Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Formule Si Notiuni De Baza Algebra

Algebr
Proporie. Proprietatea fundamental a proporiei
- proporia este o egalitate a dou rapoarte;
- n orice proporieprodusul extremilor este egal cu produsul mezilor;
Aflarea unui termen necunoscut al unei proporii
un extrem = produsul mezilor supra cellalt extrem;
un mez = produsul extremilor supra cellalt mez;
Proporii deriate
a!b = c!d =" d!b = c!a
a!b = c!d =" a!c = b!d
a!b = c!d =" b!a = d!c
a!b = c!d =" af!bf = c!d
a!b = c!d =" a#f!b#f = c!d
a!b = c!d =" a$f!b = c$f!d
a!b = c!d =" a!b$f = c!d$f
a!b = c!d =" a!b#f = c!d#f
a!b = c!d =" a%b!b = c%d!d
a!b = c!d =" a-b!b = c-d!d
a!b = c!d =" a!a%b = c!c%d
a!b = c!d =" a!b-a = c!d-c
a!b = c!d =" a!b = a%c!b%d
a!b = c!d =" a!b = a-c!b-d
Procente. Aflarea a p& dintr-un numr
prin notaia p& se nelege p!'((
pentru aflarea a p& dintr-un numr dat se efectueaz p!'(( din numrul respecti
adic p!'(( nmulit cu numrul dat
Aflarea unui numr c)nd se cunoa*te p& din el
Pagina 1 din 8
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ntruc)t exist un numr necunoscut l om nota cu x+ obin)nd p!'(( din x=a+ a fiind
dat+ rezult x=a#p!'((
Aflarea raportului procentual
se nume*te raport procentual raportul p!'((
pentru a afla c)t la sut reprezint numrul a din numrul b+ ne folosim de relaia# a =
p!'(( $b sau a!b = p!'(( , p = '(( $a!b
Probabiliti
se nume*te probabilitatea realizrii unui eeniment -rezultatul unei experiene.
raportul dintre numrul cazurilor faorabile realizrii eenimentului *i numrul cazurilor
posibile ale experienei
probabilitatea unui eeniment se noteaz cu P-A.
P-A. = numrul cazurilor faorabile eenimentului A ! numrul cazurilor posibile ale
experienei
Proporionaliate direct
ntre dou mulimi finite de numere se stabile*te o proporionalitate direct dac se
poate forma un *ir de rapoarte egale+ diferite de (+ astfel nc)t numrtorii rapoartelor s fie
elementele primei mulimi *i numitorii rapoartelor s fie elementele celeilalte mulimi
ntre /x+ 0+ z1 *i /a+ b+ c1 se stabile*te o proporinalitate direct dac# x!a = 0!b = z!c
Proporionalitate iners
ntre dou mulimi finite de numere se stabile*te o proporionalitate iners+ dac se
poate forma un *ir de rapoarte egale+ diferite de (+ astfel nc)t mulimea primilor factori ai
produselor s fie una din mulimi+ iar mulimea celorlali factori s fie cealalt mulime
ntre /x+ 0+ z1 *i /a+ b+ c1 se stbile*te o proporionalitate iners dac# x $a = 0 $ b = z $
c
2egula de trei simpl
fiind date dou mulimi ntre care este stabilit o proporionalitate direct sau iners+
procedeul de aflare a unuia din elemente se nume*te regula de trei simpl
Adunarea *i scderea numerelor ntregi. 3esfacerea parantezelor
la adunarea numerelor ntregi apar trei cazuri#
ambele numere sunt ntregi pozitie -deci naturale., suma este suma numerelor
naturale a *i b
ambele numere sunt ntregi negatie , suma este 4-5a5%5b5.
Pagina 2 din 8
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
un numr este ntreg negati *i cellalt ntreg poziti , suma este ( dac# 5a5=5b5.
3ac 5a565b5 efectum operaie de scdere ntre modulul mai mare *i modulul mai mic+ iar la
rezultat se scrie semnul numrului care era modulul mai mare
se define*te opusul numrului a ca fiind 4a *i opusul numrului 4 a ca fiind a
la scderea a dou numere ntrgi se efectueaz operaie de adunare ntre primul numr
*i opusul celui de-al doilea
dac n faa unei paranteze este semnul % atunci se suprim paranteza *i semnul %
*i se scrie expresia din paranteza nesc7imbat
dac n faa unei paranteze este semnul - atunci se suprim paranteza *i semnul -
*i se scrie expresia din parantez sc7imb)nd semnele
3iizorii unui numr ntreg
un numr ntreg a este dizibil cu un numr ntreg b6(+ dac exist un numr ntreg c
astfel nc)t a=b $ c
notaie# a # b -a se diide cu b. *i b5a -b diide a.
