Comunicare i relaii publice

Cursul 1 - Ce este comunicarea ?

Definiia comunicrii
Elementele comunicrii
Modaliti de comunicare
Tipuri de relaii interpersonale
Definiie. Percepia public asupra comunicrii reduce sensul acestui proces la un mijloc de transmitere a informaiilor prin intermediul cuvintelor. Specialitii ns acord sensuri diferite
acestui concept, pornind de la transmiterea unor date i pn la modalitatea de !estionare a informaiilor. "stfel, re!sim la nivelul literaturii de specialitate o mare diversitate de definiii care traduc
sensul comunicrii, spre e#emplu prin intermediul ideii de aciune uman $individul ntreprinde un demers folosindu%se de cuvinte pentru a%i atin!e un interes& sau prin ideea de schimb n care
obiectul sc'imbului este informaia sau prin ideea de mijloc de gestionare a informaiilor care au valoare de marf, iar contabili(area acesteia presupune respectarea unor te'nici specifice sau n
ideea de influena n sensul c prin comunicare se urmrete transmiterea unui sens, iar aceasta nu se poate reali(a n afara unui mecanism de influenare. Sau prin ideea de factor de putere,
nele!nd comunicarea drept un mijloc de a te impune i de a convin!e, folosindu%te de putere $autoritate&.
Perspectiva psiho-social - Comunicare definete capacitatea i abilitatea unei persoane de a schimba informaii n vederea atingerii propriilor interese.
)emarcm astfel structurarea comunicrii in funcie de indicatori *
capacitate i abilitate $acest indicator ne atra!e atenia asupra faptului c ac'i(iionarea comunicrii este un fapt social i c e#ist diferene notabile ntre indivi(i n ceea ce privete eficiena
n comunicare&
informaia $este elementul central i nsumea( orice date care aduc un plus de cunoatere, privind procesul comunicrii i elementele de noutate necesare pentru atin!erea intereselor&
interesul $repre(int structura motivaional care direcionea( conduita individului&
+omunicarea eficient presupune ca toate persoanele implicate ntr%un proces de comunicare s%i atin! interesele prin relaionare. , relaie de comunicare poate avea ca scop att
manipularea, ct i persuasiunea $care necesit abiliti de(voltate de comunicare&.
!odelele e"plicative n comunicare
Toate teoriile n comunicare !ravitea(a n jurul a - modele *
#ehnicist % Defineste comunicarea drept mecanism de transmitere a unui mesaj pe o anumita cale dinspre un emitator spre un receptor.
"cest model defineste structura comunicarii * emitator . receptor . mesaj . canal de transmitere. "cest model priveste comunicarea ca un canal liniar, secvential.
Psiho-social % +omunicarea este un proces prin care individul de(volta un comportament in care valorifica aptitudinile sale, cu scopul de a transmite niste informatii si de a%si satisface niste
interese. Modelul e#plicativ !andeste comunicarea drept un proces dinamic, circular, in care feedbac/%ul are un rol important.
+0)S01 - % Modalitati de comunicare
Sunt 2 moduri de comunicare
a&interioara
b&interpersonal
c&sociala$prin mass .media&
a& Practica autointele!erii este un demers ce are ca finalitate autodescriere structurarea personalitatii si definirea modului in care noi !andim sa ne re!retam la ceilalti si la lumea inconjuratoare
observatie
multe din e#perientele lumii interioare se materiali(ea(a in relatiile inter%personale
333 4n comunicare oamenii se raportea(a unii la ceilalti nu in functie de elementele obiective si de valoarea lor reala ,ci in funcite de modul in care se !andesc unii pe altii
5personalitatea%relatie
%intima
"&Este moduri prin care individual interpretea(a intr%o prima etapa informatiile pe care le primeste si este fondul pe care se construieste intrea!a filosofie a individului prrivitoare la mijloacele si formele
de relationare pe care este indicat sa le accese(e in interlocutiunea cu ceilalti
Para struct functionalista e#prima cel mai bune relatii dintre personalitate si comunicare demonstrand ca e#prim verbal si prin comportamentele definite ca fenomene de suprafata sunt determinate de
resorturi initiate de comportamentul uman ce poate fi de(valuite
Psi'analai(a a e#plicat aceasta situatie prin folosirea conceptelor * sine,eu,si supra eu
6&Sinele repre(inta spatial unde se inma!a(inea(a instinctele ,forta biolo!ica primara ,toate acele pulsiuni care sub forma unor dorinte trec adesea !ranita acestui teritoriu patrun(and in (ona eului care
repre(inta instant rationala si de aseamenea in (ona supraeului care repre(inta instanta morala
-&.Eul si supraeul sunt cele care dau sens social dorintelor si bloc'ea(a si permit materiali(ea(a acestora sub forma intereselor.Dorintele neobiectivate nu dispar ele fiind reprimate si transferate inapoi in
instant sinelui.
