SUMAR (Cunt inainte de C. Constantinescu-Dobridor. : Prefata |, BRORI IN FOLOSIREA SEMNELOR ORTOGRAFICE $I DE PUNCTUATIE. : Erori de punetuatie i folasira virgle I. Introducerea, inutil, a vigulei dupa adverbele cau locufiunile adverbiale) de mod explicati 2. Introducerea inuil8, a virgulei dup conjunc si Tet ‘conjunctionale coordonatoare. 3. Introducerea, inutls, a virgulei dupa conjunejile ‘coordonatoare ,.dar” si .or” . 4. Introducerea, inti avirgulei dupa conjunefile subordonatoare. 5. Introducerea, inutil, a virguleiinaintea propozifillor subiective dependente de adverbe (sau locujiuni adverbiale) si verbe (sau expresii verbale) impersonale... 7 6. Introducerea, intl, a virgulei ine elementul regent si atributul neizolat sau atibutiva determinativa, 7-Introducere, inutila, a virgulei in structura unoratribute neizolate (de idemtiticar). 8. Omiterea virgulei cind marcheaza slips al pect a eo ‘verb copulativ... 9. Omiterea virgul 10, Omitereavirgulei inaintea unor apoziti simple si dezvoltat 1 Omiterea virguleiInaintea unor atributive explicative sau apozitiv 12, Omiterea virgulei m expresi si Jocutiun cu termeni coordonati 13. Omiterea virgulei tn izolai si intercalri esoh Erori de punctuafie in folosirea eratime 1. Introducerea, inutl, a cratimei fn structure unor substantive compuse (unite) 2 Introducerea, nut, # cratimel tn structara nor forme verbale simple sau compuse.. 3. Omiterea cratimet in structra unorsubstansve compuse iol). 4. Omiterea crtimei in scrierea ~ cu adjective posesive conjunete — anor mime de rudenie. 5 Omitereacratimei in grupuri omofone (au neomofone) monosilabice. 237 10 2 4 16 18 38 40 41 Bror de punctuate jn folsira blanca a paure gate) 1 Inducers, inl banc Saucursanor sees adjective compuse (unite). s 2, Introducerea,inutil, a blancului in structura unor adverbe compuse i locutiuni adverbiale 3. Omiterea blancului in locufiuni adverbial. I ERORI DE ORTOGRAFIE $I DE ORTOFPIE. 1. Confundarea, in scris si in rostire, a consoanelo structura unor termeni uzwali s" $i.2" din 2. Confundarea, in srs gin ost, aprefixelor des.” dex” side." oF", | 3: Ronnies despise rie incoreta, a unor abrever de terment si formule de role : tina - Serierea, incoreeta, a unor abrevieri cle termeni gramaticali 6. Abin, ge «uote! desermind pate nti 7. Abrvee, rit, a unor unit de masa. r Rosie sa sites, rei unr dennis 9, Rostirea, ineoreet, a unoe termeni di i ; in presa audiovizuela {0 Seer uote ners numer ee spt crierea (sau rosttea,incorect, a unor nume proprit geografice (articulate) sau nume de loeuitor oe oe 12, Scrierea, greyitd,dups modee srine, a unor neo 13. Rosiea pei, dupt model string (ont su pate’ oe 14, Serierea (Sau rostirea), incorect, a unor termeni medical 1s ethos ee aidan a rier (sau rstirea),incoreci,aunortermeni social, sdninisraiv, comerall eee ee 16, Scrierea (sau rostrea), incoreeta, a unortermeni mora fifi Cc : 17. Sctierea (sau rosie), incorect, a nor adjective Serra nce a unor ajetve vibe a 18. Srierea, gresit, cu cifre a unor numerale cardinal numeral cardinale 12, Rosie (Sau sveres), ei aur vere oeuvre eproducete, impropri, tn comunicarea oral, a expresici ghilimele” a es Il ERORI GRAMATICALE, | Amicus, rei, a unor nme props comun fe gel) ee 238 46 48 sl 86 37 91 95 98 98 2. Forme, incorecte, de genitiv-dativ singular ale unor substantive feminine articulate s * 3. Omiterea aticolului posesiv inaintea unoratribute genitivale co0RdoMate reese us 4, Onitereaartcolulu poses inaintea unui aibut ential, ola de ‘regent printr-un text incident sau intercalat.. 3 5. False substantive epicenes.vcwsrnwrwnn 6. Substantive (epicene) denumind functi si profesi, cu forma ‘exclusiva de masculin a 7. Substantive feminine cu False forme duble (literate) de plural 8. Substantive neutre eu false forme duble (iterae) de plural... 9, Substantive comune numai cu forme de plural (,pluralia tantum’”), sca 7 10. Substantive compuse invariable Cnearticulabile in genitiv-dativ) 11. Acordul, gest, prin atractic, al aticolului poses (ce insofeste pronumele relat ,care") cu substantivul cares! preceda .. 12, Dezacordul adjectivuli (sau al pronumelui) demonstativ de ientitate il 13. Dezacordul adjectival (sau al participiului pasiv) dintr-unele construct verbale nominale (su predicative) 14 Folosirea, resi, in acuzativ, @ pronumelui relativ constructei prepozitionale ,pe care” (complement 15, Acordul, gest, prin atracie al pronumeluirelativ ,care, in genitiv, cu substantivul determinat 16, Folosirea, grit, in dati, a pronumel lui jedruia”,,careia”, .cirora” ete. Z 17.Folosiea, gresit, in acuzativ, a pronumelui relativ ,care” in Locul construeilor prepozitionale ,cu care”, la care”, yim care" care” ete ane 2 18, False numerate invariable ca gt 19, Verbe cu forme duble (in aceeasi conjugare) diferentate semantic 20, Omiterea verbelorauxiliare sau a pronumelor reflexive din structura unor predicate coordonate. z 21, Omiterea prepozitilor introductve din structure uno locutiuni prepozitionale a A 20. Folosiea, nerecomandabila, a prepozfiei de" in locul lui de catre” in complementul de agent (nume gi colectivieai de persoane) Sens 2 23, Folosiea, gesia, a prepoztiel tnt” tn Hocul ui dintre™ fn construci atributive (cu sens de reciprocate)... 24, Folosirea, gresit a prepozitiei din” in locul lui dintre” in construct‘ aributive (cu sens pasttiv) 25, Uiiizaea, inadecvat, a vorbirit direct legate in local vorbiri direct sau indirect - 26, Ordinea, nejustificata— in adrese, n prezentare sau in adresarea directa ~ a numelor proprii de persoand... me 239 focal lai care” 100 102 103 106 108 ur us 116 118 19 122 13 126 1 129 130 133 134 138 Bt 139 ui wa 14427. prin ehivoce su absurd dtr oii (punctate) ‘defectuoase ci _ 147 IV. ERORI DE VOCABULAR so 153 1. O confuzie formala (grafica) suparstoare: ,demult” = de mult” 153, 2. Alte confuzii formale (Paronime) 154 3. Confuzii semantice (Pseudosinonime) eaten 162 4 Exprimari pleonastice ese fio AGT 5. Exprimiritautologice tinea 3 6. Un cuvant ce devine cligeu: ,demers” nu ta 18 7. Un alificativ-cligeu, folost uneori echivoe: wis 179 8. Un clisew in voga”, cu tendinge pleonastice: foarte tare... 181 9. ,.Barbarisme” ce tind si devind cligee lexical. . 184 10. Construct fixe tn limbajuljuridico-rutier... 187 11. Clie lexicale de uz general 189 12, Cligee metaforice cu caractr perifastic. 195 13. Clie familiar argotice sau licentioase 197 \V.GLOSE 3 svmnenen 200 1. Abrevieri prin aferez& sau apocopt. 200 2, Abrevier dificil. 201 3. Abrevierea denumiril unor profesiun,ttur i fur 202 4. Rostirea (uneor si scrierea) diferité a unor neologisme strine 207 ‘5. Substantive cu dous varianteliterare de plural (recomandati/ admis)... 208 6. Substantive cu dour variant semantice In yrie” $i rite") sons 208 7. Substantive (pseudoomonime) cu forme multiple de plural i cu SenSUF dHETHE oon aie 8. Cuvinte gi expresiilatinegti celebre, de larghcirculafie...c-. 221 ADDENDA, 2s 1. Ignorarea virgulei in unele texte ale presei actuale ~ marturie a unei Drecare instructii gramaticale scolar. ns 2. sdnovatii” derivative si emfaza lexicala in comunicarea interpersonala si oficial 27 3. Stilul jumalisic publicitaro-erotic si ,pamfletar” — intr cinism, ‘ulgaritate gi pomnografie.rsensnnsmnsnn 230 Bibliografie. 234I. Erori in folosirea semnelor ortografice si de punctuatie Erori de punctuatie in folosirea virgulei i, Introducerea, inutila, a virgulei dupa adverbele (sau locutiunile adverbiale) de mod explicative sacestia, adicd[,] cei orezenth..." sau y..., adicd cei prezenti...” »cel mare, si anume[,] Ion” sau ,... i anume Ion” ?; 2a guyernului, recte[,] a Min. culturii” saw e 2 Mi ; el culturii” 2; a nobiectiv major, respectiv[,] reforma’” i : j SAU ns reforma” ? etc. ee Fie singura, fie precedati de un adverb explicativ (cu care formeazi o unitate sintactici, neintrerupti de virgula apozitia (propozitia apozitiva) este intotdeauna izolati, de termenu! reluat, explicat si precizat (.., prntr-o pauzai marcata cu ajutorul virgulei, al celor doua puncte, al liniei de pauza (uneori chiar prin parantezi sau punet)” (Gh. Constantineseu-Dobridor). Pentru exemplificare, voi recurge la cdteva citate din operele unor scriitori clasici: intocmai ca oamenii, ca vitele, ca locasurile si pomii, (gézele) purtau pecetea locului, adic& a picurii” (Camil Petrescu), ,... avea numai doi copii, o fata anume Artemis, si un fecior, numit Febus Apolon”. ,As vrea . si aud, ca prin vis, o muzica plina de farmee, bunitoara cea din opera Guilom Tel a lui Rossini” (A.1. Odobeseu), Ca si in epopeie, zeii, aici sfinii fin intruniri ceresti, respectiv soboare” (N. Torga), ,Si pe margini de caiete seriam versuri dulci, de pild / Citre vreo trandafirie si silbaticd Clotilda” (M. Eminescu) 8 Metodele pozitive, oferite mai sus, sunt contrazise, in mod regretabil, de formularile urmétoare in care, astéizi, nu pufine adverbe sau locutiuni adverbiale explicative sunt despartite, arbitrar, prin virgula, de apozitiile sau propozitiile apozitive pe care le introduc: AdieX[.] existenfa grupirilor de partid, care, porn la ideologia de baz insusita de toti membrii...” (corect: existenta grupitrilor de partid ..”), Si anume{,] ca totul si nu fi fost decat o rifuiala intre membrii aceleiasi «banden” (corect: Si anume ca totul si nu fi fost decit o rafuiala ..”), sw. din partea Guvernului, reete[.| a Ministerului Culturit” (corect: din partea Guvernului, recte a Ministerului Culturii”), ,Adied[,] di 0 ordonangi guvernamentala care zice c& nimeni din (arigoara lui drag nu are dreptal si exporte laminate de ole...” (corect: ,Adiei d& o ordonanté guvernamentala care Zice ci nimeni din {arigoara lui draga nu are dreptul ..”), .Cel mate, si anume(,] Ion, spunea c& nu-i ridicd cupoanele” (corect: Cel mare, si anume Ton, spunea ci nu-si tidied cupoanele”), “Abordarea institutiei in cauzi, respectiv{,] a Oficiului pentru Protectia Consumatorului ...” (corect: ,,Abordarea institutiei in cauzi, respectiy a Oficiului pentru Protectia Consumatorului ”), wAdiei[,] 0 dati ce se sparge o strada trebuie si reparata” (corect: ,,Adied o data ce se sparge o strada trebuie si reparaté”), “Sudierea atenti a repertoriului agezimintelor de cultura, bundoara{,] a teatrelor dramatice ...” (corect: ,... a repertoriului asezimintelor de culturi, bundoara a teatrelor dramatice ..."), .Anumef,} faptul ci la S.C. Avieola Dragos-Vodi in tot intervalul din 1991 si pana in prezent ..." (corect: ,Anume faptul calla S.C. Avicola Dragos-Voda in tot intervalul din L991 si pan& in prezent ...”), ,Pentru ca si se inffiptuiased cu fermitate acest obiectiv major, respectiv[,] reforma ...” (corect: ,... acest obiectiv major, respectiv reforma ..."), ,,Acestia, adied[,} cei prezenti si-au exprimat deja adeziunea liber-consimtiti de a deven «onstructori de bine” (corect: Acestia, adici cei prezenti, si-au exprimat deja adeziunea liber-consimtita ..”) 94, antroducerea, inutild, a virgulei dupa conjunctii locutiuni conjunctionale coordonatoare Sil] puri displécea s& chiuleasc3” sau gi nui displdcea ...” insal,] fascinatia de a conduce” sau “insd fascinana |! %. nsaul,]ele reprezint& copilaria” or’ eau cle ena 2s aga ¢Al,] trebule s& le plitim” sau saga e8 tretue > ae "Pete retort efi S830 eaztl conjnetek deer. tx care’ m-am fefert edndva pe larga eslelalte conjuncticooronatoare Gopulatve, adversative, disjunctive sau conchsive) mh se disbere, ely sings, is esol prone, chiar atunci Pro) i, prin punct, de propoziti aaviogs, eu care se coordoneazi. Apelind if ee aes Eels fata cateva exemple de utilizare corecta a ganiunetiorcoordonatare cine este dtr, sible foie, spo ioeepem cu tot amines, $i alti exalt. (Creangi), Au tec stelle acces, rem de fpte stst inal tel amare —” (Alexandrescu) Ei scipartsirind ct Ci eghnds. Hast Male muri prficandvse in ining imiieee De Sau ca Strada aceea nu mai este, sau ci Notas lea a stramutat-o intr-o lume ireala ...” (Galaction), pean Mea hordiam. Agadar ficu si ef ca noi” (Negruzz’), Isp ss $e alegea totdeauna’ printre fet Saul, as ei niioda noe dipever! {Qiaeedonsk), tu venea fn fecareduminied, prin urmare Sieur de gurord suletesc i de ve bund era. puting dernonst mil ce urmeaz’, extrase din presa. actual semonstesel os, ee ose: de cele ale inaintasilor nostri, propoztie sia, introducdndc, aberant danas SS wuase o ae etunetit si locutiuni eonjunctionale: Abia ig (oee.8 Basie nous sl] cneva, ta Fein, La pone spate” (crest yo i luase 0 Dacie nous cneva aan, ha poonit (esha Corte nul pea interes $i miei munca fied” sve de wag bee interesa, $i nici munca fied”), ,Acceasi . de nesiguranta si[,] chiar de dezaprobare in din partea mari majoritatii a angajatilor ...” (corect: .Aceeasi stare de nedumerire, de nesiguranta si chiar de dezaprobare ..."), “De multe ori, era neatent la ore. Sif,] nu-i displicea si Chiuleasca” (corect: ,, ... era neatent la ore. $i nu-i displicea si chiuleasca”), De fata erau parintii fetei, Precum si[,] ai baiatului ...” (corect: ,,De fata erau parintii fetei. Precum si ai baiatului ..”); b) conjunetii si locutiuni conjunctionale adversative: Dar[,] nu te pling eu, baiatule!” (corect; .,Dar nu te plang eu. baiatule!), ,,Ansaf,] fascinatia de a conduce un club si de a aduce in elita fotbalului intern i-a deschis un nou orizont unuia dintre mari «magicieni» romani” (corect: ,Ansi fascinatia de a conduce un club gi de a-l aduce in elita fotbalului intern ..."), ‘Numai cA[,] s-a incdrcat marfa gi au stat vagoanele mult si bine in curtea SIDERTRANS=ului” (corect: ,Numai_ ef s-a incdrcat marfa si au stat vagoanele mult si bine ..."), ,Grevistii au aprobat revendicarile liderilor sindicali. in schimbf.] reprezentantii patronatului nu ...” (corect: ,Grevistii au aprobat revendicarile liderilor sindicali. fn schimb reprezentantii patronatului mu ..."), ,S-a angajat sii faea tol, Decat Al.) rezultatele spun altceva” (corect: ,,S-a angajat si faci totul. Decat ci rezultatele spun altceva”); c) conjunefii disjunctive: ,Voia si se facd fizician. Ori{,] si urmeze medicina” (corect: ,, .. 84 se {aca fizician. Ori si urmeze medicina”), ,Saul,] ele reprezinté copilaria trupului siti sugereazi ideea cA trebuie protejate” (corect: ,,Sau ele reprezinta copiléria trupului ..."); ) conjunctii si locufiuni conjunctionale conclusive: _Agadar[,] depui actele la politie, dai_o fugd pana la Trezorerie (cotect: ,,Agadar depui actele la politic ...”), .Aga e4[,] trebuie si Je platim dac-am cumparat apartamentele in blocuri care aveau subsolul vraiste! (corect: ,,Aga eX trebuie si le platim dac-am cumparat apartamentele ...”), ,Cartile sunt prea scumpe, Ca atare[,] nu le mai cumparam” (corect: ,... sunt prea scumpe. Ca atare nu le mai cumparam™), M-am straduit sd-i_ajut. In consecinfi[,] n-am ce-mi reprosa” (corect: ,.M-am stréduit si ajut. in conseeinfa n-am ce-mi reprosa”), 7 estele date au fost dificile, Prin urmare(,] si eforturile au fost pe masura’” (corect: au fost dificile. Prin urmare si cforturile au fost pemasuri”), ,,.Drept care{,] inti i (si byl ,] intdlnirea d-lui (sic! pe P ir (sic!) Lantog cu mass-me- de ane a_avut loc intr-o incdpere dneaialt penin maximum 20 de pesoane” (core: Drept care Gatalnirea dlui rae ssl romnease «."), Fapee relala. sunt bile. In concluzie{,] e necesar si 2 (eoveee f : i sar sa intervenim” : =Fapele relatate sunt reprobabile, In colette © He one intervenin’), | Lnittilevizate au dat faliment rept utmare,] miuncitori vor intra in soma)” (eorect dat fine Drep mare ncn er int oi) te O10 de Prat. Care va si zi] este moldovean .." (corect: ,,Este ver 2 Este venit de dincol moldovean ...”” lo de Prut. Care va si zica este 3, Introducerea, inutila ntrodi , inutild, a virgulei dupa conjunctile esordonateare. dar" yer" dar[,] nu pentru t ndarl. otdeauna” sau',d “oF 6 dar nu . EU tHGUl seimentiet seu on weules mentne’ fo” cade Poziil adversative = se provieaz in Grama — au topica fix in frazi: iti care cucriide IN a> proy cupril Aatie au topic ij propozitia care eens i aici & ocupa totdeauna locul al nica bnsare co unetle si locutiunile conjunetionale advenatve fa pal eld de-a doua propozifii adversative re : , care se poate se > ‘se poate pune si in mijlocul se Sfagital ulimel propozti)”, Faptl cd raportal de connotes avert pat leg, de ob dou propcii prnipale ete fat atit in cadral une fraz (de ti i aze unice, nefrag! ‘a (ae spol Nu © soare, dar e bine ...” — Cosbue), céit Fela ze fragmentate, in care i a ne i te, propozitia a doua este separati prin punctate de coordonata ei (,EI concepuse idea uni contri” ~ Bolintneanu), Din eee artate se desprind ieee de necontestat 8 nie o conjunctie adversativA na poate fi tonite Gin oe virgula aparind dips neti H a -de-a doua a soni and propozitie coors Bani era sau incidente (de pilda: Poe caceorae -]i-a ficut un cadou”), Din picate, aceste reguli nu sunt respectate, asa cum sf ae se constata, it ee stat, in exemplele de mai jos, in ceca a) conjunctia adversatival Car |v. | )” Darbl pot vorbi liber cu presa”, (corect: “Dar militarii ...”), Darl) Pine a trimis scrisoarea 7” (corect: Dar cine 2), .Dar[,] s& Sadeti cum devine chestial” (corect: Dar. si vedeti...!”), “Dar[.} 0 precizare se imspune: nu am atacat ziarul pentru ca -. (corect: Dar 0 precizare ...”). ,Dar[,] parerea unui barbat nu cote aceeasi” (corect: Dar parerea ..”), “Dar{,] a trecut si asta ” (corect: Dar a trecut $1 ‘asta ...”), »Dar(,] esential este ca Scopul a fost atins”” (corect: Dar esential ..”), -Dar[.] sa sevenim ia ofle noastre” (corect: Dar s& tevenif? >), Dart} mu despre acest aspect mi-am propus Si Seri > (corect: Dar mi despre acest aspect .."")» Darl.) tei yorbe un ban nu fac” (corect: Dar trei vorbe ..”). -lmi Voi lua rimas bun. Dar[,] nu pentru totdeauna” (corect: imi vor Ma Tamas bun, Dar mu odeauna”), Darl.) de ce sunt amendati nurlay pentru prapiditii 2" (corect: ,Dar de ee sunt amendati ..2"), »Darl.] aereiria ami inchide calea poltiet spre cereetitl = (corect: “Dar declaratia ...”), -Dar{,] sa ‘admitem ca dupa mai bine de 8 jini a venit «mintea de pe urmar* (corect: “Dar sé admitem...”). “Dar[,] poate sunt multi care sesizea7i diferentele, dar{,] 0u mgearcd pisirea unei solufii” (corect: -Dar poate sunt multi dar nu incearea ..."); 'b) conjunctia adversativa or” (echivalenta cu dar”, insi”); Orl,} acesta din urma este un avantaj deosebit de important” (corect: Or acesta din urma este wn avantaj ...""). Or[,| dommul deputat de ta SIDERCA incearca sf ...” (corect: “Or domnul deputat .."), Ort] scriitorul se serveste de re nventite realismului aga cum foloseste punctuatis > (coreet’ “Or sctiitorul ..”), Or[,] degrin olada economica ce a marcat, soo eernteesti ani, chinuitoarea tranzitie, ..” (covers Or seamna cain degringolada economic’ ..”), Or.) asa ceva imomentele critice aga-numita minoritate ticuti ia decizii (corect: ,Or aga ceva importante pentru intreaga societate” Fheeamni ..”), »Noi am luat-o invers Gbservat c& taxele, selectate mai degraba jn virtutea inertici, pistreazéi un anume caracter” (corect! Noi am luat-o invers Or este foarte usor ), Or[.] patra cenzorate, urméarite conform legii, ar insemna o activitate jntinsd de-o luna!” (corect: ,OF patru cenzorate, urmarite 1), Se anunta vreme caida, Or{,} frigul se mentine ined” (corect: "Se anun{a vreme caida, Or ftigul ..”), ,Or[1 noi vorbim cu qrecutul, nu vorbim Gespre el, ceea ce este o sursd permanent de lamentari” (corect: Ort] este foarte usor deOr noi vorbim .."), .Orl] @ te inctpaténa si um tarifal Pentru eA nai vanzare, wzind de dreptul de monopol, © mai “a it seca © flagranté contradictie cu sensul reformei ...” (core: OF a Hneipling.), .Or{] ack vt nerve nergie dl Radu Vasile in apararearomanilor®(corect: ,Or aici va intervenl "9, Orb] in acest caz se poate vorbi despre un devirat test pivind sttutul Rusii in afacerle mondiale, deja Sifonat de «Vulpea desertului>® (orest: ,Or tn acest cal, Lider sindicali nu obosese sit semnalizeze, de o bucat de vreme, ca fierbe fara. Or[,] se pare cA mineri sfetnic bun, atata vreme cat, Trace nicl Rane nic bun, atata it, de trel zie incoace, un aia vrem . premierul Radu Vasile ..” (corect:..c8 fierbe fara. Or se pare c& mineriada...”), 4. Introducerea, inutila, a vi ntrodu 4 4, a virgulei dupé conjunctiile subordonatoare wumbla vorba ca[,] unii cet&teni ...” it | 3 1880-08 un wdlesil | masine a sutert sau desi masina Dare aioerereee ie subprefect ..." sau ,intrueat domnul pentru ca[,] toate problemele ...” pent al sau ,pentru c& toate vorbire “oon afm Tom Coteanu — este partea de are leaga diverse cuvinte din int i re leag eriorul propozitiei precum si dow sau mai multe Paes cum § (© propozitit Conjuncilor eoordanatoare (vs la", sinsd ot”, “ate Sondrnetiior coordonatoare (si, adar", insa”, 01", ci no, “fee? asada ete.) care leap doua propozitii de 2 cipal de o principal, 0 secundara secundara), cele subordor sch oH) duck, Gevdoourese natoare (eiei, ei, daca, d desi, flinded, intrucat, ined dro I eacdugeey aie esi, : , Inc etc,), edrora li se. adauga parti de vorbire (adverbe si Cees ary si pronume relative. ive: part (adverbe si interogative: cand cum, unde, eB, care cine, et), eat dou sa ma P ing diferit (o pri a Jara Imulte propor de rang dfert (principal de 0 seoundar, 0 Propozitile subordonate sunt clasificate, la randul lor, 2 hecircumstanfiale: subiective (,Deasupra tuturora sedi ine poate” = Eminescu), predicative (,Intelegerea a fests ne step a druml Pistrivenilo®” ~ M. Sadoveanu) suplimentare (,Daci ma. ved ine ci-s 0 SadUVE/ seme fo oe le pe mine eis 0 mana Creanga), atributive (,Sora mea, care se ridi 14 ma purta in carci .... pierise dintre noi” ~ Delavrancea), completive directe (,,Am jurat ca peste dansii si trec falnic, fara pis’ — Eminescu), completive indireote (,lncepu si multumeasci zanei pentru eX I-a scapat de primejdie” ~ Ispirescu), completive de agent (,Se in{elege, de etre oricine a aflat ce e fondul principal, c& acesta ...” - Graur); b) circumstantiale: de loc (,,Unde nu gindesti, acolo gasesti” — Alecsandri), de timp (.,Cand venea acasi, noaptea tarziu, cdea ca butucul” — Camilar), de mod (,Mai-mai c& as face precum zici tu” — Ispirescu), de cauzi (,Nu putem scoate butca din noroi, ed e grea” - Camil Petrescu), de scop (,Pantelimon era soldat si se purta ca o fat si nu fie cumva pedepsit” - Rebreanu) etc. Din toate exemplele citate, apartinand unor seriitori clasici, se desprinde un aspect important: cele mai multe conjunetii sunt ,clemente de sudurd in sistemul frazei Stabilind legatura propozitiilor subordonate cu un regent” (Gh. Bulgar), aceasta legaturd neputand sa fie intrerupta prin virgula (in dreapta conjunctiei sau a locufiunii conjunctionale) decat in cazul unor interealari sau izolari in diferitele scrieri actuale, indeosebi_in cele care apartin presei, aceasti cerinfi este deseori inedleati, fapt dovedit ‘de ‘exemplele ce urmeazi, unde conjunetiile subordonatoare introduc: a) propozitii secundare necircumstantiale: ,Mi s-a spus clar ca[,] singurul organism abilitat si reducd aceste dobanzi este Directia General a Trezoreriei” (corect: .Mi s-a spus clar e& singurul organism abilitat s& reduc aceste dobanzi >), ,Umblé vorba, bat-o vina, ea[,] uni cetateni ai urbei hoastre au relatii sus-puse ...” (corect: ,,Umbli vorba, bat-o vina, c& unii cetafeni ai urbei..”), ,.. in strdinatate, la festivaluri importante, unde[,} se stie c& acesti copii au facut o impresie foarte bund” (corect: ,, .., la festivaluri importante, unde se stic ca acesti copii au facut o impresie foarte bund”), ..Echipa de cercetare care s-a deplasat la fafa locului a constatat Al.) persoana decedati este numita P.V., de 43 de ani, din comuna Roseti” (corect: ,, ... @ constatat eH persoana decedatai este numita ..), wA declarat eff] n-are ocupatie si ca fur’ pentru ca ‘en-are ce manca, fiind la prima abateren™ (corect: ,,A declarat cd n-are ocupatie si cd furd ...”), ,Ministrul Marga i-a asigurat pe profesori edf,} nu numai ct nu vor exista disponibiliziri in 15invatimént, ci, mai mult, prin reforme curriculere numérul orelor va creste” (corect: », ... -a asigurat pe profesori et nu numai ci nu vor exista disponibiliziri in tnvatimant, ci, ma ‘mult, prin reforme curriculare numarul orelor va creste”); ‘ me ae proven secundare circumstantiale: Pent i se ploua i zi Sse wie GRC ee ploua, nu credem ca zapada nu va reusl si patrunda ~.”), ~Antrucdt{,] domnul subprefect promisese sindicatelor ae transporte judetene cv ata olfonarea problemelr " Teton toned oe promisese sindicatelor s tene ...”), ,.Desi[,] ma: avarii Fie gave pus 9 As SU VIKING AG oR ee afla in stare de ebrietate” (corect: ,Desi masina a suferit avarii foarte grave, se pare cA n-au existat victime, iar soferul ..”) lneat{,] genul «tuturor libertatilor» nu va’ putea si creeze niefodalé o specie de roman economist” (corect: , {neat genul duturor libertitilory nu va putea si ereeze ...”), ea sperim s&-l cititi zi de zi, pentru cal,] toate’ ene cotidiene sf vi le facem eunoseute” (corwel: sil cit i de zi, pentru ca toate problemele cotidiene si vi le ft 2 ; vi le facem 5. Introducerea, inutila, a virgulei inai propozitiiior sublective dependente de adverbe (sau locutiuni adverbiale) si verbe (sau expresii verbale) impersonale sdesigur c3(,] am auzit” sau ,desigur c& cal ,desigur c8 am auzit” 2; Gera ca[,] cel 39 500 ..." sau_,se pare cd e139 506 fe ne drept[,] cd vila ...” sau ,e drept cd vila ..." 2 : »eic&[,] nu sunt prea bine” sau ,cie& nu sunt prea ine” ? ete. __,Subordonata subiectiva, ca si subiectul ji indferest de topch ~ precizcart Gh, Constantines Debrilog =, nu se desparte prin virguld de regenta ei.” Pe de o parte Propoziia subiectiva (introdusi, de reguli, prin Beaels telat interogativ) poate si determine, in propozta regent, Hive (aisle sau neanaiin Ge aoa peeps atone cal tran Cine sapa a ci singor inns’, «Ce nagle dn’ ised tonest mandncl"), © 16 Jocutiune verbalé tranzitiva sau intranzitiva (A baga de seam acest lucru eine -a adus aici”, .Habar nu are de meserie cine Spune asta”), un verb la diateza pasiva sau un verb reflexiv pasiv (Este prefuit de oameni cel ce dovedeste tarie de Earacter”, ,Se vad clar de aici ce lucreaza pe schel®) Pe de alta parte, propozitia subiectiva (introdus’, de regula, prin conjunctiile eA, si, daed si adverbele relative) voate si determine, in propozitia determinata, adverbe (loc. Maverbiale) predicative si verbe (expresii verbale) impersonale, fu funetia de predicat verbal: un adverb sau o locutiune Sdverbiala (Poate ci se impaca”, Desigur ci se vor, lua misuri”, Evident c& problema nu riméne asa”, .Posibil si ploud pe seara”, De bund seama cai ‘ocroteste”), un verb sau pe focutiune verbali cu caracter impersonal (,,Trebuie sa Govedim acest aspect”, ,Se intimpla si mai incurcim luerurile”, dat de stire ci ti vom insofi in calatorie”, Imi place cum Schiazi”), o expresie verbala impersonala (..E adevitrat ca pleci din tard 2, ,E foarte important daca intervii") Prin prisma exemplelor de mai inainte (cu deosebire a celor din slineatul precedent), care probeazi inexistenta pauzei, mareati prin virguli, dintre subordonatele sw jective gi regentele lor, putem aprecie ineorectitudinea punctuatiei din cenunturile ce urmeaza, caci: 2) virgula apare, inutil, inainten conjunctiilor subor- donatoare ete. care introdue propozifiile subiective, despar- tindu-le, eronat, de determinatele lor: ,Desigur{,] ¢& nu vom. fai_da vina pe dumneavoastra, stimafiprofesori” (corect: Desigur eX nu yom mai da vina pe dumneavoastra, ...), "Pyeat{,) ok Vasile Putere, cel mai inflacirat suporter al Stelet jin inima Bariganulai, a plecat dezamagit de la jocul echipei Sale” (corect: Peat ei Vasile Putere, cel mai inflacarat Suporter al Stelei din inima Bariganului, a plecat dezamagit dy AE dept} c& vila a fost luatd in primavara si v-ati mutat ai taezin” (corect: ,.£ drept e4 vila a fost luaté in primavard ims), .Ciei[,] se tot plimba, pe Ja diversi agenti economici, unul dintre «invantitiiy acestor vremuri tulburi...” (Corect: .CleN se tot_plimba, pe la diversi agenfi economici, unul_ ."), “Pesemne[,] cd ordonanta de urgentA n-a fost inca aplicata (corect: ,Pesemne ci ordonania de urgenti n-a fost inck aplicati ".”), Pari indoiald[,] eX imaginea partidelor din Coalitie ~Se pare eX cei 39 500 de someri bic ene punoese” (corect baleen unde some bucuresten, seein ‘une : i -”), Fara doar i = hu este asa.cum vor unil so arate” (eorect, Whee te Cale Lumea 4 lumea nu este aga ...”), »Fara doar si poate dupa conjunctiile sub. 6. Introducerea, ii ila, rea, inutila, a virgulei regent si atributul neizolat sau singe te determinativa Hy fil tul,] instar” i tu, Sau ,fii tu Insati!” 2: otal ti Tire rgd euesalll Sau Oprt! Su, cativa cuncacuh 7 j 1 Cu care...” sayin’ SCUtT "2p saveti certit iN enervares nh. Bef Settitusineal] c& observatiile..” cou ict, re." 2 servatille ..."? etc. 1U ,aveti certitudines ‘Virgula ~ precizeazi Gramatica Acaden ici ~ m ica A . it Srafic anumite pauze scurte”, folosite ifn pentru a grupa la un | a loc euvintel formeaza unitati de 1 PEAT de pn de tees”. Delimitarea, prin virgula « ws adult att gad propczite si anor propos y Sati Mazel nu se face arbitra, ci dupa niste ee seb, atl 68, daca in unele situatii virgula exto cate despane, (isd & este interzish. De pilda, subjectul ay ie > prin virgula, de predicat (decat in camil uso archeaza 1 mod. intentionat le Si grupurile de cuvinte care interealari), iar pro ate ine r), artite eotia subordonata subiectiva. nu po te f nici ea despartiti de regenta (i en relecipe , nee (indiferent de locul pe care: ocupa 18 La randul lui, atributul (de identificare si de calificare) nu poate fi izolat, in anumite conditii, prin virgula, de elementul regent, dupa cum si atributiva (determinativa) nu se desparte, prin virgala, de cuvantul pe care-1 determina. Aceste adevaruri ru sunt respectate intotdeauna pentru c& aceia care le incalca (a se vedea exemplele de mai jos) nu cunose urmatoarele: a) atributul substantival prepozitional sau genitival (cu exceptia apozitiei) nu poate fi despirtit, prin virgula, de elementul regent cdnd acesta din urmi este un substantiv cu prepozifie, articulat cu articolul hotirat: ,Simbata, 7 iunie 1997, a avut loc Conferinta de dare de seamé si alegeri[,] a filialei judetene PRM” (coreet:...., Conferinfa de dare de seama si alegeri a filialei ...”), ,Actele de caritate[,] ale domnului primar Nicolae Dragu, de pe Ling manastirea Radu Negru, sunt cunoscute de mult timp” (corect: ,Actele de caritate ale domnului primar ...”), ,,Liderul seriei I[,] a diviziei A de fotbal «Dacia Unirea» se alla ...” (corect: .,Liderul seriei La diviziei A de fotbal «Dacia Unirea» se afla..."); b) atributul adjectival exprimat printr-un adjectiv (calificativ) nu poate fi nici el izolat end determina un substantiv cu prepozifie articulat enelitie: ,Pluralismul politic, ca suport al democratiei{,] parlamentare, este necesar 4..." (corect: ,.Pluralismul politic, ca suport al democratiei parlamentare, este necesar s& ..."); c) atributul adjectival exprimat printr-un adjectiv pronominal (de identificare) nu se desparte, prin virgula, de cuvantul determinat, indiferent dacd acesta este sau nu articulat:,,..Coltul frumusefii, Fii tu{,] insati!” (corect: ,... Fii tu insiti!”), ,,S4 fim bine infelesi — se ineadreaz’ in aceeasil,] refeta gi «fostiin, gi actualil!” (corect: ,,... — se incadreazi in aceeasi refetd si «lostii», si actualii!”), ,Citival,] cunoscuti S-au oprit si au discutat cu soferul masinii” (corect: ,,CAtiva cunoscufi s-au oprit si au discutat ..") d) atributul verbal exprimat printr-un infinitiv nu se desparte, prin virguld, de cuvantul pe care-I determina: Avem zcum in fata sansa[,] de a mai repara ce se mai poate Tepara si de a inlocui ceea ce s-a stricat definitiv” (corect Avem acum in fati sansa de a mai repara ce se mai poate repara ..."); ¢) propozitia subordonati atributiva: nu poate fi izolata, prin virgula, céind substantivul determinat este in acuzativ Seprecedat de ie si pccedat de preporitie i artiulat, Sndeosebi ex ar hava Jn enerarea| ow care sca sustinu dialog, ist profesoard a finut si...” (coreet: : cw ear sis susint dog." Pee GTS yore srasustinyt dialogil, pit ropoditisatibutivi na se desparte de ind este introdusi prin conjunctia yea" (or tia €8” (ori 2s”, ,ea..si”, ,dacd”, de” vais cist" acl”, de"): Aveta cet St otc Ae) ti azi certitudineal,] e& Steer in local sunt cam aceleasi ca ale orgamlad de control” (corect vet eet tiga leave Avet zi certitudinea sl ‘i . p ic subodanats atributiva nu poate fi izol: i Virgilio cb clementul regent are si alt Reis le identifienre sau de eallhcaroy: sNam meen ): N-am vrea apucdm si acea zi[,] fh an [,] in care n-au si pardie «focuri ben; pai ect: ,N-am vrea si apuedm gi acea zi in care a By rea sia an id pucdm si a ‘Ween 7. Introducerea, i erea, inutila, a virgulei ir unor atribute nelzolaie (de identificare) »fostul consilier{,] Cotenese siliét Cotenescu’?: zi ier{,] Coter i ope it 21 $8U CON Pavaloiu 3 a sal viceprimar ; : i consateanul sau[,] N.B.” sau ,consateanul su N.B."? etc. Confiuzia dintre aneizolate” emt evitate da per le de ia are efecte propozitie ,izolate” si cele i virgula, si loglee, si gramaticale, care ar ment te act vega, ca semn al oli a fi inrebuit 4 neni cam apoio say al atributelor explicative), Din ath ca deseori ete folestk nejusifens, soote unde ca nu ributelor neizolate, cu a se. impun z mL pune in cazul a leosebire al celor de identificare) See eae Intr-un alt artic¢ ante int ateola trafnomenl freevent a nite rg! in ole aprile de termenul exit pe falaopdite alanis ileus Br si modifie sent comin (de ex: Sttea rani ii Frunza” = ,Stéteau aa logofitul” > ,Stateau ... cu Nita orofeslatadesliiaann se: een a Decl numele indicat sau vioneaza . i enuntul 20 “Unchesu! Haralambie s-a oprit ochii adaneiti in sine si tn recut” (Sadoveanu), Haralambie mu este apozitie (daca ar fi fost: “‘Unchesull,} Haralambiel,] s-a oprt ">, insemna c@ ,unchesul” esau singor, pe nume Haralambie!) cl auibut de identificare (care — dup cum afirma Gh. Constantineseu-Dobridor ~ “defineste, individualizeazi obec denumit de substantivel “owent, ardtand care este acest obiec deosebindu-l de celelalte din aceeasi categorie”), ceed of jnseamna oa intre alti ,unchesi”, cu mame evident diferite, se distinge, In conics cel care se cheama Haralambie. intr-o formolare de tipul ‘Profesorul oltenitean(,] Lucian Pavel[,] vedeta roménessci & sirbilor”, este clar ca Lucian Pavel nu este apozitie, deci nu se izoleaz’, prin virgula, de regentul sin, finde cel vizat nu este singurul profesor din Ottenita, Dect numele propria nu ebulay atribut_ de ‘demtificare, sa fie izolat de functia sa didactica! ... Asemenea ferori se vad si In exemplele ce wmenz® electate din prest: ye aont PDL] Cornelia BueurL} & decane ct suspendarea sa din funetia de director ‘al Muzeului Astra din Sibu este o vendets ..” (corect: enatorul PD Cornelit So a declorat ..), epuatul PRMUL Dumitru Bakiet{,| pat gi Puterea, i PDSR-ul!” (covert Deputatul PRM ayahiteu Baldet atact .."), Condugi de domnul profesorl,| ae Maneiu, copii au fost aplaudatt de tofi cei prezenti” {coreet: ,Condusi de domaul profesor M ‘hail Maneiu, copiii au fost aplaudati..”),_ »intr-un_scurt expozeu, nonconformistul profesor{,] Nicolae Seauna (,) si-a amintit ca prin oraguil nostru Mrrecut gi Lev Tolstol...” (corect: nonconformistul profesor a rroqae Seung sit amintt.), mul de ‘afacerii,) Gheorghe Mihaiba,] nu va fi cooplat in conduceres Dunarii” (cotect: ,Omul vaneiceri Gheorghe Mihaila nu va fl coon ), ,Serisoare Fac onfatelui basarabean(,} Lueinsehi Petre (orect weMatelu basarabean Lucinschi Petra ), Ce stie ee ee despre prietenul siul] Paveleset, 5! 0 ‘3 spun }* (eoreet: Ce stie Taracila despre Pr jetenul siu Pavelesct, si rr Grea sf spund 2”), Actrita Teatrult Odeonf,] Adriana i Ndafir[,) ist aniverseaza, in aceste Zi de primavara, Ziva Trangare’ (corect: Acta Teatrulul ‘Odeon Adriana Trandafir isi aniverseazit .")s ym. Fa fomorat, cu mai multe Teuturi de topot, pe consitennul saul] NB.” (corect: eanul Sat ye Dupa spusele Fostului cor 2Cotenesen, pri qT ® cel de-al 88-1ea primar al cifeness piel Mulan este cel de-al 88-16a kiragu| Pel nes DUP spusele fost ui consilie ier aul Tutuianu este cel de-al 88 tee primar...) Cotenescu, prim, pedo, lat 22if,] nimicr: ww $I eal] profesoars"y si prin enunqur} (din punct de indispensabile Tn legatura cn ie intre el ipsa: in minte, firs Pégubasul, dupi eo a eliminat ca reanga’ if ve prost era prone le Sisubinfelegere, cand, spre a qu se mai reiau unele elonanic Putin inainte in cursul comuniesri erea unor el oni, si rin lemente s pena 3matial sa encal) eare os Sues pentru iran: ee aes acest specs v8 COntinutull une comupne votitren anc at Actdemiet fae dein erea ent... pe ea pa BE care vorbitor hot” Goa exbtimate mai inainte™ fie a nae lavraneea), verb, ; elavrancea), verbul predic, " neesential, iar in ,Oslobanu men Sear ~»PFest-prost” poate fi fe oe ost” p interpretata doilea cuvant find verb copulatiy) evita repetitia [ tunor cuy enuniate cy aie »Ditastii sates. ane Piet Sf ss (Delavrancea) S$ se ie Det “absenta verbului predicatiy, ue : wEU sa fu a Copulatiy si Bi.» unde ipse i A " P ff ste verbul woliza denumire, Fauss Simplificarea demonstratieh ont Vingula de exe ab Samiti alee pot g 7tbinclese, 1 s i locuite prin Wedel! de caligae tpg slat, eaictul tui ai fais ca me de mana” ‘ans, tiParit, far modetut de cal, ste Cand. sen wearaale) Mal transant, prof. G. Beldecc Cet Mualeal clipsa unui predicat san ss sm ™ unui 22 nume predicativ, pauza interioara trebuie marcata prin virgula” [de ex.: ,Goneralii ariitau monitorilor si invete «de aici pan’ aicin, monitorii[,] primilor, primii[,} scolarilor” (Delavrancea); EI mut, posomorat” (Eugen Barbu)] sau prin alt semn” (do puncte sau linie de pauza). Exemplele care urmeaza, spicuite din presi, oglindese. in mod graitor, faptul c& regulile amintite sunt putin cunoscute »Pe ordinea de zi doua subiecte ...” (corect: ,,Pe ordinea de zif,] dou subiecte”), ,,Mai exist o varianta, Costea presedinte, ct Catana antrenor’ (corect: ,.. Costeal,] presedinie, cu Catanal,} antreno:”), .Arbitrii vor sustine testarea fizic’, iar observatorii proba teoretica” (corect: ,..., iar observatoriil,] proba teoretica”), se Se afl un gir nesfaryit de clase gi laboratoare ... La fiecare pupitru un computer” (corect: ,... La fiecare pupitrut,) un computer”), ,Ancutei o si-i ofer un ou verde, lui Alexandru unul albastru” (coreet: ,..., lui Alexandru{,] unul albastru”), »Valoarea de licitatie 613,4 milioane lei” (corect: ,, Valoarea de licitatie[,] 613,4 milioane lei”), ,.Amfitrionul este prezent cu sculpturi mica, Eugen Criciun cu piotura si colaje, Florina Hilopi cu portrete si flori in acuarele, Neculai Hilohi cu pictura poriretistica si Mioara Savu cu gravuri si litografi’” (corect: - Eugen Criciun[,] cu pictur si colaje, Florina Hilopif.] cu portrete si flori in acuarele, Neculai Hilohi[.) cu_picturi portretistiod, 3i Mioara Savuf,] cu gravuri si litografii”), ,,in cadrul regiunii noastre, Giurgiul este cel mai sirac, iar Prahova cel mai dezvoltat” (corect: .. far Prahovaf,] cel mai dezvoltat”), »Anul teeut, la inceputul activitiji, aveam 32 de milioane sponsorizari. Acum nimic” (corect: .... Acumf,) nimic”), pLucrarile de zidirie s-au feut de Prefectura judetului Ifo, iar pictura si mobilierul de ciitre familie” (corect: ,.. iar pietura si mobilierul[,] de citre familie”), ,Peste toate s-a asternut linistea, peste dosar praful” (corect:,...., peste dosar[,] praful”), La mare, la soare rimai in picioare cu ochii ineremeniti, Unit cu ochii vrajiti de Marea Neagrd, altii speriati de preturi (corect: ,.... Uniil,] cu ochii vrajiti de Marea Neagrd, alti] speriali de preturi ..”), ,Editorialele erau scrise, paginile calandrate ...” (corect: ,,.., paginile, calandrate...”), ,P&i, 0 a doua parte a vacantei de vari mi-am petrecut-o la bunici, iar prima parte pe litoral, 0 parte pe aici...” (corect: yj... iar prima patte[,] pe litoral, o parte[,] pe aici...”). 239. Omiterea virgulei inaintea unor at ute izolate »Mitropolitul Daniel i” i Aeon al Moldovei” sau ,,Mitropolitul Daniel(,] al [,] ,hotSrarea Cons. Local din iulie” ri Toe iulie” sau ,hotdrérea Cons. Local.) sci @ atrbutle, cs complement, otf wneizlate” sau ole in soris (de regula, prin virgula) de emtul regent. Problema neclara, pentru multi tem , : : {i oameni, este ete Sistine ; necesara dintre ele, pentru a decide daca apeleaza la vingul sau nu in ce i ‘ 2 ul c& ele sunt izolate Cele ,,neizolate” eee : pot, pe de o parte, sf ident A sneizo a ice, sa defineas sau sa individualizeze obit fi mah la ze iectul definit de substa aritand .,care este acel obi iene ‘ obiect, deosebit de ca , de lelalte din categorie”, iar, pe de alta it sbtectul iar, alta parte, ,,sa califice, sa clasez denumit de substanti , ine creer stantivul regent, aratand gent, ara una dintre caracter : y t racteristicile sl, comune 5 ator obiste so dsnte de acest, ce fel au in ce clasa este incadrat”. De in posal al ei e exemplu, in ,Doctorul la nunta” e vorba de ..doct ig Popeseu a pl ie _doctorul” Popeseu, nu ae singnea” sores”. et rn 0 hu fate ae aia » € vorba despre o ,,haina” a fratelui, nu despre 4 ast <0 cravat” ... etc. Intr-o stire de felul: inci pr poli cuenta intat sub upa procure PUL aia rf BH a fiind membri ai acestei bande”, neizolarea adjectivului articipial, de sintagma i i gma ,procurorilor militari”, c preceda recta atribut fat reed, de [a sutordonarea deta activ iat a i stantivul vecin (,procurorilor...”), deturnand sensul oe al enuntului, gi anume cd nu cei ,patru politisti .” s suifteltcprocitert 4.1 Dect anise ‘pei’ vigulbie >procurori | izolarea, virguli, se Fypive obligatory In informatia c& In ziua de Flori articipantii |-au vizitat la reges 4 7 i Ls Hi au ; fe it la regedinta sa pe mitropolitul Daniel al Moldovernezolaes dnte Dane?” sstritutul su gentval A Maete iy obliga sa” infelegem fie c& Daniel” (a nu. este singurul mitropolit fi aie ps cu acest nume, fie ca lova are mai multi mitropoliti, dintre care unul se cheami. Daniel”! La fel, ,Regele Juan Carlos al Spaniei” ar trebu! scris "Regele Juan Carlos[,] al Spaniei”, ctci alte! deducem ori ch veetd mai multe {ari care au un rege Juan Carlos, ori c& Spania are mai multi regi, dintre acestia unul chemindu-se_ ,Juan Carlos’! Similar, formularea «Romeo si Juliotr de Shakespeare”, fra virgula inire titlul operei si autorul ei, ne sileste sf considerim cd ,Romeo si Julieta” nu este unit piesa txictentd cu acest nume in literatura universal, c& $1 alti ramaturgi au ,versiunile” Jor omonime cu cea a hui Shakespeare! fn concluzie: alituri de atributul izolat circumstantial, care exprima simultan 0 caracteristic’ suplimentari a bigotului denumit de substantivul la care face referire s! © idee Sircamstantiald referitoare la acfiunea verbulut predicat, cel fzolat. necitcumstantial (cleseriptiv) caracterizea7 numai viectul denumit de substantivul determinat, fl deserie 3 il explicd, frd a sugera o nuanti circumstantial prin srimitere la yerbul-predicat: «Ovale[,] albe si moif,] agteptau pe farfuria, Tntinsdy; «S-av oprit ined tre zile intro alta regiune[,] tot frumoasd si atrigitoaren; «Au poposit fe o cast din margin satului,] a unui gospodar, «Scarile acestea vechi[,] de marmuri[,] nu mei fuseseri de mult curatate etc. »* (Gh. Constantinescu-Dobridor). In legatura cu ultimul tip de atribut izolat, cel descriptiv, de fapt cel mai des neglijat, iat un numar sufickent de bogat de exemple, culese din publicistica jurnalistic’: “Locurile sunt cele stabilite in de Shakespeat 25este una dintre cele mai celebre...” (corect: ,d de Shakespeare este une dine rele tan mee gi eto timpul grevei Federatiei STAR de acum aproximativ g hong Jumatate se semnala un fenomen al transporturilor "(corer Eesha Federatiei STAR|,] de acum aproximativ 0 cae am ae un fenomen ”), Prin Hotarare: Scant Local din tulle 1998. sa stpulat ea director Consilulai Local} din julie (098) sa carats vlmplementaree defectuoasd a noului’ sistem de evalary inexistenta unui com al ministerului profesionist si intewrn. Cone, Ba gia mnisent una “corp al “min ‘eral nist $i integru / [,]...”), A si S sia ‘a 1 PeLV, de 68 de ani din asi Bulow Comet au Ae cde anil] din orasul Budesti ..."), Jin 1819, te a 7 : a ogie din Bucuresti se prezenta piesa 5 He Kuripide” (corect: .... la Cigmeaua Rosie{,] din tucuresti(] se prezonta piesa Hecuba,(,] de Euripide’)., Va asteptain la Agentia de Credite CEC din ste. Traian, bloc 36, alr (cores sor (igentia de Credite CECE] din str pertra Inger de Stsla Anghel vet afal™ Gone te lectura cart «Proteze pentru Inger] de Stela Anghelf) vel afla!”), win 1855, apare, la lagi, «Romania literary a lui Vagig Alecsandri” (corect ‘om: rar Vasile tS syeee «Roma a ‘Romania literara[,] a tui Vasil 40. Omiterea virgulei inaintea unor apozitii simple si dezvoltate 2 Toan Paul al T1-lea" sau ,Papal,] Ioan Paul al II-lea"?; ia Dorothy” sau ,sotia acestuia[,] Dorothy” 7, de la guvern si anume din fond au de la quvert anume din f guvernt, + sau ,de la guvernf, seris, prt te Um wttuism” si spui eX apozifite se izoteaza, in scr. prin virgula, de termenulexplicat. Problema care ser i cu aeuitate este daca toti cei care scr stiu od tunel cdc 26 opereaza cu apozitii acestea apar fotdeauna izolate. Literatura suficiente exemple de ,delimitate” corectt a apozitiilor: ,,Tata-siu[,] Hasanache(,] rimasese tot prost” (Sadoyeanu); ,,Era casa lui Danila[,] starostele ciobanilor din partea locului, ...” (Galaction): in anii domniei lai Mihnea-vod se cisitori gi fiul su Mircea gi lua de sotie pe fata lui Rares-voda de la Moldova[,] anume Domnita Chiajna....” (Odobescu); jon{,] vizitiul [,] isi incearcd biciul pe spinarea noastra” (Cezar Petrescu). Cele mai numeroase erori de omitere a virgulei in izolarea apozitiilor (fie simple, fie dezvoliate) se constata in cazul celor care au ca yalori indicarea numelui, a profesiei, a situatiei sociale, Apeland Ja dowd dintre citatele de mai sus: -siu,] Hasanache[,] rimisese ...” 