Sunteți pe pagina 1din 68

Descrierea disciplinei:.

Introducerea unor concept i noiuni elementare de istorie politic,


social i cultural cu privire la dezvoltarea lumii n secolele XVII-XX (revoluie, stat naiune,
rzboi modern, interdependen, lobalizare, reimuri politice, capitalism, communism,
!ascism, "azism, ideoloii, etc.#. $I$%I&'()*I+ &$%I'),&(I+:
1. -ere $erstein, .ierre /ilza, Istoria +uropei, Iasi, Institutul +uropean, 0112 (ed. a II-a#,
vol. III- IV.
2. %arousse, Istorie 3niversal. +voluia lumii contemporane, volumul III, $ucureti,
3nivers +nciclopedic,
3. .aul 4o5nson, & Istorie a lumii moderne, $ucureti, 6umanitas, 7889.
,+/),I:):
0. :aracteristicile lumii moderne: periodizri, caracteristici, de;niii.
7. +uropa n secolele XVII-XVIII. De la rzboiul de treizeci de ani la pacea de la 3trec5t.
9. -ecolul luminilor
<. (evoluiile s!=ritului de secol XVIII ()merica de "ord, *rana#
>. (evoluia industrial (0?>8-010<# i dezvoltarea reimurilor politice moderne.
@. (elaiile internaionale n secolul al XIX-lea. De la :oncertul puterilor la (eal-.olitiA.
?. %umea la nceputul secolului XX. .rimul rzboi mondial.
2. -istemul internaional 0101-0191. De la Versailles la /unc5en. -ecuritate colectiv,
instituii internaionale, revizionism, democraie i totalitarism.
1. De la democraie la autocraie n perioada interbelic. (eimuri ideoloice versus
reimuri constituionale. De la liberalismul pur la neoliberalism i centralism n
economie.
08. )l doilea rzboi mondial i oriinile rzboiului rece.
00. (zboiul rece: crizele clasice, reulile sistemului 01<2-01@7B detente i
lobalizare. "oul rzboi rece i cderea reimurilor comuniste n 0121
$ibliora;e opional:
+ric 4. 6obsbaCm, +ra (evoluiei. 0?21-02<2, :5isinuD$uc., :artierD:odeE 7888, 7887
idem, +ra :apitalului. 02<2-02?>, :5isinuD$uc., :artierD:odeE 7888, 7887
idem, +ra Imperiului. 02?>-010<, :5isinuD$uc., :artierD:odeE 7888, 7887
idem, -ecolul eEtremelor, $ucureti, +d. %ider, 0112.
:5arles ,illF, (evoluiile europene (0<17-0117#, Iasi, .olirom, 7887
.ierre /ilza, -ere $erstein (sub red.#, Istoria secolului XX, Iai, Institutul +uropean, 0112.
6enrF Gissiner, Diplomaia, ed. a II-a, $uc., $I: )%%, 7887
.eter :alvocoressi, .olitica mondial dup 01<>, traducere -imona :eausu, )ll, $ucuresti,
7888.
:5arles Horbibe, 6istoire des relations internationales, .aris, 011<-011>, vol. II-IV.
6ermann Ginder, Ierner 6ilemann, )tlas de istorie mondial. De la (evoluia *ranceza
pan
in prezent, vol. I-II, $ucuresti, +nciclopedia (ao, 7880
0. :aracteristicile lumii moderne: periodizri, caracteristici, de;niii.
/&D+(", /&D+("I,),+ D este o modalitate de a tri prin a celebra proresul, incapsulat in
idee de libertate, drepturi i emancipare. -e bazeaz pe o raionalitate instrumental, pe
drepturile naturale ale indivizilor, pe tiin, re!uz=nd valorile vec5iului reim.
.eriodizri: c=nd ncepe modernitateaJ :are i sunt nsuirile care o !ac detectabilJ :=t de
repede s-a produs trans!erul dinspre lumea ideilor spre realitile socialeJ :are dintre
!actorii proresului au contribuit n mod decisiv la declanarea modernizriiJ
(spunsuri complicate: "u eEist un certi;cat de natere. +Eist opinii care sesizeaz
mutaii de !orm sau substan, idei noi sau evenimente noi, care par a rupe cu vec5e
ordine medieval. )utorii susin c undeva la miKlocul secolului al XV-lea aceste idei
((enaterea# i !aptele care le-au nsoit capt o relevan social. :el mai adesea, ns,
limita de Kos cronoloic a modernizrii este sesizat la nceputul secolului al XVI-lea, atunci
c=nd n mai multe domenii ale vieii sunt nreistrate mutaii, care semni;c o ndeprtare D
nu c5iar o ruptur D cu trecutul medieval.
- (evoluia descoperirilor eora;ce ce a atras mutatii n politica economic D
mercantilismul, introducerea unor mecanisme ;nanciare moderne D apariia sistemelor
bancare, instrumentelor de plat.
- Dezvoltarea statului centralizat, monar5ic, devenit absolutist.
- -c5imbrile n ordinea tradiional a societii D etica protestant i spiritul
capitalismului D v. /aE Ieber.
- (evoluia tiini;c D $acon, :opernicus, "eCton...etc.
Ln esen, proces lun, n care ac5iziiile operate la niveluri multiple, materiale,
spirituale, statale, economice, politice, sociale, culturale, sc5imb !elul n care
oamenii triesc i i percep lumea. $ornele cronoloice, utile pentru semni;cani
individuali, nu pentru proces n totalitatea, aceasta n condiiile n care orice nou
reim convieuiete mult vreme cu realitile vec5iului reim. Din aceast
perspectiv, c5iar i cronoloia devine o problem complicat, ne;ind vorba de date
re!ereniale evidente, ci de un proces dezvoltat ntre sec. 0@-01 in vestul +uropei (sau
c5iar 78, depinznd de arealul eopolitic aMat n discuie#
.utem determina o parte dintre nsuiri. /utarea ateniei de la :etatea lui Dumnezeu spre
:etatea &mului. (aiunea instrumental - c!. Descartes, Dubito ero coito, coito ero
sum- desacralizarea treptat a vieii publice - raiunea de stat la (ic5elieu sau umanizarea
reliiei prin re!ormele lui %ut5er, :alvin etc D revoluia tiini;c D ac5iziiile de cunoatere
bazate pe eEperiment, pe msurare, pe calcul D trans!ormarea economic D mai ales n
s!era ;nanciar, apoi n ceea ce s-a numit revoluie industrial D i cea politic D revoluiile
atlantice
/odernizarea D !enomen i concept european. --a realizat n moduri distincte n tiin,
arte, economie sau politic. "scut n +uropa modernizarea a !ost D i nc mai este
eEportat D spre alte societi tradiionale. +ste un porces prin care se trans!er #prin
empatie i mprumut# valori, instituii, idei i practici sociale.
/odernitatea D proces i perioad.
-tatul modern D teritorial, suveran, constituional, bazat pe o eEercitare impersonal (nu
domnia omului, ci domnia leii# a puterii, statul av=nd monopolul i controlul asupra tuturor
miKloacelor coercitive, pe care le utilizeaz panic (prin birocraie, lei, relementri# sau
violent, cu scopul de a asiura securitatea intern i eEtern a resortisanilor si. :etenii
sunt responsabili !a de stat, nu dependeni !a de nobili primordial. -tatul are autoritate
i leitimitate, c5iar dac este o abstraciune. 3na care poate s taEeze, s educe, s
asiure securitate
- Ln secolul 0@ D pe vremea lui :opernicus, dar i dou secole mai t=rziu, cuv=ntul
revoluie semni;ca revenirea la starea iniial, mai derab dec=t sc5imbarea
radical, pe care noi astzi o percepem prin respectivul cuv=nt.
- ". :opernicus, (evoultion o! t5e 6eavenlF $odies, preocupat de revenirea eliptic a
planetelor, nicidecum de ceva nou, ci de ceva repetat, de rollin bacA.
- Doar rev. *rancez a semni;cat....noua u spre viitor. "u re!orm ci sc5imbare
radical, aa cum s-a consacrat n dezbaterile din .arlamentul $ritanic din s!=ritul
sec. 02.
- /ultitudineNmultiplicitate D autonomie a unei reele de sinulariti productive....id est
- /odernitate - o dimensiune ;loso;c, n care se sc5imb noiunea de timp istoric.
)nterior trecutul o!erea orizontul total al viitorului: credine, instituii i practici
leitimate c!. /odelelor i principiilor tradiionale.
- ,ip de societate sau ca eEperien D rev. Otiini;c din s. 0? aplicarea cunotinelor
dob=ndite n societate i natur . raionalitate, oranizare i prores. -ocietatea
industrial, capitalist, n care cunoaterea tiini;c este baza boiei i puterii
sociale. (evoluia postmodern presupune sc5imbarea lumii !r ns a prelua
puterea
- %umea medievala se baza pe credinta, traditie si loialitate !ata de idee cetatii lui
Dumnezeu, monar5ie
- 0@>8 N proces de rationalizare si secularizare
:5estionarea tuturor dimensiunilor N revolutia stiinti;ca
:riza identitatii europene D rationalism, noile culturi decoperite n spaiul
+uropean Dcirculaia valorilor bazat pe tipar, dar i mutaiile produse n
termenii disiprii multor alteriti D sau eEtra-european (descoperirea
)mericii#.
)ndre, a lui Voltaire, remarca ca, ratiunea circula insotita de doi prieteni,
eEperienta si toleranta. )ricultura si :omertul erau si ele de !ata.
Ln concluzie, ne aMm n !aa unor societi n curs de modenizare atunci c=nd:
a. ,ranziie demora;c D se sc5imb distribuia i numrul celor care locuiesc ntr-o
societate. De la comunitate spre societate, noi reele sociale, noi !orme de areare,
de !ormare identitar.
b. :omercializarea economiei D se !ace tranziia de la economia autar5ic, su;cient,
spre cea de consum, bazat pe asiurarea comoditilor sociale i nu doar nevoilor de
supravieuire.
c. Dezvoltarea spiritului capitalis
d. :reterea divizrii sociale a muncii Dimplicit o di!ereniere a !unciilor economice i
politice a acesteia
e. )comodarea sociala cu modalitatea raional, tiini;c de a =ndi
!. ,ransd!ormarea modului de comunicare Ppresa, comerul, etc.
. 3rbanizarea
5. Democratizarea D noi !orme de participare politic, de instituii politice, de
leitimitate politic
i. Industrailizare D se produce tranziia de la o economie preponderant arar spre una
bazat pe societatea industrial.
7.-+:&%3% %3/I"I%&(. "asterea ideoloiilor moderne
- %unul secol 02 (0@2>-020># - -iecle des %umieres- )u!Alarun D )5e o! (eason - secolul
luminilor, al celebrrii raiunii, a cunoaterii, libertii i !ericirii prin emancipare.
- .erioada luminilor, contempran cu eEponenii si maKori. .entru unii ncepe cu viaa
;loso!ului erman 'ott!ried Iil5elm von %eibniz (0@<@D0?0@# i se nc5eie cu viaa altui
;loso! erman Immanuel Gant (0?7<D028<#..entru aii, ncepe cu viaa altor doi ;loso;,
de aceast dat !rancezi, *rancois-/arie )rouet, cunoscut ca Voltaire (0@1<D0??2# i
:5arles-%ouis de -econdat, $aron de /ontesQuieu (0@21D0?>>#, ;naliz=ndu-se cu cea a
lui Gant.
I%3/I"I-/3% D micare intelectual, dar i o stare mental orientat spre proress. I. Gant :
epoca luminilor a !ost era n care omul s-a emancipat de inoran i superstiii.
- :a micare intelectual, iluminismul i are oriinea n cretinism i n scrierile clasicilor,
ambele surse ;ind interpretate n spiritual epocii de savanii-;loso;
- are o dimensiune teoretic Dleat de cunoatere- i una pramatic leat de utilizarea
cunotinelor, a raiunii, pentru vindecarea societii.
- matematica si astronomia D masurarea i numrarea, eEplicarea material a realitii
(Descartes#, )cumularea de cunotine (*rancis $acon "oul &ranon 0@78# va adduce
corectarea vec5ilor cunotine (vezi Geppler si :opernicus#. "eCton vede universal ca pe
o mainrie ce opereaz c!. unui set de lei, la baza crora st cea a ravitaiei.
- empiricismul, drepturile natural, enciclopedismul, tiinele D alte surse ale aezrii
!undaiei iluminismului.
- %uminisme D nationale, locale si internationale
o moderat sau rational, bazat pe toleranta si compromis cu reliia D modelul
enlez
o -ceptic, raionalist, !rancez, prin eEcelenta
o (evolutionar, cu (ousseau si .aFne (+poca ratiunii#
o Didactic, modelul scotian D cu patru direcii: nu toate lucuruile se pot eEplica
prin raiuneB sunt importante sentimentele i sensul lucrurilor, este important
s neleem lucrurile n derulare lor, pe baze empiriceB natura uman-
:e a !ost iluminismul D nu un lucru, nici macar o perioada, ci un proces avand in centrul
sau ratiunea, dorinta de cunoastere si eEperimentare, cu scopul de intelee si imbunatati
conditia umana.
,ravellin nature o! AnoClede D mirarea presupune modi;care.V. edCard -aid N o noua
perspectiva. 3n proces de reprezentare si institutionalizare di!erit de cel prezent la punctul
de oriine- adica transplantare, trans!erare, circulare si comert al ideilor si teoriilor
- .atru pcte: oriinea D adica !elul Rn care s-a oriinat si a !ost eEprimata discursiv
- Distanta traversata Dtranzitia acestei idei prin varietatea de conteEte sociale si
intelectuale
- :ondiSonrile N acceptarea sa nu in uz si !olosinta
- "oua sa pozitie D adica masura in care este incorporata in alte spatii
Ideologiile moderne.
multitudinea de;nitiilor - in esenta un sistem de idei si credinte care orienteaza actiunea
politicaB in societatea ideoloiile structureaza sistemul de valori si credinteB ideoloiile
reprezinta o uniune sacra intre idei si putere, ele sunt create de anditori politici, care in
maKoritatea lor nu au !ost activi politic, dar care au incercat sa inMuenteze prin ideile lor
miscari politice.
-orice ideoloie implica o constructie sociala a realitatii N este un discurs dominant al
societatiiN, care are un rad mare de abstractizare, cu scopul de a leitima viitorul printr-o
evaluare subiectiva a prezentului care isi aseste arumente !actuale si loice in trecut.
este o 5arta conitiva a prezentului pentru a !ace posibila inteleerea abstractiunilor pe
baza unui trecut cu scopul de a leitima un viitor.
- utilitatea ideoloiilor (c!. )ntonio 'ramsci# este aceaa de a ne aKuta pe noi sa inteleem
cum rupurile dominante din societate reusesc sa mentina in subordine celelalte nuclee
sociale !ara a apela la miKloace coercitive. (ezulta ca ideoloiile trebuie analizate pe de o
parte ca viziuni asupra lumii (ca ;loso;i ale multimilor, opinii populare# si, pe de alta, ca
articulari ideatice menite sa leitimeze lupta impotriva vec5iului sistem.
-rolul ideoloiilorT < !unctii:
eEplica !enomenele politice - eEplica sc5ematic viata politica
o!era aderentilor criterii si standarde pentru a evalua ceea ce e bine si rau in
viata social-politica
o!era aderentilor o identitate si ii doteaza cu o 5arta pentru a se misca cultural,
social si politic.
con!era celor interesati un proram de actiune - o!era raspunsuri loice la
intrebarea :e este de !acutJ
&riine istorica: s!arsitul secolului al 02Nlea, in *ranta prerevolutionara, apar incercari de
eEplicare a relatiei dintre ;loso;a epocii si actiunea politica, dintre ;loso; si politicieni. :ei
care nu erau nici una nici alta, desi aveau aspiratii, sunt numiti ideoloi. :uvantul pare a ;
!ost utilizat si eEplicat ca atare de )ntoine %ouis :laude Destutt, :onte de ,racF (0?><-
029@#, in timpul revolutiei din *ranta si mai apoi. In conceptia sa ideoloiile erau leaturile
dintre loica, psi5oloie si politica, pe care intelectualii trebuiau sa le descopere si sa le
eEplice politicienilor ca matrice ale actiunii acestora pe baze stiinti;ce si istorice.
Inainte de ,racF, in lucrarile lui ,5omas 6obbes sau 4o5n %ocAe (s. 0?# dar si a maKoritatii
iluministilor sunt de inreistrat incercari de a eEplica adevarul sau !alsitatea ideilor cu
scopul de a ; aplicate in politica.
-0?1>, la Institutul *rancez, ,racF si coleii sai, incearca sa !ormalizeze rolul ideoloiei
pe trei aliniamente:
proresul este dezirabil
proresul vine dinspre ideile corecte
ideilor incorecte (politic# trebuie sa le ;e opusa rezistenta
Ideoloii primordiale in lumea modernaB
a. LIBERALISMUL - are doua principii !undamentale, in Kurul carora s-a creionat lumea
moderna, ealitatea si libertateaB pe baFa lor s-a structurat dezvoltarea institutionala a
lumii moderne pe aEa: drepturile naturale ale omului sunt operationalizate prin crearea de
drepturi politice pentru cetateni care au libertati si responsabilitati !ata de stat. -urse
istorice ale liberalismului:
/ostenirea britanica: de la /ana :5arta %iberatatum (070># si lupta membrilor
:amerei :omunelor pentru obtinerea limitarii puterii monar5ice, la anditori precum
4o5n %ocAe, ,5omas .aine sau 4o5n -tuart /ill#.
/ostenirea !ranceza: Declaratia drepturilor omului si cetateanului, :5arles, baron de
/ontesQuieu, $enKamin :onstant sau :ontractul social al lui 4.4. (ousseau.
/ostenirea eEperientei americane: drepturile politice proteKate constitutional - dela $ill
o! (i5ts adoptat in Virinia, Declaratia de Independenta, :onstitutia din 0?21, la cartile
lui ,5omas 4eUerson, $enKamin *ranAlin, 'eore Ias5inton si pana la dezbaterile din
,5e *ederalist .apers sub eida lui ,5omas /addison.
)nalizati primele trei articole din Declaratia drepturilor omului si cetateanului, 0?21:
V0. &amenii sunt nscui i rm=n liberi i eali n drepturi. Distinciile sociale pot ; resite
doar n bunstarea eneral.
7. -copul tuturor asociaiilor politice este prezervarea tuturor drepturilor naturale i
imprescriptibile ale omului. )cestea sunt: libertatea, proprietatea, securitatea i dreptul de
a rezista la opresiune.
9. .rincipiul suveranitii rezid !undamental n voina naiunii. "ici un corp i nici un individ
nu pot eEercita o autoritate ce nu este derivat direct de la naiune....V
- orice societate este o colectivitate de indivizi care se asociaza liberi si eali, care au
capacitatea de a proresa, de a-si implini interesele, aspiratiile si dorintele, !ara a a!ecta
!undamental conditia celorlalti.
- liberalismul s-a nascut in conteEtul conMictului dintre eEponentii bur5eziei si adeptii
vec5iului reim (stari medievale, 5ilde, etc#. Initial conMictul s-a dus in conteEtul luptei
pentru limitarea puterii monar5ice absolutiset, apoi, pentru eEtinderea drepturilor
.arlamentului, pentru constitutionalizarea eEercitiului puterii politice, si abia la s!arsit
pentru obtinerea drepturilor civile si cetatenesti. (Vezi 4o5n -tuart /ill, &n %ibertF, 02>1#
b. CONSERVATORISMUL D reactie moderna la eEcesele liberalismului (anar5ic#
revolutionar promovat in timpul revolutiei din *ranta. -e bazeaza pe ideea de leitimitate,
istoricitate, evolutie si oranicism. In cuvintele lui +dmunde $urAe, conservatorismul este o
perspectiva istorica asupra devenirii societatii. ,oate institutiile sociale, sunt in opinia sa,
creatii istorice, leitime, validate in timp, si nu creatii !ara suport oranic.
- conservatorii militeaza pentru o dezvoltare oranica a societatii, prin pastrarea traditiilor
institutionale si innoirea !ormelor de mani!estare sociala si politica in cadre leale. -tatul,
biserica, elitele, aranKamentele superioare, meta;zice, sunt elementele !undationale ale
devenirii sociale. *ara a reprima ideea de libertate, ii asociaza corelativul responsabilitatii
publice, si prin aceasta contribuie la trans!erul treptat al valorilor in sistemul public, dinspre
nou spre leitim, dinspre revolutionar spre evolutiv si oranic.
- conservatorii au o viziune pesimista asupra naturii umane, arumentata din traditionalul
pacat oriinar, consacrat in reliia crestina (cel putin in ceea ce priveste marea masa a
cetatenilor#. Din aceasta perspectiva, dar si din realitatea ca nu a eEistat o reala dezvoltare
a maselor in zorii modernitatii (anal!abetism, lipsa de consistenta sociala, etc#,
conservatorii au arumentat in !avoarea limitarii libertatilor si ealitatii, sustinand nevoia
de ordine. & ordine sociala, politica, economica, derivata istoric, oranic, nu una de natura
divina ci una care sa reMecte societatea cu ierar5iile ei, cu inealitatile de natura
enealoica, economica, sociala sau politica.
- conservatorii sustin preeminenta culturala a civilizatiei, prin intermediul actiunii elitelor si
al autoritatii de care se bucura acestea in uvernarea societatii. De aici deriva un alt
principiu !undamental al ideoloiei conservatoare, cel al leitimitatii. )dica a construirii
leale a eEercitiului autoritatii, a leilor sociale care au lasat lucrurile ast!el, leitim si
traditional. :a urmare, puterea, a statului, a claselor superioare, este eEercitata leitim in
interesul tuturor de cei capabili sa !aca asta.
c. IDEOLOGII RADICALE - cele ce doresc o completa rasturnare a realitatilor sociale
printrNo restructurare sociala a corpului social, a ierar5iilor si a viziunii asupra lumii:
marEism, socialism, anar5ism, !eminism etc. postcolonialism
MARXISMUL - dupa numele parintelui !ondator Garl /arE (0202-0229#
0. critica a sistemului capitalist printr-o dialectica materialista, in care intreaa istorie
devine o lupta intre clase, intre cele care detin controlul miKloacelor si a relatiilor de
productie. +ste o ideoloie care doreste inlaturarea pe cale revolutionara a societatii
liberal-capitaliste pentru emancipare totala a omului, pentru eliminarea eEploatarii
omului de catre om si construirea unei societati a ealilor.
