In 1974, dupa ce a citit intaia epistola a Sfantului Apostol Pavel catre Corinteni (I Corinteni, 9:24), pilotul brailian de !

or"ula I, Ale# $ias

%ibeiro, "e"bru al &isericii &aptiste, a inceput sa predice cuvantul lui $u"neeu in cadrul co"petitiilor de 'en( In acest sens, si)a luat
drept lo'o "esa*ul +Iisus ,antuieste-, pe care il afisa pe "asina sa dar si pe ec.ipa"ent( A infiintat, i"preuna cu fotbalistul, /oao 0eite,
noua "iscare reli'ioasa Atletii lui 1ristos, in 1921( Ale# $ias %ibeiro a devenit astfel lider reli'ios si pastor al 3Atletilor lui 1ristos 3 in cadrul
diferitelor co"petitii sportive nationale si internationale (/ocurile 4li"pice, Ca"pionatul ,ondial de !otbal, ca"pionatele de !or"ula I)(
,Iscarea s)a raspandit aproape in randul tuturor sporturilor (atletis", bo#, basc.et, tenis) avand drept "e"bri sportivi cunoscuti precu"
Carl 0e5is61ol7field6!ore"an, A7rton Senna6Ar7 8attanen, $avid %obinson, ,ic.ael C.an(
,iscarea Atletii lui 1ristos a avut dintotdeauna un "ai "are i"pact asupra lu"ii fotbalului decat in orice alta ra"ura sportiva( !otbalul are
un li"ba* co"un ce depaseste barierele rasiale, etnice, sociale si reli'ioase( Aceasta noua "iscare reli'ioasa este preenta in peste
cincieci de tari, avand co"unitatile cele "ai i"portante in Portu'alia, /aponia, Italia si Spania( $aca lua" in considerare toate sporturile,
in preent sunt peste 9: ;;; de 3Atleti ai lui 1ristos- in intrea'a lu"e(
%aspandirea acestei "iscari reli'ioase a devenit evidenta la Cupa ,ondiala din 1994, in 0os An'eles, cand un "are nu"ar al adeptilor sai,
"e"bri ai lotului national al &railiei (,uller, <affarrel, /or'in.o, ,ain.o, =in.o, Paulo S>r'io ) au profitat de notorietatea acestui
eveni"ent sportiv (ur"arit de peste doua "iliarde de telespectatori) pentru a raspandi "esa*ul evan'.elic( 0a sfarsitul "eciului au facut un
cerc i"preuna cu restul *ucatorilor pentru a "ultu"i lui $u"neeu pentru cea de)a patra victorie in cadrul Ca"pionatului ,ondial( 0a Cupa
,ondiala din 2;;2, care a avut loc in /aponia si Coreea de Sud, acelasi ritual a fost repetat(
Principalele obiective ale acestei noi "iscari reli'ioase sunt: sa)0 propovaduiasca pe 1ristos in randul sportivilor din cadrul oricarei ra"uri?
sa incura*ee si sa creee conditii "e"brilor acestei iscari pentru a)si putea evan'.elia cole'ii? sa cooperee cu &isericle, ,isiunile si
or'aniatiile protestante? sa a*ute la crearea si i"ple"entarea sporturilor si activitatilor de a're"ent in cadrul co"unitatilor locale? sa
incura*ee onestitatea si inte'ritatea in practicarea oricarui sport? sa activee ca "isionari facand in intre'a lu"e cunoscut "esa*ul "antuirii
si sa recrutee alti sportivi precu" si suporteri ai lor in cadrul "iscarii(
,iscarea Atletii lui 1ristos nu este in sens strict o reli'ie si nici secta( @u este nici "acar o noua &iserica( Aste "ai de'raba o "iscare
evan'.elica, ce aduce i"preuna suporteri din cadrul diferitelor biserici protestante, in principal din cadrul &isericii &aptiste( ,ai "ult decat
atat, inte'rati fiind in "iscarea neo)evan'.elica, unii Atleti ai lui 1ristos si)au inte"eiat propria biserica, precu" in caul lui ,uller, un
*ucator din cadrul ec.ipei nationale de fotbal a &railiei, care a devenit pastor al &isericii Penticostale 4portas Albertas, punand baele
3&isericii Penticostale a lui $u"neeu- in &railia(
Pe scurt, scopul principal al "iscarii Atletii lui 1ristos este sa propovaduiasca "esa*ul lui 1ristos in randul tuturor celor care practica sportul,
indiferent la ce nivel, profesionist sau a"ator(
Radu Alexandru
S)a nBscut Cn anul 1927, 14 februarie, Cn cel de)al doilea oraD din Eru'ua7 ca nu"Br al populaFiei G Salto( Aste cunoscut sub porecla Al