8eometrie
3reapta
un punct A aparine dreptei a+ adic A 9 a dac punctul A se afl pe dreapta A
dou puncte determin o singur dreapt
se numesc puncte coliniare trei sau mai multe puncte care se afl pe o dreapt
se numesc drepte concurente dou sau mai multe drepte care au un punct comun
:emidrepte *i segmente
se nume*te semidreapt o poriune dintr-o dreapt mrginit ntr-oparte *i prelungit
la nesf)r*it n cealalt parte
marginea se nume*te originea semidreptei *i se noteaz#;<A semidreapta nc7is+
adic < 9 ;<A+ < originea semidreptei+ A un punct oarecare de pe semidreapt *i -<A
semidreapt desc7is+ adic < = -<A
-<A *i -<> se numesc semidrepte opuse dac A+ <+ > sunt puncte coliniare n aceast
ordine
se nume*te segment de dreapt o poriune dintr-o dreapt+ mrginit n ambele pri.
3eci un segment are dou capete
Pagina 3 din 8
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
segmentul -AA.= ? este segmentul nul
;AA@=/A1
Aungimea unui segment. <peraii cu segmente
numim distana dintre dou puncte A *i >+ lungimea segmentului A>
se numesc segmente congruente dou segmente care au aceea*i lungime
se nume*te miBlocul unui segment A>+ punctul C 9 A>+ care mparte segmentul n
dou segmente congruente -AC.D-C>.
miBlocul unui segment este ntotdeauna unic
Eng7iul
se nume*te ung7i figura geometric format din dou semidrepte care au aceea*i
origine
cele dou semidrepte se numesc laturi *i originea comun este )rful ung7iului
a msura un ung7i nseamn a msura desc7iderea dintre semidreptele care
formeaz ung7iul
unitatea de msur este gradul cu submultiplii # minutul+ secunda 'o=F(G *i 'G =F(
ung7iul nul este format din dou semidrepte identice+ el are msura de (
o

ungiul alungit este ung7iul format de dou semidrepte opuse+ el are msura de 'H(
o
se numesc ung7iuri congruente ungiurile care au aceea*i msur
se numesc ung7iuri adiacente dou ung7iuri care au o latur comun+ )rful comun *i
celelalte laturi de o parte *i de alta a laturii comune
se numesc ung7iuri complementare dou ung7iuri care au suma de I(
o
se numesc ung7iuri suplementare dou ung7iuri care au suma de 'H(
o
>isectoarea unui ung7i. Eng7iuri formate n Burul unui punct
se nume*te bisectoarea unui ung7i semidreapta cu originea n )rful ung7iului+ situat
n interiorul ung7iului *i care formeaz+ cu laturile ung7iului iniial ung7iuri congruente
se nume*te ung7i drept orice ung7i congruent cu suplementul su
se nume*te ung7i ascuit orice ung7i cu msura mai mic de I(
o
se nume*te ung7i obtuz orice ung7i cu msura cuprins ntre I(
o
*i 'H(
o
suma msurilor ung7iurilor formate n Burul unui punct este JF(
o
se numesc ung7iuri opuse la )rf do ung7iuri cu acela*i )rf *i laturile unuia n
prelungirea laturilor celuilalt
dac dou laturi sunt opuse la )rf atunci ele sunt congruente
Kazurile de congruen a triung7iurilor
se distig trei cazuri de congruen #
Pagina din 8
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cazul A.E.A# - dou triung7iuri oarecare care au dou laturi *i ung7iul cuprins ntre ele
respecti congruente+ sunt congruente
cazul E.A.E# dou triung7iuri oarecare care au c)te o latur *i ung7iurile alturate ei
respecti congruente+ sunt congruente
cazul A.A.A# dou triung7iuri oarecare care au laturile respecti congruente+ sunt
congruente
pentru a doedic dou segmente -dou ung7iuri. sunt congruente+ cutm s
ncadrm segmentele -ung7iurile. respectie n dou triung7iuri a cror congruen poate fi
demonstrat
Perpendicularitate n plan. 3repte perpendiculare
se numesc drepte perpendiculare dou drepte concurnte care formeaz un ung7i drept
, se formeaz patru ung7iuri drepte
notaie # d
'
L d
M
prin distana de la un punct la o dreapt se nelege lungimea perpendicularei din
punct pe dreapt
se nume*te mediatoarea unui segment dreapta perpendicular pe segment n miBlocul
segmentului
dou triung7iuri dreptung7ice care au catetele respecti congruente+ sunt congruente
dou triung7iuri dreptung7ice care au cte o catet *i un ung7i ascuit alturat acesteia
respecti congruente+ sunt congruente
dou triung7iuri dreptung7ice ce au ipotenuzele *i c)te o catet respecti congruente+
sunt congruente
Paralelism. 3repte paralele
dou drepte distincte a *i b+ coninute n acela*i plan care nu au nici un punct comun
se numesc drepte paralele
dac dou drepte formeaz cu o secant o perec7e de ung7iur alterne interne
congruente+ atunci dreptele sunt paralele *i reciproc
notaie # aNb
Proprietile triung7iului.
