1. Dispozitivele auxiliare ale muchilor.

Fasciile musculare: conjunctive, invelesc fiecare uschi, se dezvolta din mezenchim. Rol- circulatia singe venos si limfa
spre inima
Exemple:



Superficiale bine fixate pe piele
Exemple:


Proprii-fixate pe muschi
Exemple:


Teci fibroase si osteofibroase conjunctiv-fibroase circulare prin care trec tendoanele. Rol mentin tendonul in pozitie
fiziologica la contractia muschilor
Exemple:




Burse sinoviale- subcutanate, subfasciale, subtendinoase, submusculare. Rol- metinerea tendoanelor (la presiune)
Exemple:



Oase sesamoide- scripete peste care trece tendonul. Rol-maresc unghiul de fixare al tendonului pe os, maresc forta
musculara
Exemple:




2. Muchii superficiali ai spatelui.
Denumire Origine I nsertie Functie




Trapez
Protuberanta
occipitala externa,
linia nuca superioara,
ligamentul nucal,
apofizele spinoase
T1-12
Extremitatea
acromiala a
claviculei,
acromion,
spina
scapulei
Partea superioara descendenta ridica umarul, deplaseaza
unghiul inferior al omoplatului lateral
Partea transversala trage omoplatul inapoi
Partea ascendenta coboara umarul
Contractie simultana apropiere omoplati si umeri de CV
Contractia bilaterala extinderea CV si a capului
Contractia unilaterala inclinare CV si cap in aceeasi parte

Dorsal mare
Treimea posterioara
a crestei iliace,
apofizele spinoase a
L1-5 si Th 6-12
In L aponevrozele lor
formeaza rombul lombar
Creasta tuberculului mic
al humerusului
Adductor al bratului
Roteste bratul interior
Ridica trunchiul (bara fixa)
Participa la inspiratie
Romboid Apofizele spinoase
C4-6 si Th1-4
Marginea mediala a
scapulei (sub spina)
Apropie si ridica scapula spre CV
Ridicator al
scapulei
Apofizele transverse
C1-4
Unghiul superior al
scapulei
Ridica omoplatul spre CV
Inclina capul si gitul in aceeasi parte
Prin contractie bilaterala extinde gitul si capul
Dintat posterior superior Apofize spinoase C4-6 si
Th1-3
Fata externa a coastelor 2-5 Ridica coastele la inspiratie
Dintat
posterior
inferior
Apofizele spinoase Th11-12 si L1-2
(prin aponeroza aderenta la cea lombo-
dorsala)
Coastele 9-12 (prin 4 digitatii) Coboara ultimele coaste al
expiratie
Punct de sprijin pentru diafragm

3. Muchii profunzi ai spatelui.

Denumirea Originea Insertia Functia
Tractul spino-transvers
Splenius al
capului si
gitului
Ligamentul nucal,
apofizele spinoase
a C7 si Th1-6
Linia nucala superioara, apofiza
mastoidiana (spleniul capului)
Apofizele transverse C2-3
(spleniul gitului)
Contractia bilaterala extinderea capului si
gitului
Contractia unilaterala inclinarea capului de
aceeasi parte
Tractul lateral
Extensor
al CV
Apofizele spinoase a
ultimelor L, fata
posterioara a sacrului,
creasta iliaca si fascia
toraco-lombara
Se divid in 3 muschi:
Iliocostal-se insera pe coaste
Lung dorsal-pe apofizele
transversale si poiza mastoidiana
Spinal-pe apofizele spinoase
Extensia CV
Tractul medial
Semispinal Faciculele se arunca pe 5-6 vertebre
Multifizi Fasciculele sar peste 2-3 vertebre
Rotatori Se insera peste o vertebra
Interspinali Intre apofizele spinoase ale vertebrelor adiacente
Intertransversali Dintre apofizele transverse ale vertebrelor vecine
Suboccipitali In regiunea
articulatiilor
atlantooccipitala
si atlantoaxiala
4 muschi:
Oblic superior al capului originea pe apofiza transversala a atlasului
si insertia pe linia nucala inferioara
Oblic inferior al capului originea pe apofiza spinoasa a atlasului si
insertia pe apofiza transversala a atlasului
Mare drept posterior al capului originea pe apofiza spinoasa a
axisului si se insera pe linia nucala inferioara
Mic drept posterior al capului originea pe tuberculul posterior al
atlasului si se insera pe linia nucala inferioara

Actiunea lor:
Extensia CV.
Mentinerea echilibrului corpului.
Sunt antagonisti ai flexorilor (ventralii trunchiului).
Sinergisti ai antero-lateralilor gitului si abdomenului, realizind lanturi cinematice musculare.

4. Fasciile spatelui.
Superficiala: determinata de masa adipoasa lombo-fesiera
acopera partea inferioara a muschilor lati ai spatelui
Nucala: intre muschii superficiali si profunzi
concreste medial cu lig. nucal si apofizele spinoase a vertebrelor cervicale
Toracolombara: desparte muschii profunzi de cei superficiali
2 foite superficiala- de la creasta ilionului la ceafa
medial se fixeaza pe apofizele spinoase
lateral ajunge pina la unghiul coastelor( reg T)
marginea laterala a erectorului spatelui, concreste cu foita profunda(reg L)
de la ea incep muschii dorsal mare si dintat posterior inferior
- profunda (numai in reg. L) desparte muschiul erector de muschiul patral lombar
inferior se fixeaza pe creasta ilionului
superior pe coasta 12
medial pe apofizele transverse a vertebrelor L
de la ea incepe muschiul transvers al abdomenului

5. Triunghiul lombar (Petit).
Delimitari: inferior creasta ilionului
lateral muschiul oblic abdominal extern
medial marginea laterala a muschiului dorsal mare
Importanta:la efectuarea unui drenaj in caz de interventii chirurgicale in spatiul retroperitoneal

6. Spaiul (patrulaterul) lombar (Grynfeld-Lesgaft).
Delimitari: superior marginea inferioara a muschiului dintat posterior inferior si coasta 12
lateral muschii oblici intern si extern al abdomenului
medial muschiul erector al spatelui
posterior muschiul dorsal mare
anterior foita profunda a fasciei toracolombare

7. Elementele musculare din regiunea spatelui, care pot fi supuse inspeciei sau palpaiei pe viu.
mm. trapezius, lattissimus dorsi, rhomboideus, levator scapulae, erector spinae.
Trapezul- marginea lateroinferioar se reliefeaz pe linia dintre apofiza spinoas a vertebrei toracice XI cu
tuberculul
-marginea laterosuperioar se vede i se palpeaz de-a lungul marginii
posterioare a regiunii cervicale laterale (triunghiul supraclavicular al gtului).
Evidenierea reliefului muchilor trapezi din ambele pri se obine prin micarea concomitent de ridicare, dare pe
spate i rotire n afar a braelor.n paralizia trapezului umrul este lsat n jos i naintesubiectul nu ridica umrul,
muchiul e lit i atrofiat i nu se contract.
Dorsal mare poate fi palpat n timpul contraciei, la ridicarea braului se
vede marginea sa lateral; relieful muchiului devine mai evident n exerciiile la bara fix.
La contracia ambilor muchi n regiunea lombar se reliefeaz laturile superolateral ale rombului lombar.Muchiul e
mai ngroat la bolnavii cu afeciuni pulmonare cronice, nsoite de tuse.
Romboid formeaz o depresiune longitudinal, aflat ntre marginea lateroinferioar a
trapezului, marginea superioar a dorsalului mare i marginea vertebral a scapulei.
Ridicator al scapulei poate fi palpat n triunghiul omotrapezoidian.
Extensor al CV se reliefeaz n regiunea lombar de ambele pri ale anului median al
spatelui. Se testeaz prin extensia coloanei vertebrale din decubitus ventral i opunerea de presiune pe partea
inferioar a toracelui.
n paralizia m. erector spinae centrul de gravitaie a corpului se deplaseaz posterior iar lordoza lombar devine mai
accentuat.
8. Muchii toracelui.

Denumire Origine Insertie Functie
Pectoral mare Partea claviculara -2/3 mediale a
claviculei
Partea sternocostala fata anterioara a
sternului si cartilajele coastlor 2-7
Partea abdominala- partea anterioara a
tecii muschiului drept abdominal
Fasciculele converg
lateral
Printr-un tendon lung
se insera pe creasta
tuberculului mare al
humerusului
Rotatia mediala a bratului-
pronator
Bratul dispus orizontal=>
coborirea adductor
Ridicarea toracelui
Inspirator auxiliar
Petoral mic Fata externa a coastelor
2-7
Apofiza coracoida a
scapulei
Trage scapula inainte si in jos
Ridica coastele
Inspirator auxiliar( in inspiratie fortata)
Subclavicular Clavicula Prima coasta Trage clvicula in jos
Ridica prima coasta
Inspirator auxiliar
Dintat
anterior
Fata externa
coasta 1-9
Prin 2 dinti pe marginea
mediala a scapulei
Prin 7 dinti pe unghiul
inferior al scapulei
Largeste diametrul transvers al cutiei toracice
Inspiratie fortata( inspirator auxiliar)
Fixeaza scapula de trunchi( cu romboizi si trapezi impreuna)
Roteste unghiu inferior al scapulei in timpul abductiei
membrului superior ( portiunea inferioara a muschiului)
Intercostali
externi
(11 perechi)
Se prind de marginile
sup si inf a coastelor
adiacente
Se intind de-a lungul spatiului intercostal
Pe partea anterolaterala orientati oblic in jos, anterior si medial
Pe partea dorsala oblic in jos lateral
Inspiratori
Intercostali
interni
Sub cei externi
De la marginea sternului pina la unghiul
coastei
Intre marginile coastelor adiacente cu
directii opuse celor externi
Expiratori
Subcostali Pe fata interna a portiunii inferioare a
toracelui,la nivelul unghiului costal
Oblicitate ca si intercostali interni Inspiratori
Transversal al
toracelui
Pe apofiza xifoida
Pe fata posterioara a corpului sternului si
cartilajele coastelor 2-7
Pe cartilajele coastelor 2-6
Orientarea fasciculelor sus si lateral
expirator
9. Poriunile diafragmei.
Partea lombara in reg. L1-4 si coasta 12
formata din 2 pedunculi cu originea pe fata anterioara a L1-4. La nivelul L1 ei se incruciseaza
delimitind hiatul aortal( aorta si ductul toracic). Superior si in stinga de hiatul aortal delimiteaza hiatul esofagian
(esofagul si nervii vagi).
Partea costala originea pe fata interna coasta 6-12 de unde converge spre centru tendinos
Partea sternala originea pe apendicele xifoid, se finiseaza pe partea anterioara a centrului tendinos.

