Sunteți pe pagina 1din 50

REFLEXELE DE BAZ ALE

SUGARULUI
ROLUL BIOLOGIC I
SOCIAL AL LAPTELUI
UMAN:
Factorul alimentar
Factor imunologic al
laptelui matern
Factor reglator al
funciilor specifice
umane la nou-nscui
Factor de
comportament
psihoemoional
Feeding of early
childhood,WHO,REG.REVIEV,
2004
Rezultatele unei poziionri incorecte

Dureri i vtmarea mameloanelor Dureri n mamelon
Fisuri

Laptele nu este extras eficient
Obstruare

Copilul e nesatisfcut.
Vrea din ce n ce mai mult
lapte.


Oferta de lapte este aparent mic

Copilul e stngenit.
Refuz s se alpteze.



Snii produc mai puin lapte
Copilul nu reuete s
sporeasc n greutate.

.


CARE SUNT SEMNELE CE INDICA
CA COPILUL NU PRIMESTE
INDEAJUNS LAPTE ?
CARE SUNT SEMNELE CE INDIC C
SUGARUL NU PRIMETE DESTUL LAPTE?
SEMNE POSIBILE
sugar care plnge frecvent
sugar nesatisfcut la sfritul suptului
mese foarte frecvente
mese foarte lungi
sugar care refuz snul
sugar cu scaune tari, uscate sau verzui
sugar cu scaune rare, n cantitate mic
la stoarcerea snului nu vine nici o
pictur de lapte
snii nu i-au mrit volumul (n timpul
sarcinii)
lactaia nu s-a instalat (dup natere)


SEMNE SIGURE
Cretere n greutate
nesatisfctoare

sub 500 grame/lun
greutatea mai mic dect la
natere dup 2 sptmni de
via
sub 6 miciuni pe zi, urin
galben i puternic
mirositoare
Urin concentrat, n
cantitate mic
Feeding of early
childhood,WHO,REG.REVIE
V,2004









CUM SA AJUTAM MAMA A
CARUI COPIL NU PRIMESTE
DESTUL LAPTE?
CUM S AJUTM MAMA AL CRUI COPIL NU PRIMETE
DESTUL LAPTE?

Gsii cauza
Etapele necesare Ce putem afla:
Ascultai i aflai Factorii psihologici, ce simte mama
Facei anamneza Desfurarea alptrii, medicaia mamei
Evaluai o alptare Prinderea snului, capacitatea
copilului de a suge, legtura
emoional-afectiv mam-copil
Examinai sugarul Semne de boal, malformaii, curba de cretere
Examinai mama i copilul Starea de sntate, nutriie, patologia mamar
insuflai mamei ncredere i asigurai-o de sprijinul dumneavoastr
Sugerai soluiile potrivite:
alptai copilul mai mult i mai frecvent n timpul nopii
oprii utilizarea biberonului i a tetinei (folosii metoda tubului cnd e necesar)
reducei sau oprii alte alimente (dac sugarul are mai puin de 6 luni)
reducei stresul i anxietatea
Oferii-v s discutai cu familia
Rezolvai cazurile mai rare de patologie a mamei i sugarului, supravegheai cuplul mam-
copil zilnic, apoi sptmnal, pn cnd copilul crete n greutate i mama are ncredere c
poate oferi suficient lapte copilului ei.


Dificulti de alimentare


Dificultile sunt mai frecvente la copii
n primele zile ale vieii ,asociate cu
tehnica incorect de alptare, greutatea
mic sau boala.
.
Contraindicaiile alimentaiei la sn:

Contraindicaiile alimentaiei la sn:
Din partea mamei:
Absolute
Infectarea cu HIV
temporare
Patologia infecioas
(herpes,tuberculoza,hepatita..)
perioada acut.
Decompensarea maladiilor
somatice ale mamei-
Cancer la mam i mama primete
citostatice.
Diabet zaharat cu ntrebuinarea
antidiabeticelor orale.
Boli psihice la mam n acutizare.
Candidoza mamelonului i areolei.


din partea copilului:
absolute:
erori de metabolism ( fenilcetonuria,
galactozemia, )
temporare:
afeciunele grava a nou-nscutului
ce necesit ventilaie artificial i
alimentaie parenteral


din partea copilului:
absolute:
erori de metabolism (
fenilcetonuria, galactozemia, )
temporare:
afeciunele grava a nou-nscutului
ce necesit ventilaie artificial i
alimentaie parenteral
S T O P !







