TRATAMENTUL CELULITEI
Cap.II.1 MASAJUL ANTICELULITIC AL MEMBRELOR INFERIOARE
Pentru tratarea celulitei se foloseste masajul corector, iar pentru un rezultat optim se
utilizeaza cremele anticelulitice cu continut ridicat de substante naturale cu efect antioxidant,
drenant si de activare a circulatiei sanguine (extracte de cafea verde, iedera, galbenele, salvie,
guarana, alge marine, piper negru, ardei iute, argila, coada calului, musetel etc.). Aceasta
procedura imbunatateste circulatia sangvina, previne si trateaza acumularile de grasime, reda
fermitatea pielii, stimuleaza sistemul nervos central, creste ritmul metabolismului, regleaza
digestia, combate constipatia, regleaza greutatea corporala, intareste musculature, creste
vitalitatea organismului per ansamblu.
Pentru a nu fi dureros, neplacut si a nu deteriora si mai mult structura tesutului
subcutanat, masajul incepe prin manevre cu presiune scazuta maxim grad 2, adaptate la
rezistenta pacientului, se aplica manevre pe suprafete mari, apoi medii si apoi mici. Presiunea
creste progresiv pana la nivelul 5 daca tesutul suporta aceasta presiune, masajul anticelulitic
fiind mai intens, cu miscari ferme si cu presiune crescuta.
Efectuarea unui set de 10 - 12 sedinte de masaj anticelulitic poate aduce pierderea a 4-
5 cm in circumferinta soldurilor, coapselor, abdomenului, precum si pierderea aspectului de
,,coaja de portocala in proportie de 30% , pe langa beneficiile mai sus-mentionate.
Masajul anticelulitic se aplica cu ajutorul unor creme speciale, astfel incat capacitatea
de ameliorare, regenerare, imbunatatire a functiilor sa fie accelerata.
Presiunea se aplica pe sensul venos al circulatiei, ritmul de executie este mediu spre
rapid.
Masajul anticelulitic NU se aplica zilnic; este nevoie de cel putin o zi de pauza. Pentru
efecte maxime masajul anticelulitic se combina cu drenajul limfatic si reflexoterapie.
Masajul anticelulitic: beneficii
Masajul anticelulitic este o solutie foarte eficienta a acestei probleme, prin faptul ca
actioneaza la nivelul cauzei si anume urmareste restabilirea circulatiei adecvate. Efectele lui
benefice sunt multiple insa:
Stimuleaza circulatia sanguina arteriala si venoasa;
Stimuleaza eliminarea toxinelor din organism;
Diminueaza stratul adipos;
Scade circumferinta corporala;
Imbunatateste aspectul pielii, prin intensificarea schimburilor de
substante la nivel celular;
Imbunatateste digestia, inlaturand constipatia si balonarea;
Tonifiaza musculatura;
Creste vitalitatea organismului in ansamblu si imbunatateste starea
psihica a pacientului.
Este promovata ideea ca masajul anticelulitic este eficient atunci cand are drept
consecinta aparitia echimozelor (vanatailor) in zonele masate. Este o conceptie acceptata cu
usurinta, insa total gresita. Echimozele sunt contuzii superficiale, aparute prin lezarea vaselor
mici aflate imediat sub tegument si prin extravazarea sangelui in spatiul din jurul lor. Trebuie
tinut cont de faptul ca nu este vorba de un masaj de relaxare, ci se actioneaza insistent, uneori
chiar dureros, insa este inacceptabil ca rezultatele sa fie reprezentate de traumatisme ale
vaselor. Un masaj anticelulitic realizat corect va duce la diminuarea progresiva a
stratului adipos, insa nu prin "strivirea" celulelor grase, ci indirect, prin reactivarea
circulatiei.
Toate tehnicile de masaj anticelulitic trebuie urmate in paralel cu supravegherea
dietei si exercitiu fizic regulat pentru a fi eficiente, iar rezultatele durabile.
