Sunteți pe pagina 1din 9

Curs 1 Drept Roman

Teoria obligatiilor
Totalitatea normelor ce reglementeaza transmiterea unui
patrimoniu de la defunct catre urmasii sai.
In virtutea unei conceptii fetisiste despre proprietate s-a
considerat ca proprietatea este intim legata de proprietar,
legatura cvasifzica intre om si lucru.
Romanii considerau ca la moartea unei persoane aceasta
legatura se distrugea iremediabil intrucat nu exista patrimoniu
fara titular, romanii considerau ca la moartea persoanei dispare
si patrimoniul acesteia, mostenitorii dobandind un nou drept de
proprietate-putere asupra patrimoniului defunctului.
e plan terminologic, vec!ea conceptie este confrmata de
cuvantul ce desemneaza primul mostenitor "eres # !erus $
stapan, termenul de successio aparand mai tarziu.
Romanii au cunoscut trei mari sisteme succesorale%
1. &ostenirea legala '()b intestat((- fara testament
*. &ostenirea testamentara
+. &ostenirea deferita contra testamentului , varianta a
mostenirii testamentare
Dreptul succesoral a fost in-uentat de doua tendinte%
a. Decaderea formalismului
/a origini formele de testament presupuneau o serie de ritualuri
si forme solemne, iar mai tarziu s-a admis transmiterea
bunurilor succesorale prin simpla conventie a partilor.
b. 0crotirea rudeniei de sange
)gnatiunea 1rudenia civila. a reprezentat unicul temei al
vocatiei succesorale. )veau acces la succesiune doar cei a-ati
sub puterea lui pater familias, in timp ce rudele de sange nu
aveau nici un drept. Cu generalizarea casatoriei fara manus si a
cazurilor de emancipare, pretorul si apoi legislatia imperiala au
acceptat accesul la succesiune si cognatilor, a2ungandu-se in
vremea imparatului 3ustinian cognatii sa devina unicul temei al
vocatiei succesorale in detrimentul agnatiunii.
1. Mostenirea legala Ab intestat
1
4e desc!ide cand fe nu exista un testament sau cand nu era
regulat intocmit. 4ediul materiei il reprezenta /egea celor 1*
Table unde sunt prevazute categoriile de mostenitori si ordinea
in care acestia erau c!emati la mostenirea lui de cuius.
A. rima categorie % sui heredes
B. ) doua categorie % agnatus proximus
C. ) treia categorie % gentiles
). Sui heredes
Din aceasta categorie faceau parte toti cei care prin moartea lui
pater familias deveneau sui iuris% fi, ficele, sotia casatorita cu
manus, nepotii din fi daca tatal lor predecedase bunicului,
adoptatul, adrogatul.
rin sui !eredes se intelege cel ce se mosteneste pe el insusi,
denumirea este o reminescenta a epocii vec!i, fi de familie
erau considerati coproprietari cu pater familias asupra
!eredium 1locul de casa si gradina ce nu putea f instrainat si
era transmis mostenitorilor..
Treptat aceasta s-a extins si asupra altor persoane in afara de
fii de familie prin sistemul reprezentarii prin care urmasii unui
succesor predecedat veneau la mostenirea lui pater familias in
locul celui predecedat culegand atat cat ar f cules si
predecesorul daca acesta ar mai f trait. De exemplu un fu si
trei nepoti, fii unui al doilea fu predecedat veneau la mostenire
astfel % 5 ful si 5 cei trei nepoti 1cate 1#6 fecare..
In cazul in care nu existau mostenitori din prima categorie
veneau la mostenire agnatii % fratii, veri, nepoti dupa frate sau
de var, colateralii, o categorie mobila in sensul ca puteau veni
la mostenire si agnatii foarte indepartati. 7u functiona sistemul
reprezentarii, astfel incat, daca cel mai apropiat agnat refuza
mostenirea nu trecea la urmatoarea categorie de agnati, ci
devenea vacanta si astfel era culeasa de catre stat, ca
mostenitor legal.
*
Doar in lipsa categoriei 1 1sui !eredes. si * 1agnatus proximus.,
venea la mostenire categoria + 1gentiles., aceasta categorie
cuprindea pe cei ce se presupuneau a f rude deoarece foloseau
locuri comune de inmormantare, aveau nume de ginta comun.
8entiles veneau impreuna la mostenirea celui decedat fara sui
!eredes sau agnati. )cestia fac parte din sfera agnatilor.
retorul in dorinta prote2arii rudelor de sange a initiat o serie de
reforme prin care a ocrotit aceasta categorie.
)ceste reforme s-au materializat in patru categorii de
mostenitori pretorieni. &ostenirea pretoriana se numea
bonorum possessio si nu era o posesie efectiva, ci una ce putea
f reclamata prin mi2loace 2uridice de drept pretorian.
I. 9onorum possessio unde liberi
II. 9onorum possessio unde legitimi
III. 9onorum possessio unde cognati
I:. 9onorum possessio unde vir et uxor
rin reformele pretorul a amendat si ameliorat sistemul din
/egea celor 1* Table.