10. Fasciile toracelui.
Denumire Structura Localizare -Functie
Pectorala
superficiala
Lamela subtire Acopera glanda mamara=>capsula mamelei, separa glanda in lobi
prin septuri conjunctive
De la ea, spre piele, mamelon si clavicula pornesc fascicule ce
formeaza ligamentele suspensoare ale glandei mamare
Pectorala
proprie
3 lamele- superficiala,
profunda, toracica a fasciei
toracale proprii
Superficiala- acopera pectoralul mare, se insera pe periostul
clavicule si sternului In santul deltoidopectoral, concreste cu
lamela profunda
Profunda-mai pronuntala la nivelul triunghiului clavipectoral
(fascia clavipetorala)
Toracica- acopera intercostalii externi, sternul si coastele
Endotoracica Inveleste interior coastele, intercostalii interni, subcostalii, transversalul
toracelui

11. Muchii toracelui, explorabili pe viu.
Pectoral mare - mai usor palpabil in actiune. Tendonul- medial de nivelul fixarii
de humerus. Se evidentiaza bine in adductia bratului. Partea sternocostala se evidentiaza cind bratul( in flexie
anterioara) si antebratul(in extensie) face o miscare de adductie a membrului superior spre soldul din partea opusa.
Pectoral mic in decubit dorsal (stind culcat pe spate).
Dintat anterior in miscarea de impingere a ceva masiv cu bratele si antebratele
extinse. In paralizia lui se remarca incapacitatea de a ridica bratul mai sus de nivelul orizontal si modificarea pozitiei
scapulei.

12. Muchii abdomenului.
Denumire Origine Insertie Specific
Anteriori
Drept
abdominal
Pe fata anterioara a
cartilajelor coastelor 5-
7 si apofiza xifoida
Osul pubis si
simfiza pubiana
Intretaiat de 3-4 intersectii tendinoase, concrescute cu foita
anterioara a tecii muschiului drept abdominal=> majorarea fortei
acestuia
Piramidal Intre simfiza pubiana si linia alba, anterior
de abdominalul drept
Rudimentar
Laterali
Oblic
abdominal
extern
Fata externa a
ultimelor 7-8
coaste
La marginea abdominalului drept trece in
aponevroza, marginea inferioara a ei
formeaza ligamentul inghinal ( de la spina
iliaca sup pina la tuberculul pubian).
Fasciculele aponevrozei formeaza pedunculi:
lateral-insertie pe tuberculul pubian
medial- insertie pe fata anterioara a
simfizei pubiene
Oblic
abdominal
intern
Fascia
toracolombara,
creasta iliaca si
treimea laterala a
lig. inghinal
Fasciculele posterioare- pe marginea inferioara a ultimelor 3-4
coaste
Celelalte trec intr-o aponevroza larga, care se imparte in 2 de-a
lungul abdominalului drept participind la formarea teacii
acestuia. Sub ombilic trec anterior de muschiul drept.
Acoperit de oblic extern
Transvers
abdominal
Fata interna coaste 6-12 ,
pe fascia toracolombara, crista iliaca si treimea
laterala a muschiului drept abdominal
In apropierea marginii laterale a
abdominalului drept trece in
aponevroza curba (linia
semilunara).
Profund de oblic intern
Posteriori
Patrat
lombar
Intre creasta iliaca si coasta 12
2 portiuni:
ventrala- uneste creasta iliaca cu coasta 12
dorsala- originea pe creasta iliaca si insertia pe apofizele transverse ale
vertebrelor lombare
Formeaza peretele
posterior al
abdomenului
Actiunea:
Statica si miscarile trunchiului, miscarile respiratorii si realizarea presiunii abdominale.
Flexia - contractia bilaterala a muschilor drepti abdominali si oblici.
Flexia laterala contractie unilaterala a muschilor patrat lombar si oblici.
Rotatie oblici la contractia opusa miscarii.
Expiratie prin tractiune asupra coastelor ( antagonisti ai diafragmului).
Mentin pozitia normala a organelor cavitatii abdominale, realizind participarea lor la mictiune, defecatie si expulzarea
fatului la nastere.

13. Fasciile abdomenului.
Denumire Structura Localizare -Functie
Superficiala Bine devoltata in hipogastru, unde se imparte
in 2 foite intre care se gaseste tesut adipos si
vene subcutanate
Fasciculele se deplaseaza pe fata
dorsala a penisului (clitorisului)
formind ligamentul suspensor.
In regiunea inghinala concreste
cu ligamentele inghinale.
Proprie a abdomenului 3 lamele:
Superficiala acopera oblicul extern, in regiunea inelului superficial al
canalului inghinal formeaza fibre intercrurale care inconjoara cordonul
spermatic continuind cu fascia cremasterica.
Mijlocie acopera muschiul oblic intern
Profunda acopera muschiul transvers al abdomenului
Endoabdominala Componenta principala fascia transversala Acopera din interior peretii
cavitatii abdominale

14. Liniile arcuat i semilunar.
Linia semilunara - aponevroza muschiului transvers abdominal
Linia Dauglasi limita dintre peretele aponevrotic si cel fascial

15. Linia alb
Se formeaza la incrucisarea aponevrozelor celor 6 muschi abdominali. Intre muschii drepti ai abdomenului, se intinde
de la xifoidul sternului pina la marginea superioara a simfizei pubiene. La mijlocul ei => inelul ombilical. In caz de
majorare a presiunii abdominale pot aparea hernii ale liniei albe.

16. Canalul inghinal.
Interstitiu in portiunea inferioara al peretelui abdominal ventral. La barbati trece funicului spermatic.La femei- trece
ligamentul rotund al uterului .

17. Pereii i orificiile canalului inghinal.
Delimitat de 4 pereti si 2 orificii:
Peretele anterior format de aponevroza oblicului extern
Peretele posterior de fascia transverala
Peretele superior reprezentata de marginea inferioara a muschilor oblic intern si transvers
Peretele inferior de jgheabul ligamentului inghinal
Inelul inghinal superficial delimitat de 3 fascicule ale aponevrozei muschiului oblic abdominal extern,
superior de pedunculul medial, inferior- de pedunculul lateral, lateral- de fibrele intercrurale care unesc
pedunculii medial si lateral, medial ligamentul reflex.
Inelul inghinal profund in regiunea peretelui posterior al canlului inghinal. Fascia transversala in acest loc
este subtire, la marginile inelului continua pe funiculu spermatic si testicul formind fascia spermatica interna.
Marginea mediala a inelului este fortificata de ligamentul interfoveolar(Hesselbachii) si ligamentul
Henle.

18. Interseciunile tendinoase ale m. rectus abdominis.
2 mai sus de ombilic
1 la nivelul ombilicului
1 putin pronuntata mai jos de ombilic



19. Teaca muchiului rect abdominal.
Constituita din aponevrozele celor 3 muschi lati abdominali.
Este impartita in 3 segmente:
Superior la nivelul cartilajelor 5-8, peretele anterior e format din aponevroza oblicului extern al
abdomenului, iar posterior de cartilajele acestor coaste.
Mijlociu de la cartilajul 8 pina la linia orizontala (2-5 cm mai jos de ombilic) peretele anterior e
format din aponevroza oblicului extern si lamela anterioara a aponevrozei oblicului intern, posterior de lamela
posterioara a oblicului intern si aponevroza muschiului transvers.
Inferior (2-5 cm mai jos de ombilic pina la simfiza pubiana) aponevrozele celor 3 abdominali trec pe
fata anterioara a dreptului abdominal, posterior fiind numai fascia transversa.
o Peretele anterior unit cu intersectiile aponevrotice a muschilor,impiedica alunecarile laterale ale
acestora in inclinatia trunchiului
o Peretele posterior (superior cartilaginos, mijlociu aponevrotic, inferior fascial) nu adera la
intersectiile dreptului abdominal => procesul inflamator nu poate descinde din partea superioara spre simfiza pubiana.

