Sunteți pe pagina 1din 4

Reteaua de difractie

Reteaua de difractie este un dispozitiv optic ce consta dintr-un


numar mare de fante inguste, rectilinii, egale intre ele, paralele, echidistante si
foarte apropiate una de alta.
Ea se poate realiza practic prin trasarea de zgarieturi(trasaturi) pe
suprafata unei placi de sticla sau plexiglas , cu ajutorul unei masini de divizat cu
diamant. Zgarieturile sunt portiunile opace. Intervalele transparente dintre
zgarieturi reprezinta fantele.
Principiul de funcionare a reelelor de difracie folosite ca element
dispersiv !n cele mai multe
spectroscoape, spectrografe sau monocromatoare are la "az# interferena
fasciculelor luminoase
difractate de tr#s#turile reelei, care joac# rol de fante. Pentru ca reeaua s#
funcioneze corect este
necesar ca lungimea de und# a radiaiei incidente s# $e mai mic# dec%t distana
dinte dou# elemente
consecutive. &escompun%nd lumina dup# lungimea de und# ' se formeaz# un
spectru care poate $
o"servat, fotogra$at sau analizat fotoelectric.
&aca L este lungimea portiunii striate iar N este numarul de trasaturi,
atunci reteaua respectiva va avea un numar n=N/L de trasaturi pe unitatea de
lungime si o distanta l=L/N intre doua trasaturi succesive, distanta care se
numeste constanta retelei.
(n fascicul de lumina monocromatica, provenit de la un izvor ), transformat in
fascicul paralel de catre lentila *+, cade su" un unghi de incidenta i pe reteaua ,.
-igura de difractie se vede in planul focal al lentilei *., pe ecranul E.
$g /
$g 0
Potrivit principiului 1u2gens--resnel $ecare fanta a retelei devine sediul unor noi
unde secundare, pentru $ecare radiatie monocromatica in parte.
Pozitia maximelor de difractie se o"tine tinand seama de faptul ca starea de
interferenta depinde de valoarea diferentei de drum dintre doua raze ce provin
de la doua fante alaturate ale retelei.
Daca razele incidente si difractate sunt de aceeasi parte a normalei la retea, diferenta de
drum dintre doua raze difractate pe doua fante consecutive este (figA):34
+
5 3
.
4l(sin i5
sin6)
&aca razele incidente sunt de o parte a normalei, iar cele
difractate de cealalta parte ($g 0), diferentade drum este7 34
+
-
3
.
4l(sin i- sin 6)
In teoria interferentei multiple se demonstreaza ca cu cat numarul de
fascicule cate interfera este maimare, cu atat maximele principale vor $
mai intense si mai su"tiri, o"serva"ile pe un fond intunecos,. &e aceea, o
retea tre"uie sa ai"a cat mai multe trasaturi. ,etelele folosite in spectrul
vizi"il sau in apropierea lui au intre 899 si +.899 trasaturi pe milimetru.
:a efect al difractiei, maximele principale nu vor $ egale intre ele, ci vor
scadea treptat in intensitate cu cresterea ordinului ;.
&istri"utia de intensitate
unde <-unghiul de difractie si ' este lungimea de und# a
radiaiei difractate.
Prima fracie din ecuatie reprezint# factorul de difracie (altfel
spus distri"uia de intensitate la difracia pe $ecare fant#) iar a
doua fracie reprezint# factorul de interferen# rezultat prin
interferena multipl# a fasciculelor difractate su" acela=i unghi
<.
&in ecuatie se o"serva ca un maxim de intensitate se o"tine
pentru situatia in care deoarece atunci a doua fractie
are valoare +.
&e aici rezult# relaia fundamental a reelei de
&istri"uia de intensitate o"inut# la inciden#
normal# cu o reea de constant# l =i un num#r
total de fante > este7
difracie, care d# poziia maximelor de intensitate pentru o
anumit# lungime de und# '7 d sin = k, unde k-ordinul de
interferen sau ordinul spectrului.
)e o"serv# c# ;49 implic# < 4 9 (emergen# normal#) =i se
o"ine maxim pentru toate lungimile de und#. /stfel !n ordinul 9
se o"ine un maxim central nedescompus, de aceea=i culoare
cu lumina incident#. Pentru celelalte ordine, maximele de culori
diferite vor ap#rea !n locuri diferite pe ecran form%nd o serie de
perechi de spectre simetrice fa# de maximul central.