7. elemente !unctionale:
- teoria alienarii, materialismul istoric, lupta de clasa, socialismul stiinti;c si o noua
teorie a valorii muncii.
9. perspectiva di!erita asupra istoriei, pe care o intelee ca o succesiune a modurilor de
productie, ;ecarui tip identi;cat asociindu-i o suprastructura politico-sociala.
(.(+I-,&(I+ -comunism primitivB I-,&(I) -,(WV+:6+ - despotismul asiaticB
-:%)V)'I-/3% - antic5itatea clasicaB *+3D)%I-/3% - evul mediuB :).I,)%I-/3%-
-&:I+,),+) /&D+(")#.
<. I" *I+:)(+ +.&:) o clasa a bene;ciat de privileii si i-a eEploatat pe restul. -c5imbarea
de epoci s-a produs prin conMictul dintre clase.
>. .rincipala sa opera :apitalul, este o critica la adresa sistemului capitalist, in care
muncitorii sunt eEploatati pentru ca proprietarii sa bene;cieze de pro;t. el
arumenteaza necesitatea revolutionara ca pro;tul sa apartina celor care produc, nu
celor care detin in proprietate miKloacele de productie.
ANARISMUL - ideoloie nascuta la miKlocul sec. 01 ca o critica la neaKunsurile
ealitar-etatiste ale socialismului marEist.
- principalii eEponenti +mma 'oldman (02@1-01<8# si .ierre 4osep5 .roud5on (0281-02@>#.
In lucrarile si actiunile lor au militat pentru deplina si perpetua libertate individuala a
cetatenilor, in conditii de socialism. (e!uza centralismul democratic, !ormele ierar5ice de
uvernare si doresc eliberarea tuturor de !antoma puterii politice si economice. )tinerea
stadiului suprem de dezvoltare a umanitatii va depinde de crearea unei noi ordini sociale
bazate pe lei care sa consacre deplina liberatate individuala a celor ce muncesc (de aici
doua varietati de anar5ism: anar5o-sindicalismul si anar5ismul individualist#. )ceasta
ordine va trebui obtinuta prin orice miKloace, implicit printr-o maEima coercitie si violenta.
!EMINISMUL - enul este o unitate de analiza asupra lumii politice. .leaca de la
constatarea ca mai bine de doua mii de ani !emeile nu au !ost reprezentate social
si politic, emanciparea lor raduala ne;ind de natura sa le permita sa isi ocupe
locul in societate pe masura reprezentarii lor demora;ce si a calitatilor umane.
:onstruiesc societatea in termenii opozitiei barbati-!emei, considerand-o a ;
patriar5ala si ierar5izata. 3rmaresc obtinerea unei redistribuiri a puterii in
societate intre barbati si !emei.
9. +uropa n secolele XVII-XVIII. De la rzboiul de treizeci de ani la pacea de la 3trec5t. Dde
aduat
4. (evoluiile ),%)",I:+ ()nlia, )merica de "ord, *rana# D de aduat.
5. >. (evoluia industrial (0?>8-010<# i dezvoltarea reimurilor politice moderne
(evoluia industrial
-punct de turnur n istoria umanitii D sc5imbare a stilului de via pe baza noilor
te5noloii, a noilor amplasamente productive, !abrici sau uzine, a trans!ormrii mediului de
a!aceri, a restructurrii !ormelor de munc, precum i printr-o ruptur demora;c, ce a
dus la crearea unei societi urbane, modernizate. ,rei !actori au inMuenat, n durata lun,
mani!estarea a ceea ce n istoriora;e se numete revoluie industrial:
- :reterea evident a populaiei n statele care au nceput modernizarea,
preponderent n nord-vestul +uropei, implicit o micare a populaiei dinspre mediul
urban spre cel rural.
- -timulul asociat revoluiei tiini;ce, a raionalismului, umanismului i preocuprilor
pentru eEplicaia tiini;c a !enomenelor naturale. *izica neCtonian, mecanica
Muidelor sau cele din zona c5imiei.
- -c5imbrile te5noloice au cptat o aplicaie economic i comercial, prin industria
de creditare, respectiv prin spriKinul acordat de stat, prin patente, companii publice,
dezvoltarea in!rastructurii, antreprizelor economice
- ali !actori care au condus la declanarea procesului, de la nceputul secolului al 02-lea i
p=n la s!=ritul secolului al 01-lea:
- spriKinul acordat studiilor tiini;ce i aplicrii ac5iziiilor inovative din ;zic, c5imie,
bioloie, mecanic, n s!era activitilor comerciale.
-mercantilismul i centralizarea, birocratizarea i implicarea statului n relementarea
activitilor economice.
- creterea demora;c, bazat pe o aricultur mai per!ormant, pe adaptarea unor
standarde de iien n mediul urban ce au limitat e!ectele epidemiilor. Din secolul 0? i
p=n n sec. 01, *rana, 'ermania sau Itlaia au cunoscut o cretere cu aproape 28X, n timp
ce n )nlia D cu tot eEportul de populaie spre )merica D creterea a !ost de 728X.
-specializarea activitilor economice i a distinciilor de clas.
-oriinea procesului este de resit n /area $ritanie, la miKlocul secolului al 02-lea. De aici,
dup 020>, procesul s-a eEtins n statele din nordul +uropei, al Italiei, -tatele 3nite, +uropa
central i, n cele din urm, n spre &rientul /iKlociu, )merica %atin i )sia.
-e!ectele revoluiei industriale:
-spriKin bazele civilizaiei occidentale n domeniul social i economicB creterea
maKor a produciei economice i a consumuluiB
-nlocuirea vec5ilor surse de enerie (uman, animal sau natural Dapa sau v=ntul#
cu !orme bazate pe eneria mecnaic, produs de aburi, crbune i, de la s!. -ecolului 01,
az i electricitateB
-trans!orm !ormele de socializare uman, prin intermediul muncii, educaiei, al
urbanizrii i sc5imburilor ntre actorii naionali pe arena lobal.
Istoriora;e: a !ost un lun proces evolutiv, marcat de rupturi sau o adevrat revoluie.
Istoricii au ncercat s !ormuleze primordial rspunsuri la aceast dilem: termenul de
revoluie industrial a aprut t=rziu, n Kurul anului 0228, iar eEplicaia sa este leat de
%ecturile dedicate revoluiei industriale din )nlia susinute de )rnold ,oFnbee. Ln concepia
sa pe parcursul sec 02-01 o sc5imbare dinamic a avut loc n )nlia, prin creterea
populaiei, prin creterea productivitii n aricultur spre celelalte activiti economice,
prin intermediul produciei de !abric. (ezultatul a !ost acela c n ambinetul britanic s-a
petrecut o mutaie important n ceea ce privete relementarea activitilor economice,
prin creterea competiiei pe piaa dar i prin ampli;carea sc5imburilor. Deceniul 0?@8-
0??8 a !ost pentru el, marAer-ul sc5imbrii, care a dat natere industrializrii. /area
maKoritate a istoricilor care i-au succedat au arumentat i nuanat perspectivele
consacrate, dar prea puin ra;nate, de ctre ,oFnbee (a murit destul de repede#. :ele mai
semni;cative mutaii au vizat:
a. -c5imbarea perspectivei de la decada a aptea pe durata lun a procesuluiB
b. +nunarea altor !actori care au !avorizat sc5imbarea din mediul social i politic.
c. .unerea n discuie a conceptului de revoluie industrial (6.4. :lapman#, respectiv a
etapizrii procesului (s-a consacrat !aptul c de abia n a doua Kumtate a sec. 01 s-a
eneralizat !enomenul n statele avansate#. +tapizrile au vizat perioada anterioar,
cea a debutului, a maturizrii procesului i, a epocii consumului de mas (Ialt. I.
(ostoC, ,5e -taes o! +conomic 'roCt5#.
d. )ctualmente, dei se recunoate eEistena unui proces eneral, submprit n una,
dou sau trei perioade (v=rste#, viziunea eneral tinde spre analizarea revoluiei
industriale la nivel naional, recunoscut ;ind nt=ietatea )nliei i eEportul revoluiei
spre alte state din vestul +uropei i )merica(dup 0298#, i de abia apoi nspre restul
lumii (s!. -ec. 01 i nceputul sec. 78#.
E"a#ele #roce$%l%i de ind%$"riali&are'
). .rima v=rst cca.0?88-0298.
a. :reterea populaiei: 0?88 n +uropa 078 milB 0?>8- 0<8 milB 0?18-018 mil. D dei
avansul demora;c vizibil, doar treptat este nreistrat n mediul urban, i doar acolo
unde noile te5noloii i investiiile economice atra mare parte din populaia
eEcedentar.
b. -c5imbarea stilului de via n mediul urban D apariia noii clase, bur5ezia sau a
nobilimii de rob, a birocraiei, a industriilor ;nanciare, dar i noile posibiliti economice
ncuraKeaz dezvoltarea unui nou tip de consum, a unei noi culturi publice (educaie,
reducere anal!abetism, ciirculaia ideilor prin ripar, carte i ziare#.
c. -c5imbarea rolului tiinelor i te5noloiei D raionalism, drepturi naturale, preocupare
pentru nou D n !apt revoluia tiini;cc din sec. 0@-0?, capt o relevan praamatic,
aplicativ n viaa cotidian, mai ales la nivel economic de abia n sec. 02. -tudiile
te5noloice sunt alimentate de stat, de mecenai sau de investitori, cu scopul de a
utiliza rezultatele acestora la nivel simbolic sau re!erenial (n economie#. /ai ales n
industria mineitului i n cea a prelucrrii l=nei i a altor teEtile se produc sc5imbri
maKore ce duc la declanarea sc5imbrii.
d. -piritul capitalist i consumerismul D mercantilismul statelor, comerul eEtins cu alte
reiuni eora;ce, colonialismul, revoluia creditului, apariia sistemelor bancare,
investiiile din comer sunt treptat redirecionate spre in!rastructura intern, aricultur
i industria leat de consum. -c5imbarea sistemului de taEare D mai nt=i n )nlia i
&landa D pentru a se ncuraKa comerul i a se proteKa producia intern D cu spriKinul
bur5eziei i comercianilor ce ncep treptat s domine spaiul politic.
e. (evoluia arar n )nlia D sec. 0?-02 D sc5imbarea relaiilor de producie (treptat este
abolit dependena proprietarilor de ree, implicit relaia dintre acetia i cei dependeni
de ei, care devin din erbi sau iobai, muncitori contractuali#B statul pre!er s taEeze
producia i comerul i s evite implicarea sa Dde tip medieval D n aricultur prin
preluarea de redeveneB investiii n aricultur, trans!erul proprietilor n
manaemenet-ul (arenda# celor interesai de pro;t n aceast s!er de activitateB
nobilimea nu mai este interesat de viaa rural, ast!el c pre!er s i v=nd micile
proprieti ceea ce concur la o areare pe scar lar a unor eEploatri aricole mari,
care ncep s ;e eEploatate raional pe baz de noi te5noloii sau n lumina noilor
cercetri (n sec. 02 n )nlia a eEistat o adevrat competiie pentru obinerea de rase
c=t mai productive sau de semine cu rad mare de productivitate#
!. (evoluia industrial n )nlia: dac la nceputul sec. 02 economia enlez se baza pe
aricultur, pe meteuurile tradiionale i pe comer, un secol mai t=rziu peisaKul
economic era complet sc5imbat D aricultura rm=ne un domeniu important, dar
modernizat i cu o productivitate crescutB meteuurile sunt nlocuite de manu!acturi
i, mai apoi de producia de !abricB comerul devine bidirecional.
i. De ce n )nlia D poziie eora;c !avorabil, imperiu eEtins, izolare !a de
conMictele europene, nu eEist bariere comerciale interne i se !ac investiii n
in!rastructurB
ii. (esurse naturale adecvate: minereu de ;er, crbune, lemn. -pre eEemplu, la 0?88
)nlia eEploata 9 milioane tone crbune anual, de ase ori mai mult dec=t toate
celelalte state, n 0288 eEploata 00 mil, n 02?8 peste 088 mil tone. Di!erena este
eEplicat prin aplicaia industrial a puterii calorice a acestuia n siderurie, abur
i eEploatarea altor minerale.
iii. -piritul inventiv D aplicarea sa pentru creterea productivitii D vezi aneEa de la
s!=rit cu o cronoloie a di!eritelor invenii i a aplicaiilor lor D "u se cere la
eEamen memorarea vreuneia#.
iv. -piritul antreprenorial i investiiile n noile industrii, cu spriKinul statului. +ste cazul
analizei pe care :ristine /ac%eod, (Inventin Industrial (evolution. $ritis5 .atent
-Fstem 0@@8-0@28,:ambride 3niv. .ress, 7887# o arumenteaza in sensul ca
privileiile pentru inventii acordate de statul britanic au cunoscut nu doar o
crestere ci si o sc5imbare calitativa. De la privileii reale acordate comerciantilor
leislatia din )nlia a evoluat in sec 0@-0? spre monopolul statului asupra
recunoasterii patentelor. )semenea brevete au !ost acordate nu ca privileii ci
recunoasteri ale dreptului individual de !olosinta in stat.
v. -c5imbarea n percepia economiei din perspectiv teoretic D )dam -mit5 (0?79-
0?18# Dliberalismul clasic bazat pe trei princpii maKore (,5e Cealt5 o! "ations,
0??@#:
0. %ibertatea comerului, lipsa de implicarea a statului mercantil D asta nseamn s
nu produci scump, ci s cumperi ie!tin.
7. Valoarea muncii, nu resursele naturale dau msura valorii unei economii, ci munca
celor care le eEploateaz (le eEtra, prelucreaz, ;niseaz i le v=nd#.
9. -tatul s nu intervin direct n economie, misiunea sa ;ind aceea de a spirKini prin
investiii i relementri n in!rastructur. .iaa trebuie s decid valoarea
economiei.
Cronologia de$co#eririlor $"iin"i(ce.
0@>< &tto von 'uericAe D maina atmos!eric, utilizat pentru scoaterea minereurilor.
0@18 Denis .apin, primul mecnaism bazat pe !ora aburilor.
0?81 )bra5am DarbF, procesul de topire a ;erului pur.
0?07 ,5omas "eCcomen, noul motor atmosp5eric pentru eliminarea ape din mine.
0?99 4o5n GaF, inventeaz YYMFin s5uttleZ, un !el de rezervor zburtor pentru preluarea
;relor de l=n.
0?>7 $enKamin *ranAlin, primele eEperimente electrice.
0?@1 4amesIatt, ii patenteaz motorul cu abur.
0?@< 4ames 6arreaves inventeaz YYspinnin KennFZZ, !usul zburtor, mainrie care
permite toarcerea mecanizat a teEtilelor.
0??1 (ic5ard )rACri5t dezvolt mecanismul bazat pe !ora apei pentru a crete numrul
de !usuri.
0?2< 6enrF :ort i patenteaz procesul de topire a ;erului
0?2? +dmund :artCri5t inventeaz maina de tors combinat.
020< 'eore -tep5enson dezvolt prima locomotiv care mere pe aburi.
0291 :5arles 'oodFear patenteaz vulcanizarea cauciucului.
02<< -amuel /orse, telera!ul, pe care l-au dezvoltat i I5eatstone i :ooA.
02>0 /area +Epoziie 3niversal de la %ondra (:rFstal .alace# care atrae @ milioane
vizitatori.
02?@ primul patent al motorului av=nd comstie intern realizat de ininerul )uust &tto.
02?@ )leEander 'ra5am, tele!onul.
02?1 ,5omas +dison, ;lamentul.
0228D010< ,CentF million immirants enter t5e 3nited -tates.
0227 ,5omas +dison, construiete prima staie de enerare a electricitii in "eC [orA.
0229 Garl $enz primul automobil
). Rela*iile in"erna*ionale +n $ecol%l al XIX,lea. De la Concer"%l #%"erilor la Real,
-oli"i.
RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLUL AL XIX,LEA.
-ecolul nationalismului, al imperiilor, al leitimitatii conservatoare, al cooperarii
internationale ca baza a constituirii statelor moderne in +uropa, sunt tot atatea
caracterizari !acute pentru aparent turbulentul secol al XIX-lea in literatura de specialitate.
In !apt, dupa o luna perioada in care mecanismul balantei de putere intre statele
teritoriale europene a permis ec5ilibrarea sistemului pe calea conMictelor, a razboaielor
purtate in conditii de ealitate de actorii internationali, razboaiele purate de "apoleon au
pus marile puteri in situatia de a nu mai poermite micilor actori sa pericliteze
aranKamentele dintre ele. (ezultatul a !ost mai mult decat elocvent. "umarul conMictelor
maKore s-a restrans, pacea a devenit o constanta intrerupta doar cu prileKul decaderii unora
dintre !ostii mari actori sau a acceselor nationalismului in cautarea suveranitatii.
+Eplicatii pentru lunul secol al XIX-lea:
recalibrarea /arilor .uteriB dispar din aceasta cateorie -pania, &landa sau -uedia,
se a;rma (usia, .rusia (devenita 'ermania# si Italia. In !apt ec5ilibrul a !ost sustinut
de > puteri dupa 020> (*ranta, )nlia, Imperiul 6absburic -devenit )ustriac si apoi
)ustro-3nar din 02@? - (usia si 'ermania#. %or li s-au alaturat dupa 02@0 Italia si
dupa 02?2 ,urcia.
"oul mecanism de relementare si prevenire a conMictelor: concertul puterilor
europene.ale carui baze au !ost puse cu prileKul conresului eneral ce a determinat
pacea dupa conMictele enerate de "apoleon. "ici un razboi nu va ; inc5eiat daca la
construictia pacii nu participa si alte puteri decat cele participante (vezi aneEa
:onresului de la Viena#.
acomodarea puterilor la valurile succesive de mani!estare a nationalismului.
Interventia lor pentru consolidarea statelor nationale ('recia, $elia, Italia, ,arile
(omane, etc#.
trans!erul bataliei coloniale in a!ara spatiului european, in )!rica si )sia, dupa
pierderea )mericilor.
decaderea treptata a vec5ilor imperii (&toman, )ustriac...# cu spriKinul celorlalte
puteri.
valul al doilea al industrializarii - cresterea con!ortului vietii.
-erioadele l%ng%l%i $ecol/
a. #erioada $i$"em%l%i Me""ernic0, a Concer"%l%i Marilor -%"eri' 1213,1242.
:onsacrarea leitimitatii, conservatorismului si mecanismelor preventive pentru limitarea
e!ectelor nationalismului. Doua enuri de puteriT conservatoare si liberal-mercantiliste.
:ele conservatoare, prin a -;nta )liana dintre (usia, .rusia i )ustria au intervenit, c5iar i
cu !ora armelor dac era necesar, n a!acerile interne ale statelor pentru a prent=mpina
renvierea radicalismului, a naionalismului i a liberalismului, respectiv pentru a
prent=mpina alterarea statu-Quo-ului stabilit prin )ctul ;nal de la Viena. :ele liberale
preocupate de mercantilismul colonial si de pastrarea ec5ilibrului de !orte in +uropa.
-istemul de conducere al relatiilor internationale s-a !acut prin consultari pana in 027> si
prin concertare (neocierea solutiei minim admisibile# pana in 02<2. +venimente maKore
Independenta 'reciei (0270-0271#
"eutralizarea $eliei (0298#
+liminarea europenilor de pe scena )mericilor - Doctrina /onroe (0279#
(evolutiile din 02<2
b. #erioada liberali&arii $i$"em%l%i5 re6enirea #ar"iala la mecani$mele balan"ei
#%"erilor 71242,1289:. (evolutiile din 02<2, nationale, liberale si democratice au a!ectat
bazele leitimitatii statelor europene. :a urmare, e!ectul imediat a !ost o relaEare a
politicilor in domeniul politic, toleranta !ata de democratizarea spatiului public si, nu in
ultimul rand, o incuraKare a !ormarii de noi state europene. (azboaiele intre marile puteri,
c5iar daca reionale, isi !ac aparitia pe 5arta istorica pentru a redimensiona ec5ilibrele de
putere. *ranta si 'ermania se a;rma ca puteri active continental. /area $ritanie ramane
arbitrul de necontestat al Kocului mondial, avand interese in spatiul estic (Imperiul &toman
si (usia#.Imperiul &toman isi continua decaderea, in timp ce (usia si )ustria incearca sa
obtina cat mai mult din mostenirea acestuia. Doua noi state isi !ac loc pe 5arta +uropei:
Italia si (omania. );rmarea a noi puteri, eEcentric europene, modernizate si in curs de
industrializare: -tatele 3nite ale )mericii si 4aponia.
+venimente maKore:
- (azboiul :rimeei (02>9-02>@# - vezi aneEa
- :onresul de .ace de la .aris, din 02>@. .articip reprezentani ai *ranei,
/arii $ritanii, )ustriei, (usiei, ,urciei i -ardiniei. -tabilete o substanial recunoatere a
status Quo ante. .une bazele, cel puin pentru dou decenii, unei noi ordini europene. )liaii
din rzboiul :rimeii au voit s bloc5eze (usia din ascensiunea ei n &rient dar mai ales n
+uropa..rincipatele sunt scoase de sub protecia (usiei i puse sub reimul araniei
colective a celor apte mari puteri europene, ceea ce nsemna c orice msur re!eritoare
la rom=ni nu putea ; luat dec=t cu acordul marilor puteri. "u n ultimul r=nd se convocau
la $ucureti i Iai, )dunri ad-5oc pentru consultarea rom=nilor. 6otr=rile :onresului de
la .aris sunt decisive pentru istoria
modern a rom=nilor. +i c=ti libertatea de micare de care aveau
nevoie. *olosind din plin principiul \!aptului mplinit], cu spriKinul constant al *ranei lui
"apoleon al III-lea, rom=nii pun bazele la 02>1 unirii ntr-un sinur stat, care iniial are ca
domnitor pe principele :uza iar din 02@@ pe :arol I.
- 3ni;carea Italiei si (isorimento.
