Sunteți pe pagina 1din 4

Inteligenta emotionala

Autor: Psihoterapeut Apostica Paul | Adaugat la: 16.05.2008 16:20


Conceptul de inteligenta emotionala a fost introdus relativ recent in
vocaularul psihologilor !"a#ne $eon Pa#ne% 1&85' desemnand %(o ailitate
care implica o relationare creativa cu starile de teama% durere si dorinta(.
)nteligenta emotionala nu se reduce la o performanta academica% ci implica o
serie de componente% altele decat cele rationale% cum ar * ailitatea de a
intelege si de a staili relatii sociale.
+eusita in viata% performantele reali,ate% nu isi au originea numai intr-un
). superior/ reusita unei persoane cu un ). modest se datorea,a cel mai
adesea %(inteligentei emotionale(% de*nita ca %(ailitatea unei persoane de a
* in stare sa se motive,e si sa persevere,e in fata frustrarilor/ de a-si stapani
impulsurile si de a amana satisfactiile/ de a-si regla starile de spirit si de a
impiedica neca,urile sa-i intunece gandirea/ de a * staruitoare si de a spera(.
0e trasea,a astfel o linie de demarcatie intre rational si emotional%
sugerandu-se ideea ca avem (doua minti(% una care gandeste si una care
simte% viata noastra mintala *ind creata prin interactiunea acestor doua
moduri fundamental diferite.
Pe de o parte% mintea rationala care este modul de comprehensiune de
care suntem cel mai constienti% mai proeminent in starea de tre,ire% operand
cu ganduri% capail sa cantareasca si sa re1ecte,e si pe de alta parte% mintea
emotionala% un sistem de cunoastere impulsiv si foarte puternic. )n raportul
ratiune - emotie e2ista o variatie staila% in sensul ca% cu cat un sentiment
este mai intens% cu atat mintea devine mai dominant emotionala - si deci mai
ine*cienta din punct de vedere rational.
Cele doua instante% cea rationala si cea emotionala% au moduri diferite de
a staili raporturi intre fenomene. $ogica mintii emotionale este (asociativa(%
*ecare lucru il sustine pe celalalt% identitatea oiectiva a lucrurilor pier,andu-
si din valoare% ceea ce contea,a *ind felul in care sunt percepute e2perientele
traite. Pornind de la realitatea oiectiva% se pot declansa anumite amintiri sau
elemente care simoli,ea,a realitatea.
Ceva care ne aminteste de altceva poate * mult mai important decat
ceea ce este in sine. Astfel% valoarea unor gesturi isi gaseste e2plicatia in
capacitatea acestora de a tre,i anumite trairi prin intermediul imaginilor si
metaforelor care se adresea,a direct mintii emotionale. $ima3ul in care se
adresea,a astfel de simoluri este unul emotional% logica lor captea,a mai
putin din punct de vedere rational% ele gasindu-si locul in e2presiile su1etesti.
Capacitatea emotionala ne calau,este hotararile de moment% lucrand in
colaorare cu mintea rationala/ pe de alta parte% gandirea 3oaca un rol de
conducator la nivelul emotiilor% e2ceptie facand doar acele momente cand
emotiile sunt foarte puternice% mintea rationala *ind inlaturata pentru ca
controlul sa *e preluat de mintea emotionala.
Primele reactii pe care le avem atunci cand percepem ceva se
datorea,a %(inconstientului cognitiv(/ pe langa faptul ca intelegem inconstient
despre ce este vora% hotaram si daca ne place sau nu acel lucru. 0e poate
vori de e2istenta unei (memorii emotionale( pe a,a careia se formea,a
opiniile inconstiente% emotiile putand sustine in felul acesta puncte de vedere
independent de mintea noastra rationala. 4elul cum gandim si cum ne
comportam este in1uentat de emotiile care ne sunt tre,ite% *ecare sentiment
avand repertoriul sau distinct de gandire% de reactie si chiar de amintiri.
)nteresele% aspiratiile% ca si emotiile% i,vorasc din orientarile sentimentelor
cristali,ate. 0inteti,and numeroase structuri de tendinte% sentimentele devin
puternice forte dinami,atoare% puternice motive de activitate.
0istemele psihice stailesc intre ele anumite raporturi de echiliru/
ruperea echilirului are ca efect o tendinta de restailire a acestuia. 5aca nu
