Camera nou nascutului (nn)

Patutul trebuie amplasat astfel incat sa nu fie pe directia de deschidere a usii. Atentie la alegerea patutului, sa nu prezinte
pericol pentru nn!
Camera sa nu fie supraaglomerata. Nu se depoziteaza in camera nou-nascutului!
E bine sa nu existe flori si nici animale in camera nou nascutului.
Temperatura: !-" grade.
#ine aerisita. Aerisirea se face de cate ori este necesar. Nou nascutul se muta in alta camera in timpul aerisirii.
Jucariile
Nu sunt necesare nou nascutului. Pentru sugar se $or utiliza %ucarii care nu pat fi inghitite, cu margini rotun%ite, $iu
colorate, e$entual care produc sunete agreabile. Atentie la alegerea %ucariilor sa nu prezinte mici parti detasabile, sa nu
poata fi distruse in timpul utilizarii sau sa produca ranirea sugarului! &ucariile nu $or fi tinute foarte aproape de ochi.
Cand dau dintii 'dupa ( luni) se pot folosi %ucarii speciale, care permit calmarea durerilor de crestere a dintilor.
Imbracamintea
*e%era, potri$ita cu temperatura ambianta. +e $a e$ita ,, infofolirea, nou nascutului. Nou nascutul trebuie sa creasca
$iguros, adaptat la mediu, rezistent la imbolna$iri.
Pampersul se schimba dupa fiecare scaun si ori de cate ori este ne$oie 'urinat abundent).
Expunerea la factorii de mediu
+e face treptat. Nou nascutul poate fi scos afara la doua saptamani de la nastere. Pana atunci, se $a tine in fiecare zi, la
fereastra. *a inceput cu fereastra inchisa, apoi cu ea deschisa. +e incepe cu cate$a minute si se creste treptat durata de
expunere la lumina, soare, aer liber.
Plimbarile se $or face in zone nepoluate 'parcuri, gradini).
+e $or e$ita $izitatorii cat si $izitele, locurile aglomerate. Nu $a fi permisa sarutarea nou nascutului. Adultii pot fi
aparent sanatosi, dar pot transmite boli nou nascutului 'purtatori sanatosi).
Nou nascutul si sugarul care se imbolna$esc denota o greseala de ingri%ire din partea parintilor.
Alimentatia
Nou nascutul se $a alimenta la san. -nainte de alaptare sanul se curata cu ceai de musetel. +e maseaza usor tot sanul de la
baza spre areola mamara. +e maseaza usor, circular, mamelonul, se fa$orizeaza formarea acestuia. .rebuie in$atata
tehnica alimentarii corecte la san. Pozitia in care se tine nou nascutul. +anul trebuie prins intre aratator si mi%lociul
mainii mamei. +e comprima usor mamelonul astfel incat sa se scurga putin lapte care $a stimula nou nascutul sa suga.
Nou nascutul oboseste usor la san. Pentru a e$ita adormirea la san, el $a fi mereu stimulat sa suga: strangere usoara de
nasuc ori de degetul mare de la picior, batai usoare la talpi. /e asemenea, din cand in cand $a fi tinut in pozitie
$erticala, pe umarul mamei si tapotat pe spate pentru a elimina aerul inghitit in timpul suptului. *a fiecare masa nou
nascutul este pus la ambii sani. Alimentatia nou nascutului se face la cerere. Pentru ca initial nn nu suge o cantitate mare
de lapte si sanii raman inca plini, este absolut necesar ca dupa supt 'prin alimentatia corecta nn) sa se mulga pana la
golire ambii sani. *aptele care ramane in sani dupa supt poate determina inflamatia sanului 'manifestata prin dureri,
inrosire si febra). -n acest caz mama se $a adresa medicului.
Pana la ( luni nu sunt necesare alte alimente, este suficient laptele de mama.
