Sunteți pe pagina 1din 6

PROPRIETI CHIMICE

1. LEGTURI CHIMICE
Apa formeaz aproape toate tipurile e le!turi "#imi"e$ %i a&ume' for(e )a& er *aal +e orie&tare %i
e i&u"(ie$ "ele e i,per,ie &u pot fi realizate e"-t e mole"ulele polare$ "eea "e &u e,te "azul apei./
le!turi e #iro!e&/ le!turi io&i"e/ le!turi "o)ale&t "oori&ati)e +o&or0a""eptor..
1atorit le!turilor "#imi"e pe "are e,te "apa2il , le formeze$ apa realizeaz fre")e&t "ele 3 tipuri e
rea"(ii i& "#imia a&or!a&i"$ %i a&ume' rea"(ii a"i02az$ rea"(ii e o4io0reu"ere %i rea"(ii e
"omple4are/ "a rezultat apar rea"(ii e #iroliz ,au e tampo&are$ #iratare$ "ataliz.
a. Forele van der Waals. 5u&t le!turi ,la2e 6&tre mole"ule %i "upri& mai multe tipuri e
i&tera"(iu&i 6&tre atomii &ele!a(i "#imi". Pe&tru ap ,u&t ,pe"ifi"e for(ele io&0ipol +for(e e orie&tare.
%i for(ele ipol0ipol +for(e e i&u"(ie.. A"e,tea ,u&t for(e e &atur ele"tro,tati"$ iar atorit faptului
" ,ar"i&ile ipolilor perma&e&(i ,u&t mai ,la2e e"-t ,ar"i&ile io&ilor$ for(ele e atra"(ie i&tre ipoli
,u&t "o&,iera2il mai ,la2e e"-t le!turile io&i"e. 7or(ele io&0 ipoli i&ter)i& 6& ,ol)atarea io&ilor.
Orie&tarea mole"ulelor e ap 6&tr0u& "-mp e4terior ,e realizeaz %i e,te "ara"teri,ti" pro"e,elor e
#iratare ale io&ilor/ fe&ome&elor "e au lo" la "o&ta"tul "u ,uprafe(e +mai ale, metali"e./ 6& a"(iu&ile e
izol)are %i e #iratare ale altor mole"ule polare pre"um %i atra"(iile ipolipol 6&tre propriile ,ale
mole"ule.
Propriet(i i,o"ia&te 8 atorit "o&,ta&tei iele"tri"e foarte mari$ apa ,epar io&ii i& "ri,tale
izol)-&u0i %i$ 6& "o&ti&uare$ 6i i&i)iualizeaz 6& ,olu(ie$ a,tfel 6&"-t fie"are io& ,e epla,eaz ,i&!ur
pri& ,olu(ie.
b. Legturile de hidrogen. 5u&t le!turi e &atur ele"tro,tati"$ ar e u& tip ,pe"ial$ epi&z-& e
preze&(a u&ui atom e #iro!e& "o)ale&t %i a oi atomi foarte ele"tro&e!ati)i "u )olum mi" +7$ O$ 9
,au mai rar Cl..
Apa e,te o "om2i&a(ie eo,e2it e "apa2il e a forma le!turi e #iro!e& $ eoare"e fie"are mole"ul
e ap are oi atomi e #iro!e&$ le!a(i e o4i!e& pri& le!turi "o)ale&te puter&i" polarizate$ "eea "e
le "o&fer poziti)itate pro&u&(at %i ou pere"#i e ele"tro&i &eparti"ipa&(i. Ea poate forma a,tfel
ou le!turi e #iro!e&.
Ara&:ame&tul tetraeri" al pere"#ilor e ele"tro&i parti"ipa&te %i &eparti"ipa&te etermi& "a a"e,te ;
le!turi , ,e e4ti& 6& ,pa(iu up )-rfurile u&ui tetraeru$ i,tor,io&at$ eoare"e "ele ou le!turi
"o)ale&te formeaz u& u&!#i mai 6&"#i, "a la u& tetraeru re!ulat +1<;$=;> fa( e 1<?$@A>. %i ,u&t mai
,"urte$ ?=$A; pm$ fa( e "ele e #iro!e&$ e 1BC pm..
