inse numai ca bndinlele ascendenle
si
descendente, oda6 declanate, nu se manilesa la nesfesi in aceeasi dircc e ci
sunt Bstumate n cele din uma. Avem tn vedere
Si
laptulca
er,ista un orad viztbijde
rcgulartate a succesiunii m timp sia dualei miscarilot ascendene si descendente.
Exista thsa si o alta caacteristica a ceea ce numin calu economic.
pe
cap
explicalia noastra trcbuie -o inglobeze pentru
a fi adecvaa, si anume. feiomenu/
crize faptulce inlocuirea uneitendinle ascendente de o lendinh descendena are
loc adesea n mod subil si viole . n timp ce inlocuiea
uoei tendnle descendenle de
o tendinte ascendentd nu este marcak de regule pintra
astfet de cotilurd brusce.
Orice fluctuatie
a investitiilor
care nu este compensaE
de o modificare
corcspunzebarc a inc/iinalEisprc
consum va duce. rcte, la o uc Jalie a Oadulu;
de
(Eupare.
De aceea, ntrud;t asupa vo/umului nvesfiliitor
sc e^erctta influeme
extrem de complexe, este foate putin prcbabj/
ca bab fluctuahile, fie ate insesi
investitiilor, fie ale eltcienlei maryinale a capitalu/ui, vot fi de natuh ciclicd."
J_M. Kernes
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Prcdusu nlembrul varat l 9 48 21 57 51 52.
Consum linal tolal- var alii 7.4 43 11
-25 6, 1 6,9 10.3
Formarea bru6 de capila flx
.
5,7 5T 10, 1 82 91
66 3.S 104 1l 3 10.5
8.4
388 154.8 521 458 345 225 153 11S
piele trece
prin situalii de echiUbre sau
dezechilibru, de tensiuni nonnale sau nonnale intre nevoi
si
resurse
Penfu a cunoaste aceste stari relative care survin in evolutia unei economii
$i'
Irlai ales, pentru a intelege semnificalia
managementului
guvemamental in direcfia
provocAriitransformdrilor
ale sens, normale si de dorit pentu agenfii economicj
ce
se concurea/ a
pe dl f eri l el e
pi el e. e\ l e nece5ar
\ a sl udi em:
ECHILIBRU
SI DEZECHILIBRU
tx ncouonm*
E
t ol ut i a economi ei
unei t ar i
' i ub
. l j act i unea coni ugal i a unui art qambl
de f act ori f avorabi l i $i
nef avorabi l i ce
inI'luen{eaz a cererea
$i
ofena de pe diieritele
A. ECHILIBRE
SI DEZECHILIBR.E
iN ECoN0MB
B. CEREREA
AGREGATA
$I
oFERTA AGREGATA
C, PRINCIPALELE
DEZECHILIBRE
MACROECONOMICE
INTERNE
Cl.INFLATIA
c,.
SOMAJUL
Studiul acestor
Jbnome
e macroeco-
nomice
si
sociale rd va tialt la:
"
inplegerea
rdportalai dintre echilibra
qi
dezechilibru
tn evolutia unei economii;
.
cbnoatterea
semafrcaliei treceii,
pe
difenrcIe
piele de la dezeLhilibru de neclorit
Id e.hilibru
qi
apoi I4 dezechilibre de doit;
locului
;i
rolului difei
telor
piete i
funclionarea
unei econ
'mii;
.
.tilaptatua compo rtamentelor indiri'
daale
pe difetitele
piele in
fanclie
de
anticipdrile
pe care le
faceli
itr r:alitate de
|iitori age
li
economi(i;
t
analiza
politicilor macroec.'nomice
cLrre se
promoreazd difi
persPectiva
mana
genentulai dezechilibrelor, dimi'
nudii
factoilor
de isc najor
pe difeitele
piete
;i
asigarilrii
premiselor pentru o
banil.funclio
are a sistemului econc)mic
in ansamblul stlu.
Ech ilib r u s i tlezechili
hru ln econo ni;
A. Echilibre
si dezecldlihre
in economie*
In economia de piati
tod agenfii economici urmaresc sA si realizeze
interesele
cat mai bine:
Foducdtorii
sd-!i maximizeze profitul,
iar consumatoii
sA si satisfaca
trebuinfele. Echilibrul
economic apare ca o stare propde piefei
care se creeazd prin
ac(iunea agen{ilor economici potrivit
intereselor lor de vanzAtori
sau cump{rdtoi.
Acesta se catacterizeazi printr-o
tensiune normalA intre cererea
si
ofefta de bunuri.
bani, capitaluri
Si
muncd. Fiecare dintre aceste patru domenii constituie
de fapt o
piatA
si, ca urmare, tapofiul cerere-ofertd qi
normalitatea tensiunii
sale au in mod
inevitabil mumite caractedstici
distincte la o piatd
fata de celelalte. Cu toate acestea-
echilibml pe oricare domeniu se formeazd in stransd legAturd cu celelalte. Consi,
derate in unitatea qi
interdependenla
lor, la nivelul unei (Ari, activitatilor
economice
$i
pielelor
specifice acestora le este propriu
echilibrul economic llational sau echilibru]
economic (general).
.
ActiritAtile
economice si
pietelc
spccifice
lor', corsidcrate la
nivelul unei Lri,
asig rd r.h;libnrl
ecoflotniei
i:utioualo),
iimctionind in
ronditiile care lc
sunt nonnat
specifice.
Astfel,
intresclc rgenti-
l(}r economici sc
rcalizaza nor-
mal, ca umure a
nn raport
adcrvrt intr:a
ce!:erca si oferta
agregrl c.
Intrucat deciziile agentilor economici
sunt in functie de
evolufia rapo{tului cerere-ofefid de pe piefele pe
care ei
acfioneazi, rezulti cd realizarea echilibrului
economic se
bazeazd pe compatibilitatea (concordanta)
deciziilor luate ale
diferili agenti economici
$i
pe
necesitatea pdstirii
valabilitdtii
lor in timp, atata vreme cat nu intervin factori pefturbatori.
Dezechilibrele
in economie sunt stdri de tensiune intre
cererea
$i
oferta de pe
difedtele piete,
ca de exemplu: piata
bunurilor economice, piata
monetard, piala
muncii etc.
Agregate la nivelul unei economii,
aceste dezechilibre
partiale
se retlectA in modul de funcfionare
a lntregii vieri
economice
$i
sociale, reflectal prin caiva parametri
esentiali
ai viabilititii sistemului economic, cum sunt: inilicele
Dreturilor
de consum ( l PCr .
r ar a i n[ l at j ej . r al a \ omaj ul ui ,
i ndi ceJe
veniturilor reale ale populatiei etc.
Atunci cend cererea de bunuri economice
este mult mai
marc deat oferta, inseanmd c:l se intregisteaz:i
un dezechilibru
anormal, nedorit de agentii economjci, cu consecinte nega-
l i ve i supra crel reri i pret uri l or.
ca rendi nt : i i i reascj a pi erei de a apropi a sau echi l i ; ra
cererea cu ofefla.
Cand ofertele pe piafa
muncii sau pe pia(a
monetari sunt mult md mari decat
cererea, in tetmeni specifici, se produc
dezechilibre
,,negative.,,
anormale, de
nedorit de agenfii economici, prin
consecintele pe care le genereaza
asupra cretterii
$omajului ti
a inflatiei.
)
Capitt ul 11
Asemenea
ilezechilibre
se mai
pot intelni
li
intre veniturile
i
t
trxcedentul
: i chel rui el i l e
buget ut ui de
qt al .
I nl re i nca' ari l e si
pl al i l e di n
I
bugcl : rr
(\ l e. un
zdrul rel aLi i l or cJmerci al e
i nl crnal i onal e
al c unei l ari ogl i ndi l e
I
d?ze' l t i l i brn
)rin dezechilibrul
bugetar [i
dezechilibrul
comercial
l .,'pozitir"'
Sunt
qi
situalii de iezechilibre care
pot fi consi'leftte
pozitive, in anumite conditii'
,-,rra"
ii
a" A*it, * ae exemplLi, c6nd cererea de munci este nai mare decat oferta de
01unca,
cercrca de bani esle nai mare decat oferta de bani, incasirile bugetare sunt mar
r*i d""a, .ht*i"lit"
togetarc, veniturile
din e{porturi
sunt mai mari decqr
:h:ltYelile
oentru
irnporturi
erc.
plecare
dintre dezecbilibrcle ,,negative"
sau
"pozitive"
fe$uf
ludecd:e
lin
p.l.ri* n n"tionulititii
diferitelor
piete' unde se manifestd'
in oport de obiectivele
Doliticilor macroeconomice $
madosociale
pe care le promoveazd
guvemele
Di ncol o
de l oar e ace. r ea.
dpr eci er ea unui dezechi I br u
r
.
Chcl t ui cl i l r
t rebure
con' rderal i i
i nl ol deauna
l a ni ! el rel al i \
penl ru c: l ' i n
| ;
. ' :
. . - ,
'
, -,
----;
I
DugCt are I nal
economre.
ceed ce e\re
percepur neead\
pentru
l n1mi l i
ac:1i
|
'
";;;;;ni j ;
e{onomi cr
est e sau
pol re l l
po/ i d\ penLrl rnl l i i .
' i
i nvers Pri n
i
", ; ; ' , ; ; ' ; ;
ce e\re. de e\empl u.
po/i ri va l aun momentdar
p.l ' *
I
p:l -"i l i
|
' ,,."i ' l l "r' ,i
.uu
p"r' non"ni o i ere,e de b.ni
mai m-dre
1::"1-:t:::i ; I
*i ;i ;,:;;t;
Consecinlele
pozitive se contureazr
in special 1"
".ftnT!l.d:1
|
*^-
;i:il;
l a cei care au bani . Mul l i sou puri ni . cal i sunr cei cu bani
\ or
| ,
": J] , 1, : : :
I dczccnl l l Dr u
incasa
doban/i mai ma-ri lol ei vof putea lace in\estilii si
\or fi
|
""::::l;;:'.:'
benefici.rrii
venrturil,.)r cc \e oblin. Bunufile
produse cu aceste
I
inveslirii
vor fi mai
\cumpe Insd.
penru ix ..prerul banitoi"
adic' dobenda e<te mai
mare. Cump; rel oni
bLmuri l or
reqpe(l t ve
\ or l raf l si era
i n bul unarel e
cel or cu ban'
\ l
mai mulli bani,
pentru di altf-el nu pot avea acces la acele bumrd Cei care au nevoie
de bani, la dobdnzi mari, vot rata numeroase
opoltrnitdfi,
isi vor dimilua investitiile'
nu uoa
-uj
"a"u
sau vor clea foafie
putine locuri de munci, oferta de bunud va f1
afectati
negativ din lipsa ale investitii Pe temen scult, mediu sau lung va avea loc o
redistribu;
sensibila
a bogiliei in societate
in favoarea
celor cu bani' ceea ce genercaza
tensiuni sociale.
incasiriie Ia buget mai mari decat
phlile ai putea fi considerate
cumva
pozitive
pe termen scurf sau mediu
pentru ci situalia se- datoreazi unol
rezultate mai buni in economie,
fala de cele estimate
la moment|rl
elabodrii bugetului'
Utilizat corespunzltor,
suryIusul
de incasari la buget
induce efecte
pozitive in
economie. A$adar, se impune sa apreciem dezechilibrul
prin dirnensiunea'
diversitatea
$i
sensul consecinfelor
sale,
prin preponderenp efectelor de un anumit sens.
(pozitv/
negativ),
de durata lor, ile natura si iniensitatea acestora,
avand
pemanent in vedele
ca]chiar
pozitiv fihd, un dezechilibru
are si anumite eiecte
negative'
Dezecirilibrele
economice, dincolo
de anlmite dimensiuni
.
Dczcchilibrcle
Degntirc sunt
inflal.ia,
$omajul
si iuiutdtirea
conditiilor
dc
ri ai a.
considerate ,,controlabile",
afecteazi
grav toate categoriile
de
pret e, precum . i economi a
i n rnsambl u
el e mani f e' ri ndu-ce
.ub
torma ilflari i,
;orrwjuttri
.i tnfi lutitii
'
ondiiilor
di vtatd
(vezi
$i
figura 11.1).
Condiliile
echilibnrlui
economic' in
geneml au caracter teoretic
din doui motive majorel a) egalitatea cererii cu oferta se realizeazi
numai ,,in
marc", ca tendinti. si
nu in sens matemntc'
cum s-a
presupus,
pentru a face inleleasd
ideea; b.) ir tEalitate'
economia
of.tu!l0b.ti > cnuti
elohrli
Fig. ll-1- Echitibrut
si
de:echilibntt in e.rnonie
nu se aflA dciodata in stare de echilibru,
decat ponte
din intimplare.
intotdeauna vor
exish surplusuri. de o parte
sau de aka. in conditii nomalc de funclionarc, piata
niciodata
nrr c: l e . . poj ru de b nrrri economj cc. J: d cum Jr. rrchui
. a
\ e
i nri mpl e i i nd cerere.
esle egali cu ofefia
ii
toatc bunLrilc respctive s+ vli.tde.
piaya
care
functio
eazd bine
este i'Xotdeaund plinA
dc nd4 n! Din produse
vor cxista intoideauna
stocud. iar clir
resurse vor exista rezerve, care raman in afara raportului
ccrere oferta, dar ca niste
r, , ndi t rr dl e rcal i / ; ri i core\ pun/ ari , are
r. , i e\ rui a.
Condifiilc echilibrului
economic sc rcalizeaza ca tendinti. ftccand
prin
situatii de
de/ cchi l i bru.
d(l ef mi nal e
de morl i t l carca l i mi l el or rc. uf . el or \ r ref ul ol o! . i i l or.
resni Jri rl or
bugetare ale c,rn.umrrorilor
de hUnuri
f,
.ervicrj.
cre\eli dt poliricri
ecin,,mica
Benerel-
pc termen lung sau rnediu, necunoasterea
sau neinlelcgerea
mecanismelor pie;i
etc.
I n concl u/ ; e. t endi nt a obi ecl i l a de real i zare a condi t i i l or dc echi l i bru t rece. i n
viala economica. prin
stdri de de/Khilihru
mai re\trdnse \au
mai ample. a caftrr
depi$ire necesih, la nivelul agenglor economici si al economiei,
strate;ii adecvate
d utilizare a mijloacelor \i de atingere a scopurilor! las6nd altf,rnarivele
posibile
sa
\e concurem in conditii normale pe piata,
Rolut puterii publice
cstf, de a;irija si de
a veghea la inviorarea
activititii agentilor
economici si la protejarea
puierii
de
cumpdrare
a consunatorilor,
de a
permite
ca maximizarea proliturilor
si se realizeze
in conditiile imbunitetirii
catitdtii vietii consumatoritor.
i:-
:_'-;,.;i',r*
--l
'..
_-
)
I
,
il;t;r;"";;"r;;;;l
i rel at i va, di nami ca
spre carc t i ndcl
j 0t eract i unea
di nt re di f eri t el c pi et ei
ispecificc,
din econornia unei
1iri,
prin]
i
ap.opicrea-egalizarea
cererii agregarel
cu ol crt a agregat i . ca el ement e ce
I favorizcazi
dezoltarea
Si
imbuniratirca]
l9gldrtt1]9l_ d9
I'3!11. ._.. ]
[-,-,
o-"^"r'l,r'.J";;;;;t"i-
;i;;;
i anormal i ,
, . ncgat i va"
f i
de nedori t
del
Jagenlr
econonnct.
care se concrctizeazA
iin
cresterea inflatiei
fi/sau
a somajului.l
i n redl rcerea
veni t uri l or
rcal e al el
cctitenilor, ln scdderea
compctitivititii
p. odusel or
si servi ci i l or pc pi at a
si l
cretterea datoriei exteme
etc.
)
Capin,tul t t
i
I
INT RtrBARI PEl TRtr
f/
t unrnrt rnna
o
cuNosTrNl El ,oR
. De ce echi l i brul unei economi i
trebuie interpretat ca tendinti?
.
Ce echi l i bre macroeconomi ce
t rebui e urmi ri t e de management ul
guvemamental?
. De ce dezechilibrele in economie
t rebui e i nt erpret at e ca
, , negat i ve"
sau
,,pozitive"?
.
l n ce condi i i i un dezechi l i bru
,,negativ"
poate sd constituie o premisA
f avorabi l A
pent ru o f unct i onal i t at e
normalS a economiei?
.
Arat al i cAnd un dezechi l i bru
,,pozitiv"
poate sd reprezjnte o situatie
nefavorabilA
pentru economie?
. Dati exemple de dezechilibre
,,nega-
tive" din economia Roman;ei de dupd 1990.
B. Cererea agregata si oferta agregati'k
Aceste doud mtuimi se determind
ti
se urmaresc, de reguli, la nivelul economiei
unei
liri
sau al economiei nalionale. Atat calculul, cet si supravegherea evolutiei lor
sau eventualele inte enfii cu camctcr corectiv sunt acfiuni complexe
;i
trebuie
realizate cu acumteF pentrx a evita efectele nedodte,
inlelegerea problemelor echilibrului dintr-o economie presupune studierea
corelatiei dintre
productia internd reah
si
cheltuielile totale
previzute.
in cadrul unei economii, cheltuielite totale,
globale sau a8regate
(Da)
sunt for-
mate din:
r cheltuieli estimate penftu consum
(C):
r cheltuieli esrimate penffu investilii
(I);
r
cheltuieli
guvernamentale estimate (G)l
r
expoft
(E).
Suma acestor cheltuieli totale este expresia reald a cerrii
agregate
(Da), global, din economie. Da
=
C + I + G + E
Oferta agregati
(Ya)
de bunud materiale
$i
servicii este
formatd din
productia internd phs importul
(X).
r Atunci cand oferta agregata este egali, in linii generale,
cu cererea agregata, economia este considerati in echilibru,
Rezulti unndtoarele corela.tii: t AS, + FBIff
=
Ib; PIB + X
=
=C+I b+G+E:
PIB
=
C + Ib + G + EN; EN
=
E
-
Xt EN
=
export net.
titile
pronrovir;i
un0r politici
econon!rce
adccvdte Iil
nirelul econrrnici
necesar calftrlul
cercdi si olertei
agregalc elat
0)entr
pcrio:lda
viitoare), cii si
{pentru pelioadt
Fig. 17.2- Echilibtul gl1bal
'rolul
ddcrlni_
|
.
o."u oferta agrcgata este mai mici decet cererea
usi crrrarc, r
I
agregat A. ceea Lc core\ punde unei \ l ari
de absorbt i e. ro! i
erlilibrului dintrel
purtAtorii cererii luali impreund
(menajele.
fimele, guvernul
si
cercn si oierti
]
sffSinltatea) au venituri si pot
cheltui pentru
a-$i satisface
agrcg:rtc. iil
|
ftebuintele pe
bunud materiale si se icii mai mult decat pro-
!:ronoflie,
revinc
I
duce in mod curent economia, Firmele ofertante, observand cA
r Daci oferta agregatd este mai mare decat cererea
Fehtiiltrtt si dc..cchil;bru in economie
picl(i
{s:rfi
|
vdnd ror ce produc sau ca tu-purea u \anda candtali mai rnari
pi cl el nr' .
^
|
decdr cel e produ. e
i n mod curent . i si \ or
qpon
producl i a.
'
\1"1.] ,l ]' a
I
conrri bui nd asrfet Ia reatrzdre, echi ti brutui
j i orre
producri a
mo(hll dc firnctio'
I
nadonah si cheltuielile totale.
nare a atCstora
I
-
h^-:
l l ri l i ",* O" u
j aeres^ata. ceea ce corespunde unei \rari
de presi une.
apar
."i l | /..l r*"
-
i
tone,i n economi e cnre pol
resl abi l i .ace.l .echi l i bru. Astfel .
rc:llr7. ir/scu |
^.
rntntine tchilihr.uti
furnele. ob\ervand cd o paie din producria
lor nu se ra vinde.
ccr(re, grct at a
_l
spori ndu l e sl oruri l e. nu vor accept a ca acea\ t a \ i l ual i e \ : i
of ert i r : rgregal i r,
I
Per. i rc
prea
mul t El e vor reduce ni rel ul product i ei
de bunuf i
c. , r nc(; sara
mal eri dl e sr de \ er\ i ci i pana
cdnd aced\ l a va
egxl a vol umul
intervenfia de
I
cererii. in acest fel se va restabili echilibrul dintre productia
recl;rre din pafteal
leald
$i
cererea respectivd.
statului, care sc
I
Avdnd in vedere ci bunudle economice se schimba, se
realizcari
D.in
I
v6nd
si
se cumpara pe bani, ci volumul
$i
milcarea banilor
nrisurile promo- j
sunt strins legate de cererea
$i
oferta de pe piafa
bunudlor
vate dc
quvem.