-Decaderea )ustriei si a;rmarea 'ermaniei ca putere maKora in spatiul
european
c. 1289,1;145 de la concer"are la real#oli"i. $i balan$are #rin con$"i"%irea de
alian"e. Doua evolutii primordiale - eEtinderea imperiilor europene (impartirea lumii# si
recrudescenta conMictelor europene si a politicilor de alianta.
(elaiile intereuropene dup 02?0 sunt dominate de sc5imbarea produs n urma
rzboiului !ranco-prusac din 02?8-02?0. .rimii 78 de ani, p=n n 0218, personalitatea
care inMueneaz decisiv politica eEtern european e $ismarcA. -uccesele sale dintre
02@7-02?0 i asiur o autoritate incontestabil, conducand la izolarea *rantei. )deptul
politicii de !orta, pramatice, el reuseste sa isi conserve puterea europeana abitionand
la a;rmarea 'ermaniei ca putere mondiala.
:riza orientala 02?>-02?2. Independenta (omaniei si sc5imbarea sistemului de aliante.
:rearea sistemului $ismarAian - alianta celor trei imparati 02?9B alianta bilaterala
austro-ermana, octombrie 02?1B reinoirea aliantei celor trei imparati 0220 si
neutralitatea binevoitoareB alianta bilaterala a 'ermaniei cu Italia (suparata ca pierduse
,unisia in !avoarea *rantei# si ;nalmente ,ripla )lianta, 0227 (la aceasta va adera si
(omania in 0229#. ,rans!ormarea acesteia din alianta de!ensiva in alianta o!ensiva.
,ripla Inteleere, la inceputul sec. XX.
)neEa.
A. Congre$%l de la Viena - 0 noiembrie 020<-1 iunie 020> - peste 70? mandatari
plenipotentiari ai +ntitatilor -uverane +uropene au participat alaturi de reprezentantii
puterilor invinatoare ()ustria, .rusia, (usia, /area $ritanie# si *ranta. --a des!asurat in
sesiuni plenare, in comitete specializate, in cele <0 reuniuni ale /arilor .uteri si a dat
nastere unui nou sistem international, redesenand ec5ilibrul european intr-un )ct *inal ce
continea 070 articole pentru o pace durabila si Kusta.
- .rincipiile :onresului:
0. principiul ec5ilibrului de !orte pentru eliminarea pericolului 5eemoniei unipolare sau
multipolare, toate marile puteri au ac5iesat la ideea ca nici una dintre ele nu trebuia
s aKun n poziia de a putea impune voina sa tuturor celorlalte.
7. ec5ilibrarea compensatiilor: consensualizarea pe baze morale pentru satis!acerea
principalelor revendicri ale puterilor de acelai ordin prin raportarea la statu Quo.
9. .rincipiul leitimitii: a presupus reinstalarea vec5ilor dinastii
^leitime] alunate i deposedate de (evoluie i Imperiu n Domeniile lor istorice,
precum i restaurarea !ormelor tradiionale (de dinainte de 0?21#de via politic,
social i economic.
<. nou cod de conduit internaional: subordonarea interesului
statal, naional, celui eneral n vederea meninerii stabilitii sistemului.
)ranKamentele teritoriale, politice si economice convenite in Kurul acestor principii au
adus si concluzia necesara pe care /arile .uteri au acceptat-o, aceea ca pacea sa dainuie
primordial prin concertarea intereselor, prin prevenirea crizelor intre marile puteri si
participarea lor comuna la rezolvarea oricarui conMict. In !apt, dupa inc5eierea :onresului,
pentru ;nalizarea sistemului andit de cancelarul austriac /etternic5, au !ost inc5eiate o
serie de tratate prin care s-au per!ectat mecanismele concertarii:
- )iE-la-:5apelle (0202#: a pus capt ocupaiei militare aliate n *rana i a decis
admiterea acesteia n concertul europeanB
- ,roppau (0278#: a !ost ocazionat de tulburrile revoluionare de la "apoli (.rotocolul
de la ,roppau, semnat de (usia, )ustria i .rusia, a urmarit sa lealizeze principiul
interventiei in s!era limitro!a, marc=nd n acelai timp prima ruptur desc5is ntre
/area $ritanie i -!=nta )lian
0
D dezavuarea o;cial a principiilor )lianei de ctre
/inistrul britanic de eEterne, :astlerea5#.
- %aFbac5 (0270#: a reluat deliberrile iniiate la ,roppau a privind micrile
revoluionare din (eatul celor Dou -icilii. Invoc=nd cererea de aKutor adresat
:onresului de reele *erdinand al IV-lea de $ourbon, )ustria a obinut n ;nal
asentimentul (usiei i al .rusiei pentru o intervenie militar n sudul peninsulei
italice, intervenie consumat la ;nele lunii martie 0270.
B. Ra&boi%l Crimeei. Dupa ce ocupa in 02>9 .rincipatele (omane, (usia ameninta
Imperiul &toman, avand si un acord cu )ustria. Interventia )nliei si *rantei duce la
restabilirea ec5ilibrului. (zboiul :rimeii, cum avea s ;e denumit noua con!runtare
militar deoarece principalele operaiuni s-au des!urat n :rimeea, a demonstrat
supremaia naval anlo-!rancez. )liaii controleaz /area "ear i debarc un corp
eEpediionar !ranco-britanic n :rimeea. $tliile de la $alaAlava i -im!eropol, asediul
!ortreei -evastopol i nu n ultimul r=nd urcarea pe tronul Imperiului arist a arului
)leEandru al II-lea au desc5is calea spre nc5eierea pcii. :on!erina marilor puteri
des!urat la Viena ntre lunile martie i iunie 02>> 5otra scoaterea cretinilor de rit
ortodoE din $alcani de sub protectoratul (usiei i aezarea lor sub arania colectiv a
puterilor semnatare ale conveniei. .rin aceast msur se urmrea limitarea controlului
(usiei asupra Dunrii i .eninsulei balcanice n ncercarea de a o ine c=t mai departe de
str=mtori.
?.N %umea contemporana
I-,&(I) :&",+/.&()")
.+(I&DIH)(+, :&":+.,, +V&%3,I+, :)():,+(I-,I:I
.(I" :+ +-,+ DI*+(I,)_
& 3"I,),+ D+ ,I/., )V)"D :)():,+(I-,I:I :&/3"+, DI-,I":,+ D+ +.&:)
.(+:+D+",), I" :)(+ :(IH+%+ -3", (+H&%V),+ .(I" -:6I/$)(I (+V&%3,I&")(+.
3" -I/.,&/ )% -:6I/$)(I%&( )*%),+ D+4) I" D+(3%)(+
I-,&(I) :&",+/.&()") I":+.+ ),3":I :)"D .(&$%+/+%+ :)(+ -3", D+
):,3)%I,),+ I" %3/+ :).),) & .(I/) VIHI$I%I,),+
.&%I,I:
1
Sfnta Alian desemneaz acordul imprecis i oarecum mistic de ajutor i asisten mutual semnat n 1815
de monarhii Rusiei, Austriei i Prusiei, acord la care au aderat ulterior majoritatea capetelor ncoronate
europene, cu excepia Suveranului Pontif, a Sultanului i a Regelui Marii Britanii. Aliana a fost important
deoarece reprezenta o micare reacionar, presupus cretin i antiliberal n relaiile internaionale i a fost
considerat un instrument multilateral de intervenie n afacerile statelor recent devenite independente.
-,),3% %I$+()% vs. :&"-+(V),&(
I/.+(I)%I-/
-,),3% "),I3"+ /&D+("
/&")(6II V-. (+.3$%I:I
/)-I*I:)(+) .&%I,I:II
-I"DI:)%I-/, -&:I)%I-/ (0221#, "),I&")%I-/, )")(6I+_.]ce este de !acut]
+:&"&/I:
"&I%+ ,+6"&%&'II: )3,&/&$I%, )VI),I+, +%+:,(I:I,),+
)% 7-%+) V)% )% (+V&%3,I+I I"D3-,(I)%+
I"V+-,I,II I" I"*()-,(3:,3() -I :&/&DI,),I
$3(-+ -I (+,+%+ +:&"&/I:+ '%&$)%+
& )%,) %3/+_.
,+&(I) :3)",+%&(,postneCtoniana, /)X V&" .%)"G ^D+ "),3() (+(3/] D
distributia eneriei in spectrul normal, calculul eneriei emise sub !orma de radiatie
"iels $o5r, 0109, radiatia atomica
)lbert +instein, ,eoria relativitatii
%ord (ut5er!ord, natura atomului
Demora;c
Durata vietii in lumea contemporana
Dinamica populatiei s. 78
:resterea populatiei:
0 mld in 028<
7 mld in 017? (079 ani#
9 mld in 01@8 (99 ani#
< mld in 01?< (0< ani#
> mld in 012? (09 ani#
@ mld in 0111 (07 ani#
:olonialism, de la 9> la 019 state
.eriodizare
De cand este studiata in mediul academic: traditii nationale versus valori lobale
/area $ritanie: pana in 012@, se studia din 022@-01<>, dupa, post <>
*ranta, 0?21, dar $edarrida_post 01<>
'ermania perioada nazista, reintoarcere la primul razboi mondial
&landa, secolele 01 si 78
(usia, 010?
-tatele 3nite 010?
:are este anul in care incepe_
010?_intrarea -3) in razboi, revolutia din (usia, bazele unei noi ordini internationale
0218, criza vec5ii lumi, acumulari economice, te5noloice, competitie militara,
lei!erare internationala (6)') 0211, 018?#
010<_.
:e spun istoricii_
&! course, past, present and !uture are part o! one continuumZ (6obsbaCm
0112:072#.
,ime mi5t be considered as an eEtension o! past and !uture C5ere t5e present is a
Meetin interstice betCeen t5e tCo and t5e distinction betCeen t5em is contrived ('addis
011>:00#
Istoricii si studiul istoriei contemporane
$arraclou5, ' 01@<. )n Introduction to :ontemporarF 6istorF. %ondon: .enuin.
'addis, 4 % 011>. &n :ontemporarF 6istorF. &E!ord. :larendon.
6obsbaCm, + 011>. )e o! +Etremes: ,5e -5ort ,Centiet5 :enturF, 010<-0110.
%ondon: )bacus.
'addis (011>:0# a evidentiat natura oEimoronica a istoriei contemporane, ca un
termen ce ilustreaza relatia tranzitorie dintre prezent si trecut.
Y*or most 5istorians contemporarF 5istorF does not constitute a separate period Cit5
distinctive c5aracteristics o! its oCnB t5eF reard it rat5er as t5e most recent p5ase o! a
continuous process_Z($arraclou5 01@<:00#.
-ecolul XX
"oul imperialism: tendinte ale colonialismului, internalizarea dezbaterii
.rimii ani ai sec. XX sunt marcati de lupta pentru posesiuni coloniale, ce urmeaza
con!erintei mondiale $erlin 0229.
"oii veniti: 'ermania, Italia, -tatele 3nite, 4aponia, versus actorii consacrati /area
$ritanie, *ranta, (usia.
- noul imperialism: surse, te5noloii, impact.
- 0188- reiunea sub--a5ariana si .aci;cul sunt de;nitiv cucerite
)cces la colonii pe mare- Mote puternice necesare pentru control, si, in plus,
oranizare.
'reat $ritain, cele < zone imperiale ()ustralia si :anada, dominioane#, $ritis5 (aK
in India, noile colonii din )!rica#.
*rance, 08 milioane Am, administrati uni!orm: )!rica centrala si de nord vest, sud
estul )siei, si zone limitate in .aci;c.
'ermanF, un s!et din supra!ata dominata de *ranta, Kunla si desert in )!rica si
paci;c
)lti actori: vec5i, .ortuali si $elia in )!ricaB noi, Italia in )!rica, (ussia in )sia
continentala, 4aponia in +stul indepartat si paci;c.
MARILE -UTERI
'reat .oCer )lliances:
%) I":+.3,3% -+:. XX Drivalitatile vec5i se pastreaza (dubla alianta, *ranta si (usia
versus ,ripla, 'ermania, Italia, )ustroN3naria#, relativizarea tensiunii.
-c5imbari in caractersiticile unei mari puteri: alaturi de !orta militara, baza
industriala, in!rastructura, coloniile, coeziunea sociala si nationala.
:ompetitia pentru colonii si s!ere de inMuenta sporesteB devine reu pentru orice
mare putere sa actioneze sinura in sistemul international
/)(+) $(I,)"I+- arbitrul, si noii veniti_.
'reat $ritain, interese strateice lobale, a!ectata de razboiul burilor 0211-0187: isi
reduce inMuenta si in alte reiuni, accepta aranKamente reionale.
0180 concesii !ata de 3- - drepturi canal .anama, !rontiera din :olumbia britanica
si )lasAa
:5ina, revolta boEerilor D interventie internationala, 2 armate straine in 0188,
aliante Muide, s!arsitul \splendid isolation].
4aponia si 3- intra in arena internationala )sia
(usso-4apanese Car 018<-018> D victorie Kaponeza c5iar dca (usia superioara armata,
ratiuni tactice si strateice: medierea lui ,5eodore (oosevelt, auust 018> ,reatF o!
.ourtsmout5, 4aponia obtine protectoratul asupra :oreea si a sudului /anciurieiB
-!arsitul CeltpolitiA_
018?- 3- revine la izolationism si and open door policFB 'ermanF isi vede anulate
ambitiile coloniale in &rient, )!rica si .ersia: revin bataliile diplomatice in +uropa
) doua con!erinta de la 6aa, reducerea si controlul armamentuluiB
/$ si 'ermania cursa inarmailor navale din 018@B
:rizele din $alcani, dupa ce in 021? (usia si )3 convin sa \put on ice] $alAan
problems in 0182 D )3 aneEeaza $osnia-6erzeovinaB revolutia 4unilor turciB
implicarea diplomatica a 'ermaniei 'ermanF.
) doua criza marocana, 0100
.reparative tactice si strateice pentru un nou razboi
(azboaiele balcanice 0107-0109
2. -rim%l r<&boi mondial =i Con>erin*a de -ace. - de adauat notitele
I. :on!erinta de pace de la .aris (0101-0178#. -istemul tratatelor
de la Versailles
I Lnc5eierea ostilitatilor militare:
*(&",3% D+ +-,: +*+:,+%+ I+-I(II (3-I+I DI" ()H$&I
). (3-I), tratative la $rest-%itovsA din 0> decembrie 010?, ;nalizate prin
,ratatul nc5eiat la 9 martie 0102B
$. (om=nia, preliminarii semnate la $u!tea n > martie 0102, ,ratatul semnat la
$ucuresti, ? mai 0102.
*(&",3% D+ V+-, -I -3D-+-,
a. $3%')(I), 71-98 -+.,+/$(I+ 0102, -)%&"I:
b. ,3(:I), 98-90 &:,&/$(I+ 0102, /&3D(&-
c. )3-,(&-3"')(I), 9-< "&I+/$(I+ 0102, VI%) 'I3-,I l=na .)D&V)
d. '+(/)"I), 00 "&I+/$(I+ 0102, .)(I-
II. "eocierea pacii la .aris, Versailles.
- concepte c5eie: noua diplomaie, noul tip de neociere, perspectivele nationale asupra
pacii.
a. preatirea, desc5iderea, de;nirea oranizarii si procedurilor de lucru: 02 ianuarie -? mai
0101.
b. 7? de puteri prezente la .aris, ?8 de reprezentanti ai puterilor nvinatoare, aliate si
asociateB neo;cial alte 0> state au avut reprezentantiB statele nvinse nu au !ost invitate la
neocieri.
c. .rima !aza a con!erintei: 02 ianuarie-0> !ebruarie: preatirea proiectului statutului %iii
(-ocietatii# "atiunilor n cadrul :onsiliului celor 08 (:lemenceau si .ic5on pentru *ranta,
Iilson si colonelul 6ouse pentru -3), %loFd 'eore si $al!our pentru )nlia, &rlando si
-onnino pentru Italia, -aionKi si /aAino pentru 4aponia#.
d. *iecare deleatie a !ost nsotita de numerosi eEperti si pro!esionisti, care aveau misiunea
de a prepara te5nic neocierea tratatelor.
e. )u !unctionat >7 de comisii pentru relementarea problemelor speci;ce: %ia "atiunilor,
(esponsabilitatea pentru (azboi si 'arantii, (eparatii, pentru minoritati, &raanizatia
Internationala a /uncii, etc. ,oate erau subordonate si coordonate de :onsiliul celor zece
!. ) doua !aza a con!erintei: 0< martie- s!=rsitul lunii aprilie 0101
. .reatirea si adoptarea !ormei ;nale a -tatutului (:onventului# %iii "atiunilor,
neocierea termenilor tratatului de la Versailles.
5. :oordonarea activitatilor a !ost trans!erata :onsiliului celor <, apoi D dupa criza din *iume
D celor 9, care a luat toate deciziile ;nale pentru cele cinic tratate de pace.
i. :rize politice, av=nd la baz dispute teritoriale, aparute n neociere ntre puterile aliate:
statutul zonei (5in-ului, a orasului *iume sau asupra -5antun-ului.
K. .reatirea tratatelor di;cila: multe comisii de specialitate implicate, lipsa de coordonare
ntre acestea: munca laborioasa si di;cil de evaluat la nivelul ultim decizional: eEemplu,
,ratatul cu 'ermania, 788 paini, <<8 articole oranizate n 0> capitole, ;ecare dependent
de munca mai multor comisii. :a urmare, :onsiliul celor < nu a vazut teEtul n ntreime
dec=t n ? mai 0101, doar cu putine ore nainte de transmiterea acestuia catre deleatia
ermana.
A. -emnarea tratatului de la Versailles a nc5eiat misiunea principala a :on!erinteiB de acum
preparativele pentru nc5eierea tratatelor cu )ustria, 3naria, $ularia a !ost lasata n
sarcina :onsiliului -uprem oranizat la VersaillesB termenii tratatului cu ,urcia au !ost
precizati la %ondra si semnarea a avut loc la -evres, 78 auust 0178.
III. ,ratatele de .ace
a. 'ermania, Versailles, 72 iunie 0101
-preambul, convenantul %iii "atiunilor, care devinea responsabila pentru aplicarea unora
dintre clause: oranizarea plebiscitelor, numirea
administratiei n -aar si DanziB mandatele si statutul minoritatilorB
-!rontierele 'ermaniei n +uropa si lume: $elia primea teritorii n zona
/almedF si +upenB )lsacia si %orena revin *ranteiB situatia (5inelanduluiB independenta
)ustrieiB :e5oslovacia a primit o zona restr=nsa l=na ,ropauB cedarea coridorului .oloniei,
a reiunii .oznan si a unei mari parti din vestul .rusieiB 'ermania obliata sa renunte la
toate drepturile si titlurile avute n lumeB /emel si Danzi devineau orase
libereB se vor tine plebiscite n -ilezia superioara, +stul .rusiei, -c5lesCi
pentru determinarea !rontierelor cu Danemarca.
-Dezarmarea, reducerea armatei la mai putin de 088 888 oameni, pe baze voluntare pe o
perioada de 07 aniB producerea munitiei si a armamentului proportionala cu marimea
armateiB 08 vase de lupta, sase crucisatoare usoare, 07 distruatoare si 07 torpiloare
urmau sa compuna Mota 'ermaniei (interdictie pentru submarine#.
-(eparatii, penalitati si reparatii pentru aresiuni si distrueriB 78 miliarde marci ermane
catre .uterile aliate p=na n mai 0170B materii prime, carbune, lemn pentru *ranta si $eliaB
nave pentru /area $ritanieB libertatea de circulatie pe r=urile si n porturile ermane.
- 'arantii, ocuparea (5in-landului pentru 0> ani, reducerea prezentei
armate aliate la cinci ani sub conditia ndeplinirii clauzelor din tratat, etc.
b. )ustria, -t. 'ermain, 08 septembrie 0101
- deleatia )ustriei aKune la -t. 'ermain en %aFe, 0< mai 0101
- problema de;nirii )ustriei
- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat D !rontiere, dezarmare,reparatii,
etc.
c. $ularia, "euillF sur -eine, 7? noiembrie 0101
- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat D !rontiere, dezarmare,reparatii,
etc.
d. 3naria, ,rianon, < iunie 0178
- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat D !rontiere, dezarmare,reparatii,
etc.
e. ,urcia, -evres, 08 auust 0178
- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat D !rontiere, dezarmare, reparatii,
etc.
-pozitia ,urciei !ata de continutul tratatului - evidentierea cauzelor care au determinat
nlocuirea acestui tratat cu cel de la %ausanne (7< iulie 0179#B de ilustrat principalele
prevederile ale acestui nou tratat semnat de ,urcia.
!. .roblema mandatelor coloniale
-evidentierea principalelor puteri care au obtinut mandate asupra unor teritorii coloniale.
IV. %ia N -ocietatea "atiunilor
)# *ormarea -ocietatii "atiunilor
-aceasta oranizatie este mentionata n ultimul punct din cele 0< evidentiate de
presedintele american IoodroC Iilson n discursul sau din 0102
- planuri pentru crearea -ocietatii "atiunilor:
a# planul 6oause DIilson: multiplicarea institutiilor internationale dupa modelul statelor
natiune, av=nd un parlament, uvern etc.
b# planul britanic .5illimore: o alianta diplomatica ntarita de un sistem de arbitraK
c# planul !rancez %eon $oureois: crearea unei !orte militare internationale , av=nd un stat
maKor permanent
- :omisia pentru -ocietatea "atiunilor a acceptat proiectul comun anlo D american 6urst D
/iller, ca baza a discutiilor
- 72 aprilie 0101 - acceptarea reulamentului -ocietatii "atiunilor prin adunarea plenara a
:on!erintei de pace de la Versailles
- 72 iunie 0101 D semnarea reulamentului alcatuit din 7@ de articole de catre statele
!ondatoare, care sunt si semnatare ale tratatului de pace. (eulamentul devine parte
interanta a ,ratatului de la Versailles
-ianuarie 0178 -ocietatea "atiunilor si ncepe activitatea.
