Sunteți pe pagina 1din 6

Analize medicale si valori normale

Analizele medicale au valori ce se incadreaza in anumite limite normale.


Cresterea acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului sunt
considerate anormale sau patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile, exceptand
boala in sine, care pot modifica valorile normale ale analizelor. Cunoasterea
acestor cauze in scopul eliminarii lor sunt de ajutor atat pacientului cat si
medicului care executa sau interpreteaza analizele. Valorile normale ale
analizelor trebuie interpretate si in raport de conditiile locale, de obiceiurile
alimentare, de factori climatici si geografici si chiar in raport cu factorii genetici.
Este foarte important de subliniat ca in majoritatea cazurilor analizele medicale
singure nu pot servi la stabilirea unui diagnostic. Acestea sunt doar un instrument
ajutator la indemana medicului care corelat cu alte investigatii conduce la
stabilirea diagnosticului.
In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor
medicale exprimate in molil sau subunitatile acestora! milimolil "a mia parte
dintr#un moll$ sau micromolil "a miliona parte dintr#un moll$. Acestea arata si
care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la %&& ml sau la un l de
produs lichid analizat. 'e la un laborator la altul, in functie de metoda folosita la
determinare, aceste valori normale pot varia usor.
Valori in sange
Substanta analizata
Valori normale
in grame si
submultiplii
Factorul de
multiplicare
Valori normale
in moli si submultiplii
Acidul uric
0.020-0.050 g/l
2.0-5.0 mg/100ml
mg/1X5.95
mg/100mlX59.5
119-297 mmol/l
Amoniacul 0.1-0.3 mg/l mg/1X58.5 5.85-17.55 mmol/l
Bilirubina indirecta
0.008-0.010 g/l
0.8-1 mg/100ml
mg/1X1.71 13.6-17.1 mmol/l
Bilirubina directa
0-0.0025 g/l
0-0.25 mg/100ml
mg/1X1.71 0-4.30 mmol/l
Bilirubina totala
0.008-0.0125 g/l
0.8-1.25mg/100ml
mg/1X1.71
mg/100mlX17
13.68-21.30 mmol/l
Calciul 0.090-0.110 g/l mg/1X0.025 2.25-2.75 mmol/l
9-11mg/100ml
Clorul
3.34-3.95 g/l
334-395mg/100ml
g/1X28.2
mg/100mlX0.282
94-111 mmol/l
Colesterolul
1.2-2.6 g/l
120-260mg/100ml
g/1X2.58
mg/100mlX0.258
3.1-6.7 mmol/l
Creatinina
0.0005-0.012 g/l
0.5-1.2 mg/100ml
mg/1X8.85
mg/100mlX88.5
44-106 mmol/l
Fierul
0.5-1.8 g/l
50-180 mg/100ml
mg/1X17.9
g/100mlX0.179
9-32 mmol/l
Fosforul
0.030-0.045 g/l
3.0-4.5 mg/100ml
mg/1X0.032
mg/100mlX00.32
0.96-1.44 mmol/l
Glucoza
0.65-1.10 g/l
65-110 mg/100ml
g/1X5.56
mg/100mlX0.055
3.6-6.0 mmol/l
Hemoglobina 12-16 mg/100ml g/1X0.621 7.45-9.93 mmol/l
Magneziul
0.020-0.040 g/l
2-4 mg/100ml
mg/1X0.041
mg/100mlX0.41
0.82-1.64 mmol/l
Potasiul
0.160-0.200 g/l
16-20 mg/100ml
g/1X25.6
mg/100mlX0.256
4.5-5.1 mmol/l
Sodiul
3.1-3.5 g/l
310-350 mg/100ml
g/1X43.5
mg/100mlX0.435
135-152 mmol/l
Trigliceridele
0.5-1.5 g/l