51 ,lon[,] vizitiull,] incearc’ ...”, putem observa ca, in ipoteza ca virgula ar lipsi, cele dou’ enunturi ar dever u Hasanache rit si lon vizitiul isi inceared ...”, infelegand, in primul, ca Hasanache este doar unul dintre mai multi pirinti, care poarta alte nume, iar, in al doilea, c& in grupul personajelor evocate de prozator sunt mai mulji de fon, dintre care unul este vizitiu. La fel, daci scriem, cu apoziliile neizolate., ,.Papa Toan Paul al I-lea”, Prosedintele PD Petre Roman” sau ,Prim-vicepresedintele PNICD oan Muresan”, deducem, logic, e4 in prezent — nu de-a lungul istoriei! — exist& mai multi papi” (unul numindu-se Toan Paul al U-lea), mai multi presedinti ai PD (dintre care unul esie Petre Roman) sau mai multi prim-vicepresedinti ai PNTCD (unul dintre acestia fiind Toan Muresan). Voi prezenta, mai jos, spre convingerea cititorilor, si alte exemple, luate din presa, care, prin omiterea virgulei (ce izoleaza apozitiile), favorizeazé confuzia dintre apoziti si atvibute (ase-zisele ,apoziti false”) Pentru aniversarea sa, mai are un motiv de bucurie: sofia sa Anca a terminat un roman despre Nefertiti” (corect:,,.. un motiv de bucurie: sofia saf,] Aneal,}a terminat un roman...”), Mai tiios, prim-vicepresedintele PNTCD Toan Muresan a avansat de-a dreptul solutia. ministrilor liberali...” (corect: ,,.... prim=vice- presedintele PNTCDJ,] Ioan Muresan|,] a avansat ..."), 4... ii explice presedintelui PD Petre Roman de ce a mai obtinut 27 beletristic’ ne oferinca 0 dati acele rezultate «modeste»” (corect i presedintelui PD{,] Petre Romant,] eg oui ~Suntem finanfati direct de la guvernul Romaniei si anume iz fondul de contrapartida’” (corect: ,,. de y ae a RomAnjei{,] si anume din fondul ..."), \De Ziua ‘Meni Comunicatiilor, Papa Toan Paul al il-lea’va rosti un mesa] (corect:... Papal,] Yoan Paul al T-leal.) va rosti un mesa) 22), sPrevetintle Serbs Slobodan Miloseviei, aflet sub presumen sell 9 conuol itemationate, slit implementarea refonmel in economic” (corect: .Pregedintele iei[,] Slobodan Milosevici, aflat sub presiunea strazii .”) a ney inte. personalitati pe dr. Wilson gi sotia sean L Darothy iso cor: wr Stia acestuial,] Dorothy s ceprez celor mai puternis ci i germane ial amin, ie, premier Mugu Isiresc un studiu privind climatul de afaceri din Romania” (corect: ,.. i- eee ey bremicruluiL] Mugur Isarescu[,] un studi “ wScertarul general al ONU se inleste Casa Albi cu bresdinele american Bill Cinton” (cree: preeditele 11. Omiterea ‘gulei inaintea unor atributive explicative sau apozitive »surdul satului cai it if Sitar re I-a prins pe ...” sau ,surdul satuluif,) »doamna S. care era in ie cam: ra in bucuresti ..." ssu_,doamna S.[,) .ar mai fi ceva $i anume ca ...” irate ces "sau ,ar mai fi ceval,] si a Aseminatoare atributelor, subordonatele atributive mt iS sneizolate” (determinative) sau _,izolate” (GaP), Sue ey de seb sneizolate”, ,,atributivele au o slaba legituri cu elementele lor determinate din propozitiile regente, se separa prin intonatia speci ich C. ai prin virgula de acestea, nu prezinta importan| pentru vorbit ri si au un sens deosebit de acela al ,.atributivelor neizolate” ‘Gh, 28 Constantineseu-Dobridor). Sé lum un exemplu de atributiva neizolat& ,,Am 0 sord care lucreaza pe ogoare”, in care aflam, pe [angi o informatie importanta, c& cel care vorbeste are @ sori care, ca preocupare, munceste in agriculturd, si una secundari, 4 ¢ vorba de una dintre surorile lui, nu singura! Daca Jucrurile ar fi stat altfel, trebuia ca atributiva s@ fie izolata: Am © sorii,] eare luereazi pe ogoare”. in care importanteste acum faptul 8 ,declarantul” are o sora, iar informajia eA, lucreaza pe ogoare” are o valoare cu totul secundard in fraza: si ne dumirim (sie!) in legaturd cu surdul satului Care a prins pe B.C.”, lipsa virgulei dinaintea atributivel produce confuzia c& ,satul” la prins pe infractor, sim “surdul”, de aceea izolarea atributivei este indispensabila, Un exemplu, cul relevan cd, ni-l oferd autorul sus-amintit: din {raza ,,Este un adevarat lupiaitor[,] care nu devine subiectiva in cazul in care atributiva este Este un adevarat luptitor care (=,cine”) nu cedeazi in fata greutatilor” Pe baza acestor exemple, se deduce cu usurinti deformirile” gramaticale si semantice pe care pot si le Cunoascd atributivele explicative, inclusiv cele apozitive, atunei cand virgula nu este folosité la izolarea lor in exemplele de ‘mai jos, selectate din presi, omiterea virgulei este evident: Cu aceste fraze a inceput conferinta de presi a Uniunii Fortelor de Dreapta eare a avut loc pe data de 30 august a.c.” (corect: ,,..conferinta de presi a Uniunii Fortelor de Dreapta[,] care a avut loc...”), ,Lasind la o parte saloriile care sunt Lasind lao parte salariile[,] care sunt mizerabile ..."), ,Clasa a IlT-a de la Scoala nr. 5 este format din 25 de elevi care sunt prezenti in clasa incepind cu ora 8." (vorect: 4. este format din 25 de elevi[,] care sunt prezenti in clasi ..."), ,Pentru a evita disperitia poreilor, -a du Ja soacra sa care din punct de vedere financiar sta mai bine (corect: ,,.... iva dus la soacra .a[,] care din punct de vedere financiar ..”), ,Intélnirea a debutat cu un cuvant introductiv al poetului Marin Lupsanu care a prezentat suplimentul literar al «PAmAntului»“, (corect: un cuvant introductiv al mizerabile. 29poetului Marin Lapsanu[,] care a prezentat suplimentul literar ...”, ,A surprins $i accidentat usor pe I.V. de 68 de ani din oragul Budesti care s-a desprins din grup si a incercat si traverseze strada” (corect: .... LV.[.] de 68 de ani, din oragul Budestif,] eare s-a desprins din grup ..."),,,... 0 adresi pe care primaria orasului 0 trimitea directorului general al CFR in care cesta este rugat..” (corect: .... 0 adres ... directorului general al CFR[,) in care acesta ..."), ,Lucrurile s-au schimbat si anume ca cei 600 de membri PNTCD au devenit 3 182...” (corect: ..Lucrurile s-au schimbat{,] si anume cf cei 600 de membri ..”), Am aflat cl in judetul Calirasi se gisese in diferite stadii de execujie 1 182 de apartamente ce nu au fost finalizate di caura lipsei fondurilor necesare” (corect: ,... | 182 de apartamentel,| ce nu au fost finalizate ...”), Tot eam pe vremea aceea, mi-a telefonat doamna S. care era in Bucuresti si spunea ci ar vrea si mi vada finde are de gind imi traducd 0 carte” (corect: ,,... mi-a telefonat doamna S.1,] e era in Bucuresti $i spunea ...”), ,Yoi incerea si dau un raspuns la aceasté intrebare respectiv ca in contractul cu noi sear piirea ci ei suferd...” (corect: ,... un rispuns la aceasta intrebare[,] respectiv cA in contractul cu noi...”), »Dragi cititori, incereéim si ne dumirim in legitura cu surdul satului care Ka prins pe B.C.” (corect: ,,..surdul satuluif,] care a prins ..."), ,,..ambitia de a amenaja un pare al comunel care si rivalizeze in frumusefe cu un pare din gras” (corect: ,.un pare al comunei{,] care si rivalizeze in frumusefe cu un pare din « oras”, ,,Calitorii din gara Dor Marunt au ureat si cobordt din trenul personal 8038 care cireula pe relatia Fetesti-Bucuresti” (corect; ,..trenul personal 8038[,] eare cireula pe relatia..”), in minutul 26, Banciu inscrie cu largu! concurs al portarului Dicu care seap& balonul in plas” (corect: ,,... largul concurs al portarului Dicul,| eare seapi balonul...", In conformitate cu Legea nr. 151/98 care face referire la dezvoltarea regional’, ‘Agentia pentru Dezvoltare Regionala este o siructura teritoriala” (corect: ,... Legea nr. 151/98[,] care face referire ka dezvoltarea regional, Agontio..”) 30 42. Omiterea virgulei in expresii $i locutiuni cu terment coordonati ci chiu cuvalY sau» cu chiul | €U Ym 2 a 10" 2} e colo” sau pe icil,] Pecos ope ic Pe idl ba’ sau »niei dal.) nici ba”? etc. a virgulei este de jelirmi ay ind gramatic erioare, delimitare”, ca mar pauzele gramaticale interio i ce e ie dent sau descendent, care date de intonatie ascendent® Sit descendent r preceda rt i xi? (G, Beldeseu). In Felimiteazi in vorbire unitati ale sail zonal te vvea Fie prin juxtapunere, fie prin Jo ot a ut a wt neconditionat), cpottema virgula putand si apara condiont sau nections din urma vitg a aehondi yeep mntotdeauna la dreapta, dupa Print Sen anes itie — insotita sau Nu A vi arte de tie sau pr0P0: voordonat (parte de propo7il = te ijeterminari), de pilda: ,Margaret® cra spina oli si neastamparata” (VE maya) sau Afra plowil {see i i iunile (imbinari fixe sau miter, expresiile si focutiun “ a cae cu inteles unitar) care au ee ee i trebuie si foloseases obligatoria faa & aan sa CL vede tn formulirile: 26 sil re tarea Yor, aga cum se vede in fi ogous Ae Terie cevrate” (Gataction), Veil) mt yeh Coe egies Wiel in car nici in caruta” (Proverbe)- menea cxzt gall jore agheasma” $i» Din pacate, se int ese ni arr ~ in asemenct cat nsecvente in utilizarea virgulei, omiterea et observant Fee ah fl vane de presa (dar si in unele our precadere in fnabajul nor organ de C a nel i 5 ): aungimea ‘a de interes stiintific) un cl a oe Oral Ee E devenind nici ma aa Be JOrect: ,»---, dever 3 grata Gradina a Edenului” (ct vn A ne s nl putin 0 adevaratt Gradina a Bens > dev! inspeotoratulll noaprea, tern a ficiar' dar eu chinf, veog aaj i la beneficial” (CORE: ws ecsls i sj la beneficiari”), .CU are, § ‘au ajuns si la beneficia ne Er can aprecton bul a a venit si la ultimul act al ei in cee Dre ack a a ave el ia uy venit gi la ulti c[,Je re, suporterii Dunarit a i t : ie mare ea parca estva Be a au prezental oe oe putt i mai bine, AF Pe fansamblt S20 PI o adevarat mult.) mi i marfuri aduse n ci colo §bine” (corect: ,Cat despre concurenti Pauticipanti la festival, pe ‘U1 pe colo s-ar fi putut si mai bine, dar pe ansamiblu ...”), »Dact va fi lichideta SIDERCA, nu ric nicl da niet aor (corect: »Dacd va fi lichidata SIDERCA, nu zie nie dal,] nici ba”) ete, In exemplele ce urmeaza, voi reamini cateva dintre expresiile si locutiunite do mare cireulatie (majoritatea, ‘adverbiale), cu punctuatia sicu sensutile lor corespunzitoare: ng al #FaL] maine aga” (= meren acelasi lucy, la fel Continudnd mereu fn acest fel): ~ wAMti zi[,] alt ciciuly” (= problemele ci fiecare zi cu rostul si cu 7 Ba azif,] ba maine" (= de pe-o 2i pe alta); ~ »Ba din unaf,] ba din alt ~ »Ba icif,] ba colea’ ~ ,Cata frunzal,] ei iarba” (= © multime nenumarata, grozav de mult ~ Cu azif,J eu maine” ~ Cu chiuf,) cu vai" eforturi, dupa multi osteneala 2) art) e&(-i) mar” sau ,.Har incoace[,) har ‘ncolo” ( ba una, ba alta; ba aga, ba altfel, 7 Gu mic},} eu mare” (= toatd lumea) ~ Cor unaf,] eu ata” (= compensandu-se De bine[,] de ru” (= anevoie: cu una, ou oarecun); ” © din vorba-n vorba); u mare greutate, dupa multe >) alta; cumye, 5 De ail de iri” sau De ieril,| de alalt curdind, de putina vreme): = De silal,] de mila” (= vrand-nevrand; de voie, de Revoie; fiind obligat sau nevoit sé...) *u spurt, eu aud” (= degeaba vorhese, nu ma asculta nimeni); ~ Mult] putin” (tot, atéta cat este, cat of oricat); FarNlel asab] nie asa” sau Niet dal.) »Miei cdlere[,] miei pe jos” seu Niet in of: l,] nici in telegula” sau Nici laiel) nied balaie” (~ niet intr-un fel, nici in altul; in nici un chip; mereu nemul{umit); ba” sau 32 = ,.Niei zif,] nici noapte” (= niciodata, deloe); a Nici nu vedel,| nici n-aude” sau eee ee (Ese face cA nu stie nimic, e nepisitor la ceea ce se petrece in j i,nu bag nimicin seam) i : Be easels hani nee pu ec tel) — {Niel unal,] nici doua” saw ,Niet unal,] bil aa f= indat, numaidecit, brusc, pe neayteptate, imediat, repede, ; eee (= ae cane Na prea-prea[.] nici foarte-foarte” (= aga si aga; nici ici ru, otrivit, mediocru); . oe PB Ongase] erat (Ds fel ace, celia ~ Ori prea-preal,] ori foarte foarte” (= of un, or alta), ~ (Pe) ici[,] (pe) colo” (© din loc tn loc, din timp in imp, la distente mati; ; ame? asa{,] si asa” (= si intr-un fel, si tr-altul); rig —,,Unul una{,] altul alt: fiecare cite er in veld wy “vreil J nu vrei” (= de voie, de nevoie; fie c& doresti, ‘ tis ba furs Ree na asa nevrind” sau Pe vrute[,] pe nevrute” ( ve nevoie; mai mult de sila decat de bund voie; de voie, S i, indi ca sau constrans de imprejurari, indiferent daca doreste sau 13. Omiterea virgulei in izolari si intercalari sau cameri,adunati in fata primériel_scandau joameni, adunati in fata Brimareil seondel 2 tbs lui de numai i ee ear SoTL de numal 35 ¢e anit] i eg ‘dar, in continuare voi aduce...” sau ,dar, i Vol aduce..."?; si daca am vazut bine, florile...”? etc. ine, florile...” sau ,sil,] dacd am vazut il a cat — in unele cazuri, ordinea subject - atribut re complement direct si indirect ~ complemente Scns (care ,corespund desfigurarii logice a gandirii” —Aemeneee Said 4 serie) ese schimbaii fie in verbirea afectiva, »Réeportul, diseutat punct ex punct (ecg Aoitele) a fost practic destiingat de cousileri ing mt ~Reportl, dscutat punct eu punet fe ractic desfiinat..),, Vig i e nal athe nia roast, pling de ipsuri devine er dovine na net PV Rta toasts, pln de: tipsuetty ovine tot mal ingrata”), ,Un aspect deosebye de | ta toting Un aspect deosebit 2 Me oerAert OPC et scl a crt peyote el Sani mac de sin contationa™ ones ee i ce grav, constatat de Iucratorii OPCL,] este wae ee ,] est existentei...), ,Consiliul Judetean al PDN, a i sciais 34 4 luat tn discutie..”" (eoreet: ,Consiliul sudefean al PDN, intrunit in sedinfa(,] a luat..); b) atribute substantivale prepozitionale (exprimind drsta sau proveniengay: ,Fiica acestuia (..) de 24 de ani a dat foc unor resturi menajere in apropierea sirei de fn” [corect: Filet avestuia (..[,] de 24 de ani[,] a dat foc unor resturi mengjere...”], ,Asadar barbatului de numai 35 de ani ii rAmasese ca unicd indeletnicie...” (coreet: ,Asadar barbatutuif,] de numai 35 de ani{,] ii rimisese..”), lar poetul Stefan Bratesin din Citiragi, stabilit in Franfa inainte de 1989...” (corect: jar poetul Stefan Bratosin{,] din Cakirasi, stabilit in Frang..."), ,MM. de 30 de ani, din Bucuresti, in timp ce conducea Dacia... a surprins si accidentat ugor pe LV. de 68 de ani din orasul Budesti..” (coreet: ,M.M.[,] de 30 de ani, din Bucuresti, in timp ce conducea... a surprins si a accidentat pe LV.[ de 68 de anil,] din orasul Budest.."); ©) complemente circumstentiale de timp: AP. sa plimbat fn vara aceasta, cu gindul declarat de a uita Dundrea entra totdeauna” (corect ...s-4 plimbail,] in vara aceasta, co gandul declarat de a uita Dundrea.."), Am crezut c& totu se mimeaza, constient find la yremurile acelea, de duritatea gestului” (Corect: ,.., constient fiind[,] la vremurile acelea, de duritetea gestului”), Acolo am aflat cd in 15 luni de la constituire, acesti consilieri nu se intrunisers decat de 5 ori” (corect: ,,Acole am aflat c&{,] fn 15 luni de la constituire, acesti consilieri..”), De reamintit e@, pe data de 14 iulie s-a aprobat...” (corect: De reamintit 4, pe data de 14 iulie[,| s-a aprobat..”), ,S-ar putea sf vind, edndva o zi cind séricimea slobului..” (corect: ..S-ar putea si vind, edndval,] 0 7i..”), »Consiatim ed de la 0 yreme inccace, acele lucruri ficute cu {ust cu rimas doar in amintire” (coreet: ,Corstatim ef{,] de la © vreme incoace, acele fucruri...”), Din fericire, incendiul a {ost stins rapid, astfel ca la sosirea pompierilor militari de la Departamentul Oltenita, era lichidat” (corect: .... astfel cif.] la sosirea pompierilor militari_de la Departamentul Oltenifa, era lichidat”); 354) complemente circumstantiale de toc, de mod sau conditionale: ,La taraba, in piati si nu se comercializeze decat Produse agroalimentare” (corect: La taraba, in piafa[,] si nu Se comercializeze...”), Dar, in continuare voi aduce la cunosting’ dou aspecte, zie eu, mai putin placute™ (corect: »Dar, in continuare[,] voi aduce la cunostint’ doud aspecte..”) »Sau cf esti pur si simplu, dornic si-1 cumosti pe cel care te reprezintdin Parlamentul Roméniei” (corect: ,Sau c4 esti[,] pur si simpln, dornic si-1 cunosti..”), .Aga cd nu mare trebuie sd vi He mirarea cand, treednd pe Langa internat afi auzi... risunand ultimul hit” (Corect:.. cAnd, treeind pe Kinga internat{.] ati auzi. ein frazi: 3) proporitii subordonate circumstaniale de cauzit Am intrat in primarié, pentru e& pe primar il edutam si tam crrut Si stabileascd un loc in care si tinem sedinta organizatiei, altul decat Ia primatie” (corect: ,Am intrat in primate, pentru ¢4 pe primar il eiutamf,] si i-am cerut sa stabileasca un loc care sa {inem sedinta organizatiei,..”); >) propozitii subordonate cireumstangiale condiqionale: »Numai ed, dae va aduceti bine aminte noi am pus o intrebare” (corect: ,Numai c8, daci va aducefi bine aminte{,] noi am pus 0 intrebare”), ,... considerand ci daek sunt primari, consilieri trebuie s& tact si si inghita gilustile primarilor” (corect considerind caf] daci sunt primari, consilierii trebuie {acd..), S.C. NUTRICOM StA. Oltenita a depus 0 superba coroand de flori la Monumentul Eroilor din Parcul Central si daca am viizut bine, florile erau trandafiri albi” (corect:,... si] dacd am vazut bine, florile erau trandaliri albi”); ©) propozitii subordonate circumstantiale concesive Am erescut in casa unor parinti cu principii severe, care desi Grau destul de instarigi, erau foarte zgarciti" (corect: , carel,] desi erau destul de instar, erau foarte zgarciti”), “Aci oriedt de perend s-ar dovedi, literatura este in egal »Cici o1 misurd si a momentului” (corect: .CAcif,] oriedt de perend surd si a momentului”), n s-ar dovedi, literatura este in egala 1 vr domnul viceprimar Octavian Beznea, care desi a intarziat ¥ 36 Ja intdlnivea cu presa, nu a ezitat si rispunda intrebaritor (corect: .. domnul viceprimar Octavian Beznea, carel,] desi : intarziat la intdlnirea cu presa, nu a ezitat si réspunda itrebarilor”), Erori de punctuatie in folosirea cratim 1. Introducerea, inutila, a cratimei in structura unor substantive compuse (unite) uNice-primar” sau viceprimar? sub-prefect” sau subprefect?; vante-vorbitor” sau antevorbitor?;, contra-informatii” sau contrainformatii?, nintr-ajutorare” sau intrajutorare? etc. Nu mica este confuzia ce domneste in serierea, cu cl fara cratima, a cuvintelor compuse, si anume a Se comune, date fiind criteriile ce guverneazi Srgane cunoscute de cdtre nespecialisti). MA voi ocupa in cont nares uncle substantive compuse care se seriu cu erm Su a (contopiti), ele grupandu-se in: a) “subsite conn a elemente de compunere a oth Indepen ent bi romina: aeroport, autobazi, e fot ; helioterapie, hidrocarbura, microfon, peers oes telegrafie, termocentrala, turboreactor ete.; b) st natty alcituite din cuyinte intregi existente LeeeRAe alee compuse care au cipatat unitate morfologic’, ace ue ca un singur cuvant: untdelemn, bunistare, Eoin burtiverde, dreptunghi, scurtcircuit, scurtmetraj, is Paradelege, subtitlu, deimpartt, binecuvantare, locfitor ae Criteriile, insotite de exemplele mai sus-aratate (in de formele ortografice recomandate de TOP 5 DOOM St DEX), sunt repere care vin si invalideze” gral a substantive compuse ce apar scrise eronat in presa actual i »Domnul Tudor, vice-preged inte al Camere de Comer si Industrie Alimentara, ne precizeaza..” (corect: ,..., Vieepresed 37al Camere de Comer), «erst fx detonate subrpre fetal Gur, care a atnet drei pe opozan” (core rae detonati. de subprefectul Gurdu,..”), La be ma ene _rezentai ce care igi dideau cu pirerea ta ‘lor: a i i ii Tan Bere (core Pe eeprinerd Tatiana Dae Jp el aa aan rea” | Autointerviu cu un adolescent..”), ,Ministeral San a pot accept eaten aon ant-corupti” tent aeee abe af anticorupfie”), in’ al doilea ran, waits «Voces Campin detine, de la distant, suprematia in au Vial clean” (corect audiovizall clin”), DI eorge Androne a Tntreprins 0 actiune de intr-ajutorar goldauiui Nioole Maran’ onset: Santa ide intrajutorare..”, la Mangalia, a fost’ descoperiti : er aie mening ae in curtea fostei unitifi de contrainformatii”), La plata cotizaiei iss tel ea bas oxi de bancion af i war eo coat ete a rap oatba'eatn ware company 2. pre inutilé, a cratimei in structura nor forme verbale simple sau compuse wea aves” Sau) va aves” is de-a" sau 58 dea’ ?; ple imau ortul” sau ,le iau ortul” ? 70 minti-se” sau ,o mintise” ?;_ ierede-ti vol? sau ,credati voi" ? etc, hd i : a usta semn ortografic — remarea G. Beldescu -, f ‘erea cuvintelor conjuncte, i C oe i , in scrierea unor eavins sompuse in unle abv I desprieacvinsor i slabs a rar, pentru separarea unui prefix de tema de baza, pararea sufixelor, a de i a desinentelor si a articol unele cuvinte compuse di i er eee ipuse din abrevieri ori , pentru red: portiuni izolate din forma cuvintelor ae ign, Neco structurii lexicale si morfologice a wr conduce, evident, la constructii gresite, la intrebuintarea 38 cratime’ acolo unde nui intotdeauna ‘si dovedeste utilitatea. Datoriti unor segmente neomonime, care $e deosebese numai prin context (,,-a cules” si ta cules jnchide-fi ferestrele” si Pinelideti ferestrele”), unit oameni, nesiguri. pe formele “Tatevelor verbale, folosese nejustifieateratima st ‘obfin structuri fberante, asa cum se constatf in exemplele urmatoare, preluate din prest: sn scurt timp, angeles de ce singurul el Dalat © minti-se” ‘at o minfise”), .Licitatia v-a avea loc la scdiul societatit in flecare vineri la ora 9” (corert: _Licitatia va yea loc..”), Mai nou, Consifivl Judetean trebuie a de-a pugetului inapoi sumele cheltuite anul weevt 2 (corect!. trebule si dea...”), ,Guvernul ne impulsioneaz si sub-scriem” (corect: ...- ne_impulsioneaza st subseriem”), ,,fot mai multi medici si profesori pleacd din fark sau renunl la. profesie, trcereand s-A 0 porneasca pe spinoasa cale a afacer ilor” (corect: a ancercdind s8 o pomeasea..”), »Diversiuné mare in PNTCD. Ti'se tot cred specialist, care d-au fmpreund Cu 3p rotativa ranuald” (corect: ... care dau impreund ch saP2.< >), ws dori A mentionez ch organizatorii acestui Festival au promis c& anul Srtor Catfrasiul v-a avea o invitafie spectald la acest Festival” (corect: 4. Cakaragiu va avea 0 invitatie speciala...”), »Ancheta saptimanii, Am terminat 8 clase, La Ticeu nu a intrat. incotro 0 i-au, Doamne 2” (corect: Incotro o iau, Doamne 7”), ceea ce il va determina sa i-a taurul de coame Spr binele urbei qaliragene” (corest: ceca ce:tl va determina SB ia taurul de coame..”), Am observat 8, fata de anul frecut, procentul sTovilor care urmeaza si de-a examenul de capacitale @ seazut” (corect: ,.. care urmeazi si dea examenul de capacitate..."), Anca rageana, unde ultima data gusfinu-se un spectacol pentru copii, ridicand sala in picioare vtino-americane” (corect: 5... unde ultima dat sustinuse un spectacol pentru copit >), ,Jn rest, nimic, le beau ortul de pe piept sitot ma aleg cu ceva’ (coreet: 3» Je iau ortul Ey pe plepl.. ot resientt OSU si cAstigati vreodati la Tele Eurobingo sau Super Bingo PRO TV 7” Ceorecti , Credeti voi cd veti avea sansa... 2")- 39 (corect: ,.. singurul ei bal ireasiu a urcat pe scena cal cu cfteva piese !3. Omiterea cratimei din structura unor substantive compuse (izolate) ~primvicepresedinte” sau prim-vicepregedinte ?; »massmedia” sau mass-media 2; wbundcredinta” sau bund-credinta 2; wreavointa” sau rea—vointa ? etc. Daci, anterior, remaream desele confuzii pe care unii Oameni le fac folosind, gresit, cratima induntrul nor Substantive compuse unite (contopite), in cazul de fata dorese si relev fenomenul contrar: serierea, eronati, cu termenii sudati, a unor substantive compuse care se scriu, corect, cu termenii izolati (Separati) prin cratima. Desi mai putin supiratoare ca frecventa, ele nu sunt totusi neglijabile; ,Latd fnsi ca, de curand, fon Bogdan Lefter... a ficut un gest de o reavoin(a care depaseste orice practic’ si orice imaginafie” (corect: ,... a ficut un gest de © rea-vointi...”), ,,In afara de asta, mai este cucerit de desivarsita bunieredinta a criticului” (corect: desdvarsita bund-credinfi a criticului”), Si, cand spunem «mentalitate», ne gndim la omul de rand, eat si la intelectual ul care considera cd massmedia ar trebui si pliteasca informatie” (Corect:,...considera céi mass-media”), ,.Invitatul de onoare nu era alteineva deat Adrian Nastase, primvicepregedinte al PDSR” (corect: Adrian Nastase, prim-vicepresedinte al PDSR™), »Dupa 1990, afacerea comercial americana a devenit prosper fiindca naivitatea si bunaeredings a roménilor au fost insotite de Ja elevii de liceu pani la. presedintele arii” (corect: flinded naivitatea si buna-credinfii a romanilor...") etc in vederea evitarii unor asemenea erori, cum sunt cele de mai sus, este bine si ne reamintim ca se scriu cu termenii izolati prin cratim: 4) substantivele compuse care au dobindit unitate morfologici, dar ai edror termeni, cuvinte intregi, si-au pierdut infelesul: sud-american, nord-est, prim-plan, liber-pro- fesionist, o dupi-amiaza, 0 dup’-masa; b) substantivele fara unitate morfologied: kicatus-me- masind-unealta, contabil-sef, mami-eroind, bloc-turn, canie, 40 an-lumi al-putertsn TLOaterane is ere, nt oe ‘pba pun-gust, bun-plac, no rea: : at n- int rea-vointé, ‘rea-credint a-cuviintd, inti, rea yagon-restaurants al-de-mare, are ‘pun-simt, bund-cre gublu-decalitru ete. ypozitie sau easci-gura, i cu > substantive comPUse 6 fA invariable: cs irate. pang, Pe ae as aac cased, nu-ma-vila, aje-nori, gura-casca, garde structuri de pro cu adjective i crierea ~ eye i imei in s ei 4, omiteres trycte — a unor nume x e con: a “ais sa” orf mami sus-su 2; slul_mese opi tatea-sbul-st Tee taco uit or frate-s8u/ wer oe 1a se foloseste si in st grafic, eratim! “iat in acest Se! i te, neaccentuales oscut ca, alaturt ‘ot fi conjuncte tivele fn cea familiar’, adjective Ca semn ort ae oa cuvintelor conjuncte, aes : ‘te categori iba ea de artic), in vorbirea Popul ‘a ae Cnet), Te insotese, substan ae posesive ae te vorbitorilor (indeose soane apropii persoam “casa” (G-Beldescu)- : ae stantivelor 1: tata-meut, sord-ta, Dunc has accentul: a, ul jn urma su sia in urma supstantively stantive, CU ae 4 ste sulbstantive, Cu Care Desi adjective in Linioar de acest suDSTaEe a ulate sunt legal PT antico-gramaticall, PEAGT™ poervl 0 unitate Taticald a unor oamen 258 GUT rant re, spicuite ih. reais co urmatoare, He ce (core = Mos Mogi day 20 dal! (cores: a dat! 4 puna la ss gat!")y AF teu a cate a aia cate a propus.o!” Corre eyed numele Wi sac say . ; ta ud Lam vazut la tae ii”), Pe fratesu lui sii”), se St i varut latte): ie and. aceste. consirctii APH Fnyotdeauna seam de Ontegrat ven personajelor, Ps ns este oun neartio formeaza widen ign! an exemplele Uf rimarn spins Jaick-siw/-su”), «I Jeet numele lu’ tasu s} trebui sa puna a (ma)m: e-siiu/-su | il Chine atunch jor nu ote fidel vorbirea al apar scrise CU fie, clei le coratima, autorlt ele reproducindividualizeaza as . Sa cun on beletristric m Se constati in urmatoarele citate -a dus nga oon s tatu-so plingand” (rey, »Sezitoarea”) we a apa e Chitin brae”(B tess e tilmaci apoi cel : Cel atoatevaizator® (Creangay oer angi), La masi po. ochiul soacri-sa - ° in primal ra i> teed uate Me > mma de, ated dete > peas cae agua o bie deo . » Care ,.nU e singurul ti es de rudenieintinim sor men woe : > teprezentate de © sunt legate, enclit Loe peas O unitate ~ se seriu asta.” tu, -siiu/-su, pe ieee v | SM. Nom.~ae. + adj, pos igh er eee ea tis ature) gan al 4 lui taicd-meu (-taiu/-ty ene Wtdne-meu (-tiw/-tu, -siw/su), sm, *mamii-ta (sa), i-mea (4 e8 (-t8, ~$a), $f nom ac + adj. pos; gd * frate-meu (ti ad - ~Ghu/-tu, -siiu/-s POS. G.-d. lui frate-meu (-tiy ee ash nom.-ac. + adj, ° fritine.m i pos.; mime-men (-taw/ WSU), s.m. nommac, 4 ad. * sordi-mea (ta, . sded-mii (ti, sii 4 * nevastii-mea (. nevesti-m ii (ta, -sa), * flici-mea (44 a “fa, Sa), s.f nom; 4 4 nori-mes (-ta, -sa), sf ie i ee Sf nomac..+ adj. pos, gd | PF NOt 0-4 Adie oul nordi-mi 42 5. Omiterea cratimei in grupuri omofone (sau neomofone) monosilabice yma inceput” sav jn-a inceput” ?; ,al incadra” sau jad incadra’?; ,sau luat” of ,s-au luat” ?; ,agi recupera” sau wa-si recupera”?;,,,d&i juc’ria” sau ,d&-i jucdria” ? etc, -Omofonia” este calitatea pe care o au unele silabe sau cuyinte de a se pronunta asemanaitor, dar care se soriu diferit (de eX.: unsoare — un soare, omisiune - 0 misiune, ocupi — 0 cup’, de-al — deal, otava ~ 0 tava, ci-i - cai, ce-l ~ cel, s-ar — sar etc.) Din cauza omofoniei, in timp ce unii oameni sunt tentati foloseascd nejustificat cratima, altii, tot nejustificat, n-o folosesc deloc, desi ea este indispensabild, cum se va vedea mai jos. Cu cirea trei decenii in urma, Fulyia Ciobanu si Lidia Sfarlea\ semnalau: Una dintre cele mai grave greseli de ortografie, intalnite destul de freevent, consti in scrierea intr-un singur cuvant a doua cuvinte diferite (rostite impreuna), care trebuie scrise cu liniuta de unire. Ea se intalneste mai ales cind grupul de cuvinte care trebuie scris cu liniufi este iden forma cu un singur cuvant. De exemplu: prepozitia la fati de J-a, rezultat din rostirea impreund a pronumetui 1 cu verbul auxiliar a; pronumele posesiv sa gi constructia s-a, rezultata din rostirea pronumelui reflexiv se si a auxiliarului a; conjunctia sau si constructia s-au, format din pronumele se si auxiliarul au; auxiliarul de viitor pers, a II-a singular va si va, in care intra pronumele va si auxiliarul a. Deosebirile reies clar din context: Elevul se duce la scoala”, fai de ,L-a intilnit in parc”; ,Bluza sa ¢ cleat”, fala de ,Bluza s-a sifonat”; ,.Poate sii plece pe jos sau cu tramyaiul”, faté de ,Pomii s-au acoperit de zapada” ; ,larna va veni curdnd”, fala de .,Nu stiu ce v- spus”. At&t binevenitele comentarii de mai inainte, cat si formularile ce urmeazi, spicuite din gazetele de astizi demonstreaza cu prisosinja adevarul c& se produc, din pa ale, regretabile erori: Copiii sunt asteptati macar de doud ori pe an pentru ai deans ein Psi\tel’ Eroctominte, vedeasdrute fr " foun ate Ds eheu, Seopul de a intregi Peisajul si al a opt (sic!) in perioada de referingi (corect oe | cadra complet. ry a i / neadra ¢ sm Pentru cd ocupi o fi Saeed ig ru a "Reforma nig cect), Reforma nici ma taceput” (cones ireabi erected MEEPS asa sau oat mull baioh ae re 4 au ganse mari” (corect: . $j u bape s rect: .,$i asa s-au luat mull Hi.."), Cine va mai ajutat la reali ay ah ‘ : a ta izarea acestei se 2” cr »Cine y-a mai ajutat... 2), Ca totul sa fie siiple ia Si cheile din contactul autoturismnului” ulation si ile PyoeGeaon S (corect: ,,... ix " si 1D. -Creditorii, in special BCR, BRD. yt ee asl recupera creanfele” (corect:,.. penta creantele”), Este fe e ai ‘on desis : . »Este foarte adevarat ci pe antes meu de lucru” (corect , pe unii ied ‘Dii jue as Imer’ ’), Dai jucaria care-| intereseazi,..” conte Dota an ae pete par comisii noi/Pentru ati mai da . irocrati ca noi/ Ce-au apa, clonate” (corect: Hi ca moi/ Ce-au aparut, doar prin o ve Pentru ati mai da aprobare/...» aor de Punctuatie in folosirea ancului (a pauzej grafice) 1. Introducerea, inutila, iit anor subercen, , a blancutui in structura © si adjective compuse (unite) /4n bine meritat ki Prestigiu” sau un bine i perioada Post decembrista” sai). posteees eb fea a el micro stagiuni Sau ,... al microstagiunii"?. e pra taxati” sau , suprat, : ‘ : : raxati" 2; we UNOF mini ferme” sau, milnlionne! ete. Blancul 7 nee ames pavea grafied .este un semn ortogati ea eer iis de semne grafice) intr-un sit scris ieee ee | Toc s-a terminat un cuvant si urmeara context sa din situa ba es ae ete AE oar din compare: ¢ dereglat (= ,e defect") si ¢ de regs seb c = \trebuie reglat”), comunicari rostite identic: /iedereglav/; sau a venit odata (= ,,cindva”) gi a venit 0 dati (= ,.o singuri data”), rostite: /avenitodat&/. Pauza alba concretizeazi aplicarea cea mai raspindita a principiului sintactic, potrivit cu care scrierea delimiteaza cuvintele dupa sensul lor lexical si dupa valorile gramaticale” (G, Beldescu) Se justifica folosirea blancului in ortografia substantivelor si a adjectivelor compuse? Depinde de structura lor! Am aritat, anterior, cu exemplele de rigoare, ca sunt oameni care despart, arbitrar, prin cratima, substantive compuse care, in realitate, sunt sudate intr-un cuvant. Tot sudate se scriu si adjectivele compuse vechi, formate din cuyinte intregi, existente gi ndependent in limba, care reprezinti un grad avansat de compunere $i a c&ror scriere impreuna s-a impus de regula prin traditie (binecuyantat, claryazator, bineficitor, binevoitor, rhuficitor, atotbiruitor, atotstipanitor, atotstiutor, cuminte, cumsecade ctc.), si adjectivele din terminologia tchnico- stiinfifica, in structura cdrora intra elemente de compunere fara existent independenta in limba, combinate intre ele, sau cu cuvinte care existi si independent (aurifer, neolitic, polimorf, sudoripar, balneoclimateric, electromecanic, electromagnetic, electrotehnic, gastrointestinal, aeropurtat, . vasoconstrictor, vasodilatator etc. (DOOMLR). Despartirea si prin blanc (nu humai prin cratima) a unor asemenea cuvinte compuse este o eroare si ea trebuie indreptata. De fapt, cu termeni delimitati prin blane se scriu. pufine substantive comune compuse, in general dupa traditie: perfect simplu, mai mult ca perfect, punct si virguld, punete de suspensie, linie de dialog, semnul intrebarii etc; tot prin pauzi grafic’ se scriu .,grupurile sintactice stabile alcdtuite dintr-un substantiv (sau adjectiv substantivizat) care corespunde ca sens realitaii denumite, ‘insofit de unul sau mai multe determinante (mai frecvent adjective sau substantive cu prepozitie), desemnind impreuna specii, genuri, varietati de plante, de animale, de minerale, de substanfe chimice, de boli etc.: apa oxigenata, api tare, ardei iute, ardei cprese, gindac de Colorado, iepure de casi, oxid de zine, verde de Paris, vultur sur pleguy” etc.—_— | fn. vitutea modetetor” incoet, prez blanca Adieetve compse din enunie ine ae face Publica solutia” inolon. 7 Sra tee tun bine meritat prestigi Port drapel al wnifcrélibrle™ fen ee 2 Unificiii liberate”), Py sae rimul wa fost Visul mei nopy de vant de Shy spectacol al microstagiunii ies Craciun Ionescu, cand un pseude © unitate milters.” (coreet: cerceta...”), .Guvernul act orice fel cresterea ferme..." (corect: GS. Cuza-Voda. View de mai sus, devine, evident (corect venit un un portdrapel al al micro stagiunit ostagiunil iesene de Shakespeare” (orect. Pima ne..”), yDinte-un roman, al hl cersetor cece cv ninioate om e€nd un pseudoe rset i Actual ne Spune mereu ek ncaa animatelor pentru form m emareaunei mini 5, Gus mpioana din se: cut va ju Fadel din camponat i Ciltag” (cont: Vices ace nul recut.” i rma ea to bie cared ett." oSi pen cru este normal es oF at careraectte 04 fos supra taxafi sé mai choluiaes bane Sepratisgg oe © Pr (corer seme: apae iui et eae a papal), sTVR a fost asp sanotonats de pres see Dost decembristi, pentru lungimea sjumchenn » In prima perioadk postdecembrist@.), no” Re Introducerea, inutila, unor adverbe compuse a blancului in si ; u tructur si locutiuni adverbiale. stot agai rte cn ontinau Sau -Ancontinuu 9; Gis oe tet Ge auna” seu’ ,dintotdeauna” 7 di eata” ? sau ,dis-< i dupa amiaz&” say -dupaamiagar seats sMuimal de drag” sau »numai "9 ee Ca si alte pani i alte parti de vorb Unele aclverbe se seri inte-un e mult desavarsiti): deasupra, dinadins, dinuntru, inadi re, adverbele pot fi si ele compuse. a (fuziunea termenilor fiind de lect, degeaba, deplin, desigur. » indeaproape, indelung, (mai) 46 astiizi, bundoari, deseori, rareori; acasi, asear’, Gegeaba, departe, devale; edndya, cumya, fiecum, oarecum, orieand, oricum; cdtusi, iarisi, oricit, alaltiieri; nicicdnd, hicicum, niciunde; laolaltd; agadar ete, Alte adverbe compuse, si unele locutiuni adverbiale se scriu cu cratima: dupi-prinz; de-adevarat, prejos: precum asti-iarnd, astii-noapte, dupi-masi, dis-de-dimineafi; calea-valea, cdine-elineste, treac: etc, in sfarsit, sunt locutiuni adverbiale si grupuri sintactice cu valoare adverbiali (formate din cuvinte care isi pastreazi jnjelesul si exist independent. in. vorbire) care se_scriu despirtite (in cuvinte separate): cu anevoie, cu incetul, de ia, de aceea, de aici, de acolo, de aproape, de asemenea, de de obste, din cale afar, in curdnd, pe atunei etc. Acestora juni ai caro termeni jur imprejur, de obic in fine, in sfarsit, pe aici, pe aproaps din urma lise adauga si unele locut componenti nu exista si independent in limba sau au astizi un sens invechit: o fara, pe alocuri, pe de rost. Faptul c& aceste reguli ortografice nu sunt cunoscute suficient explicd si intrebuinfarea intamplatoare a blancului in azul unor adverbe compuse (unite sau izolate prin cratima) din ‘urmatoarele formuliri, spicuite din presi: ,Am fost la eimitir, nu mai de drag s4 te duci acolo!” (corect: ,,.. numai de drag si te duci acolo!), ,,Ceea ce alti dati semnifica o crizi de identitate transferata In plan practic in cdutarea indarjitd a eului profund ...” (corect: ,Ceea ce altidata semnifica..."), Apoi am inceput $4 stau cu el o sear, apoi doua si tot aya in continuu” (corect: 4. tot asa incontinuu”), ,Ce mai, sirdcia este din tot deanna oponenta bogitie’” (corect:,... séracia este dintotdeauna oponenta bogitiei”), Prima si cea mai important este posibilitateamanipularit electoratului prin promisiuni i facilititi populiste incomparabil mai uyor de realizat pentru 48% din electorat de cit pentru...” (corect: ,... ineomparabil mai usor de realizat pentru 48% din clectorat decdt pentru..."), |,Casele ati un farmec al lor, farmecul singuratatii, s-au eoscovit de vreme...” (corect: ,,.. s-au coscovit devreme...”), ,.Nu pot s& cred ci ar putea fi alt fel, conchide Sorin Oprescu, rimas, deocamdata, consilier municipal” (corect: ,.Nu pot sa cred cd ar 47Putea fi altfel...), A coli putea 2 nA. coli apucancl-se de treaba dis de dimers de treaba dis-de-dimi determinat si-sireia sculele...” (corec ele. ov Preocuparile de alta seek vor A noni grei in. nordal’ si, si »Dupaeamiaz’ vor finori grei..%), multe cérciumi, @pucdinduese ambitionat si [a si-a reluat Ds »Dupa estul fari..2”' (corect: 3. Omiterea blancul in locutiuni adverbiale sdealtfel” sau de altfel >: dealt sdeasemenea” ” se Sau de asemenea ?- i { inate! (iéobicel” sau de obicel 7; “T*INMaté” sau de sinafard” south afard pete minteri” sai dé altminteri tote srafici sau blancul, este lemarcat negativ: spatial liber ih dear iul liber (lipsa de semne grafice) s sree th Seta ch tn atel loc sa serie) eran faind SE Datorit: blancului, awe leis reaza ..forma absoluta” fi af roan int ete, ie ca segment omotons acai mae Lai Prin opozi fi (demult »odinioari, caniar ie ual oe re indehing, dint-o vreme indelungata "dines *f ), tie ca elemey si i soo mead, fe me ale unui grup sintactic in legitura cu seri serierea cuvintelor run 2 lit lor com 2 eee Stabile, DOOMLR: Prevede ca tee it rin Bans ati OF cu cratnd tniutt de unire) on de F Lage ae (intre acestea din ulmi Say if le si il i ie : 3 oc rbiale si grupurile sintact a Hee din cuvinte care isi pastrea; nea rane dengue Peed cu anevoie, cu incetul, de abia, done : Obieeh de abst a eresPe de ascmenea, de ur imprejen gs obi » din cafe afara, in curd, in fine 4 ‘ aici, pe eames, pe atunci etc.), paeaes oe aa = In paginile diferitelor »; n or ziare, acte oficiale sau particulare isi the | »somnul ortografic sia unor Precum i in cele ale unor loc, cateodata, si formulae: 48 gresite, care nu fin seama de ,.statutul” lexical si gramatical al cuvintelor componente, ignorandu-se blancul (pauza grafica): De asemenea, consider ci au fost incdlcate prevederile art 131, 133 si 134 din Codul Muneii deoarece nu mi s-a dat preaviz si nu am fost anunfatii oficial de desfiintarea postului” (corect: De asemenea, consider cA au fost incalcate prevederile...”), ,Dealtminteri mi se pare cd nu acesta este, ca si zic asa, mersul naturii, imaginatia cere un loc prea mare in limbaj si in purtarea oamenilor, ca si fi putut fi precedata de necesitate” (corect: ,.De altminteri mi se pare cd nu acesta este, ca s& zie aga, mersul Aaturi...”), ,.Inspectorul Judetean de Politie a trimis si mearga in fafa coloanei de limuzine o Dacie amaraté care deobicei sti pe marginea soselei drept radar...” (corect: ,... a trimis si mearga in fafa coloanei de limuzine 0 Dacie amaraté care de obicei sti pe marginea soselei drept radar...”, ,Dundrea noastri pare a fi cea mai slaba dintre divizionarele B din tara, fiind dealefel si singura formatie care dupa 11 jocuri a obtinut doar 2 puncte” (corect: ,..., fiind de altfel si singura formatie care dupi 11 jocuri a obfinut doar 2 puncte”), ,.M-am retras, deindaté ce mi-au permis treburile, gi-n loc de mancare i-am citit marturisirile ajunse, iaca, un roman-sadea” (corect: ,.M-am retras, de indati ce mi-au permis treburile..."), ,Am plecat capul inafard si mi-a luat curentul paldria” (corect: Am plecat capul in afara...”) etc. Deoarece erorile semnalate mai sus, nu sunt singulare, voi aminti, in continuare, forma corecti a cdtorva locutiuni adverbiale cu o mai mare circulatie: —de atunei (nu ,deatunci”); ~de ce (nu ,dece”); ~de cu seara (mu ,decuseara”); ~de cu vreme (nui ,,decuvreme’ ~de indat’ (nu ,deindata”); ~de-abia (nu ,deabia”); —de aceea (nu ,deaceea"); de ajuns (nu ,deajuns”); —de altfel (nu ,dealtfel"); ~de altminteri (nu sdealtminteri”); ~de asemenea (nu deasemenea”); de ast dati (nu de astidata”); —de obicei (nu ,deobicei”); —de obste (nu ,deobste");~de tot (nu ,detot”) -d : afard din exterior” (dinafara in ,pe dinafara”) ~in afar (nu winafara”); ‘ ~in fine (nu infine"); ~in graba (nu ,ingraba) ~in Latur (nu sinlatur”) : ~in preajma (nu ,inpreajmi”) ~in sfarsit (nu ,insfirgit”); ~intru cditva (nu ,{ntrucatva") ~intru totul (nu , intrutotul”) -la o parte (nu , laoparte”); —pe de lituri (nu ,pe delaturi”); “pe deo parte (nu ,pe deoparte” ~pe indelete (nu ,peindelete”); ‘i =pe urma (nu ,peurma”), II. Erori de ortografie $i de ortoepie 4. Confundarea, in seris si in rostire, @ ‘consoanelor ,,s” $i 2” din structura unor terme! uzuali saame” car aame 7, Ge izlaz 2; »plezni” sau plesni ?; yparadisiac” Sat! paradiziac ?; jzmulge” sau Pe vige 7g erazner’ cod HESHEY 7 dizertatie” sau Suertatie 7; »premize” sau premise 7 otc Ca exist’ destule oscilatii” in scrierea st in pronuntarea anor cuvinte a ciror structura contine consoane ys” sau 2” nu este nici o indoiala, confuzia dintre cele doua consoane afectand Morectitudinea termenilor intrebuintati, c& jn exemplele urmatoare, extrase din publicatiile yremii: ,E adevarat ca am Juat cisme prin firma sotiei si am pus un adaos comercial de 25 la suta” (corect: .E adevarat ‘ca am luat cizme...”), wdin urma tinei sesiziri, ne-am deplasat la Dragalina unde am coristatat c& jslazul now-infiinfat era folosit necorespunzitor” (corect: yy. am constatat c& iziazul nou-infiintat..”) | Se infelege:c& anularea masilirii lui Alecu insoteste masilirea fostei conducert a organizatiei municipale...2° (corect: | Se infelege c& anularea mazilirii lui Alecu fnsoteste mazilirea fostei conduceri... 