20. Muchii i formaiunile topografice ale abdomenului, explorabile pe viu.
Muchiul drept abdominal apare ca dou proeminene verticale, situate de ambele pri ale liniei
mediane.
Muchiul oblic extern al abdomenului mpreun cu aponevroza sa determin relieful prii laterale i
lateroinferioare a abdomenului.Aponevroza muchiului oblic extern formeaza ligamentul inghinal,
palpabil n regiunea inghinal.
Santuri:
Intre proeminenele muchilor drepi abdominali pe linie median se afl anul median anterior, care
corespunde liniei albe i ncepe n fosa epigastric ,aproximativ la mijlocul anului se afl ombilicul.
Marginilor laterale ale muchilor drepi abdominali le corespund anurile longitudinale laterale ale
abdomenului, care ncep n fosa subcostal la nivelul cartilajului coastei XI, pe fundul creia se proiecteaz
punctul cistic.
anuri transverse cauzate de interseciile tendinoase mult mai pronunate n partea supraombilical.
Marginii laterale extensorului CV i corespunde anul lombar lateral.
anul costoabdominal anterior ncepe de la nivelul apendicelui xifoid i continu cu anul longitudinal
lateral iar posterior, sub coasta XII se afl anul lombar posterior.
anul inghinal
anul pubian
anul taliei

21. Muchii centurii scapulare.
Denumire Origine Insertie Functie
Deltoid 3 portiuni:
claviculara-
marginea anterioara a treimii laterale
a claviculei
acromiala-
marginea laterala a acromionului
scapulara-
spina scapulei si fascia infraspinata
Tuberozitatea
deltoidiana a
humerusului
Portiunea claviculara flecteaza si
roteste bratul interior
Portiunea scapulara extenseaza
bratul si-l roteste spre exterior
Portiunea acromiala abduce
bratul
Supraspinos Fosa si fascia
supraspinoasa
Tuberculul mare al humerusului
(superior) si in capsula articulatiei
umarului
Abductia bratului
Intinde capsula articulara evitind
strangularea acesteia
Infraspinos Fosa si fascia
infraspinoasa
Tuberculul mare al humerusului (mediu) Roteste bratul exterior
Intinde capsula articulara
Rotund mic Marginea laterala a
scapulei si fascia
infraspinoasa
Fateta inferioara a tuberculului mare
humeral si pe capsula articulara
Rotator lateral si adductor al
humerusului
Rotund mare
muschiul
carturarilor
Unghiul inferior al
scapulei
Creasta tubercului mic al
humerusului
Rotator medial si adductor al
humerusului
Subscapular Fosa subscapulara Tuberculul mic al humerusului Cel mai puternic rotator medial
si adductor al bratului (ridicat)

22. Muchii i formaiunile topografice din regiunea umrului, explorabile pe viu.
Deltoiddevine mai accentuat prin micarea de abducie a braului. n astfel de poziie se
pot evidenia i delimita poriunile sale. La nivelul limitei dintre treimea proximal i cea medie a braului poriunile
anterioar i posterioar ale deltoidului converg spre aria de inserie de pe humerus formnd o eminen triunghiular,
care delimiteaz spaiul dintre m. biceps brachii i m. brachialis.
Testarea muchiului se efectueaz prin micarea de abducie a braului, la care examinatorul opune rezisten orientat
n sens invers.
n paralizie umrul e czut , braul atrn, nu poate fi abdus i ridicat pn la orizontal.
Supraspinos se reliefeaz n regiunea feei dorsale a scapulei ntre proeminenele muchilor deltoid i rotunzi.
Proeminena infraspinosului se vede mai bine la persoanele musculoase cu braul n abducie (pn la nivelul
orizontal). Muchiul intraspinos poate fi testat mpreun cu rotundul mic dac examinatorul exercit presiune
pe antebra n direcie de rotaie intern a braului n timp ce persoana examinat efectueaz o micare de
rotaie a braului (cu cotul flectat sub unghi drept).
Rotund mare si mic- contururile lor se evideniaz mai bine n poziie cu braele ridicate; la subiecii
musculoi proeminena rotundului mare se vede i n repaus.
Se testeaz prin opunerea de rezisten micrii de rotaie intern a braului.

23. Muchii braului.
Denumire Origine Insertie Functie
Anteriori
Biceps brahial Scapula prin 2 capete:
Lung- pe
tuberculul supraglenoidal a
scapulei
Scurt apofiza coracoida a
omoplatului
Tuberozitatea
radiala
Flexor al antebratului pe brat
In pozitie de pronatie- supinator
Capul lung- adductie, capul scurt-abductie
Brahial Fata anterioara a treimii medii si
inferioare a humerusului, septele
intermusculare a bratului(intre
inserii deltoid si coracobrahial)
Tuberozitatea
ulnei
Flexor al antebratului pe brat
Tensor al capsulei articulatiei cotului
Coracobrahial Procesul coracoid al scapulei Humerus,
inferior de
creasta
tubercului mic
Flexor si adductor al bratului
Posteriori
Triceps
brahial
3 capete:
Lung de pe tuberculul
infraglenoidal al scapulei, se
insera pe olecranon
Lateral de pe fata
posterolaterala a humerusului,
intre tuberculul mare si marginea
superioara a santului nervului
radial. Fasciculele lui transforma
santul nervului radial in canal prin
care trec nervul radial, artera
brahiala profunda si cele 2 vene
satelice.
Medial de pe fata posterioara a
humerusului, inferior de santul
nervului radial
Olecranon

Extensor si adductor al bratului
Anconeu Epicondilul lateral al humerusului Partea
superioara a
ulnei, capsula
articulatiei
cotului, fascia
antebratului
Extensor al antebratului
Stabilizeaza rotatia ulnei


24. Capetele bicepsului brahial.
Capul lung tuberculul supraglenoidal alscapulei=>santul intertubercular
Capul scurt apofiza coracoida a omoplatului
Prin tendon comun=>tuberozitate radiala

25. Aponeuroza bicepsului brahial.
Lamela fibroasa care se insera pe fascia antebratului. Sub ea trec nervul median si aorta brahiala.

26. Grupele de muchi ai antebraului.
Anterioara:
Stratul superficial pronator rotund, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului
Al 2 strat flexor superficial al degetelor
Al 3 strat flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui
Al 4 strat pronator patrat

Laterala: brahioradial, extensor lung al carpului, extensor radial scurt al carpului, supinator

Posterioara: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului, abductor lung al policelui,
extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al indicelui

27. Muchii anteriori ai antebraului.
Denumire Origine Insertie Functie
Pronator
rotund
2 fascicule:
Humeral- de pe epicondilul
medial al humerusului si
septul intramuscular medial al
bratului
Coronoidian apofiza
coronoida a ulnei
Partea mijlocie a
fetei laterale a
radiusului
Pronator al antebratului si al minii
Flexia antebratului in articulatia
cotului
Flexor
radial al
carpului
Epicondilul medial al humerusului,
fascia antebratului
Baza metacarp 2 Flexor al minii pe antebrat
Abductor al minii
Palmar lung Epicondilul medial al
humerusului
Trece deasupra retinaculului flexor
pina la aponevroza palmara
Flexor slab al minii
Intinde aponevroza palmara
Flexor ulnar
al carpului
2 capete:
Humeral epicondilul medial
al humerusului si fascia
antebratului
Ulnar olecranon si treimea
superioara a marginii
posterioare a ulnei
Inglobeaza
piziformu si se
insera pe baza
metacarp 2 si
cirligul hamatului
Flexor si adductor al minii
Flexor
superficial
al degetelor
2 capete:
Humeroulnar- epicondilul
medial al humerusului, fascia
antebratului, lig colateral
ulnar, apofiza coronara a ulnei
Radial 2/3 superioare a
marginii anterioare a
radiusului
4 tendoane
La baza falangelor
medii 2-5
La mijloc se bifurca
pt a forma
incrucisari
tendinoase
Flexia falangei medii pe cea
proximala, celei proximale pe
metacarp si a minii pe antebrat
Adductor al minii
Flexor
profund al
degetelor
2/3 proximale a ulnei, membrana
interosoasa a antebratului
4 tendoane
Fata anterioara a
falangelor distale
2-5
Flexia falangelor distale, degetelor
si minii
Flexor lung
al policelui
Fata anterioara a radusului, membrana
interosoasa
Prin canalul carpal
pe baza falangei
distale a policelui
Flexia falangei distale
Flexia policelui
Flexia minii



28. Muchii posteriori ai antebraului.
Denumire Origine Insertie Functie
Extensor al
degetelor
Epicondilul
lateral,
fascia
antebratului
4 tendoane
Fata dorsala a degetelor
Se imparte in 3=> 1 pe fata dorsala a 1
falange, 2 pe baza falangei distale (lateral)
Extensia degete 2-5
Si a minii in art/ radiocarpiana
Extensor al
degetului mic
Epicondilul lateral Baza falangelor medii si
distale a degetului mic
Extensor al degetului mic si al
minii
Extensor ulnar
al carpului
Epicondilul lateral, fascia
antebratului, capsula art. cotului
Baza metacarp 5 Extensor si adductor al minii
Abductor lung al
policelui
Fata dorsala a radiusului,
membrana interosoasa si ulna
Baza metacarp 1 Abduce policele si mina
Extensor scurt al
policelui
Fata dorsala a radiusului,
membrana interosoasa si ulna
Baza falangei
proximale a policelui
Extensia falangei proximale
Abduce policele
Extensor lung al
policelui
Fata posterioara a ulnei,
membrana interosoasa a
antebratului
Baza falangei distale
a policelui
Extensia policelui
Cind policele e abdus, contribuie la
adductie
Extensor al
indicelui
Fata posterioara a ulnei(treimea
distala)
Membrana interosoasa
Falanga proximala a
indicelui
Extensia indicelui si a minii

