Sunteți pe pagina 1din 17

Tema 4: Structura sistemului de pli

1. Cadrul general privind sistemul de pli


2. Structura sistemului de pli.
3. Instrumentele de plat
4. Structura sistemului de pli a RM
1. Cadrul general privind sistemul de pli
Sistemul de plati si compensari reprezinta o componenta importanta a
sistemului monetar si prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurand
circulatia banilor si transferul de active monetare. Descarcarea de obligatie pentru
schimbul marfii, serviciului sau altui activ, se face de persoana care devine noul
proprietar prin cedarea catre fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. Daca
activul transmis este sub forma de moneda, obligatia este pecuniara si se considera
indeplinita printr-un act de plata. Relatiile din cadrul sistemului de plati sunt relatii
pecuniare si acestea trebuie sa se finalizeze prin plata definitiva si irevca!ila
pentru ca tranzactia sa se incheie si sa inceapa un nou ciclu.
1.1 "vlutia platilr si a instrumentelr de plata
Sistemul de plati este indisolubil legat de moneda iar evolutia acesteia a
determinat aparitia si perfctionarea sistemului de plati ca un cadru organizat al
transferurilor monetare in scopul finalizarii tranzactiilor economice. Sistemul de
plati a aparut din cele mai vechi timpuri ca un set de reguli, la inceput sub forma
unor practici, apoi a unor reguli scrise emise de conducatorii statelor, mai tarziu de
banci si in final d 545j9f e autoritati monetare ca institutii specializate ale statului.
!n economiile naturale bunurile se schimbau in natura, tranzactiile fiind
cunoscute sub denumirea de trc# o forma de schimb reciproc care presupunea dubla
coincidenta a necesitatilor participantilor la schimb. !n aceasta perioada nu putem
vorbi de o plata care presupune e"istenta monedei si deci a unor relatii pecuniare, ci
de tranzactii care se faceau pe baza unor anumite marfuri acceptate de comunitate.
#bstractizarea notiunii de marfa intermediara general valabila a dus la aparitia
mnedei metalice $moneda timpurie% care a facut ca din ce in ce mai mult
tranzactiile sa se efectueze in acest tip de moneda, intrucat oferea incomparabil mai
multe avantaje decat schimbul in natura. Din acest moment putem vorbi de plati in
moneda si chiar de aparitia unor elemente de sistem de plati prin practici unanim
acceptate, cum ar fi metalele de confectionare si forma monedei. &resterea
schimburilor comerciale si cantitatea limitata a metalelor pretioase au determinat
aparitia in 'vul (ediu a mnedei de $artie# la inceput sub forma recipisei de
dep%it eliberate de custozii $aurarii, argintarii% care primeau spre pastrare moneda
in metal pretios cu promisiunea eliberarii metalului celui care aducea recipisa.
#ceasta hartie a devenit mneda&semn intrucat putea fi transmisa de purtator in
)
schimbul marfurilor pe care le cumpara. &am in aceiasi perioada apar si !ancile
cmerciale care au creat un cadru organizat si mai sigur pentru plata tranzactiilor.
*actorul hotarator in generalizarea platilor in noul tip de moneda il reprezinta insa
impunerea de catre stat a folosirii monedei-hartie $moneda fiduciara% pentru
stingerea tuturor obligatiilor publice si private, la inceput in #nglia $)+,-%, *ranta
$)+).% si /rusia $)+.5% si apoi, treptat, si in celelalte state. /ierderea convertibilitatii
monedei-hartie a facut ca aceasta sa nu mai fie absolut necesara in tranzactii, fiind
inlocuita de moneda de cont $scripturala%.
/latile in moneda scripturala sunt considerate un sir de servicii prestate
clientelei de catre banci pe baza schimbului de informatie intre ordonator, bancher si
beneficiar in legatura cu transferul unei sume de bani si inscrierea acesteia in
conturile a cel putin doi titulari. #ceasta intermediere presupune calitatea de
mandatar a bancherului pentru transmiterea la timpul fi"at a unui bun, banul-
informatie $suma, valuta, datele de identificare a partenerilor, bancile participante si
natura transferului%. /latile in moneda scripturala se bazeaza in primul rand pe
fiduciaritatea in moneda si sistemul monetar a tuturor participantilor la circuitul
monetar $agenti economici si noneconomici, populatia si institutiile de credit% si pe
responsabilitatea asupra monedei asumata de stat prin banca centrala care detine
monopolul emisiunii monetare si a reglementarilor privind circulatia monetara.
#ceasta incredere in moneda $o creanta asupra bancii centrale% si in banca centrala
constituie baza evolutiei sistemului de plati.
/latile in moneda scripturala necesita insa si instrumente specifice de plata
care sa cuprinda instructiunea data de debitor pentru onorarea platii in favoarea
creditorului. &ele mai vechi instrumente de plata atestate documentar au fost
cambiile despre care e"ista informatii ca circulau in anii 5,,-.,, in &hina. !n jurul
anului ),,, 0emplierii care se ocupau cu diverse tranzactii internationale au inceput
sa emita viramente si cambii pe numele negustorilor, monarhilor sau tezaurelor
statelor feudale. !n )149 la 2arcelona functiona o banca de depozit si conturi
curente, care se pare ca este cea mai veche mentiune despre o banca comerciala. 3a
inceputul secolului al 45!!-lea la #msterdam se practicau recipisele de depozit
bancar cu functie similara cecului, iar in a doua parte a aceluiasi secol la 6amburg
apare biletul de banca e"primat intr-o moneda de cont conventionala $mar7 banco%,
dupa unele opinii, stramosul cel mai indepartat al euro de astazi. !n continuare,
istoria instrumentelor de plata este strans legata de istoria bancilor. /rogresul rapid
in domeniile informaticii si a comunicatiilor din ultimele decenii ale secolului trecut
a condus la aparitia monedei electronice si a platilor electronice care au 8comprimat8
distantele si au redus timpul de decontare pana la suprapunerea momentului
tranzactiei cu cel al platii.