7”), .N-am vrea sa-1 pleznim din primul numar pe tatal tatatui de aiaristi...” (corect: N-am vrea si-l plesnim...”, Cu cat noi seatam mai ponosifi $i mai incruntafi, cu atat Par 6! mai luminati de voiosia traiului paradisiae” (corect! ~~ yoiosia traiului paradiziac”), .Ca 0 pata de culoare inseram (pentru curios) © informatie de la chermeza ce 4 avut loc la Chiciu” (corect: 5». de la chermesa ce a avut Joc la Chiciu”), .Cineva, pe vremuri firma ca dact zmulgi un fir de par din gene, pe yecin 0 si- doara piciorul” (coreet: ... afirma ‘cA daca smulgi...”), .Peste 1 Tocalitati din Maramures au fost greu afectate de ploil torentiale din junie insotite de grindina, vijelie si triznete (corect: ,,.. grindina, vijelie si trisnete”), ,,n fiecare vineri, oF 17:30, e cea mal traznita emisiune de divertisment” (corec 51» © cea mai trasnita a trinitat emisiune Putem sa nu o cin observa ¢ pen nu rtafie a dor 2 aefesPiPs un aer decadent.” (coreets meena Andrei lomnului Andrei Plesu,.), p de, fence or sunt incurajatoare, Pr rom it® sunt dea oreglementeaza fonetiog n°” oportunitatea sunetelor Orvogea ga vinclor?.(G."Beldeseu Vie, ortoepie, punctuatie.) de divertisment”), a intreaga diz Danae ¢ $i Ortoepice ce S si in structura se refer la ele in 1. $e seve J; Se sete se pronunt su sesiune, gl, SUViMele episod, senate. encase ‘ae vernisaj; BSS pees, in heologisme re care a mie entuziasm, fantasmé, mia Prisma, sarcasm, schism. 2. Inainte de sonante ~ si la final miasma, -asm(i) sau plasma, pleonasm, m,n, I~ fitere R, I~ fitere care noteazi consoane S, in altele z: osmoza, smalt, Sop, trsnsie, eslisi, islam, islandes Slav’, slinind, tei, slugs’ smarald, smead, “smise (risnet, trisni, trosni: lexislatic, mas slujba, slat; b) cu 2: -2m: ben zmeura, za niznai, pozn’, raz inant, sme, rc reasla, "desi na, odrasla, slab Mi metic, caama, o bezmetic, cxzma, cizmar, cizm ingali; zn: beznd, ‘cazns, cazni wa: ila, altar, 2 ‘ 'd, pizma, mi, indrazni, dupa c *s Clsnicie (casa), b) in z: obraznic, obra: : 4) Cuvintele care se we in aceeasi famili otigine: are se seri ObFa2), Paznic (paz ie cuvinte cu 2, pottvit ent oH 5 POL avea Potrivit cu forma din limba de #) concis, dar concizie, conclusiv, dar concluzie: , dar decizie; precis, dar | dar senzatie, senzorial, 5) curios, generos, : ingenios, Surlozitate, generozitate, ingeniozitate rine te lozitate, minutiozit; yaa ate, nervozitate, 52 indarea, in scris si in rostire, a prefixelor fu refixel Bites den") NBS=", .882-" Si TBs ndes-", .dez-" $i "sau dezumfla?; osu ailza cou depersonalize esp tjestiona” sau descongestiona?; aeepasire’ sau desz’pezire?; irasgandi” sau razgandi?; razciti” sau rasciti?; yrazsec” sau rassec? etc. Necunoasterea temeinic’ a ortografiei unor termeni ce-1 conjin, in anumite condifii fonetice, pes" sau pe 2” se probeazi si in cazul altor cuvinte in a ciror structura derivata frtri unele prefixe (ca acelea din titlul articolului de fata), serise sirostite deseori defectuos: ,Lichidarea politica este desrobirea de datorii si vinderea societatilor catre potenfialii investitori (corect: Lichidarea politica este dezrobirea de datorii..."), {,Cei mai desumflagi sunt unii angajati ai primériei, mai ales lnii dintre presedintii sectiilor de votare, care au calcat pe BEC.” (corect: .Cei mai dezumflati..”), .Dezipezirea sirizilor este o prioritate urgenta...” (corect: ,Deszdpezirea strizilor..."), ,Gandita si risgAnditi, operatiunea numai prin banci nu este, in fapt, o anomalie” (corect: .Gandita si riizginditi, operatiunea..”), ,Volumele erau wzate cai fusesera rizcitite de nu stiv cate ori...” (corect: .... fusesera Hiscitite de nu stiu céte ori..."), .Nu stiu daca ai capul asta see sau rizsee ci prea multe boacdine faci...” (coreet: ,Nu stiu dack ai capul asta sec sau rssee...”), Desigur c& la baza formei literare a acestor tipuri de derivate se afla niste ,reguli”, in care sop voi apela la aces lucrare Ortografie, ortoepie, punctuarie, de G. Beldeseu, 1. Prefixul des- are urmitoarele variante fonetice: des-, dez- si de- a) Se serie si se pronunti des- inainte de consoane surde: descalifica, descheia, deseifra, desface, deshAma, desfigura, destitinui, desteleni. b) Se scrie si se pronunta dez- inainte de vocale si de consoane sonore” si sonante”, cu exceptiile de mai jos, de 53dezordine, inovati, dezmingi, inte de z, vezi, deaumaniza, dezbate, dezdoi, dezgusta, desy dezmidejde, dezlega, dezridicina dar sid mai jos, punctul c) ©) Se serie si se pronungi de-:— © § desiira, destreina, desurzi; desela, desuruba, in mod obligatoria tnainte de j, 2, dup veut limba literare: dejuca, dejuga, dar desjudeca: dezice ( »dédire”), dar desziiperi, deszaivori; ~ in cuvinte n la temei de baz: Potrivit cu forma din limba de ori debloca, decolora, defor in mod obligatoriu inainte re urmatoarele variante Fonetice: ris. 8) Se serie gi se pronunfa ras- inainte de consoane: ,surde”: riisfoi, »vocale” si de "isalalGieri, risuita; risciti, riscoace, spoimaine, rastimp; ) Se serie si se pronunti riiz- tnainte de consoane Trea St eSohante”: nizbate, rizda, rizgindl, Figjudeca, "lavdutura (dar ris-inainte de 2: riszice) rizmira, riznepot; ¢) Inainte de s se scrie si se pronuna va. te cuvinte ca: sucl, risufla, dar ras- in: rissec, Hissemina, risstrabun, Hisstrdimos. 3. Pronuntarea (5i desp artirea), gresita, a unor silabe adiacent wadi-a-" sau a-dia- 2; 00-a-for” sau coa-for ? = 9 Un8-2i" sau -u-naizi 2 email =",e-ma-il” sau e-mail >: sablect = .su-bi-ect" sau su-biect 7, toasta = vtovas-ta” sau toas-ta ? etc. Nu este um secret pentru nimeni of destul de multe cuvinte su al corectitudinii i. in exprimarea ifera din punctul de vedere Netespectarea, din jgnorantd, a former 54 i importanti, dar nu si eee foe eas arbitrara, a valorit fie a ree sunetul u din pacuareld tH aie fie a unei vocale ah ee Tate social”: ,,so-ci-al” > ,,so-cial”), le 5 stul final, i, din jn vocal scurta (ex.: sune sona (ex. sunetul final, i, din ,deundizi ? tate ~=omai sus, “ virtutes argumentelor — prezent ae i — tain. vedere structura ee 41 PR SAEGE cuvinté (rai vulneratile” tn oy r i pera: cu Endreptarul ortografic $i Dictionart conformit In ale Academiei Romane: a dlasent gon jen" oo dear ni gi ‘ alacent: pron. ia’ (0 a pron 0" (NY 0") Sadao: pron ae ¢ aghotant pron. .-ghio(o a-ghi-o saidoma pont ton a Ss ptr: pon she” ws SA rrp ro a0 Saslren a i mn, ,bei-za-deal" (nu_,,.ve-i-2% suiting ees (au ,bisu-re-, acceptatt de uni lingvist)s Marts pon ose ou SBohien: non oro os Helen: tj de oe + bombonier¥: pron. -i-e" (ou yoni“ Pour pos oun uy Brioni ron aba ne > (na binds” acep ‘ buduoar: pron .bu-doar”( Seater: pron ca” (ou Zebstona pen, -0" 0 ot: some eno Gu roan tino pon costo ou cof cpa de un ing * confor: pron, ,coa-or® (nu ,2oa-for, fiterar singu! deveni e suvantului prin transform semivocale in vocala (ex ja? > a-cu-a-re-l0”), sunetul i din plenison pri-o-ti pleni: acceptat® de uni lingvisti); 55pr. ow Se: eg ni S euartt pon cer” (ca) = deseu: ” a = deuniizi: pron, ,-u-nizi” (nu ,-uend-zi"); Mahar ea * dictionar: pron, .{i-0” (nu tia"); ema prom, es” (gems) “februari: pon. (ou bmn +* foileton: pron, % " pron. : © tral pon ten fra + garsoni (au nie '* giligios: pron. gi-os” (1 ‘ " = lig prongs ns" et ron, ahah 8 » cep de sheizer: pron. ,.ghei-ze1 i SEE *glacom: pon gcon (a lasrcon”) eo" (nu (no “foc an itmotiv; pron. ,lait-mo-” (nu ,Ja-it-mo-"); ‘leit: pron, ,le-it” (nu leit") " Seued: pon le en ™, aceeptaté de uni lingvisi); aacceptati de unil lingvisti); “i aceeptata de untilingvist ‘ machior: pron. , # maiestuos: pron, $ naioma: pron. -0" (tl neuma: pron. «ot noptierd: pron, ,-ti-e-" ‘ opait: pron. Tpaupertate: Don. ‘ pawZi: pron. »P ‘ pavoazare: pron. 4 piano: pron. Pi ‘ precaut: pro. ‘ prizonler: proM- ‘ rationa: pron. «r0-" { societate: pron « somierd: pron. «specialist: prOM. « staul: pron. ,sta-ul” (m “ striinitate: pron. st subject: pron. ,-biect" (70 { subieetivism: pron. .-bige-” (AB w-bi-ee ‘ suspiciune: pron. y-ci-u-" (ma cit"): ‘eseies pron, ,se-ie™ (nu seit), teatral: pron, tea-" (ou le se tosleta: pron. ,t0-1-" (nm 100°"). S toasta: pron. t03s~" (nu ,to-as-", aoceptatl de uniilingvis)s S traumatism: pron, trauma" (nu trauma"), ‘= troifi; pron, ,tro-i” (au .01-") Strotuar: pron. tua” (nu tuna”, aoceptath de untiLingvistDs # viezure: pron. yvie-" (m "1 + voalat: pron. ,voa" (ou stele): cect", aeceptatt de uni Hingvisti)s aveeptata de unii lingvisti; peceptata de unii lingvist)- 4. Scrierea, incorecta, 4 unor abrevierl de termeni si formule de politete saci) sdk” surat 2; domnulul = .d-lui", dul domnul 2; domnia voastra sau dui ? = ,dvs." ori dvs. ? etc. ; domnia sa = »d-sa" ori d-sa abordat, in alli parte, chestiunea (in ce priveste utilizarea vid nevoit sa revin la Desi am mai ortografierii termenilor de polite\e spunctului” sau a ,cratimei”), ma 37aspectele de ansamblu pe care le comport abrevierea unor asemenea sttucturi, date fiind nenumaratele erori de scriere ce persista fn anumite compartimente din mass-media actu: 1. in presa centrali si in emisiunile de televiziune najionali, se pot constata ,,abateri” de felul: ,«O societate normala are nevoie de informatie corecti. Convorbire cu dl Constantin Badea, directorul general al Agentiei Nationale de Presi ROMPRES” (corect: .,..Convorbire cu. dl Constantin Badea..."), Si dl. ministru Andrei Marga si d-na Dakmara Georgescu. s-au supirat pe ziaristi cu ocazia scandalului «incepe, nu incepen, referitor la anul scolar” (corect: ,,Si dl ministru Andrei Marga, si dna Dakmara Georgescu ...") »Situatia d-lui Loss este stabild din punct de vedere financiar ?” (corect: ,Situatia dlui Loss... 7"), ,...destinat d-lui Mihai Stoichita” (corect: ,...destinat dlui Mihai Stoichita), ,,Regimul Constantinescu ar face abstractie cu de: dacd mu ar exista d-l Gabriel Tepele: meas mira dacd ag afla intr-o buna zi ed si d-l Grecea ar Jegat... tot prin microbul literaturi (...) slujba sa de la AVAB il situeaza pe pozitia dintre dl Vasile si d-na Vasile” (core al Gabriel Tepelea... dl Grecea... dl Vasile si dna Vasile”), ,Ma nt magulit si constat c& (...) autodeclaratul «obosity all Domniilor-Voastre (sic!), domnul Dorin Tudoran isi regaseste vlaga... E tot atét de adevarat ci oponentii Domniei-Sale (sic!) susfineau... Si de ce presupune Domnia-Sa (sic!) c& ag regreta cf nu i-a devenit victima ? «in sfiirsit, serie Domnia-Sa (sic!), dl. Shafir ar sti..»* [corect: ,,... aulodeclaratul «ob Dom warsire de literatura in ce ma priveste, nu it» al Jor_voastre, (...) oponentii Domniei sale (...) de ce presupune Domnia sa (...) scrie Domnia sa, dl Shafir ar sti..”]. 2. Nici presa locala nu se Iasi mai prejos in folosirea incorect a abrevierilor: ,Singurul care ar putea si Kimureasca chestiunea fierbinte dintre cele dowd societiti este dl. Parsoiu, directorul filialei din Oltenita, numai c& domnia sa (sie!) nu era de gasit” [eorect: ..Singurul (...) este dl Pargoiu (...) numai ca Domnia sa..."], Nu ered ci le va place (sic!) d-lor consilicri ce am si le spun cu aceasti ocazie” (corect: .Nu cred c& le va plicea dior consilieri..”), ,Un trimis al FPS s-a intors, anuland 58 anvia directorul Nicolae ere Magdalena Tache” (corect! rm caruia directorul Nicolae es a Pedra Crenguta Magdalena Tache”), Nu aveany Oe is am sarbitorile cuiva, mai cu seama ca fat a Se ase ‘iveam un respect aparte” (Coreets avs TAL Desi ttt de dna Despina Zones.) Ziele worse Es i an * tiesto nears a en or Dor an Tr vee bam adfestpare < cat de_curand > vom fi martoii Wi vlntt0 2 pmoita fie primit cu admirate de colegit Sealed de cient brilr din Calera (oreo nghel, _ 11 Gamulea, impreund cu dde colegii dnei Anghel, ..”), -Prefectu nee cu (.) i cu dna. Jeni Costichese ees sof Vowe® Gira in china ne 50 august #5 sete aot: eu dna Jeni Costichesct..”). s (oorets sn exeiplle de rai sus Se pot observa, Pe MAG a edl: . it le . punctuate defetuoas (l,i oe ded; dna 1 95 i arbitrard a cra n ua, era in Toc de dra), care poate face Tor conTue wee cermeni (2a soe, ge a i” d-lor (,dumneal lor” : yt oe ora ks filizarea intamplateare a literel inital (ae i i la), © oat ciety cea minuseu i oc de meuscull), ce en Te aceeagi confuuzie de termeni las Gum eas) tle de sar); sale (,dumisale”) in sale Comet sale") Xs Cdumneavoastri”) in loc de (Domnia voastra”)] ete Pentru pretntampinarea — asemenea erort de abreviere, vol Tt ‘mai importante, de adresare: rocesul verbal (sic!) conform ci Falocuit cu d-ra Crenguta nuldind procesul-verbal confo de catre cei interesati ~ a unor ecapitula formele corecte, cele i ivali) de politese: a) termeni (substantivali) oa set (nom-ae.) = dl, domnului i tH = oF : _ac,) = dna; doamnel (gen-—< : 2 oa oo) = day donno (e-C) = dom edomnilor (gen-—dat.) = dlor; 59) pronume de potitege: 5 dunes Giver) = dl * dumneata (nom.-ac. deta di een es eta lumisale (gen—dat,) = d-sale; * dumneavoastra (invar.) = dv., * dumneator (invar.) = d-lor: fp ane) Marie (ocusiuni pronominale) de politere ‘Pamia tone) Di Domniei tale (gen-dat) = D-tate : =a omniei Ini (gen.—dat,) = Delui: Domnia ei ‘om ac.) si Domniei ei (gen, te )= ae ot nome.) = D-sa; Domniei sate (gen.-dat.) = dvs., d-voastra; * Domnia voastra si ii : ri si Domniile voastre ss i Domniitor voastre (gen.-dat) ot D en lor (nom=ae.) si Domniitor lor (gen-dat) = Dk a Dien in stilul protocolar special: © Alteti = A.; Alteti Regal = AR: : Altefele Lor Regale eR iy * Alteti Imperial = AL; Altefa § Lor Imperiale = AL $4 Imperial * Eminenti = E.; Emi i 5 Eminenga $a si E} S . Maiestate = Mus Maiestaten Sa ms , inti Sa = SS; Preasfinfia Sa = IPS; fnalt Preastintia Sa =iPss ami —ac.), Domniei ASR; AST; Altetele ES; nalt Preasfingitul = 5. Scrierea, incorect’ incorecta, a unor abrevi ct, revi de termeni gramaticali complement direct = Cod.", CD", K.0.", ocd” sau cd, Propozitie principal 4 Bee) eae! completivi'de agent = cae'say erage PP oncesiva = es i ‘sve WV.) CV", CCV, “sau CSV/ev > ete, seagua rote Ce mticale scolare, pe care elevit Ie “isetueaza la orele de limba romana, recurg, deseori, mat ales in i 60 cazul schemelor topice ale propozitiilor si frazelor, la abrevierea termenilor cu care se opereazi (reducerea lor grafted, la litera inifialé sau la un grup de Titere, usurind atat serierea, cAt si lectura). Din'pacate, autorii de manuale, de culegeri de exercitii sichiar de gramatici pentru uz didactic wilizeaza, nu rareori, un mod divergent, neunitar de prescurtare a termenilor morfologici si sintactici, derutindu-i pe scolari fie prin ambiguitatea abrevierilor, fie printr-o siglare incorect4, care poate si conduc Ja infelesuri improprii, strdine. Din compararea unor asemenea exemple, discutabile, desprinse din diversele lucrlri de lingvistic’ teoretic& sau aplicat, fam putut constata, pe de o parte, ci exist abrevieri ce susciti interpretari echivoce: SB. (atét pentru subject”, cat si pentru ssubiectivi"), Ap. (gi .apozitie”, si .apozitivi”), CD. (si “complement direct", si .completiva directa”), CI (si ..complement indirect”, si ,completiva indirectt”), C.T. (si circumstantial de timp”, si ,citcumstantial i de _temporala”), C.Cz. (gi complement circumstantial de eauza”, si {circumstantial de cauz"), CM. (gi ,complement circumstantial de mod”, si circumstantial de mod”), C-R, (gi ,.complement circumstantial de relatic”, si circumstantial de relatie”), C-Cum, (Gi complement circumstangial cumulativ’, si cireumstangiala cumulativa”), C.Cdt. (si ,complement circumstantial conditional”, si .circumstantialé conditionala”), C.I. (si _ complement circumstantial instrumental”, si ,cireumstantiala instrumental”) Pe de alta parte, unele abrevieri sunt intrebuintate aresit, cdi structura, improprie, a siglelor adoptate corespunde sensului altor cuvinte ori sintagme ale limbii: nl (folosita, eronat, pentru numeral”) inseamni, in realitate, nanolitru; pr. (pentru ,pronume”): preot, presedinte, primar, principal, propriu...; VB (pentru verb”): valoare biological, S. (pentru .subiect"): Sabat... ; PV (pentru ,predicat verbal”): presiune venoasi, presiune-volum, proces-verbal; Cl (pentru complement circumstantial de loc”): calovian, clor; Cm (pentru complement circumstantial de mod”); cambian, cloramfenicol....; Cs (pentru complement circumstantial de 61scop”): capital social, eesiu...; EPS (pentru ,element predicativ suplimentar”): sistem electronic de programare, CAG (pentru completiva de agent”): cifra de afaceri global. in scopul evitirii ,,anomaliilor” semnalate, recomand, mai jos, urmatoarele abrevieri (in conformitate cu Dicyionarul de abrevieri si simboluriy: 1. Clase morfologice « substantiv = s. sau subst. + artical = art. 4) persoana = pers. ©) conjugarea = con}. ) diateza: « diateza activi= diat. act. « diateza pasiva = diat. pas. + diateza reflexiva = diat, rel 8) modut: *indicativ = ind. + conjunetiv = co ‘* conditional-optativ = cond.- opt. imperativ = imper. sau imp. * prezumtiv = prez. 2. Catege + infiniiv = inf. a) gent: gerunziu = ger. ‘¢ masculin =m. sau miase. « participiu = part. ‘sfeminin «= supin = sup. # neutru =n, 1) timpul ) aumarul: « prozent = prez. «imperfect = imperf, sau imp. . + perfect simplu = perf. s. sau pfs. ocazul: * perfect compus = perf. e. sau pf. c. ‘snominativ = N sau nom. mai mult ca perfectul sau mum. ea pert * viilor = vit. * viitor anterior « genitiv = G sau gen, = dativ =D sau dat. = acuzati + vocativ A, Ac., ae. sau acuz. V sau vor. 3. Unitati ale sintaxei 2) parti de propocite: « subiect = sub. « predicat verbal = pred. vb. sau pred. verb. « prodicat nominal = pred. nom. «verb copulativ = vb. cop. 62 ‘enume predicativ =. Pe 4 anributul aden - ‘nut! substanival = ath inal =-atrib. pron. Tmibutel pronominal = at ‘ uutul adverbial = atrib. av ‘ auributul verbal = atrib, vb. x + Sibu intesecional = ate. inter ‘ gributul cicumstangiad = aici ‘ auibutal deseriptiv = abrib, descr: Toibutul izolat = atrib izol. v erbutul nejzolat = atrib. nekzol, «s spozitie = apo ‘ complement direct complement indirect = & 4. sau compl di. ‘su compl. ind. ‘ eomplement de agent = € ‘ seonplemen cpemeninteekem ee esac Se com rept eeunetanfial de timp = 6. © S00 COMEL SE rere eeumstnialde mod™ 6-1. cOmPL GT. NET + amplement fennel decauzh &€.cz- st cOmDL Ges septs cel eszop = 00 COND SS OE +e Eon iri SEEM 5 Tt 2a ement eircumstana insrumental = > FDS err cment circa seit + complement circumstanfial de rela ae renal ool 56 ond So coe opor, sau compl ee. OPO can, sau compl cite, CUM fx, sau compl ce. Xe ea compl ct. $0, jee. relsau compl circ. rel : sau compl. cire. cond, ‘complement ci " ‘complement crcumstanil cones > ‘complement cireurstanial apazifions ‘complement cireurnstanial cumulatiy J complement circumstantial de except element predieativ suplimentar = & PS + iu de propo «propria reponse FS crepes = SB « propozitie predicativa = PR « propozite aributiva = AT ‘ propozitie apozitivi= AP + proporite completiva ieee = CD “ proporiie complesiva* “rest = Cl 1 propozitie complesiva de agent+ ropori seumsanal de ne= CL + roto cursanal ding = CT 40 (empol : Propozitie circumstantial de mad = CM sau M (madalai) : Propose ceumsanal ena = “poms chewoaal scope , ts scep = CS an Fat * propozitie circumstanfiala consecutiv’ = CNS. : : + opr sewn naomertal = tat + poorest sind“. Soc + Popescu rae. Reds CR + roecccnastul enc «Popes cnc CSV say CV =f sams print“. Op Sa OP trpoate cums eaulanasC Cue, + popu ckonsanal de cepie= jc ccipie Cena +* propozilie predicativa suplimentari = PRS. x 6. Abrevierea, gresita, lerea, gresitd, a unor termeni desemnand grade si functii militare general de brigads = art, bo Go s9u gen. de brig. 7; ae fergent-major = ,Sg. Maj." sau serg.-maj comandor = ,,cdr.” sau cmdr ? etc. MG sehen 1 09-| Goad" geal Unmiatrind emisi irin isiunile de televiziune sau cit tt ne itind anumite informatit din presi, consis, ou suprinder, e8, pentru i termeni i ti : i hein ee ce denumesc grade si functii de un anumit cin se Inebuinfeaabrevier fie gresit, fie ambigue, ceca come te ca autorii prescurtarilor nu cunose formele | torare loptéind, pentru un acelagi tip de aby annie d lasi tij abreviere ” pers dintte cele mai originale. ra 1) Prescurtrile co ompuse apar, uneori, fi i 7 f ; uneori, fd cratim al, sanetionarea It. col. Tatu cu retragradarea din fins te singularé”(corect: De all, sanejionaea It-eol Ta " aisori omisiunea Tinufet de unite este asocita eu utilizar, proprie, @ majusculei la inifiala si cu abrevierea presita a 64 unuia dintre termeni: ,Pentru prinderea acestora, Sg. M Cojocaru Florin a folosit armamentul din dotare, wigand un foc Ge_avertisment in plan vertical” (corect: Pentru prinderea acestora, serg-maj/sgt.-maj. Cojocaru Florin..."). in alte situatii, gradul militar apare sub forma unei erafit nepotrivite (ca in cazul Iwi ,comandor”: ,edr. Teodor Solomon, pilot” — corect: ,,emdr Teodor Solomon, pilot”) sau fn 4” variante neliterare (ca in cazul lui general”: gel. bg. dr ‘Anghel Andreescu, comandantul Jandarmeriei Romane” corect: ,gen. de brig. dr. Anghel Andreescu, .."; el div. Decebal Iina” - corect: .gen. de div. Decebal Tina” gl Constantin Degeratu, seful Marelui Stat Major al Armatei” — corect: ,.gen. Constantin Degeratu,..; ,strada G-ral Berthelot” ~corect: ,strada Gen. Berthelot”). 2" Cazutilor gresite, exemplificate mai atribui, corespunzitor, sensuri gresite pentru ca siglele folosite dau nastere la echivocuri. De exemplu, intrebuintarea, pentru “general”, a abrevierii ,gl.” e nerecomandabila fiindea aceasta Jnseamna ,glanda”, iar, pentru ,brigada®, prescurtarea be.” este, de asemenea, inadecvata deoarece are sensul de_,bulgar” sdimba bulgard”; la fel, pentru ,plutonier”, nu poate ff utilizar * cfci ea inseamna pluton”! erori de abreviere, voi cuprinzator, formele inte, lise pot prescurtarea ,,plut. Pentru evitarea unor asemenea aminti, printr-un ,inventar” relativ recomandate de dictionarele de specialitate » artiers + caporal = eap. + capitan = ept + colonel = col. + comandant # comandor ‘infanterist= * Tocotenent = It + locotenent-cotone! dl. com. + Tocotenent-major mdr + maioe = mr. ‘ plutonier= plt. + navigator= nav. + ofiler= of, militar + general de brigada = gen. de brig, ‘= general de diviai = gen. de div. colonel = gen.-col. «pilot = pil 65 it, mil.* pluconier adjutant = pt. adj, * plutonier-major = pit-maj. * sergent-major = serg-maj maj. * soldat = sold, veteran = vet, += seigent = serg., sgt * sublocotenent = st, ‘transmisionist Sat» rexervist = rez, ‘transm, 7, Abrevierea, gresit’, a unor unité de masura | metru patrat = ,m.p.", .mp.” sau may; centimetru cub Ge sau em? fee; tong = ,t%, ,t0.", ato” sau €?; cal-putere = ..c.p.” sau CP/HP? ete, Desi unitiite de masura cunose abrevieri relatiy Stabile, Find unanim recunoscute in limbajul international, constat ci in cel intern unele dintre ele sunt notate inconsecvent in ce Fp ja Sruetura literara a abrevierilor (nr. de grafeme, tipul de litera), cat si punctuatia utilizate 1 oOscilaile” grafice ale abrevierilor sunt uneori extrem de deconcertante prin caracterul lor .inovater™ »Focul deschis, cebRivegheat sa tansformat intran inevieabit incendiu, Ke nnzind 3 mp. acoperti de stuf, 1 000 snopi de coceni, 1000 keg paie si cea 1 me. lemne de foc” (coreet vv» Cuptinzand 3 m? ‘coperiti de stuf, 1000 de snopi de coceni, 1 000 kg de paie gi cea 1 m de lemne de foc"), ,Cumpir Ford Sierra, avariat, eventual talon, 1,6 eme.”(coreet:,.. eventual talon, L6 em 1,6 c.0."), Au ars Paiele, porumb si stiuleti (4 to), | magazie, pagubele Tidicdndu-se la cca. (sic!) 7 000 000 lei (corect: .Au ars paiele, B00 a tuleti (40, 1 magazic, pagubele ridicandic se lacea 7 000 000 de lei", S.C. ARGUS $A Constanta preia de ta. Producatorii agricoli seminte de flosrea-soarclay din 1999... fa Prejul de 2 000 000 leito ..” (corect: de leift .."), Ja pretul de 2.000 000 imprevizibile prin faptul c& siglele intrebuintate pot exprima ur Iexicale decat cele normale: ,Materialele enna din jurul aragazului s-au aprins, incendiul cuprinziind gi cca (ict) 3 map. din perotele de lemn al bucitien (coreet 66 ul cup P din peretele de lemn al cuprinzind si cca 3 m? ¢ Be a m.p.” exprimand, prescurtat, sintagma manu ei cu propria mana ), ce eee et 3 t. la ha, porumb 6 t., floarea ean 50 t., Fi f t fu, s-auobjinut 3 t Ia ha, porumb 6 t, ha’ (corect: ,,La gréu, s-au ot 7 x 8:8 i Feeonl 2,150 t, orz 4 t la ha” - pbreviind: at an tals asemenea: ,,tenor”; ,,timbru”; timp! ton’ 4 Va a barca fbr deste, tungime 3 ma, eu sau fra motor, eosin fare perfocil” [border Higeiime 3 ca, ou sau PAN tio ; Cem in sae perfec” "nd prescurtaren euviteor : are” (geogr.), ,,masculin”, ,,masiv” (geogr.), Jatinescul wmare i "mas : sul mais” = amir, molar” (it), not unt i Zep.”, a expresiilor ,celula parietala” (bot), ,celula de ps (bot), .cod penal”, ,curs practic”) Venind in’ intimpinarea a i jos, o listé, relativ cuprinzdtoare, cu cele mai uz oe Peeinta ale unitatilor de masura, indeosebi din domenii ariel lor interesati, voi prezenta, matematicii si fizi A= amper #4. trop. = an tropic; = gatom o gmol=grnemol a *# GbIGi= gilbert ; a eal ie * gf = gram- a : Pees * GHz = gigahertz; i hee an gram-molecul i * a= dealin = * dam = deci i sans denser sana ‘sha =heetar; + kA = kiloamper; ‘lobar kilocalorie;kilocurie; + keV = kiloelectronvolt # KG = kilogauss: + KHz = kilohert # KE =kilojoute; kiloliteus = kilometru: * kamol = kilomot, kilotonas kV =kilovolt * KYA = kilovollamper, SKVAR = Kilovar; # KW = Kilowatt Kilowat-ora unit. de misuris Volum (unit len #1m= lumen; lux; m= metry, mit; mettu lniars metru paral; metry cubs nilicoulomb; + Meal = mogacalories # Merg = megaerg, mF = milifarad # mg = mailigram, *mGal = miligal; ‘mgr = iligrad: ‘mL = miliheniy © MHz = megaherv; mil, «+ min/min, = minut; megajoule; smitilitry inl = mitiard; il matings rmilimetru 8) ‘mm col He/mna Hy coloan de mercur; {mm H,0 = milimetr coloans de apa mimi? = mitioetru pte mm? = milimetsu cub; # mmho = milimho; ‘mmam = milimicron: milimok; nitimetru ilioersted; ‘+ ms/msee = milisecunds # mSn = milisten; milistokes; megatonis (sistem de unitati); 7 «inv nt SMVAR "nga Shem *q=chimal; rad = radian: + sisee, = secunda; #80 steradian; tj = stdnjen; # t= tons # th tocrnie: # THz terahertz; nung (mar); Yond registra rut (mar.); RN = ton registra net (nar); # TS = tond seurt (mar.), 68 swattor 2V= volt VA = volt-amper; wattmetra; yar = volt-amper reactv wattsecunds a W = wats syd = yard: Wb = weber; 8, Rostirea (sau scrierea), gresita, a unor denumiri ori insusiri oficiale spregedentie” sau pregedintie?; upresidentie” savy prezidentie?; apresedential” sau presedintial?; »pregidential” sau prezidential? Aproape ci mu existii emisiune de radio sau de televiziune la care, ascultator sau privitor fiind, s& nu aud rostite, deformate, substantivul derivat presedintie (,presedinte” + suf. ie") si adjectivul presedintial (fr. présidentiel), calchiat dupa presedinte”, ambele euvinte fiind pronuntate fie ..presedentie” si spresedential”, fie ,presidentic” sau presidential”, forme hibride ce se datorese, probabil, contamindrii cu neologismul, mai rar, prezidentie (fr. président + suf. ,-ie”) sau cu prezidential (fr. présicentiel). CA. sitwatia st astlel 0 demonstreazi exemplele consemnate mai jos: .A primit 0 ordonangé presidential pentru evacuare” [corect: ,,... 0 ordonanti prezidentiaki (saw presedingiali”)), La sirbitoare au participat si reprezentanti ai Presidentiei [corect: reprezentanti ai Prezidentiei” (sau Presedintiei)), »Candidatul la Presedentie trebuie si aiba o imagine de parinte al natiunii” [eorect: ,Candidatul la Pregedintie (sau Prezidentie)..."], ,.La hirotonisirea episcopului roman, au fost si reprezentanti ai Presidentiei, inscriindu-se o pagini nowa in relatia cu Ungaria” [corect: .,... au fost si reprezentanti ai Prezidentiei (sau Presedintici), ..”], ,De fapt, prima noastra discutie cu sindicalistii a avut loc la Presidentie” [corect: ... @ avut loc la Prezidentie (sau Presedintie)"], 0 comisie a Presedentiei va incepe sé lucreze pentru claborarea _unei strategii intre guvern si sindicate, guvernul find orientat spre aisProbleme punctuate” [core Preidoatedy at (eos: 40 consi a Present ( doves Mie") lon Hlescu a declarat e& dact panidul sau Romie yt Send candidat presedeniin i ve Candidatura , prezidentia) Rominiei" 2 fat argent p ici"), Mani Thal parons a Present! Ree Analtul patrowta al Presedin ici Pentru. presedenti edentie au fost propusi domni 2 Dresomis dann Adrian Cao” leone Pee tree Ct rede", Cum apreciat!dummezeass st ie Kosouoe" (cient i al elo fru in kext ce ee le punctul de vedere (sau "aa fost organizati. sub Romidniei” [corect: ,.... sub (sau Prezidenfiei) Romanie’ cu al Prezidentiei (sau 9. Rostii 4, ‘ostirea, incorecta, a unor termeni din presa audiovizuala sunteti in emisie. wteducerea emisiei, Ce “sau y... emisiunii..."? Sunt martor, de edi ; de cétiva ani, ta uti e posturile de radio si te ferienal p aio si televiziune, « termen exemplu): Da, v-auzim, sunteti in, cent sunteti in emisiune...”), microfon ~ Joan David” nol find Ta epi do che ity ), Datos revel sindicaitt vor vg ye emisia posturilor de id _ ¥ e radio si televiziune” (c Pe ida intreruperii suferite, incepand cu on va relua emisia” (corect: aa fiind...”), in urma bombardamentelc : eas ‘a si- suspendat din nou emis (corect: a zi “a ir si-a suspendat ir i »Reducerea emisiei TVR si Re eae »Reducerea emisic v sin c 6:30 televiziunea i Incepand cu ora 6:30 telovisiune + consaerat nou emisiunea’) i Radio se hotiriste astaizi" (corect! lotiriste astiiz” (corec TYR si Radio...”), ,Grila de Kites 70 «Caleidoscop» se va modifica radical!” (corect: Grila. de ¢misiune «Caleidoseop»...”), ,Dacd emisia va fi intrerupti din Cauza grevei sindicalistilor, spatiile de emiste ale Televiziunit si Radiodifuziunii vor fi reduse la 0 treime...” (coreet: Dac emisiunea va fi intrerupti...spafiile de emisiume ale Televiziunii si Radiodifuziunii vor fi reduse la o treime...”), “Noi, regia de emisie, vi invitém, in urmatoarele 44 de minute, $a urmariti «Pulsul zilein* (corect: ,Noi, regia de e invitim, ..”), »Bine ati venit in emisia noastra!” (core: afi venit in emisiunea noastra!”), Este corecti aceasta forma siibstantivalilemisie”? Daca am tine seama doar de ,freeventa” (Iui ,emisic”) in vorbire, iar aceasta ar fi unicul criteriu de ,validare” a legitimitatii stintifice (similar, oarecum, coeficientului de verosimilitate oferit de sondajele de opinie), rispunsul ar fi, esigur, afirmativ. Lexicologii ins au o cu totul alta parcre. Pornind de la remarca Valeriei Gufu Ronalo, potrivit careia, in faza de formare si de deavoltare a limbii roméne literare, “norma evolueaza in sensul indepartirii, in morfologie si Toneticd in special, a variantelor, a formelor sinonimice”, se poate constata, in acest sens, cf au cfzut in desuetudine” cuvinte ca ,actie”, yfictie”, ,misie”, ,natie” (variante cu sufisul vie”, cexplicabil prin influent rus), cfirora li se prefer, in toate lueriile normative de astizi, variante de origine latino-romanicd terminate in ,niune” (aetiune, fiefiume, misiune, nafiune). nte-adevir, emisiune (conform Dicfionarului explicativ al limbii roméne, Program ansmis prin radio sau_ prin televiziune intro ordine dinainte stabiliti"), recomandata literar, nu lipseste cu desivarsire din vocabularul redactorilor de specialitate: Dan, intr in emisiune! Ai vrut si participi ta cmisiune!! Bun venit la emisiune!!, ,..talentata efits invitata a acestei emisiuni, Anca Turcasiu”, Anca, eu. it rmultumese foarte mult pentru participarea la emisiune” s.a. Presa scrisa, in schimb, se dovedeste conseevent® in folosirea et demonstreazi caracterul prin excelenté oral” al lui emisie”): ,Ascultand radioul, gandesti, vezi, simti c& trliest éemisiunea in lumea imaginilor fiurite de tine”, ,Radioul se alla ndin nou in primejdia de a sumelor insuficiente al fi fntrerupte emisiunile datorita ate de la bugetul statului..”. Prin metoda aceasta se obtineau efecte vocale surprinzltoare si in emisiunea radiofonicd de teatru”, ,,Cénd risuna semnalul emisiunii, simfeam 0 strngere plicuta de inima si ochii mintii erau deja intt-o lume de basm”, ,,Am incercat, incerc’im asadar si _aducem la Radio Roménia, in emisiuni-montaj,” odmeni, Jocuri, fapte, istorie despre care stim atitea, dar despre care: avem inci atitea de stiut”, loan Grigorescu (..), pasionat stimulator al innoirii in Redactia emisiunilor culturale radiofonice si de televiziune, deci si in domeniul teatrului radiofonic...” ete in raport cu exemplele citate mai sus, existi si cazuri in care ori s-a impus prima variant in ie” (,comisie”, ,directie”, sinvestitie”, ,productie”, ,propozitie”), ori s-au mentinut ambele varlante, insa diferentiate semantic (,concesie” sdivizie” — ,diviziune”, ,inversie” — inversiune”, ,,pensie” — »pensiune”, ,permisie” ~ ,permisiune” 5.) Revenind la substantival emisiune (recomandat atat de Indreptarul ortografic, ortoepie $i de punctuatie, cit si de dictionarele noastre explicative), rimane de vazut daca, in - viitor, redactorié de radio i televiziune vor renunta sau nu la varianta neliterard yemisie”, preferata, in zilele noastre, fie din motive ,economiice” (,emisie” fiind mai scurt cu o silabal), fie din mimetism lingvistie, de breasla. — ,concesiune”, 10. Scrierea (sau rostirea), incorect’, a numelor zilelor siptamani ude la 0 joie la alta” sau de la 6 joi la alta” 2; sintr-o dumineca” sau ,intr-o duminica” 2; nme revedem sambata” sau ,ne revedem sambata” ? Faptul ci in romana vorbiti” se fae deseori greseli de Pronunfare, in raport cu norma” literara, este un adevar fird indoiala scuzabil... in romana scrisi” inst erorile de rostire 2 .a cotidiandi (inclusiv cea jn pres evi, ma als Th Pree ta ue sa ructia corespunzitoare, or tae vam zis eu s-a antamplat intro fntr-o duminiea”), dar nu e 8 fi trebuie $8 audiovizualii). cineva cares rin vp ~, Feferindu-se ta 0 i am fost pleat e ae plecat...”) sau Ce th fam fost plecat. ce am eat aia iu micul ecran une” (Coe are formulae, aru pe mic Ta cee eve, 0 em ee ouuols E. Emisiunea pe care 0 ast i de Ea aa a eso astepati de fa joi It alta”), De oe {eoreet? ss PE CATE a . substantivul (gi adverbul) Jo! in forma Tui nearticulaté fculat are sau valoare V'cand este ariculal are sau valor ei de plural, cu opozitit cazunle ds at oare aclverbial (deci cw hort = exe a tsantvald (de singular gi de plu erate si pgenitiv-dativ”), sau “Structurd neflexibilé). oon Risers iO dilema” gramaticala rep et Te cual Ae ana pir crea i apartn numele ee pri de vorbire cela it apartin mummers non el cand a8 d valoare adverbiala (az In cand, avand val cen cae unl ile atu at ot nearicut) este cnfundst GX 22 Fe otfeh nO ca: Ne revedem smb: exprimare ca: .Ne teved repmbai, cuvantul ubstanti . nla, ca adver’, sunt relat “de sens intre cele dou’ Ne revedem uurmatoare”, \deosebi pentru ah tantiv. Astfel, intr-o oon, 8 Be (Blevii care-1 ide mas an Cat real ach ce : Ne revedem sa “i a a ed auzibil numai cand como a et nie caoszal eine revederea” va aves loc, in au ca adverb. y, jar nu ca putin.) Tn plus, exist di forme citate, cu valoare iar daca zicem: fiecare sambatd”, ce include yrevederi” siptimines rezonabild, ai se rans ” afirmatiilor mete, voi fase din operele ‘corect, numele zilelor: ina respectiva, parm "Peni fitrirea fe, edlificatoare, extr ire sunt folosite, oferi, mai jos, literare, culle cateva exempl saw popular, 7 Ba) ew vatoare substantivalé: ,Azi e luni si maine e marti, /Pleacd Costea la Galati” (Alecsandri), ,,Intr-o joi dupa Craciun / La citinie m-a luat” (Jarnik-Barseanu), ,Mariuca, in straie de duminecii (sic!), tinea intre dinti o floare albii de trandafir" (Eugen Camilar), .Bati-te, badita, bata / Zilele toate deodati, / Cele doua zile grele, / Care-i simbata-ntre ele’ (Jarnik-Barseanu), in dumineca (sic!) viitoare, stapine, si mergem in sat la hori” (Creangi), ,Avutul lor se va duce pe apa smbetei” (C. Sandu-Aldea), ,.Bietul Moroi! spune tu daca mai are multe vineri pe pimant” (Delavrancea), ,,Avea biata fata... de ce s8-gi poarte smbetele insasi (sic!)” (Cosbuc). b) cw valoare adverbiald: ,Marti am fost la teatru, joi Ja cinema, iar duminicd ma duc la pescuit”, .Miercuri ... mos Nichifor deciocilase c&rufa si o ungea” (Creanga), ,,Veneau din satele vecine la targurile siptimanale, marfea si vinerea, cand mahalaua era inecata de precupeti” (Camil Petrescu), ,.S& nu ne mai intalnim / Numai sambita o dati, / Dumineca (sic!) ziua toata” (Jarnik-Barseanu), ,,Un batrin slab si pipernicit si cocosat, de parc manca numai yinerea” (Petre Ispirescu), .Dumineca (sic!), in haine de sArbatoare, se fac vizite de la un slep la altul” (Jean Bart). Pentru cei interesati si cunoasea, in ceea ce priveste numele zilelor saptimanii, atit valorile morfologice ale substantivelor, cat si cele semantice ale adverbelor, voi recapitula, pe scurt, urmatoarele: a) Iuni (substantiv feminin, nearticulat, invariabil); nom., ac. lumea; gen.-dat. luni; pl. nom., ac. ; gen—dat. Lunilor; Tuni (adverbial, nearticulat) = in timpul zilei de luni; lunea (adverbial, articulat) = in fiecare luni. b) marti (substantiv feminin, nearticulat, invariabil), (articulat) sg. nom., ac. marfea; gen.—dat. marti; pI. nom., ac. martile; gen—dat. martilor; marti (adverbial, nearticulat) = fn cursul zilei de marti in ziua de marfi imediat precedent sau urmatoare, intr-o zi de marti martea (adverbial, articulat) = in fiecare zi de marti. n, nearticulat, invariabil)s anti femini : Cl dat, miercurii; pl ») miercuri - ie seal) sg. nom, ac. miereurea: Fe a ac. qmiercurile; ae aed = . jercuri lverbial, © la miereuri (2 - 5. tmmiercurea imediat precedent® soy UT miercurea (adverbial articulat) intro zi de matoare: fiecare miercur' miercuti. ae was d) joi : (articulat) sn dat. joilor: oa i joi (adverbial, nearticulat) = 7 ediat precedent sau urmitonres | iverbial, articulat = in icons . co e) vineri (substantiv feminin ear ae farticulat) se. nom 2: jnerea; gen.-cat. : iat, vinerilor; vinrile Ben er, eau vit aiva de vimeri imedia precede 4 yinerea (adverbii al, articulat) f) simbata (substantlv feminin, vsambete; carticulat) SB. NO (substantiv feminin, nearticulats 2 wre, ac. joias gen.~dats Joti pl noms n cursul zilei de joi, fn ua de joi im joia (ad invariabil); in cursul sau urmatoares n fiecare inert. nearticulaty; sg. genta vm, ac. sambiita; gen- at, sambetelor’ « sambetele; gen-—dat. sam ; Sao iculat) = in cursul zilel de sau urmétoare, {n fiecare sAmbdtd. sticulat); $8- Be" (articulat) sg nom. duminicile; gen.