$# -tructura:
0# )dunarea enerala se ntruneste o data pe an la 'enevaB n cadrul ei ;ecare stat are
drept de vot
7# :onsiliul: alcatuit initial din > membri permanenti si < membrii provizorii alesi de
)dunarea enerala
- 'ermania intra n -ocietatea "atiunilor n 017@ si tot atunci devine membru permanentB
dupa retraerea sa n 0199, locul sau este preluat de 3niunea -ovietica
-creste numarul membrilor provizorii de la @ n 0177, la 1 n 017@ pentru ca n
019@,numarul lor sa aKuna la 00
-atributii: decide n caz de conMict care este aresorul si preconizeaza eventualele sanctiuni
9# -ecretariatul eneral, condus de un secretar eneral permanentB preateste
documentele si rapoartele pentru )dunarea enerala si :onsiliu
<# :urtea permanenta de Kustitiei internationala de la 6aa constituita n 0177
- !ormata din 70 de maistratii, alesi din toate natiunile, numiti pe o durata de 1 ani,
reeliibili
- Kudeca di!erendele cu caracter international supuse ei de partile n litiiu
-au eEistat o serie de oranizatii specializate alipite -ocietatii "atiunilor care erau
nsarcinate sa eEtinda cooperarea internationala n domeniul problemelor sociale ($iroul
International al /uncii#, ;nanciare ($anca (elementarilor Internationale#, intelectuale
(:entrul International de :ooperare Intelectuala#, precum si o serie de comisii de studiu (de
eEemplu, comisia dezarmarii#
: # -copul:
-crearea si arantarea securitatii colective prin miKloace speci;ce speci;cate n statutul
-ocietatii (arbitraK, sanctiuni morale, economice, militare# -dezvoltarea cooperarii ntre state
-reducerea narmarilor
D # +secul -ocietatii "atiunilor:
-evidentierea cauzelor esecului -ocietatii "atiunilor
-pozitia -ocietatii "atiunilor !ata de:
` problema securitatii colective (.rotocolul de la 'eneva din 017<#
` problema dezarmarii (:on!erinta de la 'eneva 0197-019<#
` aresiunea 4aponiei n /anciuria (septembrie 0190#
` aresiunea Italiei n )bisinia (octombrie 019>#
` 'ermania paraseste -ocietatea "atiunilor (01 octombrie 0199#
` primirea 3niunii -ovietice n -ocietatea "atiunilor (02 septembrie 019<#
` Italia paraseste -ocietatea "atiunilor (019?#
` neinterventia -ocietatii "atiunii mpotriva politicii eEpansioniste a
'ermaniei ( reintroducerea serviciului militar obliatoriu, 0@ martie 019>B
remilitarizarea (enaniei, ? martie 019@B aneEarea )ustriei sau )nsc5luss, martie 0192B
dezmembrarea :e5oslovaciei#
dizolvarea -ocietatii "atiunilor prin 5otar=rea )dunarii enerale (02 aprilie 01<@#
II. (elatiile internationale n perioada interbelica. 0101-0191
:oncepte c5eie: securitate colectiv, diplomaie public, plani;care i manaement de
criza, arbitraK, dezarmare, relementarea di!erendelor teritoriale i ;nanciare.
a. aranKamente internaionale realizate n continuarea con!erinei de pace:
0. :on!erinta de la Ias5inton, 07 noiembrie 0170- @ !ebruarie 0177
- 7< auust 0170- -tatele 3nite au semnat un tratat de pace separat cu 'ermania
-scopul con!erintei : dezarmarea enerala, si n special dezarmarea navala
-solutionarea problemelor din zona .aci;cului si +Etremului &rient
-s-au nc5eiat 9 tratate, dupa cum urmeaza:
I. ,ratatul celor .atru .uteri ()nlia, *ranta, 4aponia, -3)#, 09 decembrie 0170, valabil pe o
perioada de @ ani
-partile semnatare conveneau sa-si respecte reciproc posesiunile din .aci;c si sa supuna
consultarilor orice dispute sau amenintari din eEterior
II. ,ratatul naval al celor cinci puteri sau tratatul asupra limitarii armamentului naval
()nlia, *ranta, 4aponia, -3), Italia#, @ !ebruarie 0177, valabil pe o perioada de 0> ani
- stabilea un sistem de limitare a tonaKelor Motelor
-partile semnatare se anaKau sa mentina status-Quo-ul n zona .aci;cului
III. ,ratatul celor noua ()nlia, *ranta, 4aponia, -3), Italia, :5ina, $elia, &landa, .ortualia#
-aranta independenta :5inei
-4aponia retroceda :5inei -5andon si Giaoc5ou
- anaKamentul !ormal al partilor de a spriKini politica portilor desc5ise
7. (elatiile sovieto-ermane - puterile nvinse i izolate iniial n noul sistem internaional
)cord comercial, @ mai 0170B prin acest acord (epublica de la Ieimar recunostea pe cea a
-ovietelor si initia leaturi comerciale cu aceasta
,ratatul de la (apallo, 0@ aprilie 0177- semnarea acestui tratat a marcat s!=rsitul izolarii
3niunii -ovietice si a 'ermaniei pe plan economic si politico-diplomatic
-tratatul prevedea restabilirea relatiilor diplomatice si renuntarea reciproca la despaubirile
de razboi
,ratatul de la $erlin, 017@ - pact de prietenie ermano - rus ce urmeaza linia nceputa la
(apalloB se aKune la o nteleere n probleme de politica si economie, partenerii si promit
neutralitatea n cazul atacului din partea unei terte puteri
.actul (ibbentrop D /olotov, 79 auust 0191 -a !ost un tratat de nearesiune ermano D
sovietic, ce a permis declanarea operaiunilor ermane mpotriva .oloniei, implicit
dezvoltarea celei de a doua conMaraii mondiale.
-cele doua parti se anaKau sa se abtina de la violenta si de la orice atac ndreptat
mpotriva celeilalte
-continea un protocol aditional secret prin care erau stabilite s!erele de inMuenta din estul
+uropei
b. .roblema dezarmarii - c5eia de bolt a sistemului de securitate colectiv, controlul
armamentelor, armatelor i reducerea ameninrilor militare.
'eneva, 017<-017>
-.rotocolul de la 'eneva sau .rotocolul pentru relementarea pasnica a di!erendelor dintre
state viza: realizarea securitatii colective prin dezarmare
- introducea un element nou: arbitraKul obliatoriu
- stabilea o leatura ntre cei trei termeni: arbitraK, securitate, dezarmare
.actul $riand Gello (sau pactul de renuntare la razboi#, .aris, 7? auust 0172
- pactul oblia partile semnatare sa renunte la razboi ca instrument al politicii nationale si
ca miKloc de relementare a litiiilor internationale, anaK=ndu-se sa rezolve di!erendele
dintre ele numai prin miKloace pasnice
.rotocolul %itvinov sau acordul de la /oscova, 1 !ebruarie 0171
- o aplicare, pe plan reional a .actului $riand Gello -a !ost o propunere sovietica:
ministrul de eEterne sovietic, /aEim %itvinov, a propus un document pe aceeasi idee a
renuntarii la razboi ca miKloc de relementare a raporturilor internaionale a conMictelor,
urmatoarelor state: (om=nia, .olonia, +stonia si %etonia
:on!erinta dezarmrii de la 'eneva 019< - eecul concertrii. -ieirea 'ermaniei din %i,
*rana i asum propria strateie de securitate n a!ara stipulaiilor %iii.
c. .roblema reparatiilor - ntre pedeaps i realiti economice
:uvinte c5eie: reparaiiB 5iperNinMaieB incapacitate de platB cote ;nanciareB planuri de
redimensionare a datoriilorB moratoriu.
- :on!erina de .ace de la .ris a stipulat n;inarea unei :omisii a reparatiilor, care trebuia
sa urmareasca modul n care 'ermania si onoreaza obliatiile VasumateV.
- )!ectat de criz i de 5iperinMaie, 'ermania intra n incapacitate de plata a datoriilor
sale . problema datoriilor ermane a !ost discutata la :on!erinta de la -paa din iulie 0178
:u acel prileK s-au stabilit cotele ce trebuiau sa revina ;ecarui nvinator, respectiv erau
distribuite cotele care cadeau n sarcina )ustriei, 3nariei, $ulariei si ,urciei.
- :omisia de reparatii (%ondra, aprilie D mai 0170# a ;Eat cuantumul reparatiilor datorate de
'ermania la suma de 097 miliarde marci aur . sub amenintarea ocuparii (u5rului de catre
trupele aliate, uvernul erman este nevoit sa accepte aceasta decizie, !ara a putea
ac5ita transeele respective . 00 ianuarie 0179 trupele !ranceze si beliene ocupa bazinul
carboni!er al (u5rului
- rezolvarea crizei (u5rului s-a realizat prin planul DaCes, 017<, prin care se preconiza:
0# o reesalonare a datoriilor 'ermaniei pe o perioad de > ani
7# depunerile ermane din bncile strine erau arantate printr-o ipoteca asupra cailor
!erate si industriei - soluie susinut de ;nanitii americani, interesai de re!acerea
capacitii de plat a 'ermaniei.
-ntre 0 iulie D 0? auust 017> trupele beline si cele !ranceze au evacuat zona (u5rului
- planul DaCes este nlocuit cu planul [oun, 0198 prin care,n condiiile crizei economice,
se prevedea reducerea datoriilor 'ermaniei la 92 miliarde marci aur, platibile n >1 de ani.
:um ns criza economic s-a prelunit, e!ectele sociale devenind dramatice n 'ermania,
dar i n alte state occidentale, preedintele -3) 6erbert 6oover a propus la 0> iulie 0190
adoptarea unui moratoriu de 0 an pentru plata datoriilor sau reparatiilor de razboi
- & ultim ncercare de relementare a problemei reparaiilor a !ost realizat cu prileKul
:on!erintei de la %aussane, 0@ iunie D 01 iulie 0197, care a marcat, de alt!el, i s!=rsitul
problemei reparatiilor pentru ca 'ermaniei i s-a impus sa plateasca doar 9 miliarde marci
aur si numai n masura n care situatia ei economica i permitea acest lucru
d. )corduri politice i de securitate nc5eiate pentru relementarea di!erendelor
internaionale.
:uvinte c5eie: securitate naional vs securitate internaionalNcolectivB aliane politiceB
cordon sanitarB aliane reionaleB acorduri teritoriale.
0. .olitica de securitate, continental, a *ranei: de la tratate de prietenie la
aranKamente de securitate. )corduri bilaterale dezvoltate n centrul i estul +uropei pentru
a bloca o eventual alian ntre 'ermania i 3(--.
- politica cordonului sanitar 0178-0170, .olonia, 3naria, :e5oslovacia, .olonia,
(om=nia, (eatul -=rbo-:roato--loven, 'recia.
- aranKamentele reionale pe cale bi i multilateral: /ica )ntant, 0170
7. )cordurile de la %ocarno (> -0@ octombrie 017># i intrarea 'ermaniei n %ia
"aiunilor:
- s-au semnat mai multe documente, dupa cum urmeaza:
`\.actul renan de arantie] care asiura inviolabilitatea ranitelor !ranco D ermano D
beliene, arantata de /area $ritanie si Italia
` conventiile de arbitraK ntre 'ermania, pe de o parte, si *ranta, $elia, .olonia,
:e5oslovacia, pe de alta parte
` tratat de alianta !ranco D polonez, respectiv !ranco - ce5oslovac
e. /area criza economica i e!ectele sale n relaiile internaionale.
:uvinte c5eie: recesiune, cra5 ;nanciarB criz de supraproducieBmonetarism, intervenia
statului, neoliberalism, AeFnesism.
-s-a declansat n -3) n octombrie 0171B debuteaza printr-un cra5 bursier si se trans!orma
ntr-o criza economica lobal pe msur ce industria creditului i consumul se prbuete.
)re e!ecte internaionale maKore.
)# cauzele crizei economice
- aricultura su!era din cauza scaderii preturilor la produsele aricole determinata de o
supraproductie, n timp ce preturile pentru masinile aricole continua sa creascaB pentru ca
veniturile lor scad, aricultorii contracteaza mprumuturi care nu mai pot ; rambursate.
)pare o criz a consumului pe !ondul supraproduciei.
-eEtinderea contractrii de credite de catre personale ;zice pentru satis!acerea nevoilor
personale - consumerism
- saturarea pietei de produse industriale (automobile, produse electronice# ceea ce da
nastere unui dezec5ilibru ntre productie si consum
-tarile care importau mar!uri din -3) ac5itau deseori contravaloarea acestora cu bani
mprumutati de la bancile americane
-cresterea speculatilor bursiere care n 0171 atin o ci!ra record
-cresterea arti;ciala a cursului unor actiuni
$# declansarea crizei economice
- marea criza economica a debutat pe !ondul unei scaderi a preturilor la minereurile de
;er, la otel, dar si a unei reduceri a bene;cilor industriale nete n sectorul constructiilor
de masini
- speculantii bursieri au ncercat sa-si v=nda titlurile imediat si la un curs c=t se poate de
mare
- pe 7< octombrie 0171 are loc o acumulare a ordinelor de v=nzare, care determina
prabusirea cursurilor
:# e!ectele crizei economice
-primele semne ale crizei se resimt n -3): prabusirea sistemului de creditB supraproductia
devine considerabila n conditiile scaderii drastice a cererii interne si a restr=nerii
posibilitatilor de mprumuturiB supraproductia determina !alimentul a numeroase
ntreprinderi, o crestere a ratei somaKului si o noua scadere a consumului
-mondializarea crizei economice este determinata de: retraerea capitalurilor europene de
catre bancile americane care a determinat !alimentul bancilor austriece si ermaneB
reducerea eEportului european catre -3) datorita diminuarii cererii de produse si ntarirea
masurilor protectioniste americane
-e!ectele crizei n domeniul economic: scaderea preturilorB scaderea productieiB prabusirea
comertului international evidentiata de scaderea valorii sc5imburilor internationale, care da
nastere la importante de;cite buetareB renuntarea la etalonul aur de catre toate statele
a!ectate de criza
- e!ectele crizei n domeniul social: cresterea somaKuluiB pauperizarea aricultorilor carora
bancile le con;sca terenurile cu care au irat mprumuturileB scadere demora;caB
mani!estari de violenta (reve, marsuri ale !oamei#.
- e!ectele crizei n domeniul politic: liberalismul economic si reimul democratic devin tinta
unei pro!unde nencrederiB instaurarea unor reimuri autoritare N totalitare ca o alternativa
credibila la sistemul democratic care esuaseB ascensiunea miscarilor de eEtrema dreapta (a
se vedea de eEemplu, cazul 'ermaniei# ascensiunea st=nii politice pe plan european
D# lupta mpotriva crizei
-oluii de tip liberal:
-urmareste o redresare pe termen scurt si mediu
-considera ca lucrurile ar trebui sa meara de la sine: scaderea preturilor materiilor prime
si utilaKelor, a salariilor (rezultat al cresterii somaKului# si a dob=nzilor (bancile nu mai au
cui sa mprumute iar dob=nzile scad automat#, concentrarea ntreprinderilor
- rolul statutului este redus la restabilirea ec5ilibrului buetar (diminu=nd c5eltuielile
publice# si la impunerea scaderilor salariale necesare reducerii costurilor de productie ale
ntreprinderilor
-nu se bucura de succes pentru ca pietele eEterne sunt blocate si nu !ace altceva dec=t sa
diminueze si mai mult puterea de cumparare pe plan intern
a politica de tip AeFnesian
-4./. GeFnes n lucrarea sa \,eoria enerala a !olosirii !ortei de munca, a dob=nzii si a
banilor] a teoretizat necesitatea interventiei statului n rezolvarea crizei economice
- n opinia acestui economist, rezolvarea crizei depinde de relansarea consumului: statul
trebuie sa adopte o politica de lucrari ample (capabila sa o!ere locuri de munca#, sa dea
aKutor de somaK, sa ;Eeze un salariu minim pentru a relansa puterea de cumparareB
acceptarea de;citului buetarB devalorizarea monedei pentru a !acilita eEportul
-aplicata n -3) D politica \"eC Deal]
a politica de tip !ascist
-statul intervine pentru a: lansa o politica prin care se ncuraKeaza lucrari de in!rastructur
de mare amploareB sunt subvenionate i dezvoltate sectoarele industriei de armamentB
determina scaderi substantiale ale salariilor muncitorilor care sa permita ntreprinderilor sa-
si sporeasca veniturile, implict s susin ;nanciar proiectele statului.
- necesarul de materii prime, asirea unor piete de des!acere pentru produsele lor,
asirea unor solutii pentru rezolvarea problemelor buetare au determinat anaKarea
statelor n urmarirea unei politici eEpansioniste.
!. :rizele internaionale ale anilor treizeci. :auzele declanrii celui de al Doilea (zboi
/ondial.
:uvinte c5eie: zona de coprosperitateB dezarmareB renarmareB conciliatorism, lebensraumB
)Ea.