!nstrumentele de plata monetare folosite in sistemele de plati se grupeaza in
doua mari categorii9 $a% numerarul si $b% instrumentele de plata scripturale $bazate pe
suport hartie si cele electronice pe suport magnetic sau electronic%. !nstrumentele de
plata electronice cunosc o e"pansiune rapida inlocuind numerarul si instrumentele

pe suport hatrie si in acelasi timp se realizeaza o diversificare continua in scopul


asigurarii platii in timp real, reducerii riscurilor si a costurilor de transfer al
fondurilor.
5olumul tot mai mare al tranzactiilor si cresterea gradului de bancarizare au
determinat trecerea de la decontarea bilaterala a tranzactiilor dintre banci prin
sistemul conturilor de corespondent la infiintarea caselor de compensatii cu
decontare neta. /rimele case de compensatii au aparut in #nglia la )+., apoi intr-un
interval de , de ani in #merica, *ranta, !talia, :ermania. !n perioada moderna au
aparut case de compensare multinationale, iar mai recent casele automate de
compensare, care prin tehnologiile electronice au redus drastic timpul de decontare.
!n Romania, platile fara numerar apar la inceputul secolului al 45!!!-lea si
primele atestari documentare vorbesc depre casele de negot de la 2ucuresti la )+,,
si 2rasov si Sibiu la )+5,, unde circulau prin gir $zalog% inscrisuri sub denumirea de
polita. #ceste polite se decontau $8rafuiau8 intre ele% pentru stingerea obligatiilor
dintre parti. Despre celelalte instrumente de plata $cec, virament% documentele fac
mentiuni de abia la inceputul secolului al 4!4-lea. /rin infiintarea 2ancii ;ationale
a Romaniei $2;R% in )--, s-a reglementat circulatia monetara si s-a impus semnul
monetar al tarii. !n )9)9 se infiinteaza 8&asse de &ompensatiuni in 2ucuresti8 ca o
asociatie de banci si bancheri, care a stat la baza organizarii decontarii intre banci
per sold. !n )9. se infiinteaza Serviciul ;ational de 5iramente la 2.;.R. dupa
modelul serviciilor similare e"istente la bancile centrale din :ermania, 2elgia si
*ranta. #cest serviciu este stramosul activitatii de decontare pe baza bruta care se
desfasoara astazi la nivel national la 2.;.R. si a functionat fara intrerupere de la
infiintare. !n perioada economiei planificate, decontarile se faceau in cea mai mare
parte pe baza instrumentelor de credit $dispozitia de plata%, cele de debit $cecul%
fiind foarte putin folosite sau s-a renuntat la utilizarea lor $cambia, biletul la ordin%.
2ancile fiind proprietate de stat au dobandit drepturi destul de mari de control al
platilor $controlul prin leu%, avand drept de refuz chiar daca beneficiarul nu solicita
acest lucru. !n )99,, sistemul bancar se reorganizeaza pe doua nivele, banca centrala
si bancile comerciale si un nou sistem de decontare si compensare se pune in
aplicare in )995. 0otodata, se creeaza sistemul national de plati interbancare in care
2;R are rolul de conducator. Sistemul de plati intern se aliniaza, treptat, la sistemul
de plati folosit de <niunea 'uropeana $<'%, iar in anul ,,5 s-a implementat
compensarea automata a platior de mica valoare si sistemul de plata cu decontare
bruta in timp real a platilor de mare valoare, un sistem electronic folosit, de
asemenea, de tarile membre ale <'.
Strict semantic termenii de plat=, decontare bancar= >i transfer de fonduri nu
sunt sinonimi. Sensul termenului transfer de fonduri reprezint= modificarea dreptului
de proprietate sau gestiune asupra unui flu" de mijloace b=ne>ti sau a formei lui.
'"emplu de transfer de fonduri este achitarea unui produs $trecerea dreptului de
posesie a sumei date de la cump=r=tor la v?nz=tor% sau e"tragere de numerar
1
$modificarea formei flu"ului de mijloace b=ne>ti din bani scripturali @n numerar,
posesorul lui fiind nemodificat. De regul=, transferul de fonduri este o tranzacAie
efectuat= cu un anumit scop. Dac= la baza ei st= stingerea datoriilor sau obligaAiilor,
unei persoane faA= de alta, transferul de fonduri este denumit plat. Dac= acest
transfer de fonduri este efectuat prin intermediul sistemului bancar atunci el va purta
noAiunea de decontare bancar. Decontarea presupune modificarea efectuat= @n
contul creanAelor pe care clientul unei b=nci le deAine asupra ei. S= e"emplific=m
noAiunile date pentru a le aduce o claritate.
/rin plat= se @nAelege transferul de fonduri care are ca efect stingerea
obligaAiunilor financiare dintre p=rAile participante la o tranzacAie economic= >i
schimbul de proprietate a activului @n timp ce transferul de fonduri are un conAinut
mai larg >i f=r= un scop economic, ca de e"emplu, transferul de bani dintr-un cont @n
altul, transferul de bani c=tre o alt= persoan= @n scop umanitar sau pentru studii,
transferul de bani de c=tre o persoan= care lucreaz= @n str=in=tate c=tre familia din tara
de re>edinA= etc.