Tria le!turii e #iro!e&$ "al"ulat i& ele"tro&e!ati)itate$ 6& apa li"#i e,te 6&tre @1 %i @A DEFmol
01
+6&tre = %i B D"alFmol
01
..
La !#ea($ "lura e ,u2limare e,te e =1 DEFmol
01
$ i& "are 11 DEFmol
01
reprezi&t "o&tri2u(ia
le!turilor )a& er *aal,$ iar ;< DEFmol
01
e,te "o&tri2u(ia le!turilor e #iro!e& .
E&er!ia le!turii e #iro!e& reprezi&t oar ;$30;$=G i& e&er!ia le!turii "o)ale&te O8H/ totu%i$
pri& multitui&ea lor$ le!turile e #iro!e& ,u&t re,po&,a2ile pe&tru toate propriet(ile fizi"e ale apei.
Preze&(a le!turilor e #iro!e& 6& ,tru"turi oro&ate e4pli" formarea e #ira(i la !aze +"latra(i. ,au
la mole"ulele or!a&i"e. H& to(i a"e%ti "ompu%i ,e "o&,tat preze&(a u&ui ,"#elet format i& le!turile e
#iro!e& 6&tre mole"ulele e ap$ a,em&tor "u "el i& !#ea($ ai" tetraeri" i,tor,io&at ar mai
af-&at. H&tre mole"ulele e ap le!ate e4i,t !oluri "u forme polieri"e re!ulate0"u2i"e$ tri!o&al
2ipiramiale$ o"taeri"e 6& "are 6&"ap mole"ule e !az ,au mole"ule or!a&i"e.
c. Legturi ionice. H& apa pur ,e formeaz ,po&ta& H3O
I
%i OH
8
+autoio&izarea apei. "are pot realiza
le!turi preomi&a&t io&i"e "u io&i ,tri&i. 7e&ome&ul e,te foarte fre")e&t 6& "o&ta"t "u mole"ule
or!a&i"e mari$ "are po,e atomi io&iza(i "um ar fi ,rurile "uater&are e amo&iu R;9
I
,au ,imilare. 5e
formeaz a%a0&umitele a,o"ia(ii io&i"e 6& "are io&ii ,au mole"ulele apei ,e 6&terpu& 6&tre io&ii or!a&i"i.
Le!turile io&i"e &u ,u&t o proprietate primar a apei$ "i ,e"u&ar$ eri)at i& formarea io&ilor
H3O
I
%i OH
8
.
d. Legturi covalent coordinative + o&or0a""eptor.. Cu "ele ou pere"#i e ele"tro&i &eparti"ipa&(i$
mole"ula e ap poate forma le!turi o&or0a""eptor e"i le!turi "oori&ati)e 6& "are fie"are pere"#e
e,te o&at. A"e,te le!turi etermi& propriet(ile io&iza&te %i "omple4a&te ale apei.
1up "um reie,e i& "ele me&(io&ate a&terior$ tipurile e le!turi "#imi"e pe "are apa e,te "apa2il ,
le formeze etermi& toate propriet(ile fizi"e %i "#imi"e ale apei.
@. APA CA 5OLJE9T 8 HI1RATAREA
5olu2ilitatea ,e atoreaz formrii u&or le!turi 6&tre mole"ulele ,olutului %i ale ,ol)e&tului.
7e&ome&ul ,e &ume%te ,ol)atare$ iar "-& ,ol)e&tul e,te apa$ #iratare.