- vine! sip pom. a mbes at, sfimbetef, pl noma ! dat sire arabia (auverbial, nearic™ sam nbata imediat precede ambit in simbata imedial ata sion bat (adverbial artical) = Mt ay amined sulbstanti feminin, nes 4 c. duminic atl sie ple niom., ae. duminl : a dame : da cen gon dat. duminic pl DOM dat, duminicilor; duminid (advet i i in care ne afl A at Ae shit ‘gaminica (adverbial, articulat) = in i ied ini rasta expresit i tocatiant (ee OED n ula cu urmatoarele sensurl: st S De joi pant mai (de-) apo! niciodatas pe # Din jot in Past (ariverbial, nearticulad) = fm pHMD duminich = Ja nesfargit, merews = din cand in cand, foarte rar 15wA avea multe vineri” = a avea multe * A purta (sau A tine) cuiva si 8 cuiva simbetele” pizmui, a urt pe cineva; a p aes fact riu cuive * wA se duce pe apa simbetei” od e imb Pripidi ase distruge; i atunci cand ned saimbiita deeat duminica” = se spune ond atend cuiva o parte de imbricaminte de dedesubt zilele de af aatminied” (despre haine) = care se poarta in lc sarbitoare; care este de calitate (mai) buna * le de trait; a =adusmani, a @ purta (cuiva) un gand rau, a cduta si = 4 se pierde, a se 11, Scrierea (sau rostirea), incorect, @ unor nume proprii geografice ” (articulate) sau nume de locuitori Tail” sau Tas Slarasul” sau ca See mipsel? sCalrasut” sau caérasial 2; timigor »Gorjan” sau gorjean 7; aClujana” sau Clujeana ? etc. »Numele topice mas. vu ice sculine au, in gener a ‘earculati (Cluj, Roman, Bae, Ing), pe cand acne ‘articulate (Timisoara, Craik str ln Craiova, Bistrifa, Oltenifay", i ar te conditi ie a fon Gent i sintactice toponimele putind sa apari ue ‘a At cea obignuita”. .Nume topice (..) neatieulate apar te un oras frumos», «Bucurey tuneori articulate: «Clujul est este capitala (ari Tehtite Mloara Avram noteazt ci genitv-datial in al ye Cranage umelor de Jocuri (Bistritel, Briel, Cernet Crate, Do rea Moldovei, Sinaici, Sulinei, Targovistei, dar: Dundirii). Fonetismele sunt mentinute la Ge. ie find reproduc. selectiv]: oa: Timisoara Timigargg ‘omana — Comanel; k(e): Caciea — Caciedt 76 Vegai. Uncle nume proprii au variante regionale in -ii gi cu altermante fonetice: de exemplu (..), Brailii, Timisorii. Numele de locuri pastreaz uneori si in nomenclatura oficial asemenea forme regionale de genitiv: Campia Turzii, Gura Siritii, Gura Teghii.” Practica scrisului ne arati c& aceste ,norme™ nu sunt bine cunoscute, de unde gi formele gresite ale unor nume topice din presi: ,Maestrul ar dori si viziteze Tasul si si aibi o discutie cu Ion Iliescu” (corect: ,Maestrul ar dori sa viziteze 1.."), ,Marti, 27 iunie, orele 10:30, dl Nicolae Dragu, exprimar al C&Miragului, a tinut si adreseze urmatorul comunicat ...” (corect:,..., ex-primar al CHlira a tinut s adreseze...”), Dan Bittman a impirtit inele de Zilele Tagului” (core de Zilele Tagiului”), ,.Ziva National a Roménici este Intampinata cu cinstirea cuvenita de catre toti locuitorii ‘Timisorii” (coreet:,... de catre toti locuitorii Timigoarei Surprizele nu se opresc la erorile sus-citate. Unele nume derivate de Ja aceste toponime, aritind provenienta sau originea locali, cunose si ele ,ortografieri” neconforme cu cerinfele limbii literare: «Clujana> este una din cele mai selecte producitoare de incaltaminte din Romania” (corect: w«Clujeana» este una dintre cele mai selecte..."), ,Aceste trasituri, venite din ascendentul gorjan al scriitorului (corect: y.. venite din ascendentul gorjean al scriitorului...") ete. Care este adevarul? Se serie (gi se rosteste) ,clujan” sau clujean, ,gorjan” sau gorjean ? Desi Flora Suteu si Elisabeta Sosea accept ambele variante (in lucrarea Ortografia limbii Toméne), sunt totusi lucriri normative academice (ca OOP, DOOMLR) care indici o singurd forma corecta, sufixele -ean (fem. -eani, -eanc) scriindu-se si pronumtandu-se cu ea dupa consoane, chiar dupa s, j iesean, muresean, blijean, clujean (nu ,egan”, ,muresan”, ,blajan”, ,clujan”), dupa vocale sufixul sean scriindu-se si pronuntindu-se ian: buzoian (nu buzoean”), Deoarece existi nume (de locuitori) a edror derivare = de Ja toponime — este mai dificil’, voi da, pentru cititori interesati, formele literare recomandate: Tay 7«bai (< Baia de Aram); + biimarean (< Baia Mare); + romascan (< Roman}; + argesean (< Curtea de Arges) + tosiorean (< Rogioti de Vede); + severinean (< Drobeta-Turmu-Severin);» gheorghian (< Sfantal Gheorghe); + humorean (< Gura Humoral) « sinaian (< Sinaia), + mangaliot (< Mangalia); + sinnicolean ( somer), 0 (eX. apropiate lor: € (ex coafor), u (ex: bordiire > a unor neologisme " 2; ,corijent” sau wun” sau clovn ?; C0! uw ; metro” sau metrou ? rancezii stiu ch vocala 6 (scris locuite in romaneste cu sunete coiffeur > bordura) etc., care, cu unele 719excell, se rostese asa cum sunt serise, Unii vorbitori insé, petindnd seama de normele ortoepice, pronunté dupa modelut francez anumite neologisme (spundnd, de pil 1 »primiera” in los de premiers; ,masézt” — in loo de masaz’), model, cae, cera, 8 extinde, gresit, si asupra unor termeni de origin englezi (auzindu-se, de exemply, ,performor” — in loc de Performer; ,suport8r" — in loc de suporter) Alle cuvinte franceze, terminate in e sau o accentuat Ave au Primit, in limba romana, terminatia -eu sau -ou (ex, imprimeu, bistrou, tangou, macrameu), se aud decoy Promnfate framjuzeste(,imprimé”, bistr6", tango" macramé”). Sub influenta timbii germane, grupurile st si sp se th Fareori, »$t” $i usp” [ex.: stand” — tn foc de stand: vSlandard” ~ in loc de standard; ,start” ~ fn loc de start stat (de plata)” ~ in toc de stat..: ,stoc” — in loc de stoe, “spicher Spt, lee de spicher; ,spiterie” — in loc de spit chiar cuvinte de provenien rostest erie]. Alteori, germana, recomandate a fi rostite Cede acheti, strand, strudel) se aud promunjate gu yst”™ (,stacheta”, , strand”, ,strudel) Exista i situatii cand neologisme din aceeasi familie lexicala sunt promuntate diferit, cu j sau # in Pasaj (nu: vPasagiu”), dar pasager; corija, dar corigent (nu: ,corjent”) Date find influentete aratate, redim, mai jos ~ peninu een goto listi de neologisme s ciror exprimare Cunoaste , fluctuatif mai freevente: at (nu: ,advocat”); * birow (nv: bur” * bistrou (nu, bistro boxer (nu: ,boxde" 4 buret (ind texts) (nu: ,burete"); * cangrend (nu: ,gangrend"), + Jerseu (nu: ors); * eentina (nu ,santim”); + macrameu (nu clown (nu: lun”); * masezit (nu: ,masbza"; Scomplezent (nu: omplezant”); _ « masor tau: someon’ JComplezentl (nu: ,complezanis"); « matrou (nus, mete * corigent (nu: ,coijent” * pate (ru ,pate"), ‘demite (nu: demi”); * desinemta (nu: ,dezinenta ecoser (a 80 + standard (nu: ,standard”); + stoc (ni, 800") + stofi (au: ,st0f8") sestuc (au: stue")s + suporter (ov: suport"); + stacheti (nu: ,stachett) + strand (nu; ystrand”); 4 Strudel (nu: ,studet”) 2 turnurd (nu: tumira”). pia (on: pein) “eetormer i perord een om: gerne Sac (nu: ,,prémiera’ + premie! asain (ou: ,saten”); ‘ spicher (nu: ,spicher") ‘stand (ou: stand”); 14, Serlerea (sau rastirea), incorecté, a unor ‘termeni medicali, sportivi, religiosi etc. a KS sex?) procreere" sau procreare?; a baits oir tenis funeral" sau funerarii?; .fruntalii” sau sau fruntai i? etc. ® - 7 Ignorarea limbii literare, in. general, aia nommeler lexicale, in special, are consecinte negative in och ge ee eee ‘i apartinand diferitelor domenii s wunfare a unor eurvinte apa " Se "1 ‘ i igi ilizati in caracter medical, sportiy, militar sau religios u formularile de mai jos: i + yDe 17 ani ea imobiiza pat, ator se drepte .” (corect: wun datoriti, hemiparezet deep.” | ete literar, provenit din fr. hémiparése, este compus cu gt emi (nu cu lat. semi); a el a a municipiu cabinetul SECS; tn policliniea, exist cabinetul de contraceptie” (corect: semiparezei ”, caci cabinetul SEX, ...”, etica”, nu ,,grafica” a A sees” reprezint& structura ,fonetica”, nu graf entru ed secs” reprezin feet go Cuvantului, deci ,sees” doar se pronunfa nu se si serie ast ) + ,Repdiaten rept stlai de proereere 1a jagte tot atat de multe consecinte ca actul de nisie’ ents full de. proereare..”, finde nu ext ant i cu jrecreere” = odihnd), find e gi tata cu ,,recreere’ odihna), racreere” (analogie fort is area al veebuled a rocrea” (A Rags! Boheepe ni reproduce QESuporterii erau atenti st prindd una din (sie!) cele 10 mingii de fotbal «aruncate» cu generozitate de domnul senator...” [corect: ,,... una dintre cele 10 mingi...” (asemenea lui legi < lege), articulat sg. nom. — ac. mingea ~ g.—d. mingii, pl.nom. =ac. mingile, gd. mingilor]; « Era recunoseut de calariseni doar prin vestimentati costum, tenesi gi sapcd Coca-Cola” (corect: ,.... costum, tenigi...”, din cauz& ci, provenit din engl. ‘ennis, substantivul nu sia modificat vocala -i-, preceda); © Un ghinion pentru echipa Sportul Drumu Subtire de al avea la tuse pe arbitral Marian Culea” (corect: ,,.. la tusa...”, ciici aici avem a face cu forma de singular ce reproduce cuvantul de origine france2a touche, care, asemanator lui case < casi, are pluralul tuse); . in -e- sub influenta vocalei care 0 © 200 de numere cu arma la picior. Cuvantul, ca un glonte.” (corect: ,... Cuvantul, ca un glont.”, pentru ci norma stabileste ca literara forma glont - gloanfe, iar nu varianta »glonte”); # ,... stunt evidente atat pe harta local, eat si dincolo de fruntaliile ei” (corect: ,.... cat si dincolo de fruntariile ei”, care este forma invechit& si arhaici, adaptata, a franfuzescului frontiére, etimon si al neologismului literar actual: frontier — frontiere); # Este vorba de excadroane de Calarasi inzestrate cu tunuri, pusti si cai, de la care satul Tgi trage numele” (coreet Este vorba de escadroane...”, fiindod se serie si se pronunta, la singular, potrivit cu forma din limba de origine, fr. escadron); * ,Deputatul Naidin a participat sAmbata trecut Ia 0 festanie” (corect:.... la o sfestanie”, din cauzi c& acest cuvant urmeazi modelul slav ,[o] svensteniie”, forma ,,festanie” fiind © variant regional); © Au loc, la cimitirul Ungureni din Craiova, file criticului de teatru Victor Parhon” (corect: ,,Au loc... funeraliile... “, cdci ,,funerar, -4”, din fr. fiméraire, este adjectiv, iar aici avem de-a face cu substantivul funeralii, din fr. funérailles, lat. funeralia). funerai igi: su rostirea), incorect’y 2 HNee 5. al i, comercial ete. meni socially administrati ” say eseroc?: pancarde” 5a gr day vagabonda?) .excror anda” 52U. . - gogosstie?; eratie?: —_ «i Lu remunerasie?) _P vaearde?; goose gau itinerar? etc caror ortografie (Si ortoepie) i strict specializate se observ rig cuvintelor @ ‘ “awa se Viiteazh He doment ee ssehtoapét ut in articotele precedente “> Clr cum 5-8 V7 ava gommenii foarte TavBh: —, amaijos Ta urma urmetor, am i * ee (cored: o-am cresct 0 VE formeadh, fart altemante dcinentel oA” 12 maseulivul: rabondus); iad gabe BE aan Tn le a0 «Lao hun asin fie ilache rat o mafioata” (CO™ onsiat mafiotd”s oie Moa”, a forrmares feminine ‘ ade ani) din éiflongheaz i sy doilea exeroe este MLC (40 de ani) «cel de ¢...", deoarece “Cal de-al doilea eset sce : i a es ui su france? CAmpia Tur2ii” ( euvntu! urme: saz, far abatere, St uctura etimonu! ae gtrul Nicolae Cervents C8 senumeratie 2 ge a ee ri, Se fu i arin qiologie pops fear MI a mea Se i rij... UNO e| area unui teren in vederea amenajai carburani $i lubrefianti” (Cone depozite de carburan{t # jepozite de cai uranti si lubrefiantt (cows : 7 ne pentru © vagaboand! femininul alipire @ ie, v' iceprimarul (onorariu) de t Ba Nol cu a a pistrat intact, fir sh pfere vreun proces de disimllare bul © amentale a arde antiguvernamel * ei in cauza arborau PARE si destul de sugestivs gogost infipte in pat” (Gorect! »- aTborat 83pancarte/placard splacarde —antiguvern Banearteplaaide angen find esi, spacer este ret! eonamin sb a mints ambele de proven a al + sDosarele fostei S baa caso eats ose Securit ar putea site sso vein eo gogageri” [otc ves ose" tet fo ru sual eolog teen iat xu! neolog ee ay (er 8" ease pier seen ere) oe ual ee ae sa ha indie (griding + -a r griin eradin sare, pielirie, pependrie, srerie” sau ca in sie = infarie, Hicaitu % ye. vivacele consi ai eae easel coneie: Tosi 4 fie imeresind se de feral nos prin pete cae : seful pazei” (corect: turd, de pared ar iiostrie<" Nip se8 de i In", pentru ca, asen e de itinerar He oat tect substantivului ab ie EAnssuieYa banc trearleilatiiine ee ieminatia ci. fore neato tier, din ae af Un numar de 12 | din fr. itinéraire); ee 2 locatari ai blocului Flora aan aie jurul inimilor acestor oameni>* (co a Saal lela deoarece, conform entail alterneaza cu e in Tene ee He prounh ea dct koa Gh shea(a/ghejuri, cheamd/chem, dar ind nu exist forme alternative: chiar, aaa i . ghiaur). 16. Scrierea (sau rostirea), incorecté, a unor i, 1 termeni morali, $1 i et Ce percept sau tau precept 2; widele” sau i Cunostinta 2, dele Sadr dass ' stint 2: polronitate” sau 21 idee 7 canostins sou 9 spradentialitate? sau pridants ?.ete wdictie” sau 3 Pete. Substantivel averior ibstaniveler et vale fri, cone, di elle ae ede a sbetach formaiat 4 cum se poate veda fn exemplele ve i. tormulatt sin cazul res Ce UITEAZES dezechilibru vilor tineri painks dui sonvauigie dates atonle geen intre valorile pe ear care 84 » (corect: pereeptele doctrine: satanice forma gresiti, acumulat 5 preceptele Movirinel .”, cet percept” est® Pr inut prin, metateza vunotelor Te > “ef 2 substantivull precept <1. précepte at praeceptiun)s inventat absolut nicl © ideie « ,Dostoievschi n-a a [eorect: » nici 0 idee. nue — ie, la nominatt e ca alee sau idee, di ca; maree, onomatope > pentru c& se serie ‘y-acuzativul sg. al in fr, ide, ca i la ve) sal olitica original: fi se promuntli € = €. ‘aor substantive feminin finala unor feminine invariabile ( ja pluralul unor neutre ea: eve muzee) ete.) ar tucreaza acum in eunosttingt de cawzli pentru of fn eumostint’ de cau’ cu constiinta, S& sunt foarte informat? dleoarece, neavand nici o legiturt, analogic’ formeaz’ de la verbul cunoaste * “suf, «int; Ia fel se seriu pronunté cu un “i derivatele recunostintl. it poltronitatea coment tin de «Cele mai jntemeiate fin de tovilor, analistilor, sau mérturisiio! > (corect romana, avand deja poltroneria comentatorlors- cai himb: pertantivul provenit din fr poltronnerics si-a creat, in acest can un alt derivat cu ajwtorl ‘afixului y-itate” analog ev *, ,generalitate” etc.)s *abititate”, legal # Eugor Iitate financiara” (eorect: vencam afacori dupa republe de prudent: ant financiara regulile de prudet fiindca termenul gresit este, ¢ ‘poltronitate", construclle fortata, ereata in_analogic cu * ordialitate”, .,mondialitate”, neexistind un sufix romancse “Jjalitae” pentra un derivat ca _prudentialitate” 15 iunie (marti) * (corect! la fel _ ora 11.00 — verificarea dietiet si 2 aptitudinilor muzicale” — yerificarea dietiunii..". ‘caci limba Titerari a preferal, fine, modelu! latinese dictio, -onis): ‘Aceasta deoarece demitizarea gcoleste zona abun dupa 1996" (corect! 2008 consideratd tabu ...”, nu pumai pentru c& etimonul franc ubstantivul in diseutie primeste wh % ‘atunl, ighuul, paspartuul 1 ca in cazul tui nal Jez. este tabotl, ci Si 4 suplimentar 1, tabuul), considera pentru ca doar cand se articuleaza 8517. Scrierea (sau rostirea), incorecté, a unor adjective variabile sau invariabile vanaloge" sau analoage?; atari” sau prefectoral?; _,cheli® Piperate?; ,inflamatorie” sau aleatorie?; ,contrarie” sau atare?; prefectural sau chei?; ,pipsrate” sau_inflamatoare?, ‘sau contrar§? ete, sau } waleatoare” Deformatile” pe care le cunoaste vocabularul, atung} cand ‘se neglijeazd norma literard, nu au in vedere. numa, substantivul ~ de fapt,partea de vorbire cea mai bogat adjectival, asa cum se constata in enunurile urmatosre * Atari fragile structuri liricy Precautie...” (corect: At adjectivul este invariabil, 1 i, ci si # se cer contemplate cu fare fragile structuri..”, pentru ca feaviind forma de plural): -La fel se petree Tucrusile si in sistemele electrice aualoge” (Corect: .... sistemele electice analoage”. ates adjectivul analog, din fr. analogue, lat. analogus, cunoaste, sub accent, altemanta foneticl -o-/oa-, diferentiind formele masculine de cele feminine ale diferitelor adjective omolog — omoloagi, analog ~ analoaga, olog ~ oloagi, snob ~ snoaba cee uiemante care nu se mai realizeaza in uncle neologiame ca: biologi, eardiologa, filologh, geolog psihologi, baraci, echivocs, reciproca, univocs); ~Rispunderile ‘au revenit unui oficiu prefectural, pent ea sitenii din Cuculeasa, Zoitn $a. si beteficiee de jurul necesar” (coreet: .. oficiuprefectoral,.”" ‘Rides (ermenul vizat nu este un derivat al substantivului prefecturd i un Impramut care pistreazi forma original aft. préfectora Spr entnt @ dovedti ca barbatiieheli sunt cei mai sexi, TRURte Star a aranjat», cu ajutorul computerutui, ative cheliosi celebri™ (corect: irbalii chei..”, din cauza c& nasculinul ehel marcheaza pluralul prin alternanta fonetied i yicmanta consoani/vocala fiind vizibilé si la alte eusints stul/destui, eopil/eopii, pun/pui); * oE drept, preturile sunt sunt cam piperate™ di ‘am piparate...” [coreet: > edei euvantul este un derivat al verbu 86 ului ja rand for le antivul piper eaza de la substantivul ‘andul lui, se formeaz je, la i in ngr., sb. »piper iflamatorie Me ita anchilozanta este © oe; a rigiditate stair, ites clin prin dere, diate 2 attsoloanel vertebrate” (corect: i eaauae coloanei ve iz, prin terminatie, nu urmeai eer antuzese: inflammatoire): * unul frantuzese: i Viicare a imuniti je, banuiala ca in imine, pana la proba Ga Z pana fa mentare Famine, politic’... (corect: +» | parlament despre o disput polit i este, ca in cazul fapt ¢ vorba despre o Hsp Pe ecomandatl este, ra..." unde forma 1 roba contra « francezi: contraire); sé ie origine fran are, dup& cum 5 precedent, tot di sin neste 0 chestie aleatoare, ae a8 teiite efecunte” (corect: ACcas timele dou’ diese exerciti reve, in contrast cu ultimele dou ns nti un Imprumut al latines reprezint pipers, ca (au »pipar efonic rogresin a inflamatoare. 1 latinese, oe aoe ormularea. <2 doves le chestie aleatorie..", d exemple, acest adjectiv literar aleatorius). i ita, cu cifre jerea, gresité, cu 1 ey numarale cardinale = seca aero TEES in @ ochi" Sav w+. seg ihaand ° aptamand -.." 75 eae eepure ean sa no Sieun ban in plus»™ ? etc . in patruzeei si sase de ant, a ee ch eT zeci si una de biruil 3 iabinda si tre ah i de batalii, dows ford izbindé gl MCMC \, praila. In alte trel de . ‘in sfargit, in dowd zile ajv nee te ake (Delaveanc fa gin alte dou se-ntoarce”s »® PUSS ‘alaction), Tre an! Mo si vinde masa gon ale doy : de da Si eeu! Sn Sava” CRW emiant intai ta Ti a Hand ei ry primesti 2" (Cogbue). Lau est 30> 20 mie oe Rje inantie” CTopfreean). Pe ewe NN ion > (Sbiera), sin af i fe de lei” (Sbiera), sin : i daw si 9 mie Oe ser in ourada un ple de oxen en ensei, cei 0 Sut de aan ips arava departe” (Calineseu), ,Urease tuna depts” (Clinsey). ee ‘han trel-patra Jumanat ot Bineisprezece se mai st (Rebreanw), in apropie! cu plesnete de bice cait fnalt de peste “ein -sase copii stau Tungiti pe Jos- Sn burzunar® (Caml Petrescu). : Att ceringele (Formulate de St seriitorii_ roman fingvisti), o@t si s de cei doi lingvisti), ef oe a suw-aminate sunt fle necunos fie ignorate, cici rile de mai jos elele (ol oh ' ; gnorate, cic con bt a nti eonspiri” inaderenta autorilor [or 1 acest ot i vAu ars paiele, porumb si 5! 28 pe dicdindu-se la valoared. pagubele ridiedndurse Tt val andu-se la valoarea.. a ragubcle Fidicdndu-se la val Se a pesouned ae iin © subcomisie a EMAL oe ae 2 ee 8 teva Lun), O oetra din eined persoane”), C4 a carseet -fomnat din eine pesoane”) CCN ate ds F (corect! yes © magazicy A oe afta in Romani, JE fe la «Confectia Alexandrinis» asa apt ore Cateva femei, veeo opt, de I onfectia f rect: aAlexandrinis»...”), in ‘imp ce unii erau pentru formula Societiti (..), erau voci care afimau oa Viitoarele 5 societati my Vroreat# Pe cont propriu” (coreet: , care afirmau og Viitoarele cinei societiti nu vor rezista Pe cont propriu”), Prin Sxtinderea cercetirilor, s-a stabilit od cei au mai comis 5 furturi de componente elective si electronice” (corect: ..., 5a Stabilit c& cei tei au mai comis einet furturi de componente clectrice.."), ,Celelalte 2 fete s-au ales ou nite ratati, acum si raat” (Corect: .Celelalte doud fete «au ales cu nigte Feat), Concursul «3 arti si-un ban in plus»” (corect: ~Coneursul «Pret cirti si-un ban tn plus»), .Dezbaterile au avut loc pe § sectiuni.. (coreet »Dezbaterile au avut loc pe incl seetiuni..”), ,Putem discuta intre 4 och (Corect: ,Putem discuta intte patru ochi"), Un gust cane te priveste ~ 1 calorie Coca-eola light” (corect: ...~o calorie = ), Lam ineainit cu 1 an inainte de easitoric pe birbatul meu” (cotect: .L-am intalnit cu um an inainte ..") (Corect: a. = tred izita Papei ~ 3 zile istorice” ile istorice”), Toni Blair ~ 4 ore de lueru la Bucuresti” (corect:... = patru ore de lucru la Bucuresti”) »Premier League, Un gol 513 puncte” (eorece Un gol si trei puncte”), Daca va reusi si adune 1 miliad, Primaria Cilarasi Prinanbita locuinte sociale” (corect: .. sf adune un miliard, Primaria Catéragi..”), ,Regretatul Chifeces accept propunerea celor 3 prieteni de a iesi pe ultimul si drum in echipament sre CeOreet! 4. accepta propunerea celor tear prieteni..."), ~Ambitios din fire, reuseste 3 goluri consecutive in min. 67, 70 si 79” (coreet:,,.. reuseste trei golun consecutive...”), ,.Dupa 2 Coreen, at sitms in Finalé echipele Comper si Tuventus” (corect: Dupii dowd reprize.,"), $a intélnit cu 4 prieteni, Boaetind Propunerea acestora de"a se_plimba cu barea pe Borcea' (corect: ,S-a intalnit eu patra pricteni, ..."), , Situatia ated @ LM.Murilor se reflecta in investitiile care. s-au diminuat in ultimnii 3 ani eu cca 40%” (orect: a diminuat in ulimit trei ani cu gen 40%"), Cele 4 luni de criza Politich au costat enonn” (eorect: Cah: Patru luni de criza politicd..”), Medicinistii au eigtigat stagiul de 1 an dupa licens...” (corect: au cAstigat stagiul de un an dupa 90 ri...” (corect: >), »Pretul de este de fost impartite in 7 4...) »Exemplele au fost impa ioe pe HP eiapiste au fost impirtite in sapte sec), verte al licitaici este de 7 mle a Goes peed ae i” orm datelor Ps eae ane leer ea 6 mai au depus solicitarea di . i la 6 ma = fs yar firme Esc ao spr, conform OG 79/198, doar 9 ime Miner (oreo dour noua firme’ re) cal tonul de ULM. reprezn sl Slo Pore vic care, dupl 1990, a creat locuri de mune isi - Saee ssiloed de munca de un milion’ ea a 2 reat oer ene du ion”) of 2 siptimand. pe ira” (core: Un sj, dowd ene siptama pe litoral”), ,.De on rf ‘come ibe perralicnd cauta in univers 0 pulsajie regulatl {core De bere (Fs esi, personal, il cu c cca, doi estronom australien..”), ,Desl peonal cuss flocs 4 ni de zile, niciodaté nu m-am_ ae (ee - flan rae ta als modestia i bunul sit (il i yn : ieee a nu m-am indoit oe a a atru ani de zile, niciodata a oS ae cata \ * rama ei int a % Fsldouk calitati foarte rare..."), .,Dram: Nonel le rat flet_arune: le 4 vamuri yncat in. cel inuisuflet_ aru : e unui suflet aruneat in cele patra vantur Drama unui emi reugeam s& ma angajez m liceul de 2 ani, nu % orect: ,Terminasem liceul de doi ani, im core ” ci eu fevioar’ de tebe ‘ind (..), nu eram nici ew fecio: reuseam...”), ,Jn_ primul ra ” (coreet! acorda (corect: iti.” cunoscusem cam 4° baie is la Cumoscusem eam patra bat rea), gresita, stirea (sau scl 3) *8y umor verbe si locutiuni verbale & aib’ 7; (eu) 58 lati 2; 488 albe” sau si alba 7; (cu) sau voiati 2; «58 aibe” sal ba 2; (ee) 2) mult sai (eu) #8 continu 2; 58 f (bogat)’ seu 88 fi (Gog an cumin sou ne mar 72 ve f urecheat 7; .a dan petec’ sau a da a urecheat ?; .2 in afa antive jective pe care le-an " : in afara unor substantive si ad ; 0s de s modul lor defect es 5 ferior, pentru m me verbale care st Se es eo oo aanliieat db Rais pronunar 1intrebuintate gresit de ca persoane, exemplele ce ur acest lucru: tre un_ numa relatiy ‘meaza dovedind, in chip regretabil, * Aga cum voi vroiafi si din tot suftetal, doctor veterinar” Yoiany/vream.., aiungeti ceva, si cu vroiam, ‘merg mai departe cu studiile si si devin (corect: Asa cum. yoi voiali.., si eu ici mu sunt recomandate formele ‘hibride, taminarea verbelor a v: Tea si a voi: ,,vroiesc™, Citi, =Vtoiam”, ..vroiai”, ,vroia”, svroiati”, wvroiau® (literare fiind: yreau/voiese, hmm vruvam voit, (eu) Yoiam/vream, voiai, voia/vrea (noi) voiam, voiati, voiau/vreau); Este obligatoriu ca un verital anumita libertate a gindului, o a imanente...” (corect:,,.. si bil om politic si aibe o numita coristiinté a unei morale alba 0 anumiti libertate..”, fiind {a conjugitile a Ia, a Ila si la majorite celor de a IV-g formele de persoana a Ilka sg. spl. sunt in ae iar verbul a avea este de conjugarea a Ia), vs tea sii continu si visez si si demonstres ce dansatori talentati are aceasta. tary” (Corect: As vrea si continuu..”, pentru ci verbul a continua repeti, la pers, I a indicativului $1 conjunctivului prezent, vosare “y cu care se feamind baa lexico-gramaticald a eavanieles (pentru personne Sensurilor lui gramaticale an raport eu celelalte ersoane); * »Nu © © rusine c& nu meriti $i 84 fii bogat!”, deoarece verbul a fi 4 Ia a conjunetivului prezent, singular afirmativ); 4 2Dtasi cititori, meereim sii ne dumirim jn legatura oh Gul sitului care La prins pe B.C.” (eorecs, rvs theeredim SH ne dumerim..”, cici a dumeri provine ae bg. domeriia care nu La modificat, Prin asimilare, pe decat in Vorbirea regionala: ,dumiri", . omer! os i fi bogat!” (corect: are forma fii atat la persoana si la aceea a imperativului 92 insemnat de rine’ si alc rechea, deriv: ui silabie si al celui morfologie, a urecht inci la fel ca afiazA cu -ea, nu cu -i funn arches ogre she: erechea, ingenunchea 5.2. . es. veer MPD Reig spun cf ra dat tn pelec’ Op. i a ae “5 la fel cain cuvintele (oe ” ee ra (ou sdestructiv"), genitiv. (nu gene, nisi (ou nite ir i u,,impiedeca”), , nu nfermerie"), impiediea (nu ,impiede tere (ou “Tnanere’) rate (jae), estate (oa ona pete laspe ec”), piersic (nu ,pierseci”), purice (n {nu apetee"), piers imite (nu ,rimete”) pense a Am remarcat ci evenimentul a fost girat en + Am remarcat c& ¢ a alia constanta, ereindu-se, in acest fel, sien Pde (corect.. eredndurse th acest fel ws pent Sint (core erent sent filor 1, a Tha, a ‘ inte reson cg h teria de bare proentla dria | 3° adaug Ce nd; cantand, lucrind, ti ind, facdin “4 snd. dar dormind < dormi, povestinc nd, (cor cui sulfixul modal. coborand, hota < povesti. ja" 2; ,etapele se i ,ceea ce preceda” ?, ,. ee oer ere caecelar 2, -flmele care preced” = preceda"? a fuziile nenumarate pe care m aratat, cu alta ocazie, cont s ae 1 vorblt le foe ate! fd, folosind in exorimare verbo multi vorbitori le fae a fi in exorimare Yer de conjugarea a TI-a (de tipul: a plicea x ee scidea, a prevedea 5.a.), Ie pron ae ae vga Mea a plas a tae", ot apart eae 2 conju pei Alte verbe, de conjugarea aly on 7m ie f garea a a auc fcedental forme, eesite, de conjugarea a Ts (a ie (aut ahi oa desparte” pentru a desparfi, 2 im pdf, ya ae” pentru a gt. ,Citeva neologisme — a entra a ne & dupa conjugarea Is Sin naa iei — se conjuga dupa conju evi Gramatica Academiei one | witbas precede # precede, sueat § ste fms na aI", Cauzele, c . 4 find cea de conjugarea : recomandatafiind cea esa Cuzco amestecului” verbelor din urma se cer afi exp 938) pe de o parte, exist formele mai vechi: .. gg Precede», «a succeden, dup modelul etimoanelor din lating, apartindnd conjugirii a Ill-a, iar pe de altd parte, ,,formele () 4 preceda, a succeda, dupa verbele corespunzatoare din limb, franceza, care sunt de conjugarea I, (...) considerate azi cele corecte. In consecingl, vom scrie la persoana a 3-a singular sj plural: (..) preeeda, succeda, si nu ,,precede”, ,,succede”, cum adeseori se pronunta si se scric (Limba romand corecté) b) pentru e& persoana a 3-a plural a verbelor de Conjugarea a IL-a si a Ill-a, precum si a unora de conjugarea a TV-a coincide cu forma de persoana 1 (conjugarea a IL-a: eu vid ~ ei vad, eu tac ~ ei tae; conjugarea a Ill-a: eu merg — ei merg, eu fae — ei fac; conjugarea a IV-a: eu aud — ei aud, eu Povestese — ei povestese, eu hotiirase ~ ei hotiirise), exista si tendinfa, vizibili in presi sau in emisiunile RTV, a confundarii Persoanei a 3-a plural a prezentului verbelor a preceda gi a Succeda (care, ca sia cinta, a alerga, sunt de conjugarea 1) cu Persoana a 3-a plural a verbelor din celelalte conjugari, ‘omonima cu persoana I singular: eu céint ~ ei ,cdnt” (corect: ef cnt), eu alerg ~ ei ,alerg” (corect: ci aleargai), eu preced — ei ,preced “ (corect: ci precedi), eu sueced — ei ,succed” (corect: ei suecedii), asa cum se constata in enunturile de mai Jos, extrase din publicistica actual: »La Finta Giardiniera de Mozart gi Arabella de R Strauss preced momentul absolventei” (corect: Strauss preceda momentul absolventei”), ,,Prezentarii de fa scenariului fi sueced un spectacol extraordinar pe care invitim s&-1 urmariti” (corect: ,Prezentirii de fata a scenariului ii sueceda un spectacol extraordinar. ."), ,dar secretarul general continua si primeascé omagiile fidelilor sai care se succed la tribuna” (corect:.... continua si primeasca omagiile fidelilor sai care se succeda fa tribuna”), ,.Etapele loviturii de stat se succed conform unei logici #tré cusur, prin manipularea populatiei si atragerea armatei in acest joc periculos” (corect: etapele loviturii de stat se sueceda conform unei logici fir cusur..”), »Unii adauga si metonimia’ prin care se numeste ccea ce Precedle in loc de ceea ce urmeazi, sau ceea ce urmeaza pentru 94 ett ce PI cece in care se nuumeste ‘au ceea ce urmeaza Je de gol se suceed ea — pe post de le si fazele de ima pr ” rect: 4... metonimia | -ecede” (core : i regedit in Toe de ceea ce umenZh ae receda”). Actiunile si a + abele port, insa jocul lui Ne Sele port, ins’ j are Ja ambs jel NE pee oe acy porti..”) »Faptul ca ice s ic da in continuare la ambel 2 ee ae Mn al Se SUE revit dovedeste Cn ee rade aprare” (covet: oFapl © 4 oamenii. wk “I dovedeste eo op spl bh on ie preced puneres in actors 8 ofS desi Se Fo ae dee AS UP oe a ofensivei..”)» 0 clipt (eoreet: =r" Tefiune a ofensivel..”)s a genera “in actiune & clip se Race an duce neapirat a un confit cu pin se succor eae 9 sce Me OT go, Oe een), «Transmisile TY inde Te toate conflict Cu Parvati reusite edi se suece nase ie Ailmele se Geviiunilor din Tame, pent cine, Sur canalele Cransmisile TV in direct, casetele NS # Sn a ¢ sueceda in aces! eolectivar” (corect: mite TY . an : are se suct flee aru ale danstourl® Ene S6 SSE te a gaan (a sfrgital mii” Core tea ; ' care Se a putea conan ale dansatoareor eare S© SWOT Oral Eatin. i toate filmele J S a. Si apoi vin atone ane 3 ae i toate filmele care preced! (Goreet: Sia intr coee Ct {otul ses sf ia masu imprevizib ii rea rea, improprie, in comunical ‘a fi jilimele” 20. Reproduce’ presiel ,inere ghitimm a ao il itimele” SAU n+ vit ta normalitate antre_ ghilim - seat ag deosebite” ort Siam inainte...’ “rromeNa,aperen, 2T aatob mergn) Pinker condarinatl inte sila Se ‘Sau ,suntem condamnal y ctf sss parte a digeursutu” se pum 8 > ju co vorbire dire 95 = cuprind, mai intiinceputul si ta sta sfarsitul un texb» citate”, rel oe cuvinte cérora Ij se si ate A NOteazy intonatie suger 20 mict pauza natie sugerdind natura z mic pauzi, Vorbitorul considerd ed intone” : Ce se intimpta inga oe ® or asia intammpl insa ca relevant atin cand oven tty 2Y 8€ dovedeste suffeient gt realitatea, dezavnten pe ot 54 fad afirm Roient de » dezayuiate” ? Re oatirmati neconto »ghilimelelor” 4 Ccurge, pentru a fi j ra eI r” Inte care a fi infeles, Ia tegretatul acadey Se afl cuvantul incrimingy™ 9 note? ortografiey eemieian AL Graur observe Mn” ? Insusi resrafiey: Cuvintee attuia Sra it Mic tratat de ataie de joc, De aic @ 4g aptecatia «suecesuluiy pe 2 fost staba comportare a a fost succes nuantele de acest f cies aes a Bhilimete fe SS fl Unit ese agar “2H ett a eda SN ~-Suecesului intre zicem e} Hane mana st s ‘m oxplictia ASa-Zisului succes Pon Simp ae Intr-adevar , S €vocarea” (Precedate de prepozitia anne comunicare, este Tostita il ee os a ghilimelelor™ Tu nual ng tren zat I ai_inexpresiva i . $I Stereotipa, ¢ Perceputa corect ca mesaj si cde a ce 5 crea, Inn” fve2i exemplete din tila ssa agent ahilimete” fe cu locutiane conventional num Mn EC la moa onefntemeiat”, nt astfel, aparent”, ign” 7 mod artculat, fa py GcAl» fie cu adverbul pore res”? Verbala de tig rege, utile (= ,vorba vine’ pe” (forma CUM Sear 4. eUeXiY cum Seat ice (= egn, ce C4 exDresia orbits i cu alte cuvinte’ altel spu oy tn See r Fie cu sino i a ‘si i nimele lor ‘e), » ula figurat Sau perifrastice 96 qdyerbiale in mod neintemeiat, fard temei, contrar realitatii, jmpotriva adevarului, in aparenta, dupa exterior, la prima vedere etc.). S& demonstrim, in exprimarile de mai jos (auzite la wu pe stra), cA sintagma .,ineriminata” pertinent, cu expresiile radio, la televizor s (intre ghilimele) poate fi inlocuiti recomandate mai inainte: Dupi Revolufie, s-a revenit 1a normalitate intre imele” (corect: ,,.. S-a revenit la 0 aga-zisi normalitate”), ,comceh-ul este acum in ghilimele 54 la suta” (corect: Comeeh-ul este acum, la prima vedere, 0 societate privata.,.”), Nu vem s& desfiingim intre ghilimele prevederile legistatiei actuale a muncii in Romania...” (corect: Nu yrem si desfiinfam, cu alte cuvinte, prevederile legislatiei actuale...”), ,Promovat intre ghilimele pentru. merite deosebite la Inspectoratul $colar Botosani, dl Suliti confunda scoala special, pe care o conduce, cu minerii...” (corect: ,,Promovat, aparent, pentru merite deosebite...”), ,in scolile de la tard, unde trebuie si predea intre ghilimele cadre __didactice necalificate...”, (corect: ,.. trebuie s predea, vorba vine, cadre didactice necalificate...”), ,Suntem condamnati intre ghilimele si mergem inainte...” (corect: ,Suntem condamnati, cum s-ar zice, si mergem inainte...”), ,,Sunt doi rivali intre ghilimele in ale muzicii, dar au ramas doi buni prieteni” (corect: ,Sunt doi pretinsi rivali in ale muzicii..”), ,Dack presedintele tsi va retrage intre ghilimele decretele, iar premierul igi va depune poarti — unei porfi (art. portii), pusedl — unei pusti ( coe simbath — unei simbete (art simbetel), stea ri pao a stelei), tibia ~ unei tibii (art, tibiei), vand —unet vine ( \ —unel vulpi (art. vulpii; ; airs b) substantive cu tret forme, dintre care dowd, ta singular, si una, ta plural: cearti — unei certe (ar. certei) ~ mecerturi, cead ~ unei cei (art. cei) ~ cefuri, marfi ~ unei marfi (art, marfii) ~ marfuri, treaba ~ unei trebi (art, tre = treburi, vreme ~ unet vremi (art, vremii) ~ vremuri: ©) substantive cu o singuri forma pentru singular si plural, la toate cazurile: aloe — unei aloe (art. aloei) ~ Pari ‘plural, autoare — unei autoare (art. autoaref), luni, numel zilei ~ unei luni (art. lunii) ok Sprijinindu-ne pe aceste ,modele”, precum si, dupa Sp epee ot Erbliniate, mal jos, sunt grepte:",Acestea se pretndeew af garantele ordinei stabilite dupa primul rizboi mondial, ordine ‘ireia ii apartinea. integritatea Romaniei Mari” (corect: wAcestea se pretindeau a fi garantele ordinii.”),,Sperim si vem o contributie consistenta Ia mentinerea ordinii gi linistei publice in toate localitatile judetului” (corect: oaitiotes ‘ordini init publce.."),,Capacul oii CDR nu mai poate f Tnchis mult timp, ar ola wc floor” (ores Capaeul oa.) Sune in mas de aor cu etl gotguns de a balconul Pietii Universitat Presedintele Roménie’” (corect: ajuns de la balconul Piefei Universitati..”), ,,Pe canicula este recomandat si se acorde preferinti unei imbriiediminti usoare, de culoare deschist” (corect: nei imbriciminte usoar ”), = Sitalucirea copertil, pastelul in degradeuri savant caracterele ipo.” (core: Stile copert, Oricum, vitoul ‘al # is at x seal eerie, 9 al pla rele doctrinare” (corect: ,.. $i 3. Omiterea articolului posesiv inaintea unor atribute genitivale coordonate sa apel calde si cBldurii” sau»... sia CSlduril” ipsa ap = ri”? simpotriva oamenilor politici, ma inc |, magistratilor si industriasilor” a aiding ell cEalibates BP ee CUBE Conform cu cerintel ici le Gramaticii Academiei, cand rH , cAind sunt sooaioants mai multe atribute genitivale sau mai multe genitive ute de © prepozitie, regula e ca articolul posesiv al, a, ai, ale 100 sa se pun inaintea fiectrui_ termen ineepind cu al doilea inclusiv (de ex.: ,Mari artisti, scriitori cu renume universal, Fiosofi, savanti, care dau strilucirea acestui veac, vor aduce 1a aceasta mare adunare glasul ragiunii al intelegerti, al iubiri de om"), ,Fac exceptie, in sensul e# articolul posesiv nu e necessr = precizeazi Mioara Avram -, situatiile in care genitivele FormeazA o unitate, substantivele respective exprimand nofiun! identice sau strans legate: «Ministerul Educatiei si fnvatamantuluin, «predarea limbii si literaturii romane», proprietatea sodiului sau natriului». Este gresitt deci omiterea ahticolului posesiv Ia imbindri ca «recenstimantul populatie! $1 animalelor» (in loc de «al animalelor»)”. Faptul c& aceste norme sunt insuficient cumoscute, deci deseori incilcate il demonstreaza enunturile de mai jos, spicuite din presi: ,R.A.F. a comis mai multe acte teroriste in anit "70 - “80. impotriva trupelor americane din Germania, impotriva cocamenilor politici, magistratilor si industriasilor” (corect: »--» impotriva oamenilor politici, a magistrajilor gi @ industriasilor”), ,Lipsa apei_ calde si ealdurii_ va declansa © explozie socials!” (corect: Lipsa apei calde si @ caldurii...”) Tn zilele urmatoare, cei 150 de specialisti din cadrul muzeelor, "titutelor de arheologie..” (corect: ».. cei 150 de specialist din cadrul muzeelor, al institutelor de arheotogie..”), ,Punctal de plecare Ia reprezentat recensimantul populatieh cladirilor si proprietatilor agricole, din ianuarie 1948" (corect: 5» vecensémantul populatici, al clidirilor si al proprietitilor agricole.."), «Vom proceda la dezinseetia municipiului si vonelor limitrofe” (corect: «.~ la dezinsectia municipiului $i a vonelor limitrofe”), Poliia a inceput urmarirea penal impotriva reprezentanjilor Ministerului Finan{elor, directorului ‘Administratie’ Financiare si unui administrator de firm e (corect: ,.. impotriva reprezentantilor Ministerului Finantelor, fa directorului Administratiei Financiare si a unui administrator dc firma..), ,Medicii de medicind generald ee functioneazat in organigrama dispensarelor medicale, spitalelor, céminelor-spital...” (corect. ... organigrama dispensarelor medicale, a spitalelor, a 101cAminelor-spital...”) ‘ pital.."), .Candidati imposibilitate de a urma ma profesionale” (corect cae profesion: : respinsi sunt acum in unui liceu sau unei scoli cursuril i ue le unui liceu sa le”), Dar trebuie ca oamenii nlite ae oat tatii si responsabilititi, stabilind (orect ».. dovada maturit setis despre trecerea in Sservici i eer de informatii si armatei a. cal ’ r i aya-numitelor | 4 Ese In ja lite serviciilor de informati eae aan comunist. pent ru a lichida miseari ernie pe miseari re genul celei din 1907, celei din 1929, ola vey i genul Tagg asemul eelei din 1907, al cele ai limita fireasca” 5d i a responsabilitii, .."), Am mainile jandarmeriei, politiei ative justificate, in din 1933...” (corect in 1929, all celei din ' tea unui | itr-un text 4. Omiterea arti articolul iv i atribut genitival, izolat. erence 5 incident sau intercatat cla presiunile, cie8, presel” Sau" 1a presiuni le, cic8, ale esiunile, cic’, eI nla presiunil cic, al eaae (sanchi!) luptei sindicale” luptei sindicale” ? ete, Sau ,pe fSgasul Abituri de fe posesiy Watt de fenomenut omit fre . poses nun fant de abe genitvale ‘coordonea Casta un all, mai putin vizibi™ nahn ut pentru ochi + ustificata si omiterea lui [a arti 2 articolul substantivul sieegr eand : valet in situatia it ir ayant ania enctive tabu int in genty ae i ests © Feadearl un text pn spate inte Hl de prt sau ne vue au parcere va sa Tn : ciparea, d neasteptat in ” onic ro Fanta fn conde date ~ tose ely mere Fost cles”. Asemenea somistuni” nu samtadeiog roe is lium, ee : vedea in exprimarile de i, eet ae na celui jum: ai jos: 102 mari si dea dovada * Crucea Rosie are in vedere organizarea, in Liceul Agricol’ unei actiuni ce vizeaza purtarea unor disout libere cu levi, pe tema «Educatia sexual" (coreet: ».. OTganiZarens in Ciocul Agricol, a unei actiun..”), ~Centrul Cultural Romén din New York a fost gazda, timp de dou zile, 12 si 13 mal, unei Fecresante manifestari” (corect:,.. gazda, timp de dovi ile, 12 $13 mai, a unei interesante manifestiri”), Asta 1a presiunile, sca, presel, care a pornit 0 campanie impotriva ocupantijor de ee rem (corect: Asta, 1a presiunile, cicd, ale presel..”); “Academia Stefan Gheorghiu s-a infiintat eam pe vfemee cand Zr insust a intrat pe fSgasul (sanchi!) luptei sindicale” (cofee® «pe Figagul (sanchi!) al luptei sindieale”), “Scoala este intr-un jroces continuu de degradare generat in primal rand, de aceasta Tipsa de fonduri, dar 5i de greselile (spus elegant) actualelor mnfsuri de reformare luate de MEN., ..” (corect: areselile (epus elegant) ale actualelor misuri de reformat os “Parcurgand si scrisoarea din plie, mi-am dat repede seama ci crane in continuarea, cu precizari si date, unei conversa ci sircineva din redactia noastra” (coreet: .» in continuared, precizari gi date, a unei conversafil..”, »AS® 68 fo" °0) posibil ta primarul, de exemplu, Cabdrasiulu, s& fie Daniel Tutuianu (corect: y.» primarul, de exemplu, al Calarasiului...”) “Romanele lui ies din mantaua lui Proust sau din jleica, SP astra proportile, lui Holban” (corect: ». din jietea, spre pistra proportile, a lui Holban”). 5. False substantive epicene utddarnnay “profesor... doctor... inginet=: director... Sregedinte... inspector general-.deputat’ $2u [doamna} profesoard.... ‘doctorité... inginerd..- directoare... presedinta... inspectoare generals... deputata® ? etc. [Am surpriza si constat, de citva timp, att fn presi, eit si pe canalele de radio si de televiziune, cA se st inde, ngrijoritor de mult, un anume tip de eroare gramaticalit pronuntarea sau scrierea, sub forma de masculin, a unor 103substantive femi denumese profesi nume de fing ine (cu flexiune de gen normala) ce funetii sau demnititi. ,Substantivele ‘4 ~ releva Lon Toma ~ se deosebesc dupa sex prin radicale diferite (sunt heteronime: barbat — femeie, mitusi, berbee — oaie, géiné ~ cocoy) sau cu ajutorul sufixulut motional pe care-| folosese asa-numitele substantive mobile pentru a forma feminine de fa masculine (student — studenta, (Gran ~ franca, up ~ lupoaica, doctor — doctorité, croitor — crojtoreasi, vanzétor ~ vanzitoare) sau masculine de la inine (gasca — gascan, cintezi ~ cintezoi) ... Exist si substantive epicene, care au o forma unicd de, masculin sau feminin pentru ambele sexe: elefant, pelican, potimiche, ministru, calf, santinela”, unchi = In legatura cu. substantivele mentionate Ia finele alineatului precedent, se constati c& multi vorbitori, pentru ca nu consulti dictionarele, ,,inventeazi” apreciind ca epicene apelative care, in realitate, sunt mobile, avand forme nu numai de masculin, ci si de feminin! Sesizand aceasta inadvertent”, Mioara Avram ne avertizeaza: ,.in limba actuali, exist o puternica tendinfa de neglijare a distinetiei de gen (sex) intre numele de persoane (subl. ns.), cea ce se oglindeste in folosirea numelor de persoane cu ite ocupatii sau titluri in forma de masculin eu referire la femei, chiar atunci cénd exist tun feminin corespunzator (...). Uneori, unul si acelasi substantiv masculin are corespondentul feminin intr-un sens, si altul nu: de exemplu, de la doctor ,,medic” exista derivatul doctorita, dar doctor ,persoana care are doctoratul” nu are un feminin paralel, desi exista femei cu acest titli”. Tinand seama de cele aratate mai sus, avem temeinice motive s& ,sanction&im” ca nejustificate gi neliterare formele de masculin atribuite unor substantive feminine atunci. cand concordanta dintre gen si sex este asigurata, lata cdteva exemple concludente in acest sens: »Tanara, varsta de 30 de ai i, cu diploma bacalaureat, fizic placut, caut angajare ca ospitar sau pico!” (corect: ,, caut angajare ca ospatarita sau pic: anit 1972 ), Student find intre ~ 1973, am fost fericita sa audiez cursurile si chiar am 104 face seminarile In Dreptul Muncii eu profesor re oe it m rect .. de a face seminariile... cu pa Sane oe Ghimpur), VA predintt ra profesor, Mara ea, ‘princi la juzeul lc be ope a Maria Baranda, Imuzeogeatt oe a eDirectorul Fordoc, Irina Ravac: ad i Prine a (Gorects «Directoarea Fordoc, Irina Rovie perfect)» ic Lam fut cu ajutorul unet doamne profesor perrervala general ai clei cop” (corect -Ponetl worst E18 Sout cat uel donne“ profisnre Pre i macistilor din judetul Ca i. Pre Neds devlra & penta mane Catia doa Marpliy a fost transmise _adrese (east 9 esthta Colegiului Farmacistlor. din jude Caloras —presedinvriana Nedeleu, deciara.”) -Premile au fos dome dana, Mana Steam, director al Con é cl a 2 i Romina Cota coe atu Romania Calta), Pot fernbual pans deputat, aveti cuvantul zn Core 3 pod {a tibame Goamnd deputa, aveti cuvantul. sein cauek a ee satire! blocului, Elena Avram, @ del ea = Sho de milicane de le (crest sin euek ot Lui, lena by: 1 cor fai gi va invitim si eval ~Suntesi douk doarmemtelor.,” (corect: »Suntei gous doarne a de al," vs muri peru azass cert de Prteotamna director!” (corect:. VA alumi pent socal ose vizita, doamna irectoare!’ Ws ae a aceast cainte de partid, Pugenia Stinescu, clea ni area 3 veep eed de. performantt. Ia APR” Goes Zia, heeileeal ‘id, Ei ia Stinescu, Ci iy Se a oteitém doamnel Inspectors Petit duttidact de vedere...” (corect: o ie . Mommneiinspeetoare-sefe punctul dumneaet de vedere."), re I Peeciban inginer chimist pens ionar: «Cre aie Soup ml {mpotriva noastrd. Nu se mai poate trai i a Foe eee tons Feudian.inginerichimist pensionard. corect: 105inc’ o carte — semnatd de prof. Stela Anghel, inspector general la Inspectoratul Scolar ~e pe drum, ea urmdnd si se afle in raftul librairiilor peste céteva zile “ (corect: «'semnata de prof. Stela Anghel, inspectoare generali la Inspectoratul $colar...”). Jincd 0 carte 6. Substant si profesi ve (epicene) denumind functii ‘cu forma exclusiva de masculin amaistré” sau maistru. 2; -minist8!, sau _ministru?s wmaagers’ sau manager 7; ,cronicara” sau eronicar ? “medics” sau medic ?; ,senatoare” sau senator ? etc: ntr-un articol recent, aritam cA sunt contrariat de faptul cd ‘nu putini oameni cu scoala (chiar de nivel inalt) folosese nejustificat (din comoditate sau din ignoranta) forma de masculin {a unor substantive mobile) in locul celei de feminin, zicand sau scriind: ,presedinte” (pentru presedintf), inspector” (pentru inspectoare), director” (pentru directoare), .inginer” (pentru giner), ospatar” (pentru ospatirita), profesor” (Pentru profesoara), ,deputat” (pentru deputata), ,ambasador” (pentrs Rmbasadoare) 5.2., ca si cum aceste substantive ar fi ,epicene”, adica avand aceeasi forma pentru indicarea ambelor genuri (in exemplele date: forma de masculin). in paralel cu acest tip de ,inadvertente” gramaticale, se observa ci se practic’ un altul, exact la polul opus: fntrebuinjarea unei iluzorii forme de feminin acolo unde ea nu este consacrata, substantivele ~ de felul celor —, intr-adevar epicene, citate mai departe avand doar forma de masculin: .Pe de o parte, ministra Norica, aceea care a infeles bine de cine si cur Bifost lucrata, se pregiteste pentru marea iesire din chingi” (corect: ,Pe de 0 parte, [doamna] ministru Norica...”), ‘Medica de pediatrie nu sosise inca la policlinied...” (corect: "Medicul de pediatric nu sosise...”), «Cand am cunoscut-o eu, Tra maistri de confecti...” (corect: .-. era maistru de confectii...”), ,Lucreazi la Salubritate, ca dispecera” (corect: ,Lucreaza la Salubritate, ca dispecer”), in cealalta legislatura, bra senatoare PDSR" (corect: ,,.., era senator PDSR”) ete 106 pentru pretntampinarea, ‘ i jos, cateva 1, enumerdim, mai JOS, in eestantive epicene cu forms de masculit «arbitra (nu: arbitra”), = athivar (nu: arhivard” «astronaut (nu: Loe )s otejutier (nu: buuteR tes eran 2 Cateelar (nu: ,cancelars”)s S eronicar (10: vagonieat rome epee) sy up C00 ‘fidaetic in invatlt ; soar eae een = doctor cure (ou; .dramatsre® > + fochist nu: fochist For (nu: forjoare””s Miiens een rain” sau ygardiancs”)s 8 iu ageameioaic’ Des wermator (NU: rguvernnoae sai Ue iy wAipear (nt: ylibrara” Sau STibrreas®”, »libririt®")s 2 Misteu (nu: maistr’”) manager (1 “manager % S medic (nu: medica”) on + mecanizator (nt: recast ages : ects Mea), dar ministreas (SOV se Xs, ministry nots” sap -notari iar notaressh 2 PSdurar (nu: .padurara” sau “spadur il iota”); x 2 pilot (eet sau ,prefeotorite”) = Prefee (au: prectora” sal -fesTorTs y; * Seetorist (au: ,sectorist®! )s 9 Senator (aul: senatoare” Ys 2 Sames (nu: ames”) 1077. Substant fe feminine cu false forme duble (literare) de plural scoperti" sau coperte 2; ,, «chibriten, «contracter, «duelen, , «tesoarter, , «vartejer, «aligazer, dupa ce, in trecut Cunosteau numai forme in -wri, Tendinfa de a prefera pe -e se manifesté de mai multi yreme. Un insemnat numar de Substantive neutre care astizi fae pluralul exclusiv in - Cunosteau in sec. XIX (si cu atét mai mult in celelalte secole) forme in -uri!” ,,in trecerea de la latina la limba romana se Poate chiar remarca o extindere a utilizarii desinenfei -uri, in port cu formele latinesti corespunzitoare: -uri s-a atasat nu humai la cuvinte latinesti cu plurale in -a (de ex. lat. ving a devenit, in romani, vimuri, cu desinenta -uri), der sila Substantive de alte origini (slave, maghiare, turcesti).” »Trecerea de la desinenta -uri la desinenta -e corespunde Procesului de adaptare si de extindere a intrebuintarii neologismului fn limba romand.” (Impresia c& ,formele in uri Sunt mai vechi si cd inlocuirea lor prin -e se datoreste unui Proces inovator” se explicd ~ precizeaza lingvista sus-amintita Prin »prezen{a formelor in -e in vorbirea tinerilor si, dimpotriva, Prezenta formelor in -uri, in vorbirea, mai conservatoare, 4 Hranilor si a muttor intelectuali varstnici.”)Date fiind ,,oscilatiile” celor doud desinenje in limba vorbita (si nu numai!), indreptarele noastre ortografice fixeaz forma literara, corect& a tuturor substantivelor neutre de acest tip. Faptul c& aceste ,,indreptare” nu sunt consultate explica si freeventa deosebiti cu care unele substantive sunt utilizate, aresit, cu desinenta -e in locul desinentei -uri, de exemplu: ,Nu ‘oat lumea trebuie st faci matematica. Pentru cA unul este mai talentat la biologie, altul la alte profile” (corect:,... altul la alte profiluri”}, in fiecare joi au loc licitatii deschise cu strigare pentru vanzare de bunuri... nefolosite sau provenite din dezafectiri: mijloace fixe, utilaje nescoase la montaj, ansamble si subansamble de instalatii dezafectate etc.” (corect: .. ansambluri si subansambluri de instalati..."), ,Democrat jnseamna intoarcerea la vechile slogane” (corect: ,,Democrat nu inseamna intoarcerea la vechile sloganuri”), ..Execut reparafii uz casnic, masini de cusut, de spilat, tras gaze, aspiratoare, mixere, fiare de cAlcat, feoane, resouri...” (corect ven aspiratoare, ragnite, mixere, fiare de calcat, foehnuri, resouri..."), Ag dori si cumpar cinci chibrite si un pachet de tigari® (corect: ,As dori si cumpar cinci chibrituri...”), .$ foarte bine c& aici s-au bagat niste fitile..” (corect: ,... aici s-au bagat niste fitiluri..”), ,Activitatea eenaclelor literare este mai in cauza dezinteresului factorilor culturali” mult sporadic, (corect: ,,Activitatea cenaclurilor literare este mai mult sporadica...”). Nu este de neglijat nici fenomenul invers: inlocuirea desinenfei -e cu desinenta -uri: ,,Adevarul este cd fagasurile pe care am pornit nu sunt dintre cele mai fericite. (corect: ,Adevarul este cA fligagele pe care am pornit..."), Un procenta ingrijorator il reprezinta cei care fac infarcturi (corect: ,,... cei care fac infarcte..."), ,Zilele caniculare apar acum la intervaluri foarte stranse” (corect: ,... apar acum la intervale foarte strnse”), La intoarcerea in {ari i-am adus cAteva suveniruri si bibelouri...” (corect: ,,.La intoarcerea in {ara i-am adus cateva suvenire...”, ,,Tablourile pe care le vedeti sunt de fapt niste tripticuri” (corect:,.. sunt de fapt niste triptice”) etc. in scopul preintampindrii unor asemenea substitui evident gresite, redam, mai jos, selectiv, o list’, cu desinentele corecte, a unor substantive neutre mai ,,vulnerabile”: 112 a) cu desinenta de plural in -uri ‘* abajur —abajururis se abis ~ abisuri fe acaret ~ acareturt ‘ aerodrom ~ aerodromuri ‘safet ~afeturis ‘albus —albuyuri; ‘ gnsamblu ~ansambluri: « antreu-amtreuri; «+ apetit~ apetituris f apret-apreturis graguz~ aragazu arcus- arcuguris « bairam ~ bairamuris «balsam — balsammuris ‘sbatic ~ baticuri fe bazalt ~ bazalturk; ‘= bazar ~ bazaruriy ‘ blacheu ~ blacheuris ‘ blocnotes ~ bloenotesuri; «ebrocart — brocarturks « burduf ~ burdufur ‘ cablu ~ cabluris ‘ calambur ~ calambururk « camerton ~ camertonuri * carambol ~ caramboluris «cartel ~ carteluri « catafale = catafaleuris « cataif ~ eataifuris conaclu ~ eenacluris ‘ chibrit ~ ehibrituris ‘ chilipir — chilipiruris «cifru ~ eifruris « cjot ~ efotu «= contur ~ eontururi + culeug ~ culeusur’ fe desfrau ~ desfrauris dragew - drageuris duel ~ dueturi; + pilog ~ epiloguris «fest ~ festinurts iil ~ fitluris «# flagel ~ lageluri ‘fochn ~foehnuri « fraht ~ frahturis fe furtun ~furtumuris « galbenus — galbenustt f gitlej~ gatlejuris f ghiuden ~ ghiudenuriy ‘ hipodrom ~ hipodromuri: ‘hotel ~ hoteluris « jatae ~ iataeuris lag ~ ialauris «+ joben ~ jobenuri ‘Titoral Hitoraluris ‘local — localuri; fe macat ~ macaturi; fe macaz.~ macazuri, ‘= mane} ~ manejuri, ‘© menaj ~ menajuris ‘ necrolog ~ necrologur; * nichela ~ nichelajuri fe nucet ~ muceturis + papirus ~ papirusuri: = pamataf ~ pamatufuris + piileaz.— parleazuri + perdaf ~ perdafuris ¢ pervaz.— pervazuris « pistl —pistiluri: «= podis— podisuris ‘= portal ~ portaluri; + portic ~ porticuri: «primus ~ primusur « profil - profiluri: «= puseu ~ puseuris « putregai ~ putregaluriy ‘ recenisimént ~ recensimanturi: « secviem ~ reeviemu + ricogeu ~ ricoseuri «ritual ~ ritualuris ‘erondel ~ rondeluri; 43+ sandvig ~ sandviguri/sandi ‘ scuar ~ seuaruri; ‘sscul ~ seuluri: « slogan ~ sloganuri; + stomac ~ stomacuri; lit ~ slituris * talaz ~ talazuri; * tandem ~ tandemuri; ‘taraf— tarafuris ‘taxi ~ taxiuri, ‘tighel ~ tigheluri; *toval ~ tovaluri * trabuc ~ trabucuri; © u2aj — uzaju + vaccin — vacelouri ‘+ vane) ~ vartejuri + velodrom ~ velodromuris, + vodevil ~ vodeviluri; + zaiafet~ zaiafeturi; + ziplaz ~zplazui + vagaz ~ zgazuri, b) cw desinenta de plural in -e + album ~ albume; + alto —altoai: + amalgam ~ amalgame; + amanet ~ amanete; + atestat ~atestate; + baltag —baltage; + barem ~ bareme; + bilet— bitte; + Dillard —biliande; + bosehet ~ boschete; + calapod — calapoade; + caleidoscop —ealeldoscoape; + caracter~ earactere; + ceaslov — ceasloave; + chisioc ~ chistoace: + cinescop — cinescoape; * cligen = elise; + compliment ~ complimente; concert ~ concerte: + costum ~ costume: ‘darac~darace + diamant ~ diamante; + dicton ~ dictoane; + clement ~ elemente; + epidiascop — epidiascoape; exces ~ excese, + faliment ~falimente; * figas — figase; * fibrom ~ fibroame; * final — finale; + furnal —furnale; «* gubarit~ gabarite; ‘= shem — gheme; « siuvaier ~ giuvaiere; + glony ~ gloange; ‘hardau ~ hardaie; + horoscop ~ horoseoape: * hrisov ~ hrisoave; ‘brie ~ thrice; + infarct ~infarete; «instrument ~ instrumente; * imerval ~ intervale; + jubileu ~ jubilee; * lighean —ligheane; # margrut ~ margrute; ‘* matineu ~ matinee; ‘= metal ~ metale: ‘+ metronom ~ metronoame; ‘* madel - modele; ‘+ monument ~ monumente; * mormant ~ morminte; ‘snoroc ~ noroace; + obiect~ obiecte; * obruz - obraze; 14 pul ~serupulle: « sediment ~ sedimente: + sentiment ~ sentimente; + olan ~ olane: + opis ~opise; + ostroy ~ ostroave: ‘+ pact ~ pacte; « sfredel ~ sfredele; + palat ~ palate: + simptom ~ simptome; «+ sindeom ~sindroame; + paractis ~ paraclise; '*sor0e ~ Soroace: «pari ~ parbrize; + period - perioade: + stigmat ~stigmate: + plebiscit ~ plebiseite: + suveniir— suvenire: + pocinog ~ pocinoage: talent —talente; + portrot ~ portrete: «+ tambur - tambure; «= portvizit ~ portvizite; ‘taper ~ tapete: ‘+ postament ~ postamente: + timacop ~ tirnicoape: fteatra ~ teatre; + product ~ produete: ‘= templu — temple; + prostovol ~ prastovoale: tipar ~ tipare; + protest ~ proteste ‘torent ~ torente: ‘s protocol ~ protocoale; + triptic ~triptice; tulpan = tulpane: ‘+ jambal ~ tambale; verb — verbe. ‘+ minut — minute (dar minuturi pentru ,mincdruri «stat ~ state (dar staturi pentru -indljimea corpului omenesc”); + proverb ~ proverbe; ‘= punct ~ punete; man ~ Fomane: + rotocol ~ retocoale «salon ~saloane; + schelet ~ schelete; 9. Substantive comune numai cu forme de plural (,pluralia tantum”) japlauze", ,funerali, ,ochelari", .represali, ,tietel”, .t8rlici’ Zari” etc. Intre pirtile de vorbire flexibile care, in mod obisnuit, au o forma pentru singular, iar alta pentru plural, substantivul ‘comun poate avea ~ i la singular, $i la plural ~ cate doui-tret forme. Dar el poate fi si defectiv de numar avind fie numai forme de singular (ex: aur’, ,mazare”, ,fotbal”, taict! jffoame”, ,cinste” etc.), fie numai forme de plural, care sé Exprime nume de obiecte formate din dou’ pirfi identice 45Gitari”, .catalige”, ,ochelari” etc.) sau nume de mann socotite ca niste substantive colective (,maruntaic”, lenjuri”, ,confeti”, shemoroizi” etc.) Raamintim, mai jos, cele mai cumoscute substantive dofective de singular, deci care au numai forme de plural: © anale; « minuturi (ménedruri); « aplauze; « miroase (condimente); # bale (secretie); « ochelaris « catalige: © odajdii, « caltis « pandecte; + coclauri; umerii obrajilor); « confeti; chizite (de soris); * funeral ghilimele; + grane; « spaghete; + hemoroizi: speze; «huste; @ stative (razboi de tesut); « itari (pantaloni); © yale; lari; « tated; elaturk, * tarlici; e lenjuri «zambre; « maruntai « zori. © mendre; 10. substantive compuse invariabile (nearticulabile in genitiv-dativ) smass-medi “aT cinformnat” say we informat’?; rerezentanti al mass-media"?;_«cundscut mass-mediei Iocale” sau ,... de mass-media local"? fntre substantivele compuse se gasese, alaturi de cele variabile, multe substantive invariabile (de obicel i nearticw vitiley”. ,Compusele invariable 5i nearticulabile sunt formate 116 mai ales dintr-un verb + diverse parti de vorbire: gurii-ease’i, tucured-lume, lasi-mi-si-te-1as, nurmi-uita. zgirie-nori, dar si dintr-un substantiv + adjectiv coate-goale, guri-sparti, vorba-lunga sau dintr-un substantiv + prepozitie + substantiv pranzi-n sticti” (Mioara Avram). Acestor compuse de factura traditionala li se adaugi fie nume geografice straine: Cairo, ‘Aachen, fie imprumuturi recente din afar: ‘mass-medi ‘De origine englezeascd, mass-media este Ut compus care inseamnd ,(toate) mijloace(le) de ‘comunicare in masa” {adicd radio, televiziune, presi etc.) si care, spre deosebire de masculinul tati-mare (invariabil, dar articulabil: tata-mare, Lui Tatacmare) este un compus neutr, cu valoare de plural, invariabil si nearticulabil, caracteristicl morfologice necunoscute Sau jenorate de catre unii oameni, inclusiv dintre cei care jucreaz in mass-media “Rog reprezentantii_ mass-mediei, 3 ia loc in salt pentru a incepe lucrarile sedintei” (corect: Rog reprezentantts veaseemedia...”). captand atentia mass-mediei atat datori originii, atipice in limba literara brita Gnsusiri de prozatoare, Zodil Smith fost deja solicitata de WNew Yorker.” (corect: Captand atentis ‘mass-media..."), “Byenimentul a fost girat calitativ prin asistemf — respectiv “jevi, cadre didactice, reprezentanti ai mass mediei” (coreet: oe reprezentanti ai mass-media”), {Mass-media a informat cu Jromptitudine despre cele intampate (corect: .Mass-media a informat...”), «A facut cunoscut nass-mediei cA lucrarile vor fi deschise prin. prezentarea unui film documentar si a unel exporitii de fotografi dupa operele sculptorilor calarayeni” (corect: ,A faicut_cunoscut ‘mass-media...”), ins acesta [Robert Hossein] a declarat recent mass-mediel ci in cea C& priveste colaborarea eu Adrian ‘exist unele probleme” (corect: van declarat recent mass-media...”) _ Din partea oficialitatilor, Ty manifestare au participat: primarul municipiului Slobozia, parlamentari din judetele lalomita 3! Calaragi, reprezentanti ai prnss-mediel centrale si locale” (corects wr reprezentanti ai mass-media centrale si locale”). 711. Acordul, gre: prin atractie, al articolului Posesiv (ce insoteste pronumele relativ Care”) cu substantivul care-I precedd wpremierul al c&rui deviz8" sau ,... a cirui devizi"?; »gazeta a cdror aparitii" sau ,,... ale cSrei aparitii”? »€Opii ai c&ror familil” sau le c&ror familii”?; ofirmele ale caror vanzatori” sau.,... ai Cdror vanz&tori"? ete. ~Acordul pronumelui in genitiv care _preceda substantivul determinat ~ afirma Ion Toma — se realizeazi intr-o forma mai complicata: articolul posesiv se acorda cu substantivul din atributiva (desi intre cele doi elemente acordate este interpusd forma propriu-zisi a pronumelui), iar pronumele se acorda cu substantivul inlocuit de regenta (de care e despartit de articolul posesiv si, eventual, de prepozitie: «Casa al carei acoperign, «Blocul a carui scar)”. Confundarea acestui acord, corect (al pronumelui relativ ,,care” cu substantivul din regent pe care-I inlocuieste), cu acordul, gresit, prin atractie (cu substantivul pe care-1 determina) — aspect comentat anterior ~ se constata si in ceea ce priveste articolul posesiv, acordat uneori, gregit, nu cu substantivul determinat de pronumele care”, in genitiv (ca in exemplele date la sfarsitul alineatului precedent), ci cu substantivul caruia pronumele relativ ii fine locul si care guverneazi subordonata atribuiti, asa cum se observa in urmatoarele exprimari aparute in presa actual: U.F.D.-istul s-a mai pronunfat asupra faptului ca firmele ale cdror vanzitori sunt pringi ingeland la cantar sa li se suspende autorizatia de functionare” (corect: ,,... c& firmele ai cAror vanzatori sunt pringi ingeldnd la cantar...”), ,Radu Vasile a fost premierul al carui deviza era «ite popa, nu e popa»" (corect: Radu Vasile a fost premierul a cirui deviza era...”), »Cum poti compara un saptiménal cu o gazeta a cror (sic!) aparitii sunt de cinci ori mai numeroase decdt a unui saptimanal?” (corect: ,,... cu o gazet ale carei aparitii sunt de cinci ori mai numeroase decit ale unui saptamanal 2”), ,Sunt copii ai caror familii au posi {intretine” (corect: Sunt copii ale céror familii au posibilitati materiale pentru a-i intretine”), El s-a afirmat ca un virtuos (sic!) al arcusului a cirui faima si talent au dobéndit de mult Fecunoasterea intemationala” (corect: ... ea un virtuoz al arcusului a cdrui faima si al crui talent au dobndit de mult recunoasterea international”), ,,Asociatiile de locatari ne-au trimis un tabel cu apartamentele ale caror posesori au suferit din cauza incendiului” (corect: .,... un tabel cu apartamentele ai c&ror posesori au suferit din cauza incendiului”), ,Reamintim c& Mircea Tonescu Quintus este unul dintre veteranii politici ai c&ror optiuni au ramas constante...” (corect: ,,... este nul dintre veteranii politici ale cAror opfiuni au ramas constante..."). 12. Dezacordul adjectivului (sau al pronumelui demonstrativ de identitate areprezentantii... sunt aceeasi” sau ,...sunt aceiagi” ?; iin aceiasi directie” sau ,in aceeasi ae Ps »membrii aceleagi generatii” sau ,..aceleiagi generatii etc, Necunoasterea flexiunii pronominale duce, de cele mai multe ofi, la dezacorduri gramaticale gi la forme neliterare care au darul sa trideze ,minusurile” de cultura general ale autorilor lor, exemplele de mai jos, extrase din presd, fiind graitoare: ; Mai coneret, cam aga stau lucrurile: reprezentantii SRL-urilor care detin spajii inchiriate de INDCOM sunt aceeasi si in Consiliul de Administratie” (corect:.....reprezentanti SRL-urilor ... sunt aceiagi si in Consiliul de Administratie”), pe fondul efectuitii unei manevre de depasire (...), in aceiasi directie de mers nu a pastrat o directie corespunzdtoare acrosind autovehiculul” (corect: ,... In aceeasi directie de mers nu a pastrat o directie corespunzatoare acrosand auto- vehiculul”). in aceasi perioad’, de noua luni de zile, s-au aplicat, de catre efectivele inspectoratului, 71 418 de sanctiuni contraventionale” (corect: ,,in aceeasi perioada, de noua luni dezile, s-au aplicat...”), ,...eeeasi comercianti aveau toate florile inregistrate in acte” (corect: ,... aeeiasi comercianti aveau toate florile inregistrate in acte”), ,Schimbm regia, dar cu aceeasi oameni 2” (corect: ,Schimbiim regia, dar cu aceiasi oameni 2”), »La prima vedere, nimic neobignuit in actuala editie: acelasi amfitrion si acelasi ministru al Culturii, actorul si regizorul fon Caramitru, aceiasi componenta a juriilor” (corect: ,,... aceeasi component’ a juriilor”), ,Ruperea acestor bariere intre membrii aceleasi generafii nu inseamn’ o incurajare la vagabondaj sexual sau crearea altor bariere intre generatii (pdrinti si copii)” (corect: Ruperea acestor bariere intre membrii_aceleia: -amniio incurajare la vagabondaj sexual...”) Plecind de la erorile de acord si de ortografie semnalate, © poate bine si ne amintim c& ,pronumele demonstratiy — asa cum se afirma in Gramatica Academie: ~ inlocuieste numele unui obiect, deosebindu-l totodati de alte obiecte prin indicarea apropierii sau a departarii lui in spatiu sau in timp, a identitajii sau diferentierii fata de alte obiecte”. In functie de sfera lui de intrebuintare, el are atat forme literare, academice (de apropiere: acest” — aceasta”, ,acestia” — wacestea” etc; de depirtare: ,acela” ~ ,aceea”, ,aceia” — pacelea” ete.), cat si forme neliterare, popular-familiare, grupate ~ cum precizeazi Gh. Constantineset regiuni (in sudul tri: asta” ~ asta”, ,Astia’ aia”, .ia” — ,alea” (,jlea”); ,Astalalt” — ,astilalta”, Astialalti” — pastelalte”; Jldlale” — ,ailalta”, ,Jilalti” — ,alelalte”; in nord-estul farii: ,aista” (,ista”) ~ insta” (iasta”), ,aistea’* (,istea”) — saiestea” (,iestea”), ,cesta” ~ ,ceasta ~ ,ceea”, ,ceia” ~ scelea”, ,aiastalalt” — ,aiastilalta”, ,istilalti” —,istelalte” etc. Avand sensul ,tot acela, chiar acela, tot el, tot ea, care este la fel ca mai inainte”, acelasi arata ,,asemanarea unui obiect cu altul sau identitatea unui obiect cu sine insusi”, de unde si numele de pronume demonstrativ de identitate. Ca si celelalte pronume demonstrative, el distinge opozitii de gen (acelasi/ aceeasi, acciasi/aceleasi), de numiar (acelasi/aceiasi, aceeasi/aceleasi) si de caz (N.-Ac. acelasi/G.-D. aceluiasi, N.-Ac. 120 aceiasilG.-D. acelorasi; NAc. aceeasi/G.-D. aceleiasi, N.~Ac /G.- selorasi).. . Heed tasdeaind siheantinl pe care il determina, acelagi dobindestestatut adjectival, acordndu-se in gen, numar 5i caz cu determinatul sau, ca in citatele ce urmeaza: “Urma aceeasi fur, aceleasi incercari neizbutte de a sparge Vagonul” (Petru Dumitriu), Ali doi calugaripierira cu aceeasi moarte ca Andrei” (N. Balcescu), A adus iaragi - strdini in odaia lui, tot cu aceeasi rinduiali” (1. Creanga), Poposim la mama Iinea, in satul copiliriei mele ap douazeci de ani. Aceeasi batranica, sprintena si vesela si dulce la vorbii, aceiasi ochi mici, intrebatori, acelasi chip uscat infofolit in aceeasi marama alba” (A. Viahuta), wAcelasi cantee ne murmurd si unora si celorlalfi netntrerupta goand; acleasipriveliti vedem si uni si eelahisaeeiag nor ce intunecd fafa apelor ne intunecd si pe unii si-pe altii” (D. ». . a = Das unele constructii ca un acelasi om” sau ,0 aceeasi carte” etc. Valeria Gutu Romalo face observat ial sunt motive sa fie criticate nu numai pentru c& articoll nedefinit nu prea poate merge impreund cu un pronume ca acesta, care are un infeles asa de precis, ci si din cauza originii lor straine [franceze]. Totusi ~ continu lingvista sus-amintta — exist imprjurricnd ate de formule mu pot i condamnats, ci, dimpotriva, trebuie considerate ca necesare, finde expr © nuant& sintactic& pe care n-o putem reda altfel in limba noastra. De pilda: «si aiba un acelasi comandament», adica nu un comandament pe care [-au mai avut cele dou sau trei armate aliate» (cfci aceasta insemneazd acelasi fare ne jnainte), ci «un comandament unic sau comun», es re fel spus, «tun comandament care se repetd de la o armata la alta», ‘Tot asa nu trebuie respinsd constructia «unul si acelasi>, «una si aceeasi» [formule imitate dupa germand]: «in una gi aceeasi Tuer, autorul sustine dou’ paretidifertey are alt sens decat «dn aceeagi lucrare... » (formula ultima insemneaza «in lucrarea despre care s-a mai vorbit»).” 12113. Dezacordul adjectivului (sau al participiul Pasiv) dintr-unele constructii verbale nominale (sau predicative) dat find situatia” sau ,data fiind situatia” ?; ,dat flind greutatile” sau ,date fiind greutatile” ? sstrict interzis aruncarea gunoaielor” sau ,este interziss aruncarea ,..”? etc, Spre deosebire de unele expresii, ca dupa edt se pare”, al carei sens este ,,dupa cét se intelege”, in care cat este adverb, deci invariabil, formularile respective necerand acordul Predicatului (gresit se spune ,.dupa cit se vid”, dupa cit se aud”), .constructiile cu dat fiind, dimpotriva, cer respectarea hebain Geord. Participiul dat, comportindu-se ca un adjectiv, trebuie si se potriveasca cu substantivul in gen, numiar si caz. Prin urmare, dacé substantivul urmator este. la plural, si constructia dat flind primeste o forma de plural: date fiind. lata cateva exemple: dat find rezultatul — date (ru dat fiind rezultatele), dati fiind imprejurarea — date find imprejurarile (nu dat fiind imprejuririle)” (Line romand corecté). Un alt dezacord flagrant, in gen, poate fi intalnit deseori, din picate, in afigajul public, dezacord care se datoreste i femarca Mioara Avram ~ ,caracterului oarecum fix al amor expresii, folosite mai freevent la o anumiti forma gramaticala; pornindu-se de la Este oprit (sau interzis) fumatul in scoali, se spune gresit Este oprit stafionarea pe sili, Este interzis aruncarea gunoaielor”. Exemplele din realitate sunt, desigur, mult mai variate. Revenind la expresia dat fiind, exemplele urmatoare, culese din presa scris& si audiovizuala, dovedese cu prisosinga faptul ca se neglijeazi acordul sus-amintit; ~Dat fiind pretentiile ridicate de PNTCD, PD-ul se hotardse | s&_sustin& schema...” (corect: "Date fiind Pretentiile...”), .,Si, in consecin(a, nu era necesar convocarea Parlamentului” (corect: ... era necesara convocarea...”), fi Priveste componenta comisiilor de cenzori, dat fiind activitatea Specified a acestora, propunerile executivului...” (corech 3 8 data find activitatea specifica...) Dat find aceste deficiente, subicctele pentru examenul scris s-au ficut ad-hoc de catre Comisie...” (corect: Date find aceste deficiente, subiectele...”), ,,Pe 16-19 august, este programat proba de interviu conform planificarii comisiei judetene” (corect: ... este programata proba de interviu...”), ,,Intreaga suma trece mai intdi printr-un cont personal ca apoi si fie distribuit la beneficiari” (corect: ,,Intreaga sumi... si fie distribuitd la beneficiari"), ,.Dat fiind greutatile din Comisia Europeani.,.” (corect: ,,Date find greutitile...), ,,Numai ci dumneaei se afla in aceasté perioada intr-o deplasare pentru a participa la diferitele simpozioane, dat find atat subiectul, cat gi repercursiunile pozitive de care se pot bucura copii din orfelinatele calarasene” (corect: .,... date fiind atat subiectul, ct si repercusiunile...”), .,in efortul sustinut de a-si duce cat mai repede prietenul acasi, dat fiind si ora inaintatt din noapte...” (corect: ,..., data fiind si ora...”), ,Dat fiind gravele plicatii care pun sub semnul intrebarii demnitatea morala a roménilor, 0 reactie oficiala a cercurilor culturale si literare din Romania ar fi oportund...” (corect: Date fiind gravele implicatii...”) 14. Folosirea, gresit&, in acuzativ, a pronumelui relativ ,,care” in locul constructi repozitionale npe care” (complement direct) wanul care |-am petrecut” sau ,anul pe care I-am petrecut”?; wscena care o facusem” sau ,scena pe care o facusem”?; nde toti care-i vedeti" sau de toti pe care-i vedeti"? etc. »Pronumele relative ~ afirma Valeria Gutu Romalo — servese la stabilirea unei relatii de subordonare intre doud Propozitii. Din cauza acestui rol, care le apropie de conjunctii, itotdeauna in propozitii_ dependente, subordonate... De conjuncfii, si anume de cele subordonatoare, cu care se aseamina prin faptul ca se folosesc numai in propozitii secundare, relativele se deosebese prin caracterul lor fle i prin includerea in struetura sintactici a propozitiei pe care o introduc... Daca din punctul de vedere al cazului, forma Pronumelui relativ depinde de rolul ei sintactic, din punctul devedere al genului si al numarului, el depinde de substantivul caruia i se substituie.” (subl. ns.) Spre deosebire de ce (care este invariabil, de cine (care are forme distinctive de nominativ-acuzativ gi d& genitiv-dativ qa singular) gi de et (cdruia fi lipseste genitiv-dativul singular), pronumele relativ eare are forme Flexionare deosebite dupa gen, Pumir si caz. Din pacate, se constaté ‘cé un numar impresionant numa a, mereu in crestere, ignoreaza caracterl flexictar al eesti pronume, intrebuintandu-l, nemarcat, «2 & conjunetie. prone rodueand 0 propozitie atributivl se afl ip azul nominativ si are functia de subiect (&X-. Somme, Care fad purta in cfc, care nu ma lasa sA plang niciodata, plecase dintre noi” — Delavrancea) sau de nume predicativ (ex. “’Spumesmi eare este situatia”), pronumele ‘nu-si modifica forma Jinu apare insotit de prepozitil. La celelale Ca7itt insd el i Y limbs flexiunea, fie cu. ajutorul desinentelor — Satin, fie cu ajutorul prepozitiilor ~ in acuzativ De Megula, ‘constructia prepozitional pe care, Or functia de complement direct (ea in citatul: ROBO NE scoase earerie galbens pe care o arti conductorului cu © mandrie ® fentativi” — Rebreanu). Omiterea prepozitiel Pk” Sete ccinetiy al acuzativului complement direct — duce I confuzii fegretabile cu nominativul. Astfel, deed de p ida, in citatul: — Odobescu). Corect ar fi fost «... al edirei miros |-a adus vantul.»”. Acordul prin atractie semnalat mai sus, nerecomandat de limba literara, se manifesta destul de des in vorbirea curenta a unor persoane chiar ,,cultivate”, ca in exemplele de mai jos: Un post de televiziune turcesc, a edrei emisie (sic!) ...” (corect: ,,Un post de televiziune turcesc, a cdrui emisiune...”), »Spunefi-mi motivul pentru care oamenii vin la expozitia al c&rui vernisaj are loc” (corect: ,,... oamenii vin la expozitia al crei vernisaj are loc”), ,Comisia de repartizare a locuintei lor, © comisie al cdrui membru F.l. este, i-a repartizat...” (corect: © comisie al cirei membru F.I. este, i-a repartizat...”), »Printre altele, vom avea si expozitia al eZirui prag I-am trecut acum, in ajunul zilei de 1 Decembrie...” (corect: ,.... vom avea $i expozitia al cdirei prag I-am trecut...”), Marian Albu si Mihai Toflan, impreuna cu un al treilea, a carei identitate nu a fost dezvaluita, elevi ai liceelor «Hidromecanica» si «Economic», au furat aparatura electronica, arme, alimente, undite...” (corect: impreun cu un al treilea, a cdrui identitate nu a fost dezvaluita, ...”), ,Sunteti unul dintre acei politicieni de stinga a cérei inima a rimas la stanga” (corect: ,,Sunteti unul dintre acei politicieni de stanga a cdror inima...”), ,,... ofiter de Secu, a Ai PRO RRRIER PE od NN FORE NCR SoA RNS RC in ONG 2 Secu, a c&rui nevasta a fost...”), ,Fetita al cdrui frate a fost descoperit sufera de deshidratare...” (corect: ,,Fetita al carei frate a fost descoperit suferd de deshidratare...”), ,,Particip cu bucurie la acest seminar, la a c&rei proiectare am contribuit personal” (corect: ,,Particip cu bucurié la acest seminar, la a cArui proiectare...”), .N-aveam nici un motiv si-1 protejim pe domnul presedinte a erei adversitate fati de mine a atins paranoia” (corect: ,N-aveam nici un motiy sa-] protejim pe domnul presedinte, a edrui adversitate fata de mine a atins paranoia”), ,.La PM 7, intr-un apartament a aparut o firma al ‘carui patron n-a platit din anul 1993” (corect: ,.... a aparut 0 firma al cArei patron n-a platit din anul 1993”), ,,Multumesc Yndeosebi Radiodifuziunii Romane, al cArui invitat am fost deseori, mai putin al Televiziunii...” (corect: ,Multumesc jndeosebi Radiodifuziunii Romane, al carei invitat am fost deseori, mai putin al Televiziunii...”). 16. Folosirea, gresita, in dativ, a pronumelui relativ ,,care” in locul lui ,,cdruia”, ,cdreia’, ncarora” etc. ,€ un copil care ii place s8 invete” sau .... cdruia i place..."?3 a 3 npentru Maria, care nu-i stiu numele” sau ,... cdreia nu-i sti..." fs jsunt profesori care le convened...” sau ,... cdrora le convenea..."? etc. Neglijarea formelor flexionare ale pronumelui relativ .care” nu constituie deloc un fenomen gramatical minor, in conditiile in care fiecare cetitean al tirii beneficiazi de o instructie scolar minimala i obligatorie. Cu multi ani in urma, regretatul acad. Al. Graur avertiza asupra ,tendinfei generale” de lichidare a flexiunii lui care”, incepandu-se cu ,,suprimarea formelor articulate” (,,in limba veche, care avea pluralul cari si se putea articula: singular, masculin si neutru; carele, feminin carea, plural masculin carii, feminin si neutru carile”), iar, in graiurile populare, cu eliminarea formelor de ,genitiv si dativ,inlocuite cu nominativul”, deci se zice ,prietenul eare (in loc de c&ruia) i-au dat ajutor”. Frazele de mai jos, inregistrate din exprimarea orald gi serisi, ilustreaza, fra drept de tigadi, modul defectuos in care pronumele relativ care” este folosit neacordat, cu flexiunea, invariabila, de nominativ in loc de dativ Doresc 0 melodie sorei (sic!) mele, care este sArbatorita ziua ei” (corect: ,,... 0 melodie surorii mele, c&reia fi este sirbatorita ziua”), ,.Primul CD care i-am flicut lansarea aici la Jaristea...” (corect: ,.Primul CD edruia i-am facut lansarea aici la Jaristea...”), ,E un copil care fi place si invete, copilul find infectat cu HIV” (corect: ,E un copil edruia fi place si invete...”), Care il intilneste i oferim recompense, iar gisitorului facem un cadou spatiu gratis pentru completarea unei tumultoase biografii” (corect: ,CAruia il intilneste fi oferim recompense, iar gasitorului fi facem cadou un spatiu gratis..”), , Iti spun eu om batran care nu mai are de ce si-i fie fried” (corect: ,,I}i spun eu, om batran, edruia nu mai are de ce s-i fie fricd”), Sunt profesori care le convenea sistemul clasic de predare-invatare...” (corect: Sunt profesori erora le convenea sistemul clasic...”), ,O persoana care i pliceau foarte mult artele marjiale..” (corect: ,,O persoana edreia ti pliceau foarte mult artele martiale...”), Sunt un om care imi place sa traiesc...” (corect: Sunt un om edruia ii place si trdiasea..."), A venit un tigan care-i trebuia fier vechi...” (corect: ,,A venit un figan chruia ii trebuia fier vechi..."), ,Rog s& transmiteti un cAntec si pentru Maria, care nu-i stiu numele intreg” (corect: Rog s& transmiteti un céntee si pentru Maria, edreia nu-i stiv numele intreg”), ,.. a avut mai degraba un caracter emotional, decat unul de a pune in discujie opera celui care fi plicea si spun c& «a vorbi despre limba romana este ca 0 duminica»” (corect: ,,..., decdt unul de a pune in discutie opera celui cAruia ii plicea si spuni...”), ,... domnului Alexandru Fabian care multumesc din suflet” (corect: ,,... domnului Alexandru Fabian, cdruia ii multumese din suflet”), Ei sunt oamenii care le multumim pentru realizarea acestei scoli” (corect: Ei sunt oamenii erora le multumim...”) 128 17. Folosirea, gresita, in acuzativ, a pronumelui relativ ,,care” in locul constructiilor prepozitionale cu care”, ,la care”, ,,in care”, ,de care” etc. uprima zi care au primit ajutor” sau ,... In care au primit ajutor” ?; am dot copii care tin la ei” sau ,... la care tin” ?; To echipa care sa discutém cu ea” sau ,.. cu care sd discut&m” ? etc. intrebuintarea neglijenta, ca element introductiv al unei propozitii subordonate atributive, a pronumelui relativ care este vizibilé intr-un mod ingrijoritor ~ cum afirmam in alta parte ~ atunci cand, avand functia de complement direct, apare neinsotit fa pe, obligatorie, in acuzativ. Omiterea celorlalte prepozitii din acuzativ, inclusiv a lui pe, in situatiile cind formeazi constructii cu alti valoare decat cea de complement direct, poate s& duct la echivocuri nedorite, modificdndu-se functia sintactica a pronumelui relativ, de exemplu: Nu st despre care ne vorbea” ~ complement indirect: Nu stiu care ne vorbea ~ subiect”; El este omul de care a fost plitit” — complement de agent; El este omul care a fost platit” — subiect; ,.Premiul pentru. care fusese trimis era valoros” complement circumstantial de scop, ,Premiul care fusese trimis era valoros” ~ subiect; ,Prietenul eu care discuta venise jin vizita” — complement circumstantial sociativ: ,,Prietenul care discuta venise in vizita” = subiect. Daca, in poezia populard, in locul lui care precedat de prepozitii apare uneori doar pronumele relativ — complementul pe care-I exprima fiind reluat cu ajutorul pronumelui personal insotit de prepozitia in cauzi (ca in versurile: ,Mandra, mandrulifa mea/Care m-am jubit eu ea” — unde incalcarea flexiunii este dictata si de necesitiile rimei) -, in dialogul coamenilor ,instruiti” astfel de ,licente” nu sunt admise. Ignorarea constructiilor prepozitionale cu acuzativul, reduse, nejustificat, la pronumele relativ care, nu reprezint un fenomen rarisim, asa cum se poate vedea in urmatoarele formulari, auzite sau scrise in ultimal timp: Nu se verificd faptul ci acea bucaticd de branzi, care a venit reclamantul cu ea, a fost de la mine...” (corect: ,... c& acea bucified de brinzi, cu eare a venit reclamantul...”), ,In cei 129Am o sotie si doi copii, eare tin foarte mult la ei” (corect: 0 sotie si doi copii Ia care tin foarte mult”), ,S4 vind o echi Fondului Monetar International eare si discutam cu ea problema imprumutului” (corect: ... 0 echipi a Fondului Monetar International cu care si discutm problema imprumutului”), Jeri a fost prima zi care au primit ajutor” (coreet: , eri a fost prima zi in care au primit ajutor”), ,,Am luat lecfii de canto care am beneficiat” (corect: Am luat lectii de canto de care am beneficiat”), .,Trecdnd in revista ceea ce ne-ar putea asemana, cred cA varsta si preocupirile anilor anteriori au fost argumentele care, pentru cdteva numere, vom pune armele criticii in cui” (corect:,..., ered c& varsta si preocuparile anilor anteriori au fost argumentele pentru care, cateva numere, vor pune armele criticii in cui”), Colegiul National «Gheorghe Lazar» a organizat doar probe scrise in aceasta sesiune, in examen intrind 251 elevi, care dupa probele orale au ramas doar 197” (corect: ..... in examen intrand 251 de elevi, dintre care, dupa probele orale, au ramas doar 197”), ,,... dat fiind cazul despre sefa de formatie Dinu Dumitra (...) eare nu stim cine (sic!) si cum a fost «infipta» in aceasta functie...” (corect: ee $efa de formatie Dinu Dumitra (...), despre care nu stim de Cine gi cum a fost «infipta tn aceasta functie..."). 18. False numerale invariabile ca gen [ora... clasa] .,doisprezece” sau (a) doudsprezece(a)?; »dolsprezece (mii... grade)” sav ,doudsprezece [...)"?; ndoi"/,doisprezece”/,doizeci si dol” — [decembrie] sau doud/doudsprezece/douazeci si doua [...]? etc. Desi, sub o alti forma, acest subiect a mai fost tratat, mA vad nevoit sa revin asupra lui din cauza frecventei nefiresti pe care, in ultimul timp, o are pronuntarea invariabili a adjectivului numeral, de tip masculin, doi (precum si a compusilor cu acesta) in le constructii de genul 130 feminin/neutru, in care acordul sintactic cu termenul regent il obliga sa devind doua. Numeralul, in comparatie cu celelalte parti de vorbire flexibile, are mai putine forme flexionare”, declinandu-se ,,in intregime sau partial, un(u), doi (si compusele cu unu si doi, afari de unsprezece), zece, sut, mie, milion, miliard, bilion” (Gramatica Academiei). ,Distinctia de gen se constat& numai la numeralele cardinale simple unu(l) ~ una (0), doi ~ doua si la toate celelalte numerale compuse cu acestea: doisprezece — douisprezece, doudzeci si unu — dowzeci si una, doudzeci si doi — doudzeci si dous etc.” (Gh. Constantinescu-Dobridor). Tinand seama de cele aratate, numeralul doi are, prin urmare, forme distincte dup& gen: masculin ~ doi, feminin si neutru ~ dou, cerinti incdleata, de foarte mulfi oameni, nu numai in conversatia uzuala, ci si in imprejurari oficiale, solemne, inclusiv pe diversele canale ale presei audiovizuale. Originea acestei incalcari de acord (doi folosindu-se, abuziv, in locul lui dowd) rezida, in primul rand, in ignorarea normelor gramaticale, ignorare intarit’ ~ se pare — de preluarea mimetic’, smanierista", de la persoane necultivate, a formularilor incorecte. Deoarece situatiile contextuale sunt foarte variate, este bine ca (pentru evitarea intrebuintarii, ,invariabile”, a masculinului doi si la celelalte genuri) sa se aiba in vedere urmatoarele reguli, urmate de exemple critice: a) cdind numeralul are valoare adjectivald, precedand substantivul pe care-I determina, atunci se acordé obligatoriu cu acesta: ,Cazare, bonuri valorice, tot tacémul... a (sic!) costat doisprezece milioane” (corect: ,,... aus costat douasprezece milioane”), ,Toti (sic!) cei doisprezece persoane au fost riniti (sic!)” (corect: ,,Toate cele doudsprezece persoane au fost ranite”), Temperatura maxima a zilei va fi intre doi si opt grade” (corect: ,,.. va fi intre doua si opt grade”), Cat ma costt pestele ?,,“ ,,Doisprezece mii” (corect: ,,... Doudisprezece mii”), Aga cA ne-au mai ramas de recuperat, pentru acoperirea salariilor, patru sute doisprezece miliarde” (corect: ,.... pattu sute douasprezece miliarde”), ,Practic, suntem _plecati 131doisprezece ore la serviciv, dacd includem si timpul de deplasare la si de la serviciu” (corect: ,.Practic, suntem plecati douiisprezece ore la serviciu...”); b) cand, avand tot valoare adjectival, numeralul ii succedd substantivului regent, se acordé, de asemenea, cu acesta (exceptie facdnd, daci indic& ora, unu si douiizeci si uunu); ,.La ora doisprezece, Andrei Pavel il intilneste in optimi pe ‘Tom Harth” (corect: ,,La ora douiisprezece [= a doudisprezecea], Andrei Pavel...”), ln sensul celor afirmate, ma voi ocupa personal de programele claselor nou’ ~ doisprezece” (corect: joes ma Voi ocupa personal de programele claselor noud ~ douasprezece [= a noua — a douasprezecea]”), Sunt eleva in clasa doisprezece B si particip cu interes la concursul de informatica” (corect: Sunt eleva in clasa a doudsprezecea B..."); ©) cand numeralul apare independent ~ substantivul determinat find subineles — acesta din urma ii impune numeralului, prin acord, genul situ: ,Primul program de la patinaj, de la zece la doisprezece, este gratuit pan’ la 15 decembrie, programul de vacanta fiind de la doisprezece la unu" (corect: yu. de la [ora] zece la doudsprezece, ..., programul de vacant fiind de la dowasprezece la unu”); 4) cand numeralul exprimé date calendaristice, limba Fiterard stabileste (cu exceptia compuselor lui unu in forma de masculin: doudzeci si unu mai, treizeci si unu octombrie) forma de feminin pentru 2 si compusele 12 si 22: ,,incepand din doi ianuarie, valorile traficului au fost sufocante...” (corect: wdncepand din dowd ianuarie, valorile traficului...”), ..Vino duminica, doisprezece decembrie, si vei beneficia de o vacanta A la Petrigor” (corect: Vino duminicé, dowasprezece decembrie, si vei beneficia.,.”), ,Zilele de zece, unsprezece gi doisprezece mai sunt zile de referint& pentru scoala noastra” (corect: ,,Zilele de zece, unsprezece si dowisprezece mai sunt zile de referintd...”), ,Résturnarea care a avut loc s-a petrecut chiar din doizeci si doi decembrie...” (corect: ,,... sa petrecut chiar din douiizeci si doud decembrie...”). ya 19. Verbe cu forme duble (in aceeasi conjugare) diferentiate semantic ,absolvi"'= ,absolvesc” 2; ,indoi” = ,Indoiesc” ?; imanifesta” = ,manifesteaza"? ; ,reflecta” = ,reflecteaza”? etc. Se stie cd un numér relativ redus de verbe a dezvoltat, in cadrul propriei lor paradigme, forme duble ~ acceptate literar — ale unor moduri si timpuri, fara ca aceste forme sa dobandeasca sensuri diferite, ca: ineonjura (Inconjur/inconjor; inconjurivinconjoara; inconjurefinconjoare), insemma (inseamna/ insemneazi), invarti (invartesc/invart), laffai (lafaiesc/lafai; liftiascd/Lafaie), leoarcd (leoarediesc/leorcai; leorcaiasciV/leorcaie), mina (mii/min; mAie/mine), molfii (molfaie/ molfaieste; molfaie/molfaiasca), piscui (piscuieste/ piscuie; piscuiasca/ piscuie),. in paralel, exist si yerbe ale ciror forme flexionare s-au diferentiat semantic (unele verbe, ca ciurui si tiedi, avand nu numai forme duble, ci si etimologii diferite): absolvi (..a termina un an scolar”): ind. prez. | sg. $i3 pl. absolvese, conj. prez. 3. absolveased; (,a scuti de pedeaps4”): ind. prez. 3 absolv, conj. prez. 3 absolve; © acorda (,,a da; a face acordul gramatical”): ind. prez. 3 acorda; (,,... un instrument, sistem etc.”): ind. prez. 3 acordeazi; © ciurui (,a da gauri; a trece prin ciur”): ind. prez. 1 sg. si 3 pl. ciuruiese, conj. prez. 3 ciuruiased; (a curge cu zgomot”): ind. si conj. prez. 3 ciuruie; @ indoi (,a strange in doua, a incovoia”): ind. si conj. prez. 1 si 2 sg. indoi, 3 indoaie; (,,a dubla, a avea indoiala”): ind, prez. 1 sg, si 3 pl. indoiese, conj, prez. indoiascd; © manifesta (,a exprima, a ardta un sentiment, o tendinti; a (se) face cunoscut”): ind. prez. 3 manifesta; (a participa la o manifestatie”); ind, prez. 3 manifesteaza; @ raporta (,a da un raport; a pune in legatura”): ind. prez, 3 raporteazi; (,a aduce venit”): ind. prez. 3 raporteazi/raporta; © reflecta (,,a se risfrange, a oglindi”): ind. prez. 3 reflect’; (,a gandi"): ind. prez. 3 reflecteaza; 133a face tic-tac”): ind. prez. 1 si 2 sg. ticai, ind. si conj. prez. 3 tiedie; (,a se mocai”): ind. prez. 1 sg. si 3 pl. ticdiesc, ind. prez. 3 sg. ticdieste, con. prez. 3 tiediasca. 