Decontarea reprezint= transferul de fonduri @ntre b=nci >i @nc=rcarea-
desc=rcarea de gestiune a b=ncilor participante la transfer, precum >i finalizarea plaAii
prin desc=rcarea de gestiune a pl=titorului $debitorul% fata de beneficiarul pl=tii
$creditorul%. #ctivele care circul= @n sistemul de pl=Ai $banii% reprezint= creanAe asupra
guvernului $moneda metalic=%, asupra b=ncii centrale $bancnotele sau fondurile
b=ne>ti din evidenAele b=ncii centrale% >i asupra instituAiilor bancare $depozitele
bancare%. #ceste active sunt cunoscute sub denumirea generic= de mijloace de
decontare, folosit= mai ales @n activitatea de analiz= a activit=Aii bancare. Decont=rile
se @mpart @n dou= mari categorii9 pe baz= brut= >i pe baz= net=. Decont=rile pe baz=
brut= sunt cele care se efectueaz= operaAie cu operaAie >i sunt specifice pl=Ailor de
valori mari @n timp ce decont=rile pe baz= net= sunt cele supuse compens=rii, c?nd se
pl=te>te soldul net debitor sau se @ncaseaz= soldul net creditor >i sunt specifice pl=Ailor
de valori mici. ;oAiunea de decontare se folose>te mai mult @n sistemul bancar iar cea
de pl=Ai @n practica agenAilor economici >i a populaAiei @n relaAiile cu b=ncile, dar
e"ist= o tendinA= de generalizare a noAiunii de pl=Ai >i @n sfera activit=Aii bancare.
/entru a fi mai e"pliciAi, s= aducem c?teva e"emple9
'"tragere de numerar este un transfer de fonduri efectuat prin intermediul
decont=rii bancare, deoarece s-a modificat forma flu"ului de mijloace b=ne>ti f=r= a
se modifica posesorul, totodat= s-au produs modific=ri @n soldul contului clientului,
deschis la banc=. 0otodat= acest transfer nu este plat=, pentru c= nu are la baz=
achitarea unei datorii. #chitarea unei cump=r=turi @n magazin reprezint= transfer de
fonduri >i plat= dar, dac= se efectueaz= @n numerar >i nu implic= conturile bancare, nu
este decontare, iar dac= se achit= prin intermediul cardului B este decontare bancar=.
0ransferul unei sume prin intermediul sistemului bancar a unei sume drept donaAie
sau grant este o decontare bancar= dar nu este plat=. #chitarea unei datorii cu o
cantitate de marf= $troc% nu este transfer de fonduri >i nici decontare dar este plat=.
Deoarece, pe parcursul acestei lucr=ri se va discuta despre operaiunile bancare
privind transferul de fonduri, vom admite apriori c= toate transferurile de fonduri pot
fi decont=ri bancare >i, @n mod e"pres, pl=Ai. (ai mult ca at?t, orice decontare
bancar presupune @n mod obligatoriu un transfer de fonduri.
4
2. Structura sistemului de pli.
Sistemul de pl=Ai a fost definit @n diverse variante de c=tre instituAiile de credit
>i cele de cercetare, fiind reconsiderat @n funcAie de evoluAia monedei >i a tehnologiei
de @nregistrare >i transmisie. &ea mai reprezentativ= definiAie o consider=m pe cea
elaborat= de &/SS $&ommittee for /aCment SCstem Secretariat% din cadrul 2=ncii
Reglement=rilor !nternaAionale, potrivit c=reia sistemul de pli repre%int un set de
aran'amente pentru descrcarea !ligaiilr asumate de agenii ecnmici cu
ca%ia prcurrii de resurse reale ri financiare# altfel dec(t prin !arter# deci
prin transferul titlului de prprietate asupra unr active# care# )n virtutea
faptului c sunt larg acceptate sunt cunscute su! numele de !ani. #ceasta
definiAie este larg acceptat=, at?t de organismele internaAionale, c?t >i de b=ncile
centrale din cadrul <niunii 'uropene. Sistemul de pl=Ai concentreaz= toate tranzacAiile
de schimb din economie pentru desc=rcarea de obligaAii pecuniare >i se constituie
@ntr-un mecanism integrat cunoscut sub numele de sistem de pli de interes
nainal aflat sub supravegherea b=ncii centrale.
Sistemul de pl=Ai are du funcii complementare9 intermedierea tranzacAiilor
>i garantarea schimburilor. !ntermedierea este asigurat= de b=ncile comerciale >i de
alAi agenAi nonbancari $companii de pl=Ai, bro7eri, po>ta% care efectueaz= servicii de
transfer de fonduri >i de stingere a obligaAiilor de plat=. #ce>ti agenAi desf=>oar=
activit=Ai de interes public >i de aceea sunt supu>i autoriz=rii, supravegherii
prudenAiale >i altor forme de control din partea b=ncii centrale. :arantarea este
asigurat= @n final de banca central= prin deschiderea de conturi centralizate ale
b=ncilor comerciale care sunt >i un mecanism de garantare a tuturor decont=rilor din
economie, precum >i prin sistemul de @mprumut=tor de ultim= instanA=.
'lementele componente ale unui sistem de pl=Ai cuprinde 9
instituAiile care furnizeaz= servicii de pl=Ai,
diversele forme de creanAe transferate, metodele >i mijloacele de
transfer,
mesajele >i canalele de comunicaAie.