0neori, intre supturi, se poate administra ceai de musetel sau ceai de colici. +e prepara astfel: apa, ceaiul si zaharul se
pun toate odata la fiert. *a o cana de 1! ml de apa se pun lingurite de zahar. Cand totul a dat in fiert se scoate
pliculetul de ceai si se raceste la temperatura camerei. /e preferinta se $a administra cu lingurita. 0tilizarea biberonului
poate determina nn sa respinga sanul 'este mai greu sa suga la san decat din biberon).
Cresterea in greutate
-n primele " luni este de 21! g3luna.
/aca mama nu are suficient lapte nn este agitat, plange, nu ia in greutate. +e face proba suptului. +e cantareste inainte si
dupa supt. /aca nu ia cantitatea de lapte necesara se $a trece la alimentatie mixta. +e $a da mai intai la san si apoi se $a
completa cu lapte praf.
Igiena
#aia zilnica. -nainte de baie se asigura o temperatura de " grade in camera. +e aduce in camera tot ce este necesar
pentru baie. +e e$ita deschiderea usii pe timpul efectuarii baii. +e dezbraca complet nn pe un scutecel. +e apreciaza
aspectul tegumentelor. -n cazul in care prezinta mici puncte cu puroi 'acnee) acestea se decapeaza cu o compresa sterila
inmuiata in spirt 'alcool sanitar). Pana la caderea buricului baia se face cu gri%a sa nu se atinga plaga. +e face gimnastica
nn. 4iscari de flexie a bratelor pe torace, flexia genunchilor 'atentie! +e $or tine in mana gambele nn, nu talpile!)
Cadita se pune cu partea in care $a sta capul nn mai sus. Pe fundul caditei se $a pune un scutecel pentru a impiedica
alunecarea. Apa se incearca cu partea interna a antebratului sau cotul adultului. -n apa de baie se poate fierbe musetel sau
se poate pune un saculet cu tarate de grau. +e $or folosi sampon, sapun special pentru sugari. +e $a spala si limpezi cu
atentie pielea capului 'o igiene deficitara duce la formarea de cruste seboreice). +e spala cu atentie, complet, insistand la
plici si zona ano-genitala.
/upa spalare si limpezire, nn se pune intr-un prosop moale, absorbant. +e tamponeaza usor zona urechilor pentru a
absorbi apa. +e tamponeaza 'nu se freaca!) tot corpul.+e $or unge cu ulei special toate plicile: axilare, inghinale,
poplitee, cer$ical. +e imbraca.
5ainutele nn $or fi curate, spalate si calcate.
.oate ustensilele folosite pentru nn 'cani, lingurite, suzete, biberoane, etc) $or fi sterilizate prin fierbere 6! minute.
Profilaxia rahitismului
-ncepand cu a doua saptamana de $iata se initiaza profilaxia rahitismului cu $igantol sau $itamina /6 solutie bu$abila,
picaturi zilnic. +e $a face obiceiul de a fi administrate dupa baie pentru a nu se uita. -mediat dupa aceasta se incepe
alimentatia nn. Pentru a facilita inghitirea solutiei de $itamina se poate tine usor de nasuc ceea ce stimuleaza inghitirea.
Sughitul .oti nn sughit. Pentru calmare dati nn o lingurita de apa fiarta si racita!
egurgitatiile
+unt normale la nn si sugar. +e elimina un mic surplus de lapte. Pentru e$itare se $a scoate aerul inghitit in timpul si
dupa supt. Nn se $a aseza dupa supt in patut pe o parte ' decubit lateral, nu pe spate ori pe burta).
Secretiile na!ale
+unt mai abundente la nn. Curatirea nasului si aspiratia secretiilor se $a face cu o seringa, pipeta cu ser fiziologic.
"accinarea
+e $a face la , ", ( luni, un an si " ani, conform Programului National de $accinari. Aceste $accinari se fac de medicul
de familie. Ele $or fi trecute in carnetul de $accinari. Celelalte $accinari se $or face la scoala. Atentie! Copilul
ne$accinat nu poate intra in colecti$itate. *a $accinare trebuie sa $a prezentati conform programarii facute de medicul
de familie. Nerespecatrea programarii poate duce la amanarea $accinarii. +e $accineaza copilul sanatos, dupa consultatia
efectuata de medicul de familie.