Masajul de slabire are ca scop stimularea circulatiei limfatice, insa spre deosebire de
drenajul limfatic acesta este mult mai riguros si profund, efectuandu-se cu mai multa forta,
dar fara a provoca discomfort sau vanatai atunci cand este efectuat de personae calificate si cu
experienta. In functie de gradul de celulita se stabileste numarul de sedinte de masaj
saptamanal, sedinte care pot dura 45 sau 60 de minute; se folosesc creme termice (cu efect de
incalzire pentru persoanele fara probleme si cu efect de racire pentru persoanele cu problem
circulatorii si venoase) si uleiuri de masaj cu ingredienti activi care actioneaza in profunzime.
In timpul unei sedinte de masaj anticelulitic circulatia sanguina este accelerata iar vasele de
sange superficiale se dilata. Un masaj anticelulitic executat cu o crema anticelulitica pe baza
de cofeina va avea rezultate considerabil mai bune.
De ce doare masajul anticelulitic?
Celulita este o boala a pielii care ea insasi doare, iar in masajul anti-celulita se
folosesc manevre mai "dure" si mai profunde cum ar fi: frictiunile, framantatul, ciupiturile
etc.
Frecventa si numarul sedintelor de masaj anticelulitic se stabilesc in functie de gradul
de celulita si de excesul ponderal al persoanei.
Procedeele folosite in cadrul masajului anticelulitic sunt: frictiunea, framantatul,
lovirile, vibratiile. Ordinea si efectuarea manevrelor trebuie sa fie respectata, tesutul trebuie
incalzit treptat, in caz contrar, pot aparea anumite probleme: durere insuportabila, vase sparte,
vanatai.
Multi confunda celulita cu o simpla depunere de grasime, ceea ce este o greseala.
Celulita este o problema medicala - o degenerare a tesutului adipos, prin formarea unor
septuri fibroase la nivelul acestuia. De aici si aspectul de coaja de portocala atunci cand se
strange tegumentul.
Manevrele de masaj anticelulitic se efectueaza local, la nivelul membrelor
inferioare si al feselor, in zonele afectate de celulita, au o viteza sustinuta si alterneaza de la
manevre profunde la superficiale, de la manevrele rapide la cele cu efect relaxant.
Procedeele folosite in cadrul masajului anticelulitic sunt:
A. Manevre fundamentale de masaj:
1. netezirea; 2. frictiunea; 3. framantatul; 4. tapotamentul; 5. vibratiile.
B. Manevre secundare de masaj:
1. Cernutul; 2. Rulatul, 3. Racaitul (pieptanatul), 4.ciupituri, 5. Pensari, 6.
Stoarcere de conjunctiv
A.1.Netezirea este o manevra de introducere cu care incepe orice sedinta de masaj,
poate fi alternata cu celelalte manevre fundamentale de masaj si constituie si manevra de
incheiere a masajului. Se executa prin alunecari lungi si ferme ale mainilor (cu fata
palmara, cu fata dorsala, cu degetele apropiate sau departate, cu fata palmara a
policelui, cu falangele flexate), usoare si lente la inceput si din ce in ce mai profunde spre
finalul acestei manevre, pregatind tesutul pentru manevrele urmatoare si pentru ritmul
intens cu care acestea se vor efectua. Manevrele lungi si usoare si repetitive sunt calmante,
relaxante. Manevrele mai viguroase accelereaza circulatia limfatica si sanguina venoasa,
intensifica schimbul de substante la nivel intracelular si interstitial si viteza de circulatie a
fluidelor. Manevrele scurte si vii in ritm rapid si energic sunt stimulante. Netezirea mentine
supletea si elasticitatea pielii prin impiedicarea procesului de demineralizare a fibrelor elastice
si scurteaza timpul de reinnorire a epidermei.
A.2. Frictiunea reprezinta presarea si deplasarea tegumentului in limita
elasticitatii sale si se adreseaza tesutului conjunctiv, iar prin cresterea intensitatii se
adreseaza tesutului gras din hipoderm si muschilor.