Dn general, un sistem de pl=Ai are forma unei piramide cu mai multe trepte. Pe
prima treapta $la baz= % se afl= masa persoanelor fizice >i juridice care desf=>oar=
activit=Ai ce dau na>tere la obligaAii de plat=. /opulaAia reprezint= sursa primar= de
economisire @n societate care face depozite >i accept= serviciile b=ncilor pentru
activitatea cu am?nuntul. /ersoanele juridice sunt companiile care desf=>oar=
activit=Ai economice, altele dec?t cele cu bani, precum >i instituAiile publice >i cele
nonprofit. A doua treapt o constituie sistemul !ancar la care agenAii au conturi sau
unii ageni nn!ancari specializaAi $bro7eri, po>ta%. /referinAa persoanelor fizice >i
juridice pentru b=nci este determinat= de creanAele asupra acestora $depozitele% care
au caracter de lichiditate iar transferurile se pot efectua imediat >i la @ntreaga valoare.
Treapta a treia o constituie casele de compensaAie care pot fi de stat sau particulare,
dar sub controlul b=ncii centrale. Treapta a patra este agentul de decontare, una din
b=ncile de prim rang din economie sau @n unele cazuri acest rol @l @ndepline>te chiar
5
banca central=. <ltima treapt= este banca central= care are rolul de supraveghetor,
@mprumut=tor de ultim= instanA= >i garant.
Structura general= a sistemului de pl=Ai cuprinde urm=toarele elemente 9
). b=ncile comerciale , care reprezint= intermediarii @n proces de transfer de
fonduri de la pl=titor la beneficiar E
. banca central= ca agent unic de decontare >i ca persoan= ce reglementeaz=
procesul de decontare E
1. mecanismul de derulare a pl=Ailor @n valori mici $@n numele >i din contul
clienAilor bancari% E
4. mecanismul de decontare @n valori mari $decont=ri interbancare% E
5. tipuri de transferuri de fonduri E
.. instrumentele utilizate @n proces de plat=.
Sc$ema nr. 1 structura piramidal a sistemului de pli
*actorii ce influenAeaz= sistemul de pl=Ai sunt9
). gradul de concentrare a sistemului bancar,
de care depinde rapiditatea >i ordonanAa transferurilor. &u c?t gradul de
concentrare este mai ridicat, cu at?t timpul deplas=rii fondurilor este mai mic,
iar riscul specific procesului de transfer mai limitat E
. diversitatea instituAiilor bancare >i non-bancare, care presteaz= servicii de
transfer de fonduri >i care pot crea sisteme interne de transfer, ce conduce la
majorarea formelor de pl=Ai E
1. arealul, pe care @l ocup= un sistem de pl=Ai. &u c?t teritoriul acoperit de
sistemul respectiv de transfer este mai mare, cu at?t este mai segmentat
.
Participanii n sistemul de pli i fluxul mesajelor de transfer de fonduri
/ersoane non-bancare
active
;umerar
Depozite la b=nci
Depozite la 2anca
&entral=
/ersoane non-bancare
active
;umerar
Depozite la b=nci
Depozite la 2anca
&entral=
/ersoane
non-
bancare
str=ine
/ersoane
non-
bancare
str=ine
2=nci
active pasive
- ;umerar - depozite pers.
- depozite la non-bancare
2anca &entral= - credite de la
- depozite la 2anca &entral=
b=nci corespond. Depozite la
&eranAe asupra 2anca
&entral=
b=nci corespond.
2=nci
active pasive
- ;umerar - depozite pers.
- depozite la non-bancare
2anca &entral= - credite de la
- depozite la 2anca &entral=
b=nci corespond. Depozite la
&eranAe asupra 2anca &entral=
b=nci corespond.
Casa de compensaie
manual automat
&reanAe asupra bancnote
2=ncilor rezervele
b=ncilor
Banca Central
geografic @ns=>i procesul de decontare, implic?nd intermediari teritoriali sub
forma unor case de compensaAie locale. #ceasta majoreaz= timpul de
parcurgere a fondurilor de la pl=titor la beneficiar >i genereaz= riscuri specifice
de sistem E
4. utilizarea tehnologiilor informaAionale. <n sistem performant de transfer de
fonduri nu->i poate permite lu"ul de a se lipsi de inovaAiile informaAionale din
domeniul decont=rilor.
/rocesul de decontare @n cadrul sistemului bancar este efectuat @n baza
urm=toarelor principii9
0ransferul de fonduri este efectuat @n cadrul unui sistem bancar doar prin
intermediul mecanismelor >i instrumentelor specifice acestui sistem. Dn
cadrul transferurilor internaAionale al=turi de mecanismele utilizate >i
reglementate la nivel internaAional se vor lua @n consideraAie >i restricAiile
practicate @n sistemul bancar dat.
0ransferurile de fonduri sunt efectuate @n e"clusivitate prin intermediul
conturilor bancare, sau cel puAin spre aceasta se tinde. #stfel flu"urile
monetare sunt personalizate >i se diminueaz= riscul de pierdere sau
utilizare frauduloas= a lor.
0ransferul poate fi limitat at?t de soldul e"istent @n contul pl=titorului c?t
>i de anumite restricAii impuse de autorit=Aile monetare.
0ransferul este efectuat doar cu acordul scris al titularului de cont.
'"cepAie servesc doar cazurile c?nd contul este debitat @n baza unei
decizii judec=tore>ti sau a organului fiscal.
0ransferul este efectuat @n mod obligatoriu @n limita termenului stabilit
pentru fiecare tip de decontare.