I
economice, se ajunge la concluzia c6 echilibrul de
pe
aceasd
piafA are o importantd deosebiti penfu realizarea e.hilibrului de pe piafa
monetari.
Echilibrul pietei
monetare este asigurat atunci cand cererea (Dm)
si oferta de
bani
(Ym)
sunt egale si ambele latud ale egalititii sunt in concordaltd cu cererea
ti
of-erta de bunuri economice: Ym
=
Dm.
DacA se iau in calcul cei mai importanti factori carc actioneazA asupra termenilor
egattAtii, masa monetard
(M),
viteza de circulatie
(rotatie)
a banilor (V),
volumut
global
al tranzactiilor de
pe piata (Y)
Si
nivelul general al prequrilor
@),
aceastd condirie
de echi l i bru devi ne:
lvIV
=
PY, unde: MV
=
oferta rcall de bani; PY
=
cererea reald de bani.
O conditie de echilibm similard exisri
$i
pe pidld
munclj, sub foma egalitilii cererii
(DL)
cu oferta de locuri de muncl (Yr):
YL
=
DL.
.4.)
&I I NI (; LOSAR
.
Cererea agregatd
(Da)
- suma
cheltuielilor totale care se estimeazd a se
realiza sub forma cheltuielilor pentru
a cheltuielilor pentru
investitii,
a chel t ui el i l or guvel nament dl e
l i
a
ut.
.
Oferta agregatd
(Ya)
reprezintd
producf i a
i nt erni real d de bunuri
matedale
$i
de servicii obfinute
$i
cu
ajutorul importului.
-: ! i )i t al ui
1l
j -
I
i rttl ou.rnr
Ptl tl
tutl
/
r l utsl c,tnnl
-
,
t,nosrtl
rRrnn
'
Ce reprezi nt i r
chel t ui el i l e
t ol al e
l : : i rl e,
agregat e)
i nt f -o
economl e
&;"[1t;'0."0"
p{oduclia
nalionald
*--: roferta
globalu
agregala)
1
. PrLn
ce se
caracf eri zeJz;
st af ea, oe
' dbru I a
ni \ el ul
veni t ul ui
nrt ronar
i
-t
PR.BLETI
{
N&
DE
Rb,z()LV
\r
. Pe b^za
datelor
din
tabelele
de
mai
L1
. i l cul i rri
qi
i nt er
Pret dri :
: cererer
agregctt
\i e\'olullil
e|
rin
cc siruatii
se
Poate
afla
venirul
narional
rcal
faa
de
cheltuielile
totale
es-
tttltlur"
"u"
conditia
de echilibru
pe
nt"t:
iTt":Tilr,
"*"cterul
relativ
sau
absolut
al echilibnrlui
econor
cl
b)
oferta
agregati $i
evolulia
ei;
c) e\Poful
net !i
evolu{ia
sa:^
^-
al)
ponalerea
datoriei
exteme
ln
rrD
mld.ler
------..\ltiriare
l ! L
--. \
2000
---
-rola -
{mir.
EUR)
58.602,4
1].510,0
r 56. 491, l
y)L
11273
692.5i2,9
18.935
2
r 37 013 7_
54e.991_!__
Utilizara
PIB
sr - . .
- . .
- - "' A, ' ^i ' / , ' "' ' ' l Rt ' r ' r r ' ' r I Ns2005
!-ormarea
PIB
preturi
cutnrc
(mil. EUR)
llotalnil
EUR)
:-rndrcato,i
- -
l r r 5
PI B
(nil. EUR)
2.051
72. 1t 55
11.162,6
5.205
?!!q
2004
ffi
24 254
; 6, :
n4
' /
d' r i ' i 2n0a
BNr '
C.
PrinciPalele
dezechilitrre
rnacroeconomice
interne"
Prinrrc
rcnomencrc
de
d:'*tli:|u',1:::;;'J,il';Iilil:?;',''#""
:ff:lilll
f t , reer.
rrebui e
sr l e
' "' ' t 5: "t
' '
l ] i ] ' l l ' ". "f l 1e de/ vol raf l r
economr(c
- .
: ont r acar al c.
sPr e
J ne b ct r r i
0c
Dl r L( L
in acest
sens,
vom
stuclli:l:
Echilibru si de:echilibru i e{:ononie
generalizal.l
si
rridenla a
pl ct uri l or
Cr. Inflatia
Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei,
care poale li sesizal
prin
douA lendinte majore. si anume:
cre$terea generali..atri,
sensibild a
pretarilor
si scdderea puterii
.le cumpdrare a banilor.
Inllatia apar cand, indifercnt din c cauzi, in rapot cu lLn moment sau cu o perioadd
din trecut, se formeazi o diferent; intre volDnul masei motletarc si cantitatea de bunuri
supuse venzdrii, iar in cazul cd existi. ace?Nta difere A creqtc astfel incat prcturile
cresc
$i
valoarea banilor scade. Electul poate fi rczultanrl unor irnprejurdri variate:
r
crestc cantitatea de bani, iar cca de bunuri este constantA;
r
scade cantitatea de bunuri, iar cea de bani este constanti;
r crcsc cantitdlile celor doi temeni, dar banii mai mult decat
mirfurile;
r crette cantitatea de bani, scade cea a mirfurilor;
r
scad caititartile celor doi temeni, dar banii rnai putin.
.In.ricere
I
Dimensiunea inflatiei
pr et ur i t o". i
r ar : , 1
Ni \ el r r l i nf l al i ( i i l put em r el er : r f ecur gand
di r ect l a cel e
i nl t at i t r
I
dour
(on\ eci nl e
nt cJore pe crre dce\ l a l c ai e \ du
l a cl ernenl e
col Jt erJl e. i ndi recl e. numri
l df l
; al senri f rcrt i re.
Prima faletd a inJlatiei este creQterea gencralizati,
substantiald a
prelurilor,
care
mdsoari inflatia prin indicele general mediu al pretudlor (din
economie)
- IGp.
Pentru un bun e&nomic, indicele pr.fului (Ip)
se calculeazi ca un raport procenlual
ihtre prctui siu actual (pr) qi
cel existent la un anmit moment din trecut (po).
.
P,
100. 000 l ei
i
=
rr
l oo
-rct nnn, . '
l oo l ' 25o0
Despre prelul
bunului respectiv spuncm ci a crescut cu 25ol., a crescut la 125%
sau a crescut de 1.25 ori.
Pentru economia unei
1iri.
aprccierea inflafiei se face pe baza ratei inflaliei. Aceasta
rcprezintA, de fapt, indicele gcneral mediu al prefurilor, calculat ca rapofi intre
\ dl or f ei r
bunur i l or i i nr l e i . l cl ucc I n PI B \ du P\ B i n
f r el ur i l e
anul ur cur enl
\ t , )
r l
\ xl oare. r dcel ora. i bunuri l a prel uri l e
dnul ui i l nt eri nf
\ rJ
mi nUs I , dac; se erpi i ma
j r
numar i nrreg \ au
/ cci mal . . JL nl i nus 100, ; . . 1. r. a . i
erprj mr I n procent e.
In teorie
$i
practicd, pentru
a exprima inflatia, se consideri ce mai relevant
ste indicele preturilor
bunurilor de consum sau inalicl prturilor
de consum.
Indicl preturilor
de consum in Rominia
' 1990=100
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2404
7. 0719 9.353.4 12q83, 4 330/ 6. 9 52624,2 76.7284 1 767 1 237 504 5
236,7 1323 r38.8 254,8
'15s.1
1458 145.7 r 11.9
Sttrs t Ahmrul stathtic dt Romaniei,200I
ti
2005, Rapott anuat 2OAq, BNR.
.
Inlprqiu' nri
gcncr!le
de
ioflatic
Tabel ul 11. 1
)
Capitohtl t 1
Rata inflaliei este foafie utiLi pentu comparati pe
tiri,
perioade
$i
zone, penfiu
slabilirea obiectivelor
politicii monetarc. a mfimii
sa.lariilor
ii
pensiilor
sau indexarca aceston etc.
Sciderea
puterii
de cumpdrare a banilor sau a unitalii
monetare, cealaiti taleti a inflaliei, arc loc concomitent cu cre$terca
preturilor, const6, in esenld, in scederea cantitilii de bunuri care
pot fi cumparate cu o unitate montare
9i
se exprimi sub forma
indiclui pulerii de ompnrare a bsnilor
(IPCB).
cumpt rare a
balrilor scade
atunci cind
inflatia creste
l M, ,
i n care: M
=
I naca monel ar. l :
t PCBr,
-
t . ;
' 0
.
I CP
=
i ndi cel e general medi u
al
Pref unl or,
Iixcnrplu:
In anul 2000
(momentul
tr), masa monetara in circulafie era de 100.000 de
miliarde de unitdli monetare, fiind superioard anutui precedent cu 20.000 de miliarde
u.m., iar indicele general al prelurilor ela de 15570 fatd de anul tn.
IPCB in tl
(100.000/80.000
nld. u.m.) x I 00
=
80.647r
L55/o
Aceasta inseamnd ci puterea de cumpirarc a unei unitali monetare in t, reprezhti
80,61Vo din cea existenti in t0 sau ci a scazut in tl fati de t0 cu 19.361o(l0oVo
-
-80. 647o).
Cauzele inflatiei
Inflatia, ca orice fenomen complex, este
genemtd
de cauze
multiple, cum sunt crc$terea excesivi a creditului, acoperirea
deficitelor bugetare
tj
ale balanfelor de
phfi
exteme, cre$terca costudlor, crc$terca salariilor
far,i acoperie in sporirea productivitaFi muncii sciderea producEei de bunud materiale
si servicii sau dmanerea ilr urmd a acesteia fald de evolula masei monetare etc.
Penfu inlelegerea inflaliei, cea mai nare importan(d o are cunoa$terea rnodului
sdu de declansarc si desfasurare,
in acest sens.
punctul
de
pornire
il reprezind dezechilibrul
pe
care il marcheazd inllatia intre masa monetari exceden-
tard
ii
volumul bunurilor
$i
serviciilor.
Indiferent de
cauzele carc gene-
. lnfhtia am
cauze multiple
. Spi ral n
i flatiorisli
. Excedent dc
I
t
"_t"1"
_-_
"_i_;
Fig. 11.3. Spirala inflalie'sakrii
reazi acest dezechilibru. excedentul de
mase monetari de care dispun agentii
economici reprezintij de fap! o cerere
de bunuri si servi ci i nesat i sf dcut i .
Activitilile economice existente pot avea
sau nu capacitatea de a spod volumul bu-
nuri l or si servi ci i l or l a ni vel ul cereri i
nesatisfdcute. Cu cet reaclia de adaptare a otertei la nivelul
Si
structura cererii este de mai scurtd duratd, cu atat se restabileste
mai repede echilibrul- Dacii, din diferite rnotive insuficienta
factorilor de productie. imposibilitaiea de a milri elicienta lor.
progresul tehnico-$tiintific lcnt etc.
,
volumul bunurilor
$i
serviciilor fimene in urma masei monetare. aceasti situatie detennini o cresterc e
prelurilor
Si
scAderca proporlionalS n puterii de curnp?irare a banilor, concredzald
astfel prezenla inflatiei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau sciderea volumului
f i zi c al bunuri l or economi ce i n raport cu vari at i a veni t uri l or, deci cu
di sponi bi l i t i t i l e bi nei t i exi st ent i n conomi e
(i n propri et at ea
agent i l or
economici), este decisivi pentru instalarea stirii de inflatie.
ln zrfarA de mecanismul descris. carc este propriu
inflatiei
I
inteme, generafe de procese care a|I loc in economia unei
tiri.
.
existi si mecanisme ale inllatiei importat'e ce se interfereazil
cu cele dintai, amplificand fenonrenul inflationist. in acest sens.
nlenlioMm cd atet bunurile economice impoftate, cat
qi
Feturile
lor;ntri in calculul indicelui preturilor
t?irii
importatoarc. Dac:i pretul bunurilor
importate este mai mare decat ill trecut sau decat in
lara
inpotatoare, consumul
acestor bunuri in economia importatoare va ilvea ca ufinare cresterea costurilor,
Se consideri ci o economie este s:lndtoasi si cvolusazi in Darametd no nali
atunci cand dtnul de crQtere
ti
structura PIB
si/sau
PNB
pe
locuitor evolueazA in
pas cu masa monefari din economie
(ajlaa:i
in posesia agenlilor economici).
Politici si misuIi de protecfie sociali si antiinflationist
Inflalia are consecinte economice care afecieazi direct sau indirect intreaga
societale, iar. cum s-a putut rcmarca mai inainte.
$i
relatiile economice exteme ale
unei tfi. Consecinlele sunt recepfionate in
pdmul
rend de agcnlii economici aflali in
situalia de cumpdrdtori, pentnr di ei trebuie sd faci fali crestedi
., , .
preturilor determinate de inflatie. Deti, in ansamblu, reactia lor
este negadvA, mod l in care
,,primeste"
fiecare valul inflationist
este diferit, intrucit propagarea
crcstcrii prcludlor nu cste unifbrmd in timp
$i
pe
donenii, iar situatia lor economidi lt mornentul impactului este si ea diferjtA. Adesea
se aprciazh ce cei mai loviti de efectele inllatiei sunt agentii economici cu vnituri
mici si fixe, penfiu c:i acestia nu pot
compensa
pe
seama alt'ora pierderile
lor
provocate
de crcsterea in timp a pret-urilor,
Sub incidenla irflaiei cad, in al doilea rend, economiile agentilor. pentru ci
puterea de cumpirare a banilor scade
Si,
odat:i clr aceasla, resursele lor se diminueaza
in mod relativ.
Dar inflatia nu actioneazd numai intr-un sens, cel al efectlor ngative.
Numerosi agenl i economi ci , i n condi t i i de i nf l at i e, pot
obt i ne avant ai e
substantiale. In aceasta siruale se afli debitorii, care la conffacttrea creditelor
pimesc sume ce reprezinta. in funclie de pretudle existente atunci, o anumita
putere
de cumpArare. iar la restituire sumele respective reprczint5. in conditiile
pretudlor majomte de inUalie. o puterc de cumptuare mai mici. Agenlii economici
I
Capitotut I t
care lsi conveftesc disponibilitatile biine$ti in monedele rnai stabile ale a.ltor
lrri $i
le
ffansformd dupi un tirnp in monedd nationalii sunt
$i
ei avantajati, intrucat ca$tiga
diferenta dintre rata inJlaliei inteme
(mai
mar)
$i
cea a monedei $raine
(mai
micA).
Lista efectelor inflaliei este muh mai lung6, iar
pentru
cA ele actoneazi in sensud
difedte, se rfrfiang asupra vieti economice pdn cres.terea instabiliatii
$
prin cdutfui febrile
ale agentilor economici de a diminua efectele sale negalive sau de
a se sustrage 1or.
Din acesle ciutari
c.cu
nc\cur politici
ti
mdsuri economice
de o marc cornplexitate, care se pot impd4i in douA mari grupe:
a) de apArare sau
protecti
a agentilor economici lmpoffiva cre$terii
Feturilor $i
scaderii puterii de cumpirare a banilor; b) de diminuare
$i
control al inflatii
(antiinflationiste).
Din prima grupi
de misuri, cen mai importantA prin
dimensiunile sale este,
fdr?i indoiali. indexarea. Areasta constituie o cre$tere
procentuali
sau in sume
absolute a venitudlor agntilor economici, indosebi a salariilor si pensiilor,
Iunar, trimestrial ssu semestrial, astfel incet si acoper
paltial
sau total cre$terea
preturilor
si sciderea putrii
de cumpdrare a banilor,
generate
de inftatie. Din
aceasti gftliA mai fac pane si altc misu(i, cum sunt: cresterea dobanzilor phtite
pentru economiile pistrate
la instituliile financiare, acordarea de compensatii
de cdtre stat si intaeprinderi pentru salariati, pensionari
$i
alt categorii ale
populatiei,
subventionarea prcttrilor
unor
produse pentru
a le mentine constante
sau-
pentru
a cr$te mai lent etc,
In a doua
grupi
se cuprind misuri czre, pdn natura lor, contribuie la refacerea
echi l i brul ui economi c del eri orat de i nf l af i e, acf i onand
concomi t ent at at asupra masci monet are, cet
! i
asupra
volumului bunurilor si sel.viciilor.
Asupra masi monetare se action^zi pentn diminuare pdni
I creqterea mtei dobanzii creditelor acordate de bdnci;
r
mdsud carc contribuie direct la restrengerea masei monetme;
r
,jnghelarca"
(menfineija
la acelafi nivel) a salariilor
$i
Fetudlor;
: echilibrarea bugelului de stat
!i
a balanlei de pldti exteme etc.
Dintre mdsuril care vizeazi sporirea bunurilor economice, cel mai frecvent
utilizate sunt:
r dezvoltarea activilaliloI produclive cu scopul de a miri oferta de bunuri
si
sel.vicii;
r Je/ \ ol l are. , producri ci
dc noi bunr| l i , i
. el rr.
i i :
r
schimbarea si ad^ptarea structurii activitdfilor economice in vederea apropierii
of-enei de volumul si struclura cererii de bunuri economice.
Desigur- se mai pracdci
si ahc masuri, dar dciuna nu are o
acl i une . . pu| d . adi cd nu
\ c
rcp(rrurea/ i nunrai r. upra unui a
dintre cei doi termcni ai dezechilibmlui si nici nu are numai efecte
de tln anumit gen (pozilive
sau negxtive). De aceea, impotriva
inflaFei se promoveMi intofdeauna
,,pachete
de misurl', care
trebuie astfel concpute incat si s completez cat mai bine, pe
termen mediu si lune,
.
nl i ! r! 1ri rrr
lrrtertle
t:lii dr
elrfielc irllrf:ei
.
f i i sl r i
. i r . i i ri i rul ! i l
ai ixilauei
rtlitii
irlli::l:iiilislr
Cr.
$omajul
Existd mai multe modalitati de a defini somajul
fi,
in iunctie de ele. mai multe
iome de conensunre. Toatc aceste dcfinitii caracterizeaza insi somajul ca o star
negativi a economiei care afecteazi o
parte din populafia
activd disponibile
prin neasigurarea locurilor de munci, Someri sunt toti cei apti de munci, dar
care nu
gisesc
de lucru. Ei rcprczintd un surplus de fb4:i de munca in nport cu
numarul celor angajati in condilii de rentabilitate impuse de economia de
pia!..
Pot ri vi t acest ei def i ni t i i . sunt someri t ot i cei care au
inregistrate cereri de angajare sau toti cei ale ciror cereri
'
n-au fost satisficute
pani h smrsitul fiecirei luni, indifernt
daci soliciti locuri de muncA
permanente
sau temporare! cu
: timp de muncl parti{l
sau dplin si daci au loc de munci,
dar caot a al l ul mai adec\ al aspi rat i i l or propri i .
Foarte cunoscuu este
li
definitia
tonaiului
date de Biroul Tntcmalional al Muncii
(BI M)
organi zat ; e di n si st enrul Nat i uni l or Uni l e care el aboreaza st at i st i ci .
comparalii, srudii
!i
analizc dc plofi1 pe baza informaliilor furnizatc de tirile membre.
avand ca scop mai buna cunoal t ef e at at a f eDomenul ui , cat ; i a experi enl ei i n
combarerea sa. Potrivit acestci definilii, este
$o
cr oricine are mai muh de l,[ ani
ii
indeplineste concomitent urmatoarele condilii: este apt de munci: nu munccste;
este disponibil pentru o inuDci s.rlariati sau nesalarirli; cauta un loc de muncA.