4n conceptia psi'analista ,personalitatea se structurea(a pe - niveluri*
6. nivelul intim- se structurea$a gandirea si manifestarile de ordin afectiv maanifestate de ceilalti.
-.nivelul de relatie- se structurea$a comportamentul verbal si manifestarile e"terioare ale individului.
4n comunicarea interpersonal si sociala remarcam manifestarile personalitatii de relatie care adesea este derutanta si are un scop de manipulare.
4nseamna ca de fapt,prin comunicare ne dam seama ca omul are - fete7fata frumoasa pe care incearca sa o afise(e si o alta fata intima care tradea(a cu adevarat ceea ce omul simte ..
b.Comunicarea interpersonal-este comunicarea directa cunoscuta si prin sinta!ma fata .n%fata.
Se re!aseste si se de(volta atat in mediul formal cat si in mediul informal.
%4ndicatorul prin care putem face diferenta si putem compara comunicarea la nivelul celor - medii poarta denumirea de 8libertate de miscare9
4ntr%un spatiu formal ,spre e# spatial or!ani(ational ,libertatea de miscare este minima.
%prin libertatea de miscare intele!em posibilitatea comunicatorului de a parasi relatiile de comunicare in momentul in care aprecia(a ca nu mai este oportun sau in interesul lui sa se implice.
Perceptia asupra libertatii de miscare ,asumarea responsabilitatii si autocontrolul in comunicare sunt instrumente e#treme de importante in economia relatiilor interpersonal.
%elatia interpersonal sau interumana poate fi privita ca un tip de interactiune ,de manidestare a puterii sau de manifestare a influentei sau aafectivitatii sau a asimetriei ori a reciprocitatii.
Din punct de vedere al strate!iilor de comunicare relevant este sa interpretam relatiile interpersonale prin raportare la !radul de apropiere afectiva intre interlocutori.
4ntr%o clasificare simpla putem considera ca la nivel interpersonal individual interactionea(a cu un 8celalalt apropiat9 si cu un 8celalalt departat9
4n primul ca( vorbim de o comunicare empatica,afectiva care se fundamentea(a pe un volum relative mare de informatiii
4n al doilea ca( vorbim de o comunicare ba(ata pe respect,comple(enta si neutralitate afectiva.
4n prima cate!oria includ persone care fac parte din universal imediat $parinti,frati,rude f apropiate& fata de care manifestam o afectivitate pronuntata dar si personae care formea(a universal mediat al
individului fata de care manifesta o atitudine de identificare afectiva si constanta in comunicare $prieteni,apropiati,personae cu care interactionam frecvent& .
4n aceasta cate!orie !asim cu apro#imatie -: %-2 de personae
" doua cate!orie reuneste persoane cu care interactionam de re!ula in plan professional dar si social$cole!i,vecini..,simple cunostiinta& fata de acestia individual de(volta o comunicare in care primea(a
respectful,bunul simt,solidaritatea va(uta ca trasatura morala.
4n aceasta cate!orie ra!asim apro#imativ 6;%6< persoane
4n conclu(ie,retinem faptul ca individual !estionea(a concomitent cel mult =: de relatii interpersonal.restul manifestarilor sale comportamentale se re!asesc la nivelul comunicarii interioare sau
sociale."ceasta diferentiere a celorlalti in functie de !radul de apropiere afectiva intre indivi(i este fundamentala pt definirea unor strate!ii eficiente de comunicare .
Comunicarea sociala sau cu mass-media
%este intermediata de mijloace de transmitere in masa a informatiilor $presa scrisa,presa audio,televi(iune ,internet& vorbim insa si de alte mijloace de comunicare publica precum carti,reviste,cd%uri,dvd%
uri in sensul in care un communicator reuseste sa si faca cunoscut mesajul intr%un spatiu reunind un nr mare de receptori.