20. Omiterea verbelor auxiliare sau a pronumelor reflexive din structura unor predicate coordonate au jefuit, distrus si falimentat” sau ,..., au distrus si au falimentat” ?; a fost scris in franceza, apoi tradus in italian&” sau ,,..., apoi a fost tradus...” ?; Se sparge si modi fatada” ? ete. "A fatada” sau ,.. si se modificd ,Omiterea unor elemente necesare din punct de vedere gramatical gi lexical, pe care vorbitorii le au in minte, fara si fi fost exprimate mai inainte, se numeste «elipsi», precizeazA Gramatica Academiei.” De exemplu: ,larna {ne dim] pe gheata si [mergem] la saniuy” — Creanga. Spre deosebire de nelipsa” insa, in cazul in care, spre a evita repetitia, nu se mai reiau unele elemente enuntate cu. putin inainte in cursul comunicarii, avem de-a face cu ,subinfelegere” (si mu cu clipsa), ,,subintelegerea” find frecventa in dialog, unde, de obicei, nu se repetd unele cuvinte. De exemplu: ,,Va si zicd, asta {i-au spus ?” Asta [mi-au spus}” (Sadoveanu). ,,Un rol important in intelegerea elipsei in vorbire — se arata in aceeasi lucrare normativa — il au intonatia, pauza (in scris, punctuatia), gesturile, mimica”, Suntem intru totul de acord ca, prin ,,clipsa”, ,,se ajunge la crearea unor constructii sintactice noi, care imbogatese posibilitatile limbii de a reda gandirea, dand vorbirii o mai mare putere de expresivitate”. Dar aceasta expresivitate isi gaseste locul ,,propice” in formele graiului viu din vorbirea populara sau din aceea a eroilor literari apartinand unor opere de inspiratie orald, folclorica. Formele ,,scriptice”, mai elaborate, ale limbajului stiinfific, administrativ sau publicistic sunt cenzurate de normele literare ale limbii, accentul cazénd pe exprimarea corecta si neechivoca, clara ca mesaj, fird puternice clemente afective, specifice stilului familiar sau beletristic. Cazurile puse in discutie vizeazi, aici, pe de o parte, omiterea, prin subinfelegere, a repetirii unor verbe auxiliare, 134 Gramatica Academiei afirmand ci in cazul a doud predicate coordonate exprimate prin verbe la forme compuse, auxiliarul poate si nu fie repetat pentru al doilea predicat” (de ex. ,,Am mancat si but tot ce mi s-a dat”). Dar, ne intrebzim noi, ce se intimpla daca apare si un al treilea predicat (ca in prima fraza exemplificata de sub titlul acestui articol) ? Dar daca predicatele coordonate nu sunt aliturate, ci sunt separate de intercalairi etc. (ca in cel de-al doilea exemplu de sub titlu).? Pe de alta parte, in realizarea unor astfcl de construcfii ,economice” — cum afirma Mioara Avram -, ,,nu e recomandabila in nici o situatie nerepetarea pronumelui reflexiv" (a se vedea cel de-al treilea exemplu de sub titlu). Frazele de mai jos, extrase din paginile ziarelor sunt ,prefectibile”, pentru ci in forma lor ,originala” pot si produc confuzii gramaticale: ««Sinteze paralele», gandit ca un studiu, a fost seris de la bun inceput in limba francezA, apoi tradus in italiana” (corect: ,,..., apoi a fost tradus in italiana”), ,,La Oltenita, in loc sii fie dafi afari nasii sau marit numarul controlorilor, a fost oprit.... trenul!” (corect: sau sa fie mérit numarul controlorilor, ...!"), ,Pe strada 1 Decembrie 1918, zona Primariei — Piafa Centrala, zi de zi se sparge si modifica fatada birourilor pentru sedii de partide, afectind structura de rezistenti” (corect: ,... $i se modifica fatada birourilor...”), Am infeles din declaratia domniei-sale (sic!) c& a luat masura de a se ancheta $i ulterior gsi vinovatul” (Corect: ,,.., ulterior de a se gisi vinovatul”), Cum au jefuit, distrus si falimentat [AS Lehliu, judetul Calarasi, Magia si acolitii sai” (corect: ,,..., au distrus’ si au falimentat IAS Lehliu, ..."), ln ‘cadrul Administratiei Cimitirelor s-a propus si aprobat reducerea schemei de la 13 la 10 posturi, ...” (corect: ,,... si sa aprobat reducerea schemei...”). 21. 01 structura unor locutiuni prepo: erea prepozitiilor introductive din nale .funetie de rezultate..."sau in funetie de rezultate..." ?; “urmare a indicatiilor...” au ,ca urmare a indicatiilor..." ? Deoarece expresiile puse in discutie sunt locutiuni prepozitionale, si ne reamintim ca acestea ,,sunt grupuri de cuvinte cu infeles unitar si cu rol de prepozitii in cadrul 135prepozitiilor. Ele fac mai clara ideea de subordonare stabilita in context, prin sensul componentelor. In structura lor intra obligatoriu una sau mai multe prepozifii (plasate la sfargit sau la inceput), insotite de substantive, adjective, pronume, verbe sau adverbe. Ele se grupeazi numai dupa regimul cazual in: locutiuni prepozitionale cu genitivul si locutiuni prepozitionale cu acuzativul” (Gh. Constantinescu-Dobridor) + imbinarea funetie de ... apartine limbajului matematic (funetie fiind o ,mzsurd care depinde de una sau mai multe masuri variabile independente”) si este identificata gresit, in exprimarea cotidiand, cu locutiunea prepozitionali cu acuzativul in funetie de..., utilizata in constructiile modale, aga cum se constati in enunturile: Fumefie de desfasurarea ‘evenimentelor, comitetul va adopta cele mai eficiente masu (corect: ,,ln funetie de desfisurarea evenimentelor, ...”), ».Contractul s-a incheiat cand paritatea era 3 509 lei pentru un dolar SUA, urmand ca pretul si fie reactualizat ful devalorizarea leului la data predarii lucrarii” (corec' si fie reactualizat im functie de devalorizarea leului cresti pretul functie de cel al cepei!” (corect: ,.Nu cresti pretul ‘in funetie de cel al cepei!"), .,Theodor Stolojan s-a pronuntat pentru necesitatea ca Roménia si-si restructureze unitatile economice gi, totodati, si se pozitioneze in lume functie de stadiul cel mai avantajos...” (corect: ..... si se pozitioneze in lume in funetie de stadiul cel mai avantajos...”), ,, Vom face expertiza gi, functie de rezultate, vom lua masurile corespunzatoare” (corect: »Vom face expertiza functie de rezultate, vom lua masurile corespunzitoare” + imbinarea urmare a... nu am gisit-o nicdieri atestat ca locutiune. Este foarte probabil ca urmare si fie forma eliptica a expresiei a da urmare (unui ordin, unei dispozit caz in care, si ca substantiv de natura verbal, urmare sa ceara cazul dativ, nu genitiv, deci oportunitatea situarii, dupa el, a articolului posesiv @ este conditionati de prezenta, inaintea substantivului, a prepozitiei ca, ajungandu-se astfel la o locutiune prepovitionali cu genitivul ca urmare a..., de natura cauzaldi, sinonimd cu in urma (= rept urmare”, ,datorita”, cao consecint& a..). Faptul ci locutiunea sus-amintiti este ,,redusi” 136 nejustificat, omitandu-se prepozitia ca, il demonstreaz formulirile de mai jos: Urmare a interpelirii dumneavoastra, inregistrata la Guvernul Roméniei, in data de..." (corect: Ca urmare a iterpelirii dumneavoastri, ...”), ..Desi imi propusesem si abordez un alt arhitect, urmare a solicitarilor din diverse parti pentru a-mi exprima punctele de vedere asupra Albumului Judetului Calarasi...” (corect:,,..., ea urmaare a solicitarilor...”), Urmare a privatizirii catre salariati, a rezultat o larga distribuire a proprietatil...” (corect: Ca. urmare a privatizarii...”), ,Urmare a vizitei efectuate, o delegatie chinez va sosi la sfarsitul lunii noiembrie in judetul Calarasi...” (corect: Ca urmare a vizitei efectuate, ..."), ,Urmare a acestor actiuni, au fost contactati 15 686 agenti economici, care au oferit 43 648 de locuri de munca vacante” (corect: ,.Ca urmare a acestor actiuni, ...”), ,Ramuri intregi ale economiei s-au prabusit deja urmare a restrangerii an de an a consumului” (corect: ,,.. S-au pribusit deja ca urmare a restrangerii...”), »Mai trebuie spus ¢, in 1995, urmare a sesizarilor lui Ton Iliescu aproba primele liste cu judecdtori inamo (corect: ,... a urmare a sesizirilor...”), ,Urmare a indicatiilor sale, mi s-a interzis, de exemplu, aparifia pe TVR, post public platit de tofi cetatenii...” (corect: Ca urmare a indicatiilor sale, ...”). i, 22. Folosirea, nerecomandabila, a prepozi de” in locul lui ,,de catre” in complementul de agent (nume $i colectivitati de persoane) anu $a Wat nici © m&surs dé primar” sau ,... de! e&tre primar” 2; »rapirea Elenel de frumosul Paris” sau.,.... de etre frumosul Paris” ? etc. »Prepozitia de c&tre, limitati la limba literar’ si mai ales la anumite stiluri (stiintific, administrativ si publicistic), are ~ observ Mioara Avram — i unele restrictii gramaticale de folosire, fiind admisi numai la nume de persoane si de colectivitati de persoane (in care se cuprind si nume de institutii sau de fri) si la pronumele corespunzatoare, nu si la nume de inanimate: constructii de genul «verb insotit de citre un complement » sau «Stirea a fost raspanditd de cditre ziare» sunt 137incorecte. Cu toate acestea, prepozitia de eittre este considerata marea a complementului de agent (care se identificd fara echivoc prin intrebarea de catre cine ?) pentru ca, spre deosebire de polisemanticul de, nu are alte valori in limba contemporana. Din acelasi motiv, prepozitia de eaitre, greoaie in alte imprejurari, este preferata si in practica limbii in orice contexte in care folosirea Jui de ar fi ambigua, putdnd genera confuzii cu un complement indirect (de exemplu, constructia «cuvintele bune spuse de tine de mulfi cunoscutin se dezambiguizeaz prin inlocuirea lui de de la complementul de agent cu de eAtre sau/si a celui de la complementul indirect cu despre: «cuvintele bune spuse de citre tine despre multi» sau «cuvintele bune spuse de etre tine despre multi sau «...despre tine de cAtre multi»® Precizarile de mai sus, extrem de pretioase, reprezinta, pentru oricine, un ,ghid” care serveste la amendarea anumitor exprimari, aga cum se observa in enunturile ce urmeaza: Pind acum nu s-a luat nici o masuri de primar (recomandabil: ,... nu s-a luat nici o masura de edtre primar”), »Dracula este 0 monografie realizati de profesorul Stefan Andreescu gi tradusi in limba englezi de Ioana Voicu” (recomandabil: .,... monografie realizati de citre profesorul Stefan Andreescu si tradusa in limba englez& de ciitre loana Voicu”), ,Rapirea Elenei de frumosul Paris in variant dundreana” (recomandabil; ,Rapirea Elenei de eitre frumosul Paris...”), ,Prezenta celor trei aparate de criptare primite de la rusi a fost explicaté de Degeratu prin prisma instalarii unei linii telefonice cuplate intre Bucuresti si Moscova” (recomandab: nw a fost explicata de eftre Degeratu...”), ,S-au facut propuneri ale unor masuri, dar nu sunt aprobate de ministrul de interne” (recomandabil: ,,... nu sunt aprobate de etre ministrul de interne”), ,,Delegatia parlamentara germana a fost primité de presedintele Roméniei, Emil Constantinescu” (recomandabil sew. a fost primita de editre presedintele Romanici, ..."), ,Adicd trebuie programati, aprobati, verificati si condusi prin incinta cladirii de ingi special desemnati...” (recomandabil: ... condusi prin incinta clidirii de edtre insi..”), ,Studiul introduetiv gi notele editiei sunt semnate de istoricul Andrei Pippidi” (recomandabil: ,,... sunt semnate de citre istoricul...”), Sub conducerea domnului profesor Mihail Manciu, au fost aplaudati de tofi cei prezenti” (recomandabil: ...., au fost aplaudati de ciitre toti cei prezenti”), Se afl in Romania, de citeva luni, 0 subcomisie a FMI, format din cinci persoane, condusa de cetiteanul american Paul Weiss” (recomandabil ., condusa de ctre cetateanul...”), Partea a doua a eseului dedicat de Henri Zalis creatiei lui Nicolae Breban” (recomandabil: ,.... dedicat de etre Henri Zalis...”). 23. Folosirea, gresité, a prepozitiei locul lui ,,dintre” in constructii atributive (cu sens de reciprocitate) dintre p&rinti si ,conflictele intre parinti si copii” sau ,. copii?”; ‘ ,cooperarea intre organizatiile culturale” sau ,,... dintre organizatiile culturale” ? etc. Prepozitiile intre” si ,dintre” (despre care am mai discutat, pe scurt, in alté parte) pot avea, ca instrumente gramaticale, mai multe sensuri atunci cand introduc atributul, ele putind sa fie confundate atunci cand exprima un raport de reciprocitate. Mai frecvent intalnité cu aceast& valoare este prepozitia ,,dintre”, care se intrebuinfeazi atunci cand substantivul precedat este articulat cu articol hotarat: «S-a realizat legitura dintre membrii echipei». intre” preceda, de obicei, complementul unui verb («Se sfaituiesc intre dansii»), dar poate introduce si un atribut care exprima un raport de reciprocitate atunci cdnd substantivul pe care acesta il determina este nearticulat: «S-au stabilit legaturi intre membrii echipei» sau cand este articulat cu articol nehot&rat: «S-a realizat o legatura fntre membrii echipein. Aceste norme nu se modifica daca substantivul precedent este insofit de un adjectiv. Prezenta articolului hotarat, indiferent daca e alipit substantivului sau adjectivului, impune recurgerea la prepozitia ,dintre” pentru a introduce atributul de reciprocitate: «S-a realizat legdtura stransi dintre muncitorii uzinei». in schimb, — folosirea substantivului si a adjectivului nearticulate sau articulate cu articol nehotirat ne obliga si apelim la prepozitia ,intre”:'«S-au stabilit ituri strnse (sau strinse legaturi) intre muncitorii_uzinei»; «S-a realizat o legituri stransi (0 strinsi legitur’) intre muncitorii uzinei» (Limba romédnd corectit) Recomandarile desprinse din alineatul precedent pot corija” exprimarea (oral sau scrisé) daca cei interesati le vorespecta, exemplele ce urmeazi oglindind, firs echivoc, Frecventa mare a formularilor gresite: nin ce priveste balanta schimburilor comercial bilaterale intre Romania si Ungaria, aceasta este .... net avantajoasi Ungariei” (corect: ,....schimburilor comerciale bilaterale dintre Romania si Ungaria..."), Se vorbeste, in legiturd cu postmodernismul, deo stergere”'sau cel pugin 0 slibire a frontierei intre «inalt» si «jos» in cultura”), (corect: sv. 0 slabire a frontierei dintre «inal» si qos» in cultura”), Prin jocul raporturitor intre oferta pietei si reactiile individuale, s-a putut ajunge 1a compromisuri de partid..." (corect: .Prin jocul raporturilor dintre oferta pietei si reactiile individuale..."), ,O incurajare a comunitati intre tineri ar reusi pana la urma sirup barierele impuse, cultivate in familie” (orect: 0 incurajare_a_comunicarii dintre tineri.”), wLegiturile feroviare fntre Bombay si restul tirii au fost Suspendate” (corect: ,.Legaturile feroviare dimtre Bombay $i restul tirii.."), ,Una dintre consecintele extinderii satanismului n Romania este intarirea colabordrii intre Politie si Biseri Ontodoxa” (corect: ,.... intirirea colaboririi dintre Politic gi Biserica Ortodoxa”), Pentru a realiza discrepanta intre cele dou’ catcyorii sociale’ «antagonisten, Agentia AM PRESS a testat piata in domeniu® (corect: Pentru a realiza discrepant tre cele dou’ categorii sociale..”), ,Conflictele intre parinti si copii par a fi din ce in ce mai freevente in ultima yrem corect: ,Conflictele dintre parinti si copii..."), ARAL este ‘4 asociatie profesionald care poate asigura Veriga intre client (cumpardtorul de locuinte) si constructor (producator)” (coreet: poate asigura veriga dintre client... si constructor..."), ,Cu oeazia implinirii a 80 de ani de la stabilirca relatiilor diplomatice intre cele dou’ tari..." (corect stabilirearelajiilor diplomatice dintre cele doua {ari..."), Secretarii_au adoptat proiectul de lege privind ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si guvernul Statului Israel” (Corect: ... ratificarea Acordului dintre Guvernul Romanici gi Guvernul Statului Israel”), Si, pind la urma, nu este treaba noastra, a roménilor, cat de acerba este concurenta intre marile companii ale lumii, in general, intre cele asiatice si cele europene, in special” (corect: ,... concurenfa dintre marile companii ale lumii, in general, dintre cele asiatice si europene, in special”), ,Ceea ce neglijeaz autoritatile politice romane 140 mm este relatia, in Occident, intre politicieni, si contribuabi ‘au continuat negocierile intre reprezentantii Ligii Sindicale Miniere din Romania si conducerea Companiel Nationale a Huilei...” (corect: ,.... negocierile dintre reprezentantii Ligii Sindical# Miniere “din Romania si conducerea Companiei Nationme a Huilei..”), ,Creditele crau acordate cu precidere tirilor in curs de dezvoltare, pe baza apropierii ideologice intre politica regimurilor respective i politica URSS” (corect: 5... Pe Baza apropierii ideologice dintre politica regimurilor respective si politica URS”). in tocul 24, Folosirea, gresita, a prepozitiel din’ Tul cdintre” in construetit atributive (cu sens partitiv) unul din eter” sau diners citer” 7.2 Feut parte din Eee ints ceaedt fi “fetal mul din elevirsau =. dlintre levi”? et. ‘Asemanarea formala a prepozitilor intre si dintre duce — cum sa vizut anterior ~ ln freeventa lor confundare atunei ind, introduedind un atribut, exprima un raport de reciprocitae. Acecasi confurie se prodice, prin foloses, in construct aributive, a prepozitict din ou fnfeles partitiv (dintre mai multe bieste de adele! fel alewandu-se unul, in locul prepocitei, cu Valoare ‘mai concreta, dintre (de ex. ,Dintre sutc de eatarge/ Care last malurile, (Cate oare le vor sparge/ Vanturile, valurile 9° Bminescu), Pentru expr sensul party se recurge wepovitia dintre cand substantivul (sau un substitut al sit), Cove urmeaz este Ta plral:«unul dine acest, «tule dintre Sperele seiitorului», «eateva dintre evenimentele amintiter. Dack Sthsantvul urmgior este la singular eu sens de plural (substantv i tia din: colectv), © Qa ciasa‘acwastn, ccarva din echiph> ee. Limba roména corect), Necunoasterea suficienta a regulilor de mai sus este cauza foarte multor formulariincorecte din exprimarea cotidiang: ‘Vestea buni e ef din cei prezenti doar unul a inarziat mai mult de-o or& gi jumitate..”” (corect: .Vestea bund € ci dintre cei prezenti..), Supravegherea sanitar& a comertului cuatimente i bauturi este una dim sarcinile cele, Ht rele...” (Corect: ,Supravegherea.... este una dintre sarcinile cele mai grele..”), ,Teatrul este una in marile rani ale culturit romane jn modernitate” (corect: Teatrul este una dintre marile rini.. a "Nicolae Boboe a ficut parte din creatorit romani de vast Sutturd care s-au impus..” (corects facut parte dintre Creatorii romani..."); ,,Presa, dar gi o bunk parte din calarageni sirasteptat cu. interes aceasta intalnire..” (covect: © buna parte dintre cdliriseni..”), Una din otoe ile majore si una Bin problemele nerezolvate ale filmului francez si, in general, Giropean..” (corect: Una dintre obsesiile major* s! dintre problemeie nerezolvate ale filrmulut frances »), De acord, Propunde Zvetan Todorov, unul din cei, mat cunoscuti cereetitori si eseisti din Franta, in domeniul vietii sociale...” fcorect: unui dintre cei_mai cunoscutl cercetitori gi ore}, _Poate c& pentru cei mai multi din eley'' fa Te incepe curdnd scoala, aceste coordonate, 9 reprezinti nimic” (Gorect: ,.. cet mai multi dintre elevit."), ‘Unul dim criteriile majore la care aplicam faceast’ adaptare continua este majmntralizarea docizici” (corect: Unul dintre criteriile seajore.,"). Din zeee bolnavi de cancer, nou Sunt fumatori” (corect: ,,.Dintre zece bolnavi de cancer, noua. .”), -Romania a Gnstituit, inch din 1990, una din prioritatle de’ interes ale Comunitatii Europene” (corect: una dintre prioritatile de interes...”), »M.C. este unul din mille de disponibilizati, dar interes putinil care nu si-au pierduttnerederea, in sine” (corect w MLC. este: ‘unul dintre miile de disponibilizati, dar (corr inire putini,..”) »Referatul se incheie cu: «ici uns din unticientele semnnalate nu a fost remediati... (COFeCT: «Nici tuna dintre deficientele semnalate.. 25. utilizarea, inadecvats, a vorbiril directe legate a locul vorbirii directe sau indirecte jecreeunoscnd cay én am nici © puteres” sau y+ Frecunogcand: «nu am..." 2 eprogandu-i cS: «de ce se bagam" sau reprosandu-i: «de ete bagi?e"/,... reprosandu-t de ce se Baga” etc- Se stie cd redarea de catre vorbitor cuvintelor cuiva se poate face in ‘doud feluri, eu ajutorul a doud procedee 142 sintactice: yorbirea directa si yorbirea indirecta”, in ambele procedee comunicarea reprodus fing introdus& prin asa-numitele Prvcnte de declarafie, care pot fi exprimale Hi subiintelese” “Diferenta eseniala inure cele | dow! procedee ~ _afirma rica Academiei — este determinatd de raportul sintactic Gramdextul Feprodus gi cuvantul de declaratic 6 ‘I introduce; dine fer reprodus este independent, din pure’ de vedere daca extent de cuvantul de declaratc, aver a face yorbire SHvecta: dac& textul reprodus se aflé in rapor de subordonare fata de cuvantul de declaratie, avem 4 face cu vorbire indirect: «Prietenul meu mia spuss ‘SA vii sa ma veri fworbire directa): «Prietenul mou mia sPus si vin si-l vid [vorbire indirecta)>*. Spre deosebire insi de vorbirea literara, cea populard ge caracterizeaza print-un_numar mai mic de subordonate, Faris .vorbirea direct legati” (provedeu Pert numai senimba literaturiiartistice), care apare introdus’_ prin iM junciia _ subordonatoare cA S31 Po Jocutiunile comvunetionale subordonatoare cum 6 si PYECe eX: Ami zise ". fie sub forma vorbirii indirecte: ,... reprosdndu-i de ce se bagi 26. Ordinea, nejustificata — in adrese, in prezentarea sau in adresarea directa va numelor proprii de persoana _strada Beldiman Alexandru” sau... Alexandru Beldiman 7; oeirea... numitei Viasceanu Lelia” sau... Lelia Viasceanu’?; “mn numesc Popescu Ton” sau... lon Popescu” ? etc. Cu peste trei decenii in urmi, regretatul acad. Al. Graur atrdgea atentia asupra unui fapt de limba, si anume ca se impunea, intr-un fel, pentru anii urmatori, sa fie ,reglementatd” ordinea numelor, pentru ca SA se evite confuziile”, dnd, ca exemple, nume ca ,,Vasile Mihai” sau Nicolae Gheorghe” ‘carora n-avea cum si le identifice, coreet, numele de familie caci nu putea ,ghici” in ce ordine au fost scrise numele, »Mai mult decat atat — va continua Domnia sa — in fafa unui nume ca | Mariuta Toan” nu sunt sigur dac& am de-a face cu un barbat sau Gu o femeie”. intr-adevir — completim noi ~ am intrat in mileniul al treilea, dar ,dilema” n-a fost deloc rezolvata, deoarece sunt foarte multe persoane care se prezinti sau sunt prezentate cu numele de familie puse tnaintea prenumelui (a humelui mic, de botez), ,anomalie” care se prelungeste, pe ‘locuri, si in denumirile unor strézi din capitala sau de aiurea. De exempla, in Bucuresti, alaturi de forme cu topicd normal’, ca: bd. Mihail Kogilniceanu”, ,strada George Enescu”, wintrarea. Victor Eftimiu”, ,piata Tudor Musatescu, exist Tumiri cu topicd gresité, ca: ,aleea Stanciu G. Cristian”, “strada Beldiman Alexandru”, ,strada cpt, Crefu N. Florin”, "strada dr. Koch K. Robert”. De ce ? ‘Acelasi ilustru lingvist, sus-amintit, ne previne asupra faptului ci, daca in limbile chinezd sau maghiar& numele de 144 familie se pune obligatoriu inainte, in altele, de pilda in latina, se pune la urma. ,,in limbile europene moderne, printre care si in roména - precizeaza Dommia sa— regula este ca se pune jntai prenumele, care astfel isi just denumirea. Dar sunt multe ocazii unde tn mod oficial se procedeazA Invers: in wrataloage, pe listele de plat, la armati, pe secur, Pests tot unde mele se pun in ordine alfabetica, deoarece ordinea alfa numabileste dupa numele de familie, Probabil de aici vine Sbiceiul, care se rispandeste astizi, de a pune inainte numele de familie... Sunt si publicisti care pun la inceput numele de familie si devin cunoscuti in formula aceasta, de exemplu: «Pop Simon». La noi, ordinea nous este adoptath dintr-un fel de gnobism, pentru a-si arta oarecum aparienent la clasa sovreitoare, intrueat in uzine ¢ réspandith moda de a pastra Srdinea de pe statele de salarii, Cu mirare am vazut de curind [in 1965 — n. ns, c& «strada Brezoiamwy nu se my eama asa, ci «strada Brezoianu lon». De ce totugi se menfine ,strada, Mihai Eminescu” si nu se transforma in «Eminesct Mihai» ?”. vanvele ardtate de academician, imi permit sf adaug wn fapt te ats cerindu-i unui prieten din copitarie, domiciliat Ja tard, Sami dea adresa lui exact, m-a rugat sf serit, Pe plic, intai fhumele, si apoi prenumele [Cristea Gh. Alexandru”), fiindca altfel exista riscul de a nu fi recunoscut, prin wrmate de anu primi scrisoarea! Din acest exemplu am idedus cit de puternic vadacinat este obiceiul de a se semna cu numele Prepus Din recomandarile de mai sus este necesar si (rage invatamintele necesare si s& procedam corect, semnand sau dandune adresa in topica fireascl: prenume — mae de familie, nu asa cum fac autor” (din presi, din administratie sau persoane particulare) ai enunfurilor urmé\oahs Pe de o parte, a luat loc doamna Anghel Stela, si, de cealalts parte, PNTCD, prin. reprezentantii SBi legali in teren” (corect: ,,.. doamna Stcla Anghel, .."), |Consilierul municipal Paviloiu Nicolae adreseazi céteva intrebari primarului Dragu Nicolae” (Corect: ,Consilierul municipal Nicolae Pavaloiu... primarului Nicolae Dragu’), DI Folea Viorel, vicepresedinte pe tard a (sie!) Ligii Nationale a Eroilor Marti...” (coreet: DI 145Viorel Folea, ..."), ,Domnul Popescu Stefan este unul (sic!) din multele persoane care nu au cu ce si-si hrineasc familia” (corect: ,Domnul Stefan Popescu..."), Un clujan (sic!), Moldovan Alexandru, a fost dat in urmarire generala...” (corect: Un clujean, Alexandru Moldovan, ..."), Bun arbitrajul prestat de brigada format din Diaconu Alexandru (la centru), Bantescu Daniel si Constantin Vasilica, toti din Bucuresti” (corect: ,,... Alexandru Diaconu... Daniel Bantescu yi Vasilic’ Constantin”), ,Sensibilizat, comandorul a trimis dupa fugari un echipaj format din cdpitanul Preda Marian si serg-major Mihale Marian” (corect: ,,... cdpitanul Marian Preda si serg,-major Marian Mihale”), ,Din accident a rezultat decesul numitului Top Valeriu si ranirea usoari a lui ‘Atinsoaie Dragos, de 17 ani, ambii din Bucuresti” (corect:,,. numitului Valeriu Top ... Dragos At&nasoaie,...”), .Ranirea... numitei Viasceanu Lelia” (corect: ,,... Lelia VMiseeanu”), ,,... 0 comisie format, conform — precizarilor M.EN., din reprezentantul prefecturii, al sindicatelor, contabilul-sef, juristul inspectoratului scolar, inspectori etc., condusa de domnul Manea Netu, in calitate de presedinte” (corect: ,...., condusa de catre domnul Netu Manea,...”), ,Cat priveste situatia It.-col. Tatu Costic’, pe care il sustineti cu atita zel...” (corect: ,.It-col Costica Tatu, ..."), Din ident a rezultat decesul numitei Mihalache Anica, 57 ani, pasagera in atelajul hipo, si ranirea soar a lui Tufuianu Gheorghe, 60 ani, ambii din municipiul Cilarasi? (corect: ,, ... Anica Mihalache... Gheorghe Tufuianu, .."), Pe fondul neatentiei in conducere gi a (sic!) neadaptarii la conditiile carosabilului umed, a accidentat grav pe Ghetea Stefania, 69 de ani, din comuna Spantov” (corect: ,.... Stefania Ghetea, ...”), ,Ganciu Nicolae, de 60 de ani, domiciliat in Oltenita, se aflé pentru a doua oari cfnd aduce injurii gardienilor publici” (corect: Nicolae Ganeiu, ...”), .M.D. a surprins si accidentat grav pe biciclistul Stoian Marian ‘Aurelian, de 22 de ani, din Lehliu-Gara, care nu s-a asigurat la schimbarea directiei de mers” (corect: .... Marian Aurelian Stoian,.."), Ma numesc Popescu Ion” (corect: ,... fon 146 Popescu”), ,,La_ telefon, profesorul Dufeseu” (corect: 1. profesorul Vasile Dufeseu”), Sunt doctorul Munteanu” (corect: doctorul Hie Munteanu”), .aleea Stanciu OG. Cristian” (corect: ,aleea Cristian G. Stanciu”), strada ¢pt. Cretu N. Florin” (corect: ,.strada Florin N. Creu’), strada Beldiman Alexandru” (corect: ,strada Alexandru Beldiman’ . “strada Koch K. Robert” (corect: .strada Robert K. Koel ”), 27. Exprimari echivoce sau absurde datorits topicii (si punctuatiel) defectuoase a i 28" 2; a) ,curcan dé tara cu varza” sau ,curcan...[,] eu vat ue Romania liberd f&r3 ochelari” sau .citeal,] fara ‘ochelari{,] Romania liber” ?; eereiateste angajatit in pile” sau wig platesteL.] tn piel] angajatii” ? etc. Lipsa unei ,elabordiri riguroase in redactarea unui text destinat publicitatii poate si favorizeze construirea’unor continuturi ridicole sau aberante! Ignorarea logicii gramaticale, prin incdlearea topici (si a punctuatici, indeossbi tn foloste Pirgulei), este capabilé si creeze surprize .insurmontabile”, Yeeori comice si, desigur, descalificante pentru autor. Stirile, fnunturile publicitare si reclamele comerciale de mai jos, extrase din pres, sunt suficient de edificatoare im acest sens: ‘e ,La venerabila sa varsti, batranul ghidona bicicleta si citea Romania liberd fiird ochelari” (probabil: si eiteabs) far ochelari[,] Romania libera"); @ Vine la céntarul de control doamna Constanta Soricel ew un sac de ardei capia” (probabil: Vine Ta cAntarul de controlf,] cu un sac de ardei capia[,] doamna Constanta Soricel”); - © uc care cunostea o parte din jstoria comunei de la unica sa” (probabil: ,,.. care cunostea[,] de la bunica sa[,] © parte din istoria comunei”); 147© ,G. Bejan nu mai are voie in primarie, Ministrul de interne stia cd acesta n-a mai fost vazut pe raza municipiului Calirasi din vara” (probabil: ,.... acesta n-a mai fost vazut(,] din vara[,] pe raza municipiului Calarasi”); ¢ wc in vederea solicitarii biletelor la statiunile de odihna si tratament ce apartin Ministerului Apararii Nationale pentru anul 2000” (probabil: ,,... in vederea solocitarii[,] pentru anul 2000[,] a biletelor...”); e ,,in ciuda acestei situatii, am decis sa nu absentez de la lucrarile Parlamentului de azi” (probabil: ....., am decis si nu absentez de la lucrarile{,} de azif,] ale Parlamentului”); intr-un raport privind atributiile Comisiei pentru Protectia Copilului Calarasi cu mr. 171 din 14 februarie 2000" (probabil: slntr-un raport[,] cu nr. 171[,) din 14 februarie 2000{,] privind activitatea Comisiei..."); @ ,,Sensibilizat, comandorul a trimis un echipaj format din cApitanul Preda Marian si sergent-major Mihale Mau dupa fugari echipaj...”; Ca si B.B.C., Radio Europa Libera igi pliteste angajatii in plic” (probabil; ,... isi _pliteste[,] in plic{,] angajatii” © ,Legat de afacerea «Zaytran, in urma cu cateva zile ‘au aparut in presi documente clasificate secrete, sustrase de funetionari. ai ministerului_ din arhiya” (probabil: documente secrete, sustrase{,] din arhivi[,] de functionari ai ministerului”); © ,Schimbarea a inceput anul trecut, o data cu moartea, in februarie, a Regelui Hussein al Iordaniei, lider in Orientul Mijlociu de 46 de ani” (probabil: .,..,lider{,] de 46 de anif,] in Orientul Mijlociu”); ¢ Vand casi de edrimida invelita cu tabla, compusa din 4 camere cu dusumele, bucatirie, baie, beci, grddina” (probabil: ,,Vand casi din cirimida[,] invelit’ cu tabla[,] compusi...”); n (probabil: ,,.. a trimis[,] dupa fugarif,) un 148 ¢ ,,in timp ce ingrijitorul isi spal elefantul din dotare pe fildesi, animalul. ii gopteste: ,,Vrei si facem schimb 2” (probabil: ,,.. isi spalaf,] pe fildesif,] elefantul din dotare... “)s ‘¢ Sursele noastre spun ci ined patru politisti clujeni au intrat sub lupa procurorilor militari banuiti ca fiind membri ai acestei bande” (probabil; ,... patru polifisti clujeni[,] banuiti ca fiind membri ai acestei bande[,] au intrat sub lupa procurorilor militari”); Marti noaptea, in jurul 00.00, in blocul B, se. A., pe bd. Burebista, la nr. 200, 0 femeie de aproape 40 de ani s-a sinucis” (probabil: ,... 0 femeie[,] de aproape 40 de anif,] s-a sinucis”): @ ,Masi revelion °98: Icre Manciuria, Piftie curcan, Salata cruditati (...), Curcan de {ark eu varzi cilita, Branza de oaie cu mere...” (probabil: ,,... Iere de Manciuria, Piftie de curcan, Salati de cruditati (...), Curean de tard{,] eu varzd elit, Branza de oaie[,] cu mere...”); b) ,c&rucior cu rotile in stare perfect&” sau ,,...[,] in stare perfecta” 7; ivand bidon de tabla din 10 litri” sau ,vand bidon{,] de 10 litri[,] din tabla" 2; tax transport deceda| pentru inmormantari” ? u auto” sau ,taxa transport auto Desi am mai facut referiri la acest tip de greseli, constat, cu regret, cf criteriul comercial” al anunturilor publicitare nu este sustinut intotdeauna de eriteriul formal al clarititii lor, la origina incorectitudinii unor formulari aflindu-se concizia exagerati si sintaxa defectuoasi a constructiilor, aga cum se observa in exemplele de mai jos: « ,, Vand apartament 5 camere, sear interioara, 2 bai, 2 balcoane, terasi acoperiti,..” (probabil: ,. Vand apartament 5 camere, posedand: scard interioara, 2 bai, 2 balcoane, terasi acoperiti...” 149* Vand garsoniers, confort 1, et. 1, str. Progresul, Janga Spital, gresie, faianfa, cablu, balcon inchis” [probabil ind garsonieri (cu: gresie, faianta, cablu, balcon inchis), la et. I, pe str. Progresul, linga Spital”); ‘and S.R.L. infiin{at in 1997 fark activitate. Pret negociabil” (probabil: ,Vand S.R.L.[,] fara activitate[,] infiintat in 1997. Pret negociabil”), * ,.Vand casi, comuna Cuza-Woda, sat Ceacu cu suprafata curtii de 2 500 m.p.” (probabil: ,,Vand easal,] cu suprafata curfii de 2 500 m2{,] in satul Ceacu, comuna Cuza-Voda"); # Vand Dacia 1310, an de fabricatie 1996, motor 1 400, 30 000 km” [probabil:,,Vand Dacia 1310 (an de fabricatie: 1996), ‘cu motor | 400 si 30 000 km la bord”]; * ,,Vand lada frigorificd cu 5 sertare la jumatate de pret” (probabil: ,,Vand[,] la jumiitate de pre{[,] lada frigorifica z i pregitesc trupa de dans — baieti si fete (probabil: ,,Selectionez si pregtesc[.} itate[,] trupa de dans — baieti si fete”); id soba motorina, eu cuptor si televizor alb-negru’ {probabil:,.Vand soba motorina (cu cuptor) si televizor alb-negru”}; + ,Vand cdrucior cu rotile in stare perfect pentru bolnavi handicapati fizie” (probabil: ,,Vand[,] pentru bolnavi handicapati fizie[,] cdrucior cu rotile, in stare perfect"); « ,inchiriez garsoniera in Bucuresti de preferinta studenfi” (probabil: ,,Inchiriez{,] in Bucuresti[,] garsonieré — de preferinti pentru studenti”); ‘and teren Costinesti, suprafata 1000 ~ 1500 mp, cu api si curent electric” [probabil ,Vand|,] in Costinestil,] teren (de 1 000 — 1 500 m’), cu instalatii de apa si curent electric”; * ,Schimb apartament cu 3 camere cu garsoniera confort 1, str. Victoriei...” (probabil: ,,Schimbf,] pentru 150 garsonierd[,] apartament cu 3 cameref,} confort 1[,] pe strada Victoriei...”); « ,,Vand bidon de tabla din 10 litri” (probabil: ,,Vand bidon{,] de 10 litri[,] din tabla”); - «Vand cas in comuna Perisoru stare foarte bund. (probabil: ,Vand casif,] in stare foarte bunif,] in comuna Perigoru..."); « Vand apartament 3 camere, decomandat, parchet, gave...” (probabil: ,Vand apartament 3 camere decomandate, cu parchet si gaze. ; Vand apartament cu 2 camere, et. 4, vis-a-v' Posta nr. 4 cu garsonier’ confort 1” [probabil: .Schimbl,] pentru garsonieri confort 1[,] apartament cu 2 camere (la et 4), vizavi de Posta nr. 4”); _. ‘and garsoniera, et. 3, str. Aleea Centrali. and garsoniera (Ia et. 3), pe Aleea Centrala...")s nd apartament 2 camere lingi SEINU et. 3” Vand apartament 2 camere (la et. 3)[,] Hing’ (probabil: , SEINU” a «De vanzare casi in comuna Vlad Tepes, situata in centru, lang sosea” (probabil: De vanzare casi{,] situat in centrul comunei Vlad Tepes{.] Kinga sosea”); # ,Vand Dacia 1310, an de fabricatie 1987, de culoare alb” [probabil: ,,Vand Dacia 1310 (de culoare alba), an de fabricatie: 1987"|: « ,,Taxd transport decedati ew auto ~ 20 mii lei/ord” (probabil: Taxa transport auto pentru inmormantitri..”); © Vind apartament 3 camere, 2 grupuri sanitare, etaj 2 siapartament 2 camere cu multiple imbunatatiri” [probabil :,,Vand apartament 3 cameref,] cu 2 grupuri sanitare (la etajul 2)[,] si apartament 2 camere [,] cu multiple imbunatatiri"}; © Vind brutirie, judetul Calirasi, 250 m-p, ie...” (probabil: Vand brutirie[,] cu 250 m° [,] in judetul a, suprafata construct suprafatai construct 151+ Firma confectiondm la comand’ cuptoare vatrit diferite capacitati, incdlzire eu injector pe gaz metan, gaz butan, motorind” (probabil: .,Firma nostra confectioneazil,] la comanda[,] euptoare eu vatra (de diferite capacitati) si ew inedlzire (prin injector) cu gaz metan, butan sau motorina”), IV. Erori de vocabular 4. O confuzie formal (graficd) suparatoare: jemult” = ,,de mult” ,fotbal se jac demult” sau ,,... de mult” 7; ,spunea nu demult ca..." sau»... nu de mult ca..." 2) iréposase mai demult” sau ,,... mai de mult” ? etc. Dintru inceput trebuie ardtat cA intre adverbul demult si imbinarea relativ stabili de mult (la care m-am mai referit, cindva, pe scurt) existi o ,diferenta de temporalitate”: demult jnseamna ,odinioar’, cdndva, altidata, cu mult timp inainte” si rspunde la intrebarea cfind ? (de ex.: .Zice c& demult, odata! Un pitic s-a insurat/ Cu o vaduva bogata” ~ Topirceanu), iar de mult inseamna de multi vreme, de mult timp, de vreme delungata, dintr-o vreme indepartata, dintr-o epoca trecutd” si rispunde la intrebarea de cfind ? (de ex.: De mult, de mult cunose doi plopi,’ Ce-mi stau gi azi in cale” ~ Bacovia). Cele dou forme pot intra, la randul lor, in structura altor construct, respectiv in locutiunea adverbiali mai demult, insemnand odinioara” si rispunzind la intrebarea cand ? (de ex.; .Mai demult cAlatoriile lungi se Ficeau cu diligenta”) si imbinarile de demult, insemnand ,.din trecut, de odinioara, de alti data”, si mai de mult, insemnand de mai de mult timp”, care rispund la intrebarea de cdind? (de ex. ,Nimicurile-aceste tmi par o veche, de demult poveste” ~ Eminescu: ,.Lui nu-i trebuie inst decat aceea pe care mai de mult o dorea” ~ Sadoveanu). Date fiind diferentele ardtate, reliefate in orice dictionar explicativ al limbii romane, starnesc nedumerire, desigur, enunturile de mai jos, extrase din presa zilelor noastre: Theodor Stolojan spunea, nu demult, ci pentru prabusire nu exist prag de jos, exist doar haul” (corect: spunea, nu de mult, c& pentru pribusire..”), ,La Borcea, se joaca fotbal demult, Mai precis, cu aproape patru decenii in lurma” (corect: ,,... se joacd fotbal de mult...”), Casa Tui dardmata demult, colo pp deal, dupa calea ferata” (corect: »... © 153Sardmati de mult..”), La expozitia memoriala, bustul lui Zaharia Staneu este singur acasd... Plicuta cu numele a c&zut demult” (corect:.... Plicufa cu numele a cdzut de mult", Din nefericire, ca inseamna suferinté si dezamigirea unui inireg Popor care a depasit demult barierele disperdrii..” (corect: care a depasit de mult barierele disperarii..”), Este recunoscut faptul cd Rominia are valori culturale intrate demult. in atrimoniul universal” (corect: .... valori culturale intrate de fnult in patrimoniul universal”), Nu demult, Nicolae Manolescu seria intr-un articol intitulat «Declinul culturiiy,.." (corect: .Nu de mult, Nicolae Manolescu seria.."), Nici Clepsidra de lacrimi, nici turmete de futur, nici merele albastre hu mai sunt demull niste nowt.” (corect:,,... nu mai sunt de nut niste noutagi.”), 2. Alte confuzii formate (Paronime) 2) ,alimentéri" = alimentare?; ,contoar” = contor?: ndezinfectie” = dezinsectie ? Desi_m-am mai referit la acest subiect, freeventa ingrijoritoare a confuziilor ce se produe intre unele cuvinie (Substantive, adjective, verbe) ne indreptiteste si-l aducem din now in diseutie. .Paroninele ~ ne reaminteste Gheorghe Bulgar — sunt cuvinte cu form’ apropiata, dar cu sensuri diferite: original ~ originar; orar — oral; eminent ~ iminent, omite — emite; ordinar ~ ordinal. Astfel ‘de poreehi de euvine Feclama nu numai atentic in folosirea lor pentru a nu ft Substituite unele cu altele, dar si cunoasterea precisa a diferentelor dintre ele, a semanticii Recaruia” Din pacate, folosirea dup ureche” a unor termeni — ira a le cunoaste sensurile adevarate ~ poate si died la substituiri inadeevate, deformnd mesajul dorit, asa cum se observa in exemplele de mai jos, prcluate din mass-medio * ALIMENTARI ~ ALIMENTARE, Degi sunt foarte apropiate. ca forma, cele doud substantive nu se confunda, primul dintre ele avénd singularul alimentaro™ (derivat af Nerbului alimenta), cu sensul ,hrinire, alimentatie, nutrtie”, tar cel de-al doilea, singularul ,alimentark” (forma substantivald a 154 ~~ adjectivului alimentara), denumind un magazin” (cu acest profil) o baednie™, deci aflrmaia care itmeazd este. gresit: Am cAutat produsul, de care va vorbese, in mai multe alimentari” (corect:..., tn mai multe alimentare”) + CONTOAR = CONTOR. Confuzia dintre cele doud substantive are o freeventa deloc neglijabili, ca in formularea: Daca te bate gandul, pentru c& trebuie si obfii o reparatie la oul contoar, reparatie necesaré in urina unei instal gresite. trebuie sf dai eiteva teleloane bune” (corect:.., pentru ci trebuie si oblii 0 reparatie la nou! contor, reparatie hecesara...”), cfc] CONTOAR inseamna .birou de comert, mai ales birou al unui bancher; masi, mobild, ioc unde se fac platile jn casele mari de comert sau de’ banca”, jar CONTOR: ,.parat de masurat cantitatea consumata de apa, de energie electrica, de gaze etc. fotr-un anumit tiny t * DEZINFECTIE ~ DEZINSECTIE. Folosirea primului cuvant in locul celui de-al doilea este gresita, ca in enuntul: Spin asta pentru ed panda aceasta dat nu s-a luat nici o misurd de dezinfeetie, desi primele roiuri de fanfari au inceput sisi Tacd datoria..” (corect:,. nui sa Iuat nici o masurd de ectie, desi primele roiuri de finfar...", deoarece DEZINFECTIE ‘are sensul_ de dezinfactare, actiune dea distruge microbi_patogeni din afura organismului, pentru a impiedica orice contaminare”, dar DEZINSECTIE: .distrugere a insectelor parazite (transmititoare de boli), aflate in mediul man". b) smortalitate” = mort ?; ,motivatie” = motiv ?; ,ordinator” ordonator ?; ,.robabllitate” = probitate ? MORTALITATE ~ MORT. intrebuintarea primutui termen intr-un context ca: in urma cioenirii dubifei dle ct cealalta mnasina, care merged cu viteza, au fost si mortalitatl (corect: ..., au fost si morti”), este total nepottivité, pentru MORTALITATE reprezinté un indice rezultat din raportarea hhumirului de decese dintro