3. Instrumentele de plat
Instrumentele de pli sunt monedele propriu zise >i anumite documente
bancare operaAionale pe suport h?rtie, magnetic sau electronic, care funcAioneaz= pe
baza unor tehnicii specifice de operare, circuite >i securizare @n vederea transferului
de fonduri de la ordonator la beneficiar. #ceste instrumente sunt emise de banca
central= $moneda efectiv=% >i b=ncile comerciale $moneda scriptural=% cu aprobarea
b=ncii centrale pentru a se asigura o form= standardizat= >i un conAinut economic >i
juridic care s= permit= transferul de fonduri @n deplin= siguranA= >i delimitarea
responsabilit=Ailor participanAilor la transferul bancar. #ceste instrumente se pot folosi
>i de entit=Aile non bancare ca po>ta, firmele de decont=ri sau cele pentru operaAiuni
cu titluri, autorizate e"pres de banca central= pentru a opera @n domeniul
transferurilor de fonduri.
!nstrumentele de pl=Ai se @mpart @n dou= mari categorii9 instrumente cu
numerar >i instrumente f=r= numerar.
Instrumentele de plat cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalic=
>i bancnote $moneda de h?rtie% >i reprezint= cea mai veche form= de circulaAie
monetar=. /entru a @ndeplini funcAia de instrument de plat=, moneda metalic= >i
+
bancnotele B numerarul @n termeni bancari B necesit= un comple" de tehnici >i
reglement=ri cu caracter normativ emise de banca central= >i b=ncile comerciale.
Instrumentele de plat fr numerar sunt documente standardizate care
conAin instrucAiuni de plat= date de pl=titor b=ncii sale pentru transferul fondurilor
c=tre banca beneficiarului. /e baza instrumentului de plat= se fac @nregistr=ri @n
conturile partenerilor de la b=ncile lor care atest= diminuarea respectiv majorarea
creanAelor monetare asupra b=ncilor. Instrumentele de plat folosite @n tranzacAii
sunt urm=toarele9 disp%iia de plat# cam!ia# cecul# !iletul la rdin# cardul. De
asemenea, mai sunt unele instrucAiuni de plat= care genereaz= transferuri de fonduri
ca: de!itul direct *i plile prgramate.
Frice document de plata conAine doua tipuri de informaAii9 financiare si
nnfinanciare. !nformaAia financiar= $monetar= sau informaAie bani% se refer= la
suma de bani ce trebuie pl=tit=, valuta, scadenAa, b=ncile participante >i conturile
debitoare >i creditoare, numele parAilor participante la tranzacAie, iar responsabilitatea
pentru acurateAea acesteia revine emitentului. !nformaAia nonfinanciar= cuprinde
elemente adiacente plaAii ca scopul acesteia sau anumite instrucAiuni cu caracter
specific. De>i instrumentele de plata difer= destul de mult unele de altele @n funcAie de
specificul pl=Aii, totu>i acestea au unele caracteristici comune care permit clasificarea
acestora dup= mai multe criterii.
$a% Din punct de vedere al obligaAiilor juridice create9
- instrumente de credit $din iniAiativa debitorului% B ordinul de plat=E
- instrumente de debit $din iniAiativa creditorului% B cecul, cambia, biletul la ordin.
$b% Dup= suportul instrumentului9
- instrumente pe suport h?rtie B cecul, ordinul de plat=, cambia, biletul la ordinE
- instrumente pe suport magnetic B cardulE
- instrumente pe suport electronic B ordinul electronic de plat=, cecul electronic.
$c% Dup= modul de transmitere9
- letricE
- automatizat B tele", fa", telefon, reAea electronic=.
$d% Dup= natura juridic= a iniAiatorului9
- pl=Ai pentru persoane juridice B pl=Ai profesionale, instituAionaleE
- pl=Ai pentru populaAie.
$e% Dup= raportul de timp @ntre scadenAa obligaAiei >i emiterea instrucAiunii9
- instrumente de plat= anticipat=E
- instrumente de plat= ne@nt?rziat=E
- instrumente de plat= @nt?rziat=.
$f% Dup= raportul de spaAiu9
- plata direct= $faA= la faA=%E
- plata la distanA=.
$g% Dup= valoarea pl=Aii9
- pl=Ai de valori mariE
- pl=Ai de valori mici.
'voluAia @n domeniul instrumentelor de plat= se manifesta @n trecerea de la
suportul h?rtie la suportul magnetic >i electronic, precum >i @nmagazinarea unui
-
volum c?t mai mare de informaAii care s= poat= fi prelucrat= informatic, astfel ca plata
s= se fac= aproape @n timp real, similar= cu plata numerarului.
4. Structura sistemului de pli a RM
Sistemele de pl=Ai de interes naAional $S/!;% sunt sisteme integrate care
cuprind mai multe subsisteme unde se ordoneaz= relaAiile pecuniare dintre parteneri >i
se asigur= desc=rcarea de gestiune >i transferul de proprietate asupra activelor bani.
0oate subsistemele trebuie s= foloseasc= @nsa numai moneda b=ncii centrale care este
recunoscut= de partenerii tranzacAiilor >i sistemul bancar prin care se asigur= canalele
de circulaAie a acestei monede. /entru necesitatule decont=rii finale, relaAiile de pl=Ai
sunt ordonate @ntr-o form= piramidal= prin concentrarea pe b=nci comerciale >i
centralizarea la banca central= unde pl=Aile se fac definitiv >i irevocabil.