:<.:2.-:66
4n cadrul acestor mecanisme de aparare interlocutotii incearca sa si mentina ec'ilibrul in ceea ce priveste impactul fortelor si impactul constran!ator al fortele si !estionarea nevoilor.
Psi'olo!ii aprecia(a ca la ba(a acestor mecanisme stau o serie de procese psi'ice inconstiente care directionea(a comportamentul in comunicare.
Esre vorba despre *
6.scotomi(are .proces de eliminare a informatiilor considerate de individ ca fiind incomode ,functionea(a ca un filtru selectiv ,aplicat inconstient care permit trecereaa sau pastrarea informatiilor
convenabile.
-.memori(area selectiva pe care o intele!em prin uitarea sau pierderea informatiilor problematice
2.interpretarea defensive care se treaduce prin acordarea de semnificatie fara acoperire in functie de ce am dori noi sa repre(inte datele in comunicare.4n acest ca( ,informatia este receptata,memorata dar
este transformata primind un sens convenabilin raport cu asteptarile si atitudinile subiectului.
=.ne!area autoritatiii sursei care se traduce prin faptul ca dam cre(are si acceptam informatiile in functie de importanta si relevanta sursei
>actorii co!nitive re!asim sistemul co!nitive si sisetmul de repre(entare
Sistemul co!nitive se refera la or!ani(area si functionarea individuala si mentala si intelectuala.>unctionarea co!nitive varia(a in functie de conte#tul in care se desfasoara valoarea co!nitive. Se ba(ea(a
pe re!uli specifice*e#istenta unor biasuri con!nitive ,sociale,ale unor mecanisme de atribuire de cau(alitati. +aracteristicile co!nitive influentea(a limbajul ,or!ani(area lo!ica,si interpretarea
mesajelor.Sistemul de repre(entare reflecta mecanismul mintal de or!ani(area datelor.Mental individul operea(a cu semnificatii ,el isi repre(inta si isi construieste mentalitatea.Toate mesajele sunt decodate
de individ prin prisma repre(entarii situatiei.El dispune de ima!ini aprior privind situatia de comunicare 7aceste ima!ini sunt determinate de *
a&repre(entarea de sine care se ba(ea(a pe eul intim in sensul ca ima!inea pe care individul si o face despre sine ramane nee#primata si pe eul public in sensul ca,in comunicare,individul ofera informatii
despre sine care il poate avantaja.
b&repre(entarea despre celalalt se refera la ima!inea pe care ceilalti o au in momentul nasterii
c& repre(entarea despre obiectivul comnicariii,actiunea comunicarii sau despre conte#t.
?ariabilele sociale sunt de - feluri
a&roluri si statusuri sociale%un ansamblu de asteptari $situatia de comunicare&
b&prejudecati si stereo .tipuri%cultura ne impune sa aaceeptam anumite stereotipii si sa interpretam si prin acestea.
>actorii%
variabile psi'ice%constructi mesajului in comunicare trebuie sa peermita o intele!ere adecvata a informatiilor ve'iculate ,actul de comunicare trebuie sa fie adecvat la natura informatiilor ,la finalitatea
situatiei si la caracteristicile actorilor implicati
Problemele care intervin in comunicare si care tin de variabile psi'ice se reflecta la nivelul ambi!uitatii codului de comunicare si la nivelul adaptarii spontane a limbajului .
%variabile psi'osemantice@se refera la efectul de calo$impactul cuvintelor soc si ordinea cuvinetelor& adica re(onanta simbolica pe care o poate avea un cuvant o idee ,este un fenomen dificil de !estionat
in comunicare datorita faptului ca implica cunoasterea istoriei subiectului receptor .
Ponderea cuvintelor ne atra!e atentia ca in mesaj ,po(itionarea cuvintelor trebuie sa se faca in raport cu importanta continutului informational ,po(itionam central in mesaj cuvintele care au le!atura
$cuvinte c'eie&
,rdinea cuvintelor are in vedere,pe de o parte efectul de primaritate si retinem ca primele cuvinte in comunicare sunt cele mai importante pt ca ele corespund unor asteptari si efectul de recenta care se
refera la faptul ca ultimile cuvinte in mesaj sunt favori(ate prin raportare la caracteristicile procesului de memorare.