29. Muchii, care efectueaz flexia antebraului.
Biceps brahial, brahial, brahioradial, pronator rotund
30. Muchii, care efectueaz extensia antebraului.
Triceps brahial, anconeu
31. Grupele de muchi ai minii.
Laterali (eminenta tenara): abductor scurt al policelui, opozant al policelui, flexor scurt al policelui, adductor al
policelui
Mediani (eminenta hipotenara): palmar scurt, abductor al degetului mic, flexor scurt al degetului mic, opozant al
degetului mic
Mijlocie: lumbricali, interososi (interososi palmari, interososi dorsali)

32. Muchii palmari ai minii.
Denumire Origine Origine Functie
Eminenta tenara
Abductor scurt
al policelui
Tuberculul scafoidului, portiunea
laterala a retinaculului flexorilor
Partea laterala a falangei
proximale a policelui
Abducere si rotire
laterala a policelui
Opozant al
policelui
Osul trapez si retinaculul flexorilor Marginea radiala si fata
anterioara metacarp1
Opozitia policelui
Flexor scurt
al policelui
2 capete:
Superficial -retinaculul flexorilor
Profund trapez, trapezoid si metacarp 2
Falanga
proximala a
policelui
Flexia falangei proximale si a
policelui in ansamblu
Adductor al
policelui
2 fascicule:
Oblic osul capitat, baza metacarp 2-3
Transversal fata palmara a metacarp 3
Falanga proximala a
policelui
Adductia si flexia
policelui
Eminenta hipotenara
Palmar scurt Retinaculul flexor Fata profunda a dermului Pliseaza pielea
eminentei hipotenare
Abductor al
degetului mic
Osul piziform si retinaculul
flexorilor
Marginea mediala a falangei
proximale a degetului mic
Abductor si flexor al
degetului mic
Flexor scurt al
degetului mic
Retinaculul flexorilor, cirliul osului
hamat
Falanga proximala a degetului
mic
Flexia degetului mic
Opozant al
degetului mic
Retinaculul flexorilor, cirligul
osului hamat
Marginea mediala a metacarp 5 Opozitia degetului mic
catre policele
Regiunea palmara mijlocie
Lumbricali Sub aponevroza palmara Fata dorsala a falangelor
proximael 2-5
Flexori ai falangei proximale si extensori
slabi al falangelor medii si distale 2-5
Interososi
palmari
Fetele laterale metacarp 2,4,5 Fata dorsala falangele proximale 2,4,5 Adductia degetelor
2,4,5 catre 3

33. Muchii dorsali ai minii.
Denumire Origine Origine Functie
Interososi dorsali Prin 2 capete de la fetele
contrapuse a metacarpilor 1-5
Falangele proximale
a degetelor 2-5
Abduc degetele 2-5, indepartindu-le
de 3

34. Pereii i aperturile cavitii axilare.
Delimitari : anterior pectoral mare si mic
posterior dorsal mare, rotund mare, subscapular
medial dintat anterior
lateral biceps brahial, coracobrahial

Aperuturi: superioara cav. axialara comunica cu reg. gitului
Delimitata anterior clavicula
medial prima coasta
lateral marginea superioara a scapulei
inferioara anterior marginea inferiara a pectoralului mare
posterior marginea inferioara a dorsalului mare si rotund mare

35. Orificiile trilater i patrulater.
Trilater superior rotund mic, subscapular
inferior rotund mare
lateral capul lung al tricepsului brahial
Patrulater superior rotund mic, subscapular
inferior rotund mare
medial capul lung al tricepsului brahial
lateral colul chirurgical al humerusului

36. Triunghiurile peretelui anterior a cavitii axilare.
Clavipectoral superior - clavicula
inferior marginea superioara a pectoralului mic
Pectoral pectoralul mic
Subpectoral intre marginea inferioara a pectoralului mic si a pectoralului mare

37. Fosa cubital.
Pe tegument fosa cubital are o form rombic i a delimitat infero-lateral de brahioradial, medial de pronator rotund,
superior de brahial. De o parte i al muchiului brahial pot fi observate anurile cubitale anterioare medial i
lateral, unite proximal cu anurile bicipitale medial i lateral, iar distal cu anurile ulnar i radial din regiunea
antebraului.
Pielea din regiunea fosei cubitale formeaz plicele cubitale transversale. n aceast regiune sun accentuate reliefurile
venelor superficiale, n care se fac injecii intravenoase sau se recolteaz sngele analize de laborator.
In flexie maxima trigonul cubital (Hueter) ( olecranon si cei 2 epicondili)
In extensie maxima linia cubitata (Hueter)
anurile cubitale posterioare lateral i medial. Cel lateral, delimitat de proeminenele olecranului i epicondilului
lateral al humerusului, continu distal cu gropia radial (fossa radialis superior). Destul de adnc la femeie, aceast
gropi d cotului o anumit elegan din care motiv mai e denumit gropia frumuseii (fossa pulhidrica). Aici
poate fi palpat capul radiusului i deschis capsula articulaiei cotului.
38. Canalul humeromuscular.
Intre muschiul triceps brahial si santul nervului radial al humerusului
Orificiul de intrare delimitat de humerus, capul lateral si medial al tricepsului
Orificiul de iesire muschiul brahial si brahioradial ( partea laterala a bratului)
Continut nervul radial, artera si venele brahiale profunde

39. Canalul supinator.
In treimea superioara a antebratului, intre radius si muschiul supinator
Continut: nervul supinator
40. anurile bicipitale.
Pe bra din partea lui medial din fosa axilar continu anul bicipital medial, n partea proximal a cruia se vd
contururile pachetului vasculonervos, iar n partea distal ale venei bazilice. Din partea lateral pe bra se remarc
anul bicipital lateral coninnd vena cefalic. Proximal acest an continu cu anul deltopectoral, iar distal trece n
fosa cubital.
41. anurile de pe faa anterioar a antebraului.
Santul radial printre muschii brahioradial si flexorul radial al carpului
Santul ulnar lateral flexorul superficial al degetelor
medial flexorul ulnar al carpului
Proximal de uneste cu santul cubital posterior prin canalul ulnar
Santul median intre flexorul radial al carpului si flexorul superficial al degetelor
42. Spatiul celular Parona (Pirogov).
Delimitat: anterior - flexorul profund al degetelor si flexorul lung al policelui
posterior- membrana interosoasa si pronatorul patrat
Sediul supuratiilor dupa panariciu al policelui sau V, incomplet sau tardiv tratate

43. Canalul carpal. Canalele radial i ulnar al carpului.
Canalul carpal delimitari
Continut:2 teci sinoviale pt flexorul superficial si profund al degetelor si pt flexorul lung al policelui.Nervul median.

Canalul radial delimitari
Continut:tendonul muschiului flexor radial al carpului

Canalul ulnar delimitari
Continut:artera,vena si nervul ulnar

44. Aponeuroza palmar.
De la baza metacarp 2-5 pina la tendonul palmarului lung

45. Canalele osteofibroase i tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor minii i degetelor. (canalele 44)
Tecile sinoviale in canalul carpal 2
Sinoviala comuna origine falanga distala metacarp 5, acopera tendoanele degetelor 2,3,4
insertie 3-4 cm superior de retinaculul flexorilor
Sinovia flexorului lung al policelui de la baza falangei distale a policelui- 2-4 cm deasupra retinaculului
flexorilor
Sinovia flexorului radial al carpului de la art. radiocarpiana pina la tendon.trece prin canalul carpal
Sinoviala comuna a degetelor
46. Canalele osteofibroase i tecile sinoviale de pe faa dorsal a gtului minii.
6 teci sinoviale separate. Deasupra retinaculului extensorilor, finisindu-se sub retinacul, neajungind la degete.
Sinoviala tendonului muschiului abductor lung al policelui si extensorului scurt, tendonului extensorului lung
al policelui, extensorilor degetelor si indicelui, extensorului ulnar al carpului, extensorului radial al carpului,
extensorului degetului mic

47. Muchii i elementele topografice din regiunea braului, vizibile i palpabile pe viu.
Pe faa anterioar relieful m. biceps brachii. Contururile muchiului devin mai evidente n micarea de flexie
a antebraului pe bra sau n micarea concomitent de flexie i de supinaie a antebraului. Corpul muchiului
poate fi palpat n ntregime, n partea distal se simte tendonul lui radial mpreun cu expansiunea
aponevrotic (fascia lui Pirogov).n paralizie bicepsul se atrofiaz, iar relieful feei anterioare a braului devine
ters.
M. brachialis. Relieful lui poate fi observat la persoanele parial, n partea proximal, ntre proeminenele
bicepsului (din fa), tricepsului (din spate) i deltoidului (de sus).
Faa posterioar a braului are de obicei un relief mai puin pronunat.Poate fi observat relieful fiecrei
poriuni a m. triceps brachii. n micarea de extensie a antebraului contururile lui se accentueaz, aprnd
sub piele proeminenele capetelor lung i lateral (n partea superioar). M. triceps brachii poate fi testat prin
micarea de extensie a antebraului contra creia se opune rezisten.n paralizia tricepsului antebraul este
uor flectat, extensia antebraului devine imposibil.

