Sunteți pe pagina 1din 2

Vulcanul este forma?

iunea geologica de forma conica formata din acumularea mater


ialelor rezultate din erup?ia magmei dintr-un focar situat la adncime n manta sau
scoar?a pamntului, printr-o deschizatura a scoar?ei terestra denumita ventra vulc
anica. Magma este un amestec lichid compus din diferite minerale care se afla n s
tare topita, gaze ?i buca?i solide de diferite roci.
Geneza[modificare | modificare sursa]
Formarea unui vulcan la marginea placilor continentale
Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecarui strat geologic este
determinata de greutatea specifica a rocilor componente. Astfel n centru (miezul
Terrei) se gasesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exo
terme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce dete
rmina topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzeaza presiuni deoseb
it de mari, gazele cautnd sa strapunga straturile de la suprafa?a Pamntului. Rocil
e vecine magmei sufera procese de transformare, fiind numite roci metamorfice.
Un vulcan se formeaza prin ridicarea scoar?ei, alcatuind conul vulcanului, sub pre
siunea gazelor ?i magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafa
?a printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater pu?in
adnc se nume?te patera.[necesita citare]
Cu toate ca vulcanii sunt n general asocia?i cu fenomenul de distrugere, ei au ?i
unele efecte pozitive: minerale din adncul Terrei fac ca pamntul din jurul multor
vulcani sa fie foarte fertil; ei creeaza noi forme de teren pe fundul marilor,
iar studiul vulcanilor contribuie n mod semnificativ la n?elegerea noastra cu priv
ire la interiorul Terrei.
Erup?ie[modificare | modificare sursa]
Eruptia vulcanului cu descarcari electrice atmosferice Rinjani n anul 1994
Fenomenul ie?irii magmei la suprafa?a este denumit erup?ie ?i are loc acolo unde
scoar?a terestra opune cea mai mica rezisten?a. Acest punct de rezisten?a redus
a este reprezentat de crapaturile din scoar?a sau de limitele dintre placile tec
tonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului
), sau vulcani din Islanda.
Erup?ia vulcanului este nso?ita de cutremure de pamnt, erup?ie de gaze, cenu?a, bo
mbe vulcanice (fragmente rupte din crater) ?i lava (vscozitatea ei difera dupa re
ac?ia acida sau bazica a lavei) care se solidifica prin racire.
Erup?iile vulcanice sunt de doua feluri:
erup?ia efuziva este o erup?ie vulcanica silen?ioasa, care scoate la suprafa?a l
ava bazaltica cu viteza mica (erup?iile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzi
ve).
erup?ie exploziva este o erup?ie puternica a unui vulcan care arunca n aer materi
a pe distan?e uria?e; lava e saraca n silicat; poate fi foarte periculoasa pentru
locuitorii afla?i n apropiere de locul erup?iei.
Erup?ia ncepe printr-un jet fierbinte de gaze ?i vapori de apa, nso?it de material
e solide de diferite dimensiuni (cenu?a, bombe vulcanice, blocuri compacte), dup
a care lava incandescenta ncepe sa curga sub forma unor toren?i sau a unor suvoai
e de foc pe marginele craterului.
Dupa ie?irea lavei, erup?ia se liniste?te, dar continua sa iasa gaze. La mult ti
mp dupa ncetarea erup?iei, activitatea vulcanica poate continua cu emana?ii de ga
ze reci (este cazul mofetelor din Romnia) sau cu formarea de ghizere. Vulcanii, c
a stare, pot fi stin?i sau activi. Cei din prima categorie se ntlnesc ?i n Romnia (O
a?, Guti). Vulcanii activi pot avea erup?ii frecvente (Stromboli-Italia, Maua Loa
-Hawaii) sau dimpotriva pot erupe doar dupa mari perioade de pauza, chiar secole
, precum vulcanul Vezuviu din Italia.