Sunteți pe pagina 1din 5

PARTICULARITATI DE PERCEPTIE, MEMORIE, GANDIRE

IN AUTISM
-BROSURA PARINTI-








ANI ANA MARIA





Particularitati de perceptie, memorie, gandire in autism
Unii cercetatori descriu autismul ca o tulburare a simturilor mai degraba decat ca o
disfunctionalitate sociala. Autismul este uneori definit ca o disfunctionalitate senzoriala, o
tulburarea in care creierul nu este capabil sa atribuie sens senzatiilor, sa le organizeze in perceptii
iar in final in concepte.
Ce este perceptia?
Tot ce stim despre lume si despre noi insine se intampla prin simturile noastre.Toate
cunostintele noastre sunt produsul a ceea ce vedem, auzim, simtim etc. Procesele prin care un
organism colecteaza interpreteaza si intelege informatia din lumea exterioara prin judecati sunt
numite perceptii.
Care este modul autist de a pecepe lumea?
A invata cum functioneaza simturile fiecarei persoane autiste este o cheie importanta
pentru a putea intelege acea persoana. Desi persoanele autiste traiesc in aceeasi lume fizica si se
confrunta cu material brute, lumea lor perceptuala se dovedeste a fi frapant de diferita decat cea a
unei persoane non atutiste.
Persoanele autiste au experiente senzoriale si perceptual diferite. Aceste experiente pot
implica hiper sau hipo sensibilitate, fluctuatii intre diferite volume ale perceptiei, dificultate in
interpretarea unui sens.Toate aceste experiente sunt bazate pe experiente reale ca si cele ale
persoanelor non autiste, dar aceste experiente pot parea, pot fi auzite sau simtite diferit si pot fi
interpretate diferit.
Persoanele autiste se pare ca percep totul asa cum este, de exemplu ei pot vedea lucruri
fara sa le interpreteze sau sa le inteleaga .
Una dintre multiplele problem cu care persoanele autiste se confrunta este
imposibilitatea de a distinge intrre stimuli din prim plan si cei dintr-un plan mai indepartat. Este
greu sa integreze ceea ce traieste in entitati unice si separate. Le este greu sa se focuseze pe un
singur detaliu dintr-o scena, si ii este aproape imposibil sa-l separe de intregul peisaj.
Le este greu sa se concentreze pe un stimul auditiv, de exemplu vocea unei perosane,
cand in mediu se afla si alti distractori, alte zgomote, de exemplu usi care se deschid, o persoana
tuseste, masini trec pe langa ei. Ei aud toate suntele la aceeasi intensitate.
Aceasta inabilitate de a separa informatiile din prin plan si cele dintr-un plan mai
indepartat poate fi privita atat ca o slabiciune cat si ca un punct forte. Pe de o parte ei par sa
perceapa mai corect si o cantitate mai mare de informatie. Pe de alta parte acesta cantitate
neselectata de informative nu poate fi procesata in acelasi timp si poate conduce la
supraincarcare de informatii.
Se stie ca persoanelor autiste nu le plac schimbarile ci rutina. Daca cel mai mic detaliu
este schimbat, de exemplu tabloul de pe perete nu este drept sau piesa de mobilier a fost mutata
cativa cm mai intr-o parte intreaga scena este diferita, nu le mai este familiara. Pentru ca ei sa
poata recunoaste un lucru trebuie ca acel lucru sa fie exact in acelasi loc in care ei il stiu. Numai
atunci vor stii ce sa faca cu el. Acelasi lucru se petrece si in cazul rutinelor daca ceva se schimba
ei nu mai stiu ce sa faca, iar rezultatul e frica, stres si frustrare.
Aspecte de urmarit:
1.. Observa cea mai mica schimbare din mediu
2. Nu recunoaste un mediu familiar daca il priveste dintr-o directie diferite.
3. Este frustrat cand incearca sa faca ceva intr-un mediu zgomotos si aglomerat.
4.. Nu intelege instructiuni daca vorbeste mai mult de o persoana
5.. Nu este capabil sa distinga stimuli tactili de diferite intensitati.
6. Nu este capabil sa distinga intre mirosurile puternice de cele slabe.
7. Este neindemanatic, se misca rigid.
8. Opune rezistenta cand se doreste schimbarea pozitiei capului.