popilai, intro anumits perioada, {a totalul populatici respective. pe un anumit teritoriu®, pe cand MORT: ,persoana care a murit, defunct, decedat”, * MOTIVATIE ~ MOTIV. De foarte multe ori. primut cuvant este utilizat, in mod nejustifieat, in locul celui de-al doilea, ca in fraza: .Avem si noi o motivatie, ci nu ne-am inceput la timp lucrarile planificate...” (corect: ,Avem si noi un 1552") sau in fraza: Am fost chemat ta aceasta este motivatia prezentei mele aici” (corect: ..., acesta este motivul prezentei mele aici"), fiindca prin MOTIVATIE se intelege ,,totalitatea motivelor sau a mobiluritor (constiente sat_nu) care “determina pe cineva si efectueze 0 anumitiaofiune sau si tind spre anumite scopuri”, iar prin MOTIV: ,cauza, ratiunea, pricina unei actiuni; imboldul care ‘impinge la o actiune sau care determin’ actiune, un mobil”; * ORDINATOR ~ ORDONATOR. Confuzia dintre cele dowd cuvinte nu este deloc scuzabili (din cauza strictel specializari a fieciruia), ca in exprimarea: ,.Rispunderea pentru incalcarea prevederilor legale revine ordinatorului de credite, doamna inspector scolar general...” (corect: ,Raspundere: revine ordonatorului de credite, doamna..."); din cauzi ci ORDINATOR este un calculator numeric universal, compus dintr-un numa variabil de unititi specializate, comandate de acelasi program inregistrat, care permite efectuarea unor operatii aritmetice si logice fara interventia omului...", pe cand ORDONATOR este un conductor al unei institutii bugetare, centrala sau locali, care are dreptul si dispund de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri si cheltuieli ale institutiei”; * PROBABILITATE — PROBITATE. Identitatea gtafied a partii de inceput a celor doua substantive nu poate constitui un argument pentru substituirea lor, cum se intimpla in fraza: Romania are nevoie de un Havel, care sa garanteze prin probabilitate morala, la fel cum s-a intamplat si tn Cehia...” (corect: .., care sit garanteze prin probitate morali..), cici PROBABILITATE inseamna caracterul sau insusirea a ceva ce este probabil: fapt, Intamplare probabila, posibil PROBITATE: ,.cinste, integritate, onestitate”. ¢) arezolutie" = rezonanta ?; ,legist” = legal ?; ,revolut” Fevolutionar ?; ,conferi” = oferi ? * REZOLUTIE ~ REZONANTA, Confundarea, neverosimilé, a termenilor perechii anterioare pare si mai stranie in cazul_prezentat aici, oglindit de enuntul: ,Statia de amplificare pusi la dispozitie nu oferea o rezolutie a sunetului prea bund” [corect: .. nu oferea o rezonanta prea bund” (,,...0 Fezonanti a sunctului..” fiind o constructie pleonastical)], pentru cd REZOLUTIE este 0 ,hotirire lati de un colectiv int 156 lurma unor dezbateri; rezolvare pe care cel in drept o da unei cereri, unui act etc.”, iar REZONANTA: .proprietate a unor corpuri sau a unor ineaperi de a intensifica si a prelungi sunetele; rasunet; * LEGIST ~ LEGAL. Confuzia celor doua adjective este evidenta in formularea: ,.Dupi plecarea mea din functie, in curtea Directiei Agricole au apdrut bisericutele. Eu am cautat si fiu corect si legist. Acum sunt inginer specialist” (corect: ,... Eu am cautat Si fiu corect si legal. Acum sunt inginer speckalist”), deoarece LEGIST (in sintagma Medic legist) este un ,medic insircinat cu limurirea unor aspecte medicale care intereseazi justitia”, in timp ce LEGAL: care exist sau se face in temeiul tunei legi, care este previzut de lege, este conform eu legea”s CTREVOLUT. —-REVOLUTIONAR. Asemanarea parfiald a celor dou cuvinte nx! trebuie s& duea, automat, Ia substituirea lor ca sens, asa cum a procedat autorul frazei: Pentru ck am dovedit cd suntem competitivi (ne-a. precizat primarul C.A.), nu ne lisim batugi, Aga cum y-am_spus, asteptim timpuri revolute” (coreet: .... Aga cum v-am spus, asteptim timpuri revolutionare”), finde. REVOLUT are infelesul de care gia incheiat cursul; terminat, implinit, indeplinie”, pe cdnd REVOLUTIONAR: ,care {ine de revolutie, care adera la revolutie...". (fig.) ..care produce o transformare radicala intr-un anumit domeniu, innoitor, transformator © CONFERI — OFERI. Nu de putine ori cele dou verbe sunt folosite gresit, indeosebi primul, in locul celui de-at doilea, ea in »Programul include lista_urmitoarelor iri conferite de invatimantul postliceal” (corect: ,... ri oferite de invalamantul postliceal”), deoarece CONFERL are sensul de , acorda un titlu, un grad, 0 decoratie etc.; (rar) a discuta Impreund cu cineva o chestiune, a se intretine cu cineva”, iar OFERI: 2 propune cuiva (in semn de atentie, de bunavoin ete.)” si primeasca un lucru necerut, a da in dar, a pune la dispozitia cuiva”; (ffg.) ,a infitiga, a arta, a etala, a prezenta ceva” 4d) ,informal” — informational ?; ,capturat” = captivat ?; ,drena” = trena ?; ,sinucide” = ucide ? * INFORMAL” ~ INFORMATIONAL. Asemanarea dintro cole dows adjective poate favoriza confuzia lor, ca i 157formularea: ,,Adrian lorgulescu, copresedinte al U.P.D., a declarat, ieri, ca vor fi discufii pur informale si protocolare™ (corect:,.., vor fi discutii pur informafionale i protocolare”), deoarece, altfel, INFORMAL, care inseamni ,neoficial, neprotocolar, familiar” ar intra in contradietie logicd cw caracterul protocolar din acelasi enunt!; la fel, pare putin probabil ca in stirea c& ,,La Strasbourg, a avut loc o sesiune cu Garacter informal al Consiliului Europei, in legiturd cu cooperarea cu Rusia si dosarul cecen”, ,sesiui si fi avut un caracter neoficial!...; +e CAPTURAT” - CAPTIVAT. Desi partial sinonime, cele doud cuvinte nu pot fi totusi confundate in exprimarea: (Capturat de lumea televizorului, percepeam zbuciumul ca pe ln film de actiune foarte reusit” (corect: ,Captivat de lumea televizorului, ...”), cdci verbul CAPTURA ~ al cArui derivat participial este capturat ~ inseamni ,a lua pe eineva prizonier, fa prinde un riuficdtor”, pe cind CAPTIVAT: cucerit, fermecat, subjugat”; « DRENA — TRENA. Paronimia celor doui verbe duce, uncori, la substituirea celui de-al doilea cu primul, eroare vizibila in formularea: ... din cauza unei probleme legislative gi de lipsa (sic!) a cadrelor medicale, aceasta activitate a drenat™ (Corect: ju. aceasti activitate a treat”), din cauza ci DRENA inseamna ,a colecta sia evacua apa de infiltratie de pe un teren, un loc etc. cu ajutoru! drenurilor; a face si se scurga secret dintr-o plaga cu ajutorul drenului”, iar TRENA (despre acfiuni) ja se desfijura cu incetinealé, a se tirdgina, a se lung”; (rar, despre lucruri) ,,A zicea undeva, uitat sau lsat din neglijenta” ; ® SINUCIDE — UCIDE. Chiar dacd primul verb este folosit, la ,figurat”, cu sensul celui de-al doilea, substituirea lor ‘nu este posibili céci ele apartin unor diateze towal diferite, aspect pe care autorul propozitie? urmatoare nu-1 cunoaste sDobanzile bancare ne sinucid in continuare...” (corect “Dobinzile bancare ne ucid in continuare...”), pentru c& SINUCIDE inseamna (refl.) ,a-si lua singur viata, a se omort, a- gi face seama”, iar UCIDE (tranz.) a pricinui moartea unei Fine, a omori, a asasina”; (fig.) a distruge, a nimici, a desfiinta”, 158 @) protestant = ,protestatar” 2; mims = mina” ?; privat uprivativ’ ? « PROTESTANT ~ PROTESTATAR: ,Oricum, miereuri, 9 septembrie ac, Tote protestanti (RNS... Cartel «Alfa», Sindicatul soferilor, CNS.LR, «Prafian, Primaria Consiliul judefean s-a incheiat un « indi, expresic @ 1) denciena = adeficit"?; entitate = unitate"? Heendinta” ?; purpuriu = ,potpuriu” ?; artrité = .arte « DEFICIENTA - DEFICIT: ,.Deficienta de personal implich si repercusiuni (sic!) asupra bolnavilor” (corect: 159wDeficitul de personal implici si repercusiuni..."). Primul avant, folost gresit, deflientay”deserneazh oes, gzeseall,ramanere in urmis list in integrates naomi junctional; absent a anumitor facultatifizice sau psihice”, iar al doilea, cel confundat, deficit, fie ,plus de cheltuieli fata de venituri”, Fie lips (bincascd) la un bilant finaneiar; ,pierdere fie (p. gener.) ,orice lipsti la 0 socoteala”; _« ENTITATE ~ UNITATE: .Dacd veti incerea si inghefati aceste datorii, in tei ani,” mai toate entitiile economice vor rimane fra ele” (corect:.., mai toate unitatile economice Vor ramane fara ele”). Primul termen, tntrebuingat ea ma culty efit, are inflesul conint de sine existenfa determina ea fotindere, important, valoare ete,” pe cind al doilea, cel inlocuit, este unitate, cea rat meh formatie, organizatie economic, administeativa, militar sanitard etc. care alcatuieste un intreg si actioneaza dupa plan general”; ENTA — TENDINTA: Pati de mine, a avut, tuitudine, © tent mai putin agresiva” (corect: y.. 0 tendin tmai putin agresiva"). Primul fermen, intrebuimtat gresit, tent, are sensul ,amestec de tus (sau de culoare) eu apa, terebenting ete, folosit pentru a reda nuanfa de culoare dorita: nuanta a unei ceulori", tn timp co al doilea, confundat, tondinga, ,dispozitic fireasei pentru ceva, inclinare, ndzuinté; pornire, ackiune constienta spre un scop determinat”; * PURPURIU — POTPURIU: ,La spectacol, cel mai mult rmi-a plicut purpuriul de muzici usoars” (corect: ,.. mia plicut powparial de muzicé uyoara"). Primul fermen, ‘uilizat gresit, purpuriu, adjectv la origine, inseamna ,e culoare rosu-inchis ca 2 purpurel: purpurat, purpuros”. pe cand al doilea, cel corect, potpuriu, uti mizicala format din fragmente ct caracter asemandtor din opere, operete et. sau din mai multe melodii ori canteee, grupate fara o legaturastrnsa ine ele"; * ARTRITA ~ ARTERITA: ,Amputarea piciorului s-a datorat unei artrite” (corect:,,.. sa datorat unei arterite”). Primul cuvint, gresit Folosit, este denumirea unei boli care se manifestd prin inflamarea articulatiilor” (afectiune Gronica suportabila), pe cind cel de-al doilea, confundat, arteriti, denumeste 0 boali care consti in inflamarea unei artere” (afectiune cu urmfri déosebit de grave pentru sfinstatea bolnavului, 160 yuscultare?; 9) «petralier" = petrolifer?; ,ascultare” Qvirtuos” = virtuoz ?; ,minfer” = miner ? + PETROLIER ~ PETROLIFER: ,:Terenurile petroliere reprezinta una dintre bogatiile majore ale subsolului rominesc (eorect. Terenure petrolifere _reprezinta una dintre outtile..°). Primul termen, stesitutlizat, petrolier, are sensu Gajectival feferitor Ia petrol care {ine de petrol, care provine din petrol? care extrage sau prelucreaza petrol; privitor la Gxtragerea si prelucrarea peirolului”, in timp ce al doilea, {onmenul. confundat, petrolifer, inseamnd (despre straturi, femiuni ete) ,care contine petrol, bogat in petrol” ‘© ASCULTARE ~ AUSCULTARE: in urma atit a ascultirii respirafiei 31 batailor inimii, ct 35 a controtirit ieasiunit arterile, suferindului i s-au prescris medicamente si ‘pau Ta pat” (corect: Jn urma ati a auscultdri respiratit sa baailor inimi..”). Primul cuvant, intrebuintat incorect, se feferd la actiunea de a asculta si rezultatul ei”, aseultare fasemnand, in general, ,striduinta cuiva de a auzi ceva”, de a fratent la’ceea ce se spune sau se cdnti; cuvantul adecvat qoatertului era auscultare, utilizat in medicin’, notind spotiunea dea asculta zgomotele din interiorul corpului (cu Trechea sau cu. stetoseopul) pentru a verifica funetionarea ‘organelor interne”; * VIRTUOS — VIRTUOZ: ,Solistul a dovedit, prin inalta sav maiestrie, ©& este un virtwos” (corect: ..e8 este un virtuoz"). Primul cuvant, adjectiv la origine, virtuos, vizeazi Ginul. sare respects si realizeaza in, mod _consecvent Gerideratele lice”, yinzestrat cu multe virtuti, cinstit, ural, Cast’, sensuri inadecvate contextului in cauzi, care cerea, Corect, intrebuintarea substantivului virtuox, ,eare stipaneste tn mod desavarsit tehnica unui instrument muzical” sau (p. ext.) cel care are talente deosebite intro arté carecare ‘* MINIER — MINER: in timp ce forau, mai multi iminieri au fost surprinsi in subteran de prabusirea unor structuri de rezistenta...”" Ccorect: yin timp. ce, forau, mai mult tnineri.."),, Prinul termen, gresit folosit, este de fapt_un ujectivy shinier fnsemnind ,eare fine de mind, privitor la min jn eare Se gisese {multe] mine, in care se practic& mineritul”, termenul confundat este, in context, substantivul miner, “muncltorealifieat care lucreaza intro mina” 1613. Confuzii semantice (Pseudosinonime) a) ,birocrat” La fel ca in cazul paronimelor, nu tareori se produe confuzii de sens intre anumite cuvinte, intebuintarea lor gresita dezvaluind, fri echivoc, carenjele de vocabular, implicit de cultura generala ale autorilor. Spre deosebire insa de paronimele propriu-zise si de grupurile cu aspect paronimic, existi.si cupluri lexicale care, chiar dacé se individualizeaza prin adiacenta formal cu sinonimele, ‘pot da nastere atrastie! Paronimice”, fiind un argument fundamental prin care. se mmotiveazi aparita nejustificaté a almetilor paronimice” (Silviu ‘onstantinescu). Exemplele care urmeazi, culese din emisi radiofonice si din presa scrish, dovedese cd in vorhinen uner ‘ameni apar, ,nestinjenite”, asemenea pseudoomonime: * BIROCRAT ~ FUNCTIONAR, Paral sinonime, cele oud substantive sunt confundate relativ freevent, ca in fraza. »Dupa sinuciderea contabilului, din clidire a iesit un birocrat cate le-a,spus celor prezenti: «L-ati omorath* (coreet: a icsit un funetionar care le-a spus celor prezengi..."), pentru ca tu tot ce cre Iuereaa wnt-un iru, ao mas de srs, nto institutie sau intr-in Serviciu_ public” sunt. ,birocra(i” FUNCTIONART, BIROCRAT Tid 0 persoani cave syctich birocratia, care “interpreteazi si aplicd legile, dispozitile regulamentele ete, numai in litera lor, fri preocuparea de a le ingelege spiritul; persoand care consider& problemele din punct de vedere individual, mi general; functionar avand 0 atitudine indiferenta, lipsita de interes si devotament fata de munca, care rezolva greoi, complicat sarcinile administrative"; ° ,_¢ BRAVURA ~ BIRUINTA. Utilizarea primului termen in locul celui de al doilea este 0 greseala, ca in formularea: La Modelu, tinra echipd... nu au (Sie!) reusit o mare bravura in fat Avantlui Independents, echipa! tiraé in otbalul ciliragean” (corect:,... nu a reusit © mare biruinti.."), cf BRAVURA, care inscamnd witli isha, cron cre impropriu folosit in locul lui BIRUINTA: ,victorie, tzband2”: * IMPOSTOR ~ INFRACTOR. Similar, intaul substantiv hu trebuie confiandat cu secundul, ca in enuntul: ,.in dimineata zilei de ‘eri un impostor a fortat usa biserieil din -Volna” 162 (corect: .... um infractor a forfat usa bisericii din Volna”), indci IMPOSTOR are sensul de ,persoand care cautii si ingele, profiténd de necunstinta sau buna-credinta a oamenilor; sarlatan, mincinos; persoana care cauti si se substituie altcuiva (pentru’ a lucra, a profita in numele Jui); farsor”, iar INFRACTOR inseamna: ,,persoana care a comis o infractiune, © fapta care prezinta pericol social, constnd in incalearea unei legi penale, in savarsirea, cu vinovatie, a unei abateri de la legea penala si care este sanctionata de lege”. b) sincints” = sediu 2; ,periplu" = relatie ?; ,tortionar” detinut ?; ,escalada” = urea ? + INCINTA — SEDIU. Substituirea, gresiti, a celui de-al doilea cu primul termen are Joc, deseori, ca in exprimarca: ,Dupa cum era si de asteptat, a fost poftit, de urgent’, sa pirdseasca incinta Organizatiei Judetene A.P-R. Calarasi” (corect: yu. SH pariseasca sediul...”), din cauzi ci INCINTA este un ,spativ mare, inchis in interiorul unei constructii; suprafaté de teren inconjuraté din toate parjile de constructii, de amenajari”, pe cand SEDIU este: ,clidire sau loc unde igi are administratia 51 unde igi desfasoara activitatea o institutie sau 0 organizatie”; © PERIPLU — RELATIE. Socotit mai ,interesant”, primul substantiv este intrebuinfat, gresit, cu sensul celui de-al doilea (alteori, in alte contexte, cu sensul de traseu”, »plimbare”, ,excursie” etc.) intr-un enung ca: ,,La data pri anchete, in. periplul beneficiar ~ executant, faptele constatate eau fost suficient de edificatoare” (corect: jn. in relati beneficiar — executant, faptele constatate n-au fost suficient de edificatoare"), cAci PERIPLU denumeste o ,cAlatorie in jurul {subl. ns.] unei mari sau al unui continent”, iar cuvantul potrivit este RELATIE: ,legaturd, conexiune, raport intre [subl. ns.] lucruri fapte, idei, procese sau intre insusirile acestora’; © TORTIONAR — DETINUT. Paradoxala substituire dintre ,vietima” si ,calau” se poate datora unui element comun, yinchisoarea”, ca in propozitia: La dezvelirea bustului lui Cometiu Coposu, au fost depuse coroane de flori gi din partea Asociatiei Fostilor Tortionari Politic?” (corect:... si din partea Asociatiei Fostilor Detinufi Politici”), ici TORTIONAR 6 ypersoand care tortureaz’, care supune (pe cineva) la chinuri fizice violente; cAliu”, pe cand DETINUT este 0 .,persoand 163 stetimutt sub stare de arest (dupll ce a fost condamnati sau pentru iRreetiri;arestat (din motive juridice sau politice:” PE SCALADA ~ URCA. Folosirea primutui verb cu intelesul celui secund (pentru c& sunt mai .clegant™?) nucl bsolva de eroare pe autorul urmatoaret informatiis , absMfvist si Para ocupate, care a escaladat fercastra si 8 patruns in Tocuinta lat AP de unde a sustras aparatura Prectronica” (coreet: »., care a ural pe & fereastra si a patruns sietrotta.), penttu c& ESCALADA presupne 2 9° tira pe um zid sau pe un alt obstacol 17s jpentra a trece de partea me ang; (p. ext) a sri peste un obstacol iat URCA: 5 (5°) fui gi a (Se) ayeza pe ceva mai ridiealy @ (Ge) ridiea (pana Te 0 jnaltime oarecare)” ¢) ,agresiv” = energie? simpertinent”™ S{dpeu" = comportament 7 pertinent” eprobabil?; prudent? + AGRESIV - ENERGIC. in ultimul timp, primul dintre cele dowd adjective este tot mai “agresiv” intrebuintat in Jimbajul unor partide st formatiuni politice, ca in enuntul: in relatile noaste, ale opozifiet cu cet din coalitia parlamentara, frebuie si adoptim o politica mat agresiva...” (cofect! trebuie si adoptim o politicl ma! energicii..”"), deoarece KGRESIV inseamnd care tack (Fil provocare); (fg.) care cauta prile} de ceartds provocator”, iar ENERGIC, recomandabil jn acest context; ,hotarat, viguross care oglindeste, exprima energie, fort’, putere, tities « IMPERTINENT — REPROBABIL. ‘Necunoasterea sensuilui propriu al prnnulu. dint cele dous adjective face ca el Sf fie plasat, nefirese, in formularea: | Majoritatea vietimelor, c& au cazut pradd acestui act impertinent de viol, au sub 14 ani fsau peste 60 de ani.” (coreet: yn ‘au cazut prada acestui act yeprobabil de viol...”), cael IMPERTINENT jnseamni obraznic, lipsit, de respects insolent, arogant”, calificativ incredibil de blind” pentru un act REPROBABIL (de viol): Meare merit si fie reprobat, care trebule condamnat, osandit printe-o sentin\a judecitoreasca”s » PERTINENT ~ PRUDENT. Cele dowd adjective, in ciuda elementelor de fond comune, nu sun sinonime, deci nu se pot confanda, mai ales e primul Se referd la lueruri, iar al 164 doilea, 1a oameni, oa im arm Un grup de consilier! mat vertinenti (sic!) au cerut doar 100 de ‘milioane. ins’ domnul Ponsilier Cotenescu & propus suma de 200 de milioane” (corect: Un grup de consilien mai prudenti a cerut doar 100 de “ilioane...)» PERTINENT fnsemndnd care Se powrivest exact obiectului despre care este vorba, care este adecvat: nimerit, oervenabil”, iar PRUDENT: Sprevaztor, circumspect, precaut, rezervat”s cacti © TUPEU - COMPORTAMENT, Faptul ca primul termen il presupune, C& Mirrafestare, pe cel de-al GoHra Te justified identificares Tor ca in fraza: *Bagajul ziaristulul at grebui sa mai cuprinda si un tupel placut, civilizat, fu \damentat pe necesara, dar merc insuficienta culturé general” (corect: pe od mai cuprinda stun Simportament placut, civilzat. , pentru ca TUPEU are jnjelesul de sindrazneala, coutezant care Pifrece fimita _cuven! oniamicie, impertinent YF COMPORT. ‘AMENT: conduit, purtare, ‘comportare” : d) »pronuntat” raspicat?; .achizition® angaia?; ()anplasa” = introduce? jposterior” = in ? PRONUNTAT ~ RASPICAT. Dest partial sinonime, untilizarea primului adjectiy © Tonsul celui de~al doilea este evident o greseatd, ca 1M Antu Se aud vou! pronun tenes eel mai mimerit pentrl aceste mr cponsabilini at fi donne! (corect: Se aud vor ‘aspicate, cA cel mai mimes ), pentru (CoOnRONUNTAT inseam’ Sroventat, eliefat, Seas ctidenta”, care mu se poate a funda ou RASPICAT (despre vide ext. despre voce) mur Mieslusit, Fimpedes hotarat, energic”s Bie ACHIZITIONA — ANGATA (PRIN. TRANSFER AVANTAJOS). Tn Kimbajul sportiv, m= ales cel fotbalistic, S¢ FAmrebuinteazd, tot mat des, Primal verb in locul cel! de-al Yoilea, desi ele au sfere Primtice diferite (orignal find specializat pentr Ynarfur, nu) penire, ame ), ca in speriplarea: Dundrea Gradistea 9 £ pizitionat cinct foibalisti ety Spertul Drurmu Subtire” se get formatia c& Atacantul de a BF Mare Overmars, COMDONET ‘al echipei Arsenal Londra coareaat cla fost achizitionat DoT suma de 38 de milioane fe euro” (corect: ye @ fost Mngajat (prin transfer aaNet, rentabil] .."), c&¢i ACHIZITIONA inseamtna 2 prooura prodhise (agroalimentare) Sit ‘materiale; a procura abiecte FAfe'> 165iar, dupa cum stim, .negocierea” unui juci |. snegocierea” unui jucitar se face pentru al transfera, nu il cumpara ca peo marft oarecare (etc! omul este in primol rand subject” al muncii nu ,obiect” al acest, destinat comertulu): + AMPLASA — INTRODUCE. intrebuintarea unui verb specializat ca ,amplasa” intr-un eontext-de-o. cu totul alt facturd, ca in formularea: ,Carevasizica (sic!,nistediletanti au Jintoemit un text care Gil) Hau amplasat inte-o. luerare...” (Coret: Care vas zchnte dilean afte ah tet pe care Lau introdus into lucrare.,”), este, desigar, 0 greseall deourece AMPLASA Tnseamnd a ayers 4 Risa 0 main, © late efe. pe un anumit foc" iar adecvat contextulti * POSTERIOR ~ INFERIOR, Confzia semantica a celor dou adjective este indiscutabilé intr-an context dat de stirea cd Solerula suerito fractued la una din (sic!) membrele posterioare” (corect: .. 0 fracturd Ia unl dintre membrele we), cici POSTERIOR, cu sensul, aici, de care se afla saul este agezat in partea dindarat, de dineolo” ‘este folosit impropriu in locul lui INFERIOR: care este agezat dedesubi sa mai jos”. = depune 2; smasacra” = rSpune (cu cruzime) ? ravni ?; ,recidiva" = reveni ? x oven * LANSA — DEPUNE. Pscudosinonimia celor dow iazd, lueru neinfeles de edire cel care publica urmatoarea stire: in data de 27 decembrie 1997, domnul Minea lansa un referal prin care aducea la cunostinga conducerii unit (Corect: yg dominul Mines depunea un referat.."), din cauiza ch LANSA ‘semnifica ,a pune (pentru prima oar) in circulatie, 8 difuza, 2 asp, face (ley) eunosct”, iar DEPUNE: a ainta, a preda forului competent un act (sau. en Bais es ipetent un act (sau o cerere, * MASACRA ~ RAPUNE (CU CRUZI in poate inlocui pe primul, dar primul nu-1 poate substitui pe- doilea cdnd acesta din urma se refers la 0 singurd victima, ea stirea: .Femeia a fost giisita, dimineata, masaerati, fiul ci, in varsta. de 46 de ani, omorand-o, sub’ influenta bauturii, cu pumnii i picioarele” (corect: ,Femeia a fost gasitd, dimineata, 166 ripusi cu cruzime (cu violenti, bestial..”), flindes MASACRA inseamna ,a ucide cu silbaticie si in mas [subl. ns oameni care nu se pot apira: a micelari, a extermina”, pe ind RAPUNE: ,@ ucide, a omori; a dobori, a distruge”; ‘NUTRI - RAVNI, Sinonimia dintre cele doua verbe este categorie falsi nu numai pentru motival e@ primul verb are © acceptie propriv-zisd fizic’, concreti, iar cel de-al doilea, una abstract, ci si pentru cd, chiar folosit la figurat, sensurile tui nu Se identifica cu valorile celui secund, ca in informatia: ,Umbla Yorba prin tirg cd inifiatorul acestei actiuni nu este altul decd Marian Popa, lider al P.N-T.C.D-ului, care cie& ar nutri ta scaumul de. presedinie ..” (Corect: yu. care ciel ar rvni la Seaunul de presedinte..”), cici NUTRI inseamn’ a da de mincare sau a minea; a (se) hrdni, a (se) alimenta: (Fig.) a jntrefine, a cultiva o idee, un sentiment”, iar RAVNI: ,a simti tun imboid puternie spre un lucru, a dori din toata inima, a jindui $8 ajungit la ceva, si posede ceva; a aspira, a niizui; (rar) a se inflacara pentru cineva sau ceva”: ‘* RECIDIVA — REVENL. Utilizat mai rar ~ in limbajul juridic i medical ~, primul termen, pardnd mai ,distins”, mai savant", este folosit uneori, inadecvat, in locul ator verbe cu Garncter ‘iterativ, ca in urmatoarea not publicistied: nea ‘Adrian Nastase, fire nabadiioasa, n-a stat pe ganduri gi a recidivat, demascéind reactivarea lui Pacepa...” (c0rect: sous M2 Stat pe ‘ginduri sia revenit, demaseind..”), deoarece RECIDIVA inseamna (jur.) ,a comite o infractiune dupi ce mai fusese condamnat o dati, pentru. sivarsirea altel infractiuni”: (med. despre o boalA) ,.a se manifesta din now dupa o vindeeare clinict”, iar REVENI: a se ocupa din nou de un subiect, de 0 idee: a se opri din now Ta. a relua” 4. Exprimari pleonastice a) ,contints mai departe", ,intreprinde demersuri”, Emarinimoasa generozitate", ,lovindu-se reciproc’, ‘elozvarta de carne” etc. fntr-un alt volum, am comentat un numar relativ fnsemnat de pleonasme, intlnite atat in limbajul familiar, cat st in cel publicistic sau oficial. Adevarul este ¢& viata cotidiand 167este © sursd inepuizabilai de noi si noi formulari pleonastic. caro existent’ activa se datoreaz’ unor oameni care, din pacate, au—in marea lor majoritate — pregatire medie sau universitara, Se stie ca pleonasmul este o greseala de exprimare, constind in folosirea, combinatd, a dowd cuvinte diferite care, aflate in raport de subordonare, repeti inutil o acevasi idee (Cuvantul determinat incluzind in sfera lui semantica sensul determinantului): baba batr sentimente — sufletesti, coopereazi impreund, mijloace mass-media, seurtd alocutiune 5.8, Tati, mai jos, alte constructii pleonastice extrase atit din vorbirea comuna, cat si din presa serisa si audiov izuali + -Ganditi-va la consecinje, care ver continua mai departe” (corect:... care vor continua”, pentru 4 a eontinws ‘nseamna ,a duce mai departe un lucru inceput"); * Conform Metodologiei de aplicare @ Ordonantei 10/1997, 0 comisie (..), condusi de domnul M.N., in ealitate de Presedinte, a intreprins urmatoarele demersuri.” (corect: 4 intreprins urmitoarele...”, deoarece demers are actiune intreprinsd de cineva", iar a intreprinde: ,a actiona, a face un lueru pentru atingerea unui seop"); * »Cei ce s-au decis si faca o astfel de actiune caritabita ndit si la cei ce beneficiazi de prea marinimoasa lor generozitate” (corect:,... de atitudinea lor prea marinimoassi Sau». prea marea lor generozitate”, finde’ ,generozitate este sinonim cu marinimie, iar marinimos, cu generos*), * loi, 30 octombrie, imediat dupa sedinta de Greanizare a arbiteilor Diviziei D, tei dintre ei s-au luat la harta, chiar lovindu-se reciproc” (corect;,... s-au Iuat fa harti chice lovindu-se", caci verbul lovindu-se are valoarea de reflex reciproc”, aritind cA ,actiunea e ficutdi de mai multe persoane. fecare dint ele suferind afectele actiuni celorlalte persoane”), fac din harta judefului 0 eiosvarta (sic!) de carne dln care taie in fiecare zi cét mai mule” (corect: ,.. fae din harta Judetului o ciozvarta din care taie,.” sau ,.. fac din harts Juudetului o bueata mare de earne din care taie..", din caust ea brin ciozvarti se intelege (p. ext.) ,bucatd mare de carne tata din trupul unui animal; halea”), 168, sul de EE SS ») aremuscéri in suflet’, ,sprit de Vin", ,venit finaneiar” precizeazé clar”, ,,verdict’ final”, ,conjuncturi de moment’ etc. * Cu toate acestea, cdtardgenii au parcd remusedri in Sufletul tor” (corect: y... eBlrigenitau pared remuse Pentru ci remuscare inseamna ,mustrare de constiinta, parere de rau, c&in(a, regret”, proces afectiv care priveste ,psihicul, sufletul omului”); + ,Avem un intreg ansamblu de oferte in faza de proiectare...” (corect: Avem un ansamblu de oferte...”, deoarece intreg inseamnd ,,tot”, jar ansamblu: ,tot unitar... totalitate”); i, © nx. Cu scopul de a face repede ceva ca Dunarea si revini din nou in escadronul secund al fotbalului” [corect:,.. ca Dunirea sii revind in escadronul secund al fotbalului”, finde a even (verb drivat cu prefixuliterativ re, echivalent semantic al locusiunitadverbiale din now) inseam a veni din nou"); © Cele mai vndute produse in aceasta perioada sunt (.)suoul,spritul de vin si berea (corect: y.sucul,gpriul 5 berea”, din cauzii cd sprit este o ,bauturé obtinuté din vin”); * lM. din satul” Alexandru Odobescu, judetul Calirasi, nu are nici un venit financiar” (corect:,,.., nu are nici un venit”, fiinded venit inseamni sum care revine une Persoane sau firme dintr-o activitate prestata sau din Proprietatea detinut, intr-o perioada de timp; beneficiu, profit financiar”); « ,.Vreau si precizez foarte clar.." (corect: ,\Vreau sit precizez...", pentru c& a preciza este singnim cu ,.a elucida, a clarifica”); ¢ ws dar verdictul final a depasit cadrul Consiliulu Europei” [corect: .. dar verdictul a depasit..", cici verdict are telesul (fig.) de hotarare (act) adoptata ‘de organele de conducere ale nor organizatii, partide etc. in urma unor dezbateri si a aprobirii date de majoritatea membrilor prezenti”, iar final, ,,care se afl in urma, la sfirsit”]; * Cred ci voi face chiar acum 0 depresie (sic!) nervoasi”” [corect: Cred 4 voi face chiar acum 0 depresiune”, din “cauzi ci depresiunea este stare sufleteasca (patologie’) de tristete (asociati cu neliniste)”, iar 169nervoasi, care afecteazi psihicul, structura sufleteascd proprie unui individ"; * »»«. dar vinovatul nu poate fi pedepsit din motive care fin de conjuncturile de moment” (corect: ,... din motive care fin de conjuneturi”, pentru c& prin conjunctura se infelee ztotalitatea Factorilor de ordin obiectiv si subiectiv, de conditii $i de imprejurari care exercita o influenta asupra evolutiei unui Fenomen sau asupra unei situatii la um moment dat’). ©) .nud gol”, ,strangulare a gatului’, ,induce ideea”, ,bande de persoane’, ,graviteaz’ in jurul”,\,suma de bani” tc. + ,Autorul a incercat, in volumal siiu, si se dezbrace la nudul gol” (Corect:,. si se dezbrace rimanind mud” sau ,... s& se dezbrace ramandnd gol”, stiind c& nud inseamni ,.fird nici un vesmént, complet dezbriat, gol"); * Am avut si la noi, in coming, o stafiune de 8.M.T.~eu {Sic!)” (Corect: y... 0 statiune de masini si tractoare” sau ,.... un S.M.1." fiindca S.M.T. reprezinta abrevierea unei denumiti mi vechi: stafiune de masini si tractoare); * .Diagnosticul dat a fost insuficientéi respiratorie, prezentind urme de strangulare a nivelul gatului” (coreet sev pfezentind urme de strangulare”, deoarece a strangula Jnseamna a omori prin sugrumare, a gatui"); * Asa am inceput sa suffir in mine, pentru ct nu stiusem de cine ma indrigostisem” (corect: Asa am inceput si sufi, pentru ci nu stiusem...”, din cauzi ci a suferi (a i 8 sau, morala”), allat la Persoana I singular, nu mai accepti ~ ca verb intranzitiv, subiectiv ~ 0 complinire pronominala de aceeasi persoani cu subiectul (eu- in mine); * Ba, mai mult, a incercat si inducii idea ci S.C. TERMO nu are decit 1,9 miliarde lei datorie” (corect: ,,.., a jeercat sA inducd faptul c& S.C. TERMO...” sat ,,.., a ingereat si sustind ideea cd S.C, TERMO...”, cici a induce inseamna a face un rationament inductiv, 0 inlantuire logicd de idei ~ de care se serveste cineva in judecarea unei chestiuni sau pentru a-si sustine punctul de vedere"); «+ Exist bande de persoane care isi bagi mainile pana la coate in bunurile statului” [corect: ,Existé bande care igi baga mainile...”, cdci banda denumeste o ,ceatd”, un ,grup de 170 rliuficatori” ~ deci ,de persoane care fac sat adue (mult) rau altora, care contravin legilor morale si sociale”; ‘ Pentru a-si ridiea procentele electorale ~ care, in ultima vreme, graviteaza in jurul a 5~ 6% ~, presedintele P.D. are intentia de a cere pentru sine funetia de prim-vicepresedinte. (corect: im ultima yreme, sunt in jurul a 5 ~ 6%", din cauza cf a gravita are sensul de (fi.) it evolua, a avea foe, a trai in jurul sau in vecinatatea cuiva sau a ceva”); ; .Doamna Margareta Paslaru ne-a donat 0 sumi de bani cu care am putut si cumpirim o serie de duleiuri si alte surprize pentru Craciun” (corect ...ne-a donat 0 suma cu care fam potut si cumpirdm...”, pentru c& prin suma se intelege 0 ~cantitate de bani) “ 8 intre", ,notorietate publicé", 4) ,$ia adus obolul, ,interfereaz’ intre’, ,notoretat ‘cet. = cetiean; «© chim, = chimist; * balneol. = balneolog: cibernetician; iclst cititor; * bar., barit. «= bibl. = bibliotecar; cit+ coaut. = coautor ‘coed, coedit = cocditor, + cof. =cofetar; ‘col. = colestionar; ‘cons. = consilir, consul, consultant, cconsummator, * constr. = constructor, + coop. = cooperatist, cooperator; + coord. = coordonator + riminol. = criminolog: + eal ~culegitor + cump. ~ cumpirator; #4. = deputat, diacon; defect. = defectolog ‘del, deleg. = delezat; # dendr, = dendrolog: ‘dep. = depanator, dept # derm., dermat, = dermatolog: + dialect. = dialectolog: et, = diettician; * dir. ec, = director economic; # dir. gen. = director general # dir. lit, = director litera, * dir. pol. = director politi dir. propr, dir. tel dr, = doctor; 1 dr. doe. = doctor docent: ‘ drd = doctorand; ey ed. = editor; + ec-sef = economist ef; ecolog: + ed. educ. = educator; ‘= egumen; exiptolog;, + endocr., endocrinol. = endocrinolog; + entom., entomol. = entomolog: episcop: + epidem. = epidemiolog: elim, = etimolog; ‘exp. = expeditor, expert, exporator «fab, = fabulist: «farm, = farmacist + farmacol. = farmacolog: fig. = figurant, fiz, = fiician; «fiziol. = fiziolog + fiziopat. = fiziopatolog Miloter. = fiziowrapeut; * florie. = floricultor: «fole. = foletorist: ‘fond. = fondator, + fotogr. = fotograf: “func. = funejionar: + furn, = furnizor: gard. = gardian; + gastrognt. = gastroenterolog; « genetic. = genetician; 1 geal. = geolog: + geront. = gerontolog: gest. = gestionar; + imp, = impiegat, importator; ‘*imunol. = imunolog; + inf, = infirmier,informator, + inf, inform. = informatician; infractor, inginer; inspector; instrumentist invita; nstalator,institator, instructor, ‘¢ mere. = merceolog: ‘+ meteor, = meteorolog: # metrol, = metroloy + microbiol. = microbiolog; min, = miner, ministre; ‘ mitrop. = mitropolit, ‘* mod. = moderator, + most. = mostenitor; + oftal. = oftalmolog: ‘op. = operator; + opt. = optician; = osp. = ospaitar; + osteo. = stealog; 205+ pac. = pacient; = referent, + pag. = paginator regizor, parlamentar: eprezentant; staurator; 1. = reumatolog: pensionar persona pesear; seer. lit, = secretarliterar; seer, resp. red. = secretar responsabil de redactie: seismolog: profesor universtar; ropagandist: roprietar: psiholog: + psihopat. = psihopatolog; + psihosocil. = psihosocilog; + psihoter. = psihoterapeut: + pug, = pugilist: stag. = stagiar stat = statistician; radiotelegrafist; ‘+ radiotransm, = radiotransmisionist; rap. = raportor «red. pr. = redactor principal; ‘red. resp.= redactorresponsabil; redactor-sef, ichnol. = tehnolog: # tehnored. = tehnoredactor; teleg. = tlezrafist; rol. = urolog: = vam. = vames: ‘ving, = vinzitor, ‘vet. veter.= velerinar; * vies = vicar, 4, Rostirea (uneori si scrierea) diferit’ a unor neologisme straine Afirmam, anterior, ci majoritatea _neologismelor {mprumutate sunt adaptate Ia fonetismul limbii roméne (fie 4 este ‘vorba de vocale, fie ci este vorba de consoane), Intre exceptii, se situeazi cuvintele care n-au reusit si asimileze complet sunetele strine, uneori pistrandu-se nu numai pronuntarea, ci si scrierea ttermenilor imprumutafi ca in cazurile urmétoare: fe alurd : pron. lu"; ¢¢grlmevr : pron. mor", ‘blew : pron. B10"; + grimeurd : pron, nd." ‘Thejeans pron. ,bivgins"Y,biug"; * hegtiam : pron. he-ghe-t-an”; ‘sbleumarin: pron. ,blomarin” (nu: + ieefield : pron. paisfild"s = blomaren’”), ‘Slut: pron. blo”, pl. blu"; « jaz: pron. jag”: «jiusjtsu : pron. jluu"s Seamping: pron. .chem-ping", joker: pron. ,gioctr"; + coulomb : pron. yu Jota dans) : pron. .j > hs ‘eure unitate de misur): pron, ci"; « joule: pron. .gf"/,jul”s ‘dancing : pron. ,dansing” (nu: judo: pron, .giudo"; + judocan : pron. .gi ‘fading : pron. .feding”: ‘ foehn (vant; apart): pron. fon" (aparate) pl. ,fochnui”;« statu-quo : pron. « sulleor : pron. «+ ving : pron. ,sting" ‘team: pron. tim" + tal (fsitura) un: pro. + walk-over © pron .oc-ouvae"s ‘+ warant: pron. ,varant”; + waterpolo : pro ‘kitsch : pron. chic; + know-how : pron * kronprinz : pron. .cronprin("; lied : pron. lid” ‘ Toess: pron, 108"; + pair: pron, .pet + passacaglia pron, .-gli> lie"; « passing-shot: pron, .pasing-sol"s « pasteuriza = pron. .pastriza ‘ pick-up : pron. ,picap”: * pulover ; pron. vas", pl. ypulovere™ = whisky : pron. tis eh ‘rendez-vous: pron. sandevw"; ——« white-spiit : pron. ,ail-spirit” ‘= rumay: pron. rom! « wolfram : pron. ,volfram” ‘ scherzando: pron. «yeoman : pron. ,jov-man “; 1 seer20 : pron. fo" «zeppelin: pron. fepClin™ 5. Substantive cu doua variante literare de plural (recomandata / admisa) agtti/astre, guturaiuri/guturaie, monoloage/ monologuri, pardesie/pardesiuri, tarance/ taranci, visuri/vise etc. Intr-un alt volum, am amintit o serie de cuvinte, diferite ca clas morfologic’ (adverbe, pronume, verbe, substantive, conjunctii si interjectii), care, circulind in dowd variante, sunt folosite adesea, din necunoastere, sub forma admis”, si nu stecomandata” (substantivele vizate, cu acel prilej, find la singular. Existi ins numeroase substantive care au doui variante de plural (de asemenea, una ,,recomandata”, alta jadmisi”), intre care multi vorbitori nu fac nici un fel de istinctie formals. Pentru informarea cititorilor, redim, mai jos, © lista — cuprinzitoare ~ cu aceste substantive (pluralul din stanga barei find ,,recomandat”, jar cel din dreapta, admis”) rend, pl arenzvarende astra, pl. astrlaste 5 avatar, pl. avatareavatarusi; + acumlator, pl acumulatoare/ scumulatori; ‘ anacolut, pl. anacolute/anacofuturis 208 ‘+ bizet, pl. bizeturlbizere ; + canaf, pl cenafurifeanaf + ceatliu, pl. ceatlaie/ceatlaic + cerdac, pl. cerdaceleerdscuri * chivot, pl chivotutichivote ; + eleste, pl. clesiciese ; * clin, pl. clinilinusi: + cocolos pl. coeolosge/cacolosi s + codicil, pl. codiile/eodicilun ; + colos, pl colos/colosuri; + corpuseul, pl. eorpusculif corpuscule ; + cristaloid pl. cristaloii/eristaloides + diab, pl. diraburi/darabe + debuseu, pl, dobuseuri/debusee ; + deeovl, pl. decovile/decoviluri ; # divan, pl. divaneddivanuni; + Mina, pl tanagrifinaye ; ‘fedeles, pl. fedclesurifedelese ‘*fundal, pl. fundale/fundaluri: 3, pl. ghionti/ehionturi : + ial, pl. eioale/giolus ; + greaban, pl. grebene/grebeni; peut, pl. eruiurifecuie; + grunz, pl. grunjifgruncuri 5 ‘+ guturai, pl. guturaiur/guturaie + ‘+ hamae, pl. hamacur/hamace : ‘Jerseu, pl jerseuriljersee s lazaret, pl. lazareteftazaretur : leusor, pl. leugorlleigar + madrigal, pl, madkigale! madrigalui : + malacof, pl malacoae/malseofur + masl, pl. maslurimase ‘+ mazagran, pl. mazagranrif + melo, pl. metcuri/matoce ‘mobil, pl. mobilelmobalun ; + mofluz pl. mofyjfmofua + nipast, pl aapestelnapst + paradox. pl. psradoxurifparadone + + pardesi, pl. pardsie/pardesiu + pledestal pl. piedestalurifiedestale; + oiana, pl. potenifpoiene ; ‘rast, pl rstelfastelu 1 r8pa, pl. ripelpi + 4 seminar pl. seminaivseminate 5 + tiiez, pl. tiseziniieze + toart, pl toaretort + totem, pl. otemunvtorems; + treabi, pl eburifebi: ‘tunel, pl runetusitunee + firanef,pltrancearine ‘Jean pl. epeep * fignned, pl. iganceiganei * Nersant, pl versanterversan + virus, pl. virwsuriirag + vis, pL visuivise : + voi}, pl. voigjuitvoiae *vrej pl. vejui/ieé + 4 yreme, pl. vremurifsemi + zabava, pl abaverzabavt 4 nilog, pl zAloguizatoage. Sustantive cu doud variante semantice (in ,,-ie” si ,-tune”) conversie - conversiuine, instructie ~ instructiune, inventie — inventiune, obligatie - ‘obligatiune, permisie - permisiune, Sectie ~ sectiune, transmisie ~ transmisiune etc. Este un adevar ,istoric” faptul c& unele substantive au cireulat, cdndva, cu doud variante formale, si anume una, cu 209sufixul ie, explicabil, in parte, prin influent& rus (de ex. casatie, concesie, conversie, fractie, instruetie, inver: lectie, obligatie, pensie, portie, reactie, sectie, selectie, sta transmisie — (compl. ns.], alta, cu sufixul -iune, de origine latino-romanici. Dupa 0 perioadi de ,convietuire”, fie una dintre ele s-a impus ca literari, cealalta fiind apreciati ca nerecomandabili (preferandu-se, pe de o parte, acfiune, nu acfie”; emisiune, nu ,emisie”; fietiune, nu ,fictie”; nafiune, hu ,nafie” ete., iar, pe de alti parte, colectie, nu ,colectiune”; investifie, nu ,.investifiune” ctc.), fie au continuat si existe ambele variantc, insi diferentiate semantic, devenind paronime, Datoriti asemanarilor formale, formele duble ce au _supravie{uit” sunt uncori confundate, intrebuingindu-se, gresit, ‘una in locul celeitalte, ca in urmatoarele enunfuri: Tot ceea ce imi spui tu este pur’ invenfiune” (corect: ,... este puri inventie”), Cred ci rezultatele slabe ale candidatilor se datoreaza confuziunii unor itemi, ea si necunoasterii de fond a materiei” (corect: ,,.. se datorese confuziei unor itemi, ca si necunoasterii de fond a materiei”), ,Permisia de a da o fugi pind acasi mi-a dat-o seful..” (corect: ,Permisiunea de a da 0 fugi pnd acasf.."), ,Daci__primea_instruetiunea corespunzitoare in scoali, perspectivele erau altele...” (core Dac primea instruetia corespunzaitoare in scoali, perspectivele...”), ,Plicdndu-mi muzica lui Bach, am ascultat Citeva selectii celebre” (corect: juny am ascultat cAteva selecfiuni celebre”), ... un imbucuritor proces de folosire mai intensi a radiofonicului, a inregistrarilor pe banda de ‘magnetofon sau reportofon, a transmisillor in direct, a dezbaterilor la liber” (corect: ,,.., a transmisiunilor in direct, a dezbaterilor la liber". Pe baza consultirii dictionarelor explicative (cu deosebire a lucrrii lui Silviu Constantinescu, Dificutii semantice), voi reda, mai jos, sensurile corecte ale celor mai uzuale perechi de paronime, din categoria substantivelor sus-amintite: + CASATIE ~ CASATIUNE I. (fir unele state) Organ judeciitoresc suprem, care are dreptul si caseze o senting pronunfati de organele judecdtoresti de grad inferior. Il. (Jur.) Anulare a unei hotirdri judecatoresti in urma admiterii 210 recursului extraordinar, (Cont.) Totalitatea operatiilor pri Seoatetea definitiva din inventar a unui mijloc fix, a cart folosire, reparare sau modernizare nu mai Sunt economices lichidare. Spargere i ‘© CONCESIE ~ CONCESIUNE. I. ingiduint’, cedare faté de cineva, renunfare (Ia ceva) in folosul sau in interesul altuia, Il. Conventie prin care o persoana (fizicd sau juridiea) Gobindeste dreptul de a exploata anumite servicii publice sau “anumite bunuri ale statului, in schimbul unor beneficii care revin acestuia din urma, Bunurile care formeazi obieetul acestor convent ; © CONFUZIE ~ CONFUZIUNE. 1. ineureatura, lips de otientare, Confuzie mintali = tulburare de constiinta care fpare in cazul unor infectii si intoxicati, II. Jur.) Mod de stingere a unor obligatii prin reunire in aceeasi persoan a calititilor de debitor si de ereditor © CONVERSIE - CONVERSIUNE. 