I. Bonorum possessio unde liberi
retorul a inclus atat pe sui !eredes, cat si pe acei fi de familie
si descendentii lor care prin capitis deminutio isi pierd vocatia
succesorala. In sistemul pretorului veneau la succesiune si fii
emancipati, nu doar fii de familie, astfel incat, toti fii lui pater
familias veneau la mostenire. ;mancipatul trebuia sa faca o
colati emancipatio daca dorea sa participe la mostenire, astfel
trebuia sa aduca toate bunurile dobandite de el ca sui iuris,
daca nu ar f procedat astfel i-ar f pagubit pe fratii lui, alieni
iuris. articiparea emancipatului la mostenire nu era ebligatorie,
astfel ful emancipat a carui avere era mai mare decat averea
succesorala nu participa, deoarece i-ar f imbogatit pe fratii sai.
II. Bonorum possessio unde legitimi
retorul a inclus in aceasta categorie pe agnati si pe gentili. In
lipsa si acestei categorii venea la succesiune categoria a III
bonorum possessio unde cognati.
+
III. Bonorum possessio unde cognati
Din aceasta categorie faceau parte copiii in raport de mama lor
casatorita fara manus, numai in cazul in care lipseau cei din
categoriile I 1bonorum possessio unde liberi. si II 1bonorum
possessio unde legitimi..
IV. Bonorum possessio unde vir et uxor
Cand nu existau cei din categoriile I # II# III venea la succesiune
I: bonorum possessio unde vir et uxor, din care facea parte cei
intre care nu exista nici un fel de rudenie 1nici agnati, nici
cognati. si anume sotul si sotia casatoriti fara manus si care
astfel dobandesc pentru prima oara vocatie succesorala
reciproca.
:ocatia succesorala a rudelor cognate era relativ improbabila
pentru ca erau rare cazurile cand nu existau mostenitori din
categoriile I si II.
4istemul pretorului a fost perfectat de legislatia imperiala prin
senatusconsultul Tertullian prin care s-a acordat mamei dreptul
de a veni la succesiunea fului ei, din casatoria fara manus, in
calitate de ruda. &ama a urcat astfel din categoria a III a -
bonorum possessio unde congnati, in categoria a II a alaturi de
agnati si gentili.
4enatusconsultul 0rftian 1dat in vremea imparatului marc
)ureliu. s-a recunoscut dreptul filor din casatoria fara manus de
a-si mosteni mama, din categoria a II a- bonorum possessio
unde legitimi au urcat in categoria I , bonorum possessio unde
liberi. 7ici in acest caz nu s-a facut distinctia intre copii rezultati
din casatorie si copii naturali.
Reforma in epoca postclasica, in timpul imparatului 3ustinian, a
dus la inlocuirea vec!iului sistem intemeiat pe rudenia civila cu
unul nou, fundamentat pe rudenia de sange, devenind criteriul
vocatiei succesorale, creandu-se patru noi categorii de
mostenitori legali%
1. Descendentii
*. )scendentii, fratii si surorile buni si copiii lor
+. <ratii si surorile consangvini sau uterini si copiii lor
=. )lti colaterali mai indepartati
2. Mostenirea testamentara
=
Testamentul roman reprezenta actul solemn prin care o
persoana numita testator instituie unul sau mai multi
mostenitori pentru ca acestia sa execute ultima sa vointa.
)u putut f instituiti si agnati indepartati sau persoane straine
de familia testatorului.
rincipala indatorire era aceea de a distribui bunurile
succesorale in conformitate cu dispozitiile testamentare.
Testamentul indeplinea mai multe functii, cei instituiti
mostenitori puteau f grevati cu executarea unor legate, se
putea proceda la numirea unui tutore, la dezrobirea unui sclav.
Forme de testament
1. In dreptul vec!i au existat trei forme de testament de
drept civil si anume%
i. Testamentul calatis comitis
ii. Testamentul in procinctu
iii.Testamentul aes et libram
i. Testamentul calatis comitis imbraca forma unei legi
votata de Comitia Curiata.
Romanii au socotit ca realizarea unui testament este un act de
o gravitate deosebita deoarece infrange ordinea succesorala
prevazuta de lege si, pentru acest motiv, romanii considerau ca
o lege nu poate f modifcata decat tot printr-un act de egala
valoare 2uridica, astfel testamentul imbraca forma unei legi.
Realizarea acestei forme de testament prezenta mai multe
inconveniente si anume%
- ;ra accesibil doar patricienilor>
- Intrunirile comitiei curiata aveau lor de doua ori pe an 1*=
aprilie, *= mai.
ii. Testamentul in procinctu era testamentul facut in fata
armatei gata de lupta si era accesibil si plebeilor.
?
Realizarea acestei forme de testament prezenta mai multe
inconveniente si anume%
- )ccesibil doar legionarilor 1soldatilor cu varsta intre 1@-=6
ani.