Memoria in autism
Multe persoane autiste nu-si amintesc in mod verbal, dar in timp ce-si amintesc ei vad,
aud, simt, miros sau sa guste cuvintele in mintea lor. Gandul despre ceva produce experiente
reale pe care le-au avut cand s-au intalnit cu acel lucru sau eveniment pentru prima data. Ei
inmagazineaza memoriile vizuale, auditive, olfactive, gustative si tactile, care sunt foarte reale.
De exemplu, gandul despre o textura care nu le place poate sa cauzeze senzatia de piele de gaina,
friguri.
Unele persoane autiste in timp ce au o memorie excelenta au probleme cu recunoasterea
fetelor, a literelor si obiectelor fara sa le vizualizeze in mod activ. Unii au o foarte buna
memorie auditiva care le da posibilitatea sa repete o serie lunga de lucruri pe care au auzit-o.
Unii pot sa inregistreze o piesa muzicala in mintea loriar apoi sa o cante perfect la un instrument.
Unii pot sa auda conversatii in amintirile lor sau chiar intregi situatii. E ca si cum ar reda
caseta unei conversatii, cantece auzite etc. Se pare ca au casete audio in memoria lor cu poze
foarte detaliate ale sunetelor pentru diferite obiecte, persoane, evenimente. In ciuda memoriei lor
mecanice,persoanele autiste sunt foarte uituce. Este un alt paradox intalnit in autism. De
exemplu ei pot sa uite ce trebuie sa cumpere de la magazin, dar in schimb sunt incapabili sa uite
hainele care le-a purtat o persoana,modul in care era aranjata mobile dintr-o casa din care s-au
mutat de multi ani.
Principala dificultate in autism este esecul de a dezvolta o memorie personala pentru
episoade, ei nu reusesc sa-si traiasca sinele ca o parte a evenimentelor, iar aceasta duce la
dificultatea de a dezvolta memorii personale.ei pot sa-si aminteasca lucruri dar nu pot sa-si
aminteasca ca aceste lucruri li s-au intamplat lor. Pentru a-si aminti ei trebuie sa fie promptati
prin diferite semne.
Multe personae autiste sunt incapabile sa-si aduca aminte decat daca primesc un imbold.
Ei nu pot in mod voluntar sa-si acceseze informatia stocata. Oarecum dacasunt promptati cu
anumite cuvinte, prin anumite intonatii, gesturi, sau intr-o anumita ambianta, ei isi pot uimi
parintii cu cunostintele pe care le-au acumulat. Ei nu au un auto control asupra bazei lor de date,
sau asupra informatiilor pe care le detin si sunt dependent de acele imbolduri pe care le primesc
de la cei din jur.
Memoria asociativa- memoria autista este deseori descrisa ca fiind o memorie asociativa,
sau o memorie seriala. Difera de cea comuna (memoria verbala) prin modul in care se
dezvolta, memoria verbal este liniara, memoria asociativa este non liniara, multidimensional,
oarecum spatial, poate fi impulsionata prin stimuli senzoriali precum miros, anumite culori sau
caracteristici, atingeri, miscari fizice, combinatii de sunete sau cuvinte. Atingerea usii unei
camere poate sa declanseze memoria seriala sau succesiva a atingerii aceleiasi use ale aceleiasi
camera dar intr-o alta data si evenimentele care s-au succedat dupa aceasta. Persoanele autiste
cauta amintiri care au legatura cu anumite cuvinte specifice pe care le rostesc sau le aud.
Multi copii autistic folosesc memoria seriala ca o compensatie pentru inabilitatea lor de a
procesa informatia intr-un mod rapid, ei nu proceseaza informatia atunci cand se petrece, ei
raspund situatiilor din amintiri in momentul in care ceva ce s-a intamplat intr-un mod serial,
succesiv este activat. Nu reusesc sa urmareasca o conversatie , si nu se pot opri din a face
asociatii iar deseori folosesc cantece, reclame pentru a raspunde sau folosesc raspunsuri de
rutina.
Exemplu: : Alex , vrei broccoli?( baiatul il uraste)
Da te rog.
Mama pune farfuria cu broccoli pe masa in fata lui.
Alex tipa, striigand foarte tarenu si fuge din bucatarie.