1i&tre to(i ,ol)e&(ii i& &atur$ apa e,te "el mai importa&t. Apa izol) ele"troli(i +a"izi$ 2aze %i ,ruri
pri& formarea e ,olu(ii 6& "are a"e%ti "ompu%i ,u&t io&iza(i. pre"um %i &umeroa,e ,u2,ta&(e
+a&or!a&i"e %i or!a&i"e. "are "o&(i& atomi +e 7$ O$ 9$ Cl. "apa2ili e a forma le!turi e #iro!e& "u
mole"ulele e H@O. 5olu2ilitatea mare a ele"troli(ilor 6& ap e,te "auzat e "o&,ta&ta iele"tri" mare a
apei %i a puterii mari a a"e,teia e a ,ol)ata io&ii +puterea e ,ol)atare a io&ilor e,te at e &umrul e
mole"ule le!ate %i e "lura e!a:at..
Apa poate ,olu2iliza iferite ,u2,ta&(e aflate 6& ori"e faz.
a. Faza gazoas. Pe&tru !azele !reu ,olu2ile 6& ap e,te )ala2il le!ea ,olu2ilit(ii !azelor +le!ea lui
He&rK. "o&form "reia ,olu2ilitatea !azelor 6& li"#ie ,"ae e"i "u temperatura %i "re%te ire"t
propor(io&al "u pre,iu&ea par(ial$ iar ,olu2ilitatea u&ui !az i&tr0u& ame,te" e !aze e,te propor(io&al
"u pre,iu&ea lui par(ial. A"ea,t le!e &u e )ala2il pe&tru !azele foarte ,olu2ile 6& ap +e4. CO@$ 9H3$
5O@$ HCl et".. "are &u formeaz ,olu(ii fizi"e$ "i "om2i&a(ii "#imi"e "u apa. O mrime "are e4prim
,olu2ilitatea !azelor 6& li"#ie e,te "oefi"ie&tul e a2,or2(ie ,au e ,olu2ilitate$ "are reprezi&t
"a&titatea e !az +la temperatura e <>C %i pre,iu&ea e BC< torr. "are ,e izol) 6&tr0u& litru e li"#i.
Ta2elul 1 . Coefi"ie&(i e a2,or2(ie ai u&or !aze 6& ap$ la 1 atm +e4prima(i 6& litri e !az la 1 litru
ap.
H@ 9@ O@ CO@ 9H3
<>C <$<1B <$<@3 <$<;? 1$1B =A$@
3<>C <$<<C <$<13 <$<@C <$CC A$C
1up 9e&i(e,"u$ C.1.$ 1?B@.
b. Faza lichid. 5olu2ilitatea ori"rui li"#i 6& ap epi&e e &atura a"e,tuia +polaritatea. %i e
temperatur. A,tfel$ mole"ulele "are "o&(i& !rupri polare +OH0$ 5H0 $9H@0. ,u&t eo,e2it e ,olu2ile
6& ap$ iar alte li"#ie +#iro"ar2uri$ uleiuri$ !r,imi et"..$ "are au mole"ule &epolare$ ,u&t foarte pu(i&
,olu2ile 6& ap. O ,olu(ie e)i&e ,aturat "-& "o&(i&e "a&titatea ma4im e ,olutie la o temperatur
at. 5atura(ia e,te o ,tare e e"#ili2ru ,upu&-&u0,e le!ilor termoi&ami"e ale e"#ili2rului.
c. Faza solid. 5olu2ilitatea 6& ap a ,u2,ta&(elor ,olie epi&e e ,tru"tura a"e,tora +!ruprile
#irofile ,au #irofo2e.. Le!tura 6&tre mole"ulele e ap %i mole"ulele ,u2,ta&(ei ,upu,e #iratrii ,e
fa"e pri& i&termeiul !ruprii #irofile +prezi&t o polaritate "ompati2il "u "ea a apei..
Le!turile materiei ,upu,e #iratrii ,u&t le!turi "#imi"e pure.
Ta2elul @ . 5olu2ilitatea 6& ap a u&or !aze$ la 1<>C %i 1 atm +e4primat i& m!L m
3
.