I N S A ! CE E
MAI BUN PENTRU
BEBELUS?
NB! LAPTELE MATERN ESTE GINGIA MATERIALIZAT A
MAMEI FA DE COPIL
NB! Laptele i dragostea sunt de nenlocuit


CARE SUNT DEZAVANTAJELE
ALIMANTATIEI ARTIFICIALE?
Dezavantajele alimentaiei artificiale:


Prejudiciaz legtura mam - copil
Diaree i infecii respiratorii
frecvente
Diaree persisetnt
Malnutriie
Lips de vitamina A
Probabilitate mai mare de deces
Alergie i intolerana florii lactante
Risc sporit de maladii cronice
Greutate sporit
Scor mic la testele de inteligen
Risc sporit de criminalitate,
abandonarea copiilor i maltratarea
copiilor n viitor

CARE PRODUSE SUNT MAI
BENEFICE?


Care produse sunt mai benefice?
Pieptul mamei-bucatarie fara gres
Dar in lipsa laptelui matern?
NAN1-OPTI PRO - dotat cu: lactalbumina,>cresterea
bifidobacteriilor,pressingul metabolic;
DHA/ARA AGN p-ru raspuns imun adecvat,dezv.creierului,vazului;
imunonutrienti(Fe,Zn.Se,nucleotide),intretin imunitatea in intestin.
NAN2-la etapa diversificarii- dotat cu:
bifido si lactobacterii BL,(flora intestinala,imunitatea,riscul diareei )
grasimi -3 si -6,inclusiv DHA
imunonutrienti protectivi
NAN3-la etapa cognitiva,- dotat cu: grasimi -3 si 6,inclusiv
DHA; bifido si lactobacterii BL; micronutrienti protectori
SEMNE ce permit introducerea complementului
Dezvoltarea neuromusculara satisfacatoare,tubul
digestiv,sistemul de protectie,digestia si asimilarea
hranei sunt maturizate (4-6 luni)

Copilul tine capul si trunchiul bine,coordoneaza
miscarile,prezinta interes catre alta hrana.

Copilul este alimentat la san frecvent,dar repede
flamanzeste si are varsta mai mare de 6luni
Nu adaoge necesarul de greutate (< 500 gr. Lunar ) si are
varsta mai mare de 6 luni; Complim.feedingof young a review of current
scientific knoeledge,WHO,2007

Recomandrile practice referitor la complement:
Perioada incipient nceputul lunii a 6+7
Scopul:
de a deprinde copilul s se alimenteze cu linguria:
Se ncepe de la cteva picturi pn la cteva lingurie de pireu de
fructe apoi legume, dar hrana de baz rmne laptele matern sau
amestecul adaptat .
Produsele propuse copilului vor avea o consisten moale
omogen i gust fin.
Primele complemente sunt terciurile ori pireul. Terciul trebuie s
fie dens.
N.B. La copilul normo i subponderal I complement va fi: terciul,
la copilul paratrofic, anemic va fi pireul de legume. Copilul se
nva s manipuleze cu buzele pentru a lua hrana din linguri, i
a o nghii. Apoi se introduc hrana acidulat comercial (narin,
bifidoc, acidofilin, deliciu, iaurturi fr conservani i aromatizani
.a) fructele, carnea i cereale.
Etapa II 8-9 luni.
Complementul devine baza raiei alimentare cu micorarea
aportului de lapte matern, care devine sursa de baz n
substane nutritive i energetice.
Copilul face ncercri de a lua hrana cu mna i de a o duce
la gur. Este necesar de a ncuraja aceste ncercri.
Hrana trebuie s fie moale, de consistena bolului. De
exemplu pireul din cartofi, legumele trebuie s fie fierte, iar
carnea trebuie tocat. La o mas trebuie incluse fructe,
legume, boboase (preparate prin 3 ape fierte), felii de cacaval,
iaurt, ou, carne, zilnic brnz.
Etapa a III 9-12 luni.
Regimul alimentar const din 5-6 prize din care trei de baz
ce se succed cu 2-3 gustri uoare pe zi.
Laptele matern rmne un component important al raiei i
servete ca lichid de baz.
Hrana este mrunit, carnea tocat.
n alimentaie se includ fructe, legume, cacaval tiate
cuburi mici pentru a fi uor luate cu mna copilului.
n timpul mesei copilul este supravegheat.
Hrana ideal pentru complement i criteriile de
apreciere a calitii:
Sunt alimentele admisibile dup pre i sunt caracteristice
pieei autohtone
Sunt bogate n substane energetice i nutritive
Sunt curate i inofensive
Sunt uor asimilabile
Sunt pe plac copilului
Se prepar uor
Ca alimente de baz pentru complement servesc produsele
cerealiere i cartofii din regiunea dat.
ns terciurile exclusiv din cereale sunt puin calorice i
apoase cu coninut nutritiv jos. Pentru mbuntirea
proprietilor calorice i densitii a terciului este recomandat:
Prepararea terciului cu o consisten mai densComplim.feeding of
young children in develop.countries ,a review of current sciantific
knoeledge,WHO,2007