Rolul b=ncii centrale de coordonare, supraveghere >i garantare $@n unele A=ri >i
de agent de decontare%. Dn tara noastr= rolul 2;( @n proces de coordonare a
sistemului de pl=Ai este9 reglementarea sistemului de pl=Ai ca un @ntreg, incluz?nd
instrumentele de plat=E supravegherea sistemelor de pl=Ai individualeE identificarea
etapelor care trebuie parcurse pentru a preveni orice situaAie care ar putea pune @n
pericol buna funcAionare a sistemelor de pl=AiE monitorizarea >i prevenirea riscurilor
ce ar putea interveni @n sistemele de pl=Ai >i a riscurilor de credit @n sistemul bancar.
Sistemul de pl=Ai a R( poate fi caracterizat astfel9
a% SubiecAii participanAi la pl=Ai9
SubiecAi ai sectorului nonfinanciar $firme comerciale, necomerciale, organisme
publice, statul B care furnizeaz= m=rfuri >i servicii >i frecvent reprezint=
beneficiari sau pl=titori @n procesul de plat=%E
:ospod=rii, persoane fizice care sunt pl=titori @n cazul procesului de achitare
sau beneficiari @n cadrul transferului de fonduri @n folosul lorE
Sectoare financiare B pot fi at?t pl=titori c?t >i beneficiari @n procesul de
intermediere a pl=Ailor sau c?nd efectueaz= pl=Ai @n numele >i interes propriu.
b% Fbiectul care st= la baza pl=Aii9
Fbiecte reale sub form= de m=rfuri >i serviciiE
Datorii financiare @n procesul de achitare a creditelor >i dob?nzilor
Diferite obligativit=Ai
c% (odul de efectuare a pl=Ailor9
(odificarea @nscrisurilor @n conturi c?nd soldul unui cont se debiteaz=, soldul
altui cont se crediteaz= B decontareE
Stingerea obligativit=Ailor reciproce care se numesc compensare sau clearingE
'miterea de drepturi asupra activelor pl=titorului sub form= de creanAe de
datorie$cambiile%.
d% *ormele de plat=9
De credit emise de pl=titor
9
De debit emise de beneficiar
e% 3ocalizarea pl=Aii9
3a nivel naAional c?nd subiecAii participanAi la plat= sunt rezidenAi ai unuia >i aceluia>i
sistemE
3a nivel internaAional. Dac= nerezidentul este pl=titor B e"port, beneficiar B import.
f% 0ermenul de plat=9
#chitare @n prealabil B plata anticipeaz= livrarea m=rfurilor >i serviciilorE
/lata posterioar= care poate fi imediat= sau la termen$prin angajament, pe termen
lung%.
g% 0ipuri de transferuri de fonduri9
5iramentul
de creditE
de debitE
&ecul
#creditivul
&ardul
h%0ipul instrumentului de plat=9
dispoziAie de plat=
cererea dispoziAiei de plat=
dispoziAia de incaso
cecul
cardul bancar
*orma instrumentelor de plat=9
(aterializat $pe suport de h?rtie%
;ematerializat$@nscris%
(i"t
h% '"istenAa garanAiei @n procesul de plat=9
/l=Ai garantate $cambia, cec acreditiv%
/l=Ai negarantate $cardul, viramentul%
i% Sisteme informaAionale utilizate9
Sistemul naAional de telecomunicare prin care se efectueaz= transmiterea de
informaAie de la participanAii de plat= la e"ecutorii pl=AiiE
/rin curier @n lipsa sistemului naAionalE
Sistem de telecomunicaAie intern $sGift%.
#ctualmente sistemul ;aAional de pl=Ai a R( se afl= @n continua= dezvoltare.
Dn conformitate cu Strategia de dezvoltare a sistemului national de plati al
Republicii (oldova, adoptat= la )9 decembrie ,,, sistemul de plati al R( este
compus din urmatoarele componente9
). Sistemul de decontari ale platilor urgente si de mare valoare, de regula, acesta
este sistemul de decontari pe bruto in timp real $R0:S%, care este operat de 2anca
;aAional=
),
Fbiectivele dezvolt=rii sistemul naAional de pl=Ai al R.(.9
Sistemul naAional de pl=Ai al R.(.9
. Sistemul de decontari pentru platile de mica valoare, de regula, acestea sint
sisteme de compensare cu decontare pe neto la intervale de timp prestabilite $D;S%E
1. Sistemul platilor cu carduriE
5. Sistemul de decontari ale tranzactiilor cu valori mobiliare.
..
Sc$ema nr. 2
Sistemul de plati al 2=ncii ;aAionale este considerat drept nucleu al sistemului
national de plati. /rin sistemul de plati operat de ea se efectueaza decontarile
interbancare si decontarile finale ale altor sisteme de plati. /articipanti in
sistemul de plati al 2=ncii ;aAionale sint bancile comerciale, trezoreria de stat,
bursa de valori, casele de compensatie si alte institutii.
Sc$ema nr. 3
Sc$ema nr. 4
Dezvoltarea sistemului de pl=Ai al 2;(.9
). 'laborarea cadrului normativ privind reglementarea activit=Aii @n sistemul de pl=Ai al
2;(. 2;( a elaborat regulamente noi care vor reglementa activitatea participanAilor
@n sistemul de pl=Ai al 2;(, Regulamentul privind sistemul de decontare pe bruto @n timp
real >i Regulamentul privind compensarea multilateral= a pl=Ailor interbancare f=r=
))
). Dezvoltarea
mijloacelor de
promovare a politicii
monetare
. Dezvoltarea mecanismelor de
gestionare a riscurilor @n
domeniul sostemelor de pl=Ai.
