Sunteți pe pagina 1din 40

Gramatica limbii romane - toata gramatica

SUBSTANTIVUL
Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii,
actiuni, stari etc.

1. Felul substantivelor
Dupa inteles (natura denumirii): -compuse (masa, scolar, prieten)
-proprii (Maria, Venus, Arad)
Dupa alcatuire (forma): -simple (casa, Iasi, om)
-compuse (prin contopire: untdelemn)
(prin alaturare: i-lumina)
Atentie! !."ubstantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe
(bunatate, #eam#iu, indoiala etc.)
$."ubstantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens
unitar
%."e scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in & si unul in
' (floarea-soarelui) din doua substantive le#ate prin prepoitie (cal-de-mare), dintr-un
substantiv si un ad(ectiv (ar#int-viu), dintr-un substantiv si un verb (#ura-casca)
)."e scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si
mai pastreaa individualitatea morfolo#ica (bunavointa) '-D (bunavointei, nu bunei vointe)
*."ubstantivele proprii de scriu cu ma(uscula, indiferent de locul pe care il
ocupa in propoitie sau fraa.
2.Genul substantivelor
In limba romana substantivul are trei #enuri: masculin, feminin, neutru
Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite
masculine(om, cal, pom)
Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine
(pisica, floare, carte)
Genul neutru, in #eneral, nume de lucruri (cer, stilou, nume)

"ubstantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o sin#ura forma
pentru masculin si feminin (#andac, tantar, fluture, elefant etc.)
"ubstantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta
pentru feminin (copila, profesoara)
Motiunea- procesul cu a(utorul caruia se formeaa substantivele feminine din cele
masculine si+sau invers (elev+eleva, rata+ratoi etc.). ,ele mai frecvente sufixe motionale sunt:
feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi,
-an)
. Numarul substantivelor
"ubstantivele din limba romana preinta forme de sin#ular (elev, scoala) si de
plural (elevi, scoli)
Masculin -eminin &eutru
"in#ular Plural "in#ular Plural "in#ular
Plural
+pom i+pomi a+clasa e+clase +parc
-uri+parcuri
u, u+codru, leu i, i
codri,lei a+banca i+banci +orase e+oras
e
e+munte i+munti e+parte i+parti u, u+lucru,
tablou -uri+lucruri, tablouri
a+tata i+tati +manta le+mantale u, u+cadru,
curcubeu e+cadre, curcubeie
a+marfa -uri+marfuri u+studiu
i+studii
e+vreme -uri+vremuri
- desinenta ero
Alternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la sin#ular la plural: a+a
(rana+rani) a+e (masa+mese) a+e (bat+bete) a+i (cuvant+cuvinte) o+oa ( covor+covoare) oa+o
(comoara+comori)
Alternante consonantice! d+ (lada+lai) t+t (baiat,baieti) s+s (urs+ursi) #+g (dun#a+dun#i)
c+c (fiica+fiice) l+ (cal+cai) str+str ( astru+astri)
Substantive "efective "e numar:
-cu forme numai la sin#ular (nume de materii,insusiri,stari sau
ape,munti,persoane,locuri) comune (#rau,var) si proprii ("iret .raian)
-cu aceeasi forma si la si#ular si la plural (pui, tei, unc/i, invatatoare, nume)
-cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune
(icre, calti) proprii (Iasi, 0alcani)
Substantive cu forme multi#le "e sin$ular (oapete+oaspe1 pantece+pantec) sau "e
#lural cu acelasi inteles (boli+boale1 coli+coale) cu inteles diferit (coarne+corni+cornuri)
Substantive colective (a caror forma de sin#ular are inteles de plural):
-substantive simple(primare): /oarda, /er#/elie, stol, turma, trib etc.
-substantive derivate: alunis, frunis, taranime, ste(aris etc.
Atentie! -orma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc)
defective, in mod normal, de acest numar, are sensul1 unui plural colectiv, indicand soiuri,
sortimente sau bucati din materia respectiva
%eclinarea substantivului
%eclinarea substantivelor nearticulate sau articulate ne&otarat

%eclinarea substantivelor articulate &otarat


%eclinarea substantivelor #ro#rii 'nume "e #ersoane(

%eclinarea substantivelor #ro#rii nume $eo$rafice com#use
a)doua substantive in acelasi ca: &-Ac .ar#u-2iu1 '-D .ar#u-2iului
b)doua substantive, al doilea in #enitiv: &-Ac Vatra Dornei1 '-D Vetrei Dornei
c)doua propoitii le#ate prin prepoitie: &-Ac ,urtea de Ar#es1 '-D ,urtii de Ar#es
d)un substantiv si un ad(ectiv: &-Ac Valea 3un#a1'-D Vaii 3un#i
).*a+urile substantivului
Nominativ (cine4 ce4)
-subiect:3ui i se cuvine aceasta cinste.
,nume predicativ (intotdeauna in relatie cu un verb copulativ):5adu este un co#il bun.
-apoitie(atribut apoitional):5aul -ures a iesit din matca.
6bs.7xemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele : adica, anume, c/iar, tocmai.
Mi/ai 8adica9 nepotul meu a implinit un an.
Acu+ativ
-atribut substantival prepoitional (care4 ce fel de4) Apa "e la munte este rece (care
apa4)
6bs.&u face #reseala sa pui intrebarea: de unde4
-nume predicativ(urmeaa dupa un verb copulativ,iar substantivul e insotit de
prepoitie)-lorile sunt #entru mama
-complement direct (pe cine4 ce4) Il intreb #e -i&ai..
-complement indirect (prepoitii: cine4 ce4)Vorbim "es#re ca+uri.
-complement de a#ent (de cine4 de catre cine4)Intrebarea a fost pusa "e Alina.
6bs.;rmeaa dupa un verb la diatea pasiva sau dupa un participiu
-complement circumstantial de loc (unde4 cu sau fara prepoitii,incotro4)Vine "e la
#a"ure.
-complement circumstantial de timp(cand4 cu sau fara prepoitii,cat timp4)A lipsit de
acasa o sa#tamana.
-complement circumstantial de mod(cum4 cat4),opii vin in $ru#uri.Alear#a ca
vantul.(complement circumstantial comparativ)
-complement circumstantial de caua:,odrul clocoti "e +$omot
-complement circumstantial de scop:A plecat in oras #entru cum#araturi.
Genitiv
-atribut substantival #enitival(al,a,ai,ale cui4)Interventia cole$ei a fost salutara.
-nume predicativ(urmeaa dupa un verb copulativ si este insotit de articol
#enitival:al,a,ai,ale)Pamantul este al taranilor.
6bs."ubstantivele in #enitiv pot indeplini si alte functii sintactice saca sunt precedate de
prepoitii sau locuri prepoitionale, forma
articulata: asu#ra.contra.im#otriva.ina#oia."easu#ra. "e"esubtul.in susul. in /osul.in
fun"ul."in cau+a etc.
-complement indirect:.oti s-au ridicat contra #ro#unerii lui.
-complement circumstantial de loc:Viitatorii se uitau in fun"ul #esterii
-complement circumstantial de timp:A a(uns la #ara inaintea sosirii trenului
-complement circumstantial de caua:A intariat "in cau+a vremii.
,atribut substantial prepoitional:'radina "in fata casei era inundata de verdeata
%ativ
-complement indirect (cui4)0a"urii ii lipseste cantecul pasarilor.
6bs."ubstantivele in dativ pot indeplini si alte functii sintactice,daca sunt precedate de
prepoitiile:$ratie."atorita.multumita.#otrivit. conform.contrar.ai"oma.asemenea
-complement circumstantial de loc(dativ locativ):"tai locului copile<
-complement circumstantial de mod:A raspuns conform aste#tarilor noastre
-nume predicativ:7l este ai"oma fratelui tau.
-atribut substantival prepoitional(care4)Interventia conform #lanului a condus la
reusita
-atribut substantival (cui4)Preot "este#tarii noastre+ 6ferirea de premii olim#icilor a
fost televiata (de obicei dupa infinitivul lun#)
-complement indirect cu prepoitie:Am reusit "atorita Ioanei
-complement circumstantial de caua:A intariat "atorita #loii
Vocativ
-nu are functie sintactica1 se desparte prin vir#ula de restul cuvintelor, indiferent de
locul pe care-l ocupa in propoitie: Ioana.vino afara<
Verbul
Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima
actiuni, stari sau
calitati privite ca procese in derulare
1.*lasificarile verbului
a("u#a rolul sintactic si morfolo$ic!
,#re"icative: indeplinesc sin#ure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a
citi, a mer#e, a vedea etc)
,co#ulative: lea#a numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal,
impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)
,au1iliare: a(uta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diateei
pasive (a fi, a vrea, a avea)
b("u#a #osibilitatea "e a avea com#lement "irect!
,tran+itive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc)
,intran+itive: care nu pot avea complement direct (a aler#a, a fi, a mer#e etc.)
c("u#a referirea la #ersoana!
,#ersonale! au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.)
,im#ersonale! nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua,
a nin#e, a se ice etc.)
,uni#ersonale! de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a
trebuieste unipersonal ca forma si impersonal prin continut.
2.Locutiunile verbale
'rupuri de cuvinte, care contin in mod obli#atoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi morfolo#ice
si sintactice
specifice verbului
Structura locutiunilor verbale!
-verb:prepoitie:substantiv:a avea de #and
-verb:inter(ectie:a face tusti
-verb:substantiv:paiti-va #ura(pronume intre verb si substantiv)
-verb:etc.:a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte
cele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale:a face, a da, a lua, a avea, a pune, a
tra#e, a ba#a
Atentie! 6 locutiune verbala se recunoaste daca:
-se poate substitui printr-un sin#ur cuvant (a o lua la fu#a=a fu#i)
-intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente1
-exista un cuvant care, luat iolat, nu are inteles clar (a-si aduce aminte1aminte=4)
.%iate+a verbului
,ate#orie #ramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect:
diateele activa, pasiva si reflexiva
%iate+a activa! arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele
acesteia1 se formeaa din tema verbului de con(u#at la care se adau#a terminatiile modurilor
si timpurilor respective1
%iate+a #asiva! arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de a#ent (exprimat
sau subinteles) 1 se formeaa din participiul verbului de con(u#at precedat de diatea activa a
verbului auxiliar a fi1 diatea pasiva au doar verbele care la diatea activa sunt tranitive1
%iate+a refle1iva! arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera1 se formeaa din diatea
activa a verbului de con(u#at precedat de pronumele reflexiv in dativ sau acuativ cu rol de
marca morfolo#ica.
).-o"urile verbului
,ate#oria #ramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum
considera vorbitorul actiunea
-o"urile!,#ersonal! daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei1
,ne#ersonal! daca preinta actiunea fara referire la persoana care o savarseste1
,#re"icativ! daca verbul poate indeplini functia de predicat1
,ne#re"icativ! daca verbul nu poate indeplini functia de predicat1

