ISTORIA CONTABILITATII

Inca din Antichitate omul a resimtit nevoia unor liste de cheltuieli.De la

simpla evidenta a averii si pina la afacerile negustorului, contabilitatea a
devenit un sistem informational cu implicatii asupra resurselor la nivelul
economiei.Contabilitatea are deci un rol indispensabil in societatea
omeneasca.
Primele evidente contabile au inceput sa fie tinute odata cu aparitia
scrisului la sumerienii (ani 3000 i.Ch.). tili!and o vergea ascutita de lemn,
scribul scria pe placa de argila umeda numele partilor, obligatiile asumate de
acestea si obiectele comerciali!ate.Partile semnau atestand astfel
corectitudinea datelor inscrise.
Aparitia si utili!area papirusului va inlesni si mai mult inregistrarea si
detalierea tran!actiilor comerciale."ste si o perioada in care apar primele
forme de control a inscrisurilor contabile.
n obstacol in calea de!voltarii evidentei contabile il repre!enta lipsa unei
unitati de masura comune pentru toate bunurile tran!actionate.Cea mai
insemnata contributie adusa de greci in contabilitate o repre!inta utili!area
unor monede de schimb incepand cu anul #00 i.Ch., aspect ce va determina
si o dinami!are a activitatii financiar bancare.
Contabilitatea a fost si este dependenta de de!voltarea economica.De aceea
de$a lungul timpului contabilitatea parcurge un proces de moderni!are
accentuata in "uropa, odata cu de!voltarea batranului continent.Aparitia ei
era conditionata de e%istenta unui sistem numeric accesibil si de un mediu
prielnic de de!voltare.&implitatea si usurinta sistemului numeric arab au
re!olvat acest lucru.'aspandirea in "uropa a sistemului numeric a fost
reali!ata cu a(utorul papei &)lvestru al II$lea (ani ***$+003).Pana la acest
moment se utili!a sistemul numeric roman, care era greoi.
Prosperitatea republicilor italiene duce inevitabil si la de!voltarea
contabilitatii.Astfel apare contabilitatea in partida dubla ce isi are originea in
,enova sau -enetia,veritabile centre ale comertului in aceea vreme.Aparitia
si de!voltarea contabilitatii in partida dubla au fost asadar determinate de
necesitatea ordinii in socoteli.
Cel mai vechi fragment de contabilitate care a fost descoperit, datea!a din
anul +.++ si repre!inta registrele unei banci comerciale italiene.
Dincolo de toate avanta(ele unei evidente contabile riguros organi!ate,
propagarea contabilitatii in partida dubla catre alte regiuni ale Italiei a
repre!entat un proces de lunga durata, cu piedici greu de trecut."ra invocat
/ secretul afacerilor 0, iar contabilii se temeau ca divulgarea cunostiintelor si
initierea altora in tainele contabilitatii le$ar fi diminuat pretuirea de care se
+
bucurau. n argument 1n spri(inul celor afirmate 1l constituie spusele lui
2olfgang &ch3eic4er, un pioner 1n lumea lucr5rilor de contabilitate ap5rute
1n ,ermania la mi(locul secolului al$+#$lea6 78u vreau s5 afirm c5 1naintea
mea n$ar fi e%istat contabili buni, ace9tia sunt 9i ast5!i, dar ei :in
contabilitate 1n secret 9i nu o dau la lumina !ilei sau nu$9i dau osteneala s5 o
arate 9i altora.;
&ub influen:a schimb5rilor intervenite 1n mediul economic, contabilitatea
va parcurge la r<ndul ei drumul de la o form5 primar5 c5tre una comple%5,
capabil5 s5 satisfac5 cerin:ele tot mai diverse ale utili!atorilor informa:iei
contabile.
Cadrul 1ngust al tran!ac:iilor efectuate pe ba!a de numerar a fost l5rgit o
dat5 cu instituirea creditului. =aptele ba!ate pe 1ncrederea creditorului 9i
anga(amentul debitorului de a$9i duce la 1ndeplinire obliga:iile au constr<ns
contabilitatea s5$9i de!volte aparatul de calcul.
Dup5 apari:ia creditului, 1n sfera 1nregistr5rilor au intrat, al5turi de
mi9c5rile de bani 9i m5rfuri, datoriile 9i crean:ele. 8ecesitatea de a oglindi
aceste drepturi 9i obliga:ii a dat na9tere contului. >a 1nceput, p5r:ile lui erau
a9e!ate una dup5 alta6 deasupra debitul 9i dedesubt creditul.
Acesta a fost, de fapt, punctul de plecare 1n evolu:ia contului spre forma
clasic5, cu debitul la st<nga 9i creditul la dreapta. Debitul indica ceea ce
persoana, al c5rei nume 1l purta contul, a primit de la partenerul s5u, iar
creditul ceea ce persoana respectiv5 ia dat acestuia.
lterior, conturilor de persoane li s$au al5turat cele pentru m5rfuri, bani
sau alte bunuri. Personificarea conturilor a continuat, consider<ndu$se c5
fiecare cont poate fi asimilat unei persoane sau c5 repre!int5 o persoan5.
Contabilitatea medieval5 italian5 s$a ba!at pe urm5toarele registre
principale6
$ memorialul?
$ cartea mare?
$ (urnalul.
@n afar5 de aceste registre principale e%istau 9i registre 7particulare;.
Ini:ial, memorialul a servit doar pentru opera:iunile de credit.
Acest registru descriptiv alimenta cartea mare care, la 1nceput, oglindea tot
numai opera:iuni de credit, dar nu 1n forma descriptiv5, ci 1ntr$o prelucrare
pe conturi individuale.
@n (urnal se prelucra, 1n formule contabile, memorialul. @n vederea g5sirii
contului debitor 9i a contului creditor ap5rea mereu aceea9i 1ntrebare6 cine
prime9te 9i cine d5A Dup5 stabilirea conturilor corespondente, contul care
prime9te se debita 9i contul care d5 se credita.
.
Aparitia stiintei contabilitatii este datata in anul +B*B,atunci cind s$a
publicat prima lucrare cu continut contabil ce apartine calugarului franciscan
si matematician >uca Paciolo,cu titlul C&uma de aritmetica, geometria
proportioni et proportionalita;, lucrare ce re!erva un capitol special privind
CDubla inregistrare;.&unt insa dove!i materiale potrivit carora ,e%istau
reflectari contabile cu mult timp inaintea lui >uca Paciolo, dove!i ce datea!a
din anul ++00 si chiar mai devreme, pe teritoriul unor orase ale actualei Italii
ca 'oma, -enetia, ,enova, Pisa etc. si de asemenea la CDansele
germane;.Insasi >uca Paciolo in cartea sa celebra recunoaste ca nu el a creat
contabilitatea, ci nu face altceva decit sa descrie un mod de inregistrare ce se
practica in timpul sau.
Contabilitatea din totdeaua a fost considerata o stiinta sociala,deoarece ea
studia!a unele din activitatile pe care le desfasoara oamenii si care
influentea!a in mare masura e%istenta lor.Din totdeauna continutul obiectului
contabilitatii a fost abordat, studiat in conte%tul procesului reproductiei
sociale, unde contabilitatea urmareste acele laturi ce vi!e!a activitatile
economice desfasurate in sfera productiei si circulatiei si care se e%prima in
etalon banesc."vident ca prima definitie a contabilitatii a fost data de insasi
intemeietorul ei, respectiv >uca Paciolo, care de altfel a si dat acestei stiinte
denumirea de contabilitate.>uca Paciolo scria ca CEobiectul contabilitatii il
constituie tot ceea ce dupa parerea negustorului, ii apartine pe sume, precum
si toate afacerile mari si marunte, in ordinea in care au avut loc;.F
8ici o alta lucrare nu a impulsionat atit de mult organi!area calculului
economic si prin aceasta activitatea economica insasi, ca opera contabila
semnata de >uca Paciolo.Adept al principiului Cubi non est orde, ibi
confusio; , adica Cunde nu este ordine, domneste confu!ia; , Paciolo
tratea!a la un nivel superior cunostinte din domeniul creditului, fiinantelor si
contabilitatii.Prin opera de pionerat a savantului matematician, stiinta
conturilor dobandeste o deosebita insemnatate, iar cunostintele de
contabilitate se raspandesc in intreaga "uropa.
In perioada urmatoare aparitiei lucrarii lui Paciolo, se manifesta un interes
deosebit pentru cunoasterea Cartei calcului economic;.Perioada cuprinsa
+B*B$+#00, este numita de profesorul Dumitru -oina, drept fa!a evolutiva a
contabilitatii, respectiv secolul cel mare.FF