0.Lncercri de relementare amiabil a raporturilor internaionale:
). :on!erinta dezarmarii de la 'eneva, 0197-019<: s-a desc5is la 7 !ebruarie 0197, cu
participarea a @7 de stateB n ciuda scopului proclamat al con!erintei, marile puteri doreau
sa-si Kusti;ce politica n domeniul militar si al narmarilor
- au !ost prezentate mai multe planuri pentru realizarea dezarmarii:
a# .lanul ,ardieu care viza crearea unei !orte multinationale aMate sub eida -ocietatii
"atiunilor, precum si acordarea unor arantii de securitate
b# .lanul 6oover D propunere de reducere a armamentului: e!ectivele terestre urmau a ;
reduse cu o treime (tancurile si artileria rea urmau a ; eliminate total#B pe mare,
reducerea cu o treime a tonaKului si numarului de cuirasate , crucisatoare si
contratorpiloareB !ortele aeriene D eliminarea avioanelor de bombardament
- 0@ septembrie 0197, 'ermania, pretinz=nd ca ealitatea drepturilor n domeniul
dezarmarii nu era acordata, paraseste con!erinta
-la 00 decembrie 0197, o con!erinta a celor cinci (*ranta, )nlia, 'ermania, Italia, -3)#
recunoaste 'ermaniei \ealitatea n drepturi ntr-un sistem care sa asiure securitatea
tuturor natiunilor]
-la noua sesiune a con!erintei au !ost prezentate din nou doua planuri:
0# planul !rancez 6erriot D $ancour care prevedea reducerea tuturor armatelor europene la
un tip uni!orm de politie
7# planul enlez /acDonald care ;Ea la 788.888 de oameni e!ectivele armate ale
principalelor tari de pe continent
- planul britanic este acceptat, n principiu de 6itler, n discursul sau din 0? mai 0199
-la reluarea con!erintei, *ranta si )nlia au sustinut ideea ca dezarmarea trebuia precedata
de un control al armamentelor
- teza ermana era, dimpotriva, ca trebuia sa se nceapa cu dezarmarea, apoi sa se treaca
la controlul armelor
-pozitia ireconciliabila a celor doua parti a determinat retraerea 'ermaniei de la
con!erinta, iar la 01 octombrie 0199 din -ocietatea "atiunilor
-esecul con!erintei
$. .roiectul .actul oriental (aprilie 019<#
-dupa retraerea 'ermaniei din -ocietatea "atiunilor, *ranta a ncercat sa oranizeze un
sistem de securitate colectiva prin .actul &riental, initiativa apartin=nd ministrului de
eEterne !rancez, %ouis $art5ou
- n aprilie 019<, acesta a propus 3(-- proiectul unui .act care sa rupeze 3(--,
*inlanda, +stonia, .olonia si :e5oslovacia
:. )cordurile de la -tresa, aprilie D mai 019>
- acordurile de la -tresa au !ost o reactie !ata de reintroducerea, n martie 019>, a serviciul
militar obliatoriu n 'ermaniaB - s-au semnat trei acorduri internationale:
0# 00aprilie 019>- acord !ranco D anlo Ditalian care viza constituirea unui !ront antierman
de catre aceste trei
7# 7 mai 019> D tratatul !ranco D sovietic
9# 0@ mai 019> - tratatul sovietico D ce5oslovac
-prabusirea sistemului creat la -tresa a !ost enerata de doua evenimente:a# tratatul anlo
Damerican prin care se permitea Motei ermane sa-si ridice tonaKul Motei
b# aresiunea Italiei n +tiopia
7. :rizele provocate de politica spaiului vital ( datele sunt evocate pentru a ilustra
dezvoltarea n timp a evenimentelorB ca urmare, ele nu trebuie memorate#
) )resiunea 'ermaniei asupra )ustriei (sau )nsc5luss-ul#
-aresiunea ;nala a 'ermaniei asupra )ustriei a !ost precedata de c=teva tentative
nereusite:
a# 0< martie 0190, ministrul de eEterne erman, :urtius si cel austriac, -c5ober, au semnat
un proiect privind \asimilarea conditiilor vamale si politic D comerciale ntre 'ermania si
)ustria]
b# asasinarea cancelarului austriac Doll!uss de catre un comando de nazisti austrieci, iunie
019< . n 019@, ambasadorul erman n )ustria, von .apen, va nc5eia cu cancelarul
austriac -c5usni, \a entlemenbs areement ]
c# memorandumul 6ossbac5 din > noiembrie 019?: stenorama unei sedintei lui 6itler cu o
serie de consilieri, n timpul careia liderul erman ar ; vorbit despre planurile de cucerire a
lumii, propun=nd mai nt=i cucerirea :e5oslovacia si doar apoi a )ustriei
-preatirile 'ermaniei pentru )nsc5luss: tatonarea pozitiei aliatului italian: la @ noiembrie
019?, nt=lnire dintre /ussolini si (ibbentropB noiembrie 019?: nt=lnirea dintre lordul
6ali!aE si 6itler la $erc5tesaden
-ianuarie 0192, n timpul unei perc5ezitii la sediile naziste au !ost descoperite planuri de
rebeliune militara ale nazistilor austrieci
- 09 !ebruarie 0192 cancelarul austriac, -c5usc5ni, se nt=lneste cu 6itler la
$erc5tesadenB ultimatumul lui 6itler
- martie 0192 cancelarul austriac, -c5usc5ni anunta oranizarea unui plebiscit pentru
independenta )ustriei . precipitarea evenimentelor si ocuparea )ustriei de catre trupele
ermane
-07 martie 0192 6itler declara, la %inz, n mod o;cial, alipirea )ustriei la
'ermania, con;rmata si printr-un plebiscit
$. )resiunea 'ermaniei asupra :e5oslovaciei
- memorandumul 6ossbac5 din > noiembrie 019?: n timpul unei sedinte 6itler cu o serie de
consilieri, acesta ar ; vorbit despre planurile de cucerire a lumii, propun=nd mai nt=i
cucerirea :e5oslovacia si doar apoi a )ustriei
-lipsa unei coeziuni interne a statului enerata de nemultumirile minoritatilor nationale
-pozitia eora;ca ne!avorabila a tarii n conteEtul unui conMict
- eEistenta unei miscari a ermanilor din reiunea sudeta -7< aprilie 0192, .roramul de la
Garlsbad . lipsa de reactie a *rantei si, implicit a 3(--
- /area $ritanie trimite ca mediator pe lordul (unciman
- 0 septembrie 0192 6itler l primeste pe Gonrad 6enlein, liderul ermanilor sudeti si i
vorbeste acestuia despre \armonia per!ecta ntre opiniile lor]
- < septembrie 0192 are loc o nt=lnire ntre $enes si liderii ermanilor sudeti
- 07 septembrie 0192, discursul lui 6itler de la "crnber . 09 septembrie, liderii ermani
sudeti au ntrerupt convorbirile cu autoritatile ce5oslovace si au ncercat o revolta, care a
!ost rapid reprimata de uvernul ce5oslovac
- 0> septembrie 0192 :5amberlain si -ir 6orace Iilson s-au nt=lnit cu 6itler la
$erc5tesaden
- pe 78 septembrie 0192, uvernul ce5oslovac a respins memoriu !ranco D britanic privind
mpartirea tarii
- pe 70 septembrie 0192, uvernul ce5oslovac accepta conditiile impuse, ca urmarea a unui
ultimatum !ranco D britanic
- 77 septembrie 0192, :5amberlain s-a nt=lnit din nou cu 6itler, la 'odesber, liderul
erman declar=nd ca nu este de acord cu conditiile primite, ermanii sudeti ;ind maltratati,
reiunea trebuia aneEata 'ermaniei
- 71 septembrie 0191 :on!erinta de la /cnc5en si mpartirea statului ce5oslovac . apoeul
conciliatorismului
- 98 septembrie 0192 :5amberlain si 6itler au semnat o declaratie de nearesiune
considerata de toata lumea ca menit sa aduca pacea n +uropa
- la 7 octombrie 0192 .olonia colonelului $ecA a ocupat reiunea ,esc5en
-la 7 noiembrie 0192, n urma primul dictat de la Viena, 3naria primeste sudul -lovaciei
- martie 0191, presedintele ce5oslovac 6ac5a (succesorul lui $enes# se nt=lneste cu 6itler
si sub presiune, accepta protectoratul erman asupra $oemiei si /oraviei
- 0> martie 0191, -lovacia si declara independenta, iar la 0@ martie 0191 accepta
protectoratul erman
:. )resiunea 4aponiei n +Etremul &rient
- n conteEtul unei crize economice resimtite de 4aponia, militarii niponi propun ca solutie la
aceasta situatie o politica de cuceriri . pro;t=nd de un incident minor la caile !erate
Kaponeze (02 septembrie 0190#, trupele Kaponeze au ocupat principalele orase din
/anciuria, o boata reiune minierasi aricola din nordul :5inei
-uvernul c5inez re!uza sa neocieze, !ace apel la -ocietatea "atiunilor, ordona boicot
mpotriva mar!urilor Kaponeze, dar nu declara razboi 4aponiei, din cauza preatirilor militare
insu;ciente
- septembrie D decembrie 0190, :onsiliul -ocietatii "atiunilor a eEaminat pl=nerea
c5ineza . decembrie 0190 s-a creat comisia %aFtton,
- ntre timp continua aresiunea Kaponeza n :5ina, ocup=nd noi provincii si a!ect=nd, n
acest mod, interesele americane si enleze . doctrina -timson, prin care !acea cunoscuta
decizia -3) de a nu recunoaste nici un !el de aneEari teritoriale sau tratate Nacorduri care
ar consimti aceste contropiriB de asemenea, n nota se protesta mpotriva oricaror masuri
care ar leza interesele americane n :5ina sau ar veni n contradictie cu principiul portilor
desc5ise
- la 02 !ebruarie 0297, Kaponezii au proclamat independenta /anciuriei, sub numele de
/anciuAo
- la 1 martie 0197, n !runtea statutului marioneta creat de Kaponezi era impus ca reent,
apoi ncoronat ca mparat la 0 mai 0197, .u I (cel care !usese !ortat sa abdice de pe tronul
:5inei n 0107#
- septembrie 0197, :omisia %aFtton siDa prezentat raportul, discutat n )dunarea 'enerala
a -ocietatii "atiunilor . dupa dezbateri prelunite, la 7< !ebruarie 0199 s-a adoptat o
rezolutie n spiritul recomandarilor :omisiei %aFtton:
-nu se aplicau nici un !el de sanctiuni 4aponiei aresive
-se recunosteau asa D zisele drepturi si interese speciale ale acesteia n nord D estul :5inei
-se constata ncalcarea de catre 4aponia a ,ratatului celor noua puteri
-nu se recunostea eEistenta statului /anciuAo
- la 7? martie 0199, 4aponia paraseste -ocietatea "atiunilor, nemultumita de continutul
rezolutiei )dunarii 'enerale
-4aponia invadeaza 4e5ol, o reiune din :5ina cuprinsa ntre /anciuria si /arele Hid
:5inezesc
- la ? iulie 019@, trupele Kaponeze lanseaza o noua o!ensiva n :5ina: dupa cucerirea
.eAinului (7@-7? iulie#, ele invadeaza :5ina de nord D est
-la s!=rsitul anului 019?, trupele Kaponez controleaza porturile importante, printre care
-5an5ai
-sinura reiune care le scapa Kaponezilor este cea din centrul tarii, controlata de armate a
lui 4ian 4ies5i (:5ian Gai D s5eA#, are a !acut din orasul :5onQin (,c5oun Gin# capitala
sa provizorie
-Kaponezii decid sa puna capat rezistentei c5ineze, taind drumurile prin care aceasta primea
arme din 3(-- (p=na n 0192#, apoi din -3)
D. )resiunea Italiei n +tiopia
- +tiopia era un stat independent a!rican, membru al -ocietatii "atiunilor din 0179,
admiterea sa ;ind sustinuta de *ranta si Italia un acord privind zonele de inMuenta n
+tiopia, plec=nd mai deraba de la o serie de considerente de ordin economic
-*ranta a protestat mpotriva acestui acord n numele unui tratat din 018@, care prevedea
mentinerea drepturilor suverane ale mparatului +tiopiei
- n iunie 017@, +tiopia a protestat, la r=ndul ei, pe l=na -ocietatea "atiunilor, declar=nd ca
acordul este o amenintare pentru suveranitatea etiopiana
-Italia reuseste sa linisteasca uvernul etiopian si sa semneze mpreuna pe 7 auust 0172
un tratat de prietenie, de conciliere si arbitraK
- ideea lui /ussolini de a cuceri +tiopia dateaza cel putin din toamna anului 0199
- incidentul de care s-a servit /ussolini s-a des!asurat la 3al-3al, la > decembrie 019<, la
!rontiera dintre +ritreea si +tiopia
-uvernul etiopian a propus ca incidentul sa ;e supus arbitraKului, con!orm tratatului din
0172, nsa Italia a re!uzat (0> decembrie 019<#
- imediat uvernul etiopian a !acut la -ocietatea "atiunilorB n aceste conditii, uvernul
italian a revenit asupra deciziei sale si a acceptat arbitraKul, da acesta a esuat -pentru ca
preatirile militare ale Italiei n +ritreea au capatat dimensiuni considerabile, la 0? martie
019>, +tiopia a !acut din nou apel la -ocietatea "atiunilor
-pozitia di;cila a uvernelor enlez si !rancez enerata de renarmarea 'ermaniei si de
interesele lor speci;ce leate de aceasta zona
-neocierile stanau
- ncercarile de compromis ale lui +den, ale con!erintei tripartite !ranco D anlo- italiana, ale
:onsiliul -ocietatii "atiunilor respinse de /ussolini
- cu toate manevrele de intimidare ale /arii $ritanii n /editerana si constient de vointa
paci;sta a uvernului enlez, la 9 octombrie 019>, /ussolini a nceput operatiunilemilitare
n +tiopia
-*ranta si )nlia au ncercat o solutie proprie pentru a pune capat crizei etiopiene: planul
%aval D 6oare (decembrie 019>#
-/ussolini accepta n principiu planul, dar acesta esueaza din cauza protestelor opiniei
publice enleze in!ormata asupra prevederilor panului
-la initiativa statelor democratice, -ocietatea "atiunilor 5otaraste sa impuna sanctiuni
economice Italiei (ridicate n 019@#, n vreme ce 'ermania i !urnizeaza Italiei carbunele de
care are nevoie, iar -3) petrolul necesar marinei si aviatiei
- la 72 decembrie 019> /ussolini a denuntat acordurile de la -tresa si (oma
- la > mai 019@, "eusul +tiopiei a cerut pacea dupa victoria italiana de la lacul )c5iana
- la ? martie 019@, /ussolini s-a aratat dispus sa neocieze, dar denuntarea tratatului de la
%ocarno de catre 'ermania n aceeasi zi, a distras atentia internationala de la a!acerea
etiopianasi i-a permis Ducelui sa obtina victoria
- la 1 mai 019@, un decret al lui /ussolini proclama aneEarea +tiopiei de catre Italia, iar
reele Italiei devenea \mparatul +tiopiei]
-la < iulie 019@, )dunarea "atiunilor 3nite a votat o rezolutie prin care erau ridicate
sanctiunile economice si ;nanciare luate mpotriva Italiei
*. (zboiul civil din -pania
-n 0190 -pania devine republica
-aleerile din !ebruarie 019@ sunt c=stiate de *rontul .opular constituit din !ortele de
st=na spaniole . imediat se declanseaza un val de reve revolutionare, taranii ocupa
pam=nturile, violentele se eneralizeaza
- la 09 iulie 019@ liderul monar5ist :alvo -otelo este asasinat, ceea ce a dat semnalul
loviturii militare de stat, *ranco devenind se!ul miscarii nationaliste
-va ncepe un razboi civil ce va dura 9 ani, n care s-au con!runtat doua tabere:
a# nationalistii spriKiniti de armata permanenta, de *alana, de maKoritatea clerului cat5olic
si de clasa conducatoare
b# republicanii sustinuti de muncitori, de mica bur5ezie radicala, de o parte a taranimii
-n aprilie 0192, *ranco reuseste sa izoleze /adridul de $arcelona, pe 72 martie 0191 va
ocupa /adridul, unde n octombrie si va instala propriul uvern
-razboiul din -pania s-a trans!ormat ntr-un conMict international, o adevarata \repetitive
enerala] a razboiului mondial

9. (econ;urarea sistemului de aliane la s!=ritul anilor 98.
)Ea $erlin D (oma D ,oAio:
octombrie 019@ D protocol semnat ntre 'ermania si Italia
7> noiembrie 019@ D 'ermania si 4aponia semnau .actul )nticomintern
@ noiembrie 019? D Italia adera la .actul )nticomintern
7< !ebruarie 0191 D 3naria si statul /anciuAo se alatura .actului )nticomintern
7? !ebruarie 0191 D -pania se alatura .actului )nticomintern
III. +volutia relatiilor interaliate n timpul celui de-al doilea razboi
mondial: 0191-01<>
I *ormarea coalitiei "atiunilor 3nite
0# 77 iunie 01<0, discursul lui Iinston :5urc5ill la radio prin care !acea cunoscuta
poporului enlez, aresiunea 'ermaniei mpotriva 3niunii -ovietice si Kusti;ca, din
perspectiva necesitatii eliminarii aresiunii militare !asciste, alianta cu 3(--, depasind
ast!el orice di!erente ideoloice
7# 07 iulie 01<0, la /oscova era semnat acordul sovieto D enlez, intitulat \:u privire la
actiunile comune de razboi mpotriva 'ermaniei]
9# stabilirea modalitatilor concrete de aKutorare a 3niunii -ovietice D misiunea 6.
6opAins, sc5imbul de scrisori ntre -talin si *ranAlin (oosevelt din 98 octombrie,
respectiv @ noiembrie 01<0
<# 0< auust 01<0, :arta )tlanticului
># 7< septembrie 01<0 3(-- adera la :arta )tlanticului
@# con!erinta de la /oscova (71 septembrie D 0 octombrie 01<0# care a stabilit
modalitatile de realizare si proportiile colaborarii ntre 3(-- si aliatii sai anlo-saEoni
?# la nceputul lunii noiembrie 01<0, :onresul american a 5otar=t sa eEtinda prevederile
leii lend and lease si asupra sc5imburilor !acute cu -3) de catre 3(--, si n acest
scop, a acordat un credit initial de 0 miliard de dolari, iar n !ebruarie 01<7, un alt !ond de
aceeasi valoare
2# colaborarea anlo D sovietica din Iran
-re!uzul -a5ul (eza, cunoscut pentru pozitia sa proermana, de a eEpulza pe resortisantii
ermani, pozitia strateica a Iranului pentru !rontul sovietic, precum si interesele
economice britanice n aceastatara, au constituit principale motive ale atacarii Iranului de
catre trupele sovietice si enleze (vara D toamna 01<0#
- ocuparea Iranului nu a !ost nsotita de ncercari de subminare a interitatii teritoriale,
suveranitatii si independentei sale politice
1# a doua zi dupa atacul de la .earl 6arbour, la 2 decembrie 01<0 -3) si )nlia au
declarat razboi 4aponiei
08# 00 decembrie 01<0, 'ermania si Italia au declarat razboi -3)
00# 0 ianuarie 01<7 a !ost semnata la :asa )lba, Declaratia "atiunilor 3nite de catre
reprezentantii celor 7@ de state care au participat la :on!erinta de la Ias5inton (77
decembrie 01<0 D 0< ianuarie 01<7#
07# 7@ mai 01<7 s-a semnat la %ondra, tratatul de alianta anlo D sovietic, intitulat \:u
privire la principiile aKutorului reciproc n razboiul mpotriva aresorului]
09# 00 iunie 01<7 s-a semnat la Ias5inton acordul sovieto D american care relementa
relatiile economice si ;nanciare pe baza leii lend and lease
II *ormarea aliantei anlo D americane
- n perioada \razboiului ciudat], -3) au sustinut pasivitatea mani!estata de
uvernele !rancez, enlez mpotriva 'ermaniei si au !ost de acord cu planuri de
operatii pentru aKutorarea *inlandei mpotriva 3(--
-n !ebruarie 01<8, presedintele american *. (oosevelt l-a trimis pe -ummer
Ielles, adKunct al -ecretarului de -tat, n +uropa, pentru a sonda posibilitatea ca
)nlia si *ranta sa nc5eie pace cu 'ermania . misiunea esueaza
-victoriile obtinute de alianta !ascistasi capitularea *rantei au determinat
:onresul -3) sa acorde de urenta credite sporite pentru armament
-ntre iunie 01<8 D iulie 01<0 au !ost livrate )nliei de catre -3) cantitati
importante de arme, munitie, avioane
- 7 septembrie 01<8 s-a semnat un tratat anlo D american prin care /area
$ritanie, n sc5imbul a >8 de crucisatoare americane si a obliatiei -3) de a apara
posesiunile enleze n emis!era occidentala, arenda -tatelor 3nite, pe termen de 11
de ani, baze n insulele "eC!oundland, $ermude, $a5amas, 4amaica, -anta %ucia,
,rinitatii, )ntiua, pe litoralul 'uineiei britanice
- 0> iunie 01<8, *. (oosevelt a semnat ordinul de creare a :omitetului pentru
cercetarile n domeniul !olosirii eneriei atomice n scopuri militare
- 0@ septembrie 01<8 -3) au adoptat leea privind obliativitatea serviciului
militar obliatoriu
- @ ianuarie 01<0, n mesaKul pe care presedintele american *. (oosevelt l-a adresat
:onresului, a propus adoptarea leii lend and lease
- 00 martie 01<0 a intrat n vioare leea lend and lease
III :on!erintele interaliate
0# :on!erinta de la :asablanca (09-7< ianuarie 01<9#
- au participat premierul britanic, Iinston :5urc5ill si presedintele american,
*ranAlin (oosevelt
-se am=na desc5iderea celui de al doilea !ront pentru primavara anului 01<<
-s-a 5otar=t ca dupa nc5eierea operatiunilor din )!rica de "ord sa se puna n
aplicare planul de debarcare a trupelor anlo D americane n -icilia
- pentru a am=na impresia de!avorabila lasata de aceasta noua am=nare s-a adoptat
principiul capitularii neconditionate pentru puterile )Eei
7# :on!erinta de duebec (auust 01<9#
-redactat un proiect comun de declaratie a celor patru puteri (-3), 3(--, /area
$ritanie, :5ina#
- s-a con;rmat decizia de ;Eare a desc5iderii celui de al doilea !ront n *ranta la 0
mai 01<<
-s-a ;Eat o operatiune de debarcare n sudul *rantei, asa- numita operatiune )nvil
-problema razboiului din .aci;c D s-a aprobat planul de operatiuni americane
pentru perioada 01<9-01<<, care prevedea ocuparea ar5ipelaurilor /ars5all,
:aroline, /ariane
- auust 01<9 D s-a semnat un acord anlo-american n domeniul cercetarii atomice
9# :on!erinta de la /oscova (01-98 octombrie 01<9#
- o con!erinta a ministrilor de eEterne ai /arii $ritanii, 3niunii -ovietice si -tatelor
3nite ale )mericii
-au !ost date din nou asiurari ca n mai 01<< se va desc5ide cel de al doilea !ront
- deleatii britanici si americani au propus unele proiecte de !ederalizare a tarilor
mici din +uropa centrala, de sud D est . respinse de uvernul sovietic
- au !ost adoptate:
` Declaratia cu privire la )ustria
` Declaratia cu privire la Italia
` Declaratia cu privire la raspunderea nazistilor pentru atrocitatilor comise
` Declaratia celor patru
<# :on!erinta de la :airo (7@-7? noiembrie 01<9#
- premierul britanic, Iinston :5urc5ill si presedintele american, *ranAlin
(oosevelt s-au nt=lnit la :airo
-la 0 decembrie 01<9, acestia, mpreuna cu :5ian Gai -s5eA, au dat publicitatii
Declaratia tripartita anlo D americano D c5ineza n leaturile cu relementarile
din +Etremul &rient
># :on!erinta de la ,e5eran (72 noiembrie D 0 decembrie 01<9#
- reprezentantii sovietici au insistat asupra oportunitatii unor operatiuni de
anverura n &ccident, peste :analul /=necii, ca solutie pentru rabirea n!r=nerii
'ermaniei si scurtarea duratei razboiului
- :5ruc5ill a sustinut \varianta balcanica]: un avans rapid al aliatilor n Italia, care
ar ; adus razboiul n reiunea $os!orului sau n $alcani . respinsa de (oosevelt si
-talin
- -talin a insistat sa se acorde prioritate debarcarii n *ranta, adica operatiunilor
&verlord si )nvil
- s-a discutat statutul postbelic al 'ermaniei:
a# (oosevelt a prezentat un plan de mpartire a 'ermaniei n cinci state autonome
sub control international
b# :5urc5ill a propus:
` separarea .rusiei militariste de restul tarii
` desprinderea unor reiuni din sudul 'ermaniei pentru includerea lor, alaturi de alte
state din +uropa :entrala n o *ederatie dunareana . uvernul sovietic s-a opus, iar
presedintele american a propus ca problema sa ;e discutata n :omisia consultativa
europeana
- n ceea ce priveste c5estiunea poloneza, :5urc5ill a acceptat solutia \de a mpine
.olonia spre vest], teritoriul polonez trebuind a ; delimitat de linia :urzon si &der,
inclusiv .rusia &rientalasi &ppeln . 3(-- ncorpora teritoriile atribuite prin
acordul ermano D sovietic din 0191, iar .olonia primea n sc5imb, n compensatie,
.rusia &rientala, .omerania, -ilezia
-*inlanda D -talin a aratat ca *inlanda
` trebuia sa revina la !rontierele din 01<8
` sa cedeze 3niunii -ovietice, .etsamo
` sa alune trupele ermane de pe teritoriul sau
` sa plateasca 3niunii -ovietice, reparatii de razboi
-&ceanul .aci;c D 3(-- a considerat ca este posibil sa nceapa operatiunile
militare mpotriva 4aponiei, la @ luni dupa terminarea conMictului din +uropa
-oranizarea securitatii colective:
a# :5urc5ill a propus un sistem \reionalist] construit n Kurul a trei oranisme
continentale din +uropa, )sia si )merica
b# -talin a imainat o institutie mondiala cu trei nivele de operationalizare:
` o adunare, la care sa participe toate statele suverane
` un comitet eEecutiv care sa administreze serviciile publice internationale
` un directoriat al celor patru mari puteri (-3), 3(--, )nlia, :5ina#
care sa mentina ordinea internationala
-a !ost adoptata: Declaratia cu privire la Iran (0 decembrie 01<9#
?# :on!erinta de la /oscova (1-02 octombrie 01<<#
- n cursul acestei nt=lniri, :5urc5ill i-a propus lui -talin sa stabileasca s!erele de
inMuenta n $alcani . asa D numitul acord al procentaKelor: (om=nia 18X sovieticii 'recia
18X /area $ritanie
08X altii 08X 3niunea -ovietica
3naria si Iuoslavia >8X inMuenta occidentala
>8X inMuenta sovietica
$ularia ?>X inMuenta occidentala
7>X inMuenta sovietica
2# :on!erinta de la [alta (<-00 !ebruarie 01<>#
- au participat -talin, *ranAlin (oosevelt, :5urc5ill, ministrii de eEterne american
si enlez, consilieri militari
- s-au luat decizii re!eritoare la:
)# problema ermana
-principiul capitularii neconditionate
- punerea 'ermaniei n imposibilitatea de a mai provoca razboi
a# mpartirea 'ermaniei si conducerea acesteia n perioada postbelica
b# stabilirea platii unor reparatii de razboi
` deleatia sovietica a prezentat c=teva principii privind perceperea reparatiilor n
natura, nu n bani, prin con;scarea de masini de masini si utilaKe, prin livrari anuale de
mar!uri, termenul de lic5idare ;ind ;Eat la 08 ani
` nu s-a aKuns la un acord n privinta reparatiilor . rezolvarea problemei a !ost
ncredintata unei comisii de reparatii cu sediul la /oscova, incluz=nd trei reprezentanti
(enlez, sovietic si american#
` propunerea sovietica: comisia de reparatii cu sediul la /oscova trebuia sa aiba ca
baza de discutie suma totala de 77 de miliarde de dolari, din care Kumatate trebuia sa
revina 3niunii -ovietice, urm=nd a ; acoperita din productia curenta, utilaK industrial
demontat din zona sovieticasi occidentala, proprietatile ermane din a!ara teritoriului
erman, !olosirea m=nii de lucru ermane
$# problema poloneza
- problema constituirii unui uvern polonez
- stabilirea !rontierelor statului polonez
:# problema iuoslava
- problema constituirii unui uvern iuoslav
D# problema str=mtorilor
+# problema 4aponiei
*# Declaratia +uropei eliberate
'# &ranizatia mondiala
- s-a stabilit convocarea unei con!erinte a "atiunilor 3nite pentru constituirea unei
oranizatii mondiale la data de 7> aprilie 01<> n -tatele 3nite ale )mericii
1# :on!erinta de la .ostdam ( 0? iulie D 7 auust 01<>#
- au participat -talin, ,ruman, :5urc5ill, nlocuit cu )tlee
-scopul con!erintei era acela de a stabili oranizarea postbelica a lumii:
a# s-a creat un :onsiliu al ministrilor de +Eterne enlez, !rancez, c5inez, american si
sovietic
b# problema ermana
- oranizarea postbelica a 'ermaniei prin mpartirea ei n zone de ocupatie
- trans!ormarea 'ermaniei ntr-un stat democratic si pasnic prin:
` denazi;care
` democratizare
` demilitarizare
-stabilirea modului de percepere a reparatiilor ermane de catre 3(--, /area
$ritanie, -3)
c# problema Italiei
-presedintele american ,ruman a propus nc5eierea c=t mai repede posibil a pacii
cu Italia pentru a se putea ncepe c=t mai repede procesul de re!acere si edi;care a
vietii statele democratice
- :5urc5ill s-a opus acestei propuneri, amintind ca Italia a !ost multa vreme n
tabara !ascista
d# problema poloneza
- problema tezaurului aMat al %ondra: :5urc5ill a a;rmat ca valoarea sa nu
acoperea c5eltuielile !acute de /area $ritanie pentru oranizarea si ntretinerea
trupelor poloneze, pentru ntretinerea uvernului polonez aMat n eEil si a emiratiei
- problema !rontierelor:
` anlo D saEonii au promis sa spriKine trans!erul catre 3(-- a orasului
Goenisber si a unei parti din .rusia orientala
` cealalta parte a .rusiei &rientale si orasul Danzi trebuiau sa revina .oloniei
` teritoriul de la est de linia &der-"eisse sa ;e administrata provizoriu de .olonia
e# stramutarea populatiilor ermane n 'ermania din .rusia &rientala, .olonia,
:e5oslovacia, 3naria
!# s-a adoptat o declaratie comuna anlo D americano D c5ineza prin care se cerea
4aponiei sa capituleze neconditionat, careia i se va alatura, ulterior, si partea sovietica
IV :rearea &ranizatiei "atiunilor 3nite
'eneza:
- n ianuarie 01<0, n mesaKul sau adresat :onresul -3), presedintele american
(oosevelt proclama cele patru drepturi:
` dreptul la eEpresie si de opinie
` dreptul de libera eEercitare a credintei
` dreptul de a ; !erit de saracie
` dreptul de a ; !erit de teroare
-0< auust 01<0, :arta )tlanticului . realizarea unui \sistem mai lar si
permanent de securitate enerala]
- 0 ianuarie 01<7 a !ost semnata la :asa )lba, Declaratia "atiunilor 3nite de catre
reprezentantii celor 7@ de state care au participat la :on!erinta de la Ias5inton
(77 decembrie 01<0 D 0< ianuarie 01<7#B )liatii si spun pentru prima oara
"atiunile 3nite
-01<9 :on!erinta ministrilor de +Eterne de la Ias5inton a 5otar=t crearea unui
oranism international pentru asiurarea pacii si securitatii
- ntre 70 auust -? octombrie 01<< s-a des!asurat :on!erinta de la Dumbarton
&aAs, n cadrul careia s-au elaborat propunerile privind statutul &.".3. si s-au
stabilit principiile enerale de oranizare
-la :on!erinta de la [alta din <-00 !ebruarie 01<> s-a stabilit, printre altele:
` ca membrii permanenti ai :onsiliului de -ecuritate primesc drept de veto
` convocarea unei con!erinte a "atiunilor 3nite privind constituirea oranizatiei mondiale
la data de 7> aprilie 01<> n -tatele 3nite ale )mericii
-la 7@ aprilie 01<> s-a desc5is :on!erinta de la -an *rancisco, cu participarea a >8
de state
-dupa neocierile din cadrul acestei con!erinte (aprilie D iunie 01<>#, la 7@ iunie
01<>, ntemeierea &.".3.: reprezentantii celor >8 de state au semnat :arta
"atiunilor 3nite
- la 0> octombrie 01<>, .olonia (al >0-lea stat !ondator# rati;ca :arta
-7< octombrie 01<>, :arta intra n vioare (\Hiua "atiunilor 3nite]#
&ranizatia "atiunilor 3nite
-!unctionarea si activitatea ei este relementata pe baza :artei &.".3.