Gazul 5olu2ilitatea
9@ @3$@
O@ =;$3
CO@ @31A$<
H@5 =11@$<
CH; 3@$=
H@ 1$C
H& u&ele "azuri$ ,ol)atarea ,au ,impla umezire ,e prou"e pri& i&termeiul u&ui al treilea "o&,titue&t$
&umit' ,ol)e&t 8 pe&tru ,olu(ii ae)rate/ peptiza&t 8 pe&tru ,olu(ii "oloiale/ ,ta2iliza&t ,au
emul,io&a&t 8 pe&tru emul,ii %i ,u,pe&,ii/ a!e&t e 6&muiere 8pe&tru a"(iu&ile ,uperfi"iale e ,uprafa(.
H& ,olu(iile apoa,e$ formate pri& izol)area 6& ap a iferitelor ,u2,ta&(e$ pot a)ea lo" &umeroa,e
rea"(ii$ "ele mai importa&te fii& rea"(iile 2io"#imi"e i& or!a&i,mele )ii.
Hidraii reprezi&t "om2i&a(ii "e ,e formeaz pri& fi4area u&ei mole"ule e ap ,au a mai multor
mole"ule la u& "ompu, oare"are. H& "ompu,ul a&#iru preze&(a apei
"o&u"e la reara&:ri atomi"e$ 6& urma "rora rezult u& &ou "ompu, "#imi" "u ,tru"tur "ri,tali&.
1eoare"e apa poate fi re(i&ut e u& "ompu, %i pri&
for(e me"a&i"e ,au fizi"o0"#imi"e e a2,or2(ie$ emo&,trarea formrii #iratului e,te at e faptul "a
#iratul poate "oe4i,ta 6mpreu& "u prou%ii ,i e e,#iratare$
6&tr0u& e"#ili2ru "u )aporii e ap$ la o pre,iu&e fi4.
E4i,t trei mari "ate!orii e #ira(i' #ira(ii ele"troli(ilor$ #ira(ii !azelor %i #ira(ii "ompu%ilor i& io&i
e ime&,iu&i foarte mari +a&io&i ,au a&fio&i ma"romole"ulari..
H& fu&"(ie e rolul apei i& #irat$ a"ea,ta poate fi e mai multe feluri'
Apa de constituie e,te apa la "are mole"ulele ,ale &u mai au i&i)iualitate 6& "arul #iratului$ ele &u
pot fi 6&eprtate i& "ompu, e"-t la temperaturi e pe,te 1<<>C$ "u e,"ompu&erea prou,ului
+&ruirea re(elei "ri,tali&e. %i formarea ,u2,ta&(elor a&#ire +"are au o re(ea iferit e re(eaua
"ri,tali& a #iratului..
Apa de coordinaie e,te apa ale "rei mole"ule formeaz
le!turi "oori&ati)e "u io&ii poziti)i i& ,olu(ie +apa o&eaz io&ilor 9a
I
$ M!
@I
$ 7e
3I$
"are au
or2italii periferi"i li2eri$ pere"#ile e ele"tro&i li2eri.. H&"o&:urarea io&ului "u mole"ule e ap +li!a&zi.
,e realizeaz aproape ,po&ta&$ le!turile formate ,u&t foarte tari +1=<0@=< D"alFmol
81
.. Apa e
"oori&a(ie urmeaz rea"(iile io&ului "omple4.
Apa de cristalizare e,te apa au, e io&ii i& ,olu(ii 6& ,rurile "ri,talizate ,au la formarea aMua0
"omple"%ilor metali"i. Mole"ulele e ap e "ri,talizare fa" parte i&te!ra&t i& re(elele "ri,tali&e ale
#ira(ilor.
Apa e "oori&a(ie ,e "o&fu& pra"ti" "u apa e "ri,t alizare +apa e "oori&a(ie i& ,olu(ii ,e
tra&,form 6& apa e "ri,talizare i& "om2i&a(iile "omple4e. ar e4i,t %i
,itua(ii "-& e4i,t la u& "omple4 ap e "oori&are %i e "ri,talizare iferite 6&tre ele +e4.' "lorurile
#iratate ale "romului "e pot fi izolate 6& ,oli.. 5pre eo,e2ire e apa e "oori&a(ie "are mi!reaz la
ele"trozi 6mpreu& "u io&ii$ apa e "ri,talizare rm-&e ame,te"at "u ,ol)e&tul la ele"trolizarea
"om2i&a(iei "omple4e 6&tr 0 u& meiu &eapo,.