FDan Grandafir, Anca Hadalina Iogdan, Ia!ele contabilitatii, "ditura niversitaria, Craiova .003, p.+*$..
FFDumitru -oina, =a!e din evolutia contabilitatii, "ditura Cioflec, Clu(, +*30
3
Prin adoptarea unor concep:ii progresiste sau chiar prin reali!area
unor studii economice originale, literatura economic5 rom<neasc5 19i face
sim:it5 pre!en:a 1ncep<nd cu sec. al JIJ$lea. Astfel, 1n +K+*, la Ia9i, apare
CDidascalia;, un veritabil manual despre comer:, finan:e 9i calcule contabile,
scris 1n limba greac5.
Dup5 o a9teptare de dou5!eci de ani, 1n &cheii Ira9ovului iese de sub
lumina tiparului CPravila comer:ial5; av<ndu$l ca autor pe "manoil Ioan
8ichifor. 8u trebuie omis faptul c5 1n anii L30, la Mcoala Comercial5 a
Capelei rom<ne9ti din Ira9ov, se predau cuno9tin:e despre contabilitate,
legisla:ie economic5, etic5 9i psihologie comercial5. CPravila comer:ial5;
con:ine, de altfel, primele principii ale contabilit5:ii 1n partid5 dubl5.
n alt centru remarcabil al 1nv5:5m<ntului economic rom<nesc 1l va
repre!enta Academia Hih5ilean5 din Ia9i, 1ncep<nd cu anul +KB., centru ce
se poate m<ndri cu profesori precum Ion ,hica sau Ion Ionescu de la Irad.
Perioada scurs5 p<n5 la sf<r9itul secolului al JIJ$lea va fi una a
apari:iei a numeroase traduceri, dar 9i lucr5ri originale 1n domeniul
contabilit5:ii, 1n a9e!5minte de cultur5 economic5, cum ar fi Iucure9ti,
Ira9ov, Ia9i sau ,ala:i. Prima (um5tate a sec. JJ va fi una de rapid5
ascensiune a culturii economice rom<ne9ti. "ste perioada 1n care la Iucure9ti
ia fiin:5 Academia de @nalte &tudii Comerciale 9i Industriale (anul +*+3). N a
doua academie de profil se 1nfiin:ea!5 la Clu( 1n anul +*.0.
=5r5 a omite 1n vreun fel rolul (ucat de celelalte centre de 1nv5:5m<nt
economic superior, s5 ne oprim 1n cele ce urmea!5 asupra 9colilor de la
Iucure9ti 9i Clu(.
>a Academia de @nalte &tudii Comerciale 9i Industriale, 9coala
profesorului &piridon Iacobescu va demonstra universalitatea patrimoniului
9i permanenta egalitate a structurilor acestuia. Patrimoniul este definit drept
un ansamblu de drepturi 9i obliga:ii cu respectivele lor obiecte de drepturi 9i
obliga:ii, evaluabile 1n bani. Iat5 a9adar, pe de o parte realit5:i concrete, iar
pe de alt5 parte raporturi (uridice privind aceste realit5:i.
@mpotriva scolii patrimonialiste de la Iucure9ti, 1n oa!a economic5 de
la Clu(, prof. Ion "vian va 1ncerca, 1n lucrarea CGeoriile conturilor;, s5
1nl5ture elementele (uridice din contabilitate. Adept al literaturii germane,
autorul consider5 contabilitatea doar un supliment aritmetic al 9tiin:ei
economiei 1ntreprinderilor.F
B