%variabile cu rol act
+0)S01 ; . ,bstacole in comunicare
+nd vorbim de obstacole n comunicare, ne referim la elemente perturbatoare care sunt e#terioare procesului de comunicare, ne referim la acele situaii sau aspecte care afectea( eficiena i
finalitatea comunicrii. +el mai adesea ele conduc la nenele!eri, la comportamente a!resive care determin ntreruperea comunicrii
Semnalele care indic un potenial de ineficien n comunicare sunt importante, n ideea n care predefinesc apariia unor obstacole. +teva e#emple *
4mposibilitatea de a stabili un cod comun ntre cel ce lansea( mesajul i cei care urmea( s%l primeasc
Disponibiliti reduse de a folosi feedbac/ul n momentul formulrii rspunsurilor
Stare de iritabilitate sau a!resivitate nejustificat
Aesturi care nu ntresc semnificaia limbajului verbal
Sc'imbarea subiectului de discuie fr vreo lo!ic anume
+oncepii diferite despre lume i via
Promovarea ascultrii pasive, transformarea ascultrii ntr%un proces simplu de manifestare a capacitilor auditive.
,bstacolele n comunicare sunt definite ca perturbaii n desfurarea relaiilor interumane, perturbaii ce pot fi interne sau e#terne. 0nii autori mpart diversitatea obstacolelor n - cate!orii *
Bariere ce in de sistem $elementele perturbatoare ce au le!tur cu a!enii comunicaionali, canal, cod de comunicare
,bstacole ce in de proces ca re(ultate directe a interaciunii din interiorul comunicrii
,vidiu Pnioar include n prima cate!orie de obstacole eficienele de transmitere i recepie a informaiei, aspectele ce in de ale!erea codului de comunicare i a canalului de comunicare, statutul
social al comunicatorilor, limbajul i normele !rupului.
n a -%a cate!orie re! sim acele bruiaje care au la ba( le!tura dintre afectiv i raional n comunicare. "vem situaii *
Bruiaje de tip verbal i nonverbal
Perturbaii ale componenelor inteniilor ascunse ale partenerilor de dialo!
1atura acional%emoional a acionrilor care ne atra!e atentia asupra faptului c odat cu amplificarea laturii afective, scade controlul asupra efectelor comunicrii
"li autori anali(ea( barierele n comunicare, plecnd de la modalitile personale de or!ani(are psi'olo!ic i acional. "ici includem ca bariere disponibilitatea euristic, altfel spus, ceea ce
ne vine n minte prima dat cnd ne !ndim la un anumit lucru este le!at de tendina de a aprecia o situaie pe ba(a primei impresii.
0n alt obstacol este efectul falsului consens, prin care nele!em c oamenii vor s cread c ceilali sunt de acord cu ei, deoarece aceasta le confirm corectitudinea judecilor i aciunilor lor.
Efectul de nsufleire se refer la pre(entarea situaiei, astfel nct s se cree(e o ima!ine mistic, un conte#t afectiv n care receptorul s se re!seasc.
Efectul perseverenei scoate n eviden faptul c atunci cnd o informaie este considerat ca fiind adevrat, ea continu s fie credibil pentru oameni, c'iar i dup ce li se comunic
oamenilor c de fapt a fost fals.
)epre(entativitatea euristic se refer la judecarea unui fenomen prin similitudine cu alte ca(uri cunoscute.
,bstacolele n comunicare au le!tur direct cu stereotipurile definite ca idei preconcepute, nentemeiate pe date precise, determinate de mentaliti i prejudeci. E#emple de stereotipuri care
repre(int o barier n comunicare *
avem tendina de a i!nora situaiile i a aprecia aciunea n sine a unei persoane
tendina de blamare i cel de autonele!ere care ne arat c valori(m diferit comportamentul unei persoane i comportamentul propriu n situaii identice
prejudecata autoservit care nseamn c apreciem feedbac/ul favorabil din partea celorlali i tindem s%l punem pe seama calittilor noastre
, alt anali( a perspectivelor n comunicare scoate n eviden importana mesajului. E#emple de bariere *
distorsiunea . se refer la faptul c mesajul sufer o alterare, cuprin(nd diferenele dintre emitor i receptor, impreci(ia mesajului, distana social sau de status ntre emitor i receptor
omisiunea . apare cnd emitorul filtrea( mesajul sau cnd nu este capabil s inte!re(e ntrea!a informaie
suprancrcarea . se reflect prin furni(area unei cantiti prea mari de informaii
sincronizarea . presupune o punere de comun acord a emitorului i receptorului, cu privire la modalitile de comunicare, precum i la momentul i spaiul optim de comunicare
expectana . modalitatea receptorului de a se raporta la mesaj
"ceste semnale n comunicare ofer indicii directe cu privire la ansele de a de(volta o relaie de comunicare eficient. , tipolo!i(are a efectelor ne permite s identificm bruiajele $care
reflect limitele condiiei umane i a e#istenei sociale& i blocajele $care scot n eviden caracteristicile individuale ce%i pun amprenta n relaiile de comunicare&.