Aplicarca accstor cdtcrii aducc multc clarificiri. dar nu inlitura total riscul de a
exclude din rindul
$ornerilor
anunite persoane care dc tapt n-iru unde munci.
Tinand seama dc limitclc unor ascmcnca dcfinitii, devine clar faptul c:i misurarea
$omajulri
nu este decat o pfoblenri
de estim.rre cet mai aprorpe de realitate.
Potrivit acestei infrpretiri, sunt considerati someri: persoanele concedirte si
fifi alt loc de munci: persoinele
in ciutarea
primului bc de munca (absolvenli
ai
invi!:imentului secundar. profesionirl. universitar): pcrsoancle (Lle regul:i femei)
care, dupa o intreruperc volLnrtari a activjtadi. soliciti fel[area accstciai persoanele
ocupate cu timp partjal. tempornf sru sezonier, aflatc in ciutarea unui loc de muncA
cu timp complet; persornele carc
!i
au picrdLlt ori au renunlat la statutul anterior
(lucrdlor
independent. palron. lucr:itor frmilial nercmunerat) si carta pentru pdma
data un loc de munci salariat.
Somajul se caracterizeitzi
pritr:
.
r nivelul la care a ajuns, ceea cc sc poate
exprima absolut
'
ca numdr al somcrilor si relativ ca rata a
$omajului
: | : r' ' Ni E: "i r: j I I I
(Rs),
cal crl at i uneori sub f orma rapof i ul ui procent ual
dinlre numdrul
qomerilor (S)
ii
populatia ocupatd
(PO),
iar alteori ca raport
intre numirul somerilor
ti
populatia
activi sau dtsponibili
(PA):
Rs
= ! xr oo:
. PO
n,
=
Lt
1116.
r intensifatea cu care se manifestii, daca
presupune pierderea
locului dc munci
ti
incetarea totali a activilatii
(Sonraj
total) sau numai diminuarea divititii depuse.
)
Capitotut t t
cu scdderea duratei septdmanii de lucru
qi
dininuarea corespunzatoare a salariului
(somaj pa4ial)i
r
duratd perioada de la momentul pierdedi locului de munci sau diminuarea
activititii depuse pan6
la reluarea nolmali a muncii;
r
sttucfura sau componenta pe
categorii de vArstd, nivel de calificare, sex, ras:l etc.
Sonajul se formeazd pe baza a doui mari procse:
a)
pierderea
locurilor de munci
de cdtre o pafie a popula(iei
ocupate; b) crsterea ofertei de munci prin realizarea, ile
citre noile generatii, a velstei legale pentu
a se putea angaja si afirrnarea nevoii de a luqa
a unor peftoane
apte de mlmca, dar inactive pena h momentul cand decid s5 se angajeze.
In cadrul primului proces, in funcFe de cauzele dircte care il determini, se
disting mai mL te forme sau
genuri
d
Somaj,
dintre care se menlioneaza: a)
{omajul
ciclic sau coDjuncfural, cauzat de cdze si conjuncori defavorabile, trecdtoare. dar
care se repeti la inteflale de timp mai lungi sau maj scurte; b) somajul structural,
determinat de modificarea structurii economiei
pe
activiDti, mmud si subramuri
sub incidenta evoluliei nevoilor, crizei energetice sau a altor
factod; c)
Somajul
tehnologic, fomat ca urmare a inlocuirii
vechilor tehrici si tehnologii cu altele noi
si
a rcstrangerii locudlor
de muncd pdn mrganizarea unor activilai sau firme.
Cel de-al doilea proces genereazd
$omaj
din cauza starii
economiei, care, pdn
nivelul dezvolttuii, dinamici, structud
$i
alte caracteristici, nu poate
asigua uearea de locuri de munca
in pas cu cre$terea ofertei de muncii.
$omqiul
ste considerat, in primd rend, o expresie a dezechilibrelor existenft. in
prim-plan
este situat dzechilibrul de
pe piata muncii; somajul se ive e cand pe
aceasti
piafd of-erta este superioara cercdi. ln condi$ de echilibru, p piala muncii orice individ
care doreqte sd se angajeze la nivelul salariilor practicate atunci gise$te
un I{)c de munca
$i
nu va exista
iomaj
involuntar, aabci nu vor exista oameni care si nu se poati
incadra in munci dtrci urmiresc un astfel de obiectiv. Poate exista insd somaj voluntar,
oameni caie nu sunt angajati pentru
ci nivelul ridicat al salariilor, impus prin
negocieri colective, determini diminuara cererii de munci, pentru
ci apreciazi
nivelul salariilor practicate ca fiind nercmunemtoriu sau pentru alte motive,
In al doilea rend este amintit dezechilibrul pietei
bmurilor
$i
selviciilor,
lomajul
fiind asdel considerat consecinla unei produclii de bunuri economice inferioare cererji.
Rafiunea majori a acestei insuficienle a ofertei
tine
de inexistenta sau insuficienta
capacitdtilor de produciie.
in acest context,
qomajul
decurge din insuficienla resurselor
destinate capitalului ca factor de productie.
in rapofi cu mana de lucru disponibild.
Analiza
$ornajufti,
ca expresie a dezechilibrelot economice, conduce la concluzia
cA dezvoltarea economico-social5 echilibratA nu este insolitd neaptuat de lichidarea
$omajului,
dar creeazi condi$i pentru a fi mentiltul sub control.
Rata somajului in Romania, in
Frioada
1994-2004
1994 1995 1996 1997 1998 I999 2000 2001 2002 2003 2004
10. 9 95 6.6 8.9 103 11. 8 6,2 T4 63
Sisr. Antuarele stunsice ale Ratuaniei, 1999,2U2,20a5.
generatoare
de
somaj
.
Ilorme dc
somaj
Diminuarea
somaiului
si a efectelor sale
gomaj ul
pune doui rnari probl cme. f oart e act url e pri n
dimensiunile
si
implicatiile lor: po tcrmcr scurt,
garantarea
,
unui venit minim pentru
$onreri,
ia(
pe
termen mediu si lung,
asigurarea locurilor de rnunci pentru diminuarea acestui
fenomen.
Modalitatea ca mai utilizati de garantare a unui venit minim pentru someri cste
ajutorul sau indmnizaFa de
Somaj.
Ponderea acesteia fit:i de saladlr si penoada pentru
care se
plale$te
difbrl
pe ttui. Cine nu rcusefte sa sc angajcz-e in perioada pentru caft se
acordi indemnizatia de somaj isi pierde dreptul de .r o incasa; acela$i lucru este valabil
ii
pentru
cei care se angajeazi inaiite de expiftrea pcrioadei respcctive.
Carantarea unui astfel de venit constltuie o
prcocupare pentru
toate
guvemele,
organiza{iile
profesionale
$i
sindic.Je, pentru ci rcalizarea sa intampina mari dificult:iti,
cum sunt: limita fondurilor care pot fi utilizatc io acest scop. necesitatea pracdcirii unor
sisteme de acordare cat mai echitabili, nemultumirile celol carc contibuie la fbrmara
fondurilor respective
$i
trebuie sa dea su1nc tot mai mari. necesitatca stabilirii unDi
asemenea nivel
pentnr
acest ajulor, incat si nu genereze suficienta sa[ multumire in
randul
$omeilor,
ci s:i-i incite pennanent la incaclarea in munca.
Acliunile care vizeaza solutionarea
problemelor soirajului fornreaz:l obiectul
unor reglemenHri care, in ansamblul lor, sunt clrnoscute sub dcnunirea de politici
sau mdsuri pentru diminuara
Fomajului
(vezi figufa I L,1).
Dintle acesfca sc rcmarca in mod deosebit cclc carc tintcsc
somajul,
pregitirea,
calificrrea
$i
orientarca celor care cauti
un loc de munci, pcntru a putea face fati noilor tchnici si
tehnologii; facilitdlile acorddle de stat pcntru
crearea de noi
intreprindri care oferar locud dc munc6; dczvollarea rctiviraLtilor
publice, cu toatc cd in ecest donleniu se pune
concomitcnt sr
Droblema rationalizirii fortei de lnuncil.
1. Feducerea duElei
(sapiamanab)
a mumii.
2. Fepalr ea lmjgranlior.
3. Prcgiame de muncal cu limp redus
9i
adpice.
4. Scidorea vaGIoi de
pensionarc.
L ndemizali (aluloaie) penlru pioleclia
2. Or i ent ar a ndemni zai or pei l r ! nser t
POLITICA
A
$OriaJULU|
$I
DE UTILIZARE
A FOFTEI
DE IIUNCI
MUNCI I
DEZVOLTABEA
ECONOM CO SOC]ALA
ADAPTAREA LA MEDIUL
ECONOI\,llC
L Pr ogr ese i n domeni u managemenl u u
fie efea
qnduu delehnclate ameiorarea condiliior de duice.
2, Dazvowoa economie si crearea de mai mu le locu de nrunca
crearea de locud de munca in admii slfale dezvolarea
preder
or
de senicii care so lcrla pulid
cap lal
9
nuild firuncd.
3. Crcslerea expodur of s asislenlei lehnice exlerne
i Adaphreaprcgdrjrii(calilicddi)loi6idemunca
2 Cr$6rea
prcduciiMEli,
recucerrca
piloor
Fig.1l.4. Polilicd tu.liminuarc a
vntaiului li
le utili.arc aforlei de nvlc.I
)
capitotul I l
O mare impofianfi au dobandit in ultimii ani mdsudle pentru
trcerea la noi forme de angajare: pe
timp pa4ial sau cu orar
at i pi c, provi zori e, pe duf at d medi e sau scurt i ($i nu
nedeteminatd), stagii pentru operafii specifice de foatte scurt
timp etc. De rcgulA, asemenea misuri au ca rezultat asigura&a
unor saladi mai mici, detennin5 scederea costului salarial al fiimelor
$i
de aceea sunt
acceptate
Si
practicate de acestea,
Di mi nuarea sensi bi l a a
$omaj ul ui
ramane, desi gur, rezul t at ul real i zi ri i
investitiilor pentru
crearea de noi locuri de munca.
Foarte importante sunt qi misurile de prevenire
a
gomajului
carc vizeazd
populatia
ocupate (efectiv
activi), prin
asigurarea prcgitirii qi
calificdrii, Ia care se
mai adaugA reducerea timpului de muncd
qi
a duratei vielii active sau prin repatrierea
imigrantilor in t:Lile lor.
in acest context se inscriu, de asemenea, proiectele de partajare, de lmpdrtire a
muncii, pentru
cd, atunci cend cantitatea de muncd necesard nu poate
sA creasci (Si,
cel pulin pe termen scurt, acesta este adev?iJrl), singurul mod de a-i face pe
toti sau
pe cAt mai mul$ sd munceasci este ca fiecare sa munceascl mai
Dulin.
Pent ru t oat e organi zaf i i l e si ndi cal e, est e deosebi t de
importanta mentinerea locurilor de munca pentru cei care
1ucreaz6, iar aceasta constituie adesea obiectul unor negocieri
colective foate dificile cu patronatul.
Statul intervine in aceastA
probl emi i ndi rect , pri n mdsuri de regl ement are (l egi ).
Obiectivul pastrdrii locurilor de muncd figueazi in revendicArile
tuturor sindicatelor.
MAsuile pentru diminuarea
fomajului
si ameliorarea conditiilor
de viaF ale celor afectali de somaj, dar
fi
ale celor activi prin
deqierea indemnizagei sau ajutorului de
lomaj,
prelungirca perioadei pentru
acordarca
acesteia
$i
asigurarea unor conditii mai bune de asisrenti sanitara
$i
de odihni. cretterca
salariilor, inliturarea marilor discrcpante dintre salarizarea ba.rbalilor
I'
cea a femeilor
etc. figlre^zi si ele printre
revendictuile sindicale care se bucuri de un sprijin foarte
lars.
. I nvest ; t i i
pcnlru
trearci
{ic roi lcirii rlrl
.
Pistrurcz
l ocuri l or de
scl ari i l or su t
ohi ect i re al e
si ndi i . at el or.
I \ I I NI CLOSAR
.
Intlatia este un dezechilibru de
ansambl u nl economi ei . care s
lnanifestd prin crelterea generalizati,
continud a preturilor
$i
sciderea puterii
de cumpdrare a banilor
Si
a venitudlor
reale ale oamenilor,
ul est e ul l dezechi ] i bru
macroeconomico social, caractedzat
prin
existenfa unui excedent de ofertd
t5t
Ec hilih ru
s
i de
ze
c h ilibru it eco nomi e
?)
o
INTREB,\RI PENTRU
VERIFICAREA
Ct]NOSTINTELOR
.
Cum se explidl aparilia inflaliei?
.
Prin ce indicatod apreciem intensi-
tatea inflatiei?
.
Ce senrnificatie are spimla inflaliei
salarii?
.
Cum
poale fi
,rrut?l
sub control inflaia?
.
Cum aprecia! politicile din
tara
noastrd
de combaterc a inflatiei?
.
Cum vA mportati duinneavoastrd la
actuala inflalie din
lara
noastra?
.
Cum se explicd formarea
$omajului?
.
Care sunt formele
$omajului
con-
temporan?
. Ce dezechilibre economice exprimi
$omajul?
.
Care sunt principalele
mdsuri pentru
diminuarea
$omajului?
.
Cum se pot garant a
l ocuri l e de
munca pentru cei aflali in activilate?
r
in ce consta superiodtatea investi-
1iilor
fafd de alte misuri pentru
dimi-
nuarea
lomajului?
.
Inflatia, ca obiect al negocierilor
dintre sindicate, gnvem
$i
patronat.
.
Consecinlele inflaliei pentru bogati
$
saracl.
.
Somaj ul ,
ocuparea de i nal t a
product i vi t at e
$i
cu sal ari i adecvat e
pentru implinirea bunastlirii umane.
.
Somajul $i
perspctivele
tinerilor in
lirla
noastrd in etapa actuali.
PROITLE]\{I]
DE RIIZOLVA?
.
In legaturd cu economia unei
liri
se
cunosc urmAtoarele informa(ii statistice:
.
PIB al anului tr, in preludle respec
tivului an, este de 100.00,0 de miliarde u.m.;
.
IGP in
!
fata de q este de 170"/.1
.
IPC in tr fafd de to este de l90Ea;
.
masa monetari folosil5 penta trar-
zacl i onarea bunuri l or i n t r est e de
150.000 de miliarde u.m.
Se cer:
a) rata iDflatiei calculatd cu IGP;
b) rata inflaliei calculati cu IPC;
c) puterea de cumpdrare a banilor in
funclie de IGP;
d) PIB real.
.
Monitorizati timp de o sdptdmand
unul dintre cotidienele locale
9i
notali
toate anunlurile de cereri
$i
oferte de
muncd. Grupaf i cereri l e, respect i v
ofertele dup?i:
domeniul de activitate;
dvelul de calihcare cerut/oferit.
Ce concluzii se despdld din analiza
comparativd a cererii
$i
ofertei de munci?
5TA'f,U[.,
iI{ F]CONOMIA
tr,!F] PIATA*
Jn
er onomi i Je de pi ct a moder ne.
Istatelc
ioaca
un Lol ronsiderabil, ce
decurge din insdsi natua 1or. Statul reprezintd administratiile
publice
si este format din ansamblul institutiilor politice
!i
de guvernar
ale uni
tiri,
autorititile centrale
9i
locale,
precum
ii
institutiile public
create de acestea, pentru
a da
crtrs doct nelor din care se inspiri si valorilor ce corespund
majoriteui lectoratului.
Amplitudinea si intensilatea prezentei
statului in economie
au ref l ect at l n t i mp al t ernanf el e doct ri nel or pref erat e.
schimbarile regimurilor politice
si
ciclurile
(periodicitatca)
alegedlor generale.
Toate accstca ne permit sa observim ca
prezenla
statului in economia t'iecarei tdri arc canctedstici
specifice care in esenta lor se asearnini adesea cu cele ale
altol stale,
Pentnr a cunoa$te si inlelege in ce constau rolul
Si
semnificatiile prezenlei
statului
in economiile tir'ilor in conditiile actuale, ln capitolul acesta vor fi analizate:
A. IPOSTAZE ALE PREZENTEI
STATULUI iN ECONOMIE Studiinil acest copitol,
yeli
putea sd:
1. cunoa$t el i
Jbrmel e
prezenl ei
B' STRATEGII, PoLITICI
stLttutui in ec')nmie' care sunt scopurile
gr
TNsTRUMENTE
*"i:';;;"';,;,T:::
ii{iij'iX'i;"
ECONOMICE
;i
ceea ce
poate
sa
facd
statul demo-
crattu i e(onomia de
Diatd:
3. analiati si eralaati strategiile,
politicile
,ti
instrunentek
folosite
de stat
h1 domenil e(:onomieL
. I l ormel r
si diflcnsiunil!
prezenf ci
sl al ul ui i n
ecoromi e
influcntalc
de factoli
pol i t i ci ,
oconomi ci
$i
soLi al i .
C. BUGETUL DE STAT
I5
t1 \ut'ul
in cct'trotttit! ic
lriahi
. l i i rt rsi t : : i eri
irrtr.cDtri
stxirlui
ia nilcl nracro-
slatului la nival
sl e d(t ermi nat i
de nevci colec-
tile rcgioBal si
locale, de
ircr.{!ririi ecorlo"
!riikir locrrle in
lrllgfenajul cclci
. fl2uu e {are
pf czcDt i i sl af u! l ui
A. {X}+stazs ale
prezentei statului in economie*
Modalitdtile sau fomele prezentei statului in economie sunt
de fapt actiunile pe care acesta )e rcalizeazi ca agent eco-
nor ni c. au mai pr eci \ ca un gr up mar e de agenl i economi c,
specializali pe diferite domenii de activitale. Asemenea actiuni,
deqi sunt extrem de complexe, din punct de vedere econonic.
i n\ eamna product i e si ocupare de l hna dc munca. i n accst
sens, statul este producdtor-angajator.
.
La nivel macroeconomig
rLatul realizeaza
ccrvicii
a caror
necesitate deiivd din ansamblul economiei unei tari, pentru a
asigura cadrul
juridico-legislativ
necesar si buna ftrncionarc a
acestuia, ameliorarea unor dezechilibre genemle, dezvoltarea
economicd, inldturarea unor dificul*iti ce atecteazd segmente
majodtaie ale populaliei etc. Pentru a crea cadrui normal al
activitltii economice. statul isi asumi rolul de titular unic dc
emisiune de moneda, promoveaza in mod democratic legi si
alte reglementdri ce trebuie rcspectate de ioli agentii economici
$i
impune aplicarea lor, realizeaz d total sau paltial infrastructura
necesarA activitdlii economice
($osele, c:ii ferate, retele de
comunicafii etc.), gamnteazA
Si
protejeaza proprietatea,
asigura
condifiile pentru exercitarea liberei initiatjve, redistribuie
\ eni ruri l e percepi nd i mpo, / i l e
\ i
l a\ e , l e l a agcnl i i economi ci
cu venituri peste un anumii nivel, acordand aiutoare
qi
subvenfii
pentru
altii indreptititi de situalia lor, asigurd secudtatea
gi
apdrarea
tdni
etc.
.