48. Muchii i elementele topografice din regiunea antebraului, explorabile pe viu.
La un subiect cu constituie atletic pe faa anterioar a antebraului, aflat n flexie (pn la 90
0
) poate fi
observat relieful muchilor din stratul superficial. Contururile corpurilor i ale tendoanelor lor devin mai
accentuate cnd degetele sunt strnse n pumn, iar mna se afl n flexie uoar.
n treimea distal pot fi palpate i tendoanele subiri ale flexorului superficial al degetelor. n sens
lateromedial n regiunea dat tendoanele se vor palpa n urmtoarea succesiune: de-a lungul marginii radiale
tendonul brahioradialului, lng el al flexorului radial al carpului, urmat de tendoanele flexorului superficial
al degetelor i al palmarului lung i n fine tendonul flexorului ulnar al carpului. Pentru a ne convinge de
faptul c urmrim tendonul unui muchi anumit propunem persoanei examinate s efectueze micrile cum ar
fi adducia sau abducia minii (pentru flexorii ulnar i radial ai carpului), flexia falangelor proximale ale
degetelor II V (pentru flexorul superficial al degetelor).
La persoanele cu o musculatur bine dezvoltat, n cazul, n care cotul i mna se afl n extensie, iar degetele
sunt strnse n pumn, pe faa posterioar a antebraului apare relieful muchilor posteriori; se evideniaz
ndeosebi corpurile muchilor extensori lung i scurt ai carpului, extensorului degetelor, extensorului
degetului mic, extensorului ulnar al carpului. Contururile tendoanelor muchilor extensori ai degetelor devin
destul de evidente pe faa dorsal a minii, cnd falangele medii i distale sunt flectate, iar cele proximale sunt
extinse.
n treimea distal a feei posterioare a antebraului la abducia i extensia policelui poate s se contureze o
proeminen oblic, format de corpurile muchilor extensor scurt i abductor lung ai policelui, care
traverseaz radiusul.
49. Muchii i elementele topografice din regiunea axilei, explorabile pe viu..
ntre faa lateral a toracelui i faa medial a braului se afl fosa axilar, care se reliefeaz cel mai mult cnd braul
este abdus. Marginile ei, denumite i margini ale bazei axilei, sunt prezentate de plicele de piele, care acoper
marginea inferioar a pectoralului mare ( din fa) i marele dorsal cu marele rotund (din spate), medial i lateral fosa
axilar e flancat de liniile imaginare, care leag aceste plice respectiv pe torace i pe bra. Aici ncepe s se contureze
pachetul vasculonervos al braului, care continu pe bra.
50. Muchii i elementele topografice din regiunea minii, explorabile pe viu.
Muchii minii.
Pe faa palmar a minii proemin reliefurile eminenilor tenar i hipotenar. Relieful eminenei tenare e
format n special de mm. abductor policis brevis i flexor policis brevis, iar al eminenei hipotenare de mm.
abductor digiti minimi i flexor digiti minimi. Planul triunghiular uor concav dintre cele dou eminene
corespunde aponevrozei palmare.
Pe faa dorsal a minii proemin muchii interosoi dorsal mai ales primul, situat n spaiul intermetacarpian
I.
La nivelul feei dorsale a gtului minii, pe marginea lui radial tendoanele extensorilor i abductorului lung al
policelui delimiteaz o depresiune triunghiular, denumit tabacher anatomic
Testarea muchilor minii se realizeaz opunndu-se rezisten micrilor principale, efectuate de fiecare
muchi n parte.
51. Muchii interni ai bazinului.
Denumire Origine Insertie Functie
Iliopsoas Flexorul articulatiei coxofemurale
Psoas mare Fetele laterale ale corpurilor si
apofizelor transversale a Th 12 si
L1-4
Trohanterul mic al
femurului

Psoas mic Corpul Th 12 si L1 Eminenta iliopubica
Iliac 2/3 superioare a fosei iliace,
marginea interna a crestei iliace, lig.
Iliolombar si sacroiliac anterior
Trohanterul mic al
femurului

Piriform Fata anterioara a sacrului Prin orificiul ischiadic
mare pe trohanterul mare
Rotator lateral,
abductor si extensor
al coapsei
Obturator intern Marginile orificiului obturat, fata
interna a membranei obturatorii
Prin orificiul ischiadic
mic in fosa trohanterica
Rotator lateral al
coapsei

52. Muchii din regiunea fesier.
Denumire Origine Insertie Functie
Superficiali
Gluteu mare Creasta ilionului, fata dorsala a
sacrului si coccisului, ligamentul
sacrotuberal, fascia toracolombara
Tuberozitatea
gluteala si linia aspra
a femurului
Extensor al coapsei, rotator lateral
si abductor al membrului inferior
Tensor al fasciei
late
Spina iliaca antero-superioara Condilul lateral al
tibiei
Extensor al gambei
Abductor si rotator medial al
coapsei
Medii
Gluteu mijlociu Fata externa a ilionului ,creasta
ilionului, fascia lata
Trohanterul mare Abductor si rotator lateral al
coapsei
Profunzi
Gluteu mic Fata externa a ilionului, marginea
incizurii ischiadice mari
Trohanterul mare Abductor si rotator medial al
coapsei
Gemen superior Spina ischiadica Fosa trohanterica Rotator lateral al coapsei
Gemen inferior Tuberozitatea ischiadica Fosa trohanterica Rotator lateral al coapsei
Obturator
extern
Fata externa a pubisului,
ischionului si a membranei
obturatoare
Fosa trohanterica Rotator lateral al coapsei
Mentine capul femural in
articulatie
Patrat femural Tuberozitatea ischionului Creasta
intertrohantetica a
femurului
Rotator lateral si adductor al
coapsei

53. Grupele de muchi ai coapsei.
Anteriori: cvadriceps femural (drept femural, vast lateral, vast medial, vast intermediar), croitor
Mediali: pectineu, adductor lung, adductor scurt, adductor mare, gracilis
Posteriori: semitendinos, semimembranos, biceps femural

54. Muchii anteriori ai coapsei.
Denumire Origine Insertie Functie
Cvadriceps femural Prin tendon, deasupra
patelei
Extensor al gambei
Flexia coapsei pe bazin
Drept femural 2 tendoane:
Vertical spina iliaca antero-inferioara
Orizontal marginea superioara a acetabulului
Vast medial Buza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateral
Vast lateral Buza mediana a liniei aspre, septul intermuscular medial
Vast intermediar Fata anterolaterala 1/3 superioara a femurului si septul intermuscular lateral
Croitor Spina iliaca
anterioara
superioara
Tuberozitatea tibiei
si fascia gambei
Flexia coapsei si gambei
Rotatia mediala a gambei
Rotatie laterala cu abductia coapsei

55. Capetele m. quadriceps femoris.
Drept femural 2 tendoane:
Vertical spina iliaca antero-inferioara
Orizontal marginea superioara a acetabulului
Vast medial- buza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateral
Vast lateral-buza mediana a liniei aspre, septul intermuscular medial
Vast intermediar-fata anterolaterala 1/3 superioara a femurului si septul intermuscular lateral
Se unesc formind tendonul cvadriepsului, inserindu-se deasupra patelei







56. Muchii mediali ai coapsei
Denumire Origine Insertie Functie
Pectineu Creasta si ramura
superioara a pubisului
Creasta pectinee Adductor si flexor al coapsei
Adductor lung Suprafata externa a ramurii
superioare a pubisului
Mijlocul liniei aspre a
femurului
Adductor si flexor al coapsei
Adductor scurt Suprafata unghiulara si
ramura inerioara a
pubisului
Portiunea superioara a
liniei aspre a femurului
Adductor si rotator lateral al
coapsei
Adductor mare Ramura inferioara a
pubisului, tuberozitatea si
ramura ischionului
Linia aspra a femurului Adductor al coapsei
Extensor (uncul din acest
grup)
Gracilis Simfiza pubiana si ramura
inferioara a pubisului
Extremitatea superioara a
tibiei si tuberozitatea
tibiala
Flexor, adductor al coapsei
Rotator medial al femurului

57. Muchii posteriori ai coapsei.
Denumire Origine Insertie Functie
Semitendinos Tuberozitatea
ischiadica
Partea superioara a fetei mediale a
tibiei si tuberozitatea tibiala
Extensor al coapsei
Flexor al genunchiului
Semimembranos Tuberozitatea
ischiadica
Tibie
3 fascicule:
1- se uneste cu lig.
colateral tibial al genunchiului
2- se continua cu fascia muschiului
popliteu
3-constituie lig. popliteu oblic
Extensor al coapsei
Flexor al genunchiului
Biceps femural Capul lung -
tuberozitatea ischiadica
Capul scurt mijlocul
liniei aspre
Capul fibulei si condilul
lateral al tibiei
Flexia gambei in articulatia
genunchiului
Extensia coapsei

58. Muchii anteriori ai gambei.
Denumire Origine Insertie Functie
Tibial anterior Condilul lateral si fata
laterala a tibiei,
membrana interosoasa
si fascia gambei
Fata medioplantara a
cuneiformului medial si
partea infero-mediala a bazei
primului metatarsian
Flexor dorsal al piciorului
Supinatia
Extensor lung al
halucelui
Mijocul fetei anterioare
a fibulei si membrana
interosoasa
Falanga distala a halucelui Extensia halucelui
Flexia dorsala a piciorului
Rotatia mediala a piciorului
Extensor lung al
degetelor
Condilul lateral al
tibiei, 2/3 superioare a
fibulei, superiorul
membranei osoase si
fascia gambei
4 tendoane
La baza falangelor medii 2-5
Fasciculul peroneul tertius
metatars 5
Extensor al degetelor
Flexor dorsal al piciorului