Principalele blocaje sunt modalitatea de percepie, conclu(iile !reite, atitudinea !rbit n a defini i a etic'eta interlocutorii, lipsa de cunoatere, lipsa de interes, ima!inea despre interlocutor,
motivele, dorinele i trebuinele.
+0)S01 C . Manipularea
Manipularea
Se manifest atunci cnd o anumit situaie social este creat .
&ituaie social ' aciunile i reaciile individului ntr%un mediu social sunt determinate de fore i constrn!eri specifice acelui mediu. "laturi de personalitate, aceste elemente e#terioare, care pentru noi
par banale, determina sc'imbari semnificative in comportamentul nostru. @ conte#tul care pune o amprenta asupra comportamentului nostru in comunicare.
Elemente *re!ulamente, le!i, cutume, etc creea(a un anumit comportament social.
+ele mai cunoscute *
Persusiunea @ actiunea de a convin!e pe cineva sa facaDalea!a un lucru. Eu contine intentionalitate ne!ativa. Se ba(ea(a pe puterea de convin!ere a vorbitorului, pe coerenta cu care acesta isi
sustine ideile
De(informarea @ forma deliberata de manipulare si presupune circulatia unor informatii false, construite in mod special de comunicator $(von @ idei, relatari, supo(itii care se poate sa nu fie
adevarate sau sa contina un sambure de adevar dar care sa fie distorsionat& si nu are le!atura cu de(informarea. Fvonistica @ nu este deliberata, este un proces inconstient prin care se incearca
punerea in ordine a mai multor informatii
4nto#icarea $prin minciuna& @ consta in suprasaturarea cu informatie falsa, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, cu scopul de a pre!ati individul pentru o lovitura de
proportii, sau pentru a discredita un mesaj corect asteptat. Se foloseste cu precadere (vonul, barfele, radio%santul. 0n tip de manipulare in masa, nu se re!aseste in comunicarea inter%personala.
Presupune repetitie, constanta in timp, se ba(ea(a pe forta modelului, pe lo!ica simpla de receptare a informatiilor. Eu se folosesc cuvinte comple#e, ba(andu%se pe sentimentele de ba(a ale
omului.
#ehnici in manipulare'
((Piciorul in usa) . cea mai folosita, se cere mai intai o favoare mai simpla, careia individul ii va da curs, ca de abia apoi sa se vina cu cererea avuta in vedere de la bun inceput. Se foloseste
mai de!raba pentru solutionarea unor probleme sociale. E#periment reali(at de freedman si fraser $6GCC&.
((#rantitul usii in fata) . oamenii sunt obli!ati sa accepte o anumita concesie, pre(entandu%li%se mai intai o cerere mult mai mare, care va fi refu(ata, iar dupa aceea se pre(inta o cerere
re(onabila, care are mult mai multe sanse sa fie acceptate.
((*sa in nas) . se ba(ea(a pe un refu( initial, care il predispune pe subiect sa accepte cu mai multa usurinta ce 4 se va cere ulterior. E#periment de cialdini, vincent, leHis in 6G<;, care au
observat comportamentul van(atorilor in situatiile de ne!ociere. >actorii favori(anti in raport cu eficienta acestei cereri sunt, printre altele, caracterul prosocial al cererii, costul cererii
pre!atitoare.
((#ehnica +o, - ball9% se ba(ea(a pe ideea ca oamenilor le vine !reu sa revina asupra deci(iilor initiale. Prin aceasta te'nica, subiectul isi asuma deci(ii fara a cunoaste toate aspectele
situatiei. $cialdini, miller, bassett&.