-o"uri #ersonale. #re"icative!
,in"icativ: exprima o actiune preentata de vorbitor ca reala,si#ura (eu lucre, tac,
cule#, fu#)1
,con/unctiv! exprima o actiune realiabila, posibila in preent,ireala in trecut (eu sa
lucre, sa tac, sa cule#, sa fu#1 eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu#it)1
,con"itional,o#tativ! exprima o actiune realiabila in functie de o conditie (eu as
lucra, as tacea, as cule#e, as fu#i)1
,im#erativ! exprima un ordin, un indemn, un sfat, o ru#aminte (lucreaa< taci<
cule#e< fu#i<)1

-o"urile ne#ersonale. ne#re"icative!
,infinitiv! exprima actiunea in mod #eneral, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra
etc.)1
,$erun+iu! exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii
(citind, lucrand etc.)1
,#artici#iu! denumeste sub forma de ad(ectiv actiunea suferita de un obiect(citit,
vaut, citit etc.)1
,su#in! forma verbala omonima cu participiul, avand in plus prepoitiile "e. la.
#entru si sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.)1
2.Tim#urile verbale
,ate#orie #ramaticala verbala care exprima momentul sau durata savarsirii actiunii
Tim#urile in"icativului
,#re+ent! actiune simultana cu momentul vorbirii (lucre, tac, cule#, fu#)1
,im#erfect! actiune trecuta, nedeterminata in momentul la care se refera vorbirea
(lucram, taceam, cule#eam, fu#eam)1
,#erfecul sim#lu! actiune trecuta, inc/eiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fu#ii)1
,#erfectul com#us! actiune trecuta, terminata, fara a precia momentul
inc/eierii fata de preent (am lucrat, am tacut, am cules, am fu#it)1
,mai mult ca #erfectul! actiune trecuta, inc/eiata inaintea altei actiuni trecute
(lucrasem, tacusem, culesesem, fu#isem)1
,viitorul! actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi
cule#e, voi fu#i)1
,viitorul anterior! actiune care se va petrece in viitor si se va inc/eia inaintea unei
alte actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fu#it)1
Tim#urile con/unctivului
,#re+ent! sa lucre, sa tac, sa cule#, sa fu#1
,#erfect! sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu#it1
Tim#urile con"itional ,o#tativului
,#re+ent! as lucra, as tacea, as cule#e, as fu#i1
,#erfect! as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fu#it1
Nu uita! Im#erativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru preent.
Atentie! Dintre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp,
preent si perfect, celelalte moduri neavand forme pentru mai multe timpuri.

3.*on/u$area verbului
-lexiunea verbului dupa diatea, mod, timp, timp, persoana si numar se numeste
con(u#are
Nu uita! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica
in patru con(u#ari:
*on/u$area I! verbe terminate in ,a 'a lucra. a canta. a visa etc.(
*on/u$area II! verbe terminate in ,ea 'a #lacea. a ve"ea etc.(
*on/u$area III! verbe terminate in ,e 'a bate. a mer$e. a s#une etc.(
*on/u$area IV! verbe terminate in ,i sau ,i 'a fu$i. a "ori. a cobori. a &otari etc.(
Nu uita! ,on(u#area verbelor re#ulate la diatea reflexiva este aproape identica cu cea de
la diatea activa. Paradi#mele verbale sunt aceleasi, adau#andu-se in fata verbului pronumele
reflexiv in dativ si acuativ cu exceptia imperativului si #eruniului,cand pronumele sta dupa
verb. Diatea reflexiva este defectiva de participiu si supin.