Gandirea in autism

Se pare ca sunt 2 tipuri de gandire la persoanele autiste: cu gandire in totalitate perceptual, de
obixei este vizuala si cu gandire muzicala, matematica si bazata pe amintiri.Studiile arata ca
gandirea verbal si vizuala functioneaza prin diferite sisteme cerebrale.
Aceste studii arata ca in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale un system poate fi avariat in timp
ce alt sistem poate sa fie normal. In autism sistemele care proceseaza informatiile vizuale si
spatial sunt intact.
Una dintre caracteristicile autismului este remarcabila abilitate a persoanelor de a excela
in ceea ce priveste aptitudinile spatial si vizuale in timp ce au performante slabe cand vine vorba
de abilitati verbale.Pentru cei care au gandire vizuala( gandire in imagini), cuvintele sunt ca un al
doilea limbaj, procesele gandurilor lor sunt diferite decat ale celor cu gandire bazata pe limbaj.
Ideile sunt exprimate ca si imagini in gandirea vizuala. Pot sa ia lucruri separate si sa le puna
impreuna in constructii complete in imaginatia lor. Ei pot sa manipuleze imagini pentru a rezolva
probleme.
Cei cu o gandire visuala isi pot chiar vedea gandurile . Lucrurile se petrec ca un film in
mintea lor pentru a-i ajuta sa inteleaga ceea ce se intampla in jurul lor.
Ei au dificulate cu informatiile verbale lungi si prefer textile scrise.gandirea vizuala este f rapida
si nu este secventiala.Deseori persoanele autiste au o memorie auditiva limitata in timp.Au
dificultati in a-si aminti instructiuni auditive constand in 3 pasi sau chiar mai mult.dar cand
aceste instrucxtiuni le sunt prezentate in pasi vizua- desene, poze etc le este mult mai usor,
deoarece ii ajuta sa traduca din auditiv in vizual.
Copii autisti invata mai inati substantivele, deoarece astea sunt mai usor de asociat in mintea lor
cu poze, imagini. Cuvintele nu capata sens pentru ei decat atunci cand au o imagine vizuala care
sa-i ajute sa le fixeze in memorie.Au probleme cu acele cuvinte care nu pot fi reprezentate in
imagini mentale.

Unele persoane autiste care nu au o gandire vizuala pot gandi in secvente auditive in loc
sa foloseasca imagini vizuale, ei opereaza cu clipuri audio specifice. Pentru ei este mult mai usor
sa inteleaga semnalele sonore decat pe cele vizuale cum ar fi pozitia corpului, expresii faciale,
desturi.

Aspecte de urmarit:
1. Rezolva cu usurinta mozaicuri(puzzle-uri complicate)
2. Isi aminteste locuri si itinerarii
3. Memoreaza cantitati foarte mari de informatie intr-o clipita
4. Este slab la matematica
5. Invata mai intai substantivele
6. Are dificultati cu adverbe si prepozitii
7. Numeste un lucru pentru a denumi un altul
8. Compune piese musicale, cantece si asociaza sunete imaginilor
9. Se plange de mirosuri/ gusturi in absenta stimulilor
10. Simte miscarea in timp ce sta nemiscat( de ex. Zbor in timp ce este in pat)