suma msurilor ung7iurilor unui triung7i este egal cu 'H(
o
ntr-un triung7i ec7ilateral+ msura unui ung7i este F(
o
ntr-un triung7i dreptung7ic+ ung7iurile ascuite sunt complementare
un triung7i isoscel n care msura unuia dintre ung7iuri este F(
o
este ec7ilateral
Pagina ! din 8
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
se nume*te ung7i exterior al unui triung7i+ un ung7i care este adiacent *i suplementar
cu un ung7i al triung7iului
msura unui ung7i exterior al unui triung7i este egal cu suma msurilor celor dou
ung7iuri ale triung7iului neadiacente cu el
bisectoarea unui ung7i exterior al unui triung7i se nume*te bisectoare exterioar a
triung7iului corespunztoare ung7iului respecti
bisectoare exterioar *i interioar a aceluia*i ung7i sunt perpendiculare
Oriung7iul isoscel
se nume*te triung7i isoscel triung7iul care are dou laturi congruente
proprietile triung7iului isoscel #
dac un triung7i este isoscel+ atunci ung7iurile opuse laturilor congruente+ sunt
congruente *i reciproc
n orice triung7i isoscel+ bisectoarea ung7iului din )rf+ mediana corespunztoare
bazei+ nlimea corespunztoare bazei *i mediatoarea bazei coincid
Oriung7iul ec7ilateral
se nume*te triung7i ec7ilateral triung7iul care are toate laturile congruente
proprietile triung7iului ec7ilateral #
ung7iurile unui triung7i ec7ilateral sunt congruente
triung7iul cu toate ung7iurile congruente este ec7ilateral
n orice triung7i ec7ilateral bisctoarele ung7iurilor coincid cu medianele+ mediatoarele
*i nlimile triung7ului
Oriung7iul dreptung7ic
se nume*te triung7i dreptung7ic triung7iul care are un ung7i drept
ntr-un triung7i dreptung7ic cateta care se opune unui ung7i cu msura de J(
o
are
lungimea egal cu Bumtate din lungimea ipotenuzei
n orice triung7i dreptung7ic lungimea medianei corespunztoare ipotenuzei este
egal cu Bumtate din lungimea ipotenuzei
2elaiile ntre laturile *i ung7iurile unui triung7i
ntr-un triung7i+ unui ung7i mai mare i se opune o latur mai mare *i reciproc
dintre dou oblice duse dintr-un punct pe aceea*i dreapt+ cea mai deprtat de
piciorul perpendicularei este cea mai lung
ntr-un triung7i+ lungimea oricrei laturi este mai mic dec)t suma lungimilor
celorlalte dou laturi *i mare dec)t aloarea absolut a diferenei lor
Patrulatere. :uma ung7iurilor unui patrulater
Pagina " din 8
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
pentru a defini un patrulater sunt necesare patru puncte distincte A+ >+ K+ 3 astfel
nc)t#
oricare trei puncte sunt necoliniare
oricare dou dintre segmente ;A>@ *i ;K3@ sau ;>K@ *i ;3A@ n-au nici un punct
interior comun
figura format din reuniunea ;A>@ cu ;>K@ cu ;K3@ cu ;3A@ *i care ndepline*te
condiiile '. *i M. de mai sus+ este patrulater
un patrulater se nume*te patrulater conex dac+ oricare ar fi o latur a sa+ cele dou
)rfuri+ nesituate pe latura considerat+ se afl pe aceea*i parte a dreptei n care este inclus
latura respecti
patrulaterul care nu este conex se nume*te conca
suma msurilor ung7iurilor unui patrulater conex este de JF(
o
Paralelogramul
se nume*te paralelogram+ patrulaterul conex care are laturile opuse paralele dou
c)te dou
proprietile paralelogramului#
laturile opuse sunt congruente dou c)te dou
ung7iurile opuse sunt congruente dou c)te dou
ung7iurile consecutie sunt suplementare
diagonalele se intersecteaz n pri congruente
un patrulater conex este paralelogram dac#
laturile opuse sunt congruente dou c)te dou
ung7iurile opuse sunt congruente dou c)te dou
diagonalele se intersecteaz n pri congruente
dou laturi opuse sunt paralele *i congruente
3reptung7iul
se nume*te dreptung7i un paralelogram care are un ung7i drept
proprieti caracteristice#
are toate ung7iurile congruente+ deci drepte
are diagonalele congruente
un patrulater conex este dreptung7i dac are toate ung7iurile congruente
paralelogramul care are diagonalele congruente este dreptung7i
2ombul
se nume*te romb un paralelogram care are dou laturi consecutie congruente
Pagina # din 8
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
proprietai caracteristice#
toate laturile rombului sunt congruente
diagonalele rombului sunt perpendiculare ntre ele
diagonalele rombului sunt bisectoare pentru ung7iurile rombului
patrulaterul conex cu toate laturile congruente
paralelogramul cu diagonalele perpendiculare este romb
paralelogramul n care o diagonal este bisectoarea unui ung7i este romb
Ptratul
se nume*te patrat un dreptung7i care are dou laturi consecutie congruente
ptratul are toate proprietile dreptung7iului *i rombului
ntr-un triung7i dreptung7ic mediana corespunztoare ipotenuzei are lungimea egal
cu Bumtate din lungimea ipotenuzei
dac ntr-un triung7i o median are lungimea c)t Bumtatea lungimii laturii care i
corespunde+ atunci triung7iul este dreptung7ic

Pagina 8 din 8