Apa de anioni e,te format i& mole"ula e ap$ "are la ,ulfa(ii metalelor 2i)ale&te +)itrioli. e,te mai
apropiat e a&io&$ "elelalte %a,e +i& "ele %apte. mole"ule e ap e
"ri,talizare fii& 6& :urul "atio&ului.
Apa de reea e,te format i& mole"ulele e ap i&"lu,e 6& i&ter,ti(iile re(elei "ri,tali&e a #ira(ilor$
"o&tri2ui& la ,ta2ilizarea a"e,teia$ ar &u ,u&t le!a(i &i"i e "atio&i &i"i e a&io&i.
Apa zeolitic e,te apa ,ituat 6&tre ,traturile re(elei "ri,tali&e %i i&ter,ti(iile zeoli(ilor.
Produsul ionic i pH-ul apei. Apa fii& u& prou, amfiproti" +are "ara"ter amfoter 8 ,e "omport fa(
e a"izi "a o 2az %i fa( e 2aze "a u& a"i.$ at-t 6& apa pur "-t %i 6& ori"e ,olu(ie apoa, are lo" o
rea"(ie e tra&,fer e proto&i u"-& la u& e"#ili2ru'
H@O I H@O H3O
I
I OH
8
Io&ul e #iro!e& &u ,e !,e%te li2er$ "i ,e #irateaz "u o mole"ul e ap$ form-& io&ul e
#iro&iu$ H
3
O
I
$ar pe&tru ,implifi"area "al"ulelor ,e ia 6& "o&,iera(ie io&ul ,implu$ H
I
. 5e "o&,ier
e"#ili2rul i&tre mole"ulele e ap i,o"iate %i "ele &ei,o"iate'
H@O H
I
I OH
8
Apli"-& le!ea e"#ili2rului$ rezult'
+1 .
1ar "a&titatea mole"ulelor e ap i,o"iate e,te foarte mi" %i e"i NH@OO$ "o&"e&tra(ia mole"ulelor e
ap &ei,o"iate poate fi "o&,ierat "o&,ta&t$ ai" poate fi tre"ut 6& mem2rul 1 al rela(iei e mai
,u,$ rezult-&'
+@.
A"ea,t &ou "o&,ta&t$ LH@O$ ,e &ume%te prou,ul io&i" al apei %i$ pri& m,urtori la @=>C$ ,0a !,it
" are )aloarea 1F1<
81;
.
Pe&tru apa pur "o&"e&tra(ia io&ilor e #iro!e& e,te e!al "u "o&"e&tra(ia io&ilor e o4iril$ ai"'

5ore&,e& a efi&it e4po&e&tul e #iro!e&$ &otat "u pH$ "a fii& lo!aritmul "u ,em& ,"#im2at al
"o&"e&tra(iei io&ilor e #iro!e&'
+=.
Pe&tru apa pur
pH P 8 lo!+1<
8B
. P B P pOH/ pH I pOH P 1;/
pH P 1; 8 pOH.
Pe&tru ,olu(iile apoa,e$ pH0 ul )ariaz 6&tre < %i 1;.
A,tfel$ pe&tru o ,olu(ie "u "o&"e&tra(ia 6& io&i e #iro!e& e!al "u 1 M
+C.
iar pe&tru o ,olu(ie$ a "rei "o&"e&tra(ie 6& io&i OH e,te e!al "u 1M$
+B.
5"ara pH0ului ,olu(iilor e,te urmtoarea'
pH P < ... B 8 ,olu(ii a"ie/
pH P B 8 ,olu(ii &eutre/
pH P B ... 1; 8 ,olu(ii 2azi"e.
pH0ul apelor :oa" u& rol importa&t 6& a"ti)itatea )itala or!a&i,melor )e!etale %i a&imale$ a
or!a&i,mului uma& pre"um %i 6& pro"e,ele i&u,triale$ mari "o&,umatoare e
ap &atural.
