Dieaconu Andreea

511B FIMM
CALIBRAREA
DEFINITIE:
Calibrarea reprezinta acel ansamblu de procese care stabilesc in anumite conditii 1ystem1c
le!atura dintre "alorile indicate de un anumit aparat sau de catre un 1ystem de masura sau
"alorile date printr#o masurare materiala si acele "alori corespunzatoare cunoscute ale unui
anumit standard de re$erinta%
Calibrul reprezinta un anumit inter"al al indicatiilor si care se obtine pentru o anumita pozitie
data a comenzilor unui instrument de masura dat%
C&' (E FACE CALIBRAREA)
*n instala+iile te,nolo!ice bazate pe $lu-uri .de $luide sau de ener!ie/ 0 precum 1n industriile
alimentar2 $armaceutic2 petroc,imic2 dar 3i 1n alte uzine ce presupun urm2rirea continu2 de
procese .termocentrale ,idrocentrale centrale nuclearo#electrice linii automate de monta4
sincrotroane etc/ 0 aparatele de m2sur2 3i control trebuie s2 prezinte un !rad ridicat de
1ncredere% Concretizat2 ca cerin+2 intern2 ori asumat2 prin necesitatea de certi$icare o$icial2 a
calit2+ii 3i con$ormit2+ii proceselor derulate acti"itatea de calibrare a instrumenta+iei se prezint2
ast2zi ca a"5nd o pondere semni$icati"2 1n mentenan+a multor instala+ii
Este $iresc ca mileniul trei s2 ridice cum"a standardele 3i 1n pri"in+a mentenan+ei instala+iilor ce
includ aparatur2de m2sur23i control: nu se mai urm2re3te doar minimizarea 1ntreruperilor ci mai
ales$unc+ionarea la ni"ele 1nalte de per$orman+26calitate% .Aspectul a $ost atins 3i 1n articolul
despre mentenan+a proacti"2 din 7Te,nic2 8 Te,nolo!ie9 nr%:6;<<=%/ Normele actuale de
$unc+ionare a 1ntreprinderilordin domeniile men+ionate impun inspectarea6"eri$icarea 3i
calibrarea periodic2 a instrumenta+iei de m2sur2% Fie ca parte a acti"it2+ilor de 7asset
mana!ement9 $ie a celor de mentenan+2 (CADA ast$el de cerin+e solicit2 tot mai $rec"ent
personalul implicat 1n mentenan+ainstala+iilor% Ast$el pe l5n!2 competen+2 3i e-perien+2
pro$esional2 personalul acesta necesit2 o aparatur2 special2 de "eri$icare 3i calibrare a mul+imii
de instrumente !estionate% >ro"oc2ri apar deci at5t sub aspect economic .de e-emplu criteriul
rentabilit2+ii poate 1n e-tremis decide e-ternalizarea acti"it2+ii/ c5t 3i te,nico#administrati"
.disponibilitatea resurselor te,nice6umane mobilitatea personalului pe teren timpii disponibili
sincronizarea cu procesele derulate 3i6sau cu alte acti"it2+i de mentenan+2 etc/%
Calibrarea instrumentelor de msur
*n cadrul instala+iilor de proces monitorizate cu aparate de m2sur2 acestea din urm2 sunt
capabile s2 simt2 un parametru $izic .presiune temperatur2 debit tensiune curent $rec"en+2
3%a%m%d%/ 3i s2 !enereze la ie3ire un semnal propor+ional cu intrarea m2surat2% .(emnalul de ie3ire
este a$i3at local pentru operatorul uman sau este transmis unui sistem .semi/automat de
dispecerizare caz 1n care aparatul de m2sur2 se mai nume3te 3itransmitor%/
Cum u3or ne putem ima!ina calibrarea urm2re3te de $apt minimizarea erorilor de m2surare pe
termen lun!% C5nd se realizeaz2 opera+iunea e$ecti"2 de calibrare ea presupune 1n prima $az2
compararea indica+iei instrumentului "eri$icat cu aceea a unui instrument de re$erin+2
.calibrator/ indica+ii cauzate de aceea3i "aloare a m2rimii m2surate% Faza a doua prespune
documentarea rezultatelor compara+iei .e"aluare 3i 1nre!istrare/ urmat2 e"entual de o a4ustare a
sensibilit2+ii6reacti"it2+ii instrumentului 1n cauz2% .Re+inem $aptul c2 dispoziti"ele a"ansate de
calibrare includ implicit $acilit2+i de documentare 3i de raportare e-tensi"2 a calibr2rilor
realizate%/
De asemenea remarc2m $aptul c2 nu doar aparatele de m2sur2 cu indica+ie 1n domenii de
m2sur2 .cu scal2/ sunt supuse calibr2rii ci 3i dispoziti"ele $2r2 domenii .dispoziti"e ce
semnaleaz2 atin!erea6dep2 irea unor ni"ele6pra!uri prestabilite ale m2rimilor monitorizate 0 a3a
cum sunt senzorii de stare/%
*n ultimii ani suntem martori la 1nlocuirea ma4orit2+ii instrumentelor de m2sur2 analo!ice cu
"ariante di!itale sub promisiunea cre3terii preciziei a $iabilit2+ii 3i 0 mai ales 0 a inte!rabilit2+ii%
Dac2 instrumentele analo!ice $urnizau la ie3ire m2rimi analo!ice interpretabile 1ntr#o manier2
destul de standardizat2 cele di!itale o$er2 uzual la ie3ire coduri numerice ce pot $i interpretate
doar de anumite subsisteme .,ard?are@so$t?are/% Aspectul acesta 0 alt$el nederan4ant 1n
economia9 instala+iei 0 poate de"eni problematic din perspecti"a calibr2rii% Dac2 pentru a
"eri$ica un instrument analo!ic operatorul poate !enera 3i m2sura $2r2 probleme semnalele de
intrare 3i respecti" de ie3ire 1n cazul instrumentului de m2sur2 di!ital de3i ec,ipamentul de
calibrare poate s2 !enereze semnalul de intrare $2r2 probleme .ca pentru instrumentul
con"en+ional/ "a $i di$icil de procesat semnalul de ie3ire .necesit5nd e"entuale dispoziti"e6lo!ici
de adaptare/%
'ai mult 1n ultimii ani s#au dez"oltat a3a#numitele 7instrumente inteli!ente9 care sunt de $apt
instrumente di!itale de m2surare ce includ 3i c5te"a circuite suplimentare 0 microprocesor
memorie 0 capabile s2 ridice $unc+ionalitatea 3i $le-ibilitatea instrumentului% >entru a comunica
cu sistemul de control inte!rat al instala+iei6uzinei un ast$el de smart-transmitter $olose3te $ie un
protocol proprietar $ie unul standard6desc,is .precum AART FieldBus sau >ro$iBus/% Cele mai
e"oluate ec,ipamente de calibrare a instrumentelor de m2sur2 reu3esc 0 prin inte!rarea
corespunz2toare a acestor standarde 0 s2 realizeze 3i interpretarea con$orm2 a semnalelor de la
ie3irea instrumentelor 7smart9%
La $inal re+inem un aspect important: calibrarea instrumentelor de m2sur2 nu este aplicabil2
doar 1n mentenan+a de e-ploatare a instala+iilor comple-e ci de"ine util2 3i 1n $aza delicat2 de
con$i!urare la punerea lor 1n $unc+iune .la prima pornire a instala+iilor dup2 re"izii !enerale sau
dup2 modi$ic2ri ale proceselor te,nolo!ice/%