Se executa cu policele aplicat perpendicular pe suprafata corpului, cu pumnul palmar,
cu pumnul cubital, cu nodozitatile, prin miscari circulare, profunde si ferme, cu intensitate
crescuta. Efectele frictiunii se exercita la nivel trofic (prin stimularea schimburilor la nivel
celular ajutand la eliminarea toxinelor rezultate in urma metabolismului), circulator pe
directia venoasa (prin presiune datorita careia vasele de la nivelul tegumentului vor fi
comprimate in timpul executarii frictiunii pe o anumita zona, dupa care in momentul ridicarii
mainii, peretii vaselor se relaxeaza brusc, la un diametru mai mare decat cel initial ceea ce
stimuleaza un aflux de sange crescut pe zona respectiva), analgezic (efectul asupra
receptorilor durerosi se realizeaza prin scaderea tonusului simpatico local, dar si a celui
general, care determina scaderea travaliului cardiac) muscular (creste elasticitatea acestora si
stimuleaza contractilitatea, excitabilitatea, conductibilitatea).
A.3. Framantatul se realizeaza prin prinderea tesutului in cuta care este ridicata
in limita elasticitatii tegumentului, este comprimata (stoarsa), impinsa inapoi cu presare
pe stratul dur subiacent. Este procedeul de baza al masajului tesutului adipos si se aplica
framantatul in val si cu pumnii, in cuta rulata, cuta dubla, in lungul elementelor membrelor
inferioare, cu presiune mare in functie de sensibilitatea pacientului si cu viteza mare si
sustinuta, pentru un efect de fortificare a muschilor si de regenerare a tesutului muscular prin
intensificarea schimburilor de substante si accelerarea circulatiei sanguine. Efecte: creste
elasticitatea si stimuleaza contractilitatea, si muschilor excitabilitatea, stimuleaza circulatia
locala, indeparteaza produsii de catabolism din muschi.
A.4.Tapotamentul se realizeaza prin lovituri usoare si ritmice, alternative, cu
mainile si degetele relaxate, aplicate pe tesuturile moi, respectand directia fibrelor
musculare. Nu se aplica in fosa poplitee, fata antero-mediala a gambei, zona inghinala,
la nivelul tendoanelor sau a insertiilor musculare. Cele mai indicate manevre sunt: tocatul
( cu marginea cubitala a mainii si degetelor), batatoritul (cu pumnul cubital, palmar sau cu
palma in caus), plescaitul (cu toata palma). Efecte: vasodilatatoare, mareste afluxul de sange
in regiunea masata, care se inroseste si se incalzeste, are stimulatoare asupra circulatiei si
nutritiei tesuturilor profunde.
A.5.Vibratiile manuale se execut cu vrful degetelor sau cu fata lor palmar, cu
podul palmei sau cu rdcina minii, cu palma i cu degetele ntinse sau cu pumnul
nchis. Manevrele fine i prelungite sunt linititoare, reduc sensibilitatea pielii i a tesuturilor
superficiale, producnd o senzatie de amortire, nclzire i relaxare. Vibratiile executate cu
ritm rapid i amplitudine crescut au efecte excitante asupra sistemului nervos central, dar i
efecte estetice, prin reducerea stratului adipos.
B.1.Cernutul este specific extremitatilor, se executa dupa tapotament, segmentul este
tinut intre palme sustinut prin impletirea degetelor dupa care este aruncat dintr-o palma in
alta.
B.2. Rulatul const n prinderea segmentului respectiv ntre fetele palmare ale
minilor cu mentinerea degetelor n extensie. Minile se deplaseaz ritmic, alternativ, de jos
n sus, anterior i posterior sau invers, prin ridicri i presiuni alternative. Are actiuni
relaxante, decongestive asupra maselor musculare i reda supletea structurilor masate.
