6.

4 FENOMENELE DE BAZA SI PERFORMANTELE

DISPOZITIVULUI DE COMANDA PE GRILA
In mutatoarele cu tiristoare, fiecare curent trebuie sa primeasca un impuls de
aprindere pe grila (poarta) cu caracteristici bine stabilite in ceea ce priveste ampli-
tudinea, durata, panta de crestere in timp, frecventa, defazajul. In plus dispozitivele de
comanda a aprinderii tiristoarelor mai pot indeplini si alte functiuni. Pentru studii se va
analiza un mutator trifazat cu redresarea unei singure alternante. In fig. 6.15 se reda
schema principala a ansamblului de comanda a tiristoarelor unde TF este transformatorul
trifazat de forta M motor, T
1
, T
2
, T
3
tiristoare, L inductanta, R
I
regulatorul de
curent, S
I
suntul de masura a curentului, restul elementelor formnd ansamblul de
comanda a tiristoarelor. Acest ansamblu cuprinde transformatorul de sincronizare TS,
dispozitivele DTR de formare a tensiunilor de referinta, dispozitivele FI de formare a
impulsurilor, amplificatoarele AE de iesire, dispozitivul DPS de protectie la scurt-circuit.
Transformatorul TS de sincronizare are rolul de a produce la iesire, pentru fiecare
tiristor, in parte, tensiuni u
S
sinusoidale sincronizate cu reteaua de alimentare si avnd
originea in momentele corespunzatoare lui = 0 pentru faza respectiva (momentul
comutatiei naturale).
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
Fig. 6.16 Tensiunile de
sincronizare
Fig. 6.15 Schema bloc a dispozitivului de comanda
In fig. 6.16 a sunt aratate tensiunile de faza secundare ale transformatorului de forta
TF iar in fig. 6.16 b se reda tensiunea de sincronizare U
sa
pentru faza a respectiv
tensiunile U
sb
, U
sc
. Un transformator care reda un defazaj de 30
0
in urma, a tensiunii
secundare U
sa
in raport cu tensiunea primara u
0
trebuie sa aiba conexiune triunghistea,
conform fig. 6.15.
Dispozitivele DTR realizeaza pentru fiecare tiristor, in functie de tensiunile de
sincronizare, tensiuni de referinta in dinti de fierastrau (fig. 6.17), sau tensiuni
cosinusoidale (fig. 6.18). Pentru fiecare tiristor tensiunea de referinta u
r
se scade algebric
cu tensiunea de comanda unica luata in general in sistemele automate de la iesirea
regulatorului de curent. Tensiunea diferenta u
r
u
c
se aplica respectiv la intrarile
dispozitivelor FI de formare a impulsurilor.
Fig. 6.17 Comanda prin intermediul unei
tensiuni de referinta in dinti de fierastrau
Fig. 6.18 Comanda prin intermediul unei
tensiuni de referinta cosinusoidala
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
Exista multe variante pentru asemenea dispozitive, unul din ele fiind cel din fig.
6.19. Diferenta semnalelor u
r
si u
c
se aplica pe baza tranzistorului T
1
. Ct timp aceasta
suma este pozitiva (fig. 6.20 c) tranzistorul T
1
conduce si potentialul u
CT1
al colectorului
sau este practic nul (fig. 6.20 b). Deci momentul t = diferenta u
r
u
c
devine negativa
si tranzistorul T
1
se blocheaza potentialul u
CT1
al colectorului devenind egal cu tensiunea
U
0
a sursei (fig. 6.20 b). In aceasta situatie tranzistorul T
2
se satureaza, potentialul
emitorului sau u
ET2
crescnd brusc la valoarea U
0
. Sub efectul cresterii bruste a tensiunii
u
ET2
, condensatorul C se incarca, curentul de incarcare i
B3
trecnd prin baza tranzistorului
T
3
(fig. 6.20 c) care se satureaza pentru un scurt interval, ct dureaza incarcarea
condensatorului. In acest timp, potentialul u
CT3
de colector al tranzistorului T
3
devine nul
(fig. 6.20 d), intreaga tensiune U
0
aplicnduse la bornele infasurarii primare a
transformatorului T.
Fig. 6.19 Dispozitiv electronic de producere a pulsurilor de aprindere a tiristoarelor
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
Fig. 6.20 Curbele de variatie in timp a tensiunilor din dispozitivul din fig. 6.19
Sub influenta acestui puls de tensiune, curentul prin infasurarea primara in-
registreaza si el un puls de scurta durata, ceea ce provoaca inducerea unei t.e.m. in
infasurarea secundara. In acest fel apare tensiunea u
T2
la bornele secundare (fig. 6.20 e).
Dioda D
1
este necesara pentru a proteja Tranzistorul T
1
in intervalul de timp ct suma u
r
+ u
c
este negativa, altminteri aceasta tensiune ar solicita jonctiunea bazaemitor a
tranzistorului. Dioda D
2
serveste la descarcarea condensatorului C, iar dioda D
3
la
scurtcircuitarea infasurarii primare a transformatorului T dupa ce pulsul de tensiune la
bornele acesteia dispare (altfel t.e.m. la scaderea pulsului primar de curent se adauga
tensiunii U
0
si solicita tranzistorul T
3
). Condensatorul C' si dioda D
4
se introduc pentru a
micsora pericolul de aprindere la moment inoportun a tiristorului T datorita unor semnale
parazite, induse prin cuplaje magnetice sau capacitive intre circuitul de grila si circuitele
de putere (forta) ale instalatiei. Evident, cnd tensiunea de comanda u
C
variaza ca marime
si ca sens, diferenta tensiunilor u
r
si u
C
devine negativa in alt moment si pulsul de ten-
siune la iesirea dispozitivului FI se deplaseaza.
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
Iesirea dispozitivului de formare a pulsului se conecteaza la mutatoare mai
puternice, cu intrarea unui amplificator AE (fig. 6.15) care are rolul de a amplifica in
putere pulsul de tensiune la valoarea necesara tiristoarelor.
Cu ajutorul unui transformator cu mai multe infasurari secundare, se distribuie prin
circuite complet separate acelasi puls simultan pe mai multe tiristoare (1 4) cnd
acestea functioneaza simultan (serie sau paralel).
Dispozitivul de comanda pe grila (DCG) mai poate indeplini si unele functii
auxiliare, dintre care doua sunt conform fig. 6.15. O prima functie consta in suprimarea
pulsurilor de aprindere a tiristoarelor in cazul aparitiei unui curent periculos pentru
instalatie (de exemplu de scurt-circuit).
Pentru aceasta se utilizeaza trei transformatoare de curent TC pe conductoarele ce
leaga infasurarile secundare ale transformatorului de putere (forta) cu tiristoarele, care
alimenteaza printr-un redresor un dispozitiv DPS, care sesizeaza orice supraintensitate
periculoasa si blocheaza dispozitivele de formare a pulsurilor. Pentru ca actiunea
dispozitivului de protectie DPS sa fie anulata, un operator trebuie sa actioneze butonul b.
O a doua functie care opate fi realizata cu DCG, consta in limitarea unghiului de
intrziere la aprindere a tiristoarelor la valori impuse de buna functionare a schemei (de
exemplu pentru instalatia din fig. 6.15, nu poate fi dect minimum 150
0
si nu 180
0
). In
acest scop se utilizeaza dispozitivul DL (fig. 6.15) care actioneaza asupra
amplificatorului AI de iesire din regulatorul de curent R
I
si implicit asupra tensiunii de
comanda U
C
limitnd valorile acesteia. La instalatiile trifazate in punte, pentru pornire
este necesar ca acelasi DCG sa tramsmita simultan pulsul de aprindere la doua tiristoare
de pe faze diferite. De exemplu pentru fig. 6.13 daca DCG da puls de aprindere numai
tiristorului T
a1
, curentul nu are pe unde sa se inchida. Trebuie ca in acelasi timp si
tiristorul T
b2
sa primeasca comanda de aprindere. Deci dispozitivul DCG considerat da in
acelasi timp comanda de aprindere la cele doua tiristoare T
a1
, T
b2
si tot asa, prin
permutare si celelalte cinci dispozitive DCG cu care este prevazuta instalatia.
Pentru studiul regimurilor dinamice prezinta interes functia de transfer a an-
samblului de comanda si mutatorului. Presupunnd, o instalatie trifazata de tiristoare, se
propune obtinerea unei relatii dintre tensiunea de comanda si unghiul de intrziere la
aprindere a tiristoarelor.
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
Aceasta relatie depinde de forma tensiunii de referinta u
r
. Pentru dinti de fierastrau
(fig. 6.17) se poate scrie pentru partea liniara a dintelui
u
r
= U
r0
(1
2