La nivel microeconomic, statul asigurd servicii nemafare
pe care Ie presteazA pentru indivizi sau grupuri locale prin
intermediul administratiilor
publice loc^le (primdrii, prefecturi
$i
altele), funizeazd gratuit bunuri de folosinta coiectivi locali.
in aceastt ipostazd, nu se include condilia statului de
proprietar (in
totalitate) sau
coproprietar al unor firme-intrepinderi, banci. societiti de Isigurare efc., intrucat
acestea sunt unititi economice autonome, iar activitifile lor au calactea comercial,
sunt realizate chiar de ele si nu de comDonentele sfructurale ale statului-
i n t i mp, prezenl a st at ul ui i n ecol omi e ca produci t or angaj at or a cunoscut
peri oade
de ext i ndere
$i
de recul . I n ul t i mel e deceni i est e evi dent a t endi ni a
reshangerii acesteia, dar pe misuli ce economia se dezvolli si devine mai complexA,
iar autonomia unititilor economice pe baza proprietitii private se consolideazd, se
afirma prczenla statului ca regulator public in economi. Asa au apdrut autoritdli
de reglare independente tot mai numeroasei Consiliul audiovizual lui, Consiliut
concurentei, Autoritatea de reglare a cornunicatiilor clectronice si postelor e1c. Aceste
institulii administrative irteNin in mod proflnd in lunclionarea activilrililor de a
cdror reglare sunt rdspunzdtoare
qi
trebuie adesea si confirme compatibilitatea
comportamentului dife
ilor
agenti economicj cu normele reglarii activitafii din
domeniile lor sau s; impuna sancliuni
pentru nerespectarea nomelor respective.
>
{.itttiiolut i). !:i.:
Ipostazele prezentei statului in economie se bazazi
pe realititile economice,
sociale
si
politice din fiecare
tari.
Astfel, prin moalalitatea de a tunctiona
$i
limitele
1or, pietele obligd statul si intervina pentru a realiza alocarea resurselor nemadale
pe care ele n-o pot face sau penffu a restabili concurenta alterata
prin infractiuni pe
care ele nu Ie
pot sancliona. Existenta unor nevoi colective obligi de asemenea
statul sA se implice in producerea sau asigurarea bunurilor corcspunzAtoare ln plus,
odatd cu dezvoltalea, sporesc nevoile de servicii rii bunuri nemarfare, in special
pentru educalie, iar cand acestea nu sunt rentabile pentru investitorii
privati' trebuie
satisficute de stat. Urbanizarea atrage, la randul sAu, cre$terea inte enfiilot de
rcglementare
;i
mareste costurile administraliilor
publice.
Prezenta statulLri in economie, de$i este necesard, nu corespunde intotdeauna
$i
obiectivelor urmdrite. Statul rezolva adesea anumite
probleme mai prost decat agenfii
privafi, uneori
genereazd injustilii, etaleazd rigiditdli care impiedica adaptarea la
schimbare
fi
greuti[i carc
jeneazd
initiativele crcatoare de bogate
fi
locuri de muncd
De aceea, au aparut reactii adve6e la
prczenta sa in economie
$i'
orictnd devine
posibil, se acdoneazA
pentru privatizarca diferitelor segmente sau activital realizate de
stat. Uneori. rcactiile adve$e au fost radicale. Astfel, pornind de la docffha potrivit
careia economia de piaF este incompatrbili cu prczenta statului in e.onomie' s-a susfinut
excluderea statului din viala economica,
provocand dificultdti evolufiei ulterioare Stahrl
feboie sd se implice in economie atat cet este nevoie in perioada
$i
in conditiile date
Limitele implicdrii statului in economie sunt inpuse de:
rraf odul dc i nl ere. e drnre cei
pru
. i
conl ra acest ei a:
r proprietatea privati care pin natura sa ptesupune libeftatea de acfiune;
r delimitarea
pecisd
$i
corectd a sferei de acfiune pentru toate verigile organelor
administratiei
publice
de stat.
Oricare ar ii
gradul de implicare a statului in economie,
t rebui e ref i nut cd l a baza soci et dl i i capi t al i st e se af l d
proprietatea privati, capabild sd determine o fllnclionare
eficienta, coerenii a ansamblului economiei nationale.
r;st"i
-
,l-"^r-;
;;;;;;p*
i
ansamblul instituliilor
politice
$i
guvernare di nt r o
! ara,
aut ori t at e
centrala
li
locala, precum
$i
instituJiil
publice create de acestea, pentru a
curs doctrinelor din care se inspirl
. ; i npl i rrrci
!nii: i.'cte ixicot'if iir
da ne*junsnit ri
ti reo:i in ihrmrr
!' :!dit,ilf.
val ori l or ce corespund mnj ori t dl i i
el ect oral e. Di nt re acesi ea f ac part
i nt ot deauna presedi nl i a
t dri i ,
parl a
ment ul , guvernul
Si
mi ni st e. el e
t 6a St{rtttlin ?co omia de piatd
'62
9
Se mai numesc nevoi sociale, publice
sau
(chiar) politice. Exemple: dirijarea
ci rcul af i ei mi j l oacel or de t ransport ,
iluminatul public,
apAmrea etc.
.
Doctrine ansamblul nfionamen-
telor considerate pertinente penhu a fi
iNTREBARI PENTRTI
VERI I , ' I CAREA
cuNo$TtN fELoR
.
Considerati ca implicarea statului in
economi e const i t ui e o necesi t at e
obiecdve? Justificali risplrnsul pe care
il dati.
.
Care sunt modalitdtile implicdrii
slatului in economie piin care se asigurl
f uncl i onarea mai buni a acesl ei a i n
localitatea in care aveli domiciliul?
.
Cum
poate
statul resfiange
(limita)
fenomenele negative, aparute pe piafa,
care altereazi concuenla?
.
Ce argumente aveti pentm
a susline
ca prezenla statului in economie nu este
intotdeauna o solulie ideali? Exemplificafi.
.
Care trebuie sd fie atitudinea statului
f at d de agenf i i economi ci cnre nu
respecg regulile comerciale?
.
Enumerali cete trei abateri ale
unitSfilor economice de la regulile
concurentei
Si
ale cumpdrdtodlor de la
comportamennrl pe cal ar febui sd-l aibA.
.
i nt r-o economi e modernd,
considera! cli implicarea statului ln viafa
economici:
a) este nelimitat5, dar bine-venitd;
b) trebuie sa pemitd realizarea nor-
malS a intereselor;
c) este limitatA;
d) presupune
rcspectarca unor reguli
de citre agentii economici;
e) trebuie realizati
prin parghii
eco-
nomico-linanciare;
f) presupune rezolvarea unor pro-
bl eme grave cu care se conf runt d
economra respectrva;
g) este inadmisibili, daci presupune
ti
interdiclii:
h) este posibild, dar nu este de dorit.
.
Necesitatea implicfuii statului in
functionarea economiei are caracter:
a) predominant
subiectiv;
b) predominant
obiectiv;
c) predominant
aleatoriu.
.
Li mi t area i mpl i cdri i st at ul ui i n
economie este determinad de:
a) nivelul cererii;
b) nivelul otefiei;
c) existenla
$i
ponderea pmprietriti pi-
vate;
d) autonomia organelor administra-
liei
de stat;
e) optiunile majorititii agenlilor eco-
nomlcl;
f) existenla bugetului de stat.
apl i cat e i n i nt erpret area f apt el or
si
pdncipiilor de acliune in economie.
Multi cercetatori apreciazd cd, ffecand
de la stiinta la doctrina economica, se
abandoneaza o part e di n at i t udi nea
stiintifica.
)
*rpitohtl 12
R.
Strategii" politici
sl instrumerrte
er:ontlmice,',
PrezenF statului in economie este un fenomen comDlex. carc
se deruleaza in mod organizat, coerent, in cadrul unui sistem
l ormdr drn srral egi r. pol i ri cr. i
i nrnumenre cconomi ce.
.
Strategiile economice reprezinti
obiectivele car
urmeazi se fie indeplinite pe termen mediu si lung conside-
rate dterminante pentr[
realizarea
intereselor vitale ale
fortelor politice
si sociale dintr-o tard, pentru programul
lor
pol i t i c.
De exempl u, st rat egi a nat i onal d de dezvol t are
economica a RomAniei pe temen mediu, sustinu$ de toate
tbtele politice
din
tari,
are ca obiectiv fundamental
,,crearea
unei economii d piate
functionale, compatibile cu principiile,
normel e, mecani smel e,
i nst i t ut i i l e si pol i t i ci l e
Uni uni i
Eutopenet'.
Strategiile
sunt necesare in viata economicd pentru
ci
,,fixeazt' ceea ce este durabil si de inportant:i generald,
iar,
pe o asemenea
bazi, agentii economici
$i
fbrtele politice
iqi
pot
orienta
$i
concepe mai bine acfiunile lor. Cn toate acestea,
din variate
motive, nu toate
1drile
dispun de strategii
,,in
actiune" sau gata
de a fi puse
in practicd.
Cele mai dezvoltate
t:iri au
$i
cea mai bogatd experienti in elaborarea
;i
aplicarea
stmtegiilor economice, fapt confimat de rezultatele foar.te bune
pe
care le-au obtinut.
DupA sfera de cuprindere, strategiile ecolomice pot
fi:
a) genemle
sau nationale
- reunesc ansarnblul obiectivelor
pent ru
economi a unei
l dri
i nt r-o vi zi une uni t arA.
De
componenl el e
avure i n vedere;
b)
pe
domenii sau sectoriale
-
preved
obiectivele penffu
unul sau cateva domenii sau sectoare ale economiei considerate
deosebit de importante pe
temen lung.
Dat fiind orizontul de Iimp al st ategjilor economice, in decursul realizdrii
lor pot
surveni adaptAri, preciziri,
modificdri potrivit
situatiilor noi care apar, progresului
tehnicilor de previziune
in economie
$i
in funclie de eficienta ins;um;ntelor
economice la care s-a recurs. Obiectivele
operationale in ceea ce au ele cel mai
profund
rdman insd valabite
ti
por fi aduse la indeplinire
de fo4e politice
diferire,
potrivit
modului ior specific de a actiona.
Politicile ecolromice exprimi in esenti tintle c trebuie
atinse in economie, precum
si mijloacele necesare realizdrii
lor. Se bazeazA pe docr.inele fortelor politice
care detin puterea,
adaptate la condiliile eristente. si pe
interesele si valorile
comune electoratului.
care au sustinut fortele respective si
acceadi l a put ere.
Formul eaza
obi ecf i vel e st rat esi i l or
economi ce \ i
i dent i ' i c; mrl l oacel ( oece, are real i z. t ri l orl
.
Preu entr
st at u[ ! i i n
l r. cnonri c
ari grrl a: i drrr: cr. ea
!i in(kltinirr
N
ri f l t t rgi ; l or
si
pri t i i i ci ! or
pri n
lilk)sirclr
i ! rl ri i l rnr, :
l cl or
rr. r:rror.'lirr.
A4C(rat e,
.
Si nrl . gi i l e
ol ri crl i vel c
. , rl ur. rl -. i l r"' si
(i,r
4rlpo!'taDi:i
gf nrrl i l i l
dcosr-
l i t i pr l oi ' mcn
ni rdi ! x si l ung,
.
i n l i nrp"
sll-atgiilc
rd ot at e I
si f ul l t i i l c
4' i i st el )k.
. i r : r l , i i r i l f
i ( , :
,trii.rl{.r,' i, : a,1r,,rr$ia! ttxilii
i i l 1rx{l e
p(}l i t ; ri l cr
!inlxl;rlr,: n
5t:i1 l: i! irI i'ii:tn
o! i rnt t ; 1
! i
int{)r'mr1i!'', iirrr
Instrumentele sau mijloacele economice sunt resurse de
toate
gnurile, procdee tehnice, modatta$ de a actiona Ia
care s recurge
pentru a aduce la indeplinire
tintele
siabilit
prin politicile economice.
Sunt dependente direct de starea
economiei
iii
de potentialul tehnico stiinlific
al celor ce le
evalueazd si le folosesc. Buge$l de stat
(format
din bugetul
ceniral
$i
bugctele locale), creditul. sistemul de impozite
$i
taxe. restrictiile vamale tadfare si netarifare, programarea
economici etc,, prccum
qi
Iesursele de toate
genuile care sunt
mobilizate s,i orientate cu ajutorul lor constituie asemenea
instrurnentc sau mljloace,
Preocuparea statului
pentru elaborarea
li
realizarea de
programe economice
pe ansambiul economiei sau pe domenii
de mare i nport ant i a deveni t o real i t at e det ermi nat A de
i nmul t i rea
$i
prof unzi mea di f j cul t i t i l or di n econol ni e, i n
condiliile cre$terii interdependenlelor
dintre
1:iri
A apdrut din
nevoi a acut i de a asi gura coercnl a. compat i bi l i t at ea
qi
complementaritatea
in actiunile agenlilor economici de toate
genurile, relvand
prezenta statului ca regulator public ln
mod cat se
poate de evident. Prin elaborarea programelor,
constituirea si alocalea resurseloa lrecesare acestora! apoj
prin
urmirirea realizaril
prevederjlor stabilite, statul dezvolti diferite
act i vi t dt j care sol i cj t t r f of i a de munci adecvat
pregi l i t i ,
dovedindu se a se implica si ca producltor_angaiator'
Programarea
no i mpl i cA obl i gat i vi t at ea di n paf i ea
agentilor economici de a udna o anumitii cale sau de a fenunta
la libenatea lor de actiunc. Are caracter orientativ-informativ
$i ,
de regul t , i nci t at i v, cont i ne rccomanddri
si
mi j l oace
economice care ar fi bine si fie utilizate
Si
la care se recurge
pcntru a stimula inscrierca agentilor economici in tendinlele
de evolutie a economiei relinute
prin programe ca fiind cele
mai indicate.
I
statal( specializatq tnwstite cu atribulii in a.:est sens.
in pre"ent. programarea cconomici se practici in toafe tirile cu economie de
piaF, insi in nrodalitali diferite si cu rezullate difeile
Programarea economica nu reprezintd o altemativd
la mecanismul cconomiei de
oiattr.
Ea se constituie intr-un element complementar
al pieti pc care se spdjina
fi
pe care incearcd sd o apropie dc o ftnclionare normala. mai ef-icienti
)
Capitolul t2
t 63
MINIGLOSAR
.
Orizont de timp
-
perioada, duala
de val abi l i t at e a unei sf f at egi i sau
politici economice, a unui plan
sau a
unei programiri
economice.
.
Obiectiv operational
-
scop ce
trebuie rcalizat in strategiile economice,
avAnd o importantd deosebiti pentru
dezvoltarea pe
termen mediu
$i
lung,
intrucat corespunde intereselor vitale ale
fo4elor politice
$i
sociale.
fl
iurntuanr nnnrnu
Ql
yenttrcA,xo;
I
CUNOSTI NTULOR
.
in ce consti utilitatea strategiilor
pentru
economia unei
ldri?
' Pe
ce baze se poat e el abora o
politicd
economicd viabil6?
'
Identificali in economia Romaniei
trei obiecrive posibile pentru elaboftea
unor strategii sectodale.
.
Care considerali cd pot
fi cele mai
mad neajunsuri ale politicilor
economice
aplicate in Romania dupd 2000?
'
Sub ce formd considerali ci s-a im-
pl i cat
cel mai act i v st at ul roman i n
economie dupi 2004? Explicali de ce.
.
Programarea economici nu urmd-
rc$te:
a) ridicarea competitiviggi;
b) combaterea infl atiei;
c) iesirea dilr crizA:
d) diminuarea liberei idtiative;
e) inldturarea efectelor negative ale
poluArii.
Alegeti fispunsul corect. Argumenta!1.
.
Identificali, sub aspectul confinu-
tului, diferentele existente intue caracterul
ori ent at i v, i nci t at i v
si
i nf ormat i v al
programirii.
.
Ce avantaje ar putea
ofed progra-
marea economi ci pent ru
di f eri t e
calegorii de agenli economici?
.
Programarea economictr are:
a) un caracter eminamente obiectivl
b) un caracter eminamente subiectiv;
c) un caracter aleatoriu;
d) atat o determinare obiectiv{, cat
$i
una subiectiva;
e) o tendinta de diminume a inteflen-
fiei
statului in economie.
Alege! rispunsul corect. Argumentatl.
.
Tinte
- obiectiv, scop prevAzut ln
politica
sau programarea economica, ce
t.ebuie realizat.
Programare economici
-
elabo,
rarea unor planuri
sau programe
de
dezvoltare nalionald, zonaltr sau locala,
pe anumite domenii sau sectoare, ln
vederea rezol vari i unor probl eme
social-economice foarte importante,
cu
implicafii ample.
TEXT TEMATIC
,,Din
punctulde
vedere alrefomei, rolul statului este dublu. Administtalia de
stat constituie una dintre componentele majote ale
problemei;
tot ei insa ii
incumba un rol central in remediere. Ea este o cauze a dezvolarii inegale, a
inegalitdtiiin distribuirca venitului, a repaftizdtii financiare a resurcelor publice,
a degraderii mediului inconjuretot
9i
a unor reglemente fictive ,au
incompetente.
$itotui,
administrc'lia de stat trebuie sa fie pivotul
remedierii..."
John Kenneth Galbraith.
Stii,qa
econonicd;i intercsul
?ubli..
Editura Poljticr, Bucurc$ti. 1982. pp. 3l I 325
Pe ba& arcstai text, preciaati:
.
ce semnilicalie i se conferd
preze
tei statului in ecorromie?
.
cere sunt neajunsurile
preaenlei stdtului fu economie La care se
Jace
rckrire l
.
cum se
pune in
,ttiinla
economicd
ti
in
practicd probletna interventiei statului
ln economie?
Este principalul mijloc sau insffument uti[zat in po]itica cconomicar in toate ta le.
Prin intennediul siu, prezenla statului in economie dobandeste caracter gneral.
Bugetul de stat reprezinti un tablou, o balanti cu doui pirti
-
venituri
si
cheltuieli
-,
fiecar dintre acestca liind detaliatl pe
capitole.
adi cA pe surse de veni t uri si obi ect i ve de chel t ui el i . Se
st^bileste de rsguld anticipat
pe un an
(cnre poate
sir coincidi
sau nu cu cel calcndaristic). Venituile
li
cheltuielile sunr in
l uncri e de e\ ol uri a care
\ e
e. ri rnei r/ ! rr o \ d J\ ea ec^nomi J
Potrivit metodologici oficiale de elaborare si urmdrire a
execufiei bugetului de slat in Romania. veniturile acstuia sc
comprD di n:
a) venitlrri tiscale:
-
impozife dilecte pe profit,
profesioniftilor etc.;
-
irnpozile indirecte taxa
pe valoarea adiugatA
(TVA).
accize, ta-\e vamale, alte laxc;
b) veni t uf i nef i scal e di n
prof i t ul
Banci i Nal i onal e a
Romaniei, al rcgiilor autonome etc.;
c) venituri
din capilal din \.alorjficarca unor bunuri ale
statulull
d) incasAri din ra bu$arca impmmutuilor acordate.
sal ari i . veni t ud al e l i ber
)
Capitollrl 12
165
Cheltuielile bugetului de stat au urmatoarele destinatii:
a) servicii publice generale;
b) ap:irare, ordine publicd si siguranfA;
c) acliuni social-culturale;
d) servicii de dezvoltare publici,
Iocuinfe
e) actiuni economice;
fJ alte acliuni;
g) imprumuturi acordate si alte plati.
Atat in elabomrea, cat si in execulia bugetului, se um5reqte
echilibrarea celor douii pard a venirurilor cu cheltuielile. in
general, in teoria
$i
practica ecoDomicd se considera c:i un
bugel echilibrat e\ercitd un efect neufru a\upra efooomiei,
Daca insd totalul cheltuielilor depAreste veniturile, bugetul este
deficitar. Pentru a sustine totu$i cheltuielile fdrd acoperire in
venituri, statul recurge fie la imprumuturi (inteme
$i
exteme),
fie la emisiune de bani fard acopedre in bunuri
$i
seF,,icii (inflalie),
fie la amandoua
solutiile. Imprumuturile ficute pentru
acopedrea deficitului bugetar reprezinti
datoria publici.
Efectele deficitelor bugetar asupra economiei diferi in functie de mirimea
$i
durata lor. C6nd deficitul se mardfesld pe
temen scurt
$i
nu are dimensiuni prca
mari, poate
avea anumite efecte stimulative, dar dadi se perpetueazd timp indelungat
sau ddca est e mrre. are ef eLl e negal i \ e \ i gure,
in cazul in care venitudle depdqesc cheltuielile, bugetul este excedentar,
peste
un anumit nivel, considerat minim, excedentul bugetat are efecte negative asupra
economiei, inffucat lasA nefolosile sau amand folosirea pentru mai terziu a unor
resune linanciare care ar putea
contribui la sporirea producfiei
de bunuri
$i
servicii.