B.3. Racaitul (pieptanatul) se aplica cu partea palmara a degetelor sau cu toata
palma, pe partea interna a membrelor inferioare.
B. 4.Ciupituri se realizeaza cu toate degetele si se adreseaza tesuturilor moi.
B.5. Pensari se prinde o cuta de tesut intre police si celelalte patru degete se ridica in
functie de elasticitatea tesutului, apoi se elibereaza brusc.
B.6. Stoarcere de conjunctiv se executa prin prinderea unei cute de tesut cu policele
si celelalte 4 degete si rotirea tesutului inainte si inapoi.
Cap. II.2 MASAJUL DE DRENAJ LIMFATIC
Limfa este un lichid transparent, sau alb galbui, ce este trasnsportat prin intermediul
sistemului imfatic (vase limfatice, ganglion limfatici, spatii intercelulare) avand drept scop
circulatia unei mari varietati de substante (nutrient, oxigen, hormone, toxine, reziduuri) intre
tesuturi si sistemul sanguine. Limfa actioneaza ca un filtru al tesuturilor: distruge bacteriile si
toxinele cu ajutorul globulelor albe localizate in ganglionii limfatici. De aceea sistemul
limfatic este considerat un fel de gardian al sanatatii corpului.
Stresul prelungit, sedentarismul, depunerile adipoase sau celulitice, interventiile
chirurgicale, tulburarile de circulatie periferica, afectiunile cardiace, pulmonare, renale si
endocrine sunt numai cativa dintre factorii care tulbura buna circulatie a limfei in corpul
nostru. Aceasta situatie poate fi remediate cu ajutorul drenajului limfatic manual (masaj).
Cum limfa circula chiar sub piele si cum vasele limfatice sunt extreme de fragile,
gesturile masajului limfatic trebuie sa fie extreme de delicate. Mainile raman in permanent
contact cu tesuturile; o sedinta de drenaj limfatic trebuie sa dureze o ora, caci limfa isi
schimba consistent dupa o jumatate de ora, trecand de la o stare de gel la una lichida. Aceasta
se numeste thyxotropie.
In zilele noastre, in Europa de Vest drenajul limfatic este o metoda impusa nu doar in
campul estetic, ci si in tratamentul unor afectiuni: reumatismale, circulatorii, traumatologice,
ulcer varicose, escare, rani dupa interventii chirurgicale, arsuri, sinuzite, amigdalite, faringita
etc.
Efecte benefice ale drenajului limfatic:
- Dezinflamarea edemelor
- Cresterea abilitatii de vindecare
- Inlaturarea durerii
- Intarirea sistemului imunitar prin stimularea ganglionilor limfatici
- Dinamizarea circulatiei limfei in spatiile intercelulare
- Accelerarea curentului limfatic si eliminarea rapida a rezidurilor toxice
- Antrenarea toxinelor care blocheaza procesele fiziologice
- Intensificarea schimburilor nutritive si eliminarea toxinelor din corp
- Stimularea transportului acizilor grasi si al colesterolului
- Intensificarea curentului limfatic prin masaj manual de pana la 10 15
ori!
Drenajul limfatic reprezinta o tehnica fiabila de prevenire si tratare a celulitei alaturi de
alte tehnici.
Regiunile corpului se abordeaza in urmatoarea succesiune: initial cele apropiate de
canalele limfatice drept si stang si apoi cele mai indepartate. Stimularea evacuarii limfatice
este sustinuta de cresterea tonusului vagal, datorata manevrelor blande, linistitoare. Drenajul
limfatic manual se poate executa prin doua tehnici:
a) Tehnica apelului sau a aspiratiei (deschiderea)
Este realizata numai la nivelul colectorilor limfatici. Mana se deplaseaza in mod
progresiv din partea proximala in cea distala, dar presiunea este orientata in sensul
reintoarcerii limfatice. Are ca scop golirea colectorilor care dreneaza regiunea si sa exercite
un apel sau o aspiratie asupra regiunii infiltrate propriu-zis.