#ttp'LLQQQ.ei&formati",."omLi&tera"ti)eRmole"ule,LH02o&.!if
#ttp'LLQQQ.!oo!le.roLim!re,S
im!urlP#ttp'LLproie"te.pmu.roLtemeR"er"etareLTemaR?Li&e4R"lipRima!e<<@.:p!Tim!refurlP#ttp'LLproi
e"te.pmu.roLtemeR"er"etareLTemaR?Li&e4.#tmlTu,!PRRDCG;UKTLV#f9lz!iCLBRBWJCT"APT#P@BC
TQP311T,zPBT#lProT,tartP<TzoomP1Tt2&iPe4JpXLHURRUGM'Tt2&#P13<Tt2&QP1;CTeiP=
97)TfC@GIi5,QaE:P34UQTpre)PLima!e,G37MG31,tru"turaG@Umole"uleiG@UeG@UapaG@Cum
G311G@C#lG31roG@C,aG319G@C2iQG311<@;G@C2i#G31CBBG@Ct2,
G31i,"#'1TumP1Tit2,P1Tia"tP#"T)p4P1;BT)pKPCBTurP1C<?T#o)#P@11T#o)QP@3ATt4P13=
TtKP1<1ToeiP=97)TfC@GIi5,QaE:P34UQTpa!eP1T&,pP@<T)eP1t';@?$r'<$,'< ima!i&ea "u
formula
#ttp'LLQQQ.!oo!le.roLim!re,Sim!urlP#ttp'LLmir"eaeliae.QiDi,pa"e,."omLfileL)ieQLapa0mole"ula0
i.:p!L33<?B;CBLapa0mole"ula0i.:p!Tim!refurlP#ttp'LLmir"eaeliae.QiDi,pa"e,."omL7e&ome&e
G@U7izi"eG@U0G@UCu"iula&G@UA&reeaTu,!PRR3oM0
?J&a@JoJY=DU@<o1TTErUPT#P1C1TQP1;<T,zP=T#lProT,tartP<TzoomP1Tt2&iPAa2KieMuU
*MUVM'Tt2&#P1@ATt2&QP11@TeiP=97)TfC@GIi5,QaE:P34UQTpre)PLima!e,G37M
G31,tru"turaG@Umole"uleiG@UeG@UapaG@CumG311G@C#lG31roG@C,aG319G@C2iQ
G311<@;G@C2i#G31CBBG@Ct2,
G31i,"#'1TumP1Tit2,P1Tia"tP#"T)p4PA1?T)pKP11CTurP@C@BT#o)#P1@AT#o)QP11@Tt4P??
TtKPB1ToeiP=97)TfC@GIi5,QaE:P34UQTpa!eP1T&,pP@<T)eP1t';@?$r';$,'< im! "u u&!#iul
#ttp'LLQQQ.!oo!le.roLim!re,S
im!urlP#ttp'LLmole"ulele)ietii.l4.roLapa.#t1.:p!Tim!refurlP#ttp'LLmole"ulele)ietii.l4.roLapa.#tmlTu,!P
RR#UCDERXRzm@K@EopDEHu*<ZM1IPT#P3=;TQP;<@T,zP1CT#lProT,tartP<TzoomP1Tt2&iP&
&;"emC1zmUiM'Tt2&#P1@CTt2&QP1;3TeiP=97)TfC@GIi5,QaE:P34UQTpre)PLima!e,G37M
G31,tru"turaG@Umole"uleiG@UeG@UapaG@CumG311G@C#lG31roG@C,aG319G@C2iQ
G311<@;G@C2i#G31CBBG@Ct2,
G31i,"#'1<$1<<TumP1Tit2,P1Tia"tP#"T)p4P=@CT)pKP3@;TurP;;BT#o)#P1;CT#o)QP1C=Tt4
P1@3TtKP1A<ToeiP=97)TfC@GIi5,QaE:P34UQTpa!eP1T&,pP@<T)eP1t';@?$r'1B$,'<T2iQP1<@;
T2i#PCBB im! "u e&!lz

H
I
$ H3O
I