Parintii
-n cresterea si ingri%irea copilului se $or implica ambii parinti. Copilul trebuie sa stie inca de mic faptul ca sunt doi care-l
iubesc si ingri%esc. .atal $a declara copilul la starea ci$ila si $a prezenta medicului de familie doua copii xerox dupa
certificatul de nastere.
#ama
7a accepta si solicita a%utorul sotului pe toata perioada ingri%irii nou nascutului, sugarului si copilului. -l $a antrena in
toate acti$itatile.
-ngri%irea sanilor se $a face inainte de fiecare supt cu ceai de musetel. /upa supt sanii se mulg pentru a se goli complet.
+e spala si se tamponeaza usor cu un prosop absorbant. 0neori pot aparea fisuri sau ragade. +e intensifica igiena si se
e$ita punerea nn la acel san pana la $indecare. -n timp ce nn suge la un san celalalt poate prezenta scurgere de lapte. +e
$a prote%a cu un ser$etel. +anii pot curge intre supturi. -mbracaminte le%era, care sa permita usor suptul.
*ohiile: sunt scurgeri $aginale sang$inolente, apoi sero-sang$inolente si seroase. -giena locala se $a face zilnic, ori de
cate ori este ne$oie.
Pentru a mentine tonusul musculaturii abdominale se poate folosi un corset sau burtiera, se poate face 8inetoterapie si
reeducare perineala dupa ( saptamani de la nastere 'profilaxia incontinentei urinare).
+e $a urmari scaderea in greutate pana la normalizare. Planning familial si contraceptie.
Alimentatia: echilibrata, fara alcool, cafea. +e $or e$ita alimentele care genereaza colici nn si sugarului: ceapa, usturoi,
fasole, etc.
Tatal
Nu este spectator, este coautor si $a participa la toate acti$itatile de crestere si ingri%ire a nou nascutului. +e poate
implica in imbracarea, imbaierea, supra$egherea, plimbarea nn. -n cazul alimentatiei mixte poate prepara laptele praf,
ceaiul. -mediat dupa nastere, femeia este epuizata fizic si uneori se poate instala o depresie postpartum. 9 femeie care
este a%utata si sustinuta de sot $a trece mai usor peste momentele grele. :emeia are ne$oie de a%utor fizic si suport moral.
:aceti mici daruri sotiei 'ea $-a facut de%a cel mai frumos si pretios dar)! :emeia are ne$oie de un tonus psihic bun
pentru a mentine lactatia. Pentru sugar cel mai bun aliment este laptele de mama. /umnea$oastra nu puteti alapta
sugarul, dar o puteti a%uta pe sotie 'printr-un comportament afectuos), sa mentina secretia lactata si sa poata alimenta
sugarul la san cat mai mult timp.
ecomandari generale
Nu tineti in brate nn si sugarul! +e in$ata asa si $a fi mai greu pentru d$s. Cand plange cautati cauza 'trebuie schimbat
pampersul sau ii este foame si trebuie alimentat) si remediati-o. Cand are colici isi $a freca piciorusele, se $or auzi
zgomote intestinele sau $eti constata ca este constipat. +e $or aplica pe abdomen comprese caldute, se $a tine cu burtica
pe abdomenul mamei piele pe piele, se $a stimula anusul usor cu termometrul pentru a stimula aparitia scaunului, in caz
de constipatie. -n ultima instanta se poate folosi supozitorul pediatric cu glicerina.
Nu trebuie sa stea toti membri familiei simultan cu nn. 9rganizati-$a astfel incat sa-l supra$egheati pe rand! 4ama
trebuie a%utata sa se odihneasca intre supturi.
Semne de alerta la nn si sugar
$ebra% agitatia (plansul incoercibil)% diareea% refu!ul alimentatiei% &arsaturile abundente (atentie% nu
regurgitatiile')% lipsa cresterii in greutate(