59. Muchii laterali ai gambei.
Denumire Origine Insertie Functie (comuna)
Peronier
lung
Capul fibulei, treimea
proximala a fibulei, fascia
si septurile intermusculare
ale gambei
Osul cuneiform
medial si metatars 1
Flexia plantara
Pronatia piciorului
Abducerea piciorului
Cresterea concavitatii boltii piciorului
Intaresc si sustin bolta piciorului

Peronier
scurt
2/3 inferioare a fibulei,
septurile intermusculare si
fascia gambei
Tuberozitatea
metatars 5

60. Muchii, care efectueaz flexia gambei.
Triceps sural
Tibial posterior
Flexor lung al degetelor
Flexor lung al halucelui
Peroneu lung
Peroneu scurt

61. Muchii posteriori ai gambei.
Denumire Origine Insertie Functie
Superficiali (triceps sural) Extensor(flexor plantar)
Gastrocnemian 2 capete:
Medial epicondilul medial
Lateral epicodilul lateral
Prin tendonul lui Achille
(comun cu solear)
Tuberozitatea calcaneului
Rotatia gambei
Solear Capul si treimea superioara a
corpului fibulei si linia solearului
tibiei
Prin tendonul lui Achille
pe
tuberozitatea calcaneului

Plantar Pe condilul lateral al femurului Rudimentar, intre solear si
gastrocnemian
Tensor al capsulei
articulatiei genunchiului
Profunzi
Popliteu Condilul lateral al
femurului si capsula
articulara
Buza superioara a
liniei solearului
Flexia gambei pe coapsa
pronatia
Flexor lung al
degetelor
Partea proximala a fetei
posterioare a tibiei, 1/3
mijlocie a fasciei
gambei
4 tendoane
Baza falangelor
distale 2-5
Flexor al degetelor
Flexia piciorului
Rotirea exterioara a piciorului
Sustinera boltii
Flexor lung al
halucelui
2/3 inferioare a fibulei si
septul intermuscular
posterior
Falanga distala a
halucelui
Flexia halucelui
Supinatia si adductia piciorului
Mentinerea boltii plantare
Tibial posterior Membrana interosoasa
(intre cei 2 flexori)
Tuberozitatea osului
navicular
Cel mai puternic supinator si adductor
Sustine bolta piciorului


62. Muchii dorsali ai piciorului.
Denumire Origine Insertie Functie
Extensor scurt al
degetelor
Fata dorsala a
calcaneului
3 fascicule
Baza falangelor medii si distale 2-4
Extensia degetelor

65. Muchii, care susin bolile piciorului.
Peronier lung
Peronier scurt
Flexor lung al degetelor
Flexor lung al halucelui
Tibial posterior
Abductor al halucelui
Flexor scurt al halucelui
Adductor al halucelui
Abductor al degetului mic
Flexor scurt al degetului mic
Flexor scurt al degetelor






66. Muchii plantari ai piciorului.

Denumire Origine Insertie Functie
Mediali
Abductor al
halucelui
Tuberozitatea calcaneului,
retinaculul flexorilor si
aponevroza plantara
Baza falangei proximale a
halucelui
Abductor si flexor al
halucelui
Mentinerea boltii plantare
Flexor scurt al
halucelui
Fata inferioara a cuneiformilor
2-3, cuboid i lig. mentale
Sesamoidul medial al
articulatiei
metatarsofalangiene a
halucelui si baza falangei 1
Flexor al halucelui
Mentinerea boltii plantare
Adductor al
halucelui
2 capete:
Oblic-cuboid ,
cuneiform lateral, bazele
metatars 2-4
Transvers capsula art.
metatarsofalangiene 3-5
Baza falangei proximale a
halucelui
Adducerea halucelui
Mentinerea boltii plantare
Laterali
Abductor al
degetului mic
Tuberozitatea calcaneului si
aponevroza plantara
Partea laterala a falangei
proximale 5
Abducerea si flexia
Mentinerea boltii
Flexor scurt al
degetului mic
Baza metatars 5, aponevrosa
plantara, lig. plantar lung
Falanga prox. 5 Flexor deget mic
Mentinerea boltii plantare
Mijlocii
Flexor scurt al
degetelor
Tuberozitatea calcaneului
Aponevroza plantara
4 tendoane
Falangele medii 2-5
Flexia 2-5
Mentinerea boltii
Patrat al plantei 2 capete(medial si lateral) de la
suprafata inferioara si mediala a
calcaneului
Pe tendonul flexorului lung
al degetelor
Flexia degetelor
Lombricali De pe tendoanele flexorului lung
al degetelor
Marginea mediala a
falangelor bazale
2-5
Flexia falangelor proximale
Extensia falange mijlocii si
distale2-5
Interososi
platari
Partea laterala metatars
3-5
Suprafata mediala a
falangelor proximale 3-5 si
aponevroza plantara
Apropie degetele3-5 de
axul piciorului
Flexia falangelor proximale
3-5
Interososi
dorsali
De pe fetele laterale metatars 1-
5
Baza falangelor proximale
si tendoanele extensorului
lung al degetelor
Indeparteaza degetele de
axul piciorului
Flexia falangelor bazale

67. Orificiile supra- i infrapiriform.
Superior si inferior de piriform
Trec vase si nervi (care?)

68. Lacunele muscular i vascular.
Lacuna musculara prin ea trec muschiul iliopsoas si nervul femural
Delimitata: anterior- lig. inghinal
posterior marginea anterioara a ilionului
medial arcul iliopectineu
Lacuna vasculara prin ea trec artera si vena femurala, vasele limfatice
Delimitata: anterior- lig. inghinal
lateral arcul iliopectineu
medial lig. lacunar
postero-inferior lig. pectineal

69. I nelul femural.
Medial lacunei vasculare
Contine septul femural
Inferior adera gangionul Pirogov
Din partea cavitatii abdominale e acoperita de peritoneu si fascia transversal
70. Triunghiul femural (Scarpa).
Delimitari: sus lig. inghinal
lateral muschul croitor
medial muschiul adductor lung
2 santuri fasciculul vasculonervos al coapsei
Santul iliopectineu lateral de muschiul iliopsoasa
medial de muschiul pectinat

Santul femural anterior medial adductori lung si mare
lateral muschiul vast medial

71. Pereii i orificiile canalului femural.
Pereti: anterior lig. inghinal, cornu sperior al marginii falciforme a fasciei late
lateral vena femurala
posterior fascia pectinata (lamina profunda a fasciei late)
Orificii: intern inelul femural
Extern corespunde hiatului safen

72. Fosa oval (hiatul safen).
Delimitari: lateral marginea falciforma a fasciei late
superior- cornu superior al marginii falciforme
inferior cornu inferior al marginii falciforme
medial fascia pectinata
Contine: vena safena

73. Canalul obturator.
Santul obbturator al pubisului + membrana obturatoare+ muschiul obturator intern
Contine:vasele si nervii omonimi

74. Canalul adductor (Hunter).
3 pereti: medial muschiul adductor mare
lateral- vastul medial
anterior lamina vastoadductoria(intre adductor si vast)
3 orificii: superior delimitat de peretii canalului
inferior-printre fasciculele muschiului adductor mare
anterior- pe lamela fibroasa
Continut:artera si vena femurala si nervul safen

75. Canalul cruropopliteu (Gruber).
Delimitat:anterior muschiul tibial posterior
posterior muschiul solear
Contine: nervul tibial, artera si venele tibiale posterioare

76. Fosa poplitee.
Posterior de articulatia genunchiului
Delimitari: inferior capetele gastrocnemianului
planseul- art. genunchi
posterior-acoperita de fascia proprie
Contine:vase, nervi, ganglioni limfatici

77. Canalele musculofibulare.
Inferior delimitat de fibula, flexorul lung al halucelui, muschiul tibial posterior
Contine artera si vena fibulara
Superior intre fibula si peroneu lung (1/3 superioara a gambei)
Contine nervul fibular

78. anurile plantare.
Lateral delimat de flexorul scurt al degetelor si abductorul degetului mic
Medial flexorul scurt al degetelor si abductorul halucelui
79. Tractul iliotibial.
80.Canalul lui Pirogov.
Intre santurile gastrocnemianului acoperite de fascia crurala
Contine vena safena mica

81.Canalele osteofibroase i tecile sinoviale din regiunea gleznei i a piciorului.
Sub retinaculul extensor 4 canale osteofibroase:
Medial(mai proximala) teaca sinoviala a tibialului anterior
2(de la retinacul pina baza metatars) teaca sinoviala a extensorului lung al halucelui
3(lateral) - teaca sinoviala a extensorului lung al degetelor
Posterior (de cel mijlociu) vasele sangvine si nervul fibular profund
Sub retinaculul flexor 4 canale osteofibroase:
1(posterior de maleola mediala)-teaca sinoviala a tendonului tibialului posterior
2- teaca sinoviala a flexorului lung al degetelor
3- teaca sinoviala a flexorului lung al halucelui
4 artera si vena tibiala posterioara, nervul tibial
Posterior de maleola laterala (sub retinaculul superior) teaca sinoviala comuna a peroneilor . se imparte in 2 (la
nivelul retinaculului inferior