). Sistemul de decont=ri
ale pl=Ailor urgente >i de
mare valoare$sistemul
de decont=ri pe bruto @n
timp real%.
. Sistemul de decont=ri
pentru pl=Aile de mic=
valoare$sisteme de
compensare cu decontare
pe neto la intervale de
timp prestabilite%.
1. Sistemul
pl=Ailor cu
carduri.
4. Sistemul de
decont=ri ale
tranzacAiilor cu
valori mobiliare.
1. !mplimentarea subsistemului de clearing$compensare% cu decontare
pe neto. Dn acest subsistem vor fi procesate >i decontate pl=Aile de mic=
valoare. Frdinele de transfer de fonduri b=ne>ti vor fi acumulate pe
parcursul zilei, decontarea va avea loc la sf@r>itul zilei ulterior unei
proceduri de compensare prin care va fi determinat= valoarea net= a
obligaAiunilor b=ne>ti pe care participanAii le vor avea unul faA= de altul.
4. !mplimentarea mecanismului de decontare a operaAiunilor cu valori
mobiliare bazat pe principiul H3ivrare contra plat=I >i elaborarea cadrului
normativ privind reglementarea procedurilor de decontare a operaAiunilor
5. !mplimentarea sistemelor de procesare a pl=Ailor cu carduri. Dn acest
sistem vor fi prelucrate pl=Aile cu carduri efectuate de c=tre b=ncile
comerciale @n sistemele de pl=Ai cu carduri locale >i internaAionale.
numerar, care vor intra @n vigoare odat= cu finisarea procesului de implimentare a noului
sistem automatizat de pl=Ai interbancare$S#/!%.
. !mplimentarea subsistemului de pl=Ai de decontare pe bruto @n timp real. Se urm=resc
scopuri9 )% gestionarea eficient= a lichidit=Aii sistemului bancarE % reducerea riscului >i
sporirii eficienAei sistemului naAional de pl=Ai. 2;( va implimenta un sistem automatizat
de pl=Ai interbancare $S#/!% nou, care va fi bazat pe subsistemul de decontare pe bruto @n
timp real >i pe subsistemul de clearing cu decontare pe neto.



Sc$ema nr. +
Dezvoltarea sistemului de pl=Ai ale b=ncilor comerciale9
). 'laborarea cadrului normativ nou care va reglementa sistemele de pl=Ai ale b=ncilor
comerciale. 2;( va elabora un cadru normativ nou care va reglementa utilizarea de
c=tre b=ncile comerciale >i clienAii b=ncilor comerciale a instrumentelor de plat=, precum
>i activitatea b=ncilor comerciale @n sistemul de pl=Ai cu carduri.
)
. /erfecAionarea instrumentelor de plat= e"istente >i implimentarea noilor instrumente
de plat=. 5or fi elaborate proceduri pentru acreditivul documentar, debitul direct >i
pl=Aile programate
1. (ajorarea volumului documentelor pe suport electronic @n totalitatea documentelor
care circul= @n sistemul naAional de pl=Ai. 2;( va facilita procesul de prestare de c=tre
b=ncile comerciale clienAilor s=i a a>a fel de servicii ca electronic ban7ing prin
elaborarea actelor normative relevante.


)1
,plicaii
ntrebri de autoevaluare
). &e reprezint= un sistem de pl=AiJ
. &are este structura sistemului naAional de pl=AiJ
1. ;umiAi nucleul sistemului naAional de pl=Ai.
4. 'numeraAi participanAii @n sistemul de pl=Ai al b=ncii centrale.
5. '"plicaAi obiectivele dezvolt=rii sistemului naAional de pl=Ai.
.. &aracterizaAi sarcinile privind dezvoltarea sistemului de pl=Ai al 2;(.
+. 'videnAiaAi sarcinile aferente dezvolt=rii sistemelor de pl=Ai ale b=ncilor
comerciale.
-. RelevaAi conAinutul cadrului normativ privind reglementarea activit=Aii @n
sistemul de pl=Ai al 2;(.
9. Dn ce const= scopul impliment=rii sistemului automatizat de pl=Ai
interbancare$S#/!% nouJ
),.'"plicaAi esenAa sistemului de decontare pe bruto @n timp real.
)). DescrieAi mecanismul subsistemului de compensare cu decontare pe neto.
).RelevaAi mecanismul de decontare a operaAiunilor cu valori mobiliare.
)1.&are este scopul impliment=rii sistemului de procesare a pl=Ailor cu carduri.
)4./rezentaAi cadrul normativ utilizat @n reglementarea sistemelor de pl=Ai ale
b=ncilor comerciale.
)5.&e reprezint= transferul de fonduriJ
)..'"plicaAi esenAa decont=rilor bancare.
)+.DescrieAi conAinutul pl=Aii.
)-.RelevaAi esenAa sistemului de pl=Ai.
)9.'numeraAi elementele componente ale sistemului de pl=Ai.
,.&aracterizaAi sistemul de pl=Ai al R. (.
).;umiAi subiecAii participanAi la pl=Ai.
.&are este obiectul ce st= la baza pl=AiiJ
1.&e moduri de efectuare apl=Ailor cunoa>teAiJ
4.&e termene de plat= cunoa>teAiJ
5.DaAi esenAa formelor de plat=.
../rezentaAi modalitatea de utilizare a diferitor instrumente de plat=.
+.&are sunt formele instrumentelor de plat=.
-.;umiAi sistemele informaAionale de plat=.