#ronumele
parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv
-eluri: personal, de politete, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, ne/otarat,
intero#ativ, relativ si ne#ativ
6bservatii:
!.Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata ad(ective
$.Pronumele de intarire, posesiv, demonstrativ, ne/otarat, intero#ativ, relativ
si ne#ativ pot fi ad(ective
%.Pronumele personal, de politete, reflexiv, de intarire si posesivau forme dupa
persoana
1.045NU-6L6 064S5NAL
6bservatii:
!.-orme neaccentuate se intalnesc doar in caurile Ac. si D.
$.Vocativ are numai persoana a II-a: tu< voi<
%.'enitiv-numai persoana aIII-a: lui, ei, lor.
).Persoanele I si aII-a nu au forme dupa #en : eu, tu, noi, voi
*.Pronumele dansa, dansul, dansii, dansele sunt pronume personale, nu de politete
-unctii sintactice
-subiect: &: Tu a(un#i primul.
-nume predicativ in: &: -ratele meu este el.
Ac: Intrebarea este #entru tine.
': ,artea este a lui.
-atribut pronominal in: &(apoitie): Invitatul,adica el, sa pofteasca in
casa.
': "fatul lui doveseste intelepciune.
,artea "in fata lui este a mea.
D: ,opilu,i statea linistit (dativ posesiv)
-complement direct in: Ac: Te intreb si #e tine despre acest lucru.
-complement indirect in: Ac: A vorbit cu mine.
D: Lui i-am dat o carte.
': (cu prepoitie) &apasta a caut asu#ra ei.
-complement circumstantial de loc in:Ac: Mer#e la voi.
': (cu prep. sau loc prep.) "-a aseat in fata lui.
(ei, lor)
D: (insotit de prep. sau loc. prep. cu forma
nearticulata):In fata,mi se
asease o persoana importanta.
-complement circumstantial de mod in:Ac: A raspuns ca tine.
-complement circumstantial de caua: ': &-a venit "in #ricina lui.
"ituatii in care pronumele personal nu are functii sintactice:
-in V (tu< voi<)
-dativul etic: Vor sa mi-l omoare
-cand are valoare neutra: A luat-o la fu#a
Da-i inainte fara #ri(a<
2.045NU-6L6 %6 05LIT6T6
-are numai forme pentru persoanele aII-a si aIII-a
pers. aII-a: &-Ac: dumneata, dumneavoastra
'-D: dumitale
pers. aIII-a: &-Ac-'-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor
6bservatii:
-alte pronume de politete: Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui,
voastra),Inaltimea ta (sa, lui, voastra)
7xcelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar in vorbirea contemporana
-forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale
-functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. in D. si
compl. circum. de loc in D)
.#ronumele refle1iv
6bservatii: -are forme proprii numai pentru pers. aIII-a, caurile D si Ac
D: sie, siesi+isi, si
Ac: (pe) sine+ se
-pentru persoana I si aII-a imprumuta formele de la pronumele personale:
D: imi, iti-, ne, va (imi amintesc>)
Ac: ma, te-, ne-, va (ma #andesc>)
-formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul:
te #andesti ma framant
pers II II pers I I
-unctii sintactice:
-complement direct: Ac: Te privesti in o#linda.
-complement indirect: D: Iti cumperi o carte.
Ac: 5ar vorbea "es#re sine
-atribut pronominal: Ac: 3auda de sine >>
D: (dativ posesiv) Si-a certat copiii (copiii-si)
-i-am aran(at cartile (cartile)
6bservatii: ,and nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se analieaa impreuna cu verbul,
fiind marca diateei reflexive
-orma accentuata de Ac., insotita de art. /ot. se substantivieaa ("i-a soptit
in sinea lui)
).045NU-6L6 SI A%76*TIVUL %6 INTA4I46
-orme:
-masculin, sin#ular: (eu) insumi fiu (m.s#)-vocala u, insumi (m.s#.)
(tu) insuti
(el) insusi
-feminin, sin#ular: (eu) insami fiica (f.s#.)-vocala a-insami (f.s#.)
(tu) insati
(ea) insasi
-masculin, plural: (noi) insine fii (m.pl)-vocala i-insisi (m.pl.)
(voi) insiva
(ei) insisi
-feminin, plural: (noi) insene fiice (f.pl)-vocala e-insene (f.pl.)
(voi) inseva
(ele) insesi, insele
6bservatii:
!."e #reseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate in fata formelor: -mi, -ti, -si,
-ne, -va, -le
$.Pronumele de intarire se foloseste rar in limba actuala. De cele mai multe ori, ele
insotesc un pronume sau un substantiv devenind a"/ective "e intarire. de aceea functia
sintactica este deatribut a"/ectival.
%.Atentie la acord: Dan, Maria si 7lena, ei insisi> (masculinul are prioritate)
7u, tu si el noi insine>(persoana I are prioritate asupra
celorlalte, iar persoana aII-a
asupra persoanei aIII-a)
).Insusi poate fi inlocuit de adverbul c&iar sau de alte sinonime (sin#ur,
propriu,personal,in persoana)
2.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL N6GATIV
-orme:
&-Ac: nimeni, nimenea &-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele
'-D: nimanui '-D:nici unuia, nici uneia, nici unora
nimic, nimica
-,a ad(ective se intalnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.
-Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume
6bservatii:
!. Aceste pronume trebuie folosite in propoitii ne#ative.
$.In exemplul:&-a stiut nici unul, nici altul- cuvantul subliniat este con/unctie, deci
nu intra in alcatuirea unui pronume ne#ativ.