82.Fascia lat a coapsei.
Se insera:
Antero-superior lig. inghinal
Postero-superior fascia gluteala
Inferior fata anteroara a patelei, fibula, tuberozitatea tibiala

83.Aponeuroza plantar.
84.Fasciile gambei i ale piciorului i derivatele lor.
2 foite: superficiala acopera tricepsul crural
Profunda intre triceps crural si stratul profund al muschilor gambei posterior
2 septe intermusculare: anterior anterior de peronei
Posterior posterior de peronei
3 loje: anterioara- intre fata laterala a tibiei si septul anterior (contine muschii anteriori)
Laterala intre cele 2 septuri (peroneii)
Posterioara posteriorii
Formeaza retinaculele extensorilor, flexorilor, sup si inf a peroneilor

85.Repere musculare la nivelul fesei.
Muchiul gluteu marecontururile lui sunt delimitate medial de fisura interglutea i depresiunea din
regiunea sacral, iar inferior de plica glutea, care separ regiunea fesier de cea a coapsei. Muchiul poate
fi testat din decubit ventral, din care subiectul examinat efectueaz extensia coapsei iar examinatorul
exercit presiune asupra feei posterioare a treimii distale a coapsei, orientat n sens opus micrii.
Relieful muchiului fesier mijlociu (m. gluteus medius) e acoperit de fesierul mare i doar anterior i mai
sus de acesta apare ca o depresiune.
Cea mai proeminen poriune a reliefului regiunii fesiere e dat de trohanterul mare; imediat mai sus de ea
se afl o depresiune plan, mult mai conturat la brbat fosa retrotrohanteric care corespunde poriunilor
tendinoase ale muchilor fesieri.
Relieful m. tensor fasciae latae l continu lateral i anterior pe cel al fesierului mijlociu. El apare mai jos i
lateral de spina iliac anterioar superioar, iar tractul iliotibial, care mpreun cu muchii vecini determin
relieful feei laterale a coapsei poate fi palpat pe ntreaga sa ntindere, pn la tuberculul Gerdy de pe tibie,
unde i are inseria. ntre contururile tractului iliotibial i cel al bicepsului femural apare un an sulcus
femoralis lateralis.
M. iliopsoas se testeaz din decubit dorsal cu fixare pe creasta iliac opus. Din acest poziie subiectul
examinat efectueaz o micare de flexie, abducie uoar i rotaie extern a coapsei, la care examinatorul
opune presiune n sens opus.
Muchii obturatori intern i extern i ptratul femural, care efectueaz rotaia extern a coapsei vor fi testai
din poziie eznd cu genunchiul ndoiat i atrnnd peste marginea scaunului. Persoana, supus
explorrii efectueaz o micare de rotaie extern a coapsei, la care examinatorul exercit presiune,
orientat n sens invers micrii.
86.Muchii anteriori ai coapsei, explorabili pe viu.
Dintre capetele m. quadriceps femoris sub piele se contureaz trei dreptul femural, vastul medial i
vastul lateral, avnd aspect de proeminene verticale delimitate de anuri bine pronunate. Nivelului
fuzionrii capetelor cvadricepsului ntr-un tendon comun i corespunde la exterior o depresiune plan,
localizat n treimea distal a coapsei, deasupra genunchiului. Astfel aproape toate componentele
muchiului, inclusiv ligamentul rotulian pot fi vzute i palpate.
Relieful muchiului croitor se contureaz mai bine cnd coapsa este abdus i mpreun cu gamba se afl
ntr-o flexie uoar; el are aspect de cordon lung, orientat oblic de sus n jos. De-a lungul lui, din partea
medial, se contureaz anul femural anterior. Tendonul muchiului poate fi palpat la nivelul
genunchiului, din partea medial, unde puin mai jos, mpreun cu tendoanele muchilor semitendinos i
gracilis formeaz laba de gsc superficial. Muchiul croitor se testeaz din poziie vertical sau decubit
dorsal.

85.Muchii posteriori ai coapsei, palpabili pe viu.
Relieful feei posterioare a coapsei e reprezentat de dou proeminene de form conic, care delimiteaza fosa
poplitee. Proeminena lateral e dat de bicepsul femural, iar cea medial de muchii semitendinos i
semimembranos, care deasemenea pot fi palpai.
ntre proeminenele tendoanelor muchilor semitendinos i croitor, pe partea medial a genunchiului se contureaz
fosa supracondilar medial superioar prin care se poate descoperi artera poplitee.
Pentru evidenierea bicepsului femural subiectul examinat efectueaz flexia gambei, iar pentru semitendinos i
semimembranos flexia i rotaie intern a gambei micri contra crora examinatorul opune rezistent.

86.Fosa poplitee pe viu.
Din partea posterioar a genunchiului, cnd se afl n flexie uoar se evideniaz contururile fosei poplitee,
determinate de muchii posteriori ai coapsei i gambei. Pielea, care acoper fosa poplitee formeaz n flexie cute
transversale, iar de ambele pri anurile longitudinale medial i lateral, delimitate de ridicturile capetelor respective
a gastrocnemianului i tendonul muchiului biceps femural (lateral) i ale muchilor semitendinos i semimembranos
(medial).

87.Formaiunile musculare, explorabile pe viu la nivelul gambei.
M. tibialis anterior poate fi palpat imediat mai lateral de creasta tibial anterioar.
M. extensor digitorum longus se palpeaz din partea lateral a proeminenei gambiere anterioare. Att
corpul, ct i tendonul lui se evideniaz n micarea de flexie dorsal a piciorului i a degetelor 2 5.
M. extensor hallucis longus se evideniaz prin flexia halucelui, tendonul lui se vede bine sub piele pe
dorsul piciorului i la nivelul gtului piciorului.
Muchilor peronieri lung i le corespunde o proeminen longitudinal lateral, separat la exterior de
grupul extensorilor i cel al flexorilor prin anurile gambiere anterior i posterior. Deasupra i posterior de
maleola lateral muchii peronieri trec n tendoane, care se contureaz bine sub piele, avnd aspect de
cordoane. Tendonul peronierului lung e situat posterior i superficial, el se vede i se palpeaz att mai sus
de maleola lateral, ct i posterior de ea. Tendonul peronierului scurt se afl mai profund i anterior.
Aceste tendoane delimiteaz din urm o gropi, situat imediat mai sus de maleola lateral fossa
supramalleolaris lateralis.
M. triceps surae se evideniaz bine cnd subiectul examinat se ridic n vrful degetelor.Tricepsul sural
se testeaz din decubit ventral. Tendonul comun al tricepsului sural (tendonul lui Achille) se contureaz pe
faa posterioar a jumtii inferioare a gambei el se vede i se palpeaz n ntregime i aidoma
tendonului cvadricepsului femural este antrenat n examenul neurologic (reflexele tendinoase rotulian i
ahilian).
M. tibialis posterior nu se evideniaz n ntregime; n micarea de flexie plantar uoar i supinaie a
piciorului la subiectul, aflat n decubit dorsal poate fi vzut i palpat doar tendonul lui, care trece prin
spatele maleolei mediale.
M. flexor hallucis longus se testeaz din decubit ventral prin flexia falangei distale i opunerea de
rezistent n sens contrar.

88.Elementele musculare i topografice din regiunea articulaiei talocrurale (gtul piciorului) i a
piciorului, palpabile pe viu.
Relieful piciorului e determinat de formaiunile osoase i tendoanele muchilor gambei; doar corpul muchiului
extensor scurt al degetelor provoac pe partea lateral a dorsului piciorului o proeminen puin conturat. Tot pe
partea dorsal a piciorului, n spaiile dintre proeminenele tendoanelor extensorilor lung i scurt ai degetelor i al
extensorului lung al policelui pot fi palpai muchii interosoi dorsali.
Pe faa plantar a piciorului, de-a lungul marginilor medial i lateral pot fi simii sub piele unii din muchii
plantari mediali i laterali.

89.Grupele de muchi ai gtului.