b) Tehnica resorbtiei:
Mana exercita presiuni intermitente, blande, pe zona infiltrata,realizand o succesiune
de presiuni urmate de relaxarea tisulara. In cursul relaxarii,tesuturile comprimate reiau forma
initiala; in acest moment capilarele limfatice se deschid pentru a lasa sa penetreze moleculele
excedentare din spatiul interstitial. Tehnica poate fi utilizata numai atunci cand capilarele
exista sau cand sunt cai de inlocuire a acestora. Masajul clasic si unele forme ale masajului
special pot fi executate chiar des ubiect, sub forma automasajului.
TEHNICA DE EXECUTIE A DRENAJULUI LIMFATIC
Masajul de drenaj limfatic se incepe mereu cu partea dreapta a corpului, unde se afla
MAREA LIMFA.
Acest tip de masaj este eficient in diminuarea celulitei daca este folosit in combinatie
cu masajul anticelulitic si cel reflexogen .
Pentru diminuarea celulitei drenajul limfatic va fi folosit pe zonele in care aceasta este
prezenta : in special pe membrele inferioare.
Se deschide statia ganglionara inghinala din interior catre exterior cu gradul 1 de
presiune. Se incepe prin masarea partii anterioare a acestora, incepand cu membrul inferior
drept. Masajul piciorului incepe cu stimularea zonei submaleolare prin miscari de netezire
semicircular, cu deschiderea in jos. Masajul piciorului incepe de la degete si se termina in
zona calcaiului.
Se efectueaza miscari :
- Neteziri cu buricele degetelor in spatiile interosoase metatarsiene;
- Neteziri pe tot piciorul efectuate cu palma si radacina mainii;
- Frictiuni liniare efectuate cu degetele in spatiile interosoase metatarsiene;
- Frictiuni circulare efectuate cu degetele, perimaleolar;
- Frictiuni circulare efectuate cu palma si radacina mainii;
- Presiuni locale, efectuate cu palma;
- Vibratii;
Se trece apoi la masajul gambei si al coapsei pe partea anterioara, masajul acestor
zone avand un traiect ascendent, incepand de la maleole catre zona inghinala. Se acorda o
atentie deosebita a zonei mediale a coapsei.
Se efectueaza urmatoarele manevre:
- Neteziri efectuate cu palma si radacina mainii;
- Neteziri perimaleolare effectuate cu degetele;
- Frictiuni perimaleolare
- Frictiuni efectuate cu palma si cu radacina mainii;
- Neteziri cu prize circular
- Neteziri sacadate, rare;
- Presiuni locale, din aproape in aproape;
- Neteziri etajate, cu ajutorul ambelor maini;
- Presiuni rulate, de la radacina mainii, catre degete;
- Vibratii;
Dupa ce am masat membrul inferior drept pe partea anterioara, se trece la masarea
membrului inferior stang, pe partea anterioara.
Urmeaza masarea partii posterioare a membrelor inferioare, incepand tot cu membrul
inferior drept.
Masajul gambei pe partea posterioara se efectueaza tot in directie ascendenta, de la
calcai catre spatiul popliteu (zona din spatele genunchiului). Se incepe prin stimularea zonei
ganglionare din zona poplitee, prin miscari de netezire liniara si semicirculara, frictiuni si
presiuni usoare, toate efectuate in special cu policele.
Manevre:
- Neteziri cu policele in lungul tendonului lui Achile (deasupra calcaiului);
- Neteziri in lungul gambei, efectuate cu palma si radacina mainii;
- Frictiuni liniare, cu degetele, in lungul tendonului lui Achile;
- Frictiuni circulare, efectuate cu degetele, palma si radacina mainii;
- Neteziri cu prize circulare;
- Neteziri sacadate rare;
- Presiuni locale, din aproape in aproape;
- Neteziri etajate, cu ajutorul ambelor maini;
- Presiuni rulate, de la radacina mainii, catre degete;
- Vibratii;
Si , in sfarsit, drenajul limfatic care vine in ajutorul diminuarii celulitei se finalizeaza
cu masajul coapsei si al fesei pe partea posterioara.