Cerin.tele economice
$i
sociale tot Inai numeroase si mai mzrd carora statul trebuie
sd le fac6 fatd au determhal o tendinfd de ueslere a resorselor financiare mobi]izate si
folosite prin buget. Calea de asiguare a acestor rcsurse o constituie cresterea fiscalit4ii
(impozitelor).
knpozitele mai mari diminueaz:i inse resutsele pe care agenlii economici
le-ar folosi pentru consumul personal, pentru
a-$i ldrgi invesridile
$i
a crea noi locuri
ale muncd. Invers, diminuarea impozitelor ar face imposibila realizarea unor progmme
economice
$i
sociale guvernamentale
sau locale, ceea ce ar atrage numeroase
nemultumid.
Incidentele impozitelor
$i
taxelor asupra economiei
conduc la concluzia ci sistemul lor trebuie astfel conceput
incat si asigure un anumit echilibru intre veniturile care le
rimAn agenfilor economici dupi impozitar
$i
cele
preluate
de stat, sd-i stimuleze p cei care actioneaze in economie
pentru a realiza vmituri tot mai mari si si aduci la bugetul de stat sumele de care
acesta ar nevoie. In
tara
noasftd, in ultimii ani, bugehrl a fost pemanent
deficit.al, ca
urmare a mai multor cauze, dinfie care rctinem: evoluiia economiei nalionale sub
nivelul estimArilor luate in calculul veniturilor bugetului, utilizarea !'enihrrilor
bugetare
pentru
realizarea unor obiective cu eficienl:i scdzutd, cr$terea exacerbati a costudlor
.
Bugcful $e
poaae prczenta
in trci ipostaze:
cchi l i brat ,
.leftcitar.
.
C.rnditia
firndamcntati a
urtui sistcm de
impozite si taxe
' ri ahi l
,\!{rttil iit ::t\Nut!ftit ie pitq
sociale ale reformei inadecvat concepute si aplicate, evaziunea fiscald si economia
subterani. Bugetul de stat este aprobat anual de parlamentui
lArii
la propunerea
guvernului
si devine lege, iar execulia sa este obljgatorie.
Realizarea unui buget excedent.lr este un fenomen pozitiv,
determinat de faDtul
La economi a l ari j a evol ual I n anul recpef hv rL rel Jl al e mdi bune Jecal se preva-/ ; . e.
s NtGr,(}sAtl
.
Venit fiscal
-
sunl-i in*Lsati h bugcflrl
stat sub fbrma de impozit sau tdxa ce
aplica direct asupra venitului agendlor
"
Evaziune fiscald
- sustraeerca de la
impozitelor
Si
tanelor clitre stat.
ici
$i
de inrpozit indiect ce se aplici
consumului lor.
de la plata impozitelor
{ji
cele ale
.
Venit neffscal
-
sum:i incasatA la
ugetul de stat nu ca impozit, ci ca
bligatie stabilita pe alre baze.
'
Datoria publce
-
ansamblul obliga-
o
Accize
-
t i plAtid
de conssmak)ri,
e
Economie subteranl
-
activitiitile
onomice clandestine si ilicite care se
dimensiuni
!i
efecte sunt greu de
ai .
iilor banesti pe care si le asumA statul
indjrcct ce sc include in pqurile
unor and contracteazA imprumuturile inteme
:rfifi; dupA ven73rea cirori este depusi
bugenrl $atului.
!
ExistA dou6 modele generale
de
i mpozi t are, unul progresi v (odat d
cu
crest erea veni l uri l or cont ri buabi l i l or
cre$te
[i
impozitul), iar altul cu impozit
utic (pentru
toti contribuabilii, indiferent
de venitul realizat).
- Care considerati ci cste cel rnai bun
model ?
- Care crcdeli ca este modelul cel mai
des fblosit in Eurcpa?
- Care credeli ci ar fi modelul polrivit
pentru Rominia?
- Ce este bine dacd se aplici primul
model ?
- Ce ar putea fi r:iu daci se aplici al
doilea model?
q
Cum pot influenla impozitele eco
nomia nalionalli?
.
Inlluenfa cheltuielilor bugetului de
stat asupr'a econonxcl.
.
Multitudinea impoziielor si taxelor
practicate in Romania.
s
Funcliile datoriei publice in econo-
mla modcma.
.
Cu ce rezullate. cum at fi bine sa se
incheie execulia bugetului de stat intr-o
Fri l
o
Semni6cafia evolutiei pondedi (%)
defcitului bugctului general
in produsul
intern brrt al Romeniei in perioada 1995
2004, care a evoluat asfel:
PROBLEME
DE REFLECTIE
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2AA1 2402 2003 2044
4. 1 3, 9 4, 1 4, 0 34 1, 5 5, 9
Sur sa: r _d. r t ar dup- Anu. r r l c
Jdr . r \ cal Ro. . l l i p. l . r u r , U
, n0<.
)
Capinht 12
167
.
Scaderea impozitelor percepute de la
agenlii economici determinA:
a) cre$terea salariilor;
b) cre$te.ea posibilitaFlor de realizare
a unor programe sociale guvemamentale;
c) posibilitatea cre$terii investitiilor
facub de agentii economici;
d) reducerea numfuului locuilor de
muncd;
e) crcara posibilitdlilor de realizare a
unui buget excedentat.
o
in care dintre situaliile de mai
jos
poate
sI apara dafirria publicd?
a) cand veniturile sunt mai mad decat
cheltuielile bugetului de stat;
b) cand statul recurge la lmprumuhrd
pentm acoperhea deficitului bugetaq
c) c,end cheltuielile mai mari decat ve-
nitudle sunl susFnute prin emisiune de bani
fdr,A acopedre in bunuri economice;
d) cand nu se lncaseazd impozitele de
la populaEe;
e) cand se fac investifi private ln a.lte
fAri.
PIATA
MONT}IAtr,A*
E
conomia este rezultatul aclivihtii
Lmi l i oanel or de oameni care
actioneaz A: atat in cadruI nalional cat
Si
cu exteriorul. Substanla acestor relafii o
f ormeazd i n mod deosebi t schi mbul .
Schimburile de bunuri, servicii
;i
capitaluri dintre agenlii economici din loate
lilrile
formeazd piata
mondiale.
Pentru a infelege importanfa
qi
modul in care aceasta funclioneaz:,i, vom studia:
A. FORMELE PIETEI
MONDIALE
B. COMERTUL
INTERNATIONAL
Studiind acest capitol, wti putea:
. sd inlelegeti si sd
folositi
notianile
cu ure se opereaa.d pe piala
mondiald
$i
pe cotnponentete sak;
"
sd
yd
insusiti
principalele
criErii de
apreciere a elicientei comerlului extcior
;i
a modL ui in care
fu
ctioneazi piala
relutarai in
lara
noastrd.
C. PIATA VALUTARA
A. Xl+r-m*li:
;lirl:ei
inc,lldiatrt'r'
Schimburi economice intre persoane
sau grupuri de persoane
din diferite tAri au
a\,'trt loc din cele mai vecbi timpud, dar se considerd cd piata mondiald a irceput sA se
formeze in secolul al XVIlea. De existenta sa propdu-zisi
se vorbeste
de-abia de la
sfar$itul secoh ui al XIX-lea si hcepunrl secolului al )g lea, c.end schimbudle
au cuprins
toate
tirile
g
au atins dimensiunile, rcgularitatea
$i
diversjtatea care le-au impus ca atare.
Existenta pietei mondiale se datoreazd mai multor cauze, dintre care mentiondm:
a) diferntierea inzestririi naturale a
tirilor
cu factori de producfie.
Aceasta
pemite
Lirilor si lacd schimb atat cu factori de productie, cet si cu bunuri obtinute din
tnnsformarea lot b) nici o tari nu poate sd-ti asigure toate gama
bunurilor, in
permanenti
cre$tere, de care are nevoie, astfel incat, in acest scop, trebllie sa recurgA
la schimburi cu alte
ldri;
c) divizilnea internationale a muncii
-
specializarea
diferitelor economii nationale in pnrducera
anumitor bunuri cu eficie ti ridicatd
-
obligd
ldrile
si faci schimb pcnfru a-si satisface mai bine trebuintele.
Existenta si dezvoltarea rapidA a pietei mondiale decurg din avantajele
ti
posibilititile pe care aceasta le oferd liecirei tiri participante.
@
cryitohl t-;
t ( t )
Fiq.13.1. Necesitatea participdrii la piata mondiald
Schimburile de pe piafa mondiala se realizeazi in condtii de concurenti, pdn
confruntarea cererii cu oferta agenflor economici din tiri diferite. Acestea sunt
de asemenea afectate de discrimindri
$i
restrictii pe care le pmctici
anumili agenli
economici intre ei sau le promoveazi
oficial
llrile
djn care ei provin,
din motive
polilice,
economice, militare, sociale etc.
PiaIJ
'nondiaia
nu e.re un'l"ra si ni.i omogeni. in nrncLie de caracreristiciJe bunurilor
care lbmeazA obiecful schimbului. distingemi a) comer.hl futrnatio-nal schimburile
de bunrri
Si
se icii care au loc infre agentii economici din toate
tdrile;
b) piata
internationali a capitalurilor ansamblul plasamentelor
de capital realizate de agenlii
economici in alte
lari
decfu cea proprie, sub fbrma investililor directe, imprumuturilor
qi
cumpardrilor dc titluri de valoare etc.; c)
piala
mondiali a muncii
-
migratia
Inlem.rionuli. tcmpnr.d;
.au
dehrllr\ a. i fonei de munc:i cu scopul de a
.e
argija co
salariati; d)
piata
internationald a schimburilor valutare
-
totalitatea schimburilor
de monede nafionale sau ale altor tari pe
care le fac agentii economici
din toate
lftile
intre ei; e) piala p.oduselor
si tehnologiilor de varf schimbul de bunuri de
inaltd tehnicitate dintre agentii economici din toate tirile; f) piata
mondiale a
schimburilor clandestine si ilicite
{sau
piala
mondiald neagra), practicate
cu bunuri
D co ele necesard paniciparea
interzise vanziirii-cumpdrfii libere sau cu bunuri sustmse regimului vamal, taxi,ii
$i
impozitirii previzute de acesta.
Pentru agenfii economici, ca
si
pentru
ldrile
din carc acestia provin, este foarte
importanti cunoalterea futuor fomelor
pietei mondiale, dar mai ales a celo( in carc
s-au implicat direct. In acest sens, sunt foa(e semnificativc: capacitatea de absorbtie
(cumparare)
a pietei, evaluarea influenlei dif-eritelor fenomene economico-sociale si
politice, cunoasterea concurentilor
$i
produselor br etc.
't/
J
ri rt . rt P; i : !
t rr Pl :
i t
t . i l l
' ' , f
l l | ] I ". 1. ' j i l r
1.
i''
l
i i,il-r 1.1:'
r'iilr.ri)ril
' ,
Care sunt cauzel e care au
determinat constituirea
piefei mondialc?
.
In ce constau motivatiilc participfii
agentilor economici din dilerite
liri
la
piafa mondiald?
,
Care sunt fomele pielei mondiale?
.
Care sunt caracteristicile cele mai
i mport ant e al e medi ul ui econorni c
pe
care il reprezinti piala mondiale?
!
Care sunt priodfalile clrnoa$tedi
pi el ei mondi al e pent ru cei care
acfioneazi in cadrul sdu?
rll,
i
.lcliile, rl'1l ui iiitl.t*,r'llaf ilm ai'k
Schimbul sau comertul cu bunuri
qi
servicii dintre toate
tarile
formeaza
comertul international.^MSrimea acestuia este relevati. de reguli, prin
exporturile
(importudle)
mondiale, In cadrul come4ului intemational. suma valorici a bunudlor
si serviciilor exportate de toate
tirile
este aceeasi cu a imponurilor lor.
Exportul reprezintd vanzarea de bunuri
ii
seNicii
produse intr-o tari citre
agenti economici din alte
tiri.
Importul este cumpararea d citre agenfii
economici dintr-o
tari
de bunuri
$i
servicii
produse
in alte
tiri.
Export ul , ca
$i
i mport ul , poat e f i : r vi zi bi l , ceea ce i nseamnd cd obi ect ul
tranzacfiilor il fomeaza bunurile tangibil;
r invizibil cand obiectul tranzacliilor il
forrneazd seNiciile.
i n prezent , se ext i nd mul t mai repede schi mburi l e de servi ci i . brevet e si
licente, tudsmul, transpo ul si consignaiia intemalionala, asistenta economicd
si
tehnico-$tiintificd, adici schimbul de bunud invizibile.
Intercsele
larilor $i
ale agenlilor economici nationali care participa
la comerlul
intemational s-au concretizat intotdeauna in adopfaaea unor reglementiri nationale
specifice
qi
realizarea unor acorduri cu alte
triri,
al cdror confinut poate fi:
1, protecfionist, prin care piata inteme este apdrata sau protejat?i de concltrenta
internatonald folosindu-se !a,\e vamale ddicate,
plafonarea importudlor
$i
alte obstacole.
Tfiele sau tarifele vamale sunt sume plStite de consumatorii nationali si incasate de
stat, calculate
procentual la valoarea fiecarlri bun importat
$i
addugate pfefului de
vanzare al acestuia, mdrindu-I. astfel incat franeazd impofiudle. Plafonarei constri in
stabilirea candtatlor ma.\ime admise
pentru impom]l unor bunuri sau cate8orii de bunuri.
Multe
tfti
mai recurg adesea la exigente de calitate, de
protctie a mediul ambiant
sau de asigurare a sterii de senatab a consumatorilor, care sunt gre de indeplinit de
cdtre exportatori si limiteazi, de fapt, impofiurilei
=
>
Capitohtl I 3
2. stimulativ
pentru
erTorturi, umarindu-se majorarca
$i
dive6ifrcarea acestora
prin subventii directe si indirecte (pfime
de expoft), scutid de impozite p veniturile
din expoft, credite de export cu facilitdli erc.;
3. liber-schimbist, prin
care se are in vedere asigurarea liberei circulatii n
mArfurilor in comeltul intemalional, ceea ce presupune inliturarea taxelor existente
si a altor rcstrictii.
Evolulia come(ului international in ultimele decenii este marcatd de cateva
sa.racteristici: a) cresterea sa mai rapidi decat a productei
ii
produsului
intern bmt;
b) concentrarea sa in
Frile
dezvoltate,
9i
in special in SUA, Germania, Japonia,
Franta
!i
Marea Britanie; c) inmultira reglemeDtirilor care obstruclioneazd
exporturile
ii,/sau
importuril, precum si a rcglementfuilor privind stimularea
deschisA sau mascaE a exporturilor: d) accentuarea concurenlei intre padcipanfi;
e) cresterea firi precednt a numirului intahirilor si ngocierilor bilaterale,
zonal
ti
intrnalionale consacmte inlituririi barierelor care afecteazd come4ul
intemalional;
D
ierarhizarea
lirilor
dupl
performantle
economice
!i
mAiestria
tehnologicd pe
care le-au atins,
Toate acestea explici de ce. in ultimele decenii, s-au depus eforturi foarte mari
pentru constituirea unor organisme
si
promovarea
unor mAsuri cu vocade mondial5
$i
regionald care sd faciliteze come4ul internalional, In acest sens se remarca
constituirca Organizatiei Mondiale a Come4ului
(OMC)
la Marrakech
(in
Maroc) la
15 aprilie 1994, organizade carc are ll7
!5ri
membre
$i
oferd cadrlll permanent
pentru negocierea diferendelor dintre
ldri
cu
privire la libetatea conertului
!i
pentru
arbiffaj, prin constituirea unui orgnn de apel ale cirui recomandiri sunt irevocabile.
Participarea
15.ri1or
la comertul international se realizeiai
prin expofuri
$
importud.
Balanta comerciali este tabloul ce rede,
p
de o
parte,
exportul, iar de cealalti
parte, importul in valori totale
ti
pe grupe de mdrfuri, cu scopul de a cunoa$te
situatia
larii
in acest domeniu. In imaginea de ansamblu a unei economii, impofturile
se integreazi in resurse al?ituri de produsul intern brut, ia1 exporturile, in necesitdti,
ffebuinle sau desf imlii.
Balanta comerciali extem:i poate fii r
echilibrati -
cind exportul este egal cu
importul; r
deficitari - cand exportul este mai mic decet importul, generand datorii
exteme care se
pot
stinge prin diminuarea rezervelor valutare sau confuactarea unor
credite. Delicitul apare in special din cauza competitivitAfii scdzute a produselor;
r
excedentari cand exportul depi$e$te impofiul, ceea ce inseamna cd
Fra
respectivd
a vandut mai mult decat a cumparat
$i
a obtinot un surplus de venit in val a. ExcedentuI
este determinat in principal de nivelul inalt al productivititii, costurile mici
!i
calitatea
bunA a mtufurilor sau, mai succint spus, de competitivitatea ridicati a produselor.
Balanla comerciali extemi poate
li echilibratd, excedentari sau deficitar5 nu
numai pe ansamblu, ci
ti
pe
tiri
partenere.
Este mtional ca aceastA balanti sd fie
echilibratd, dacd nu in fiecare an, cel pufin pe o perioada de cafiva ani.
Relafiile economice dintre agentii nationali
$i
cei din alte
lari
presupun transfenri de
sume bAnesti carc se rcflecti tn balanta de pliti (ex@me)
$i
sunt studiate cu ajutonil acestgia.
Balanla de pliE rprzinta
enemblul
sunelor
(crsntelor) pe care le primite
o
fara
Si
al plitlor sale ftr relafile cu exteriorul, in cursul unui an, ca umare a opera$unilor
comerciale, fnanciare
si
monetare dint aientii rczidend
$i
Estul lumii.
Balanla comercialA este cea rnai imponanti componentd a balantei de pldti,
carc
mai cuprinde incasfi
Si
plili din transferuri de capital" investitii s,i alte operatii.
Fiecare componenti
(denumit?i
capitol. post
sau pozitie) a balantei de
plili poatc fi:
: activ5, cand incastuile din exterior depdlcsc pldtilc; I pasivA, cand incasdrile sunt
mai mici decal plitile; r
echilibratd, cand incastuilc sunt egale cu
pldfilc.
Come4ul extedor este cvaluat in mod ralional pe baza eficientei sale,
^
raportuhi
dintre efectele obtinute
$i
efbrlurile depuse. Efectele imediate ale comertului extcdor
sunt veniturile realizate din export si bunurile sau serviciilc obtinute p.in import.
Eforturile sunt cheltuielile in monedd nalionalA facute penlru rcaliza.ea exporlului
ti
ln valuti pentru
realizarea importului.
Pentru determinarea eficientei comertului exterior se apeleazA la un numir mare
de indicatod. Remarc:im mai intai cursul de revenire la exDort
(C
) si cursul dc
rcvenire la import (C.).
.
P +C.
in care: P,
= pretul produsului pe piaF inlemii (in lei);
C.
=
chcltuielile de circulatie pani la tiontierd (in lei);
P.
=
pretul in valuta, la fiontierd, al mdrfii vandute sau expodate.
Acest indicator exprimA in esenli cheltuiala intcmd cu carc se obtine o unilate valukri.
Dadi Cr este egal sau mai mic dccel cusul de schimb al monedei nationale. operatiunea
este eficientd. Este unul dintre criteriile de inlocuire a mirJurilor nerentabile la expot cu
altele rentabile si de luarc a deciziilor privind imbunititirca struc$rii come{ului exterior-
Un alt indicator este cursul de revenire la import (Cri).
-
P' +T
- "- P, '
in carer P
=
pretul produsnlui pe piala internn (in lei);
T,
=
ta,tcle de import percepute pe
marfa respecfivi
(in
lei);
Pi"
=
preful de imporl, in valutd, al mdrfii rcspcctivc la fiontierd.
