0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
67 vizualizări2 pagini
N-am spus şi nici nu spunem că vreun alt guvern ar fi
mai breaz ; dar atîtea încălcări de lege, arestări ilegale, exploatari, închideri de întruniri, violări de scrisori, trimiteri la urmă, etc., la oraşe ; şi schingiuiri, furturi, violuri, abuzuri de putere, ş.a., la sate, nu s-au mai văzut ca sub paşalîcul libereal de sub patronagiul ticălosului care s-a văzut celebru prin banditismele fără seamăn ce le-a comis instrumentele sale.
N-am spus şi nici nu spunem că vreun alt guvern ar fi
mai breaz ; dar atîtea încălcări de lege, arestări ilegale, exploatari, închideri de întruniri, violări de scrisori, trimiteri la urmă, etc., la oraşe ; şi schingiuiri, furturi, violuri, abuzuri de putere, ş.a., la sate, nu s-au mai văzut ca sub paşalîcul libereal de sub patronagiul ticălosului care s-a văzut celebru prin banditismele fără seamăn ce le-a comis instrumentele sale.
N-am spus şi nici nu spunem că vreun alt guvern ar fi
mai breaz ; dar atîtea încălcări de lege, arestări ilegale, exploatari, închideri de întruniri, violări de scrisori, trimiteri la urmă, etc., la oraşe ; şi schingiuiri, furturi, violuri, abuzuri de putere, ş.a., la sate, nu s-au mai văzut ca sub paşalîcul libereal de sub patronagiul ticălosului care s-a văzut celebru prin banditismele fără seamăn ce le-a comis instrumentele sale.
Ai voit, n sfrit, s dovedeti1originalitatea unui prim-mi-
nistru care tie a uza de toaite mijloacele i a ntmpina toate in
convenientele pentru a mulumi pe nite nemulumii pretenioi. reui t! Salve, excelen 1 P. I str. (Romnia Muncitoare44, an V, nr. 47, 13 august 1909]. REFLECII SOCIALE Orice om sincer, drept i ierttor, i1cruia mijloacele inte lectuale i dau putina de a contribui, pe orice cale, la ndreptarea mediului sociali i a nedreptilor n care se afl, este dator s-o fac, aceasta mai presus de orice risc personal. Nu se poate numi om ou contiina mpcat care vede, simte i ar putina de a da mina sa de ajutor la distrugerea nfricotorului flagel reac ionar n care ne aflm, i cu toate acestea st nepstor, privind linitit, cu braele ncruciate, la desfurarea luptei ntre mul imea productoare, ftiecat n suferin, i strigtul sugrumailor. Cu toate acestea, nu poi spune, fr a te hazarda, c in ar, la noi, nu s-au gsit oameni cari, mpini de sentimentul de dreptate s ia condeiul sau s ridice glasul contra nedreptilor fptuite de clasele asupritoare. Ct de puini, dar s-au gsit s fie de partea noastr ca mai mult n cauz, n majoritate, fie din afar, cari nu puteau privi cu contiina mpcat la asupri rile ce ndur muncitorimea obidit, dei acetia-s foarte puini. De doi ani ncoace, ara romneasc este teatrul unui ne ntrerupt ir de drame ; afar de cazuri excepionale, cum e, de exemplu, acela prin care trece azi Spania ; n nici o ar din Eu ropa muncitorimea n-a avut de ndurat un att de necurmat mar tiriu ca n -cuibul civilizat din Orient44 de la rscoal ncoace i sub domnia guvernului rou (liberal n.n.) Nicieri, lanul sufe rinelor n-are att de multe inele ca n ara aceasta exploatat, la cari naionalitii fali i neruinai se indigneaz i protesteaz contra nedreptilor44 de peste muni unde s a auzit cel puin c un ran romn s fie btut la falang, s i se necinsteasc fata, sau s fie buzunrit ziua namiaza mare de ctre jandarmii ru rali ca dincoace de muni, la patria proslvit i sub ochii tuturor. N-am spus i nici nu spunem c vreun alt guvern ar fi mai breaz ; dar attea nclcri de lege, arestri ilegale, exploa- 33 tari, nchideri de ntruniri^ violri de scrisori,.trimiteri la urm, etc., la orae ; i schingiuiri, furturi, violuri, abuzuri de putere, .a., la sate, nu s-au mai vzut ca sub paakcul liberea de sub patronagiul ticlosului care s-a vzut celebru prin banditismele fr seamn ce le-a comis instrumentele sale. Puina pres (mai) cinstit, ce-o avem la ar, ne-a adus zilnic la cunotin cte o nou isprav comis de diferite autori ti i, h ultimul timp asemenea tiri au fost att de dese i de strigtoare, att de nemiloase au fost cruzimile svrite de tiranii poporului, de patrioii ce plSng pe fraii de peste muniu, nct sincer m mir, i nu-mi pot da seama, cum n ara aceasta nu se mai gsete nici un om de seam cu-n adevrat suflet nobil din al crui piept s ias acel rcnet formidabil la auzul cruia s se desmeticeasc nelegiuiii ce sugrum un popor ? Cum ? Nu mai exist nici un om n Romnia civilizat de azi, nici un patriot adevrat care s se simt ndurerat, i a crui contiin s se revolte ? Este dar, n ultim expresie a cuvntului adevrat c tot Fanarul, toi iloiiu compun astzi ,patrioii ? i nu numai astzi cci cuvintele acestea au fost zise, doar, acum 20 de ani. Retras ntr-un ungher, n linitea nopii, i ferit de zgomotul i zbuciumul zilei, vezi ct sunt de departe i fr efect, toate frmntrile i truda oamenilor cu bunvoin de a putea chema a via, de a putea forma o opinie public cafe s se ridice n drznea i cuteztoare i s pun frn criminalelor porniri ale claselor stpnitoare. s Oridt i-ar face datoria, acea puin pres de care am po menit, dac acea datorie const numai la a denuna faptele re volttoare, n a biciui, cu vehemen, crimele i abuzurile ne contenite nc nu e de-ajuns. nc nu e de-ajuns aceasta ; rul rmne ntreg cci stpnii snt surzi i orbi ! Efectele reale nu se vor vedea. Efectel e real e se vor vedea numai atunci c nd ma sel e acestea pl i ne de for, dar i nerte, c nd colosul munci tor adormi t - i anihilat {astzi, c nd acest factor care va j uca rolul principal n vi itor se va detepta, va ridica fruntea sus i va cere sau va rupe drepturi l e el ectoral e de care e azi dezmoteni t i i va face loc ctre viaa parl amentar. Numai atunci se vor vedea efecte reale. P. lstr. [Romnia Muncitoare", an V, nr. 49, 20 august 909.] 34