,atador, dar nu"ele sBu real este Adinson %oberto Cavani Ho"e( Actualul *ucBtor al for"aFiei italiene @apoli Di)a Cnceput cariera de
*ucBtor Cn Fara natalB la ec.ipa de *uniori a ec.ipei $anubio la vIrsta de 12 ani, debutul pentru ec.ipa "are avInd loc Cn anul 2;;9, reuDind
sB Cnscrie nouB 'oluri cIDti'Ind ca"pionatul de fotbal din Eru'ua7(
En an "ai tIriu Adinson Cavani face cunoDtinFB cu fotbalul european prin transferul la for"aFia italianB Paler"o, de unde a fost
C"pru"utat la @apoli, ec.ipB cu care luptB astBi pentru titlul de ca"pion al Italiei(
Curioitatea a fost cea care l)a C"pins pe Cavani sB C"brBFiDee credinFa creDtinB, acesta "Brturisind cB este un atlet al lui Cristos CncB de
cInd era copil( +Avea" un prieten, cInd obiDnuia" sB *oc pentru $anubio, care "i)a vorbit pentru pri"a datB despre $u"neeu( Ara"
foarte curios( CButa" rBspunsuri pentru CntrebBri ca +cine ne)a creatJ- sau +ce este "ai presus de noiJ-( Citesc &iblia Cn fiecare i acu", Di
soFia "ea de ase"enea(- 8Irful de atac al for"aFiei napoletane face parte din or'ania ia +Sportivii lui Cristos- alBturIndu)se altor sportivi
cu renu"e ca Di KaLa, !elipe ,elo, !alcao, =e %oberto, <affarel, Avander 1ol7field sau fostul ca"pion "ondial de for"ula 1 A7rton Senna(
AceastB "iDcare a fost CnfiinFatB Cn anul 1921 de cBtre pilotul brailian de for"ula 1 G Ale# $ias %ibeiro Di nu"BrB Cn preent apro#i"ativ
9;(;;; de adepFi( Enul dintre scopurile acestei or'aniaFii este ca "e"brii ei sB trBiascB o viaFB creDtinB Cn acord cu voia lui $u"neeu Cn
lu"ea sportului(
+$ra'ostea pentru $u"neeu, fa"ilia Di pasiunea "ea pentru fotbal sunt reperele "ele in viaFB- spune Cavani, iar el a decis sB spunB Di
altora acest lucru tipBrind o carte + Ceea ce a" Cn ini"B G viaFB, fotbal Di credinFB-, carte prefaFatB de "i*locaDul brailian al ec.ipei %eal
,adrid, KaLa, care afir"a cB aceastB carte +este o poveste de viata despre viaFB Di despre raportul unui sportiv cu $u"neeu(-
,ottoMul lui Cavani este si"plitatea, fotbalistul e#plicInd cB secretul sBu este credinFa Cn $u"neeu care Cl '.ideaB Cn viaFB Di Ci dB putere(
$e ase"enea el se bucurB de popularitatea sa pentru a)i face pe oa"eni conDtieni de credinFa lui( !a"ilist convins, fotbalistul adorB sB
petreacB ti"p C"preunB cu soFia, ,aria Soledad Di cu fiul lor nBscut Cn 22 "artie G &autista(
CredinFa a fost cea care i)a sc.i"bat viaFa Cn bine, Cavani reuDind sB C"pace convin'erile sale reli'ioase cu activitatea sportivB, trBind Cn
fiecare i la fel c.iar dacB se aflB Cn bisericB sau Cn vestiarul de fotbal(
+Cavani nu are preF, nu l)aD da nici pentru o sutB de "ilioane de euroN- G Aurelio de 0aurentiis, preDedinte al SSC @apoli( $eDi este diviniat
de cBtre presa italianB, titluri ca +SfIntul Cavani- sau +San Hennaro (protectorul oraDului @apoli) a luat c.ipul lui Cavani-, fotbalistul
uru'ua7an CDi pBstreaB "odestia Di si"plitatea dovedind cB Cntr)un sport Cn care banii conduc totul, rasis"ul este la el acasB iar fair)pla7ul
lipseDte de cele "ai "ulte ori, se poate trBi ca un e#e"plu pentru "ilioane de oa"eni care ur"Bresc cu interes acest feno"en Di pentru
eci de "ii de copii care CDi "odeleaB caracterele Cn funcFie de +idolii lor-(
!B)Fi o favoare Di Cntoarce)Fi oc.ii de la nea*unsurile diverselor instituFii, ale diverDilor oa"eni Di de la petele Cntunecate ale istoriei( EitB)te la
persoana lui Cristos Di Ol vei vedea pe Cel care poartB cu cinste .aina <atBlui SBu, iar noi, ca ur"aDi ai lui trebuie sB face" acest lucru Cn
fiecare i( 4a"eni ca Di Adinson Cavani sau KaLa ne aratB cB se poateP

Sportivii care particip la Jocurile Olimpice de la Londra au avut la dispoziie o ediie special a Bibliei. Se numete Sports Good
News -Bible i a fost publicat pentru aceast ocazie de ctre Biblie British Society (Societatea Biblic Britanic).