50-150 mg/100ml
g/1X1.14
mg/100mlX0.0114
0.57-1.71 mmol/l
Ureea
0.2-0.5 g/l
20-50 mg/100ml
mg/1X16.6
mg/100mlX0.116
3.30-8.30 mmol/l
Valori in urina
Substanta analizata
Valori normale
in grame/24 ore
Factorul de
multiplicare
Valori normale
in mol/24 ore
Acidul uric
0.30-0.80
g/24h
g/24hX5.95
1.8-4.8
mmol/24h
Acidul anil
mandelic
1.7-7.4
mg/24h
mg/24hX5.04
8.6-37.3
mol/24h
Calciul
0.10-0.30
g/24h
mg/24hX0.025
2.5-7.5
mmol/24h
Clorul
6-8
g/24h
g/24hX28.2
169-225
mmol/24h
Creatinina
1-2
g/24h
g/24hX8.85
8.85-17.7
mol/24h
!"#cetosteroizii 6-20 mg/24hX3.47 20-70
mg/24h mol/24h
Fosforul
0.5-1.5
g/24h
g/24hX32
16-48
mmol/24h
Magneziul
0.06-0.18
g/24h
g/24hX0.041
2.5-7.4
mmol/24h
Potasiul
2-3
g/24h
g/24hX25.6
51-77
mmol/24h
Sodiul
4-6
g/24h
g/24hX43.5
174-261
mmol/24h
Ureea
10-35
g/24h
g/24hX16.6
166-581
mmol/24h
Alte analize
Substanta analizata Valori normale
Hematocrit
- la barbati = 40-48%- la femei = 36-42%- la copii 2-
15 ani = 36-39%
Hemoglobina
- la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange- la
femei = 70-90% sau 11-15 g la 100 ml sange
Globule rosii
- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub- femei =3,7-
4,9 milioane pe 1 mm cub- copii 1-5 ani!= 4,5-4,8
milioane pe 1 mm cub
Globule albe
- la a"ulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii 1-6 ani!
= 4000-1000 pe 1 mm cub
Trombocite - 150 000-300 000#mm cubi
Fibrinogen - 200-400 mg la 100 ml sange
Lipide totale - 550-750 ml#100 ml
Trigliceride - 50-150mg#100 ml
Acizi grasi - 200-450 mg#100 ml
Lipoproteine - 150-250 mg#100 ml
Fosfataze alcaline - 1,5-5 $%- 3-13 $&- 13-45 $'
Fosfataze acide - 1 $%- 4 $&- 4-14 $'
Aldolaze
- 2-10 $#ml- la a"ulti = 4-6 $()(#ml unitati )ible*! pe
ml ser= 0,9-2,5 +ui#+, )-.- la copii = 9 $'#ml ser
Transaminaze - 10-40 $&- 2-16 $'
Amilaza
- in sange = 8-32$/#1 ml ser= 230-2700 $'#l ser- in
urina = 16-64 $/#ml urina= 8000-30000$/#24 ore
sub 5500 $'#l
LDH - 150-450 unitati /robles0i- 120-240 $#l
Corticosteroizi
- barbati = 10-20 mg#24 1- femei 6-15 mg#24 1- copii
= 2-4 mg#24 1
Catecolamine
- in sange = 32 mmol#l- in urina = 10-100 mg#24 1=
0,05-0,55 mmol#24 1- 23+ 4 urina = 1,7-7,4 mg#24 1=
8,6 4 37,3 mmol#24 1
Lipaza - 20-140 $'
Sistemul OAB
Acesta cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei &"%$, globulele rosii
contin o substanta cu rol antigen numita aglutinogen. (e de alta parte, serul
oamenilor, cu exceptia grupei A)"IV$, contine alta substanta cu rol de anticorpi
"aglutinina$.
Exista doua aglutinine! anti#A si anti#).
Venirea in contact a antigenelor A si ) cu aglutininele respective "anti#A si anti#)$
produce aglutinarea "alipirea una de alta$ globulelor rosii.
Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se
intalneasca antigenul A cu anticorpii anti#A si antigenul ) cu anticorpii anti#).