- 4tatul roman sa fe in razboi.
iii. Testamentul per aes et libram- prin arama si balanta
reprezenta o aplicatie a mancipatiunii fduciare.
Testatorul transmitea prin mancipatiune contra unui singur
sestert un intreg patrimoniu catre un emptor familiae
1cumparatorul bunurilor familiei. inc!eind cu acesta un pact
fduciar prin care ii arata cumparatorului cum si cui sa distribuie
bunurile dupa moartea sa, a vanzatorului.
4oarta testamentului depindea de buna credinta a emptorului,
nu erau sanctionate 2uridic, ci doar pe plan moral.
Daca initial emptorul se considera veritabil proprietar al averii si
putea sa indeplineasca ultima vointa a testatorului, ulterior
sistemul a fost ameliorat pactele fduciare dobandind sanctiune
2uridica, emptorul nu mai era considerat dobanditor si doar
dobandea detentiunea 1pastrator al bunurilor. bunurilor
succesorale pe care era obligat sa le transmita mostenitorilor.
*. In dreptul clasic se utilizau trei noi forme de testament, si
anume%
Testamentul nuncupativ consta intr-o simpla
declaratie verbala a testatorului, data in prezenta a @
martori, nu se mai recurgea la mancipatiune sau alte
forme solemne.
Testamentul pretorian era in forma scrisa, purta
pecetile a @ martori cetateni romani.
Testamentul militar nu cunostea nici o conditie de
forma, ci vointa testatorului sa fe clar exprimata,
indiferent de suport 1cu sange pe scut, sabia pe nisip.
Capacitatea testamentara (testamenti factio)
Capacitatea testamentara este de doua feluri%
6
1. Testamneti factio activa reprezenta capacitatea
persoanei de a-si face un testament sau de a f martora la
facerea unui testament>
De testamenti factio activa se bucurau%
- toti cetatenii romani sui iuris capabili de fapt
-acei peregrini ce se bucurau de ius commerci
7u aveau testamenti factio activa%
-sclavii, cu exceptia sclavilor publici 1servus publicum.
-fii de familie, cu exceptia celor ce dispuneau de proculium
castrense
-incapabilii de fapt, alienatii, impuberii, femeile 1cu exceptia
femeilor ce aveau ius liberorum.
*. Testamenti factio pasiva reprezenta capacitatea unei
persoane de a veni la mostenire fe in calitate de
mostenitor instituit, fe in calitate de legatar.
rin legea :oconia, data in timpul austerului Cato Censorul, s-a
interzis femeilor sa vina la mostenirea unei persoane cu o
avere mai mare de 1AA.AAA de asi, pentru a se prote2a de
consecintele nefaste ale luxului.
7u puteau f instituiti ca mostenitori%
- persoanele incerte despre care testatorul nu isi putea face o
idee cu privire la identitatea lor>
-postumii, cei ce se nasteau dupa moartea testatorului
-persoanele 2uridice
@
)pare dreptul sclavului de a veni la mostenire, dar ratiunea
acestei generozitati se regaseste in intentia romanilor da a evita
consecintele negative asupra mostenirii in cazul unei mosteniri
incarcate de datorii.
Instituirea de mostenitor era dispozitia esentiala a
testamentului, in lipsa careia testamentul era nul, motiv pentru
care aius a considerat-o ca find caput et fundamentum
totius testamenti 1fruntea si temelia oricarui testament..
/ipsa instituirii de mostenitori ducea la nulitatea testamentului
facut. Instituirea de mostenitori era in fruntea testamentului in
termeni imperativi si solemni% Titius heres esto 1Titus sa fe
mostenitor. sau Titium heredem esse iubeo 1doresc ca Titus
sa fe mostenitor.
a. Instituirea de mostenitor trebuia sa se realizeze cu
privire la intreaga mostenire, nu doar la o parte a acesteia 1ex
certa re.. In caz contrar s-ar f desc!is in paralel cu succesiunea
testamentara 1pt. bunurile dispuse prin testament. si
succesiunea legala 1pt.restul bunurilor din patrimoniu., lucru
inadmisibil% !emo pro parte testatus pro parte intestatus
decedere potest 1nimeni nu poate muri in parte cu testament
si in parte fara testament..
B
b. Instituirea nu putea f afectata de un termen extinctiv,
caci la aceasta se opunea principiul % Semel heres semper
heres ( o data !erede, pentru totdeauna !erede.. entru
identitate de rationament, nu era admisa nici instituirea
afectata de o conditie rezolutorie, era admisa, in sc!imb,
instituirea sub conditie suspensiva, prin care pana la
indeplinirea acesteia nu se putea desc!ide succesiunea ab
intestat, iar pretorul acorda celui astfel instituit o bonorum
possessio secundum tabulas, in sc!imbul anga2amentului
asumat de acesta ca va restituti bunurile succesiunii in cazul in
care conditia nu se va indeplini.
;ra permisa instituirea unei pluralitati de mostenitori, testatorul
putand prevedea ca acestia vor primi parti egale sau diferite din
mostenire.
C

S-ar putea să vă placă și