NAN 2 Protect Plus- Majoreaz imunitatea n
perioada important ntroducerii complementului
Complexul probiotic unical Bl :
- Asigur predominarea bifidobacteriilor n flora
intestinal
- Majoreaz imunitatea
- Micoreaz frecvena diareei
Acizii grai nesaturat cu lanul lung contribuie
la formarea rspunsului imun adecuat

Opti-pro
2
componentul proteic unical mbogit cu alfa-
lacto-albumin asigur saturaia bun i
asimilarea proetic complet
Chiinu 2008
Alptarea la sn copil sntos
psihomotor i intelectual ideal dezvoltat cu comportament
psihoemoional echilibrat


CARE SUNT PARTICULARITATILE
VARSTEI?
Alimentarea copilului de 1-3 ani
Alimentarea copilului de 1-3 ani
particularitatile varstei
1an-7kg ;24cm.
2ani-2,65kg.;12cm.
3ani- 2,25kg;9cm
Dezvolt.activa a
creierului(mielinizarea fibrelor
nerv.,multiplic.sinapselor,crest
e nivelulDHA-componenta a
sinapselor)
Dezvolt rapida af-tiilor
psihomotorii (mersull,urcatul
pe scari,fuga,
gandirea,independenta
,orientarea in spatiu si timp)
Formarea deprinderilor
pozitive si negative

Stiti erorile cotidiene in alimentatia
copilului de v.frageda?
Trecerea la masa comuna din familie
Care sunt consecintele?
Aport redus de componenti nutritivi
esentiali-K.Fe,Zn,Vit.C,VitE si a..
Trecerea la laptele de vaci este benefica?
aportul de grasimi nesaturate,(33%),Fe
cu 3mg/zi,Zn.,Mg,Se,I,Ca ionizat
Incarcatura digestiva sporita
ROLUL LAPTELUI in viata copilului mai
mare de 1 an
Ce -i putem propune ?

LAPTE JUNIOR cu
bifidusBl,iod,fier,calciu,vitamine
A-C-D-E
2 mese de NESTLE lapte Junior
acopera in mare parte necesarul zilnic de
substante nutritive
3 mese cu produse de la masa comuna,inclusiv
fructe,legume,pomusoare

i




Care sunt argumentele de a cauta
produse adaptate acestei varste?

Alimentarea copilului mai
mare de 1 an
Necesitati mari in proteina,energie,micro- si
macronutrienti
Lactatele raman componenta esentiala a
ratiei alimentare
Actualitatea mentinerii componentei optime
a florei intestinale
Irationalitatea utilizarii altor specii de lapte:
- continut sporit de proteine
- deficit enorm de microelemente
- componenta lipidica dezechilibrata induce
dezechilibru al microbiocinozei
Este binevenita includerea componentului
lactat in forma de lapte pentru copii
NESTLE.
Ce nu-i putem propune ?
LAPTE de vaci
nemodificat
CHEFIR si alte
produse lactate
neajustate la digestia
copilului
Preparate comerciale cu
continut de
E,aperitive,marinade

Sa CRESTI MARE!