Sangele persoanelor din grupa sanguina &"I$ neavand antigene "aglutinogene$ i
s#a spus si sange de grupa zero "&$. 'e aceea, aceste persoane au fost numite
*donatori universali* de sange, pentru ca sangele lor poate fi donat la subiectii
care poseda alte grupe sanguine, fara teama de a se produce accidente de
transfuzie.

Iar persoanele care apartin grupei de sange A) "IV$, neposedand in serul lor
anticorpi "aglutinine$ care sa se uneasca cu aglutinogenele, pot primi sange de la
subiectii cu alte grupe de sange, de aceea au fost numiti *primitori universali* de
sange.
Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de boli
si accidente grave ce tip de sange este necesar pentru transfuzie. +ransfuzia
sanguina facuta cu sange nepotrivit poate produce accidente grave. ,rupa
sanguina cea mai intalnita la noi in tara este A II urmata in ordine descrescatoare
de & I, ) III si A) IV.
Grupele umane sanguine in sistemul OAB
'eoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in timpul
vietii, in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. 'ar pentru aceasta
este necesara si analiza altor grupe sanguine, lucru foarte dificil care se face
numai in laboratoare specializate in filiatie.
'esi s#au facut unele speculatii, stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati
sau defecte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de
sange.
Sistemul Rh
(rescurtarea -h provine de la o specie de maimute "-hesus$ la care s#a descris
prima data factorul -h. (e baza sistemului -h, globulele rosii umane au fost
impartite in doua tipuri! cele care poseda antigenul sau factorul -h "-h pozitive$
si cele care nu poseda acest antigen "-h negative$.
(ersoanele care au acest factor in sange se numesc -h pozitive si reprezinta
circa ./0 din populatie, iar restul de %/0, care nu au acest factor, se numesc
-h negative.
In mod normal nu exista anticorpi "aglutinine anti#-h$ in serul uman care sa
aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor -h pozitive. 'eoarece
globulele rosii ale persoanelor -h negative nu contin factor -h, sangele acestora
poate fi transfuzat la persoanele -h pozitive fara nicio teama, caci lipsind factorul
-h, nu pot lua nastere nici anticorpii "aglutinina anti#-h$.
'ar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana -h pozitiva, la o persoana
-h negativa, in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti#
-h care, cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange -h pozitiv, produc aglutinarea
globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave.
Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie -h negativa ramane insarcinata
cu un barbat -h pozitiv, iar copilul este -h pozitiv. Cu ocazia sarcinii, a nasterii, a
avortului, sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei dand nastere la
anticorpi anti#-h. Iar in timpul celei de#a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se
combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge "hemoliza$, provocandu#i
icter si anemie grava.
'aca si mama si tatal sunt -h negativi nu exista niciun pericol pentru copil.
'e asemenea, daca ambii soti sunt -h pozitivi nu se produc anticorpi anti#-h si
nu exista niciun fel de urmari neplacute pentru copil.
1 mama -h negativa care are un sot -h pozitiv poate da nastere unui copil -h
pozitiv in ./0 din cazuri si unui copil -h negativ in %/0 din cazuri.
'aca copilul este -h negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru
nasterile urmatoare. 'ar daca copilul este -h pozitiv "ca si tatal$ atunci el poate
cu ocazia primei nasteri sa#si imunizeze mama "-h negativa$ cu anticorpi anti#-h
ca si in cazul unei transfuzii cu sange -h pozitiv.
In acest caz, copiii -h pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile
amintite. 'e aceea, toate femeile gravide -h negative, insarcinate cu parteneri
-h pozitivi, sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in vederea
preintampinarii complicatiilor ce ar putea aparea la copii.
+ot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina -h#ul la fetele care
urmeaza sa faca transfuzie de sange. 'aca ele sunt -h negative trebuie sa
primeasca un sange identic. (entru ca daca primesc sange -h pozitiv ele vor
forma anticorpi anti#-h, care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi
gravide.
In unele situatii, mama -h negativ cu copil -h pozitiv poate avea anticorpi anti#
-h nu numai in sange ci si chiar in lapte, in acest caz alaptarea copilului este
contraindicata.