((#ehnica momelii) . este o inselaciune prin care incercam sa convin!em interlocutorul, pre(entandu%4 avantaje pentru a%4 obtine acordul, dupa care acestea sunt eliminate incetul cu incetul
sau scad in intensitate. )emarcam din nou cum deci(iile initiale intind capcane comportamentelor noastre ulterioare. Te'nica des utili(ata de van(atori.
((#ehnica libertatii asumate) . presupune folosirea de mesaje care sa indice ideea de libertate de ale!ere si optiune. ,,nu vreau sa va obli!9, ,,faceti cum doriti9, depinde de dvs9.
((#ehnica piciorului in gura) . mi(ea(a pe teoria an!ajamentului $/iesler 6G<-&, potrivit careia o persoana care adopta o po(itie oarecare in fata alteia va fi determinata sa si%o mentina pentru
a pastra aparenta consecventei. >ra(e ritualice din viata de (i cu (i * cum te simti, ma simt bine, multumesc bine.
((#ehnica fractionarii si comparatiei) . promovea(a ideea ,,si asta nu este tot9. se aplica in situatiile de van(are a produselor la pac'et. Se ba(ea(a pe concursul efectiv a doi manipulatori
care, prin sc'imb de replici, crea(a subiectului impresia ca va face o ,,afacere9 buna acceptand oferta.
((#ehnica linguselii) . mi(ea(a pe marcajul social, adica pe informatii despre calitatea unei persoane, are menirea de a creste disponibilitatea interlocutorului fata de o implicare in sensul
oferirii unui raspuns dorit de noi. Eu este adecvata cand este vorba de relatii formale.
((tehnica insultei) . promovea(a ideea ca, prin etic'etarea ne!ativa sau responsabili(area interlocutorului pentru esecul unei actiuni, se !enerea(a un sentiment de culpabili(are sau de rusine.
Sentimentul vinovatiei determina individul sa intreprinda demersuri pentru a indrepta eventualele !reseli si de a se reabilita in oc'ii celuilalt.
)e(istenta la manipulare
+el mai recomandat este alternarea intre cele . stari ' de i$olare si de implicare. Se recomanda identificarea discontinuitatilor * marile minciuni sunt ascunse sub un invelis de aparenta
normalitate, insa acest camuflaj nu este intotdeauna perfect. 4ar mai devreme sau mai tar(iu, apare ceva in nere!ula, ceva nu se potriveste, iar atunci este momentul sa ne detasam si sa anali(am lucrurile
lucid, cu obiectivitate si calm pentru a vedea care este sursa reala a respectivei discontinuitati.
/bservarea normalitatii aparente . cele mai multe te'nici pe ba(ea(a pe creearea impresiei de normalitate. Manipulatorii adopta un comportament adecvat, politicos, civili(at, care impune
la randul sau interlocutorului o dispo(itie receptiva, serioasa. 4n aceste situatii, trebuie sa se recur!a la o anumita rela#are dublata de un spirit nonconformist.
0dentificarea competentei aparente * anali(area raspunsurilor ,,pro!ramate9 pe care le asteapta manipulatorii de la noi si sa refu(am rostirea lor daca nu sunt justificate. Eiciodata nu trebuie
acceptat un lucru care pare ciudat doar din cau(a presiunii si a insistentelor celuilalt. 4n marea majoritate a ca(urilor este binevenita o amanare pentru judecarea la rece a situatiei.
&esi$area confu$iei cognitive * manipulatorii apelea(a la analo!ii false, iar cand interlocutorul reali(ea(a acest lucru, se recomanda sesi(area acestora, sa se puna mai multe intrebari si de a
cere mai multe detalii.
Sesi(area confu(iei emotionale * cel mai puternic instrument de manipulare este apelul la sentimentele omenesti. Manipulatorii elaborea(a strate!ii comple#e pentru a trece de bariera ratiunii
spre sentimentele interlocutorilor. Se recomanda momente de detasare emotionala, de anali(a lucida cand simtim ca ceva nu este in re!ula.