Are aceeasi directie ascendenta, cu deosebirea ca miscarile pot incepe din zona medial
a coapsei si urmeaza un traiect oblic catre margini. Masajul incepe prin stimularea zonei
fesiere, in jurul crestei iliace, prin miscari usoare de netezire, frictiuni si presiuni.
Manevre:
- Neteziri efectuate cu palma si cu radacina mainii;
- Frictiuni circulare, efectuate cu degetele, palma si radacina mainii;
- Presiuni locale, din aproape in aproape;
- Neteziri etajate, cu ajutorul ambelor maini;
- Presiuni rulate, de la radacina mainii, catre degete
- Vibratii;
CAP. II 3 REFLEXOTERAPIE
Ca ramura a medicinei orientale, reflexologia este tiinta zonelor reflexogene ale
organismului situate pe suprafata corpului, n general cu efect distal (la distan fa de
organele pe care le reprezint). Organele sunt componente inseparabile n ansamblul
organismului uman, avnd legtur vascular, nervoas i energetic direct cu zonele
corespunzatoare reflexogene. Asfel, se cunosc zonele de proiecie la nivelul picioarelor,
minilor, coloanei vertebrale, limbii, urechii, intestinului gros, etc. Reflexul este activitatea
fundamentala a sistemului nervos, cu ajutorul cruia se regleaz relaiile dintre organe
i se stabilesc relaiile dintre organism i mediul inconjurator.
Componentele principale ale reflexologiei sunt:
a) Reflexodiagnosticul (const n
reperarea punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene);
b) Reflexoterapia (este componenta reflexologiei care se ocup cu tratamentul prin masaj
al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase)).
Nu se cunosc originile precise ale reflexoterapiei, dar este posibil ca aceasta sa aiba
cam aceeasi vechime ca si acupunctura cam in jurul anului 4000 i. Hr. intrucat cele doua
practici au numeroase principii comune. Si este cert ca in jurul anului 2330 i.Hr. era folosita
in Egipt, asa cum reiese dintr-un detaliu de pictura murala (Lucy Lidell, Sara Thomas,
masajul. Ghid practic de tehnici orientale si occeidentale, ed. ProEdituRA SI Tipografie,
2002, pg. 133).
Totusi, originile moderne ale reflexoterapiei sunt mai usor de regasit. In 1917, medicul
American dr. William H. Fitzgerald a pus temeliile acestei stiinte cu a sa ,,teorie zonala.
dr. William H. Fitzgerald
Aceasta postula existenta a 10 zone energetice care impart corpul omenesc pe
verticala, din cap pana in talpi. Aplicand presiune pe anumite parti ale mainilor cu propriile
sale maini si cu diferite dispositive mecanice, dr Fitzgerald a descoperit ca putea alina durerile
din alte parti ale corpului situate in aceeasi zona.
Dar cea care a conferit actual forma reflexoterapiei a fost terapeuta Eunice Ingham.
Ea a descoperit ca labele picioarelor reactioneaza mai bine la presiune decat mainile si le-a
desemnat ca principale zone de tratament .
Institutul International de Reflexoterapie a fost infiintat in 1973 pentru a-i continua
opera (Lucy Lidell, Sara Thomas, masajul. Ghid practic de tehnici orientale si occeidentale,
ed. ProEdituRA SI Tipografie, 2002, pg. 133).
Scopul unui ciclu de tratament este de a normaliza activitatea organsimului, de a ajuta
la eliminarea tensiunilor si de a reduce efectele stresului, ca si de a imbunatati activitatea
nervoasa si circluatia sangelui in intregul corp.
In zonele reflexogene s-ar afla terminatiile unor nervi aflati in legatura directa cu
organele pe care le reprezinta. Actionad asupra acestor terminatii nervoase se poate influenta
benefic starea de sanatate a organului cu care acel nerv se afla in legatura.