Cu cAt cursul de revenire la import realizat (incas:irile in lei din valorificarea
prodllsului
importat in economia nationala ce revir la o unitate valutari) este mai
mare, cu atat este mai avantajos impodul, Cand C, este mai mare sau egal cu cursul
monedei nationale, operaf iunea este eficicnta.
Eficienta comertului exterior are o arie mai largi dc cuprindere, intrucat sc exprim:l si
prin efectul exportului
$i
importului
(insumat)
asupra crcsterii economice, pfin
contributia sa Ia dezvoltalea de ansanblu a economiei nalionale, Comenul exterior arc un
aport major la modilicarea structurii matriale a
produsului
intem brut, pe
care o
adapteazd tlebuinlelor expofand bunud produsc peste neccsitilile inteme si impo(and
altele pe care nu le produce in canritdlile cerute sau deloc. Asadar, eficicnla come{ului
exterior febuie abordatd atat pdr prisma efectelor directe, cat si prin primra
celor indirecte,
mediate sau agrcgate. Ca urmare a acestui fapt, se po?rte considera ca un cdteriu tottliza-
tor al eficientei comer[r ui xterior aportul siu la clslerea
produsrdli
national net.
)
Capitohtl 13 t - l
PROBLEME
Elaborafi un eseu
(l-2 pagini) pe tema.
,Efectul
come4ului exterior asupra dezvoltdrii economiei Dafionale, o provocare
pentru Romania la momentul integrdrii in Uniunea Europeana."
I'ROI]I,EI\IA
Dt,t RItzoLv,{ t'
.
Avantaje
$i
dezavantaje ale siste-
melor protecfionist, stimulativ
pentru
exporturi
$i
liber-schimbist.
.
Consecintele balanqei comerciale
r Firma
,,Continenf"
exporta o marfi
pe carc a cump;rat-o cu 200 de milioane
de l ei
$i
mai chel t ui e$t e
pent ru
transpoftul acesteia incd 8 milioane de
lei. Din vanzarea sa incaseazi 5.000 de
euro. Cu aceastd sumd importi o marfd
pe care o vi nde, l a i nt ern, cu 280 de
milioane de lei, din care se acoperi taxele
TEXT DE COMENTAT
deficitare asupra
jndependenlei
unei eco-
nomij nafionale.
.
Corelalia dintre eficieqa come4ului
exterior
qi procesul de cle$tere economicd,
de import de 10 milioane de lei; cursul
de schimb oficial al monedei nationale
este de 39.500 de lei per euro. Se cer:
cursul de ievenire Ia export: cursul de
revenire la import; sA se aprecieze dacd
sunt eficiente operaliunea de export
$i
operafiunea de impofi.
"Numai
oadul
productivftalii
muncii aleente unei mefi decide daca a@asb
trebuie sahe
produse
in
brd
sau daca trebuie sa fie importata
[...l
Tendinta
concenteii asupra anumitot meiuri de mare
prcductivitate
a muncii conduce
maidegnba catte sistemul uneiptoductii specializate
9i.
ca atare, incomplete
in ruDoft cu ansamblul nevoilot unei bi.
In acest mod se crceaze
9i
se mentine
intre toate
popoarele
o dependenld rcciprocd, ca urmare a reafirtii acestei
tendinle. Dace,
pe
de o
pafte, liecarc
lad 4unge
se
producd pentru
ne@sitdfle
inEme anumfte martui de marc
prcductivitate
si devine Dentru
aceste afticole
independenfi de stdinetae, ea fimAne totui,
pe
de aftd
pade,
dependena
de restultdilor
penhu
nale celelalte adbole atAt de vaiate, Ia a ceror
ptducere
rcnunld din cauza
prca micii productivite! a muncil
Conceplia noastd conduce la o dependenSd reciprcce
9i
h o spiiinie a
popoarclot
[...]."
Noi rccomandem
prcEqia numai
pentru
arlicolele de mare
productivitate
a
muncii
@
cerct
produdivitate
afercna depegegte
prcductivitatea medie a
Fii)
cu excluderca de Ia Droteclie a Murct celorlalte."
Mihail Manoilscrl
,,Fo4ele
naliawle prcduEnNe
ti
cowrtuI exturiot.
Teona proteclonhmului
;i
a schilrbul i intena:lio@l"
Pir:h torrtiittla
l. Pe ce citeriu trebuie sd. se decidA dacd o marfai trebuie produsii
in
lari
saa
impot"tatd.?
2. In ce activit'iti (productii)
este bine sd. se specializeze
o
tard
pentu
a
particip.t
cu bune rezultate la cc'mertul international?
3. Care actiritdli economice trcbuie ptutejate impotriya concurenlei externe
tl, Fiate va!utar.1'F
Relalii de toaG genurile
care au loc intre agenfii economici di]l tfui cu monede diferite
fac necesard convertibilitatea infie aceste monede. Astfel, cererile
si
ofefiele
pentru
fiecare moneda convertibili sunt consecinla normah a schimburilor de bunuri si servicii.
a miscadi capitalurilor ln ciutare de plasaurente profifabile, a deplasfuii turistilor
$i
a
tfansferarii averilor intre tiri etc. Cererile
$i
otertele de diferite monede se iffalnesc pe
piala valutard.
Piata schimburilor valutare consta in sen(i in vanzarea-cumpirarea
banilor
care apartin diferitelor tiri.
Operatiunile de pe piala
schimbudlor valLrtare se fac aproape in exclusivitate prin
intermediul
bincilor. Banii in numerar delin un rol nesentnificativ pe
aceasti piala.
Bancile opereazd pe
aceastri piali
fie pe cont propriu,
fie in contul clienlilor. Cererea
si
oferta isi au sursa nu numai in activitdtile b5ncilor
ti
ale clienfilor lor, ci si in intenriile
speculative sau de apirare ale agenlilor economici impotriva consecintelor negative pe
care le-ar putea
avea pentru
ei modificarea cursurilot difbritelor monede. lnstitutiile
financiare care cumpAri si vand vaIUA obln plofit
di]l diferentele existente itlle cusurile
de schimb de pe
dilerite piete (tAri
sau centre)
$i/sau
din difere ele dintre ratele dobanzilor
practicate pe pietele
respective.
Prin confiuntarca cererii cu ofbfta difeiteior monede se fonneaza cursul valutar
sau rata de schimb valutar, care ste preful
uni monede exprimat in aka moneili.
Variabilitatea
cusului de schimb in functie de cererc si ofeti chiar in decusul unei zilc
induce pentru
agendi economici incertitudinea cu privire la sumele pe
care le au de
ircasat si datoiile lor in monede strdhe, mirind dscul schimburilor valutare, Oscilatiile
foarte mari ale cursurilor sunt percepute
ca o franA in calea schimbuilor valutare.
pe
piala
valuhrA se realizeazi doui mari genuri de operalii: Ia vedere si la temen.
Piata la vedere constA in venziri
Si
cumpir5ri ale diferitelor monede care trebuie
livrate efectiv in cel mult doua zile lucrAtoare de la data realizirii ffanzactiei sau
contractului.
Piala la temen rcprezinti vanzAri si cumpardri de diferite monede care au loc la
cunul existenf in momentul contractdrii, dar care se finalizeazi prin liv.are si plati
efective la o datA ulterioara, flLlati atunci catd partenerii
si au asunat angajamenfele_
De exemplu, cazul unui importator englez care cumpir; bere de la Stuttgart
si
trebuie
s-o phteascl peste
90 de zile in euro. Pentru a plati in euro, importatorul
englez trcbuie
mai intai si cumpqe sunu corespunzatoare.
El ar putea asEpta pand
cu doud zile inainte
t l '
de expirarea celor 90 de zile
$i
atunci, in a 88-a zi, sd cumpere
p piaia la vedere sulla
in euro necesard. intre timp insi cursul elr|o
poate sd creasci, s,i el va htbui si plSteasci
mai multi monedi nalionali pentru a inta in posesia ei. Imporlatorul, dorind sd cvite o
asemenea situatic, va cump:]ra imediat pc piata la tennen suma necesari in euro, la
cursul existent si cu temren de prcdarc peste 90 de zilc, cend o va folosi direct
pentru
plata datoriei.
in gcneral, crusul la temen estc mai ridicat decat cursul la vederc. Diferenla riscului
este mai mare
pe piala la temren,
in Romenia,
piata schimburilor valufare se
prezinth in ipostaza de piata [beri,
unde se efectueazA direct operatiuni de vanzare-cumpArare de valute, la cursuli
liber negociate
pe
tot timpul zilei.
Prin intermediul
pietei liberc actuale, moneda nationald se afl5 in regim de
convrtibilitate intemi, limitatd in
principiu la operatiuni de cont curent. Limitarca
se rcferd si la caracterul inlcm al convetibilitillii, ceea ce inseanini ca moneda nalionala
se poate schimba numai in interiorul tatrii pe valuta care a ajuns aici pe diferiE cii, iar
schimbul de monedd naFonali
pe alte valutc se efectueaza in
principal pentru agenti
conomici rezidenti, in timp ce pntru nerezidenti
pe$oane fizice nu este pemis decat
in arumite conditii. Odati cu intlarca in UE ins:i, noneda noastri se va negocia
qi pe
pielele din alte tiri devcnind astfel pe deplin convefijbili
($i in afara
!irii).
Piata valuara din
lara
noastri se compune din: 1.
piata valutare interbancari pe
care opereazi bdncile comerciale
pe cont propriu sau in nume propriu
Si
in conful
clientilor. lntrucet ctcnlii acestor binci sunt firme de difcrite genud. se apreciaza ca
piata inErbancari este rezervatd persoanelor
jlridice.
Bancile comerciale aclioneaza
pc piala interbaociiri cand ordinclc de vaozare-cumpirare
primite de la clienfi dep:isesc
sub aspect valoic posibilithtite lor sau indidi curswi neconcordante cu ale lor, astfel
incat trebuie si se adreseze altor bdnci
pentru a lc rcaliza. Pe piafa valulari interbarcari
se
pot face vanzdri
!i
cumpAr:rri de v., uli la vcderc
$i
la temen. Brincile participante iqi
anunli un curs propriu la vinzarc
$i
la cumpdffe. Acest crlls se fomeazd in funclie de
cercrea
si
ofcrta proprii liecalrei b:inci, dar nu este rupf nici de cursul oficial
si
nici de
cursudle celorlalte binci care aclioneazd
pe piata interbancari, intrucet cUentii i$i pot
alege orice banci la care cu6ul le este cel mai convenabil
si,
in plus, b:ncile vend
$i
cumpArd unele de la altclc.
in condiliile acestei piele. agenlii economici pot reline infegral insasirile in valuti
din operafiuni de expon. vanzitorii
$i
cumpatdtorii de valutd pot depune oricand in
decursul zilei de lucru ordine care lor fi executate, iar Banca Nationald are rclul de
rcglementare
!i
sLrprareghere. i-rind totodati obligati sa stabileasci
$i
si
publice cursul
oficial. Acesta este un curs mediu
poDderat, calculat pe baza tranzactiik)r care au loc
zilnic
pe piata interbarcara. Cursul oficial nu este obligatoriu
penlu agendj economici,
ci orientativ; 2. piata caselor de schimb valutar, rezervata vanzirii-cumparirii de
valutd
pentru persoane fizice rezidentc si nerezidente daca vand valutd caselor de
schimb si numai fezidente dacd cumDara valuta dc la casele de schimb.
Piata valutari actuala r foit !_oncepute ca un pas spre rcalizarca convellibiliHfii
monedei nntionale in conditri nrai bun:.
176
Piala nondiald
c
iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
CUNOSTINTELOR
.
Pe baza schemei care utmeazA,
identificati:
-
pe ce cdi politica economica a altor
firi
poate
influenta cursul monedei
nationale:
-
cum influenleazd
stabilitatea putedi
de cumpdrare a banilor cursul de
schimb al monedei nalionale;
-
ce relalie exis6 infte cursul monedei
nationale
Si
inflatie.
Fig.13.2. DetermiMlea eiernd si inremd a cursului tralutar
INTEGRAREA
ECONOMICA
SI GLOBALIZAREA
EconoDiile
ltuilor
sunt implicate din
ce i n ce mai mul t i nt r-un
proces de
intensit'icare a rela{iilor intemalionale
pentru a rdspunde mai bine necesitililor
care au devenit mai nuneroase
$i
n1ai
mari . l n f el ul acest a, nenumi rat el e
activitali economice, produclia
iji
piala,
al t i dat e l ocal e sau zonal nal i onal e,
depdfesc tot mai mult spafiile nalionale
$i
devin internationale. expresia participfii
unitiitilor economice din tdri difedtc.
Aceasu tendintd, existenta totuti de multd vreme, este relevah de faptul cd,
dupd 1950, come4ul intemational a c.escut de 2.5 mai rapid decat PNB al planetei,
iar in ultimii rreizeci de ani, investitiile st.dine directe, crcditele internalionale
$i
plasamentele pe pielele financiarc exteme au crescut si mai mult.
Pentru inielegerea acestui proces, a formelor
$i
irnpoftanfei sale, vom studi:l:
B.
INTEGRAREA
ECONOMICA
UNIUNEA EUROPEANA
GLOBALIZARXA
ECONOMIEI
Parcurgand acest capitol, veli syea
posibilituted sd:
"
studiali contitlutal relatiilor proprii
activitdtii economice tn stadiul integriirii
li
in cadrul
Jonnelor
prcprii
acesteia;
.
Nd iflsusiti
principalek
monenrc ale
istofiei
Jbrmdrii
Uniunii Europene
,ti
sai
realizali sentrificalia existenlei acestei.l
pentru Romania;
.
i nl el eget i
t i Jbl osi t i
t l ot i uni l e
spe(ifice integrdrii europene, t:it si ale
g
lo b a I i
zdri
i e c o no mie i.
l nr,irr-xr iri.
,.,r.r].
rix.. .:'j
.{
I
rik
i r:ll.r!.
-
.
.Economiilc
irnplicat
in
procciiul
inlerna-
tionaliziuii
in
dou,l fornre
iundamentale:
I nt cgrarca
cconomt ca
si
gl obrl i zare?.
A, Intagrarea
fci i l r,i f f' !f l i ::l
Iesirea activitAtii economice
dincolo de cadrul local
$i
de
frontierele nationale a inceput p{in
contactele
dintre unititile
economice apa(inand
diferitelor tfi. Nivelul dezvollirii,
starea
ftanspo uilor
$i
comunicafiilor
au ficut ca tenomenul acesta
sd se manifeste
mai intai intre
liri
vecine,
din aceea$i zona.
Ultedor, aceasta s a extins pe
o arie geografici
din ce in ce
mar mare, astf-el incal in prezent,
s-a globalizat.
prccesul
nu a
cuprins insa toate
Frile
gi
zonele lumii in aceea$i mtrsuri. Daca
avem in vederc modul de madfestare si intensitatea participirii.
acfiunile firmelor, dar
!i
ale economiilor
ffuilor in procesul
i nt ernat i onal i zi ri i ,
se pot
st ruct ura pe
doui t endi nt e
fundamentale:
Aceste
tendinte se desfdsoari
concomitent,
mai mult sau
mai putin
neunifbm, si adesea se suprapun
asdel incdt aceeasi
dcLi une pr omo\ al i i
i nt f - un anumi l . ont ext , epr er i nt a, . r egr a, . .
iar in altul, globalizare.
Veci nAt at ea st at el or
f aci l i t eazA i nt egrarea
ecot orni ei l
gramtcte
comune si apropierea reFczinta
factori
importanti in
acest sens. Dar, pe langi ace$tia, mai trebuie
sd existe
$i
interese
economi ce
$i
pol i t i cc
comune sau convcrgenre pent ru
ca
intemationalizarea
si ajungi la parametrii
de aslizi.
Cand dezvoltarca economiilor
unor tiri din aceea$i zoni
a) de integrare
economici
- ansamblul ptoceselor prin
care doua sau mai
mulrc
tAri
realizeazA
un spatiu economic
comun mai eficient
sub anumite aspecte
sau in ansamblul
sdu:
b) de globalizar
a conomiei
-
procesul pdn care aclele economice.
econonia
devin
expresia participarii
la un sistem de relalii care au loc la scar:i mondiale
(globald).
.tr,r
un grad
li'Jirnt
al
i,rfeitrafiouali-
tiiri; ccrltl(r-
nriilor,
rpar
Liiac si polilire
tlliilc
antft$:rte
geograticd
Si
a relaliilor dintre ele a atins un nivel riclicat gi
un
anumit grad
de complexitate,
au apirut
ti
inlerese economice
$i
poljtice
comune sau
convergenle,
legate de adancirea
colaborarii si cooperirii dintre ele pe pliul
economic,
social, cultural, politic.
intr-un asemenea
context isloric favorabil s_au creat numeroase
forme de integrare, djferentiate
{lupd inlensitatea pe
care o au. Astfel. intesrarea
poate
implica
iolreaga economic rau numai anumile segmente
ale acsteia si doar
sub unele aspecte.
in prirnul
caz, se spune ci integrara est
gobald,
iar in cel de
al doilea,
cd este sectoriali sau pe
anumite produs.
Asemenea exemple
sunt Udunea
Bel gi ano-Lu\ emburghe/ d.
A\ oci i r| i d
Europeana a Li berul ui Schi mb.
pi arr
Comun;
cleveniti
astdzi Uniunea E[ropeani,
Nofth Amerjcan Trade Agreement,
Asociatia
Latino-Americana
de Dezvoltare
Si
Integrare etc.
capitolul I4
--ffirer
$Eail-L".;tnfu"gh"zi
-UEBI),
formatn in 1921 intre Belgia
$i
Luxemburg, a fost, ir realitate, o uniune vamald cu moneda comuna
(francul
belgian), ffui taxe varxrle in interior, cu tarif exte r comun
$i
politicA comercialt
unitira. Dupd al
Doilea Razboi Moodial, ca umare a unor idei cale dateazd incd
din 1932, s-a realizat Uniunea Vamald Belgia_Olanda-Luxemburg,
care avea ca
obiectiv adancAea it1tegrdrii, asfel incet sa se constituie o uniune economica. Aceasta
a inffat in functiune la I ianuarie 1948. asigurend libeltatea totaltr a come4ului
prin
supri marea raxel or vamai e si d f e\ l ri cl i i l or cant i t al i ve i nl re
l ari l e
paf l i ci panre
5i
instiruiree unui !dd
vamat e\tem comLrn fala de celelalle u-ri hocesul integrarioni\l
al clor trei
tiri
atinge o noua tleapta la 3 iebruarie 1958,
prin semnarea
-tratatului
de constituire
a Uniunii
Ecgnomice Benelux, intat in vigoare ln 1960. In cadrul
acestei zone s-a avansat Joarte mult ln cooldonalea
politicilor economice, sociale
\i llnancjare,
promovarca unei
politici comune in mporurile
cu
tririle
tene.
(pre
a
aqi aura l i bera ci rcul al i e a marl uri l or.
per\ oanel or
t i
capi l al ul ui . Dupa aderi uea
ace-.lor
lari
la Piata ComunJ
(europeanir.
Uniunea EconomicA Benelux a conlinual
sa, unct roneze
at i l l i mp cal a f o\ t nece\ ar: i
; ' l t ef ri . i i . n
lri'iDll;ir:rLl
|ili,,i
rri ilirr"
r".