+apacitatea de a construui un mesaj verbal ,clar si binestructurat depinde de * stapanirea cunostiintelor aferente subiectului abordat ,e#actitatea informatiilor pe ba(a carora se structurea(a
mesajul, a ideilor,calitatea demonstratiilor ,forta de convin!ere,cultura dialo!ului care se reflecta prin capacitati de a dialo!a sau conversa si capacitatea de asculta.defienceti(area comunicarii verbale se
poate reali(a prin structurarea mesajului in functie de 2 intrebari* ce dorim sa comunicam I face referire la continutul comunicarii * cum doriim sa comunicamI Se refera la modalitatile de comunicare si
instrumentele de comunicare. +ui dorim sa i comunicamI "vand in vedere receptorii .constructia mesajului trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile interlocutorilor.
Msj%%%%%complet,concis,acuratete
f%factor de deci(ie
sef si subaltern%mesaj clar si concis.
0n element care asi!ura eficienta vorbirii este reflectata de calitatile verbale $sunt unele elemente sesi(abile in comunicare&
Mecanismele vorbirii sunt relfectate prin diferenta de vorbirre,intensitatea vocii ,dictia si timbrul vocii.Toate acestea de subscriu sinta!mei calitati vocale,,ele sunt elemente ce influentea(a decisiv
performante in comunicare.4n dinamica relatiilor de comunicare acesJe aspecte potentea(a continutul mesajului si !enerea(a situatii de acceptare sau de respin!ere a comunicarii.4ntensitatea si ..vocii
indica fondul ener!etic al individului si trasaturi precum fermitate ,calm ,incredere in sine
El treebuie corelat cu spatiul unde are loc discutia.)e!larea vocii o facem voluntar,situatii e#cepti$a!resivitatea&
Dictia si accentul%au rolul de a lipe(i mesajul
?ite(a de vorbire%este esentiala pt a se stabili un coeficient al dialo!ului,vite(a prea mare e#prima !raba si bruia(a ascultarea.4n acelasi timp vite(a de vorbire este si o amprenta temperamentala.
>luenta este caracteri(ata prin caracterul continuu sau discontinuu ce poate fi masurat prin pau(ele in vorbire..
4n vorbire pau(ele au acelasi rol ca punctuatia in comunicarea scrisa.de re!ula pau(ele scurte divid ideile dintr%o fra(a in timp ce pau(ele lun!i marc'ea(a sfarsitul fra(elor sau momentul de !ranita dintre
capitolele principale din mesaj.Timbrul vocii intele!and infle#iunile sau ..de tonalitate.timbrul vociii tradea(a emotiile si atitudinile.Eu de putine ori el confera intelesuri distincte prop.,cuvinte care in
functie de timbrul vocal pot insemna altceva
+adrul !eneral
%bariera cotidiana%relatiile de prietenie ,familiare,
%barier speciali(at,formal,speciali(at
)etorica
Metoda clasica%a!resarea directa asupra receptorului,folosind aceasta metoda,comunicatorul pre(inta faptele si informatiile care constituie ba(a informatiilor sale
Metoda fra!mentelor
Metoda conclu(iilor
Metoda contra(icerii%presupune sa e#ploatam informatiile oferite de interlocutor si sa punem in evidenta contradictiile e#istente in ar!umentare.
Metoda bumeran!ului%presupune sa folosesti ar!umentele interlocutorului drept arma impotriva lui
Metoda sustinerii aparente presupune sa disimule(i un ace sau un acord in le!atura cu mesajul interlocutorului ca ma apoi sa l de(volti propria ar!umentatie. "re menirea de a desc'ide discutia.
+ursul :=.:=.66
+nd vorbim de mimic, ne referim la e#presia feei, care cuprinde oc'ii, privirea, (mbetul i rsul.
,c'ii lar! desc'ii . sinceritate, receptivitate, dorinta de a retine cat mai multa com, identif afectiva intele!ere si aprobare rat(a mesajului,nevinovatie,lipsa dublicitatii.
,c'ii desc'isi . care e#prim manifestarea sincer a interesului, receptare optimist a realittii, e#pansiune, interptreatare a situatiei de comunicare.
,c'ii ntredesc'ii . e#prim oboseal, acumulare de tensiune muscular, plictiseal, participare redus la comunicare sau de(interes fa de situaia de comunicare.
,c'ii semi%nc'iiDoc'ii acoperii . e#prim e#aminare nencre(toare, indiscreie, atitudine voluntar ndreptat spre aflarea cu orice pre a adevratelor intenii ale celuilalt. +reea( un efect
neplcut, de ptrun(tor rece, distant, reflect e!oism, individualism, tendina de a folosi n mod nejustificat critica.