1. (Med.) Achizitionare, prin lizogenizare, a unor noi proprietifi Fenotipice, —stabilite din punct de vedere genetic, care influenfeazA uncle proprietati bacteriene. If. Schimbare a condifilor unui imprumut. (Ec.) Preschimbare a unei valori de aturd economica in alta. (Lingv.) Schimbare a clasei lexico- gramaticale a unui cuvant, a valorii sale lexicale si gramatieale, Gog.) Conversiunea judecititor = operatie de inversare a funetiunii suBicctului si a predicatului in judecatd, pastrandu-se calitatea judecitii. (Chim.) Marime care exprima transformarea Substantelor initiale dintr-o reactie chimica in unitatea de timp, exprimata de obicei in procente pe unitate de timp. © DIVIZIE ~ DIVIZIUNE. I. (Mif.) Mare unitate, constituiti, de obicei, din mai multe regimente; comandamentul tune’ divizli, (Sport) Fiecare dintre categoriile in care sunt Tneadrate echipele ce participa 12 0 competitie sportiva eu caracter nafional, I. Impartire, fragmentare, separare. (Spec.) Operatic logici de impartire a genului in speciile sale. Diviziunea muncii = impartire, In cadrul unci fntreprinderi, « procesului de creare a unui produs in mai multe operati parfiale, fiecare operatic fiind efectuat® de un muncitor sau de 21un grup de muncitori anume specializati. Diviziunea sociakl a muneii = impartire a productiei sociale pe ramuti de productie de sine stititoare (industrie, agriculturd etc.), avind drept rezultat specializarea unor geupuri de producatori in anumite ramuri. IIL. Linioari care indica o anumita valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de masura; valoare care corespunde acestei linioare. * PRACTIE — FRACTIUNE, I. (Uneori termat de determinarea ,,ordinar’") Simbol sau numar care reprezinta raportul a dowd numere intregi. Fractie zecimala = fractie al cirei numitor este o putere 9 lui 10, Raport a dows expresii matematice. Il. Parte distinct’ dintrun intreg, dintr-un tot; frantura, fragment. Grupare de membri in cadrul unui partid politic, care igi organizeazii un centru conducator, isi stabileste © platform in contradictie eu linia politica a partidului si o disciplind. proprie si care lupté impotriva membrilor acelui partid. Grup format din reprezentantii unui partid. politic in parlament, Porfiune din lichidul obtinut prin distilarea unui amestee de lichide ridicat la o anumit& temperaturi sau portiune solid, objinuta dintr-o solutie prin cristalizare fractionata, « INSTRUCTIE ~ INSTRUCTIUNE. L. Ansamblu de cunostinge, priceper si deprinderi, predate cuiva sau capitate de cineva, prin care se urmareste insusirea unei culturi generale gi a unei specializari profesionale; invagiturds invafimant. Pregitirea ostasilor in vederea insusirii teoriei si_practicii militare. (Jur.) Aetivitatea de cercetare a cauzelor penale. Judector de instructie (In unele tari) = magistrat insAreinat cu cercetarea cauzelor penale. I. Indicatie data cuiva cu privire la ‘indeplinirea unui lucru. (La pl.) Indrumari date de ciitre conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative in subordine: textul sau brosura care cuprinde aceste indrumr * INVENTIE ~ INVENTIUNE. I. Crearea, infiptuirea unui nou sistem tehnic, a unui procedeu tehnologic ete.: lucru inventat. Definirea unor lucruri Inchipuite, neadevarate; (p. ext.) nscocire, plasmuire, minciuna. Gisirea argumentelor intrun discurs sau a temelor si a formelor celor mai expresive i mai potrivite intro creatie artisticd, I. (Muz.) Fantezie, 212 improvizatie cu caracter polifonic. Piesi instrumental, de obicei pentru pian, cuprinznd dou sau trei linii melodice, in care s¢ folosesc procedeele polifonice. « INVERSIE — INVERSIUNE. I. (Fiz.) Transformarea tunei substanfe optie-active din dextrogird in levogira sau invers, ira schimbari chimice esentiale, Transformarea directa a unui negativ fotografic in povitiv. II. Inversare. Schimbare a ordinii obisnuite a unor cuvinte in frazi (pentru a objine efecte stilistice), (Mat.) Transformare a une figuri prin schimbarea punet cu punet a pozifiilor punctelor figurii. (Med.) Asezare a organelor intr-o pozitie inversd fata de cea normala, Inversiune sexual = homosexuatitate. (Meteor.) Inversiune termica fenomen meteorologic care consti in cresterea temperaturii in raport cu indlfimea (invers fata de situatia obisnuitd) atat la suprafata PAméntului, eat si in troposferd, stratosfera $i ionosferi. (Geogr.) Inversiune de relief = fenomen de modificare a telicfului initial al unei regiuni printr-un proces {ndelungat de eroziune. ‘ ‘© LECTIE - LECTIUNE. L. Forma de bazi a organizarii_ instructiv-edueative din scoald, desfésurata cu 0 clasi de elevi, intr-un timp determinat, sub conducerea unui Watdtor sau a unui profesor, in conformitate cu programa de invatimant; ora scolar consacrati unui obiect de studiu. Ceea ce este obligat si invele si si serie un scolar (acast) le recomandarea invatatorului sau a profesorului. IL. (Fil) Flecare dintre formele in care se prezint& textul unui autor in diferite ‘manuscrise sau edifii. Mod de a citi un (pasaj dintr-un) text pentru stabilirea versiunii lui originale. ‘* OBLIGATIE - OBLIGATIUNE. I. Datorie; angajament, indatorire. Act prin care cineva se obligi sau este obligat si plateascd 9 sum sau si (nu) fact un anumit Iucru. Datorie moral; motiv de recunostingi. Il. Hartie de valoare purtitoare de dobanda fixa, care se negociaz’ pe piafa capitalului fictiv si este folosita de stat si de institutiile publice pentru a-si procura inijloace banesti. Hartic de valoare purtdtoare de dobanda fixa sau premiati, folositi de institutile creditoare pentru asi procura mijloace banesti din disponibilittile populate. 23* PENSIE — PENSIUNE. I. Indemnizatie (bineas lunara care se acorda persoanelor in varsti care aw iesit din productie pentru limita de varsta, pentru invaliditate etc. sau care si-au pierdut sustinatorul si sunt incapabile de munca, precum gi urmasilor celor decedati. IL. Intrefinere constind din locuinta si casi (sau numai din masa), pe care o primeste cu regularitate cineva in schimbul unei sume dinainte stabilite; (spec.) gazauirea elevilor intr-un pension, (P, ext; coner.) Suma care se plateste pentru gazduire completi sau numai pentru mast; (spec.) suma care se plitea intr-un pension pentru intretinerea unui clev. (Coner.) Casi, restaurant in care se oferd cuiva, in schimbul unei sume, gizduire complet sau numai masi, * PERMISIE — PERMISIUNE. I. invoire (acordata in special militarilor) de a pardsi serviciul pe o durata de timp. II Invoire, aprobare (cerutd de cineva sau acordaté euiva) de a face ceva; ingaduin(d, incuviingare; * PORTIE — PORTIUNE. I. Cantitate determinati dintr-un material, dint-o substanta, dintr-un aliment, destinata a fi utilizats dintr-odata sau intr-un anumit interval de timp. I. Parte dintr-un tot (divizat); bucata, fragment; _ ¢ RATIE - RATIUNE. I. Cantitate de hrani. pe care trebuie st o consume un om sau un animal intr-un anumit timp determinat si care contine toate substanjele necesare desfisurarii functiilor vitale ale organismului. (Mat.) Numar constant care adauga la termen al unei progresii aritmetice sau cu care se inmulteste un termen al unei progresii geometrice pentru a obfine termenul urmator, IE. Facultatea omului de a cunoaste, de a gandi logic, de a intelege si de @ sesiza sensul gi logitura fenomenelor; (p. ext.) judecata, minte. Treapta a doua a cunoasterii, caracterizati prin faptul ci opereazd cu notiuni, judecati si rationamente, Temei, motiv, justificare. Ratiune de stat = principiu in baza cAruia 0 autoritate de stat ia unele masuri de interes general, trecénd peste interesul particuta (Expr.) Ratiunea de a fi (a unui Iueru) = ceca ce justifies, ‘motiveaza existenta (unui lucru), * REACTIE ~ REACTIUNE, L. Faptul de a reactiona; manifestare, atitudine ca raspuns la ceva. (Biol.) Fenomen 214 nemijlocit prin care materia vie va rispunde actiunii unui excitant (venit din interior sau din afara) (Chim.) Fenomen de transformare a uneia sau a mai multor substante chimice sub actiunea unor agenti fizici sau a altor substante chimice, in urma careia se formeaza substante noi, cu proprietati diferite de ale celor initiale, (Fiz.) Forté (sau cuplu de forte) exercitata (exercitate) de un sistem de corpuri asupra altui sistem de corpuri, in momentul in care whtimul exercita asupra primului 0 forta (sau un cuplu de forte) care se considerd ca actiune. Derivare a unei puteri din circuitul de iesire al unui amplificator de radio cu tuburi electronice gi introducerea ei in circuitul lui de intrare, (Tehin.) Reactie a indusului = fenomene datorate cAmpului magnetic produs de indus la funetionarea in sarcina a unei masini electrice. IL, impotrivire politica si economica fata de orice manifestare 1 progresului social; (p. ext.) totalitatea celor care sustin aceasti impotrivire. Notiune de bazi a cibemeticii, desemnand receptionarea de citre organul de comand a unei informatii privind comportarea organului de executie sau efectul actiunii: conexiune inversa. * REDUCTIE ~ REDUCTIUNE. I, Faptul de a reduce, (Coner.) Copie in mic a unui obiect. Transpunere a partiturii unei opere sau a unei simfonii pentru pian, Piesd care permite racordarea tuburilor sau a tevilor de diametre diferite. Operatie de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat. Reducere la jumatate a numdrului cromozomilor unei celtle, care precedi formarea celulelor reproductive. II. (Jur) Restringere, prin hotarére judecatoreasca, dupa moartea unei persoane, a libertitilor (donatii, legate) ficute de ea cu incalearea drepturilor mostenitorilor rezervatori (mostenitori care au dreptul Ia rezerva succesorale). « RETROVERSIE ~ RETROVERSIUNE. I. Retropozitie @ unui organ anatomic. inclinare a uterului posterior catre sacru. Il, Traducere din now a unui text in limba din care a fost tradus. * SECTIE ~ SECTIUNE. I. Subunitate organizatoricl stabilita prin ramuri de activitate, pe specialitat, pe operatii ete. sal, atelier, locul in care igi desfisoara activitatea o astfel de subunitate, Compartiment cu destinafie special intr-un 215magazin, intr-un muzeu etc. Subdiviziune in cadrul administratiei sau al politic! unui oras; local in care isi are sediul o astfel de subdiviziune. IL, Faptul dea sectiona: taieturs, despartire; (concr.) portiune t&iaté in urma sectionarii: loc unde s-a Ricut o sectionare, Suprafata rezultati prin interseetia unui corp solid cu o suprafafa (plana sau curba). (Tekn.) Schiti reprezentind suprafata determinati de intersectia unui plan (vertical sau orizontal) cu un sistem tehnic sau cu o piesi, (Mar.) Intersectia a dowd multimi. © SELECTIE — SELECTIUNE. I. Alegere gandita, chibzuita, Sicutt dupa un anumit criteriu si cu un anumit scop; selectionare. (Mat.) Orice multime finita de elemente observate. (Stat.) Parte selectata dintr-o colectivitate statistic& spre a servi Ja o cercetare selectiva; esantion. I. (La pl) Buca alese dintr-o opera, din muzica unui compocitor etc.; * STATIE — STATIUNE. I. Punct de oprire (anume amenajat) pe traseul unor vehicule publice, destinat pentru urcarea si coborirea calitorilor, a marfurilor etc, Stafie interplanetara = stajie-releu pentru zborurile cosmice, pe care navele ar putea ateriza, in drumul citre alte planete, pistrandu-si viteza. Loc (in oras) unde stationeazé unele vehicule publice (taxiuri, trisuri etc.) pentru a astepta cAlAt (nv.) Popas, oprire. II. Localitate in care se gasesc conditii climaterice, ape tminerale ete. prielnice sanataqii, Ansamblu de clidi care servese la indeplinirea unor observatii, operati, cereetiri ete, Asezare, centru special amenajat pentru cercetari experimentale. Agezare omeneasci din epocile primitive. Totalitatea factorilor care constituie mediul in care se dezvolti o specie sau o grupare vegetals, * TRANSMISIE - TRANSMISIUNE. I. Dispozitiv cu ajutorul ciruia se transmite migcarea de la un organ de ma Ja alta. IT. Faptul de a transmite: transmitere. Comunicate intre tun post emititor si un post receptor de telegrafie, de telefonie sau de radiofonie: emisiune radiofonica. (La pl.) Ansamblul mijloacelor tehnice de legiturd utilizate de unitatile militare in timpul operatiunilor. (Jur.) Trecere a unui Iucru, a unui drept unei alte persoane. 216 Substantive (pseudoomonime) cu forme multiple de plural si cu sensuri diferite iveluri2; ciubuce = ciubucuri2; dulceturi = dulceti Alituri de unete substantive care au dowa variante de plural (una .recomandata”, alta ,admisa”), intre care nu exist nici o diferent de sens (de pild’, .cocoloase” si ,cocolosi"), alte substantive pot avea variante de plural pentru anumite sensuri, forme diferite. Astfel, un cuvant ca are (provenit din lat. arcus) a dezvoltat, semantic, dowd plurale distincte: arce (Geom.) si areuri (resort), iar un cuvént ca fus, cu dubla etimologie (< lat. fests si germ, Fuss) cunoaste, corespunzator, doud forme de plural: fuse (unealta de tors) si fusuri (Anat, Tebn., Arhit, Mar., Mat, Ind, Piel.). Din cauza asemandirii lor, practica vorbirii demonstreazi ct se produc, uneori, intre acestea, confuzii formale, deci implicit si confuzii de sens. in scopul prevenirii unor asemenea ,,incureaturi”, dim, mai jos, 0 listi cu cele mai semnificative substantive de acest get + accident, pl. aceidente (intamplare) si aceidenti (Muz.); + acorder, pl. acordori (persoani) si acordoare (instrument); + alcool, pl. aleooluri (spirt bautura) si aleooli (Chim); are, pl. arce Geom.) si areuri (resort); « arlechin, pl. arlechini (personaj comic) gi arlechine (culisi, reflector); . ‘atu, pl. atuuri (element care ofera cuiva un avantaj sau 0 sansii in plus) si atuuri/atale (culoare la jocul de carti); ‘ax, pl. axurifaxe (Tehn., Anat.) si numai axe (Mat., Fiz.); # banda, pl. bandle (grup) si benzi (Fasie}; « bariton, pl. baritoane (instrument muzical) si baritoni (camtaret); « bas, pl. basuri (instrument) si basi (cdntaret): * blana, pl. bEini (scindura), blini/blinuei (piele prelucraté) si bl&muri (hain); « bru, pl. brie (cingitoare, parte a corpului, sir, ornament) si brauri (dans); 27© buhai, pl. buhai (taur) si buhaiuri (instrument muzical); © bulion, pl. bulioane (de culturi de microbi) si bulionuri (preparat culinar); © buton, pl. butoane (comutator) si butoni (nasturi); * calean, pl. caleane (Arhit.) si caleani (Ih); + calcul, pl. caleule (Mat.) si calculi (Med.) © canal, pl. eanale (conducta, vas in organismele animale, cale de transmitere audiovizuald) si canaluri/canale (Geogr); © canat, pl. canate (Ind, Piel.) si canaturi (parte a usii); © cap, pl. capete (parte a corpului, individ, extremitate, motiv, capitol), eapi (conducitor) si eapuri (Geogr.): ‘car, pl. care (vehicul) si cari (insect); wal, pl. cavale (fluiet) si cavaluri (santulet): Amin, pl. edmine (institutie, casa parinteasca) si ekminurt (soba, vatrd, lor, inedpere subterand de acces la 0 conduct); + centimetru, pl. centimetre (panglici de masurat) si cen- timetri (unitate de masura); + centru, pl. centre (punct central, localitate, institutie) si centri (punct anatomic, jucditor sportiv); © chihlimbar, pl. chiblimbare (bucati, obiect) si chihlim- baruri (sort); «© cilindru, pl. cilindri (corp geometric) si eilindre (joben); «# ciocan, pl. ciocane (unealtd, paharel) si ciocani (stiutlete) * ciubue, pl. ciubuce (pipa, ornament) si ciubucuri (bacsis); + ciuf, pl. eiufi (persoana, pasare) si ciufuri (smoe de par); * coarda, pl. coarde (Anat., Bot,, Constr., Fiz., Geom., Ind. Lemn., Zoot. fir, funic) si coarde/corzi (struna, parte a navodului, spada); * cocos, pl. cocoage (Ia arme, ciocane) si eneosi (paste, imiez de pepene, boxer): * colector, pl. colectoare (obiect) si colectori, colectoare (persoanay; * colt, pl. colti (dinte) si colturi (unghi, extremitate): * complex. pl. complexe (tendingi de comportare) si complexuri (consiructie); * conductor, pl. conduct soana); ¢ (aparat) si conductori (per- 218 « conector, pl. conectori (Mat,) $i conectoare (aparat); « contrabas, pl. contrabasuri (instrument muzical) si con- trabasi (contrabasist); «# cépil, pl. c6pili (Iastar) si e6pile/eépili (instrument); «coral, pl. corale (cantee religios) si corali (margean); © corn, pl. corni (Bot., Muz.), coarne (de animale, de instrumente) si cornuri (franzeluti, recipient, colf, instrument- semnal de vanatoare); © corp, pl. corpuri (trup, obiect, ansamblu, unitate) si corpurifeorpi (Fiz., Chim.); ‘© cosar, pl. cosari (homar) si eosare (paul); « colt, pl. coate (parte a corpulu), cofi (unitate de masura) si coturi (unghi, indoitura), ‘« crasnic, pl. crasnice (unealt’ de pescuit) si erfsnici (paracliser); © ereier, pl. ereieri (Anat.) si ereiere (persoand, element ‘conducator): ‘ cristal, pl. cristale (Mineral.) si eristaluri (obiect de cristal); '* cronograf, pl. cronografe (scriere, aparat) si cronografi (autor de cronici); ‘ cucuruz, pl. cucuruzi (porumb, con de brad) $i eueuruze (porumbiste); ‘= curent, pl. eurenfi (de aer marin) si eurente (artistic, de ide’); © derivat, pl. derivafi (Chim.) si derivate (produs industrial, cuvant), ‘ dulap, pl. dulapi (scdndura) gi dulapuri ¢mobila);, © dulceati, pl. duleeturi (preparat alimentar) si duleeti (ueru placut); eter, pl. eteri (combinatie organicd lichida, element al universului) si eteruri (act, atmosfera); ‘filet, pl filete (Med.) si fileturi (Tehn.); « finisor, pl finisoare (masina) si finisori (muncitor); # frdu, pl. frie (parte a hamului) si frame (conducere politica); 219* frezor, pl. frezoare (masina) si frezori (persoana);, ‘*fus, pl. fuse (de tors) si fusuri (Anat., Tehn., Arhit., Mar., Mat, Ind, Piel.); « galbeneala, pl. galbeneli (paliditate) si galbenele (vopsea galben’); # ghid, pl. ghiduri (carte) si ghizi (persoana); * ghioe, pl. ghioci (Bot.) si ghiocuri (Zool.); © ghiveci, pl. ghivece (de flori) si ghiveciuri (mancare); 2 © glob, pl. globuri (Geogr., corp, obiect sferic) si globi (Anat.); * gogoasi, pl. gogoase/gogosi (obiect) si gogosi (minciuna); © granat, pl. granate (piatra pretioasa) si granati (Bot.); © grdu, pl. graie (lanuri de grdu) si grauri (calitati de gréu, sorturi); + han, pl. hani (persoand) si hanuri (local); ‘* hiitas, pl. hiitasi (cal) si hatasuri/hatase (cirare, drum); infuzor, pl. infuzoare (Tehn.) si infuzori (Zool.): ris, pl. irisuri (Anat. Fiz.) si irisi (stanjenel); Hind, pl. lini (lana oilor, cantitatea de lini tunsa de pe mai multe oi) si linuri (varietati de Kina); # leafi, pl, Iefuri (retributie) si left (eavan); ‘¢ membra, pl. membre (ale corpului) $i membri (persoand, parte a unei expresii matematice); * mijloc, pl. mijloace (procedeu, resurs, utilai) si mijlocuri (taliey, # nada, pl. nade (momeala) si nade/mazi (inndditur’); © nivel, pl. niveluri (indltime, stadiv, treapta) gi nivele (instrument); + obraz, pl. obraji (parte a fetei) si obraze (fata, persoana, * ochi, pl. ochi (organul vederii, mugur) si ochiuri (de fereastra, de padure, la 0 impletitura, la plita; mancare): * ocol, pl. ocoale (spatiu delimitat, gard, ogradi, unitate si ocoluri (miscare); « partid, pl. partide (joc, casitorie, mar®¥, grup instrumental) si partizi (Eeon.}; 220 © raport, pl. rapoarte (relatare oficiald, cétul dintre doua marimi) si raporturi (relatie); ¢ ras, pl. rasuri (actiune) si rAgi (zool.); * receptor, pl. receptoare (Tehn.) si receptori (Biol.);, © reductor, pl. reduetoare (Tehn.) si reductori (Chim.); © resort, pl. resoarte (sector, impartire organizatoricd) si resorturi (arc); « strai, pl. straie (haind) si straiuri (pardma, la catarg); « suspensor, pl. suspensoare (bandaj) si suspensori (muschi); timbru, pl. tinabre (imprimat postal, fiscal) si timbruri (proprietate fizied, clopotel); ‘ timp, pl. timpi (faz a unei migedri, a ritmului) si timpuri (interval, categorie gramaticala); ‘ traper, pl. trapeze (patrulater, aparat) si trapezi (mugchi): « {elind, pl. feline (planta) si felini (pamant nelucrat, pasune); * foi, pl. toi (pasare) si foiuri (pahairel); # fol, pl. foli (unitate de masura) si foluri/toale (velin{a); © umir, pl. umeri (parte a corpului uman, a unui vas, a Jugului) si umere (umeras, proeminent’ la suprafata unei piese); © vari, pl. veri (anotimp) si vere (rudd); © zivod, pl. zAivozi (caine) si zivoduri (ayezare); © zefir, pl. zefiri (vant) si zeFiruri (fesitura, sort); # zmeu, pl. zmei (Mitol.) si zmeie (jucarie). 8. Cuvinte si expresii latinesti celebre, de larga circulatie in extremis, alter ego, factotum, per pedes, de gustibus, in vitro, gross modo, tale quale, rara avis etc. intr-un volum anterior, ficeam o remarcd pe deplin justificatd: insusirea uneori precara a normelor limbii romine literare este asociati cu o slabi cunoastere a limbii latine, pe care o mostenim si din care imprumutim, pe cale savanta, diversi termeni, intre care si unele maxime gi citate celebre, pe care, daed nu suntem ,avizati”, fie le pronuntim sau le seriem agresit, fie nu le intelegem continutul, triddndu-ne ignorant. 221Pentru @ veni in sprijinul celor interesati, voi da, mai jos, o lista cuprinzdnd cugetari si expresii de o mare au « ab initio = ,de la inceput, din primal moment” + alea jaeta est! = ,zarurile au fost anuncate!”, ,soarta va decide!"; alter ego = ,alt eu, al doilea eu" ars longa, vita brevis = arta e lunga, viata ¢ scurta”s ‘ars poetica =,,arta poeziei"; © aurea mediocritas = ,mediocritate aurita”, .nepretuita ale de mijloc, cameni de rand”; auri sacra fames! = ,blestemata foame de aur! aut caesar, aut nihil = ori Cezar (Imparat), ori nimi” (,totul sau nimic”); © bene merenti = ,cclui ce merit”, © captatio benevolentiae = ,cistigarea bunavointei”; «carmen seculare = ,,cAntul secolului”; (fig.) (,poezia tinereti” # casus belli = ,.notiv de razboi"; « citius, altius, fortius! = ,.mai repede, mai sus, mai tare!”; * cogito, ergo sum = ,cuget, deci exist”; «consensus omnium. = ,cordul cuturor”; de facto/de iure = ,de fapuide drept”; + de gustibus non disputandum = ,despre gusturi nu trebuie ‘i discuti (in contradictoriu)”; ede profundis = ,din adancuri”, ,din adincul i # de visu = ,cu propriii ochi”; # deus ex machina = ,zeul din masinirie”; divide et impera = dezbina si stapaneste”; ‘dura lex, sed lex = ,legea e aspra, dar e leg s ecce homo! = ,iati omull”, ,LATA-MA~S!”; + errare humanum est (perseverare diabolicum) = ,a gresi este ‘omeneste (a persevera este diabolic)”; © est modus in rebus = ,exista o misurit in toate”; © ex abrupt = ,brusc, pe nepregitite”, sexcelsior! = mai sus © exempli gratia = ,,de exemplu, bundoar # ex libris meis = din cartile mele”; * factotum = ,care le face pe toate”; « festina lente! = ,grbeste-te incet!”, ,graba stricd treabal”; 222 « fiat iustitia, pereat mundus = ,.si se facd dreptate”, (chiar) de-ar fi si piard lumea (dreptate cu orice pret)"; fiat lux | =,s4 se facat lumind 1”; « finis coronat opus = ,,sfirsitul incununeaz opera”; ‘fugit irreparabile tempus =..timpul neindurdtor fuge", .timpul boar’ fara intoarcere”; '* gaudeamus igitur = ,si ne bucurim asadar”, * grosso modo = sin linli mari, generale, rd a intra in amanunte”; «habeas corpus = si ai corp”; ‘hic et nune = aici si acum, de indat ‘*homo faber = ,omul fiurar, mestest @ homo homnini lupus = ,omul este Tup pentru om «homo ludens = ,omul care se joaca”s «homo sapiens = omu! rational”: # imago mundi = ,imagines lumii”; ‘incognito = fra si fie cunoscut”; in extenso = in intregime, pe larg”; extremis = in ultima elipi ‘in illo tempore = ,n aca vreme”; # in medias res = ,in mijlocul lucrurilor”; # in pectore = ,n suflet”: ‘in situ = ,pe locul unde s-au gasit”; «in vino veritas = 1m vin e adevarul”; in vitro = ,in (stiela) laborator, in eprubeti” « ipso facto "= ,chiar prin aceasta, in virtutea faptutui insusi"s + licentia poctica = .libertate poetic’ © magna cum laude = ,cu mare lauda”; ‘« manu militari = prin forts armelor”; manu propria = ,cu propria mand”; © mens sana in corpore sano = ,0 minte sinditoasi int-un corp sfnatos”; « mixtum compositum = .ucru amestecat, amestectitura™; © modus vivendi = ,mod de viati, fel de a trai"; ‘¢ mortua est ! = a murit !", 8-2 sfirsit!" © mutatis mutandis. = ,schimband ce trebuie schimbat”, ‘nihil sine deo = ,nimic fara Dumnezeu”; ‘+ nolens, volens =,,vrdnd, nevrand”, © non multa, sed multum = ,n multe, ci mult”, ,calitate, me cantitate”; 223«non scholae, sed vitae diseimus = nu pentru scoala, ci pentru viata invatam”; nota bene = ,noteaza bine”; © 0, tempora!, 0, mores! = 0, vremuri!, 0, moravuri!”, ce vremuri!, ce moravuri!”; * panem et circenses = ,paine gi jocuri de circ”; * pars pro toto = ,partea in locul intregului”; * pax vobiscum ! = ,,pace voud !”; © per aspera ad astra = ,pe cai aspre catre stele”; * per pedes (apostolorum) = ,.cu picioarele (apostolilor)”, ,pe Jos (cum mergeau apostolii)”; © persona grata (sau non grata) = ,persoand dorité (sau nedorita)”; * post factum = dupa fapte”, © primus inter pares = ,primul intre egali”; © qui proquo = ,cineva drept alicineva, confuzie intre persoane”; © quod erat demonstrandum = ,ceea ce era de demonstrat”; © quo vadis ? = unde mergi ”, ,jncotro ?”; rara avis (in terris) = ,pasare rard (pe pamént)”; ‘ repetitio est mater studiorum = ,repetitia este mama invaaturi”; res, non verba ! = ,,fapte, nu vorbe !"; # ridendo castigat mores = ,rdzdnd se indreapti moravurile”; «sic transit gloria mundi = asa trece gloria lumii”; ‘stricto sensu = ,in sens strict”; © sub specie aeternitatis = ,sub aspectul veg tale quale = asa cum e, neschimbat, nealterat”; © terra incognita = ,pimant necunoscut”; ¢ theatrum mundi = ,«eatrul lumii"; © ubie bene, ibi patria = ,unde e bine, acolo este patria”; © urbi et orbi =.,in oras (Roma) si in lume, peste tot, pretutindeni © ut pictura poesis = ,.poezia este asemenea picturii”; vae soli ! = ,vai de cel singur !”; # vae vietis ! = vai de cei invingi !"; e vale! = ,rimai sanfitos !"; ¢vanitas yanitatum (et omnia vanitas) = ,,.esertacfunea deserticiunilor (totul e deserticiune) *; ¢ vent, vidi, viei ! = ,.am venit, am vazut, am invins !"; « verba volant, seripta manent = ,vorbele zboari, scrisul rimane”; # veto! = ,.ma opun !” « vivat, crescat, florea ! = ,{rtiasct, creasca gi infloreasca !”; * vox populi, vox dei = ,,vocea poporului, vocea lui Dumnezeu”, in veci”; ADDENDA 1. Ignorarea virgulei in unele texte ale presei actuale - marturie a unei precare instructii gramaticale scolare Este un fenomen extrem de ingrijoritor faptul cd virgula, aceasta ,regina” a semnelor de punctuatie (care-i didea veritabile obsesii exigentului clasic roman LL, Caragiale), este atét de ignorati in unele organe ale presei romanesti actuale. Evident 4 utilizarea gresiti, dar mai ales lipsa ei flagrant de-a propozitii sau fraze (in care se dovedeste !) se datoreazi unei carenfe fundamentale de Jaba pregitire gramaticala. Insusirea defectuoasa a _sintaxei” (de care se face atéta caz in analizele scolare!) are consecinte nebanuite, ciici ea afecteazi delimitarea corecta a cuvintelor si a grupurilor de cuvinte in cadrul propozi precum si a propozitiilor in cadrul frazei. ‘ jin exemplele de mai jos, voi incerca sA reliefez un aspect ¢e poate plrea curios: cel al ,,absenjei” complete a virgulei din propozitii si fraze intregi (fri si punem la socoteala si lipsa altor semne de punctuatie...), cu accent pe cAteva cazuri gramaticale cu o mai mare freeventa: 2) omiterea virgulei — in adrese si anunturi — intre complemente circumstantiale juxtapuse: Bucuresti str. Intrarea Victor Eftimiu nr, 2 sector 1” (corect: ,,Bucuresti(,] intrarea Victor Eftimiuf,] nr. 2[,] | sectorul "J, oc. Agrozootehnica Drumu Subfire S.A. comuna $tefan-Voda judetul Calirasi” (corect: S.C. Agrozootehnica Drumu Subtire 'S.A.{,] comuna $tefan-Vodaf,] judetul Calirasi), .Schimb ap. 2 camere semidecomandat str. Comisei parter zona Seinu cu apartament 3 camere firi diferenta” (corect: Schimb ap. 2 ‘camere[,} semidecomandate[,] Str. Corniseil,] parter{,] zonaSeimuf,] cu apartament 3 camere{,] fird diferent”), .Licitayia va avea loc in ziua de 27 octombrie la sediul Spitalului Judetean Calirasi din strada Eroilor nr. 1” (corect: ,.Licitatia va avea loc in ziva de 29 octombrief.] la sediul Spitalului Judeyean Catirasi(,] din Strada Eroilor[,] nr. 1”); b) omiterea virgulei ce marcheazi interealarea, intre subiect si predicat, a unor complemente circumstantiale juxtapuse, cu determinari, sau a unor atribute izolate: »Guvernul prin Ministeral Agriculturii si Alimentatiei cu telexul nr. C..) si Ministeral Finantelor prin precizarile nr. (..) face diferenta...”. (corect:,,Guvernull,] prin Ministerul Agriculturii si Alimentatieil,] cu telexul nr. (JL si Ministerul Finantelor{,] prin precizarile nr. (..)[,] face diferenta...) -Vietoria Lehtiu (.) prin Pantazi min, 44 Paun 45 si 76 si Diew a facut...” (corect: ,.Vietoria Lebliu (...[.) prin Pantazi (min. 44)[,] Paun (min. 45 si 76) si Dicuf,] a facut...”), ,Autorul de 26 de ani din Oltenita cu antecedente penale si fara ocupatie acum a derapat...” (corect= .Autorull,] de 26 de anif.] din Oftenital] cu antecedente penale si fir ocupatie acumf,] a derapat..”) ©) omiterea virgulei inainte si dup apozitii: .Relafii Ja telefonul firmei 314555 intre orele 8-16” (corect: .Relatii la telefonul firmei{.] 314555] intre orele 8 si 16”), ,Banca National’ a Roméniei Sucursala Judefeana Calarasi a organizat concurs pentru ocuparea postului de inspector..." (corect: Banca National a Roménieif,] Sucursala Judetean Calarasif.] 4 organizat concurs...”), .La Neptun la vila «Zaharia Stancu» a Uniunii s-au intalnit seritori din fara” (coreet: .La Neptunf,] la vila «Zaharia Stancu» a Uniuniil,] s-au intalnit..”), ,.Pierdut at nr. 5175 eliberat de Capitania Portului Giurgiu” erdut_camet marinar[,] nr. S175[] eliberat de Capitinia..”); ) omiterea virgulei inainte si dupa atribute izolate: win timpul grevei Federatiei STAR de acum aproximatiy o lund Si jumatate se semnala un fenomen al transportului denumit de acestia.."" (coreet: .,In timpul grevei Federatiei STAR[] de acum aproximativ 0 lund si jumdtatef,} se semnala un fenomen al transportuluil,] denumit de acestia...), La atelierul de 226 frizerie CARP Oltenita situat la km 0 am intalnit o list ow tarifele ce se percep” (corect: ,.La atelierul de frizerie CARP. Oltenita[,] situat la km O[,} am intainit o lista...”), In nr. 29 (399) din 25-31 julie 1997 in articotul... puneam...” (Corect: yin nr. 29 (399)L,] din 25-31 iulie, in articolul... spuneam...”); e) omiterea virgulei in izolarea unor vocative, interjectii .a.: Nu stiti analfabetilor care este femininul de la «cedactor» ?” (corect: Nu stifif,] analfabetilor[,] care este femininul ...2”), ,De ce domnule prefect in raspunsul pe care il dati nu afi luat nici 0 masura...” (corect: ,De ce[,] domnule prefeci{,] in raspunsul pe care il dati..”), Ei da i mai creased si leul nostru ce numai dotarul si marca ?” (corect: .Eif,] daf,] si mai creasc& si leul nostruf,] ce{,] numai dolatul si marea 7”), wAstept desigur carfile colegilor de breasld...” (corect: sAsteptL] desigur[,] cartile..”); i f) omiterea virgulei inaintea atributivelor explicative (precum si in marearea unor intercaléri dinduntrul acestor atributive): a dus la soacra sa care din punct de vedere financiar sti mai bine” (corect: ,.-a dus la soacra saf,] care...) intmplat cu consilierul V.L. care fiind ales presedinte de sedinta a cfutat si respecte legea” (corect: 4... aga cum s-a fintamplat cu consifierul V.L[] caref,] fiind ales presedinte de sedingi{,] a cdutat...”), ,Macstru de ceremonii a fost dl B. care la 0 sedinfa a invocat chiar legea in persoana” (corect: .Maestru de ceremonii a fost dl B.L] carel,] la o sedinta[,} a invocat chiar legea...”), ... domnul Constantin Oancea de la Comceh care in calitate de manager general ne-a anformat...” (corect: ,, ... domnul Constantin Oanceaf,] de la Comceh|,] care{,] in calitate de manager generall,] ne-a informat,.. 2. »Inovatii" derivative si emfaza lexical in comunicarea interpersonala si oficiala Nu este un lucru prea greu si te exprimi corect gi pe fnfelesul tuturor, Cei mai multi dintre noi o fac relativ usor pentru c& si-au insusit, bine si Ia timp, limba roman, atat in familie, cat si in scoali, un aport important avéindu-l, desigur, 207cultura” asimilata de-a lungul intregii vieti. Carentele de Jimbaj se pot datora — atunei cind se manifesti — fie unei cunoasteri gramaticale deficitare, fie dezinteresului fata de perfectionarea propriei exprimari. De aici si numeroasele erori ce se pot ivi atat in vorbire, cat gi in soriere.. La polul opus, se’ situeazi cei care, constienti de conditia lor .superioara”, au ,.ambiful” de a-si etala gradul lor de ,emancipare” intelectuala folosind un vocabular emfatic, presirat cu termeni neobisnuiti, artificiali, construiti ,ad-hoc” dupa modele lexicale ce li se par, ca sonoritate, mai ,,distinse”, mai cute”. Asa se si explicd prezenta lor in urmétoarele for muliri, in care ni se,relateazd: 4 cineva este nemulfumit de »poltronitatea comentatorilor, analistilor $1 marturisitorilor”, ed »S-a acalmat cat de cat situatia din Bosnia”, c& © tot mai accentuata ,tendinta de mediocrizare a generatiilor tinere”, cA necazurile unei femei ,.au fost vitraliate corespunzitor intr-un Feportaj”, ci anumite amendamente juridice ,vizeaza si procedura de vacantare a unei functii”, cd” extremistii vextremizeazi greutitile”, c& presedintele unei sedinte de consiliu s-a convins de .nestaturitatea solutiei” prezentate de tun yorbitor, ci ¢ uyor si lansim afaceri dupa regulile de prudentialitate financiara", cA Oficiul pentru Protectia Consumatorului s-a ocupat de ,calitatea prestarii serviciilor de igiend si estetic’ personala in coafoare si frizerii”, ct »Albanezii din Kosovo vor un statut de statalitate”, ci intre smai multe fenomene... inrudite semantic si pragmatic” apar yformulele modalizatoare de incertitudine”, ct monitorizarea reprezinta .0 capacitate a profesorului... de a fi foarte flexibil si responsiv fati de elevi", instaurind un climat suportiv in clasa”, cd problemele ridicate de un anumit lider trebuic ascultate .,cu destuli’ calmitate”, c& omul, cu libertatea lui, simte nevoia de a se integra intr-un sistem de valori egidat de absolut”, i la noi a intervenit 0 scoali a insolitarii potentialului creativ”, c& un anumit tip se simte, personal, ,mai inertios”, c in optiunea pentru NATO ,.se constati o atitudine de obstaculare”, ci ,se externalizeazi activitatea de transporturi 228 rutierl si feroviard”, c& urmarim ,.si competitivizim produsele roménesti", cd € necesar ,s4 inertializim transformarea...”, cd un batran , isi ghidona bicicleta...” Tendinta de ,.inovare” nu se limiteazd insi la resursele interne, ci se apeleaza si la termeni straini, indeosebi, .neintrati” inci in dictionarele noastre explicative: Sunt tentative de vandalizare a telefoanelot”, o pili, de unica folosinta, este recomandata afectiunilor unghiale”, cineva a acceptat s& participe la 0 conferinti de presi .gardat de presedintele comisiei, .,un actor si-a descoperit manualitatea” devenind .chimist amator, radiofonist si ceasornicar amator”, un ,salbatic antisemitism” este ,,vagamente voalat sub 0 frazeologie lozinearda si mincinoasé”, o anume fuziune ,a fost plebiscitata la Consiliul National al PDSR”, in Roménia ,se incearca maximalizarea resurselor naturale”, o ,istare premergitoare” a alegerilor se dovedeste ineficienté etc. Alteori, unii termeni frantuzesti sunt adaptati sui-generis sub forma unor ,derivate™ autohtone: un inubliabil dr. Barbu a fost trimis ambasador”, »Wiesanna este cea mai bunt margarind tartinabila”, un anumit spafiu ne-t_amprentat existenfa”, o altemativa la directia declamatoare in comunicarea spirituala” este una declarat prozaic, desolemnizata” etc. Grafiile sate fonetismele straine nu sunt nici ele de lepidat: merci, boxeur, a propos, comersanti, motto, rarissim, stress, leader, iceberg, vis A vis etc. Daca toate exemplele de mai sus pot fi mai mult sau mai putin aceeptate, exista insa gi ,situatii” lexicale intolerabile, cand autorii fac confuzii terminologice, utilizeazi expresii im- proprii, dupa ureche”, cu. convingerea cA sunt nu numai yeorecte”, ci si mai ,clegante”, mai literare”: la 0 editie a concursului ,,Viata ca un spectacol” au fost ..2 600 de apelangi", usa unei biserici a fost forfati de catre un impostor”, 0 ancheti a avut in vedere ,,periplul beneficiar — executant”, cineva ,ar nutri la scaunul de presedinte al Consiliului Judetean”, unele ziare scriu despre ,existenta unei mafii frauduloase”, la Camera Deputatilor se vorbeste de surmitoarea confirmatie”, 1a dezvelirea unui bust al ui Cornelin Coposu .,au fost depuse coroane de flori si din partea 229Asociatici Fostilor Tortionari Politici”, un inginer specialist afirma c&, in funetia de director, a cautat si fie ,corect si legist”, incalearea prevederilor legale, intr-o institutie, revine .ordinatorului de credite”, pe un ,contoar de energie clectrica”” se cere aplicat ,sigiliul”, un text anume este »amplasat intr-o lucrare”, cineva este ,capturat de lumea televizorului”, activitatea unor foruri medicale ,a drenat din cauza unei probleme legislative”, romani prefer si imigreze in alte firi”, ,dobanzile bancare ne sinucid in continuare”, in timpul unei greve, din cladirea administratiei a iesit un birocrat”, un primar ambitios, constient de sansele de viitor ale partidului sau, .asteapta timpuri revolute”... Quod erat demonstrandum! 3. Stilul jurnalistic publicitaro-erotic si »pamfletar” — intre cinism, vulgaritate si pornografie __Dintru inceput, dorese sa Timurese. un Iueru: nu am nimic cu breasla gazetireasci, pe care o admir si o stimer. (de cdind ma stiu) gi al cirei colaborator activ sunt de multi ani! fi recunose virtutile, sacrificiile, rolul major pe care il joacd in societatea noastra, pornita pe dramul democratiei... Dar nu-i pot mpartisi — atunci cand se manifesta — lipsa de obiectivitate, limbajul agresiv, vocabularul licentios.. . ‘Respectul fata de ceilalti ~ afirma Dostoievski — e prima conditie a adevaratei egalitati, mai mult, fart de care cred c& e cu neputinfa sf te arfiti superior... S8-ti cunosti locul pe lume si sa stii sa te respecti sunt insusiri foarte rare, cel putin tot atét de rare ca adevarata demnitate.” Frumoase si nobile cuvinte!... Din nefericire, lumea in care traim, macinati de grave contradicti sociale si morale, siricia endemici,sfisierite politice pentru putere etc, nu asiguri cadrul ideal pentru afirmarea consecventa a valorilor etice, pentru. dezvoltarea plenard a personalititii umane, pentru respectarea individului, a lemnitiii sale... Dacé legile ,scrise” pot {i deficitare, 230 ineficiente, cele ,,neserise” ale bunei-cuviinte, vechi de mii de ani, ar trebui si constituie garanfia ,istoriea” a existentei unor moravuri civilizate, bazate pe respect reciproc, pe politete. lar | conduita” decent a oamenilor nu poate fi judecata coreet in fara comunicdrii interumane, a limbajului. Gandurile si sentimentele se tradue prin cuvinte, lar ,libera exprimare”, de care ne bucurim, cu tofii, dupa 1989, reprezinti un drept fundamental, cucerit cu chin si cu singe, Dar a te exprima saliber” nu cred c& inseamna sa vorbesti si s serii ,oricum”, aga cum democratia nu ifi permite, dupa bunul plac, si dai cu parul ori de cate ori simti nevoia s& te racoresti. Sau s& injuri, si jignesti, si calomniezi, dupa chef, pe oricine. in virtutea prerogativelor sale, .presa” jonc& un rol urias in viata spiritual, politicé si social-culturalé a unei tari. Dar ea nu doar informeaza”, ci si seducd” | Cuvantul seris sau rostit (la radio [au pe micile ecrane) pitrunde in mintea si sufletul a milioane de oameni, iar felul in care el este ,,reprodus” are o important enormi, cici vulgaritatea sau agresivitatea limbajului last urme”, scandalizind bunul-simt, ranind orgolii, declansand conflicte sau fiicdnd si jubileze spiritele gregare... Tnte-un articol editorial Politica de tip hormonal”, redactorul-sef al unui cotidian de prestigiu isi exprima in urmitorii termeni dezacordul fata de jjndrazneala” unui inalt demnitar de a candida la funs de presedinte al Romaniei: |Asemenea unei fetigcane care-si descopera in oglind’. bumbii iviti pe piept si inceputul de negreata intr-o zon’ mai joasa a trupului sau gol (..), a ficut tot felul de fite de a accepta, in fine, actul dezvirginirit politice, tremurand la gindul c& va veni momentul cand va vedea cul ochii sai organul despre care tafele din jur vorbesc pe sleau.” Comparatia” la care recurge redactorul-sef, dezvaluindu-si ,.talentul” literar, se pare cf face parte din arsenalul su stilistic obisnuit, cei, eum spunea cineva, ,cea mai banal reclamé la un sipun sau la un detergent frebuie musai si aibi o conotatie sexual”, Acelasi .,cineva”, observa — pe bund dreptate ~ c& insigi Televiziunea (Prima TV) organizeaz emisiuni asa-zis erotice (Sex cu Nadine”), in care 231wrealizatoarea” vorbeste de ,binefacerile penisului vibrator si ale tehnicilor sexuale”, in timp ce dowd cantirete ,vorbeau despre sexul oral si sexul anal cu nongalanta ctl care ar fi discutat despre moda de toamn”, De aici ~ spunem noi ~ si pani la telefoanele fierbinti” din presa central nu mai este decat un pas, ,reclamele” atat ilustrate, cat gi scrise find de-a dreptul obscene: Am mersul Leganat si pozitia erfielinat”, Ai pusca? Trage la tinta !”, ,Ofer umedi.. erdpati... fierbinte...” Sarcasmul si trivialitatea Timbajului din unele comentarii politice ale unor ziarigti de mare nu pot s& nu ofere amodele” confratilor de breaslt de pretutindeni, vulgaritatea atingind forme incredibile in paginile special destinate amuzamentului” $i ,rifuielilor” de tot felu: ,,Algoritmul asta politic este mai parsiv decdt 0 curva”, ,C.D.R. a priceput c& a amas cu PNTCD in vine”, in perspectiva vor fi indeparta oportunistii, pupineuristii, Iietii politici”, un fruntas politi jalunecat in sindromul de andropauzi, prematur declansat, se erede de-a dreptul in orgasm intelectual”, 0 disput intre ministrul Sandi si cel al Finantelor se 4 in jurul ideit daca ~implantal de penis va fi scutit sau nu de TVA”, unii potentafi jau_,"spe milioane pe luna doar pentru a sta in eur pe scaune si a dezlega integrame", anumite partide sunt ,priapice de sex, decorandu-si cu ele onanistie” primele pagini ale ziarelor, spacalicii de pres sunt aia care fac eaca pe hartie”, iar sprimaria SRL se pregateste s’-5i steargi mucii de la nas” et. Expresiile argotice ma sunt deloc ocolite, ele facind, uneori, ,deliciul” unor jocuri de rime gi cuvinte obscene: pe unii politicieni, care au acces la diferite funetii ,spre rusinea noastri iif... grija de banul public”, un veleitar ,dupa ce a apucat-o ca lumea in mana a facut cdrare bituti la marele partid si-i dea si lui o slujba, un bulan, un ciocan, un molan...”, 0 cladire de pe o strada circulati a fost ocupaté de ,Organizatia Neguvernamentali, Sula lui Hector”, 0 persoana vizati din prefectura este un sfucke-vant”, ,cineva ~ in timpul unei manifestatii — se ristea la capu'la microfon”, rolul ,justtiar” al presei impundindu-se in acest ,.bilei al deserticiunilor”: ,Sunt biiat de la Galafi/Unde-s 232 ji imbracati/.. Nexam bani, nexam valuti/Lasd presa sé ne jn coneluzia acestor observatii, nu pot si nu mi raliez, fie si partial, opiniei unui scriitor gi polemist notoriu, Mircea Mibaies: ,,.. nicdieri, nici in Franfa, nici in Statele Unite, unde presa e la fel de insetat& de senzafional, nu gisesti cantitatea de murdirie si degradare a umanului propagatit prin presa de la noi. ‘Trebuie si citesti,Le Monde-ul” luni in sir pentru a gisi o fardma din abjectiile tiparite, cotidian, de gazetele roménesti cu. pretentie de seriozitate.",