3.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL 05S6SIV
-Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate:
ex. al meu, al tau, al sau a mea, a ta, a sa
ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre
-ormele se obtin cu a(utorul atricolului posesiv #enitival: al, a, ai, ale
6bservatie: Pronumele lui. ei. lor sunt #ersonale, nu posesive
-unctii sintactice:
-subiect: &: Ai mei au a(uns acasa.
-nume predicativ: &: ,aietul acesta este al meu.
Ac: -lorile sunt #entru ai mei.
-atribut pronominal Ac: 5ar am vaut o privire ca a ta.
': "fatul alor mei mi-a fost de folos.
-complement direct: Ac: I-am vaut #e ai vostri.
-complement indirect:Ac: "e #andea la ai sai.
D: 3e povestesc alor mei.
': .oti s-au ridicat im#otriva alor tai.
-complement de a#ent:Ac: A fost c/emat "e ai sai.
-compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei.
-atribut ad(ectival: &: ,artea ta este aici.
Ac: 3ocuieste pe strada mea.
D: ,aietului tau ii lipseste o foaie.
': Dorinta mamei mele e sfanta
V: o, copilul meu, fii mereu intelept<
6bservatie:Pentru a afla caul ad(ectivului posesiv nu se pun intrebarile al,a,ai,ale cui4 ci se
stabileste caul substantivului cu care s-a acordat ad(ectivul, care preia #enul, numarul si
caul substantivului determinat.
8.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL %6-5NST4ATIV
-orme:
-de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.
-de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.
-de departare: acela, aceea (f.s#.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc.
-de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi
-unctii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca ad(ectiv una sin#ura: atribut
ad(ectival
6bservatii: !.?Acela@ are si o forma mai redusa ?cel@, care poate aparea numai in preenta
unui determinant obli#atoriu (cel de acolo, cei preenti)
$.Alte forme populare:asta,ista,aista,cesta,ala,alalalt,aia,isalalt.
%.-ormele de feminin aceasta. asta.aceea intra si in componenta locutiunilor
adverbiale (pentru asta, pe lan#a asta, cu toate acestea)
9.#ronumele Si a"/ectivul ne&otArAt
-orme:
a)simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele
atat, atata, atatia, atatea tot, toata, toti,toate
mult, putin, cutare
b)compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.)cineva,
careva, ceva, catva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc.
6bservatii:
!.Pronumele ne/otarate in componenta carora intra cuvantul ?cine@ nu devin
niciodata ad(ective.
$.;rmatoarele pronume ne/otarate isi modifica forma atunci cand devin ad(ective:
unul-un una-o altul-alt alta-alta vreunul-vreun
vreuna-vreo
%.-unctii sintactice ale pronumelor ne/otarate:subiect,nume
predicativ,atribut,complement, iar a ad(ectivelor ne/otarate: atribut ad(ectival.
:.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL INT645GATIV
tine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intrebare
-orme:
&:cine4 &-Ac: care4 &-Ac: ce4 &-Ac:cat4
cata4cati4 cate4
Ac:(pe) cine4 '-D:caruia4 '-D:nu are forme '-D: cator4
D:cui4 careia4
': (al,a,ai,ale) cui4 carora4
-unctii sintactice:
-subiect: &:*ine vine4 (An"rei vine.)
-nume predicativ &:*are este sora ta4 ("ora mea este aceasta.)
Ac:0entru cine sunt cartile4 (,artile sunt #entru %an.)
':Ai cui sunt acesti copii4 (Acesti copii sunt ai vecinei.)
-atribut pronominal: ':Ai cui bani lipseau4 (3ipseau banii -ariei.)
-complement direct: Ac:0e cine ai c/emat4 (Am c/emat-o #e sora ta.)
-complement indirect:Ac:%es#re cine vorbeai4 (Vorbeam "es#re bunica.)
D: *ui i-ai povestit4(Ioanei i-am povestit.)
-compl.de a#ent: Ac:%e cine ai fost a(utata4(Am fost a(utata "e cole$i.)
-compl. circum. de loc:Ac:La cine ai fost4 (Am fost la vecini)
6bservatii:
!.Pronumele intero#ativ cine; nu devine ad(ectiv.
$..oate ad(ectivele intero#ative au aceeasi functie sintactica de atribut ad(ectival.
&:*are carte -ti lipseste4
Ac:Despre ce intamplare povestesti4
D:*arui copil i te adresei4
':5aspunsul carui cole# ti-a placut4
%.Pronumele intero#ativ ,7 este invariabil
). Pronumle au functia sintactica,caul, numarul si #enul de la substantivul pe
care il inlocuieste
1<.045NU-6L6 SI A%76*TIVUL 46LATIV
-orme:
a)simple: &:cine &-Ac: care4 &-Ac: ce4 &-
Ac:cat4cata4cati4 cate4
Ac:(pe) cine '-D:caruia4 '-D:nu are forme '-
D: cator4
D:cui careia4
': (al,a,ai,ale) cui carora4
b)compuse m.s#. f.s#. m.pl. f.pl.
&-Ac: cel ce ceea ce cei ce cele ce
D-': celui ce celei ce celor ce
-unctii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui intero#ativ, doar ca exemplele trebuiesc
introduse in frae, in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el lea#a o propoitie
secundara de re#enta ei). -unctia poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le
substituie
7x: -subiect: "tiu + cine vine.
-nume predicativ: Am aflat+ care este sora mea.
-atribut pronominal: Ma intereseaa+ ai cui bani lipseau.
6bs. !.In anumite situatii pronumele relative pot deveni ec/ivalente ca sens cu pronumele
ne/otarate ("-a dus care pe unde a apucat)
$.Pronumele relative pot intra in componenta unor locutiuni, expresii pronominale si
adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie cand, din ce in ce, cate si mai
cate)

Articolul
Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e
cunoscut vorbitorului
1.*lasificarea articolului
a)dupa inteles:-articol &otarat (propriu-is)-arata ca obiectul denumit de substantiv
este cunoscut vorbitorului
sau considerat ca atare
-articol ne&otarat -preinta obiectul denumit de substantiv ca nefiind
bine cunoscut vorbitorului
-articol #osesiv (#enitival) -lea#a substantivul care denumeste
posesorul de obiectul posedat
-articol "emonstrativ(ad(ectival) -lea#a un substantiv de substantivul
re#ent
b)dupa poitie:,articol enclitic-se lipeste la sfarsitul cuvantului (omul ,cartea)
,articol #roclitic-se afla in fata substantivului determinat
(un caiet, nistecarti)
Atentie! !.Articolul luat separat (fara cuvantul care il insoteste)nu are sens.
$.Articolul poate insoti -un substantiv (poeia, un om, lui Mi/ai)
-un ad(ectiv(silitorul elev,floarea cea frumoasa)
-un numeral (al doilea, a treia)
%.Articolul se analieaa impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste
(sin#ur nu are functie sintactica)
).Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu
usurinta comparand opoitiile de numar (un caiet+niste caiete, un caiet+doua caiete1 (articol-
numeral))

2.Articolul &otarat
"e ataseaa substantivului, direct sau cu a(utorul unei vocale de le#atura, aratand ca obiectul
denumit de acesta este cunoscut vorbitorului
-orme flexionare:
,aulMasculin-eminin&eutru "in#ular Plural "in#ular Plur
al "in#ular Plural&-Ac-l, -le, -a -i-
a -le-l, -le -le'-Dlui,-lui,-
e(i) -lor-i -lor-lui -lorV-le
-lor - -lor-le -lor
,aulMasculin-eminin&eutru "in#ular Plural "in#ular Plur
al "in#ular Plural&-Acelevul eleviieleva
elevelescaunul scaunele'-Delevului elevilorelevei
elevelorscaunului scaunelorVelvule! el
evilor!elevo! elevelor!scaunule! scaunelor!
Atentie! !.Articolul /otarat apare ca element constructiv in structura unor pronume-
dansul, dansa, in aceste cauri nefiind analiabil
$.Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma in
prepoitii si locutiuni prepoitionale (inaintea, inapoia, in fata)
%."ubstantivele feminine nume proprii de ori#ine auto/tona, terminate in
vocalal ?A@ se articuleaa /otarat enclitic(cartea Mariei, Ioanei) iar cele de ori#ine straina se
articuleaa /otarat proclitic (cartea lui 2eni, lui ,armen)
)."ubstantivele articulate /otarat care denumesc momentele ilei sau diviiuni
de timp isi sc/imba valoarea #ramaticala si devin adverbe (iua, seara, (oia, vara)
*.,and sunt precedate de prepoitii substantivele in Ac. nu se articuleaa
(mer#e la scoala), dar se articuleaa cand sunt insotite de un atribut (mer#e la scoala de
muica)