,c'ii 'olbai $nsoii de ridicarea sprncenelor& . mirare, surprindere
Tipuri de privire *
E#prim incapacitatea de stpni stri emoionale sau a!resive, poate avea un efect de disimulare, de a ncuraja un anumit tip de comportament.
Privirea, n comunicarea interpersonal, contactul vi(ual ntre interlocutori acoper ntre 2:%C:K din timpul de comunicare. +e depete C:K reflect o relaie ba(at pe sentimente $nu neaprat po(itive&.
Privirea direct % )eflect dorin deplin de comunicare, disponibilitate de comunicare desc'is i direct, persoan cinstit i corect.
Privirea cobortDnlat . e#prim dominare, mndrie, or!oliu, dispre sau poate s e#prime instabilitate, tensiune, ncordare, nevoia de susinere, sprijin.
Privirea care acoper ntre!ul spaiu de comunicare . e#prim interes pentru detalii, e#primarea unei aprecieri, dorina de a surprinde semnificaia unor elemente ce nu in de persoana cu care comunicm.
Fmbetul
Fmbetul fabricat . poate s e#prime jen, comple(en, apare brusc i dispare repede.
Fmbetul dulcea! . se observ printr%o ntindere i subiere a bu(elor
III . cel care (mbete astfel se teme, are impresia c i se pre!tete ceva, colurile !urii sunt orientate n jos, poate s afie(e o atitudine de batjocur, bu(ele sunt strnse de parc simte nevoia s ascund
ceva.
Fmbetul depreciativ . cu colurile !urii orientate n jos, de re!ul este un (mbet preferat de persoanele ironice, cele care se cred atottiutoare, sau cele care se bucur de neca(ul celorlali.
Fmbetul rela#at . este lipsit de tensiune, colurile !urii sunt orientate n sus, ceea ce duce o sc'imbare i n re!iunea superioar a feei, e#prim o recunoatere a valorii partenerului de discuii, este un
(mbet liber i eliberator.
Fmbetul strmb . (mbetul n care un col al !urii este ndreptat n sus, e#prim conflict interior ntre avantajele i utilitatea situaiei de comunicare. Prerea adevrat despre interlocutor este ascuns n
spatele unei amabiliti prefabricate.
)sul . anali(a sonor a rsului arat c acesta se termin n vocale, dup cum urmea(.
)sul care se termin cu " . este eliberator, sincer, e#prim bucuria naiv, natural, este tipic persoanelor care se pot bucura fr reinere
)sul cu E . e#prim batjocur, este mai mult interiori(at, n spatele acestui rs se ascunde dorina de a atra!e atenia asupra propriei persoane, este provocator, e#prim bucuri pentru disconfortul
interlocutorului
)sul cu 4 . se observ la persoanele tinere, este naiv, poate s fie natural sau fabricat, e#prim att bucuria n ca(ul pa!ubei unei persoane, dar i satisfacia c cel p!ubit nu a pit nimic. "scunde o
uoar ironie i o dorin de a iei n eviden. Li%am spus eu.
)sul cu , . este o reacie de aprare a individului care i s%a ntmplat ceva neplcut. )eflect ndoial, poate s e#prime suprare, protest i c'iar ur
)sul 0 .persoan este cuprins de o team pe care nu vrea s%o e#prime, e#prim o fric interiori(at, poate s reflecte respin!erea unei persoane sau a unei triri. Dorina de a ine la distan. Des ntlnit
la o persoanele introvertite.
+apul
+apul orientat n sus . reflect ncredere n sine, dorina de a%i arta interlocutorului diferena de status, poate s e#prime uneori a!resivitate ne!ativ i superioritate. E#prim n!mfare, dispre, deni!rare.
+apul orientat n jos . reflect nfrn!ere, renunare, emoiile care nsoesc o astfel de micare a capului au o conotaie ne!ativ, poate s e#prime supunere, obedien, neputin. Dac este ns foarte
nclinat n jos, iar privirea este pie(i, e#prim c interlocutorul nu este deloc convins de interlocutor.
+apul nclinat spre dreapta . reflect rationalul, c individul anali(ea( dincolo de planul emoional, face apel la memorie, critic, este atent la construcia mesajului
+apul nclinat spre stn!a . anali(ele sunt de ordin emoional. Se pune ba( pe semnificaia nonverbalului.