intervine nici un factor si nici o tensiune care sa ne perture% echilirul nostru
iologic ramane stail si de slaa tensiune% orientarea intelectuala putandu-
se e2ercita in mod (de,interesat(% (oiectiv(% sentimentele noastre
desfasurandu-se pe planul intelectual.
Ampli*carea tensiunii in unele sisteme psihice are ca efect actuali,area
altor sisteme psihice cu care% in mod normal% comunicarea este inchisa. Cu
cat o tensiune psihica este mai mare% cu atat ea este mai generala% cuprinde
sisteme psihice mai numeroase/ aceasta inseamna ca cea mai mica
modi*care a unui sistem atrage dupa sine o schimare a totalitatii psihice/
sporirea tensiunii afective provoaca o sporire a sensiilitatii diferentiale.
6motiile sunt importante pentru ca modul in care simtim determina
otinerea succesului si a esecului. 6motiile negative% starile de stres negativ%
duc treptat la slairea organismului. 0anatatea emotionala este vitala pentru
a functiona in mod optim si creativ.
7econstienti,area sentimentelor are efecte negative afectand capacitatea
de deci,ie% deoarece nu putem sa luam hotararile cele mai une doar
rational.
62istenta unor capacitati emotionale ine de,voltate sporesc sansele unui
individ de a * mai multumit de viata si mai e*cient% acesta putand sa-i
stapaneasca oiceiurile mintale care stau la a,a propriei lui productivitati.
Pe de alta parte% acele persoane care nu sunt in stare sa controle,e viata
emotionala si care duc atalii% a3ung sa-si saote,e capacitatea de a se
concentra asupra muncii si asupra gandirii clare.
)ndividul treuie sa se a1e permanent in contact cu lumea sa interioara si
cu cea e2terioara. )ntre lumea trairilor noastre interne si lumea e2terioara
apar adesea con1icte !situatii contradictorii'. )ncercarile de a gasi o re,olvare
adecvata pot esua iar raportarea acestor esecuri la propria persoana are
drept consecinta aparitia unor sentimente negative ce inhia drumul devenirii
propriei noastre personalitati. 5e aceea este necesara adoptarea unei
atitudini de dega3are ludica fata de un esec% pentru ca individul sa caute in
permanenta noi cai de re,olvare a prolemelor.
Capacitatea de munca a persoanei este in1uentata si de dispo,itia
acesteia. 0pre deoseire de starile afective agreaile sau de,agreaile care
sunt de scurta durata% dispo,itia durea,a mai multa vreme% in1uentand
trairile afective care apar in acest timp.
5aca persoana este ine dispusa% are chef mai mare de munca% este mai
optimista *ind dispusa chiar sa riste mai mult. )n schim% cand cineva este
prost dispus% nu are chef de lucru% traieste emotii negative% este mai pesimist
etc. Cau,ele care determina aceste stari de spirit pot *: e2istenta unor stari
con1ictuale% ooseala% o stare de sanatate precara% stari de frustrare%
an2ietate etc.% sau la polul opus: o sanatate una% lipsa de con1icte% resursele
energetice aundente.
An2ietatea are efect perturator asupra performantei mintale de orice fel.
Persoanele an2ioase sunt predispuse sa esue,e chiar daca otin un puncta3
un la testul de inteligenta. +esursele mintale disponiile pentru prelucrarea
informatiilor la un individ an2ios% care se concentrea,a asupra unei misiuni
cognitive sunt reduse. Persoanele care au ailitatea emotionala de a nu se
lasa coplesite de an2ietate% reusesc sa aia performante une. +. 8aer%
considera ca e2ista doua categorii de persoane: cele care isi e2ploatea,a
propria an2ietate pentru a se motiva% reusind sa se descurce ine deoarece
(an2ietatea anticipativa( le motivea,a pentru o pregatire mai temeinica% si
cele care datorita an2ietatii nu reusesc sa aia performante une. )ntre
an2ietate si performanta e2ista o relatie clara% astfel: o an2ietate de mica
amplitudine sau o motivatie 3oasa nu vor da re,ultate une% deoarece
persoana nu se va stradui prea mult% iar o an2ietate crescuta il va coplesi pe
individ% saotandu-i astfel capacitatea acestuia de lucru.