-obiectivele oranizatiei
-membrii
` calitatea de membru
` obliatiile membrilor
` numarul statelor membre: n 01<> erau >0 de state membre, carora li s-au
adauat tarile din )!rica si din )sia, care si-au dob=ndit independenta, !ostii aliati ai
'ermaniei (01>> - 01>@#, apoi :5ina comunista (01?0#, cele doua state ermane (01?9#,
statele rezultate n urma des;intarii 3(--
-oranizarea:
0# )dunarea 'enerala
7# :onsiliul de -ecuritate
9# -ecretarul 'eneral
<# :urtea Internationala de 4ustitie de la 6aa
># :onsiliul de ,utela
@# :onsiliul +conomic si -ocial (+:&-&:#
-se ocupa de cresterea enerala a nivelului de trai, servindu-se n acest, scop de alte
aentii si comisii speciale ale &.".3.:
- &./.-. (&ranizatia /ondiala a -anatatii#, cu sediul la 'eneva
-&.I./. (&ranizatia Internationala a /uncii#, cu sediul la 'eneva
-*./.I. (*ondul /onetar International#, cu sediul la Ias5inton
-*.).&. (&ranizatia pentru )limentatie si )ricultura#, cu sediul la (oma
-3.".I.:.+.*. (*ondul International pentru 3rente ale :opiilor al "atiunilor
3nite#, cu sediul la "eC -[orA
- 3.".+.-.:.&. (&ranizatia "atiunilor 3nite pentru +ducatie, -tiinta si :ultura#,
cu sediul la .aris
- $.I.(.D. ($anca Internationala pentru (econstructie si Dezvoltare#
-3.".:.,.).D. (:omisia "atiunilor 3nite pentru :omertsi Dezvoltare#
%umea postbelica. (azboiul rece.
)N (elatiile dintre !ostii aliati si debutul razboiului rece 01<>-01<?
I De;nirea razboiului rece
-termen eneral acceptat , desemn=nd conMictul ideoloic , politic , psi5oloic si militar de
dupa 01<> dintre aliatii occidentali ( condusi de -3) # pe de o parte si blocul comunist ( n
!runte cu 3(-- # pe de alta parte.
-paternitatea eEpresiei n cauza este atribuita reentului :astiliei si %eonului , printul 4uan
/anuel , care n secolul al XIV - lea a utilizat sintama de razboi rece pentru a descrie
conMictul din -pania , dintre crestini si musulmani. -pre
deosebire de razboaiele clasice , un atare razboi ncepe !ara o declaratie de razboi si se
nc5eie !ara un tratat de pace.
-reactualizarea termenului de (azboi (ece , o datoram Kurnalistului )merican Ialter
%ippmann , care n 01<? publica o carte cu acelasi nume.
II *undamentele ideoloice ale razboiului rece si eEpresia lor politica n documentele marilor
puteri
). Discursul lui -talin, 1 !ebruarie 01<@ -un discurs electoral
--talin aducea eloii sistemului sovietic care a iesit nvinator din razboi, !apt care
demonstra, din perspectiva sa, ca sistemul social sovietic era o !orma de oranizare mai
buna dec=t orice alt sistem social ne-sovietic
-descriind cauzele celui de al doilea razboi mondial, liderul sovietic invoca o norma
comunista clasica, si anume ca razboiul nu ar ; !ost provocat de 6itler sau de alti se; de
stat, ci de !unctionarea de!ectuoasa, eneratoare de
inealitati economice a sistemului de tip capitalist
-liderul sovietic sublinia inevitabilitatea unui nou razboi cu tarile din sistemul capitalist si n
acest conteEt, el a;rma necesitatea ntaririi interne a 3niunii -ovietice pentru a putea !ace
!ata acestui nou conMict
$. Discursul lui :5urc5ill de la *ulton , /issouri , > martie 01<@
-nca din 07 mai 01<> , ntr-o telerama adresata presedintelui ,ruman ( care i succedase
lui (oosevelt la 07 aprilie 01<> # , Iinston :5urc5ill si eEprima nriKorarea cu privire la
lipsa de transparenta din zonele ocupate de sovietici ,
a;rm=nd : a !ost trasa o cortina de ;er n !ata aliatilor vestici.
-n timpul :on!erintei de la .otsdam , :5urc5ill , utiliz=nd o eEpresie meta!orica ,
protesteaza !ata de mpreKmuirea de catre sovietici , cu un ard de ;er , a misiunii britanice
din (om=nia. Ln iulie 01<> , n urma aleerilor enerale din /area $ritanie , la miKlocul
:on!erintei de la .otsdam , Iinston :5urc5ill este nlocuit de noul prim-ministru :lement
)ttlee.
-> martie 01<@ - invitat la Iestminister :ollee , Iinston :5urc5ill utilizeaza pentru prima
data , n public , sintama cortina de ;er, a;rm=nd : De la -tettin , de pe coasta $alticii
p=na la ,riest , de pe coasta )driaticii , o cortina de ;er a cobor=t taind n doua continentul.
( _ #
-reactiile la discursul rostit de :5urc5ill nu au nt=rziat sa apara. 'uvernul britanic, condus
de )ttlee a dezavuat discursul !ostului prim ministru britanic.
%a 0> martie 01<@ , a urmat replica sovietica , prin discursul rostit de -talin Vizibil deranKat
de discursul de la *ulton , liderul de la Gremlin a tinut sa precizeze ca ascensiunea
comunistilor n sud-estul +uropei nu este una accidentala, ci o consecinta ;reasca a
sacri;ciului pe care acestia l-au dovedit n lupta cu reimurile !asciste.
:. ,elerama cea luna a lui '. Gennan si doctrina de containment
-diplomat de cariera , n 01<< 'eore Gennan se rentoarce la /oscova ( unde activase
anterior ntre 0199-019? # , n calitate de ministru-consilier , devenind unul dintre
consultatii ambasadorului )verell 6arriman.
-77 !ebruarie 01<@ - Gennan eEpediaza telerama cea luna -un studiu de 2 888 de cuvinte,
pe parcursul caruia realizeaza o radiora;e totala a comportamentului si politicii eEterne
promovate de -talin.
-iulie 01<? - trimestrialul *orein )Uairs publica )rticolul X, *actorii care determina
comportamentul sovietic , sub semnatura X. "oul document elaborat de Gennan prezenta
necesitatea aplicarii doctrinei de containment
(stavilire# si a devenit imediat un punct de reper pentru sustinatorii acesteia. Ln esenta,
doctrina de containment viza o politica !erma din partea -3), care sa nu permita
sovieticilor obtinerea unor noi pozitii in +uropa si in lume.
D. ,elerama "oviAov
-septembrie 01<@ - ambasadorul sovietic la Ias5inton , "iAolai "oviAov elaboreaza o
telerama n care atraea atentia !actorilor politici de la /oscova asupra pericolului politicii
americane de dominare economicasi militara a
lumii.
+. Doctrina ,ruman , 07 martie 01<?
-70 !ebruarie 01<? - cabinetul britanic , condus de :lement )ttlee , l In!ormeaza pe
presedintele ,ruman de !aptul ca partea britanica se aMa n imposibilitatea de a-si mai
onora anaKamentele luate !ata de 'recia si ,urcia.
-7< !ebruarie 01<? - presedintele ,ruman ia 5otar=rea ca aceste anaKamente sa ;e
preluate de -3).
-7@ !ebruarie 01<? D are loc o nt=lnire tensionata n $iroul &val, ntre presedintele ,ruman
si principalii conresmeni ( la nt=lnire au luat parte si en. 'eore :. /ars5all si secretarul
de stat Dean )c5eson #. Ln cursul nt=lnirii,presedintele american si-a prezentat intentia de
a prelua anaKamentele britanicilor din /editerana (asariteana , Kusti;c=ndu-si pozitia prin
necesitatea stoparii eEpansionismului sovietic.
-07 martie 01<? D n !ata :onresului , presedintele ,ruman solicita un aKutor economic de
<88 mil. e pentru aKutorarea celor doua tari , precum si trimiterea de eEperti civili si militari
americani.
*. .lanul /ars5all , > iunie 01<?
-la nceputul anului 01<?, datorita actiunilor enerice promovate de 'eore :. /ars5all si
Dean )c5eson , !actorii politici americani constientizeaza !aptul ca situatia economica
disperata din +uropa cerea un aKutor american de
anverura.
-n cadrul Departatmentului de -tat se constituie un rup de specialisti, sub conducerea
se!ului nou-creatului &;ciu de .lani;care .olitica, 'eore Gennan , cu scopul de asii solutii
viabile pentru mbunatatirea situatiei economice a +uropei. (aportul naintat de Gennan
sustinea necesitatea unui aKutor din partea -3) pentru nsanatosirea economica a +uropei.
-> iunie 01<? D prin discursul sau de la 3niversitatea 6arvard , 'eore /ars5all anunta noul
proiect.
-desi adresat tuturor tarilor europene , tarile din s!era de inMuenta sovietica au declinat
propunerea americana ( desi .olonia si :e5oslovacia si mani!estasera initial intentia de a
participa la discutii , reactia 3(-- a determinat abandonarea acestei intentii #.
-proramul a nceput n iulie 01<2 , a continuat p=na n 01>7 si a costat uvernul american
08,7 miliarde e .
'. :rearea :omin!ormului (septembrie 01<?# si teoria lui 4danov privind mpartirea lumii n
cele doua blocuri
-01<9 D din ordinul lui -talin :omintern-ul este des;intat , aceasta masura , aparent
radicala , av=nd menirea de a-i convine pe aliatii occidentali de !aptul ca 3(-- a renuntat
la ideea revolutiei mondiale.
-77 septembrie 01<? D este creat :omin!ormul . Ln discursul inauural , )ndrei 4danov ,
dupa ce prezinta :omin!orm-ul drept o reactie directa la propunerea de acceptare a
.lanului /ars5all , proclama mpartirea o;ciala a lumii n doua tabere: tabara
imperialistasi antidemocratica al carei scop rezida n spriKinirea reimurilor
reactionare si pro-!acisteB tabara antiimperialistasi democratica , av=nd drept scop
consolidarea democratiei , eliminarea ultimelor vestiii ale !ascismului , rezist=nd totodata
eEpansiunii imperialiste. -ulterior a avut menirea de a preati terenul eEtirparii abcesului
titoist.
$N +volutii n perioada razboiului rece (01<2-01@7#. *ormarea blocurilor politico militare
I .rocesul de sovietizare si satelizare
-din punctul de vedere al evolutiei comunismului, perioada 01<<-01<2 a marcat trecerea de
la stadiul de socialism ntr-o sinuratara la cel de socialism ntr-o sinura reiune - au
eEistat doua procese prin care sovieticii si-au subordonat ntreul spatiu al +uropei :entrale
si de +st, procese care s-au des!asurat simultan:
)# satelizare:
-procesul prin care tarile din aceasta reiune s-au subordonat intereselor politicii eEterne
sovietice -a nceput odata cu intrarea )rmatei (osii n reiune n 01<< si a continuat cu a#
semnarea tratatelor de pace si colaborare dintre aceste tari, devenite democratii populare,
si 3niunea -ovietica
b# prin nc5earea tot mai coerenta a blocului, prin constituirea n septembrie 01<?, a
:omin!ormului
$# sovietizare: -a nceput n 01<< N01<> -a cunoscut o de;nire treptata n !unctie de
evolutiile internationale
- a constat n impunerea si acceptarea trans!ormarii statelor dupa modelul sovietic viz=nd
reimul politic, valorile societatii, economia, structurile sociale, institutiile, omul -
impunerea modelului sovietic a !ost leat de prezenta )rmatei (osii, cu eEceptia Iuoslaviei
si )lbaniei
-\instituirea unei 5eemonii sovietice n planul politicii eEterne (satelizare# si adoptarea
unor institutii,
mecanisme si procese politice similare cu cele din 3niunea -ovietica]
- 6u5 -eaton-Iatson mentioneaza 9 etape ale procesului de comunizare tin=nd seama de
particularitatile statelor:
I. coalitia veritabila -presupune eEistenta unor multor partide politice - o colaborare
veritabila a comunistilor cu partidele necomuniste- controlul comunist asupra puterii este
!oarte scazut - mentinerea libertatii cuv=ntului si ntrunirilor - cenzura politica este redusa
II. coalitia mlastinoasa -5artuirea si marinalizarea partidelor politice necomuniste -
!olosirea de catre comunisti n relatiile lor cu celelalte partide politice a doua tactici:
\tactica salamului] si \tactica calului troian] - uvernul este !ormat din comunisti si
necomunisti selectati de catre comunisti -eEtinderea controlului asupra puterii -
restr=nerea libertatii presei, a cuv=ntului si ntrunirilor
III. aparitia blocului monolitic - suprimarea opozitiei prin eEilarea si arestarea liderilor ei -
a;rmarea !rontului condus de comunisti - lic5idarea democratiei bur5eze- aceasta etapa
se nc5eie prin instaurarea unor reimuri staliniste, prin acapararea puteriidepline de catre
partidele comuniste, prin impunerea reimului democratiei populare,
oranizarea unor epurari n partidele comuniste
- (om=nia, $ularia D I DIII B-Iuoslavia, )lbania D III -.olonia D II-III - 3naria, :e5oslovacia D
I-II
$locul estic, tratatele bilaterale ntre 3(-- si sateliti
- semnate ntre 3(-- cu :e5oslovacia (07 decembrie 01<9#, cu Iuoslavia (07 aprilie 01<>#,
cu .olonia (70 aprilie 01<>#, (om=nia (< !ebruarie 01<2#, cu 3naria (02 !ebruarie 01<2#, cu
$ularia (02 martie 01<2#
- aceste tratate prevedeau oranizarea unei aparari comune mpotriva 'ermaniei, erau
orientate mpotriva puterilor occidentale si urmareau ntarirea militarasi diplomatica a
blocului sovietic european
$# sovietizare:
- trans!ormarea interna a societatilor din +uropa de :entralasi de +st s-a bazat pe
tiparelestaliniste aplicate de n 3(--, n anii 0198
-Hbiniev $rzezinsAi: -talin cauta securitatea, n !ata unui posibil conMict cu &ccidentul, n
aplicarea riida a eEperientei sale trecute la ;ecare noua situatie, crez=nd ca loialitatea va
; obtinuta ntr-o masura mai mare prin duplicarea structurii sovietice n +uropa :entralasi
de +st
a# viata politica: - partidele socialiste au !ost absorbite de catre partidele comuniste-
opozitia desc5isa a !ost dispersata, nc5isa sau lic5idata - partidele non D comuniste au !ost
dizolvate sau incluse n !ronturile patriotice si
nationale
-cresterea numerica initiala a partidelor comuniste a !ost urmata de epurari n masa a
membrilor de partid, dar si a unor lideri de partid, care !aceau parte din di!erite !ractiuni ale
aceluiasi partid comunist - impunerea reimului politic de democratie populara
b# viata culturala: - controlul comunist asupra sistemului de nvatam=nt . epurarea corpului
pro!esoral, eliminarea unor discipline si introducerea unora noi (de eEemplu, cursurile de
marEism -leninism# -realismul socialist a !ost proclamat ca norma n arta, ar5itectura etc.