Superficiali: platisma, sternocleidomastoidian

Inserati pe hioid: suprahioidieni, digastric, stilohioidieni, milohioidieni, geniohioidieni, omohioidieni,
sternohioidieni, sternotiroidieni, tirohioidieni

Profunzi: laterali (scalen anterior, mediu si posterior) , prevertebrali (lung al gitului, lung al capului, drepti
anteriori si laterali ai capului)

90.Muchii, nserai pe osul hioid.
Denumire Origine Insertie Functie
Suprahioidieni
(urmatorii 4)
Baza craniului, mandibula, limba
si faringele
Osul hioid Coboritor al mandibulei,
masticatie, deglutitie, vorbire
Ridicarea hioidului
Digastric Venterul posterior originea incisura mastoidiana
a temporalului
Venterul posterior originea- fosa digastrica a
mandibulei
insertia tendon intermediar
Delimiteaza triunghiul
submandibular
Stilohioidian Apofiza stiloida Osul hioid
Milohioidian Linia milohioida a mandibulei Osul hioid Formeaza planseul cavitatii
bucale
Geniohoidian Spina mintala Osul hioid
Infrahioidieni Coboritori ai hioidului
Omohioidian 2 ventere
Inferior- marginea
superioara a omoplatului,
medial de incisura scapulei si
lig. transvers superior
Superior de la
tendon (inferiorului)
Osul hioid Dilata venele gitului
Deschide lumenul venos in
fazele respiratiei
Sternohioidian Suprafata posterioara a
manubriului sternal
Osul hioid
Sternotiroidian Fata posterioara a manubriului si
cartilajului coastei 1
Lina oblica a
cartilajului tiroid
Tractiunea laringelui in jos

Tirohioidian Cartilajul tiroid Osul hioid

91.Muchii profunzi ai gtului.
Denumire Origine Insertie Functie
Scaleni (tab de jos)
Prevertebrali Flexori ai capului
Lung al gitului C1-th4 Flexor al C cervicale
Lung al capului Apofizele transverse C3-6 Partea bazilara a occipitalului
Dreti anteriori si
laterali ai capului
Masele laterale a atlantului
si apofizele laterale
Partea bazilara si laterala a
occipitalului


92.Muchii scaleni.
Denumire Origine Insertie Functie
Anterior Tuberculii anteriori
ai apofizelor
transversale C3-6
Tuberculul muschiului
scalen anterior de pe
coasta 1
Maresc rigiditatea CV
Inclinarea CV
Flexia cervicalei
Mediu Apofizele transverse
C2-7
Coasta 2(uneori 3)
Posterior Tuberculii posteriori Coasta 2(uneori 3)
ai apofizelor
transverse C4-6

93.Triunghiurile gtului.
























94.Triungiul arterei linguale (Pirogov).
Delimitat: anterior marginea posterioara a milohioidului
posterior venterul posterioral digastricului
superior nervul hipoglos
Contine: artera linguala

95.Muchii i formaiunile topografice din regiunea gtului, explorabile pe viu.
M. platysma se evideniaz n caz de contracie bilateral a sa.
M. sternocleidomastoideus proemin foarte mult la persoanele slabe i la brbai, mai ales n micarea de
rotire i nclinare lateral a capului. Relieful sternocleidomastoidianului mbrac aspectul unui cordon
oblic, ntins ntre apofiza mastoidian, manubriul sternal i extremitatea sternal a claviculei.M.
sternocleidomastoideus poate fi palpat n ntregime, ndeosebi cnd este contractat.
n partea sa superioar proeminena muchiului se apropie mult de proeminena ramurei mandibulare; ntre ele,
imediat mai jos de lobulul auricular se afl o depresiune, care corespunde fosei retromandibulare.
ntre proeminenele celor dou capete de origine sternal i clavicular ale muchiului se evideniaz triunghiul sau
fosa supraclavicular mic (fossa supraclavicularis minor), n care pe scalenul anterior poate fi palpat nervul frenic.
Lateral proeminena sternocleidomastoidianului mpreun cu proeminena marginii laterale a trapezului i cea a
claviculei delimiteaz triunghiul sau fosa supracalvicular mare, care este vizibil n poziie obinuit de repaus, dar
devine mai pronunat n inspiraie profund i ndeosebi cnd subiectul examinat ridic umrul, proiectndu-l anterior
i nclin spre el capul. Marginea anterioar a proeminenei muchiului sternocleidomastoidian i proeminena
viscerelor cervicale mediane delimiteaz anul carotidian n profunzimea cruia este plasat pachetul vasculonervos
al gtului, aici pot fi percepute pulsaiile arterei carotide comune.
n partea lor inferioar marginile anterioare ale proeminenelor ambilor sternocleidomastoidieni i conturul
incizurii jugulare demarc o depresiune fosa suprasternal sau jugular (fossa jugularis).
Pe faa anterioar a gtului uneori poate fi sesizat conturul unora din muchii infrahioidieni
(sternohioidian, sternotiroidian), contraciile crora se simt sub degetele palpatoare n micarea de coborre
a hioidului (cauzat de inspiraie profund, tuse).
n partea superioar a feei anterioare a gtului, de ambele pri ale liniei mediane se evideniaz proeminenele
muchilor suprahioidieni, dintre care mai mult venterul anterior al biventerului. Lateral de proeminenele muchilor,
care constituie planeul bucal se afl cte a depresiune mic, ce corespunde localizrii glandei submandibulare.
Muchii profunzi ai gtului nu sunt reprezentai la exterior prin reliefuri separate; dintre ei doar scalenii pot
fi palpai (cel anterior n fosa supraclavicular mic, ceilali n fosa supraclavicular mare).

96.Muchii mimici ai feei.

Denumire Origine Insertie Functie
Orbicular al
ochiului
1.Partea palpebrala pielea
pleoapelor
2.Partea orbitala-
circumferinta orbitei
3.Lacrimala crista lacrimala
si peretele dorsal al sacului
lacrimal
Unghiul lateral al
ochiului
1. Apropie pleoapele
(inchide ochiul)
2. Inchiderea fortata a
ochiului
3. Scurgerea lichidu;ui
lacrimal
Sprincenos Arcul superciliar Pielea sprincenelor Cutele verticale( minie, durere)
Nazal
(transversal si alar)
Osul nazal Cartilajul si septul
nazal
Constrictia/dilatarea orificiilor
nazale
Depresor al
septului nazal
Partea lara a muschiuli nazal Cartilajul septului
nazal
Trage septul nazal in jos
Piramidal al
nasului
Os si cartilaj nazal Pielea fruntii Cute transversale (durere)
Orbicular al gurii Partea labiala buze
Partea marginala marginea
muschiului
Inchidere orificiu bucal
Pronuntarea literelor o,u
Determinarea fizionomiei
Ridicator al buzei
superioare
Marginea infraorbitala a
maxilei
Plina nazo-labiala Ridica buza superioara
Depresor al buzei
inferioare
Baza mandibulei Buza inferioara Coboara buza inferioara
Ridicator al
unghiului gurii
Partea superioara a fosei
canine
Comisura labiala Ridicator al comisurii labiale
si buza superioara
Depresor al
unghiului gurii
Fata externa a bazei
mandibulei
Comisura labiala Coboara comisura labiala
Buccinator Creasta buccinatorie a
mandibulei
Apofiza alveolara a maxilei
Buze

Apasa orazul la dinti
Fluierat si cintat
Mental Proieminentele allveolare
incisivi si canini
Gropita barbiei Propulsarea buzei inferioare
Zigomatic mic Os zigomatic Pielea coltului gurii Ridicarea buzei superioare,
formind santul nazo-labial
Zigomatic mare Os zigomatic Pielea coltului gurii Provocarea risului
Rizoriu Pielea obrazului si fascia
maseterica
Comisura labiala Gropite in obraji

97.Muchii masticatori.

Denumire Origine Insertie Functie
Maseter Partea superficiala origine-2/3 anterioare a arcului zigomatic,
marginea inferioara a osului zigomatic
-insertie- tuberozitatea maseterica a mandibulei
Partea profunda origine1/3posterioara a arcului zigomatic
-insertie apofiza coronara a mandibulei
Ridica mandibula
Temporal Fosa temporala Procesus coronoid a
mandibulei
Ridicarea mandibulei
Pterigoidian
medial
Fosa pterigoidiana a apofizei
omonime
Tuberozitatea pterogoidiana
a unghiului mandibulei
Retropulsia

Pterigoidian
lateral
Fata maxilara ala major sfenoid
Apofiza pterigoidiana
Colul mandibulei, discul
intraart., capsula art.
Anteropulsia,
Miscari laterale a
mandibulei





98.Repere musculare din regiunea capului, explorabile pe viu.
Muchii mimici asigur statornicia plicelor cutanate i prin contracia lor dau expresivitate feei, pe viu ei sunt
vizibili i explorabili n ntregime.
Relieful regiunii frontale, a regiunii orbitale i expresia ochilor sunt influenate de m. procerus, venter
frontalis m. occipitofrontalis, m. corrugator supercilii, m. orbicularis oculi. Starea funcional a acestor
muchi poate fi apreciat mai nti prin inspecie, privind simetria (sau asimetria) fantei palpebrale, a
cutelor de piele de pe frunte (plicae cutanei transversi i plica verticalis), de pe rdcina nasului etc.
persoanei examinate i se solicit s ncreeasc fruntea, s apropie (s ncrunte) sprncenele, s nchid
ochii, s ncreeasc nasul.
Muchii mimici din jurul orificiului bucal, din regiunile nasului i a brbiei determin relieful i forma
buzelor, prezena anurilor (sulcus nasolabialis, sulcus mentolabialis) i a gropielor (fossa mentalis,
gropia din obraz). Micrile buzelor i forma orificiului bucal sunt influenate de m. orbicularis oris, m.
depressor anguli oris, m. depressor labii inferioris, m. zygomaticus major, m. levator labii superioris, m.
buccinator. Despre starea funcional a acestor muchi se poate judeca dup aspectul plicelor i gropielor
i simetria feei, mai ales n timpul vorbirii i n reaciile emotive (zmbet, rs, plns), precum i dup
micrile voluntare, pe care le efectueaz subiectul examinat.
Dintre muchii masticatori la formarea reliefului regiunilor temporal i maseterin contribuie muchii
omonimi. Aceti muchi pot fi palpai sau chiar observai n timpul actului de masticaie.Funcia muchilor
masticatori poate fi apreciat examinnd micrile masticatorii, poziia mandibulei cnd persoana
examinat deschide gura, precum i palpnd muchii i opunnd rezisten micrilor de ridicare,
lateralitate i de proiecie nainte i napoi a mandibulei.