Cu cit numirul statelor
participante la integrare se ndrelte
ti
cr.l cat intensitatea integririi cre$te, cu atat se contureazA
mai mult ncesitatea unor structuri organizatorice si
juridice
petmanente, inzeslralc de stalelc respective cu autofltatea
corespunzdtoare ducedi Ia indeplinie a colabordrii
$i
cooperani
specifice
procesului de integrare. Uneori, in formle foarte
avansate ile integrare, structurilor de acest
gen li se conferi
un caracter suplanalional;
ca unnare, ele devin autonome
in rapofi cu stateie
participlnlc. acestea din urml renunland
in mod delibemt la exercilarca unor atribuJii ce le reveneau ca
sfate indepcndente, spre a realizx perfbrmanfe economlce
superioare celor dc panl atunci. In acrsta lbrmi integrarea
este interstatall.
lnfegrarea s,i structufile salc s-au format intr-un context
general complcx. insotit dc controverse
$i
dispute
penfu c6:
-
prin confinutul 1or. afecteazi raportul de interese existent
l n moment ul i nt egrari i i nl re agent i i economi ci rezi dent i ,
modifici
perspectivele lor in nrod diferit,
plase^za competitorii
din fiecare
tari
pc o nou,r
grild de start fali de aceste
perspec-
tive. aduc cu ele Droblerna
renuntarii la anumife atdbute ale
iar in cele din Llnni. aproape la loate;
i ndependentei
farilor,
-
sunt insotitc de renunlari. costuri si avantaje agoape imposibil de distribuit ln
mod echilabil
pentru lonlc lafile
participnnte Ia integrare;
-
orientil-rile
$i
practicile gcneratoare de eficienta in spafiul
ldrilor
integrate au
reflexe discrininatorii in rclatiil. cu celelalte tid,
genereazi avaltaje unilaterale
Integrarea, in general. si ce! inlerstatala, in special, au un efect multiplicator
asupra eficientei in spatiul tttr ilor membre
$i
asiguri btodati cele mai bune
: r i
. . , . "
r ' ; . ,
. r j , r
4. i i
r r . t
r , i
. 1i , r i r , , , , , . ,
! : , l r j i ; r , l j i
. l r r f .
:
i i . ; " r r i , , i
t i
- .
:
_
Asoc8t i a
Europeand a Li berul ui
Schi mb rALLSrJ
f o. t crcal ! pri n
a. ordul
i de la Stockholn la 19 noiembrie 1959, semnat apoi in capitalele lirilor pafticipante
- Marea Britanie, Norvegia,
Suedi4 Elvelia, Danemarca. Austria s;
portugaiia.
e
conditii pentru
stabilitatea
ii
integritatea
lor, ceea ce f.acc
ca acesl ea
sa prezi nl e
i nt eres pcnt ru
t ot mai mul t e t ?i ri .
Perf ect i onarca pe parcurs, remedi erea
unor di f i cul t i t i .
concilierea unor intercse
ii
eforturi, in misura in care au loc.
pot
spori at ract i vi t at ea i nt egri ri i
ca nl od de real i zare a
economlel contempotane.
intrat in vigoare la 15 aprilie 1960. in mar.tie 1961, la AELS se asociazi Finlanda.
care devine membra depliM in 1963, iar in 1969 aderd
$i
Islanala.
DuDd infarea
\ 4ari r Bri t ani i
si a Danemarcer.
i n l q". r. i n Cornunj t rt ea l conomi . r
Luropeana
se di mi nueazA
numi rul t : i ri l or membre al e AELS: i n l 9g6
i nt r: i i n CEE si
Pof i ugal i a. i ar i n I oq5 nU mri i nl r Au. l ri i . F, nl anda \ i Suedi a, i n At LS rami nend
qi
mai putini
membri. intre timp insi, in 1990, a aderar Liechrcn"tein.
fste apreciaia
ca o zona de cone( liber, care nu a ajuns la stadiul de uniune vanrah p;ntru
ci
nu a adopl al l af i l ul er l er i or comUn
, uni L,
f al j Jc l af i l e t cf l e. L, t e co; \ l Usa dc
Consiliul statelor membre, care poate lua decizii numai cu unanimitate
dc votud.
Printr-un acord incheiat de AELS cu Com[nitatea Economica
EuropeanA
in
mai 1987 se creeaz a o zona de corned liber rie dimensiunj mult mai mari, denumiti
Spatiul Economic European (SEE).
Dupd ce in 1994 s-a semnat ia Maastricht
acordul de constituire a Uniunii Europene,
SEE isi lirgestc obicctivele
in directia
constituirii
unei piete
comune in stare sA asigule libera circLrlatie
a marfurilor. a
fo4ei de munca si a capitalului.
Integrarea
econonicd dintrc statc poate
ltta diferjte tbrme.
Dupa gradul
de inregrare.
se disting:
a) zonele de comert liber, ln carc laxele vamale
$i
rcstricfiile
canitative in cadrul schimburilor
dint c
lirile
membre
ale zonei
sunt suprimate, dar politicile
exteme ale fiecirui
stat fafd de
celelalte
liri
ramin liberc. Asocialia Eu.opeani
a Liberului
Schi nb a l osr mul l dnrp, , rscmeneJ / oni
b) uniunile vamal, care sunt zone de comerf liber ce
$i_au
armonizat legislatiile vaDale nafionalc
fi
.iu .doptat
un tarif
vamal comun l at i de t d l e t erl c. Comuni t at ea
Economi cd
EuropeanA a fost o unilrne vamald;
c) pietele
comune, care sunt, de fapt,
uduni vamale
care
asiguri in interior libera circulatie a mirfurilor,
a fortei de
muncA
$r
a capitllurilor.
Comunitatea Economica
European:i
nu a lost considclat:i
a fi o piati
comuni deplini pentru
ci nu
asigura in totalitate libertatea de circulatic
a capitalurilot.
acestea fiind supuse controlului autoritdiilor
nalionalc:
>
Capitotul t1
t
i
I
I
I
I
I
l
I
I
l
d) uniunile economice, care sunt piele comune ce realizeazi in plus
amonizarea
politicilor economice nafionale atet pe ansamblu, cat
si
sectorial
(energctic,
monetar,
agrar, industdal, social etc.). Politica Agicoli Comund
(PAC)
$i
Noua Politici
AgricolS a UE sunt considerate exemple de polilici sectoriali amonizatA. Uniunea
monetarA, adici amonjzarea
politicilor monetare
$i
utilizarea unei monede comu e
runi cer. apare ca o c, rndi ri e a unei uni unr economi ce:
e) integrarea economici totald, care este considerati a avea cel mai inalt
grad
caracterizal
prin unificarea
politicilor economice de ansamblu, sectoriale
$i
structumle
sub conducerea unor autodtati supranationale;
f) integrarea politici si sociali, cale cornpleteazd integmrea economicl totald
pdn crearea de instituiii
(shucturj) comune, care preiau din competenlele statelor
participnnte, avand atribufii tot mai ample in domeniile sociale
si
politice.
Efectul de$terii eficienfei economice in prccesul integrdrii este insotit
$i
de alte
fenomene.
prcclrm:
intensificara concurentei in interiorul noilor
piele miDte, cresterca
puterii de negociere a
grupirilor integraioniste, ftansformirile structurale pentru a
atenua diferenlele dintre zonele spafiului intcgfat, care devin acum mai vizibjle etc.
fpoLi
ia.ir"
""ono-i..
t4a a...l.fa,.
1a.i
ramarend o
problemd a fiecturi stat.
.
Uniune vamald -
zoni de comefi
liber in care
lirile
membre
$i-au
armonizat Iegislatiile vamale nafionale
.
Internafonalizarea economii -
transfomarea intr o misur:r tot mai mme
a economiei dhtr un ansamblu de acte
locale sau nationale ln acte care exprimtr
paiticiparea unitdtilor economice din
mai multe
fa.ri.
.
Globalizarea economiei -
proces
de intensitate sporitl
prin care
economia ca activitate devine expresia
panicipdrii factorilor de producfie
Si
de
piatd la scarA mondiali.
.
Integrar economice
globah sau
totali -
integrare care implicl
economiile
larilor
participante in
ansamblul 1or, cu sectoarele. nmurile
si
subramurile
pe carc le au.
.
Integrare emnomicd sectoriald -
procs de integr:rc in care este antenat
numai unul sau cateva sectoare ale
economiilor, im uneod numai activitrilile
din care se obtin anumile produse.
.
Zond de comert liber sau de liber
schimb -
formA de integrare
caracterizati
prin suprimarea taxelor
vamale
qi
a restrictiilor cantitative in
schi mburi l e di nt re
l i ri l e
membrc.
si JU rdoptat LLn turjf vllmal comun fcfa
de
tdrile
te(e.
.
Piatd comuni
-
uniune vamald
care asigurd in interior libera circulatie
a bunurilor si serviciilor, a forlei de
muncd
$i
a capitaludlor.
.
Uniune economici -
piali comuni
ce real i zeazd i n
pl us
armoni zarea
politicilor economice nalionale atat pe
ansamblul economiei, cet
!i
sectorial,
avand o monedd comuni (unicd).
.
Intgrare economici deplini -
integrarea de cel mai inalt grad,
caracterizata
prjn unifi carea politicilor
economice de ansamblu, sectodale
si
structurale. sub conducerea unor auto-
ritSfi suFanalionale.
.
lntegrare
politicl
si sociald -
formi care completeaza integrarea
economica deplinri
prin crearea de
structud
(institulii) cornune, care
preiau
din competentele statelor participante,
avand atribulii tot mai ample in
domeniile sociale
i
politice.
i 2
integtart\t !tcitrit';-i si gidiafiirj
fi
|NTRDnART
pENl
nu
VERIFICA[TF]A
(J
Cl:,.r-0STINI-|JL0R
.
Care sunt cele mai relevante teno
mene penffu intemationalizarea
econo
miei?
.
Ce forme concrete ate intematio-
nalizarea economiei?
.
Dupi ce criterii se pot
disthge intre
ele formele integr:irii.economice?
.
Ce procese
insotesc in mod inevi-
tabil integrarea economica a diferitelor
t:iri?
.
Ce conlroverse si dispute au aparut
in decursul integrdrii ecolomiilor
diferitelor tari?
.
Care sunt efectele pozitive
cele mai
importante pentru
ldrile
partjcipante
la
.
Uuiuner
i l uropcadi
eslc iezulhtul
cvoluliei
dN lirii|
alc Tratatului
dc la l{om!.:
si alf {el$r' carc
nu i]der:it ulte-
rior.
si linrtionfir(r
[iniunii
Ltrl-opeEe
nN tost
f avori zxf e
de cxisteDta un{}r
tonditii proprii
tirilor mcmhre.
integrare si despre care se spune cd suni
rezultatul acesteia?
.
Pe exemplul unei
1tui,
identificafi efec-
tele economice pozitive
induse de htegaret
sa.
.
Ce tbrme imbraca integmrea econo-
mi cd?
.
Ce efectc colaterale
tbarte impor-
tante determina integmrea
economici?
.
Ce senmificatie considerati di au efec
tele colaterale ale integrarii econotnice h,
dicate ca rispuns la intrebarea de mai
inainte?
B. Uniunea Europeamii
Este cea mai avansati formd de integrare. i;i are originea
intr-o idee lansatd dupa Primul RAzboi Mondial, in 1924.
potrivit
cfueia o Europd divizatd genereazi
conflicte, idee
care s-a revigomt dupi al Doilea RAzboi Mondial si a capAtat
contur real.
Constituiea sa a av[t loc prin Tntatul de la Roma, setnnat
la 25 martie 1957
$i
inrrar in vigoare la 1 ianuarie 1958. Sratele
sellrnatare au fost: Belgia, Franta, Germania, Italia. Luxem-
burg, Ol anda. Ul t eri or, au mai aderat : Marea Bri t ani e.
Danemarca si Irlanda (la
I ianuarie 1973), Grecia (la
1 ianuarie
1981), Spani a
si
Port ugal i a (l a
I i anuari e 1986), Ausrri a,
Finlanda si Suedia (la
I ianuarie 1995). Ulrerior, au mai devenit
membre aie UE
(2004)
Ungaria, Polonia. Republica Ceha,
Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru
Si
Malta.
iar Romania
;i
Bulgaria ifi pregdtesc primirea pentru
2007.
Are caracter inte$tatal. De asemenea, are caracter deschis;
unele
!trri
sunt in curs de aderare, altelese pregdtesc pentru
inceperea tratativelor in acest sens, in timp ce un alt grup
de
liri
au ca obiectiv asocierea
qi/saD
depunerea opiiunii de
aderare.
Formarea Uniunii Europene a fost favodzata
de:
.
existenta rnui mod de viala relativ asemdnAbr,
avand la
baza acela$i tip de civilizalie in majoritatea
fdrilor
euopene;
t
>
Capitotut 14
.
efectele
pozitive lntrevdzute de iniliatori au ibst percepute
$i
aprcciate bjne de majoritatca populatiei
tlrilor
interesate de
real i zarea i nt egrari i , i ar apoi conf i rmat e i n decursul
funcfiontuii;
.
existenla unei voinle politice foarte
putemice dedicate
integrarii;
.
expeienta si coofirmarea
posibilitalii unei integrari
avansate olerite de existenla, inci din 1951, a Comunitdfii
Carbunelui
$i
Otelului
(CECO),
ce unnirea crearea unei
pielecomune pentru cele
doui
produse.
La constituirc, principalul obiectiv
Fevizut
in Tratatul de la Roma a fost crearea,
pand la sfar$itd anului 1992, a unei
piet comune in cadrul cdreia si se realizeze
libela circulatie a bonurilor
$i
serviciilor, capitalurilor
!i
persoanelor. Tratatul de la
Roma a fost actualizat in 1986 printr-un acord cunoscut sub denumirea de,,Actul
unic . ce.le.chidca noi per.pecrire penrru Piald Comuna care se crease deja. in acert
sens, obiectivul devenea Uniunea Economicl
$i
Monetara. In 1992, Comunitatea
Economici Europeani devirle Uniunea Europeand'
prittr-un tratat care_l inlocuie$te
pe ce1 de la Roma, iar obiectivul eco[omic pdncipal devine crearea uniunii monetare,
prin adoptarea unei monede unice
gi a unor cursuri fjxe in interior. Ca umare, in
1998 s-au nominalizat cele unsprezece
1tui
care participl la uniunea economicd
$i
monetard. ele indeplinind lrei critcrii lundamentale cu pdvire la deficitul bugetar,
datoria publicd
$i
inflatie, care trcbuie sd se silueze in anumite limite, s-a adoptat
moneda unica denumita euro, carc a devenit efectivd din 2001,
fi
s-a creat Banca
Europeani, menih sd rcalizeze
politica monetara corespunz;toare deciziilor luate.
Tot in 2001, Consiliul European a decis pregdtirea unei noi etape a reformei
iDstifulonale a LIE, vizand integrarea
politicd prin car se se depdleasci foma statului-
natiune
!i
sd se
promoveze o
,,Constitutie
eulopeand".
i!-rl"ope:i;ja csiii:
in?llli l;r c[!r'ri ii
!.iu irx
Flrtirili
! nt ogr - ar nc, i .
(n.fr,
lr.dlol,i de
tl
pollUci
Polit{ilol
N\\\
N\\'.N
////M/Z
m
//////t
Su$a: Adadde dupi Uni,r.d Ex,.r,.d,ri [dnura Orizonturi universitarc. Timisoda,2004
Fig. 1J.1. i:.r:.1. UE le h.earilie pand in prc.enl
I ]1te gt arc& e c a tr n lB i( d si globaliaurca
Etapele integrdrii economice in Uniunea Europeani
Uniunea Europeani este in prezent in etapa integri.ii politice, care asigur,i constituirea
unei uniuni complete sau depline pentru
tirile menrbre. S-au facut deia anumiti oasi in
directia integrarij \ociale
st s-au eldbomr prciecle
de unificrre a fi*.aliLarfi. dar
puncrele
de \ edere ale
Frilo^r
pe ace\le probl.pme sunl
toane ditedle. inD-uc6t in.eli
.irui6ite
tor
sunt foarte diferite. ln acest sens, armonizarea pmctelor
de ve{:lere si obtinerca consensului
r,imen preocupari
ale sftucturjlor integntioniste proprii
Uniunii Europene
actuale.
Pe parcurs. snucurile
orpenizarorire
si
iuridjce
xu evoludl \pre
o rerea insrirutionala
adecvali procesului
integr,irii, Uniunea Europeani are structuri organizatorice,
economice
politice propdi, cu anumite camcteristici
supranaiionale. Institutiile
ca.re fbrmeaz:i
nucleul mcanismului de fifictionare a Uniunii Europne sunti
.
Consiliul European
-
cea mai inalti autoritate, in care tirile membte sunt
reprczentate la cel mai inalt nivel (sefi
de state
ti
guveme).
Stabileste obiectivele
Dolitice
cele mai impondnle:
.
.
Consiliul European de Mini$tri
-
principala instjtutie cu putere
de decizie. Adopli
decizii cu unanimitate de votud sau, in functie de situatie. cu maioritate calificari ;au
majoritate simpla. Fiecare
lard
are un numdr ae voturi
DroDortional
cu potenFalul
economic si demografic. Reuneste rninistdi tirilor
rl i rnct i , rrr; rl el l
I
membrc pe domeni i de l umnel ent a. Al rf el . Con, i l j ul
, , eronomj e-
Ilniunii
finanfe" reuneste mini$trii pcntrll economie,
Consiliul agricol
Fi u"upenr a. e l j r
i
reune. l e mni \ l ri i penmr
agncul t urA el c. :
l r: rz: r
un
|
.
Comi si a EuropeanA e. re i nsl i t ut i a execut i va,
(dre
are
rnrc nism trjine
I
obliBatia de a reprezenta exclusiv interesele
comunitare.
pune
pus la prlnct,
.ii
I in aplicare deciziile, controleazi rcspectarea legislatiei
comunitare;
comunlhle;
structurir
i
'Parlamentul
Europmn este fonnat din membri ale$i prit
ixstituliol)a!:-, (e
I
vot direct de cetAtenii stateior Uniunii. Arc competente largi. prittre
ileuroli8 |
care: aprobi acordurile infemationale ale Uniunii Europene,
: rcri ri r: rt rt c
| : : 11l . ] : -,
bugerul comuni ri , r. urmare\ re apl rcarea pol i ri ci l or
;;, ,..:;.."",.
|
^^-._:1i ' .9:
!.1,"1 :.:1",1,T' ,1
de consi ri ur
Europem \i
contoleazd finalizarea contuilor Uniunii:
.
Curtea de
Justiti,
care vegheaz:i la respectarea legislatiei
comunitare
$i
regleazi litigiile intre statele membre, institutiile
comunitare, asocialii si intreprinderi, persoane
particulare
$i
juisdictiile
natiomlc.
Uniunea European?i este o fonnula de integrate profund
originali, deosebitri fala de toate celelalte aflate in curs de realizare.
o irr t!,ecrr,irmur
I
urlgfr:ua. oeo<colti] lald oe loale celelalle alllle n
(Ill-\
de rcalizxre,
.t, !i.n,{i. ,..x. , |
(
ulea de Jucrrtie de la Ltrxernhufg o apre.rala cr o..organizatie
; . ,
. '
; : .
-. ;
: ,
'
I
i nt ersl at al A
aut onoma". ceea cc i n\ ef l nud c; ordi nea
j uri di ca
f ' l . 1", , ",
"t
|
- - - - - -
: : l _' ""' ;
comuni r. ri . adi ca rn, ambl Lrl cc reFul r \ i
cornponenre
care i \ unl
tio'rlu'ltslt
J
proprii
se deosebe$te de ordinea
juridica
intemationala
si de cea
pr i nt . r r r
asupr . r
I
nar ] nnal o. co esl e o or Ji ne
i ur i di c.
nour pe
ba, / l r car ei a
orcpl u, Ur
| f uncdonea, , ; i nsl l ut l | l ecomuni rJre.
national
al I Integrarea europeand co.espunde caracteristicilor
specifice
r.r|.il.,r rcnthr-. dreptului comunitar care primeaz:i
asupra dreptului national
I
capitolul 11 t 85
al
tirilor
membre. Slatele care fac pate din Uniunea European-n
nu au
puterca autonomd de decizie asupm unor domenii cealate,
care formeazd obiectul suveranitafii comune
$i
substnnfa
identiti$i eumpene, care se deosebeqte ale cea a
ffuilor
membre.