t
)
In momentul t = , suma u
r
+ u
c
= 0, iar apoi devine negativa si provoaca
declansarea pulsului de aprindere (fig. 6.17)
u
r
+ u
c
= U
r0
(1
2

t
) + u
c
= 0

2
1
0
u
U
c
r
ceea ce conduce la curba a din fig. 6.21.
Fig. 6.21 Dependenta unghiului de
tensiunea de comanda
Fig. 6.22 Dependenta tensiunii redresate de
tensiunea de comanda
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
In cazul unei tensiuni u
r
de forma cosinusoidala (fig. 6.18) rezulta = arccos
U
U
C
r0

deci curba b din fig. 6.21. pe de alta parte, tensiunea medie U

A
la bornele
motorului este functie de unghiul , conform relatiei 6.6.
U
A
= U
A0
cos
Prin urmare, pentru tensiunea de referinta in dinti de fierastrau relatia dintre
tensiunea de comanda u
c
si tensiunea medie redresata U
A
va fi:
U
A
= U
A0
cos
0 r
c
0 A
0 r
c
U
u
2
sin U 1
U
u
2

(6.8)
ceea ce inseamna dependenta neliniara (curba a din fig. 6.22)
Pentru tensiune de referinta cosinusoidala
U
A
=
U
U
u
A
R
c
0
0
(6.9)
ceea ce reprezinta o relatie liniara (curba b din fig. 6.22) situatie mai avantajoasa.
Relatiile 6.8 si 6.9 sunt valabile in regim stationar. In regim dinamic ele sunt de
asemenea valabile cu observatia ca trebuie luata in considerare un timp mort T

introdus
de tiristoare intre momentul aplicarii unei noi comenzi si momentul in care mutatorul
incepe sa functioneze efectiv pe noua comanda.
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com