.Articolul ne&otarat
Insoteste un substantiv, precedandu-l intotdeauna, aratand obiectul definit de acesta nu este
cunoscut vorbitorului
-orme flexionare:
,aulMasculin-eminin&eutru "in#ular Plural "in#ular Plur
al "in#ular Plural&-Acun elev niste elevio
eleva niste eleveun scaun niste scaune'-Dunui
elev unor eleviunei eleve unor eleveunui scaun unor
scaune
6bservatii:
!. -ormele ;& si 6 ale articolului /otarat sunt omonime cu cele ale numeralului
cardinal si al ad(ectivului pronominal ne/otarat. "e pot deosebi in context: ;& si 6 sunt:
a)articole, cand le corespunde &I".7 (o carte+niste carti)
b)numerale, cand la plural le corespunde un numeral (un elev+ doi elevi)
c)ad(ective pronominale ne/otarate, cand la plural intra in corelatie cu unii,
unele (o carte+unele carti)
$.,and insoteste alte parti de vorbire,articolul ne/otarat le transforma in
substantive(du-te-vino+un du-te-vino)
%.Articolul ne/otarat poate transforma numele proprii in nume comune (Aercule+ un
/ercule)
).-orma de plural a articolului ne/otarat &I".7 poate fi folosita si la forma de
sin#ular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste+ niste peste+niste pesti)
fata de pluralul articulat
*.,uvantul niste cu intelesul ?cativa@, ?un pic de@ nu e articol, ci ad(ectiv pronominal
ne/otarat
).Articolul #osesiv '$enitival(
"e asaa inintea unui substantiv sau pronume in ', inaintea unui ad(ectiv posesiv sau a unui
numeral ordinal si lea#a, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului1 se
numeste posesiv, deoarece indica posesia (apartenanta) si #enitival deoarece intra in
componenta intrebarii #enitivului
-orme flexionare:
,aul"in#ularPlural Masculin -eminin Masculin
-eminin&-Acal elevului= meu= "oilea a elevei= mea= "oua ai
elevilor=mei ale elevelor=mele'-D , ,
alor mei6bservatii: !.-orma de '-D alor apare numai in structura pronumelui posesiv la
'-D (Port de #ri(a alor mei)
$.3a numeralul ordinal, al.a este element constitutiv, indicand, impreuna cu
articolul /otarat,#enul acestuia (al treilea+ a treia)
Atentie:-ormele articolului posesiv al.a.ai.ale se scriu intotdeauna intr-un sin#ur cuvant &u
le confundati cu secventele omonime ca:
-prepoitia la infinitiv a:pronume personale neaccentuate la Ac sau D (a-
i vedea+ a-ivedea)
-prepoitia a :le (pronume personal in D.sau Ac, plural, feminin)
2.Articolul "emonstrativ 'a"/ectival)
3ea#a un ad(ectiv de substantivul re#ent1 a(uta la substantiviarea ad(ectivului si a
numeralului (cei tari,cei doi, celde-al doilea)si la formarea superlativului relativ (cel mai bun)
-orme flexionare
,aul"in#ularPlural Masculin -eminin Masculin
-eminin&-Ac*el *ea*ei *
ele'-D*elui *elei*elor
6bservatii: !. Articolul demonstrativ se analieaa impreuna cu partea de vorbire pe care o
insoteste
$.*el apare frecvent ca termen re#ent, insotit de un determinant obli#atoriu,
deci, in aceste situatii, cel are valoarea pronominala (,el de aici+ cea de acolo)
%.-ormele articolului demonstrativ se scriu totdeauna in sin#ur cuvant si
trebuie deosebite de secventele omonime -pronume intero#ativ-relativ ce : pronume
neaccentuat in D,Ac (ce-l intrebi4+ce-i spui4)
-pronume ce : le (pronume neaccentuat de D si Ac pl.) (ce le dai+ ce le
spui)
). Articolul demonstrativ (ad(ectival) are flexiune de #en, numar si ca
asemanatoare cu a pronumelui demonstrativ de departare acela, de care se deosebeste prin
absenta elementului initial si a celui final a
A"/ectivul
Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in #en, numar si ca
cu substantivul determinat
6bservatii: Ad(ectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor (#reu, mic, usor,
luminos)
-materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos)
-elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc,
studentesc)
-referirea la posesor sau la ori#ine (casa olteneasca)

1.*lasificarea a"/ectivelor
a)dupa forma: -variabile-cu $ terminatii- la s#. au o forma pentru masculin si alta
pentru feminin (bun+buna)
-cu o terminatie-la s#. au aceeasi forma pentru masculin si
feminin (casa+baiat mare)
-invariabile-provenite din adverbe (#ata, asa, astfel)
-provenite din imprumuturi vec/i (ditai, sadea)
-provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, bleu,
maro)
b)dupa ori#ine: -propriu-ise(verde, bun, inalt)
-pronominale -posesive (caietul meu+tau+sau)
-demonstrative (fata aceasta+aceea)
-intero#ative ( care fata4)
-ne/otarate(unii baieti+ unele fete)
-relative( ce fata )
-ne#ative(nici un om)
-de intarire (fata insesi)
6bservatii: Ad(ectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala 6
c)din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru
-derivate cu a(utorul sufixelor (timpuriu,
tineresc)
-determinative (provenite din alte parti de vorbire)
- pronominale -posesive (cartea mea+ta+sa)
-demonstrative (cartea
aceasta+aceea)
-intero#ative ( care mama4)
-ne/otarate(unii baieti+ unele
fete)
-relative( ce carte )
-ne#ative(nici o fapta)
-de intarire (el insusi)
-numerale (trei elevi)
-participale (pa#ina scrisa)
-#eruniale (masca raanda)
-adverbiale (barbat bine)
d)dupa numarul formelor flexionare realiate in declinare:
-cu ) forme flexionare (in functie de #en, numar si ca) -propriu-ise (bun,
simplu)
-participiale (iubit)
-#eruniale (suferind)
-cu % forme flexionare -cele terminate in consoanele , si ' (lun#,
adanc)
-derivate cu sufixele -.65, -7",, -I; (satesc,cenusiu)
-cu $ forme flexionare -terminate in 7 (dulce)
-terminate in consoana palatala (vec/i, dibaci)
-terminate in difton# (balai, rotofei)
-invariabile (maro, eficace, motrice)
6bservatii: !.De re#ula se asaa dupa substantive (sunt postpuse)
$.Din punct de vedere sintactic, ad(ectivul poate avea urmatoarele functii:
-atribut(ad(ectival)- baiat bun, floare frumoasa
-nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este cuminte
-diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din
verde s-a facut #alben
%.Din punct de vedere stilistic, ad(ectivele sunt epitete
)."ufixe ad(ectivale frecvente: ,esc. ,tor.,ean.,iu.,aret.,nic.,os
*.In cate#oria ad(ective calificative intra si locutiunile ad(ectivale(cu scaun la
cap,de #eniu)
B.Ad(ectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depinand si
articularea sa
2. Fle1iunea a"/ectivului
In functie de flexiune, ad(ectivele sut variabile si invariabile1cele variabile se modifica
dupa #en,numar si ca, prin desinente, insotite
sau nu de alternante fonetice
Desinente de #en(la sin#ular):
Masculin+&eutru-eminin-u -u - --a -e -a -esimplu-a+albastru-a auriu-e+cenusie-e bun-
a+frumos-frumoasa amarui-e+vec/i-e
6bservatii: !.Ad(ectivele terminate in 7 (mare, dulce) nu preinta diferente de #en la
sin#ular (om mare-casa mare)
$.Ad(ectivele terminate la masculin in -; vocalic sau semivocalic(#reu, rosu,
rau) au femininul in -7A (#rea, rea) si in -I7 (rosie)
%.Alternantele vocalice frecvente la opoitia de #en -7+7A
(intre#+intrea#a)
-6+6A (prost+proasta)
-I7 +IA (biet+biata)
-7+A (desert+desarta)
Desinente de numar:
6bservatii: !.;nele ad(ective au forma unica pentru ambele numere:
-fie numai la feminin- cele terminate in -.65 (fata+fete silitoare)
-fie numai la masculin (pantof+pantofi vec/i)
-fie la ambele #enuri (copil+copii balai fata+fete balaie)
Alternante vocalice: ea+e(oltean+olteni) oa+o (moale+moi) ea+e (#eman+#emeni)
a+i (tanar+tineri), a+e
(teapan+tepeni)
%. Alternante consonantice: s+s (sfios+sfiosi) t+t (lat+lati) d+ (crud+crui)
c+c(sarac+saraci) st+st (trist+tristi) #+# (lun#+lun#i)