Drumul
patcurs pena acum este marcat de numeloase
impliniri, care demonstreazi cd modelul de integrare ales este
viabil, iar consecventa
$i
creativitatea celor care I au pus in aplicare
i-au asigurat succesul. Revelatoare sunt superiodtatea modelului
comunitar fatd de modelul AI-S
(ceea
ce l-a fdcut acceptat de
mai multe slate foste membre ale AELS), progresele evidente
realizate de economiile
tirilor
comunitare, conuetizafe in dimi-
nuarca costurilor
si
cresterea nivelului
general al eficienlei,
suplelea mijloacelor folosiie pentru atingerea obiectivelor-
in
perspectiva, Uniunea Europeana
vizeaztr nu numai
realizarea obiectivelor deise in ultimii aDi, ci
$i
extinderea sa
potrivil unei
.lralegii
addplate condiliilor acnrale. in ace.L con-
text se inscrie
si
acordul cu Romeni4 inaat in vigoare la 1 ianuarie
1995
Qi
care prevede eliminare.l restdcfiilor cantitative
qi
tarifar
la fluxurile de mirfuri dinhe
tara
noastri
Si
Uniunea Europeand
(in
ambele sensud) potrivit unui calendar convenit, liberalizarea
gnduald a circulatiei serviciilor, capitalului
$i
persoanelor,
amronizarea legislati, ei rcmane$ti cu cea comunitard etc. La acesta
se adaugl acordul de incheiere a negocierilor
pe domenii
(capitole) pentru inharea in Uniunea Eurcpeand
pin care se
stabilesc obligafiile
$i
avantajele Romaniei specifice
perioadei
tranzitdrii care,
potdvit prevederilor, ar putea sd inceapa la
1 ianuarie 2007.
Intrarea Romeniei in Uniunea Europeana la aceasti alatd devine
posibila prin irdeplinirca
principalelor conditii
pievazue in acest
sens:
.
asigurarea stabilitrtii instifufiilor cate
garanteazd buna
funclionar a democraliei, asigurarea supematiei legii, drepturilor
omului
si
respectului fatd de minorita.ti;
.
incorporarea in propria legislatie
$i
aplicarea sistemului de
norme comunitare - decizii, directive
$i
regulamente adoptate
pani in momentul aderarii;
.
recunoaqterea obiectivelor stabilite pentm realizarea uniunii
economice
$i
monetare
$i
promovarca actiunilor necesare in
dicfia indeplinirii lor;
.
existenla unei economii de piafa fllncfionale, capabile sa
facd fald presiunilor concDrentiale din cadnrl
pietei inteme unice,
fapt ce implicd apropierca de nivelul dezvoltarii
tdrilor
membre
ale UE.
Consensul de acfiune a foielor politice in direcfia atingerii
acestui obiectiv
qi
asumarea de c5te populatie a aceleiasi opfiuni
au fost
!i
rdman, desigur, deteminante.
'
Prin
succesel e
obtinute,
Uniunen
Europeani s-a
do!edi1 viabili.
.
Pntru toatc
tirile care au
devenit membrc
ale UE, efectul
gencral
inregistrat a lbst
cresterea lbart
sustinuti a
schimburilor
cconomice cu
celelalte
tlri
membre ca
urmare a
avanta,ielor de
car au
bneliciat.
.
Romania
a fbst asociati
la Uniunea
Europeani
;i
a
prgdlit
aderarea sa
prin
negocieril
incpute
in anul 2000.
.
Intrarea
cfectivl in tJE
poatc fi
asigurrh rumai
prin indepliuiroa
unor conditii
absol t
ohligatorii.
IntegrarLu d nomiu,
\i
globalizared
. \ , I 8NI Gt r, OS{R
6Organi zat i i
economi ce i nt er-
statale
-
structuri organizatorice
li
juridice,
institufii care se constituie prin
acorduri intle doui sau nui multe state
difedte
tari
in vederea realizdrii unor
in{erese economice
$i
politice
comune
sau convergenie.
.Interese
economice si politice
convergnte
- tnlerese cale conduc
cdtre aceeasi finalitate prin
recugerea
I la cdi si mijloacc mai mult silu mai
putin
diferite de citre cei care au
cu i nt erese economi ce si pol i t i ce
comune sau convergente, in vedetea
protejarii
$i
realizdrii acestora.
.Armonizarea
politicilor
economi-
puEn orrerl re de cat re cet care au
ascmenea interese. Sunt intere\e adesea
["-*1']::
,,"14.":IT.
ce
-
proces
de apropiere
$i
apoi dei
unifomizare a
politicilor
economice din
L
f 1
i' r' l.csR + nr lulrnu
y'
.
r. r. l r, rr
rnl . r
i.i
cui.{a};] {\'fELOIi
o
t n raport cu cel el al t e f orme de
grupiri
integrationiste, ce caracte.istici
considerafi cd ii sunt proprii
Uniunii
Europene?
o
Cand
$i
in ce condifii putem
consi-
dera cd s-a f ormat gruparea
i nt egra-
tionisti, denumitd la propriu
Uniunea
European6?
.
Care sunt principalele
componente
ale structudlor organizatodce si
juridicc
PR(! l l I -El i t r
[]E ll]],Zt)LI.AT
u
Fol osi nd t abl oul cost uri l or
! i
avantajelor asociate monedei unice (euro),
alegeli pe acelea pe
care le considerati cele
mar rmportante pentru
Romenia
li
argumentali de ce,
Costud asociate monedei unice:
.
peniru
contracararea tendinfelor
speculative cu moneda nafionald pani
la adoptarea eulo;
.
penhu acoperirea efectelor deva-
lorizArii sau supraapreciedi monedei
proprii
mccanismului de funclionare a
Uniunii Europene?
.
Ce nrgu:nente aveli pentn
a susline
viabilitater Uniunii Europene ca gnrpare
i nt egi at i oni st a?
.
Care sunt principalele
conditii ce
trebuje satisf:lcute dc o
lara
pentru
a fi
admisd in Uniunea Europeand?
.
I n ce si t rrf i e se af i d i n prezenl
Ronlaria fati de Uniunea Europeand?
nal ronal e pent ru
compet i t i vi t at ea
produselot interne pe piata
europeani;
.
pentru
a anihila efectele negative
gcncrat e
de pi crderea
aut onomi ei
politicii
nlonetare nationale;
.
pent ru
sLrsl i nef ea chel t ui el i l or de
inlocuirc a monedei n?rtionale cu euro;
.
pentru
a suplini veniturjle realizate
din baterea monedei nationale;
.
penffu
a susttne cheltuielile emisiunii
monedei euro.
p.
Capitolut ll
t 81
Avantaj asociate monedei unice:
.
cauzate de disparitia ratei de schimb
a monedei nafionale prin
adoptarea
monedei unice;
.
cauzate de apropierea
-
egalizarea
mtelor dobanzii din
lirile
membre ale LIE:
.
disparilia costurilor de tranzaclie
penlru
operaliuni de schimb valuta{
.
deterrninate de diminuarea segmen-
lirii piefei firanciare
fi
liberatizarea depiini
a mitcarii capitalurilor pe piata intraeu-
ropeana;
.
eliminara riscudlor ca o
larA
sA adopte
o politicd
monetara necooperantd cu
parlenerii
$i
favonbili ei in mod exclusiv;
.
redistribuiea rolurilor intre monedele
convertibile
$i
ln special lntre dolar, euo,
yen si lira sterlina.
.
Alcltuifi un dosar
,,Monda
unici
europeani"
si
rfineti informatii cLr
privire la:
.
aparilia euro
si
adoptarea acestei
monede de noile
tdri
membre ale UE;
.
inqederea de cate se bucura aceastA
monedA
qi
de cet
.
rol ul acest ei monede pe pi al a
mondiald;
.
ce avantaje generale poate
aduce
euro pentru
llrile
membre ale uE:
.
cum este vdzuta aceastd monedi de
romani .
C. Globalizarea economiei*
Procesul prin carc economia ca activitate devine expresia
participdrii
la un sistem de relafii intre unitalle economice s-a
globalizat,
cuprinzend in prezent
foate economiile nationale.
Acest proces, denumit globalizarea
economiei, s-a accelerat
i n mod deosebi t dupA 1985, odat d cu
prabugi rea
comuni smul ui ,
Si
est e adesea perceput
ca expresi e a
modernizarii
Si
viitorului bazat pe tehnologii de varf,
capitaluri si locuri de muncd bine calilicate. Multe guveme
sunt acum prcocupate
si adopte strategii prin care economiile
lor sA se inscrie in procesul
modemizarii prin
intermediul
globaliztuii. Aceastd percepere a|re uneori un caracter radical, dar'a inceput sd fie si
putemic contestatd din cauza dezavantajelor pe care le induce mai ales pentru
ldrile
mai Dutin dezvoltate.
Globalizarea, sau mondializarea cun1 i se nui spune in anumite
tdri,
este pentru
anumi l i anal i st i procesul pri n care product i a
Fi
schi mbul se el i bereazi t de
consf angeri l e i mpuse de f ront i ere
$i
de di st ant e, pi et el e
se gl obal i zeazd
(mondializeazi),
iar reglarea se realizeaza prin funcionarea pielelor
$i
de catre
instante mondiale. Globalizare^ pune
capat intemalionalizdrii, care este un proces
similar sub aspect tehnico-economic, dar care are loc in contextul recunoasterii
pertinenfei
frontierelor nationale
$i
a controlullri asupra circulatiei marfudlor.
oamenilor qi
capitalurilor.
Factorii cei mai importa i carc au aclionat in favoarea globalizirii sunt:
- liberalizarea circulatiei bunurilor
sj
serviciilor intre
fari;
diminuarea evidenti a costului transporturilor
qi
telecomunicafiilor,
dezvoltarea
si modemizarea acestora:
- liberalizarea mai anpla a pietelor
de capital nalionale si intemalionale.
.
Globalizarea
economi ei
in ultimul
deceni u,
dar a inceput
sI fie
si
putelnic
conteslatri.
Ifitegrorea ecn tt icd ri
Ehthali:nftu
.
Faetorii
car au fnvorizat
gbbalizarea
nu contribuit
tolodati
la gneralizarea
conculentel.
Asemenea deschideri au simplificat investitiile societatilor
comerciale acolo unde ele doreau qi giseau
cele mai mici
costuri
ii
riscuri, dar ar contribuit ill mod esenfial
$i
la
generalizarea
sau globalizarea
concurentei,
Globalizarea economii st un termen care rlevi o
realitat comDlexd:
.
intensifrcarea
li
diversilicarea schimburitor economic dintr tiri, grupuri
d tiri si unititi economice din toate tirile lumii;
.
dezvoltarea fird precedent
a investiliilor strdine directe;
.
globalizara pietlor
de bunuri
$i
de factori de productie;
.
aparitia
$i
inmultirea firmelor, indeosebi industriale,
care i$i desfesoard
activitatea simultan la scard mondiald, etaleazd strategii globale
ale productie pe
baza diviziunii internatio[ale a muncii, comercializeazi la standarde si cu mdrci
mondiale, isi lansedza produsele simultan pe mai multe pie1e, prin
integrarea aportului
firmelor specializate in marketing, creatie, publicitate,
expertize cofltabile
$i
financia.re etc.
Din puncf
de vedere economic, scopul globalizirii
il constitui profitul
Si
mentinerea in activitate a lirmelor, precum
Si
dezvoltarea lor, in condiliile in care
crcsc fbarte mulr cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea durata de viaF a produselor
se diminueazA simtitor, a devenit necesard o reFa densi de parteneri,
exigentele de
calitate sunt foafte mari si viteza de reactie la semnalele piefei
se mdre$te.
Prin globalizar
s capteazd numeroasele avantaje ce decurg din diferentele
care existi intre economiile tirilor lumii, acslea constiluind de fapt sursa
profituIilor.
in cautarea
$i
pasfarea acestor avaltaje s-a dezvolht mobilifatea geografici
a
itrtreprinderilor
-
delocalizarea (mutarca)
lor sau a fiLialelor lor qi pregAtirea posibilitdlii
de a fi prezente in odce punct geografic
sau economic al planetei
in functie de
avantajele care apar
(calificarea
sau lipsa de caiificare a fofi.ei de munci, distanta sau
aFopierca, salariile scizute sau mai diferentiate, facililitile de comunicare etc.). Forta
de munca este
$i
ea asociatd intreprindedi nomade
$i,
ca urnare, isi
pierde
in mare
misurA shbilitatea domiciliului si apartenenla
la un mediu so-
cial, la un univers de rclatii delirnitat prh apropierea geograficA.
Se considerA ci globaliza$a
conomiei va fi formal incheiatn
ahrnci cand bunurile si serviciile, capitalul si munca vor circula
pe
deplin liber, iar
guvemele
$i
autoritifle tocale din orice tard
vor trata in mod egal toate firmele, feri deosebire de na6ona-
litate sau origine, Cu alte cuviffe, globaliarca
s va iicheia card
diferenlele dintre economiile Larilor lumii vor ajunge la o asemenea
situaFe incat nu vor mai fi geoemtoare
de avantaie suficiente penfr
.
Globalizarea
se r0rlizenzi
atAt prit
internationa'
lizar.{ pietelor
dc hunuri, cit si
prin inmultirea
firnrclor crrc
actionetzA
de la irceput la
s.rra nnnrdiall.
>
Capitoh.l 11
189
nationaE mononalionala semiinternationab internationaE
regionab,
intemalionala
multiteriloriah mullinalionald
mondiah transnaliona16 mondiaE
Fig.14,2. Cllsiliturca tntrcprindetilol d pd gradul tu norulializarc
d productiei
i
pi,t"i lor
a tntredne procesul in ciutarca de profit pe
meleagui striine. O
asemenea sihralie este incd foarte indepdrtatd, iar gtlobalizarea va
continua
$i,
probabil, se va intensifica.
Un rol deosebit in procesul globalizdrii il au firmele
multinationale
$i
transnationale, al ciror capital i$i are
odginea in mai multe
liri ti
care actioneaz.{ concomitent in
diferite tdri. Cea mai mare parte a acestor firme provin din
fdrile
dezvoltate
(SUA,
Uniunea Europeana si Japonia). Ele
pot
contdbui la dezvoltara conomiilor in care adioneszi,
in special prin aportul de capital, cre$terea producliei
$i
distdbuirea
unor venituri
(saladi,
impozite
$i
taxe). Existi insi gi aspecte
negative: investi.ile
$i
obiectul activitd(ii lor nu corespund neapfat nevoilor
tirilor
in
care aclioneazd, aportul in tehnologii avansate este foarte limitat pentru cd cele rlai
complexe sunt rezeflate
!filor
de prcvenienfA, pot sd nu mdreascd producfia,
dar ii
inlocuiesc pe producitorii locali, pot constitui obstacole economice
$i
politice pentru
tarile
in care actioneazd.
Asemenea argumente pro
$i
conffa sunt retinute
$i
in sarcina globalizdrii
economiei, iar in ultimii ani se observl cresterea evidenta a opozitiei falA de acfiunile
promovat e de Organi zai i a pent ru
Cooperare
$i
Dezvol t are Economi cd
$i
de
Organizafia Mondiald a Come4ului, care prin natua lor pot avea efecte negative.
.
f.."""rtio"rt
-.
cami.utiu Aut
l
.Actiunile
lirmelor multi
sau
transnationale,
precum gi
efectele
glohalizarii pot
ti
contradictorii,
lhpt care le-a
atras,
concorniterrt,
aprecierea
$i
confestatea.
I I I NI CLOSAR
.
Firme multinationale
-
intre-
prinderi mari carc aclioneazi cu filiale
sau sucursale implantate in diferite tdfi.
Unii autori aprcci^zi, in
plus, cA originea
capitalului lor este din
liri
difedte.
I
fenomenelor
qi proceselor
economice a
cAror existenld,,scapA" determinzrii
nationale si care au adesea efecF negadve
asrpra unor
Fri
$i
pozitive asupra ahora
{na?t!rrt K etrn.t.tltd !)i glohaliaatetl
5-
t
I
'
!
j
t - -
/ i
)
| . l i ' r , , i l l l i i r . . {l l i i
''
Cum este perceputa globalizarea
economiei in diferite
!fi $i
de difedte
grupuri
sau 1b4e sociale?
.
Carc sunt algumentcle pro
9i
contra
acliunilor realizate dc firnele multina-
fionale
si
transnationale?
.
Analizafi cei mai importanti factori
care favorizeazd globalizala economiei.
.
Ce continut are fenomenul nomadis
mului economic specilic globalizdrii?
"ii -'
:1ii i:rlli ijl
i rt i r l i . . l ", (i r. r, "1 1- ! ! i TEhl l . l
,,:
! i:.i_r'f,i
r,.l
ill,l
' i n
anul 2000, Organi zaf i a
pent ru
Cooperare
si
Dezvoltare Economicd, din
care fac parte ccle mai dezvoltate
!fi,
a
el aborat si negoci at proi ect ul pent ru
,,Acordul
multilateral asupra investifiilor",
care a fost aplobat, dar nu se aplici inci.
Referitor la acesta, prezentdm un extras
din articolul
profesorului
John McMurtry
de la Univenitatea din Guelph, Ontado,
Canada:,,Coryomliile transnationale mo
bi l e sunt el i berat e,
pri n prevederi l e
acordul ui , de ori ce obl i gal i e de a se
apleca in fafa vreunui alt interes, organ
ism guvernamental salr cetafenesc, Ele
obt i n ast i el acces nel i mi t at l a l oat e
pielele, resursele, subventiile
$i
bunurile
celor 29 de
ldri
implicate. Ceea ce face
acest acces nelngrddit Dnor corporatii
(fiIme,
n.n.) axate pe profit este expresia
absolutizata a programului de globali-
zare a pi el ei , I arg accept at ca f i i nd
model ul i deal de exi st enl i a f ut uror
societSlilor de azi."
(Swsa.
Adev,itul econo,ric, . 27 / 1998)
a) identificati formele de realizare a
gl obrl i zi ri i economi ei l a care se f ac
referiri in citat;
b) tinand cont dc conlinutul capito-
l ul ui , preci zat i ce obst acol c ar put ea
aparea in calea globalizeriil
c) indicati ce rol se atriblLie globaliztuii
economiei in societatea viitoarc;
d) i dent i f i cal i uni t dl i l e economi ce
purtitoare ale
globalizdrii
si modul in eue
acestea ar putea
actiona,
'
Uri l i zand i nf ormat i i di n presa
economica si literatula de specialitate.
elaborati dosarul unei firme multina-
lionale
care aclioneazi
$i
in Romania.
TEXT TEMATIC
,,O
intrepinderc
poate pfaclica
inlegrarea orizonhle, care ii petmib
sa se
concenlfeze
pe
un segment
prccis
al
procesului
de
produclie,
sau integrarea
veiicale
pin
carc urmeete se-s. i asigure paftictpatea la integul lanl al
procesului
de orcductie.
Integrarea onzontuE ii permite lirmei sa
prcia
cea mai mare pafte posibite
a
ptetel pentru
un
produ,
anume
(precis) precum
anvelope auto, calculatoarc sau
hamburgeri, lntegrarea verticale sau organizarea in filiera esb
practicata
de
companiiE
petroliere precum Total/Fina-El care face exploaEi
petroliere,
face
forAi, extrage
tilei.
efineaze
pelrolul
vlnde benzina in propia
relea de pompe
etc.
Sursat Dictionnaire de L'Economie,Ed. Larcusse/HER 2000,
p.338
l. ExemplirtcaJi
finne
cu intzgrare orizo tall
$Usc,u
verticalii;
2. Desctieli, ide tificali in ce constd modal de integrare in
fiecare
exemplu
3. Ce avantaje credeti cd aduce
Jiecare
dintre
fotllgle
de integrare h6te ca ercmplu?
ASE, Cate&a de
Economie
gi
Politici
Economice
Beadshaw,
I.
Begg, D.,
Fischer, S.,
Dombusch, R.
Hardwick, P.
l.a.
Hyman, D.
Lipsey, R. G.,
Crystal, K. A.
Bibliografie
Economie, edilia a
taptea,
Editura EconomicA,
Bucure$ti, 2005
Economics.
A Student's
Guide, 2tu ediliort,
Pitman, 1998
Ecokomics,Mccra\\-Hi11,
Iic., New Yo*, 2004
An Introduction to Modetn Economics,5lh edition,
ELBS, 2OOI
Ecokomics, h\iir, 2004
Prificipiile economiei,
Editwa Economici,
Bucure$ti, 2002

S-ar putea să vă placă și