Alimentatia copilului prescolar
Este un copil de 3-6 ani un simplu
omulet?
CARE sunt RISCURILE alimentarii incorecte?
-formarea emotiilor negative ,retinerea
dezv.concentrarii,afectarea socializarii
-retinerea mielinizarii neuronilor corticali reduce
perceptia,atentia,verbalizarea, formarea
simbolurilor,etaloanelor (la 5-6 ani posibilitatea
de a cunoaste un obiect =100%).
-reduce interesul p-ru ceva nou si formarea
simbolurolor abstracte
Care sunt necesitatile nutritive zilnice a
unui prescolar?(WHO,Regional Publ.,European
series,,2000.)
Produs-greutate
comerciala (gr.)
1-3 ani 4-6 ani
carne 60 80
lapte 600 600
branza 20 25
oua 25 30
unt 15 20
ulei 10 15
pine 70 130
Derivate de cereale 40 50
Legume uscate 5 5
cartofi 100 130
Alte legume 120 200
fructe 150 200
Zahar si zaharoza 30 40

CARE SUNT
NECESITATILE
ZILNICE ale elevului
in produsele de baza?
Care sunt necesitatile zilnice ale elevului
in produsele de baza?
7-12 anicarne-130,lapte-500,unt-30,ou-
50,ulei-20,paine-225,cereale-50,cartofi-
200,alte legume-300,fructe-250,zahar-55
13-18 ani(b)carne225,lapte-500,unt-
30,ou-50,ulei-25,paine-450,cereale-
60,cartofi-300,alte legume-450,fructe-
350,zahar-70
13-18 ani(f.)aceleasi cantitati cu exceptia:
paine-300 si zaharul-60. {Normele fiziologice de
principii nutritive pentru copii si adolescenti(11 grupe) si adulti(5
grupe),gravide(ord.MS RM nr.232 din1992}

Care sunt necesitatile zilnice a
elevilor in factori nutritivi
esentiali ?

RATIA CALORICA pentru elevi
50-60 kcal/kgcorp/zi
Proteine- 2 g/kgcorp/zi (la 50% proteine
animale)
Glucide-8g/kgcorp/zi (paine intermediara
si produse de patiserie ,cartofi, orez,
legume,fructe,produse zaharoase)
Lipide-2-3g/kgcorp/zi(unt,smantana,uleiuri
vegetale,frisca)

Necesitati zilnice(vitamine)
V/S C mg A g E mg Dg B-
6mg
B-
12g
6ani 50 5oo 7 2,5 1,3 1,5
6 El. 60 500 10 2,5 1,3 1,5
7 10
a.
60 700 10 2,5 1,6 2,0
11-
13ani(
b)
70 1000 12 2,5 1,8 3,0
Ad.b. 70 1000 15 2,5 2,0 3,0
Ad.f. 70 800 12 2,5 1,6 3,0
Care sunt manifestarile insuficientei
de componenti nutritivi la elevi?

Tulburarile nutritionale la adolescenti
Carenta de calciu induce absorbtiei calciului in
tubul digestiv hipocalciemieactivarea PTH
rezorbtiei oaselor mobilizarea calciului din
oase in plasma sanguina scaderea masei
osoase(osteopenia) osteoporoza
Carenta de proteina si AGNS dereglari de
crestere si dezvoltare:
subnutritie,malnutritie,imunodeficiente,anemii
etc.

Carenta de zinc
Dereglari de crestere(in special talia)
Modificari de par(alopetie),piele,unghii
Imunodeficienta severa
Maturatie sexuala retardata
Reducerea functiei reproductive
Patologia pancreasului
Stare depresiva
Afectiuni ale mucoaselor:ulceratii,gingivite,heilite
Dermatite,acnee,epitelizare tardiva a plagilor
Hipercolesterolemie,boala ischemica
CARENTA de IOD
Hipotiroidie mascata sau pronuntata,gusa
endemica
Dereglari ale maturatiei sexuale,inclusiv
stagnarea ei (18,7%)
Sindrom hipomenstrual
Amenoree
Hemoragii juvenile severe
Modificari a IMC (talia ,greutatea)



continuare
Salt de crestere la 10 ani
Reducerea suprafetei corpului
Cresterea morbiditatii la 11-13 ani : bolilor
digestive(85,3%-65,3%),dereglarilor
functionale SCV(33,2%-24%),alergiilor
(44,1%-38%)
Carenta de magniu
(depozitat intracelular in oase)
Spazme vasculare,hipertensiune
Insuficienta suprarenalelor
Patologia miocardului
Nefrolitiaza,nefropatii dismetabolice
Colelitiaza,disfunctii biliare
Hipertiroidizm
sintezei de insulina


CUNOASTATI PATOLOGIILE LEGATE
DE RATIA SI REGIMUL ALIMENTAR?
Bolile legate de regimul alimentar
Diabetul
Obezitatea
Cariile dentare
Hipertensiunea arteriala
Infarctul miocardic
Cancerul (de san,colon,stomac etc.)
Accidentele vasculare cerebrale
Memorizati! Noi suntem prea necesare