Modificari dupa cauri:
6bservatii:Ad(ectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul
!.,and ad(ectivul sta dupa substantiv el nu se articuleaa
$.,and ad(ectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie speciala
care ii mareste expresivitatea
%.;nele ad(ective au o topica fixa in raport cu substantivul. De exemplu
ad(ectivele pronominale stau numai in fata substantivului (oricare om) precum ad(. ?biet@.Pe
de alta parte ad(ectivele provenite din participii stau numai dupa substantiv (pomul laudat)
).;nele ad(ective isi sc/imba sensul in functie de topica (are o parte buna-
opusa lui rea+6 buna parte nu au-o parte dintr-un intre#)
*.Ad(ectivele invariabile au o sin#ura forma pentru toate #enurile,numerele si
caurile. Din aceasta cate#orie fac parte ad(ectivele nume de culori (be(, crem),ad(ectivele
terminate in -,7 (eficace) ad(ectivele cuvinte vec/i in limba (sadea, #ata,ditamai)
.Gra"ele "e com#aratie
"unt forme pe care le ia ad(ectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in
raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale1nu se exprima prin desinente, ci
prin constructii sintactice speciale
Gra"ul #o+itiv(exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt
moment)-cer senin. nor ne$ru
Gra"ul com#arativ(exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect,
stabilind raporturi de e#alitate sau ine#alitate)
,"e su#erioritate 'mai scum#(
,"e e$alitate 'la fel "e scum#(
,"e inferioritate 'mai #utin scum#(
Gra"ul su#erlativ ,relativ(exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scaut #rad, prin
comparatie cu alt obiect)
,"e su#erioritate 'cel mai scum#(
,"e inferioritate 'cel mai #utin scum#(
-absolut (arata #radul cel mai inalt sau mai scaut #rad,fara a compara
obiectul) foarte scum#
&u uita<
!.,omparativul se formeaa de la #radul poitiv al ad(ectivului prin adau#area unor
adverbe si prepoitii
-comparativ de superioritate: mai bun "ecat
-comparativ de inferoritate: tot asa "e= tot atat "e=la fel de bun ca si
-comparativ de e#alitate: mai #utin bun "ecat
$.Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si
prin locutiuni prepoitionale (fata de+in comparatie+in raport cu)
%.;neori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si al
superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta)
).,omparativul de e#alitate poate aparea fara morfemele caracteristice, insa sensul
comunicarii ramane acelasi (apa rece ca #/eata)
*."uperlativul se formeaa de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin
adau#area lui ,73, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind
introdus prin prepoitiile "intre. "in. "e (cel mai bun dintre ei+ din clasa+ de acolo)
B."uperlativul absolut se formeaa de la #radul poitiv al ad(ectivului, precedat de
adverbul foarte (foarte bun)
C.Ad(ectivul poate sa-si sc/imbe valoarea #ramatica: 6mul lenes lear#a mult
-ad(ectiv
3enesul mai mult alear#a
-substantiv
Mi(loace afective de formare a superlativului absolut
-adverbe si loc.adverbiale cu valoare expresiva
(extraordinar,extrem,#roav,nemaipomenit,nespus,din cale-afara, cu totul si cu totul)
-adverbe,ad(ective substantive si locutiuni ce exprima notiuni dea#reabile,
intensificand ne#ativ sau poitiv insusirea (destept nevoie mare,sarac lipit, putred de bo#at,
atat amar de vreme)
-repetitia ad(ectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca,adanca)
-constructii exclamative (,at de mare e<)
-procedee lexicale,prin derivarea ad(ectivului la #rad poitiv cu prefixe sau sufixe cu
sens superlativ (ar/i-, super-, extra-,ultra-,supra-,prea-,-isim)
-procedee fonetice prin lun#irea vocalei (o apa adaaaaaaaaaaanca<)

Ad(ective fara #rade de comparatie
-ad(ectivele care la ori#ine sunt vec/i comparative sau superlative (inferior, superior,
ma(or, minor, oportun, posterior,ulterior,extrem, maxim, minim,suprem)
-ad(ectivele are exprima insusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin comparatie
(asemenea, complet, desavarsit, deplin,intre#,mort,unic,ultim,oral)
-ad(ective din domeniul stiintei (adipoasa,/idrofila,acvatic,ener#etica)
-unctii sintactice:
-atribut ad(ectival (se intalneste in toate cele * cauri): Mama "ra$a, iarta-ma<
-nume predicativ: -lorile sunt uscate.
-complement indirect: Din rosie s-a facut #albena
-complement circumstantial de timp: Il cunoasc de mic.
-complement circumstantial de caua: De lenes ce era ,nici mancarea n-o #usta.