Iniiativa aparine unei serii de activiti a programului de spiritualitate ecumenic cretin (marea majoritate format din organizaii
evanghelice), care s-a dezvoltat n jurul Jocurilor Olimpice de la Londra. Trei mii de exemplare din aceast ediie special n limba
englez a Bibliei au fost disponibile gratuit pentru sportivii care vor veni la Londra. O mie de exemplare ale Bibliei i Noul Testament
au fost i n alte limbi.
Ca particularitile care o difereniaz fa de Biblia obinuit, este coperta cu imaginile unor sportivi foarte cunoscui. Un alt aspect este c,
alturi de textul biblic, sunt inserate imagini i refecii semnifcative pentru lumea sportului profesionist.
Aceast oportunitate, de a oferi Biblia ntr-un format accesibil pentru sportivi, reafrm faptul c mesajul i coninutul Bibliei este centrul n
toate aspectele vieii tuturor oamenilor.

Primele tabere crestine au fost organizate in anul 1987 pe actualul teren al taberei. Neexistand nici o
constructie pe actualul teren, cazarea taberistilor s-a realizat in corturi. In acel prim an de activitate, chiar si in
conditiile oferite de perioada respectiva s-a reusit organizarea a 3 serii de tabere de vara.
In anul 1990 s-a achizitionat prima parcela de teren, pana in acest an, organizandu-se in continuare tabere in
corturi. Tot in acest an au inceput demersurile pentru construtia cladirii principale (abana Nr.! ", insa doar a
partii din fata, cladirea actuala #ind compusa din mai multe compartimente construite in perioade diferite de
timp.
In anul 1992 s-au organizat $ serii de tabere crestine in circuit inchis, primele tabere care au avut loc in cladirea
noua.
Anul 1993 a fost marcat de in#intarea fundatiei %etania. &n de an s-a crescut capacitatea de cazare a corpului
din fata,putin cate putin, prin adaugarea de camere si noi eta'e. &stfel intre anii 1995 si 1996 s-a construit si
partea din spate a abanei Nr. !.
Timp de $ ani taberele s-au organizat si desfasurat cu a'utorul voluntarilor, directorul de tabara din acea vreme
#ind (evin )issons, un om cu inima mare pentru tara noastra, care s-a mutat impreuna cu familia in *omania,
pentru $ ani de zile, pentru aceasta lucrare. (evin )issons s-a ocupat atat de partea administrativa a cabanei, cat
si de pregatirea si instruirea voluntarilor.
In anul 1996, +e, )hupe din )tatele -nite a luat locul lui (evin )issons si a ocupat atat pozitia de director al
taberei, cat si celelalte atributii. Perioda de implicare a lui +e, a fost de . ani de zile timp in care a locuit in
*omania Impreuna cu familia. In urma unei vizite in ).-.&. ale lui +e, si ristian /oaides au luat #inta ideile pentru
o parte din actuala cursa cu obstacole. 0iind invitati la o tabara locala din ).-.&. si anume (ana1u1 (amp,
impresionati de varietatea elementelor si avand viziune cu privire la implementarea lor la 2unca %radului,
constructia primelor elemente Inalte a avut loc in anul 1997. Printre aceste elemente enumeram3 zidul de
alpinism, scara uriasa, tiroliana, mersul prin 'ungla, lianele, bobina si altele.
Intre anii 2000-2005, s-au achizitionat mai multe parcele de teren din imediata vecinatate si inca $ cabane,
capacitatea totala a unitatii crescand acum la !45 de locuri, director de tabara in aceasta perioada #ind 6aniel
)imionas. 6in 455., timp de 3 ani de zile, presedintele fundatiei a preluat si functia de director de tabara, timp in
care s-au construit cateva elemente noi si anume zidul de cauciucuri si turnul de lazi.
In 2007 s-a infintat Integro Serv SRL, unic asociat #ind fundatia Integro. Pana in 4557 principala sursa de
venit in dezvoltarea unitatii a fost reprezentata de donatii, acestea #ind din ce in ce mai rare, pentru mentinerea
activitatii, s-a gasit drept imperativ in#intarea unui ).*.2. pentru a putea obtine pro#t si reinvesti acest pro#t in
dezvoltare.
Din 2008 pana in prezent alin )ilviu a preluat functia de director de tabara. Perioada de vara este de obicei
ocupata de grupuri care organizeaza tabere, dimensiunea minima a grupului acceptat in sezon #ind de 85 de
persoane. 9data cu cresterea volumului de persoane cazate, a crescut si nevoia de personal necesar in
administrarea unitatilor, astfel in sezon numarul total de anga'ati se ridica la !4 persoane.
&paritia unui nou curs cu obstacole la inaltime a fost realizata in 2009, cand s-a construit cursul autonom cu
obstacole la o inaltime de !. m si un nou zid de alpinism de 4!m.
In 2010 au avut loc o serie de modernizari ale taberei cu privire la achizitionarea de geamuri termopan, usi si
paturi pentru o parte din cabana !, anumite zone #ind de'a modernizate. 6e asemenea intreg interiorul cabanei
principale a fost izolat cu vata minerala si gips carton.