Principalul beneficiu al reflexoterapiei este RELAXAREA. Intrucat majoritatea
bolilor de astazi apar ca urmare a efectelor stresului, un tratament reflexoterapeutic din partea
unui practicant calificat poate aduce enorme beneficii unei game largi de boli.
Masarea zonelor reflexogene afectate, pe parcursul mai multor sedinte, imbunatateste
substantial circulatia sangvina ajutand la transportarea acestor depozite de toxine spre
organelle de eliminare, precum si la transportul de material nutritiv, plastic, hormone si
anticorpi spre organe si tesuturi.
Scopul principal al reflexologiei este de a preveni imbolnavirea si de a mentine starea
de sanatate, insa de foarte multe ori ea devine un factor determinant in tratamentul
complementar al unor afectiuni.
Reflexoterapia reuseste, de cele mai multe ori, sa ajunga la cauza dezechilibrelor functionale
ale organismului daca este practicata cu stiinta si pricepere
Efecte asupra organismului activarea metabolismului general:
eliminarea toxinelor din corp;
reglarea sistemului endocrin;
activarea circulatiei sanguine;
scaderea ponderala;
redobandirea echilibrului interior.
In ajutorul masajului anticelulitic se aplica si sedinte de reflexoterapie bazate pe
masarea anumitor puncte reflexogene.
O functionare deficitara a sistemului metabolic creeaza tendinta catre obezitate si catre
acumularea de lipide. Astfel se vor masa urmatoarele, in primul rand, zonele corespunzatoare:
aparat excretor, cap, glanda tiroida, stomac, duoden, intestine. Pentru reglarea sistemului
endocrin se va actiona asupra: hipofizei, tiroida, suprarenale, glande genitale.
Rezultatele pot fi spectaculoase. Acest tip de tratament trebuie sa fie insotit si de o dieta
bazata pe legume si fructe, evitand dulciurile, alcoolul si tutunul.
Incepem mai intai cu piciorul stang efectuand manevre de netezire si de frictiune la
gamba, cu maleolele interne si externe, cu tarsiene, metatarsiene si falange. Apoi trecem la
deschiderea meridianelor energetice care se face pe planta piciorului stang incepand de la
haluce in jos, pe fiecare deget in parte cu manevra de "mers de senila sau rama"; acestea fiind
facute se trece la reflexoterapie propriu-zis: executam miscari circulare (in sensul acelor de
ceasornic) pentru activarea functiei, pe traseul renal stang 5 min.(cu tot ce implica el, rinichi,
uretera si vezica urinara).
Trecem la piciorul drept unde efectuam aceleasi manevre de netezire si de frictiuni
dupa care deschidem meridianele energetice, la fel ca la piciorul stang, activam si aici
aparatul excretor ( cu tot ce implica el rinichi, uretera, vezica urinara, uretra) 3,
urmeaza zona capului 3-5, apoi glanda tiroida, lobul tiroidian 5, glanda suprarenala (3
min.), dupa care trecem la stomac-3', pancreas-3', duoden-3' si splina-3'. apoi glandele
sexuale 2-3, urmand apoi colonul si intestinul subtire-5'.
Activam si sistemul limfatic (zonele limfatice, corpul limfatic superior si inferior)
-5' pe fiecare picior.
Dupa ce am activat functiile acestor organe (in primul rand de la piciorul drept)
,inchidem meridianele energetice de la calcai spre falange, incepand cu degetul mic pana la
haluce. Se lucreaza si la piciorul stang la fel ca si piciorul drept (aceleasi puncte/trasee), apoi
se inchid meridianele energetice si de la acest picior.
TOATE ACESTE MANEVRE AU CA SCOP DETOXIFIEREA ORGANISMULUI
INTR-UN RITM RAPID CU REZULTATE BENEFICE PENTRU SUBIECT.