NU-64ALUL
Partea de vorbire flexibila care exprima un numar, o determinare numerica a obiectelor,
ordinea sau distributia lor prin numarare.
,lasificarea numeralului:
a(car"inal! ,#ro#riu,+ise- exprima un numar abstract sau un numar de obiecte. Pot
fi simple (unu, doi)sau
compuse (unspreece)
,colective! exprima insotirea,ideea de #rup (amandoi, tustrei)
,multi#licative: atata de cate ori creste o cantitate sau se mareste o
actiune (indoit,intreit)
-"istributive:exprima repartiarea si #ruparea numerica a obiectelor
(cate unul)
,a"verbiale (de repetitie):indica de cate ori se indeplineste o actiune (o
data, de doua ori)
,fractionare:o ecime, miime
b(or"inal:exprima ordinea prin numarare a obiectelor sau actiunilor intr-o insiruire
(intaiul, primul, secundul)
1.Numeralul car"inal #ro#riu,+is
Poate fi -simplu (numerele de la unu la ece:suta, mie, milion, miliard, trilion, bilion)
-compus: mod de formare-de la unspreece la nouaspreece, unitatea se lea#a de
ece cu a(utorul prep. "P57
-de la douaeci la nouaeci, unitatea se lea#a direct de
pluralul ?+eci> (patrueci)
iar ecile se lea#a de unitati cu a(utorul con(unctiei "I
(patrueci si doi)
-de la o suta in sus numeralul care exprima numarul
sutelor, al miilor se asaa
inaintea unitatilor imediat inferioare
Atentie< !."e scriu intr-un cuvant numeralele compuse de la unspreece la nouaspreece si
cele care exprima numarul
ecilor (treieci) toate celelalte sciindu-se separat (trei sute patrueci si trei)
$.Pronuntari #resite:paispe, cinspe, cineci
%.&umeralul cardinal (ca si celelalte tipuri de numerale)poate aparea sin#ur in
comunicare, ca in care are valoare substantivala(si functii sintactice corespunatoare
acestuia), poate, insoti substantivul, cand are valoare ad(ectivala, sau poate insoti verbul, cand
are valoare adverbiala si functia de complement circumstantial
).&umeralele unu si "oi variaa in functie de #en
*.De la doi, raporturile de la '-D se exprima astfel: la ' cu prep A sau cu a(utorul
articolului demonstrativ ,731 la D se foloseste prepoitia 3A sau articolul demonstrativ ,73
(caitele a doi elevi+celor doua fete1s-au impartit carti la treieci de copii+celor treieci de
copii)
B.&umeralele ece, suta, mie, milion, miliard au flexiune asemanatoare cu a
substantivelor, dupa numar si ca si pot fi articulate.6monimia dintre numeral si pronume
ne/otarate sau ad(ective pronominale ne/otarate sau articole se reolva in context.
&umeralele se identifica cu intrebarile ,A.I4 , ,A.74
C.Prin articulare, numeralul devine substantiv (a luat un ece la matematica)
D.&umeralele unu si doi intra in componenta unor locutiuni si expresii cu valoare
ad(ectivala sau adverbiala (tot unul si unul, de unul sin#ur, nici una, nici douua, cu una, cu
doua)
2.Numeralul colectiv
Mod de formare-de la trei la opt, numeralele colective se formeaa cu -.;" (provenit
din toti) sau cu ,A.7("I) (catesipatru, catesitrei) ultimele forme fiind folosite in limba(ul
popular sau familiar
6bservatii: !.-orma amandoi, care exprima o colectivitate alcatuita din doua unitati, are
flexiune de #en si ca
(amandoi+amandoua+amandurora)
$.,and sta inaintea unui substantiv,aman"urora isi pierde A-ul final de la '-
D(caietele amanduror copii)
%.Aman"oi are ca sinonim forma ambii,cu forme distincte pentru #en si '-D
(ambele+ambilor+ambelor)
).Toti. toate : numeral cardinal au sens de numeral colectiv (.oti sase au plecat)
*..ot sens de numeral colectiv are si substantivele #erec&e si "u+ina
B.-olosit sin#ur, numeralul colectiv are valoare substantivala, iar cand insoteste
un substantiv are valoare ad(ectivala si functie de atribut
.Numeralul multi#licativ
Mod de formare: se formeaa de la numeralul cardinal prin derivarea cu prefixul I&- si
sufixul -I. (intreit,inecit)
6bservatii: !. ,and insoteste un substantiv (cu care se acorda in #en, numar si ca)are
valoare ad(ectivala si functie de atribut1lan#a un verb, are valoare adverbiala si functie de
complement circumstantial, iar prin articulare se substantivieaa
$.In"oit si intreit au sinonime neolo#ice pe "ublu si tri#lu.
).Numeralul "istributiv
Mod de formare:din adverbul ,A.7 : numeralul cardinal (cate doi, cate trei)
&u uita< !.&umeralele formate cu unu si "oi au forme distincte de #en(cate unul+cate
una)si la '-D(cate
unuia+cate uneia)
$."i numeralul distributiv poate avea valoare substantivala, ad(ectivala sau
adverbiala, cu functii
sintactice corespunatoare
2.Numeralul a"verbial
Mod de formare: din prepoitia D7:numeral cardinal:65I, cu exceptia primului termen al
seriei, ?o "ata>, format din numeralul cardinal cu valoare ad(ectivala 6 si substantivul DA.A
6bservatii: !.Ideea de repetare a actiunii se poate reda si printr-o constructie numerala
sinonima formata din numeralul ordinal : substantivul 6A5A (a venit a doua oara)
$.&umeralele "e "oua ori si "e trei ori au ca sinonime neolo#ice bis si tert.
3.Numeralul or"inal
Mod de formare: de la doi in sus numeralul ordinal se formeaa din numeralul cardinal insotit
de secventele al>lea, la masculin si a>a la feminin
6bservatii: !."eria numeralului ordinal incepe cu intai'ul(, care are flexiune de #en,
numar si ca si poate fi articulat cand apare sin#ur sau in fata substantivului pe care il
determina. "inonimul #rimare un comportament morfolo#ic si sintactic identic
(primul+prima1primului+primei)
$..oata seria numeralului ordinal are forme deosebite de #en
%.-ormele de '-D se exprima prin cel de:numeral ordinal, marca de ca fiind
preluata de cel (,elui de-al doilea)
).&umeralel al doilea si al treilea au sinonime neolo#ice pe secund si tert
*.Dintai este o forma a numeralului ordinal in care prepoitia "e s-a contopit
cu numeralul I&.AI
B.In limba contemporana vorbitorii au tendinta de a inlocui numeralul ordinal
prin cel cardinal (trimestrul doi+ al doilea). "e recomanda folosirea doar in caul numerelor
mari
C.Ad(ectivele primar si ultim, ca si locutiunea ad(ectivala cel 'cea( "in urma,
au valoare de numeral ordinal
Functii sintactice!
-subiect: A raspuns al treilea din catalo#.
-nume predicativ: Voi sunteti "oi.
-atribut ad(ectival: Maine vor veni trei invitati.
-atribut exprimat prin numeral cu valoare substantivala: Interventia a "oi dintre ei a
fost salutara.
-complement direct: 3-a c/emat pe al doilea.
-complement indirect: Vorbeam "es#re "oi dintre ei.
-complement de a#ent: A fost a(utat "e trei dintre cole#i.
-complement circumstantial de mod: A fost rasplatit insutit.
A"verbul
Partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unui actiuni, a unei insusiri sau a unei stari,
indicand impre(urarea in care are loc actiunea.Poate determina un verb, un adverb, un ad(ectiv, o
inter(ectie cu valoare verbala
1.*lasificarea a"verbului
a)dupa inteles:-adverbe de loc (acolo, afara,aproape,departe)
-adverbe de timp (astai, atunci, curand)
-adverbe de mod (asa, bine, anevoie,de#eaba)
-adverbe de afirmatie (da, bineinteles, fireste)
-adverbe de ne#atie (nu, ba, nici, dimpotriva)
b)dupa forma: -adverbe simple (lesne, aici, aproape)
-adverbe compuse (asta-vara, oriunde, oarecum)
c)dupa ori#ine:-adverbe primare (cam, foarte, aici, apoi, bine)
-adverbe provenite din alte parti de vorbire:
-prin derivare cu sufixe (realmente, pieptis, taras, frateste)
-din ad(ective-participii (tare, clar)
-din substantive (iua, noaptea, vara)
-din pronume relativ-intero#ative (cand,unde,cum)
-din alte promune-ne/otarat, demonstrativ, ne#ativ (candva,
undeva, nicicand)
6bs.: 7xista si alte adverbe corelative corespunatoare intr-o re#enta preentei in subordonata
a unui adverb relativ
2.Gra"ele "e com#aratie
Pentru ca adverbul nu se declina si nu se con(u#a, dar in sc/imb are #rade de comparatie, se
spune despre el ca se afla la #ranita dintre partile de vorbire flexibile si cele neflexibile
'radele de comparatie ale adverbului sunt aceleasi ca la ad(ective:
-'radul poitiv: bine
-'radul comparativ -de superioritate: mai bine
-de e#alitate: la fel de bine
-de inferioritate: mai putin bine
-'radul superlativ -relativ -de superioritate: cel mai bine
-de inferioritate: cel mai putin bine
-absolut : foarte bine
&u uita< !.&u toate adverbele au #rade de comparatie, iar unele au doar #radul poitiv
si #radul comparativ
(incolo,inainte)
$.3a formarea superlativului relativ al adverbului cel este invariabil, pa cand la
ad(ectiv se acorda cu
re#entul sau
%.Adverbele mai, putin, foarte, prea, tare a(uta la formarea #radelor de
comparatie
.Locutiuni a"verbiale
'rupuri de cuvinte cu sens unitar si cu rol de adverb
-3ocutiunile adverbiale sunt: de loc, de mod si de timp
-In structura lor pot intra substantive, ad(ective (participii), numerale, adverbe
precedate de prepoitii (in fata, peste tot, din loc in loc, din vreme ce, pe insrate, cu de-a sila,
de asta seara)
-Pot fi formate prin repetarea unor adverbe (ora de ora, din an in an, asa si asa)
).Functii sintactice
-,ea mai frecventa functie sintactica a adverbului si locutiunii adverbiale este cea de
complement circumstantial de loc+ de mod+ de timp
-Adverbul (locutiunea adverbiala) mai poate indeplini functia de atribut adverbial(Am
desc/is fereastra de (os)
-;nele adverbe (locutiuni adverbiale) pot fi predicate, de ele depinand propoitii
subordonate subiective, in caul in care adverbele sunt urmate de elementele de relatie ca, sa,
ca sa, daca, de (bine, adevarat, fireste, si#ur, ne#resit, posibil, pesemne, probabil, fara
indoiala, de buna seama, poate, cu si#uranta)
6bservatii: !.Adverbele c&iar. "oar. mai. nici. nu. numai. macar nu au functie
sintactica, intrand in componenta
partilor de propoitie pe care le insotesc
$.Adverbele (locutiunile adverbiale) pot fi si numite predicative, cand intra in
componenta unui
predicat nominal (Asa sunt toti parintii)
2.5rto$rafia a"verbelor si a locutiunilor a"verbiale
a)"e scriu intr-un cuvant (adverbele compuse cu fuiune desavarsita)
-prepoitie : adverb (deasupra, de#eaba, deplin)
-ad(ectiv:substantiv (bunaoara, deseori)
-adverb: fie-+oare-+ori-+va- antepus sau postpus (fiecum, oricum, candva, cumva)
-ad(ectiv pronominal : adverb (alaltaieri)
-adverb : adverb (nicicand, nicicum, niciodata)
-adverb: con(unctie (asadar)
b)"e scriu cu cratima:
-ad(ectivul asta : substantiv (asta-vara, asta-seara, asta-noapte)
-prepoitia "u#a : substantiv (dupa-amiaa, dupa-masa)
-prepoitia intru="intru : adverb (dintr-adins, intr-adancime)
-prepoitie compusa "e,a din locutiunile adverbiale (de-a busilea, de-a berbeleacul,
de-a valma)
-locutiunile adverbiale formate din :
-doua substantive (calea-valea)
-un substantiv: un adverb (caine-caineste)
-doua verbe (treaca-mear#a)
-doua adverbe (incet-incet)
c) "e scriu in cuvinte separate locutiunile adverbiale alcatuite din cuvinte care-si pastreaa
intelesul si pot exista independent in vorbire (de obicei, de (ur impre(ur, la maximum, la o
parte, in afara, intre timp, in van, pe ne#andite)
0re#o+itia
Partea de vorbire neflexibila care lea#a atributele si complementele de cuvintele pe care le
determina
1.*lasificarea #re#o+itiilor
a)dupa forma -simple (a, contra, cu, spre, sub, din, de)
-compuse (despre, de la, de pe la, inspre, de sub, de pe lan#a)
b)dupa ori#ine -prepoitii propriu-ise (de, din, la, pe, lan#a)
-provenite din -substantive (#ratie, multumita)
-participii (datorita)
-adverbe (impotriva, deasupra)
c)dupa re#imul caual:
-prepoitii care cer caul acuativ: cu, din, de, despre, dinspre, inspre, pentru, prin,
sub etc.
-prepoitii care cer caul #enitiv:asupra, contra, impotriva etc. (aici intra cate#oria
prepoitiilor provenite din
adverbe cu aspect articulat)
-prepoitii care cer caul dativ:#ratie, multumita, datorita, conform, potrivit,
contrar,aidoma si asemenea (aici
intra prepoitiile provenite din substantive, verbe la
participiu sau adverbe)
&u uita< Prepoitia si locutiunea prepoitionala nu au functie sintactica. 7le se analieaa
impreuna cu atributele sau complementele pe care le lea#a de cuvantul determinat
2.Locutiunile #re#o+itionale
'rupuri de cuvinte cu inteles unitar si cu rol de prepoitie
7le sunt alcatuite din una sau doua prepoitii si o alta parte de vorbire
a)un substantiv (in fata, in spatele, din caua, in loc de)
b)un adverb cu sau fara aspect articulat (in (osul, in afara de)
c)ad(ectivul ?tot> (cu tot cu)
&u uita< 3ocutiunile prepoitionale cer #enitivul sau acuativul
acuativul, cand ultimul termen este o prepoitie (alaturi de, afara de, conform cu,
relativ la)
#enitivul, cand ultimul termen este un substantiv articulat sau un adverb cu aspect
articulat (in fata, in urma, de-a latul)
Inter/ectia
Partea de vorbire neflexibila care exprima, fara sa le denumeasca, stari sufletesti sau
volitionale, ori reproduce (aproximativ) sunete si #omote din natura
Inter(ectiile pot fi alcatuite din:-un sunet (o< a<)
-mai multe sunete (ooo< a/<)
-doua sau mai multe silabe (aoleu<)
-un cuvant repetat (mac-mac<)
-din mai multe cuvinte (trosc-pleosc<)
Inter(ectiile pot reda: -stari sufletesti:-durere (au< vai<),teama (aoleu<),nemultumire
(o/<),dispret (/alal<),denade(de
(vai<),ciuda (uf<),indoiala (/m<),mirare (aaa<),admiratie (a<
o<),entuiastm (ura<)
-#omote din natura sau din lumea incon(uratoare (trap< poc< fas<
scart<)
-sunete care insotesc acte fiiolo#ice umane (/apciu< /ac<)
-sunete emise de animale, pasari, insecte (/am< cucu< b<)
Functii sintactice!
-pot fi folosite cu valoare de predicat (inter(ectii predicative): Aai in casa<
-subiect: De afara se auea mereu: trosc!
-complement direct: 7i aueau: #oc!
-nume predicativ: 7 vai de ei.
-atribut: Indemnul mars! ii era cunoscut.
*on/unctia
Partea de vorbire neflexibila care lea#a, in fraa doua propoitii sau in propoitie, doua cuvinte cu
aceeasi functie sintactica
1.*lasificarea con/unctiilor
a)dupa forma -simple (si, iar, dar, ca, sa, daca)
-compuse (caci, asadar, fiindca, ca sa)
b)dupa functie:-coordonatoare-copulative (si, nici)
-adversative (dar, iar, ci, ba, insa)
-dis(unctive (sau, ori,fie)
-conclusive (deci, asadar, va sa ica)
-subordonatoare-cauale (caci, deoarece, fiindca)
-de scop (sa, ca sa)
-conditionale (daca, de)
-concesive (desi)
-de loc (unde)
-consecutive (incat, ca, de)
-de mod (precum, ca)
&u uita< "i alte parti de vorbire pot avea valoare de con(unctie:
-pronumele relativ (care, cine, ce)
-adverbele relative (cand, cum, unde, cat, precum, incotro)
-alte adverbe (asadar, doar)
Atentie< Pentru a determina natura unui raport de coordonare sau de subordonare se foloseste
procedeul corelativelor. In coordonare, procedeul consta in repetarea con(unctiei ori?
ori=sau?sauIn subordonare, con(unctiei din propoitia subordonata ii corespunde in
propoitia re#enta un adverb sau un cuvant cu valoare adverbiala (desi, totusi)
2.Locutiuni con/unctionale:
'rupuri de cuvinte cu inteles unitar si rol de con(unctie. In alcatuirea lor intra totdeauna o
con(unctie sau o alta parte de vorbire cu valoare de con(unctie

3ocutiuni con(unctionale:
-coordonatoare-copulative (cat si, precum si, ci si, nu numai)
-adversative (numai ca, in sc/imb)
-conclusive (prin urmare, de aceea)
-subordonatoare-cauale (din caua ca, din pricina ca)
-de scop (pentru ca sa, cu scopul sa)
-conditionale (cu conditia sa, in ca ca)
-concesive (macar ca, cu toate ca, c/iar daca, c/iar de)
-de loc (de unde, pana unde)
-consecutive (asa ca)
-de mod (asa cum, ca si cum, ca si cand, fara ca sa)
-de timp (pana ce, pana sa, in timp ce, ori de cate ori)
6bservatii: !.6 conunctie sau locutiune con(unctionala poate introduce mai multe tipiuri
de subordonate, in functie
de context (cu exceptia celor preentate)
$.7xista locutiuni con(unctionale care pot introduce numai anumite
subordonate: de loc, de timp, de
mod, concesive.