c# viata economica: -nationalizarea principalelor miKloace de productie -colectivizarea
!ortata a ariculturii -adoptarea unui model de industrializare rapida, de inspiratie sovietica
bazat pe: impunerea unui model centralizat de plani;careB statul devine principalul
proprietar al miKloacelor de productie, coordoneaza relatiile economiceB accentul pus pe
industria rea, dezvoltarea sistemului comercial ntre statele blocului sovietic
d# viata sociala: -aparitia unui clase muncitoare antrenate n domeniul industriei, eEtrase n
marea
sa maKoritate din mediul rural-modelul urbanizarii comuniste: construirea de orase n Kurul
marilor centre
industriale, cu un aspect ar5itectural speci;c enerat de nevoia strinenta de locuinte
-crearea unor oranizatii de masa specializate pentru ;ecare cateorie sociala n parte
(!emei, copii, tinere etc.# -e!orturi pentru crearea unui tip de om nou, socialist
In plan strateic, economic, politic si militar, blocul estic s-a ;nalizat prin constituirea
:onsiliul +conomic de aKutor (eciproc in ianuarie 01<1 (:)+( sau :&/+:&/#si a ,ratatului
de la Varsovia, in 01<>
$locul vestic
In plan economic, pentru aplicarea planului /ars5al, dar si pentru reconstructia economica
s-a creat o structura institutional care sa permita acordarea aKutorului prevazut -la 0@
aprilie 01<2 s-a creat, printr-o conventie, &ranizatia +uropeana de :ooperare +conomica
(&+:+# - &+:+ va ; nlocuita n 01@0 de &:D+ (&ranizatia de :ooperare si Dezvoltare
+conomica#, compusa din -3), :anada, 4aponia si statele din +uropa &ccidentala
"),& - etapele constituirii &ranizatiei ,ratatului )tlanticului de "ord
0# tratatul de la DunAerQue, martie 01<?: semnat ntre /area $ritanie si *ranta
7# larirea pactului de alianta din martie 01<? . la 0? martie 01<2, la $ruEelles s-a semnat
un nou tratat ntre /area $ritanie, *ranta, $elia, &landa, %uEembur
9# 00 iunie 01<2 D rezolutia Vandenber care permitea -tatelor 3nite sa intre ntr-unsistem
de alianta n a!ara continentului
<# < aprilie 01<1 D s-a semnat, la Ias5inton, ,ratatul )tlanticului de "ord, de
reprezentantii a 07 tari (-3), :anada, /area $ritanie, *ranta, Italia, Islanda, $elia, &landa,
%uEembur, "orveia, Danemarca, .ortualia#
IV. )lte aliante de!ensive:
a# .actul .aci;cului ()"H3-#
- septembrie 01>0, -an *rancisco, s-a semnat .actul .aci;cului ()"H3-#, de catre
)ustralia, "oua Heelanda si -3) -alianta de!ensiva ndreptata mpotriva atacurilor,
respectiv aresiunilor Kaponeze
b# &ranizatia )siei de -+ (-+),&#
- septembrie 01><, la /anila, !ormata din !ostele tari din )"H3- si .aAistan, *ilipine,
,5ailanda, )nlia si *ranta
- viza: - apararea, inclusiv, a statelor care nu !ac parte din -+),& - consultare n cazul
in;ltrarii comuniste
- manevre militare comune -n 01>2 stabileste contacte cu "),& si :+",&
c# &ranizatia ,ratatului :entral (:+",&#
-01>>, !ormat din )nlia, ,urcia, Iran, IraA, .aAistan - prevedea pentru statele membre,
cooperarea si asistenta reciproca, ca si anaKamentul de a nu interveni n politica interna a
celorlalte stateB - viza ndiuirea 3niunii -ovietice prin crearea unei linii de state puternice
de Da lunul !rontierei sud D vestice a acesteia -nu a dispus de o structura de comanda
militara uni;cata
:N :rizele razboiului rece (01<2-01@7#. +volutii n blocul comunist si in relatiile
internationale
I :rizele din blocul estic
). :rizele $erlinului
0# $locada $erlinului (01<2-01<1# -01<> D $erlinul este administrat n comun de cele patru
puteri aliate
(-3), /area $ritanie , *ranta si 3(-- #. -e n;inteaza Gommandatura, alcatuita din patru
comandanti ( c=te unul pentru ;ecare putere aliata# -7 decembrie 01<@ D acord americano-
britanic privind crearea unei uniuni
economice n zona de ocupatie ( $izonia # D intra n vioare la 0 ianuarie 01<? -iunie 01<2 D
:on!erinta de la %ondra D americanii, britanicii si !rancezii 5otarasc unirea celor trei zone de
ocupatie , oranizarea de aleeri pentru o adunare constituanta. ,otodata pentru stoparea
inMatiei alopante se ia 5otar=rea instituirii unei monede comune D marca ermana. &
atare orientare contravine intereselor sovietice 7< iunie 01<2 D sovieticii bloc5eaza toate
caile terestre de acces spre $erlinul de Vest B-raspunsul occidentalilor consta n oranizarea
unui pod aerian de anverura ( < 888 D 08 888 t de mar!uri erau aduse zilnic , pe calea
aerului, n $erlinul de Vest # B -7@ septembrie 01<2 D occidentalii supun c5estiunea crizei
$erlinului n :onsiliul de -ecuritate B-7> octombrie 01<2 D 3(-- uzeaza de dreptul sau de
veto -07 mai 01<1 D n !ata succesului incontestabil al podului aerian , sovieticii renunta la
blocada
-? septembrie 01<1 D (epublica *ederala 'ermania ( (*' #
-? octombrie 01<1 D (epublica Democrata 'ermania ( (D' #
7# ) doua criza a $erlinului (01>9#
-0@ iunie 01>9 D n $erlinul de Vest au loc mani!estatii mpotriva masurilor uvernamentale
de intensi;care a productiei n industrie -0? iunie 01>9 D datorita lipsurilor alimentare ,
protestele deenereaza n revolta
-sovieticii intervin militar si restabilesc ordinea ( bilantul D 7> de demonstranti ucisi si 9?2
raniti #
9# ) treia criza a $erlinului (01>2-01@0#
-7? noiembrie 01>2 - "iAita 6rusciov declara ca 3(-- doreste sa trans!ere uvernului est-
erman toate responsabilitatile uvernului sovietic n termen de @ luni
-90 decembrie 01>2 D aliatii occidentali respin propunerea sovietica
-01@0 D cresterea masiva a eEodului est-erman spre $erlinul de Vest (numai n luna iulie
au trecut aproE. 98 888 de est-ermani#
-auust 01@0 D autoritatile est-ermane ncep constructia Hidului $erlinului, din blocuri de
zurasi s=rma 5impata ( au !ost pastrate 09 puncte de trecere o;ciala#
$. (evolta poloneza ( 01>@ #
-07 martie 01>@ D $oleslav $ierut moare , ;ind nlocuit n !runtea partidului de +dCard
&c5ab
-72-71 iunie 01>@ D are loc revolta muncitorilor de la .oznan , des!asurata sub lozincile: 4os
comunismul f , Vrem p=ine f
-cauze ale revoltei: lipsa de alimente si bunuri de consumB conditii insalubre de locuitB
reducerea salariului real
practicile birocratice
-armata poloneza condusa de eneralul Gonstantin (oAossovsAF (sovietic# a intervenit n
!orta. Interventia s-a soldat cu morti si raniti n r=ndurile protestatarilor. -n !ata presiunii
sociale natolistii ( nucleul moscovit al comunistilor
polonezi# au propus cooptarea lui IladFslaC 'omulAa n $iroul .olitic. 'omulAa re!uzaf
-octombrie 01>@ D vizita lui "iAita 6rusciov n .olonia. 'omulAa este readus la putere,
devenind premier al .oloniei. Din aceasta postura , 'omulAa a oprit colectivizarea
ariculturii. 'eneralul (oAossovsAF a !ost c5emat la /oscova. Ln sc5imbul indulentei
/oscovei , 'omulAa se anaKa sa pastreze monopolul comunist al puterii.
:. (evolutia din 3naria (01>@# -0? iulie 01>@ D )nastas /iAoian , asistat tele!onic de "iAita
6rusciov , l
convine pe (aAosi sa demisioneze din !unctia de prim-secretar (motivul o;cial invocat a
!ost de natura medicala D 5ipertensiune #. n locul lui (aAosi este numit +rno 'ero
-@ octombrie 01>@ D au loc !uneraliile nationale ale lui %aszlo (aKA (!ost ministru de interne ,
sp=nzurat n 01<1 , din ordinul lui -talin , sub acuzatia de titoism # la care participa 988 888
de oameni
-77 octombrie 01>@ D vestea succesului obtinut de polonezi si revenirea la putere a lui
IladFslaC 'omulAa au creat la $udapesta impresia posibilitatii crearii unei cai ma5iare
spre socialism
-79 octombrie 01>@ - studentii din $udapesta oranizeaza o mani!estatie de solidaritate cu
.olonia -79-90 octombrie 01>@ D prima !aza a revolutiei ma5iare. (evendicarile
studentilor: revenirea la putere a lui Imre "aF B libertatea cuv=ntului B aleeri libere B
suprimarea simbolurilor comuniste
-7< octombrie 01>@ D Imre "aF este numit premier si se solidarizeaza cu mani!estantii -7>
octombrie 01>@ - +rno 'ero este nlocuit cu 4anos Gadar -98 octombrie 01>@ D trupele
sovietice se retra din $udapesta -7 noiembrie 01>@ D Imre "aF anunta: aleeri libere si
s!=rsitul partidului unic B retraerea 3nariei din ,ratatul de la Varsovia proclama
neutralitatea tarii si solicita protectia "atiunilor 3nite
-< noiembrie 01>@ D sovieticii declanseaza interventia militara ( bilantul D 7 888 de morti n
$udapesta si aproE. ?88 n restul tarii #
-Imre "aF si colaboratorii sai s-au re!uiat la )mbasada Iuoslava din $udapesta. D=ndu-i-
se asiurari ca poate iesi n siuranta , "aF a plecat n (om=nia. ) !ost arestat si trimis n
3naria. Ln 01>2 , uvernul ma5iar a anuntat eEecutia lui Imre "aF. %a 90 iulie 0121 ,
uvernul de la $udapesta i-a oranizat acestuia !uneralii nationale.
D. De!ectiunea iuoslava, 01<2
-cauze: re!uzul lui Iosip $roz ,ito de a ; considerat vasal al /oscoveiB spriKinul pe care
iuoslavii l-au acordat comunistilor reci n timpul razboiului civilB patronarea iuoslava a
proiectului unei mari !ederatii balcanice , ce
urma sa includa 3naria , (om=nia , Iuoslavia , $ularia , )lbania ,posibil si 'recia
-08 !ebruarie 01<2 D Gremlin D nt=lnirea deleatiilor de partid sovietica , iuoslavasi
bulara. -talin ordona crearea unei !ederatii iuoslavobulare ( ratiunea unui atare ordin
rezida n docilitatea !ata de /oscova a liderilor comunisti bulari #
-0 martie 01<2 D :omitetul :entral al .artidului :omunist Iuoslav respine propunerea
sovietica
-02 martie 01<2 D /oscova si retrae consilierii militari si civili din Iuoslavia
-7? martie 01<2 D ntr-o scrisoare , /oscova si motiva retraerea consilierilor: acestia
!usesera tratati de iuoslavi cu ostilitate si aresivitate
-09 aprilie 01<2 D raspunsul iuoslav, structurat pe < puncte: -talin era victima unor
dezin!ormari comunistii iuoslavi nu erau intimidati de serviciile de securitate , relatiile
dintre acestia ;ind solid !undamentate .artidul :omunist Iuoslav le inoculase maselor
iubirea !ata de 3(-- , proces deloc usor de realizat, construiau socialismul dupa un model
di!erit de 3(-- , nsa nu mai putin leitim
-< mai 01<2 - reactia sovietica D atitudinea iuoslava a !ost cataloata drept puerile si
aroanta
-72 iunie 01<2 D eEcluderea Iuoslaviei din :omin!orm
II. :rize sistemice
a. (azboiul din :oreea
-Declaratia de la :airo, semnata de (oosevelt, :5urc5ill si :5ian Gai-s5eA promitea :oreei,
dupa nc5eierea razboiului, independenta -dupa capitularea trupelor Kaponeze, trupele
sovietice s-au deplasat de urenta la
nord de paralela 92, pe 0< auust 01<>, ;ind urmate abia n septembrie 01<> de instalarea
trupelor americane la sud de paralela 92
-n 01<2, "atiunile 3nite au adoptat propunerea americana care sustinea aleeri libere n
ntreaa :oree, aleeri care urmau a decide soarta viitorului stat -nordul :oreei, aMat sub
tutela sovietica a declinat propunerea americana, n timp ce n -ud s-au oranizat aleeri
libere, -Fnman (5ee ;ind ales n !unctia de presedinte
-(aspunsul sovietic nu a nt=rziat sa apara, n nord ;ind proclamata (epublica Democrata
.opulara :oreea ((D.:#
-aceeasi 5otar=re a "atiunilor 3nite solicita si retraerea trupelor aMate n :oreea. )t=t -3)
c=t si 3(-- si-au retras propriile trupe, dar nu interal, ambele las=nd n :oreea rupuri de
consilieri
-la nceputul anului 01>8, administratia ,ruman considera :oreea de -ud ca ;ind insu;cient
de importanta din punct de vedere strateic pentru a mandata o actiune militara
americana care sa previna o eventuala invazie din partea :oreei de "ord. 'eneralul /ac
)rt5ur si -ecretarul de -tat Dean )c5enson au ilustrat noua situatie prin de;nirea
^perimetrului de aparare] al -tatelor 3nite ale )mericii, perimetru din care at=t :oreea c=t
si ,aiCan-ul erau eEcluse.
-0< aprilie 01>8 D "-:-@2 - de;nea clar determinarea americana de a nradire si de oprire
a rasp=ndirii comunismului, a;rm=nd eEplicit ca -3) nu va tolera nici o aresiunedin partea
3niunii -ovietice, indi!erent unde aceasta aresiune s-ar produce
-7> iunie 01>8 - la ora <:<8 a.m. atacul )rmatei .opulare "ord :oreene ().":# asupra
:oreei de -ud a nceput. Ln ciuda realului devotament pro!esat de )(: ()rmata (epublicii
:oreea #, ).": pro;t=nd de de;cientele militare ale sudcoreenilorau ocupat capitala -eul
pe 71 iunie 01>8
-7? iunie , Ias5inton D decizie re!eritoare la interventia militara a -3) n :oreea
(presedintele ,ruman a ordonat !ortelor militare aeriene si navale ale -3) sa spriKine
e!orturile de rezistenta ale )(: si *lotei a ?-a sa ocupe pozitii n preaKma str=mtorilor
,aiCan-ului#
-printr-o surpriza totala, :onsiliul de -ecuritate al "atiunilor 3nite a votat sustinerea
e!orturilor -3) de a spriKini :oreea de -ud. )ceasta !usese posibila datorita absentei
reprezentantului 3(--, care ast!el nu a putut uza de dreptul sau de veto. %a ? iulie 01>8,
'eneralul /ac)rt5ur a primit comanda *ortelor "atiunilor 3nite (*"3# din :oreea. Dupa ce
-Fnman (5ee a trans!erat comanda trupelor sud-coreene lui /ac)rt5ur, acesta a devenit
comandantul militar suprem din :oreea de -ud
-< iulie 01>8 - !ortele militare americane s-au anaKat n lupta cu ).": , nsa rezultatele au
!ost sub asteptari. %ipsa de eEperienta a armatei americane, ec5ipamentul militar depasit si
strateia eronata de lupta au avut drept rezultat o victorie cateorica a nord-coreenilor. Ln
urmatoarele doua luni, armata )mericana s-a retras aproE. 0>8 de mile.
-0> septembrie 01>8 - asaltul *"3 de la Inc5on , reusind sa ncercuiasca si sa ani5ileze
)rmata 0 si )rmata 7 a ).":, nu mai putin de 0< divizii nord-coreene ;ind distruse, *"3
cucerind -eulul.
-0< octombrie 01>8 D dupa mai multe ezitari , (epublica .opulara :5ina ia decizia trimiterii
n .eninsula :oreana a voluntarilor c5inezi ( 788 888 de voluntari c5inezi intra n lupta , la 0
noiembrie #
-7@ noiembrie 01>8 D trupele c5ineze atin paralela 92 - < ianuarie 01>0 D cuceresc -eul-ul
-0< martie 01>0 D /ac )rt5ur oranizeaza contrao!ensiva americana reusind sa cucereasca
-eulul si sa-i mpina pe comunisti spre paralela 92 -08 aprilie 01>0 D 'eneralul /ac
)rt5ur , datorita unor declaratii 5azardate re!eritoare la politica eEterna a -3)
( posibilitatea !olosirii armei atomice # este nlocuit cu 'eneralul /att5eC $ (ideCaF
--semnarea armistitiului, mult dorit de ambele parti , la 7? iulie 01>9, n .anmunKom, va
!ace ca ranita dintre cele doua state coreene sa ;e marcata n acest sat printr-o !=sie de
beton vopsit, lata de un picior
b. :riza -uezului
-iulie 01>@ D secretarul de stat 4o5n *oster Dulles anunta !aptul ca -3) si retra spriKinul
;nanciar pe care-l promisesera autoritatilor eiptene pentru construirea baraKului de la
)ssuan.
-7@ iulie 01>@ D )bdel 'amal "asser ( venit la putere n 01>< # 5otaraste nationalizarea
:ompaniei 3niversale a :analului -uez ( companie cu capital maKoritar !rancez si enlez #
-nationalizarea canalului provoaca la .aris si %ondra indinare. $ritanicii si !rancezii ,
mpreuna cu israelienii , elaboreaza planul unei riposte: armata israeliana urma sa invadeze
+iptul, eEtinz=ndu-si controlul asupra .eninsulei -inai. &data declansat conMictul , *ranta
si /area $ritanie
urmau sa trimita n zona trupe de mentinere a pacii.
-71 octombrie 01>@ D armata israeliana ataca +iptul-98 octombrie 01>@ D %ondra si .arisul
lanseaza un ultimatum potrivit caruia partile belierante trebuiau sa-si retraa trupele la 0@
Gm de canal. Israelul se con!ormeaza imediat.
-90 octombrie 01>@ D aviatia britanicasi !ranceza bombardeaza bazele aeriene eiptene.
-> noiembrie 01>@ D intra n actiune trupele !ranco-britanice , atac=nd orasul .ort -aid
-3(-- reactioneaza mpotriva interventiei !ranco-britanice , pun=nd n discutie si
posibilitatea unor represalii nucleare %a randul lor, -3) , nemultumite ca nu au !ost
consultate anterior de !rancezi si enlezi, solicita ncetarea imediata a ostilitatilor
-@ noiembrie 01>@ D britanicii renunta , ;ind urmati aproape imediat si de !rancezi
-:riza -uezului consacra noul statut al /arii $ritanii si *rantei D puteri de ranul II
c. :riza rac5etelor din :uba ( 01@7 #
- :uba D insula situata la 028 Gm de coastele *loridei
-0> aprilie 01@0 D bombardiere americane $-7@ , camuMate n avioane cubaneze ,
bombardeaza insula
-0? aprilie 01@0 D c=teva sute de cubanezi debarca n $a5ia de :oc5inos('ol!ul .orcilor# D
operatiunea militara esueaza -0< octombrie 01@7 D un avion american 3-7* , survol=nd
insula la mare naltime , a !otora;at amplasamentele de lansare a rac5etelor --< si -->
-0@ octombrie 01@7 D presedintele GennedF e in!ormat si au loc dezbateri cu privire la
raspunsul ce trebuia dat actiunilor sovietice din :uba. Doua opinii au !ost preliminate: ` o
interventie c5iruricala , respectiv lovirea
amplasamentelor de lansare a rac5etelor si blocada :ubei -s-a optat pentru a doua varianta
, instituindu-se o carantina n Kurul :ubei (carantina D termen lipsit de nuanta belicoasa#
-77 octombrie 01@7 D ntr-un discurs televizat , presedintele GennedF !ace public di!erendul
americano-sovietic , si a;rma ca orice atac din :uba asupra oricarei tari din +mis!era
Vestica va ; considerat drept un atac al 3(-- mpotriva -3)
-7@ octombrie 01@7 D ntr-un mesaK adresat presedintelui -3) , 6rusciov propune o solutie
de compromis: sovieticii si vor retrae rac5etele din :uba sub conditia ca -3) sa se
anaKeze ca nu va ntreprinde nici un atac mpotriva :ubei
-7? octombrie 01@7 D un alt mesaK trimis de 6rusciov , complica lucrurile: sovieticii solicitau
si retraerea rac5etelor americane 4upiter din ,urcia. Ln aceiasi zi , un avion american 3-7* ,
ce zbura la Koasa naltime , a !ost dobor=t de o rac5eta sovietica D incident maKor
-7? octombrie 01@7 D GennedF i raspunde lui 6rusciov , d=ndu-si acordul pentru
suspendarea carantinei si d=nd asiurari ca -3) nu vor invada :uba
-72 octombrie 01@7 D 6rusciov anunta ca sovieticii vor renunta la amplasarea rac5etelor n
:uba
--3) i-au in!ormat pe sovietici ca rac5etele americane din ,urcia vor ; retrase , dar ca
aceasta c5estiune nu poate ; mentionata n nici un acord (de alt!el autoritatile americane
stabilisera retraerea acestor rac5ete
nainte de izbucnirea crizei rac5etelor din :uba , din simplul motiv ca dezvoltarea
te5noloiei productiei de rac5ete permitea acum lansarea acestora si de pe submarine#
-? noiembrie 01@7 D -3) si 3(-- au aKuns la un acord , potrivit caruia navelor americane le
era permisa inspectia vaselor sovietice aMate n drum spre casa.
-ca urmare a prezentei crize este instituita o linie de comunicare directa, un tele!on rosu,
ntre /oscova si Ias5inton
01@7-01?>: De la criza rac5etelor din :uba la )ctul ;nal de la 6elsinAi. Institutionalizarea
destinderii
I ,entativele de limitare a !olosirii si eEperimentarii armamentului
nuclear: -)%, I si II
-> auust 01@9 D semnarea ,ratatului de Interzicere a +Eperientelor "ucleare de catre -3) ,
3(-- si /are $ritanie. ,ratatul stipula acordul partilor semnatare de a renunta la
eEperimentarea armelor nucleare n atmos!era , n spatiul cosmic si sub apa. ,ratatul n
cauza este cunoscut si sub denumirea de ,ratatul %imitat de Interzicere a +Eperimentelor
"ucleare , deoarece nu continea nici o prevedere privind eEperimentele subterane
-0 iulie 01@2 D semnarea ,ratatului de "eproli!erare "ucleara de catre -3) , 3(-- si /are
$ritanie. ,ratatul cerea partilor semnatare sa se abtina de la !acilitarea dob=ndirii acestor
arme de catre alte tari.
-mai 01?7 D la /oscova , (ic5ard "iEon si )leEei Gos5in semneaza -)%, I. ,ratatul
cuprinde doua parti :
` un acord , pe > ani , care limiteaza numarul rampelor de lansare a rac5etelor balistice la
numarul celor care
eEista sau sunt n constructie la data nc5eierii acordului (nr. rac5etelor balistice
intercontinentale : 3(-- D 7 9>2 I:$/s , -3) D 0 ?08 I:$/s B rac5ete ce pot ; lansate de
pe submarin : 3(-- D @7 -%$/s , 3) D << -%$/s#. "eaKuns D se ;Eeaza o limita pentru
numarul proiectilelor , nu nsa , si pentru oivele nucleare pe care ;ecare proiectil poate sa
le duca. ) doua parte a tratatului se re!era la proiectilele antibalistice ()$/s - acestea au
menirea de a distrue
proiectilele inamice , nainte ca acestea sa-si atina tinta#. )cordul , nc5eiat pe o perioada
nelimitata , reduce numarul acestora la o pozitie unica de 088 de proiectile. Invazia
sovietica din )!anistan a determinat :onresul -3) sa nu rati;ce acest tratat.