9.&e pl=Ai sunt considerate garantateJ
1,.'numeraAi tipurile de pl=Ai negarantate.
)4
Test
). StabiliAi dac= sunt adev=rate urm=toarele afirmaAii9
a% sistemul de pl=Ai este parte integrant= a sistemului monetar. Da
;u
b% sistemul de pl=Ai este constituit dintr-un set de reglement=ri >i instrumente Da
de plat=. ;u
c% sistemul de pl=Ai este o parte component= a sistemului creditar. Da
;u
d% sistemul de pl=Ai este format dintr-o totalitate de instituAii >i mecanisme Da
tehnice detransfer al mijloacelor b=ne>ti. ;u
e% sistemul de plat= este un element esenAial al infrastructurii financiare Da
a economiei de piaA=. ;u
f% sistemul de pl=Ai reprezint= totalitatea operaAiunilor de plat= efectuate Da
@ntr-o perioad= de timp. ;u
.StabiliAi dac= sunt adev=rate urm=toarele afirmaAii9
a% e"tragerea de numerar este un transfer de fonduri efectuat prin intermediul Da
decont=rilor bancare. ;u
b% plata reprezint= orice transfer de fonduri efectuat prin intermediul Da
sistemului bancar. ;u
c% trensferul de fonduri utilizat pentru stingerea datoriilor unei persoane faA= Da
de alta reprezint= decontare bancar=. ;u
d% transferul de fonduri reprezint= modificarea dreptului de proprietate asupra Da
unui flu" de mijloace b=ne>ti. ;u
e% plata presupune modificarea efectuat= @n contul creanAelor pe care clientul Da
unei b=nci le deAine asupra ei. ;u
f% achitarea unei cump=r=turi @n magazin prin intermediul cardului este Da
transfer de fonduri >i plat=. ;u
. 2ifaAi secvenAele care reprezint= componente ale sistemului naAional de pl=Ai9
sistemul de decont=ri pentru pl=Aile urgente de mare valoare.
sistemul de decont=ri pentru pl=Aile restante de mic= valoare.
sistemul pl=Ailor cu dispoziAii de plat=.
sistemul pl=Ailor cu carduri.
sistemul pl=Ailor cu cecuri.
sistemul pl=Ailor cu acreditive.
sistemul pl=Ailor cu cambii.
1. #legeAi din urm=toarele variante sarcinile dezvolt=rii sistemului de pl=Ai al
2;( >i sarcinile dezvolt=rii sistemelor de pl=Ai ale b=ncilor comerciale$notaAi
)5
cu a- sarcinile dezvolt=rii sistemului de pl=Ai al 2;(E cu b- sarcinile
dezvolt=rii sistemelor de pl=Ai ale b=ncilor comerciale%9
elaborarea cadrului normativ nou care va reglementa sistemele de pl=Ai ale b=ncilor
comerciale
perfecAionarea instrumentelor de plat= e"istente
implimentarea noilor instrumente de plat=.
implimentarea subsistemului de clearing
majorarea volumului dcumentelor pe suport electronic
implimentarea sistemului de procesare apl=Ailor cu carduri.
4. SelectaAi secvenAele care reprezint= scopul impliment=rii unui sistem autorizat
de pl=Ai interbancare nou$S#/!%9
gestiunea eficient= a operaAiunilor de decontare
gestiunea eficient= a lichidit=Aii sistemului bancar
gestiunea eficient= a lichidit=Aii pl=titorilor implicaAi
sporirea eficienAei operaAiunilor de pl=Ai
sporirea eficienAei sistemului naAional de pl=Ai
sporirea eficienAei decont=rilor interbancare
5. #legeAi din urm=toarele noAiuni instrumentele de plat= noi conform strategiei
de dezvoltare a sistemului naAional de pl=Ai al R(9
nota de transfer pl=Aile programate
acreditivul documentar pl=Aile electronice
incassoul documentar cardul de credit
debitul direct cardul de debit
pl=Aile autorizate cardul multifuncAional
. 2ifaAi secvenAele care reprezint= pl=Ai garantate9
dispoziAia de plat= cardul
cambia cec
dispoziAia de plat= acceptat= viramentul
cererea dispoziAiei de plat= acreditivul
1. #legeAi variantele care reprezint= obiectul ce st= la baza pl=Aii9
datorii financiare obligativit=Ai
obiecte reale obiecte virtuale
creanAe lucr=ri
4. 2ifaAi secvenAele ce constituie elemente ale sistemului de pl=Ai9
participanAii la operaAiunile de plat=9 pl=titor, banca pl=titorului, beneficiarul, banca
beneficiaruluiE
).
modalitatea de stingere a datoriilor care presupune utilizarea diferitor intermediari
financiariE
mecanismul de reglementare a pl=AilorE
reglement=rile internaAionale privind efectuarea pl=AilorE
tipologia diferitor active sub form= de creanAe.
Teme pentru studiu de ca%
.. 'senAa sistemului de pl=Ai.
+. &aracteristica decont=rilor bancare.
-. &onAinutul transferurilor de fonduri.
9. 'lementele sistemului de pl=Ai.
),./articularit=Aile sistemului de pl=Ai al R. (.
)). Strategia de dezvoltare a sistemului naAional de pl=Ai al R.(.
).&omponentele sistemului naAional de pl=Ai.
)1.&adrul normativ privind reglementarea activit=Aii sistemului naAional de pl=Ai.
)4.Fbiectivele dezvolt=rii sistemului naAional de pl=Ai.
)5.Scopul impliment=rii S#/! nou @n R.(.
)+