FHatei Harius, "rhan Cristina, Contabilitatea6 nimic mai simplu, "ditura "conomica, Iucuresti .003
Istoria contabilitii analizeaz astfel apariia primelor
nsemnri contabile si dezvoltarea lor in forme cat mai
corespunztoare nevoilor societatii omeneti. Ea ofer
exemple convingtoare despre supleea si puterea de
adaptare a acestei tiine, care, in decursul veacurilor , i-a
permis sa fac fata noilor cerine ,corespunztoare fecrei
etape de dezvoltare a societatii umane.
a tiina , istoria permite explicarea fenomenelor si
forelor ce acioneaz asupra lor.
!oncepia materialista despre istorie pornete de la teza
ca producia si, alturi de producie, sc"imbul produselor ei
constituie baza oricrei or#nduiri sociale$ ca, in fecare
societate care apare in istorie, repartiia produselor si o data
cu ea, impartirea sociale in clase sau stri sociale sunt
determinate de ce anume se produce si de felul in care se
face
sc"imbul acestor produse%.
&
'elaiile sociale de producie si de sc"imb si-au gsit
expresia, la nceput , in nsemnri contabile izolate , iar mai
t#rziu in sistemul acestora.
In aceste condiii, contabilitatea este str#ns legata de
procesele economice si de raiile de producie , care se
sc"imba in diferitele etape istorice ale societatii.(e msura
dezvoltrii forelor de producie si a relaiilor de producie,
contabilitatea a dob#ndit anumite particularitati si a devenit
mai importanta si mai necesara.

)ibliografe
*arius *atei, ristina Er"an, ontabilitatea+ nimic mai simplu, Editura
Economica, )ucuresti , ,--.
/an 0randafr, 1nca *adalina )ogdan, )azele contabilitatii, Editura
2niversitaria, raiova , ,--.
.3./emetrescu, Istoria contabilitatii, Editura 4tiintifca, )ucuresti , 567,
/umitru 8oina, 9aze din evolutia contabilitatii, Editura io:ec, lu; 56.-
O
&
=r. "ngels, Anti-Duhring ,"ditura Politica,Iucuresti, +*##, p. .#*, citat de
C.,.Demetrescu in Istoria contabilitii ,"d. Mtiin:ifica, Iucure9ti +*P.



#