-iunie 01?1 D la Viena , 4immF :arter si %eonid $reKnev semneaza -)%, II. .rezentul tratat ,
prevede limita de 7 7>8 de proiectile pentru ;ecare putere si aduce limitari serioase n
privinta numarului de oive nucleare transportate.
II :rize peri!erice si de sistem: rolul :5inei n con!runtarea celor doua puteri, -3) si 3(--,
conMictele din &rientul )propiat si crizele eneriei (01?9, 01?2#, razboiul din Vietnam
). (olul :5inei n con!runtarea celor doua puteri, -3) si 3(--
0# (uptura c5ino-sovietica : ` !ebruarie 01>@ D :onresul al XX-lea al .:3- si discursul
secret al lui "iAita 6rusciov
` noiembrie 01>? D :ons!atuirea partidelor comuniste de la /oscova 90 iulie D 9 auust
01>2 D nt=lnirile o;ciale dintre /ao Hedon si "iAita 6rusciov ($eiKin# ` 7 octombrie 01>1
D nt=lnirea dintre "iAita 6rusciov si
/ao Hedon ($eiKin# ` 02 iulie 01@8 D retraerea eEpertilor sovietici din :5ina ` 7 martie ,
0> martie 01@1 D incidentele militare sinosovietice de pe insula DamansAF ( H5enbao #
7# )propierea c5ino-americana : ` martie 01?0 D -3) ridica restrictia la pasapoarte
cetatenilor americani care doresc sa calatoreasca n :5ina ` @ aprilie 01?0 - Diplomatia
pin-pon-ului ` 08 iunie 01?0 D -3) ridica , dupa 77 de ani , embaroul privind comertul
cu (epublica .opulara :5ina ` 1-08 iulie 01?0 D calatoria secreta n :5ina e!ectuata de
Gissiner ` 7> noiembrie 01?0 D discursul lui 6uan 6ua , discurs petrecut dupa primirea
(epublicii .opulare :5ina n &"3 ` 70-72 !ebruarie 01?7 D vizita presedintelui "iEon n
(epublica .opulara :5ina
$. :onMictele din &rientul )propiat si crizele eneriei (01?9, 01?2#
0# (azboiul de @ zile (01@?# -01@? D )bdel 'amal "asser reuseste sa obtina din partea &"3
retraerea
castilor albastre -77 mai 01@? D +iptul re!uza accesul navelor sub pavilion israelian n
'ol!ul )Quaba 98 mai 01@? D +iptul si Iordania nc5eie un tratat de aparare mutuala
-> iunie D Israelul lanseaza un atac preventiv asupra vecinilor sai arabi.Victoria Israelului
este totala (9<8 de avioane eiptene sunt distruse, maKoritatea la sol#. Israelul ocupa
teritoriul 'aza
-? iunie 01@? D israelienii cuceresc Lnaltimile 'olan , :isiordania si Ierusalimul. ,ot acum
uvernul israelian se declara dispus a nceta !ocul -ncetarea !ocului , !ara nici un !el de
conditie, este acceptata de Iordania la
? iunie , de +ipt la 2 iunie , si de -iria la 08 iunie
-77 noiembrie 01@? D :onsiliul de -ecuritate adopta rezolutia 7<7 , a carei !ormulare
ambiua ( retraerea israeliana din toate teritoriile sau numai din unele # ascunde s=mburii
razboiului de [om Gippur
7# (azboiul de [om Gippur (01?9# -@ octombrie 01?9 D Hiua /arii Iertari +vreiesti ( [om
Gippur # D eiptenii
ataca .eninsula -inai si Lnaltimile 'olan -eiptenii reusesc sa !orteze trecerea :analului
-uez , sirienii recuceresc o
partea .odisului 'olan -07 octombrie 01?9 D armata israeliana oranizeaza cu succes o
contrao!ensiva
-77 octombrie 01?9 D :onsiliul de -ecuritate adopta rezolutia 992 ( ncetarea !ocului n 07
ore # si cere aplicarea rezolutiei 7<7 -79 octombrie 01?9 D armata israeliana reia
operatiunile militare -7@ octombrie 01?9 D :onsiliul de -ecuritate adopta rezolutia 991 si
5otaraste oranizarea unei !orte de urenta.
9# .rima criza eneretica (01?9#
-@ octombrie 01?9 D declansarea (azboiului de [om Gippur
-0< octombrie 01?9 D -3) oranizeaza un pod aerian pentru a aproviziona armata
israeliana cu material de razboi , ceea ce provoaca o reactie dura din partea tarilor arabe
-0@ octombrie 01?9 D &.+: decide cresterea pretului petrolului.
-01 octombrie 01?9 D &.+: decide instituirea unui embaro asupra eEportului de petrol n
-3) ( pretul benzinei creste de la 9e barilul la 00.@>e n numai trei luni #
-79-72 octombrie 01?9 D embaro-ul este eEtins si asupra &landei, urmata la 79 noiembrie
de .ortualia si )!rica de -ud -7? noiembrie 01?9 D (ic5ard "iEon semneaza +merencF
.etroleum )llocation )ct ( viza pretul si productia de titei # -0? martie 01?< D &.+: renunta
la embaro ( eEceptie !ace %ibia#
<# ) doua criza eneretica (01?2-01?1#
-decembrie 01?2 D violentele radicale din Iran determina oprirea eEportului de petrol
-0@ ianuarie 01?1 D sa5ul Iranului este constr=ns sa ia calea eEilului
-0 !ebruarie 01?1 D aFatola5ul G5omeinF instaleaza o (epublica islamica
-sub noul reim , eEporturile de petrol sunt reluate , nsa ntr-o cantitate mult mai mica
dec=t anterior D determina cresterea pretului titeiului
-0128 D -addam 6ussein invadeaza Iranul D eEporturile de petrol ale Iranului sunt oprite ,
iar cele ale IraAului sunt reduse cu ?8X - provoaca cresterea pretului titeiului
># (azboiul din Vietnam
)dministratia ,ruman
- n timpul celui de al doilea razboi mondial, rezistenta mpotriva ocupatiei Kaponeze a !ost
condusa de Vietmin5 (%ia vietnameza pentru independenta # care a cazut sub inMuenta
comunistilor condusi de 6o -i /in
-la s!=rsitul razboiului Vietmin5ul controla nordul Vietnamului, iar n septembrie 01<> 6o -i
/in a proclamat n;intarea (epublicii Democratice Vietnam, cu capitala la 6anoi,
recunoscuta de *ranta n 01<@ -la s!=rsitul anului 01<@, 6o -i /in s-a opus e!orturilor
!ranceze de a pune bazele unui alt reim n sud se declanseaza razboiul din Indoc5ina
)dministratia +insen5oCer
-n 01>< !orte masive !ranceze sunt trimise la Dien $ien .5u n nord-vestul Vietnamului,
l=na ranita cu %aos, pentru a atrae 5erila Vietmin5 n c=mp desc5is si a o distrue,
nsa lipsiti de aKutorul american, !rancezii sunt ncercuiti si asediati, iar Dien $ien .5u cade -
n iulie 01>< se nc5eie acordurile de la 'eneva, prin care se urmareau
normalizarea situatiei din Vietnam - n 01>@, uvernul Vietnamului de -ud re!uza sa
respecte prevederile
)cordurile de la 'eneva si n acest conteEt, !ortele de 5erila ale Vietconului declanseaza
o serie de atacuri mpotriva reimului )dministratia GennedF
- Vietconul este aprovizionat de "ord, prin %aos, prin calea 6o -i /in -presedintele
GennedF trimite doar consilieri militari - n 01@9, Diem, primul ministru sud D vietnamez
este nlaturat printr-o lovitura de stat, ceea ce a inauurat o perioada de instabilitate
politica
)dministratia 4on5son
- n martie 01@> primele unitati sunt trimise sub preteEtul apararii aerodromurilor
americane
- 90 ianuarie 01@2, nerespect=nd armistitiul nc5eiat pentru sarbatori, !ortele Vietcon si
"ordul declanseaza un atac surpriza mpotriva -udului, asa D numita o!ensiva ,et g
contraatac american si al !ortelor Vietnamului de
-ud, nc5eiat !ara un rezultat clar, de !apt o victorie psi5oloica pentru 6anoi g ncetarea
bombardamentelor
)dministratia "iEon
- o noua strateia care viza trei directii de actiune: a# convorbiri la .aris - aKun ntr-un
impas datorita pozitiilor ireconciliabile ale celor doua parti: americanii doreau retraerea
!ortelor Vietnamului de "ord si a Vietconului din -ud, mentinerea reimului spriKinit de ei,
n timp ce nord vietnamezii si Vietconul doreau mentinerea unei prezente militare si
reuni;carea Vietnamului sub conducerea unui uvern comunist
b# vietnamizarea conMictului: reducerea implicarii directe americane prin scaderea
numarului de soldati americani si trans!erarea operatiunilor militare catre unitatile
vietnameze, nsotita de un spriKin american pentru instruirea si ec5iparea acestora
c# eEtinderea razboiului asupra :ambodiei, asa Dnumita operatiune /enu (bombardarea
ncep=nd cu martie 01@1 a bazelor comuniste din :ambodia#
- n decembrie 01?7, convorbirile de la .aris s-au ntrerupt g americanii declanseaza asa D
numitele \bombardamente de :raciun]
- 7? ianuarie 01?9 semnarea unui acord prin care nord D vietnamezii obtineau ceea ce
cerusera anterior, n timpul neocierilor, iar sud- vietnamezii acceptau doar datorita
promisiunii -tatelor 3nite ca vor interveni daca
acordul este ncalcat
-la s!=rsitul lui martie 01?9, unitatile americane au parasit Vietnamul
- martie 01?>, Vietnamul de "ord declanseaza o!ensiva mpotriva -uduluiB cererea de
aKutor a Vietnamului de -ud este inorata de :onresul american
III :riza ce5oslovaca si ^suveranitatea limitata] n blocul estic
). cauze: -e!orturile re!ormistilor de la .raa de a o!eri un model de socialism radical di!erit
de cel sovietic - lipsa de leitimitate a elitelor conducatoare, asociate cu modelul anacronic
stalinist -conMict ntre ramura slovacasi cea ce5a a partidului comunist .
- ascutirea luptei politice de la v=r!ul conducerii partidului . ianuarie 01@2,"ovotnF este
nlocuit de catre )leEander DubceA, n !runtea partidului comunist, iar n martie 01@2,
demisioneaza din !unctia de presedinte al (epublicii, las=ndu-i locul eneralului %udviA
-voboda
$. des!asurarea evenimentelor: - DubceA a ncercat o modernizare a sistemului socialist .
aprilie 01@2 este
adoptat de catre :omitetul :entral al partidului comunist documentul intitulat \.roramul
de actiune]
- au avut loc masive reabilitari politice si ale victimelor represiunii staliniste
- 79 martie 01@2 D nt=lnirea de la Dresda a statelor participante la ,ratatul de la Varsovia .
condamnarea miscarii re!ormiste ce5oslovace - 7? iunie 01@2 este publicat \/ani!estul
celor 7888 de cuvinte] -iulie 01@2 D o noua nt=lnire a statelor participante la ,ratatul de la
Varsovia, !ara (om=nia si :e5oslovacia s-a nc5eiat cu remiterea unei
scrisorii desc5ise amenintatoare adresata liderilor ce5oslovaci - o noua nt=lnire a statelor
participante la ,ratatul de la Varsovia la $ratislava . ncercarea sovietica de a-l nlatura pe
DubceA, care esueaza
- 70 auust 01@2 a avut loc invazia :e5oslovaciei de catre trupele ,ratatului de la Varsovia .
consecinte: impunerea unui uvern pro D sovietic, DubceA, alti lideri ce5oslovaci au !ost
luati ostateci si transportati la o unitate militara din 3(-- . des!asurarea tratativelor de la
/oscova - aprilie 01@2 6usaA l nlocuieste pe DubceA - 09 noiembrie 01@2 discursul lui
$reKnev . doctrina suveranitatii limitate
IV De la &stpolitiA la )ctul ;nal de la 6elsinAi
- n 01@1, social D democratul IillF $randt pune capat doctrinei 6allstein (ruperea relatiilor
diplomatice cu toate tarile care au recunoscut (.D.'.# - IillF $randt initiaza o politica de
\desc5idere spre +st] (&stpolitiA#, care se
va materializa prin nc5eierea urmatoarelor acorduri: a# auust 01?8 D tratatul ermano D
rus b# decembrie 01?8 D tratatul ermano D rus c# septembrie 01?0 D tratatul cvatripartit cu
privire la $erlin d# decembrie 01?7 D tratatul !undamental dintre cele doua state ermane,
(.D.'. si (.*.'. e# tratat de prietenie cu :e5oslovacia
)ctul ;nal de la 6elsinAi
- s-a semnat la s!=rsitul :on!erintei pentru -ecuritate si :ooperare n +uropa, la 0 auust
01?>
- ideea ntaririi pacii si securitatii n +uropa si a convocarii unei con!erinte n acest sens a
!ost pentru prima data inclusa n \Declaratia cu privire la ntarirea pacii si securitatii n
+uropa], adoptata la @ iulie 01@@, n cadrul
sedintei :omitetului .olitic :onsultativ al ,ratatului de prietenie, colaborare si asistenta
mutuala de la Varsovia
- prima :on!erinta pentru -ecuritate si :ooperare n +uropa a inclus trei !aze:
0# nivelul ministrilor a!acerilor eEterne, av=nd sarcina sa nreistreze punctele de vedere
ale uvernelor participante n problemele re!eritoare la securitatea si cooperarea n +uropa,
precum si eventualele propuneri ale di!eritelor probleme ale ordinii de zi a con!erintei, s-a
des!asurat la Dipoli (o localitate mica de l=na 6elsinAi# ntre 77
noiembrie 01?7- 2 iunie 01?9
7# a doua !aza, la nivel de eEperti, consacrata elaborarii documentelor ;nale sub !orma de
declaratii, recomandari, rezolutii sau orice alt tip de document ;nal, precum si preatirea,
;Earea celei de a treia !aze s-a des!asurat la 'eneva, ntre 02 septembrie 01?9-70 iulie
01?>
9# a treia !aza prevazuta pentru adoptarea documentelor ;nale, ntr-un cadru o;cial, la
nivelul se;lor de stat sau de uvern, s-a des!asurat ntre 98 iulie D 0 auust 01?> la 6elsinAi
- la :-:+ 6elsinAi au participat 99 de state, membre ale )liantei "ord )tlantice, .actului de
la Varsovia, state nealiniate - structura )ctului ;nal de la 6elsinAi: trei parti N \cosuri] mari
a# probleme politice
b# probleme economice
c# problema drepturilor omului si libera circulatie a ideilor
+volutii n perioada razboiului rece 01@7-0121 D s!=rsitul razboiului rece
I ,ensionarea relatiilor +st-Vest si politica ripostei totale a lui (onald (eaan
). 3(-- 08 noiembrie 0127 D %eonid $reKnev moare - 07 noiembrie 0127 D :: al .:3- l
alee ca secretar eneral pe Iuri )ndropov , !ost se! al G'$ 1 !ebruarie 012< D Iuri
)ndropov moare 09 !ebruarie 012< D :: al .:3- l alee ca secretar eneral pe Gonstantin
:ernenAo ,00 aprilie 012< D -ovietul -uprem l alee pe :ernenAo ca se! al statului
(presedinte al .rezidiului# 08 martie 012> D Gonstantin :ernenAo moare
00 martie D :: al .:3- l alee n !unctia de secretar eneral pe /i5ail 'orbaciov
-perestroiAa (restructurare# si lasnost (transparenta#
$. -3)
- 7 noiembrie 01?@ D 4immF :arter ( !ostul uvernator al 'eoriei # devine al 91-lea
presedinte al -3)
- 0? septembrie 01?2 D )cordurile de la :amp David dintre )nCar as -adat si /ena5em
$ein ( nt=lnire mediata de :arter#
- < noiembrie 01?1 D debutul crizei ostatecilor din Iran
-< noiembrie 0128 D (onald (eaan este ales al <8-lea presedinte al -3) B in martie 0129 D
(eaan catalo5eaza 3(-- drept Imperiul (aului , propune dezvoltarea si amplasarea unui
sistem antirac5eta D Initiativa de )parare -trateica
:. (elatii +st-Vest
0. :riza euro-rac5etelor
-n 01?? 3(-- a 5otar=t sa modernizeze si sa ntareasca rac5etelor sale cu raza medie de
actiune, ncep=nd sa des!asoare rac5etele de tip --78, mobile dotate ;ecare cu c=te trei
capete nucleare, ;ecare put=nd sa
parcura mai mult de >.888 Am si deci, cu raza mare de actiune, plec=nd de pe teritoriul
sovietic, p=na n +uropa, bazinul mediteranean, +Etremul &rient (:5ina, 4aponia# si c5iar
)lasAa.
-la 0< decembrie 01?1, alianta nord D atlantica a adoptat \dubla decizie] care consta n
modernizarea ncep=nd s!=rsitul anului 0129, a rac5etelor americane instalate n +uropa
occidentala (euromissiles# prin dotarea cu
rac5ete de tip .ers5in II si rac5ete de croazierasi neocieri cu scadenta n 0129, ntre
Ias5inton si /oscova n vederea eliminarii rac5etelor -- 78, !ac=nd ast!el inutila
amplasarea noilor rac5ete americane.
- con!orm acestei duble decizii, la 'eneva se vor des!asura, ncep=nd cu data de 98
noiembrie 0120, neocierile americano-sovietice n privinta acestor rac5ete cu raza medie
de actiune
- ele staneaza, 3(-- propun=nd o n5etare a des!asurarii rac5etelor ---78 (n sc5imbul
stoparii instalarii noilor rac5ete americane#, dar eEcluz=nd orice lic5idare a stocurilor -la
s!=rsitul anului 0129, pentru ca neocierile americano-sovietice nu au dat nici un rezultat,
se ncepe instalarea rac5etelor .ers5in II si a rac5etelor
americane de croaziera
-la 2 decembrie 012?, presedintele american (onald (eaan si liderul sovietic /i5ail
'orbaciov au semnat la Ias5inton un tratat prin care se stabilea distruerea tuturor
rac5etelor americane si sovietice cu o raza de
actiune ntre >88 si >888 de Am
7. Doctrina (eaan
-!ormulata la nceputul presedintiei lui (eaan, stipula decizia -3) de a recure la !orta
militara pentru a se opune inMuentei sovietice n %umea a ,reia.
9. Lnt=lniri la v=r!
-00-07 octombrie 012@ D (eFAKaviA D (onald (eaan si /i5ail 'orbaciov convin asupra
eliminarii rac5etelor balistice cu raza medie de actiune din +uropa
-7-9 decembrie 0121 D /alta D nt=lnire ntre 'eore $us5 si /i5ail 'orbaciov , prileK cu care
liderul sovietic a declarat ca nu va !olosi !orta pentru mentinerea reimurilor comuniste din
+stul +uropei.
II Interventia militara sovietica n )!anistan D 01?1
-7? aprilie 01?2 D lovitura de stat D /o5ammed ,araAi , conducatorul aripii dure din .artidul
:omunist )!an , aKune la putere -> decembrie 01?2 D semnarea tratatului sovieto-a!an
-septembrie 01?1 D asasinarea lui ,araAi (n spatele asasinarii se aMa primministrul
6a;zulla5 )min #
-7< decembrie 01?1 D sovieticii invadeaza )!anistanul
III +volutii n blocul comunist n deceniile VIII-IX
:auzele revolutilor din 0121
a# cauze economice -esecul sistemului economic de tip socialist (centralizare, plani;care,
accent pus pe
industrializarea de tip stalinist, napoierea te5noloica, aparitia economiei subterane si a
comertului \la neru]#
- reconsiderarea de catre 3niunea -ovietica a relatiilor economice din interiorul blocului
estic: sc5imbarile din economia mondiala, combinate cu crizele petrolului din anii
saptezeci, au trans!ormat statele est- europene dintr-un avantaK ntr-o reutate economica
pentru statul sovietic
- presiunea sociala cresc=nda ca urmare a di;cultatilor economice -scaderea cresterii
economice, concomitent cu o scadere a resurselor - crizele petrolului au determinat acute
crize ;nanciare, rezultatul ;ind reprezentat de
aparitia unor noi dezec5ilibre economice
b# cauze politice
- sc5imbari n politica eEterna a blocului occidental: decizia "),& de narmare si decizia
statelor :omunitatii +uropene de a !orma o uniune politica
- \!actorul :-:+] D drepturile !undamentale ale cetatenilor incluse n cel \de al treilea cos]
al :-:+ 6elsinAi, care deveniserasi drepturi pe care cetatenii statelor comuniste le puteau
cere, au contribuit la de-leitimarea conducerilor acestor state si la !ormarea unor rupuri
sociale auto5tone
- !olosirea prevederilor )ctului ;nal de la 6elsinAi ca o modalitate de presiune diplomatica
asupra tarilor est D europene
- \!actorul 'orbaciov] D re!ormele impuse de acesta sistemului sovieticB impunerea
doctrinei -inatra n relatiile 3niunii -ovietice cu tarile blocului comunist - \e!ectul Ioan .aul
al II-lea] D !olosirea mesaKul crestin av=nd la baza adevarul, solidaritatea si respectarea
drepturilor omului ca o !orma de slabire din interior a reimurilor comuniste
- o nteleere ntre cele doua mari puteri (3niunea -ovieticasi -tatele 3nite ale )mericii# ca
o modalitate de a se pune capat razboiului rece, divizarii +uropei si a 'ermaniei
-eEistenta unei !ractiuni re!ormatoare n cadrul partidelor comuniste care va !orma nucleul
unei conduceri alternative -aparitia primelor miscari de contestare a reimurilor comuniste
din partea societatii
civile - pierderea leitimitatii partidelor comuniste datorita prelunirii crizei eEistente
c# cauze morale
-erodarea ideoloiei marEist D leniniste: scaderea ncrederii marii mase a populatiei n
capacitatea elitelor comuniste de a rezolva criza prin metode tipice sistemuluiB
demoralizarea elitelor comuniste, pierderea ncrederii acestora n viabilitatea unui sistem
de tip socialist.