LPDAT BUIANU VERGINIA (2002) Cercetri privind eficiena tehnic i

economic a nsmnrilor artificiale la suine. Tez de Doctorat, USAMV Bucureti

15. LICIU G., O.ROCA (1999) nsmnarea artificial la porcine. Ghid practic. Ed.
Ceres, Bucureti
16. MAN C. (1986) MAN C. (1986) Lucrri practice la Zooigien. Tipo Afronomia, Cluj-
Napoca
17. MAN A.C., I. IVAN, MARIA CIUPE (2002) Aspects consernant lelevage des suides
dans les menages de la populations du departamend de Cluj. Buletin USAMV, 47, 96
18. MAN A.C., C.MAN, D.FORGACIU, MARIA CIUPE (2005) Influence of excesive
temperature on nursing sows in farming system. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.61, 394
19. MAN C. (2007) Zootehnie ecologic. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca
20. MICLEA V., I.LADOI (1997) Biologia reproduciei animalelor de ferm. Ed. Bahai,
Cluj-Napoca
21. ORGEUR P. (2002) La relation mere-jeune chez les porcins: de la naissance au
sevrage. INRA, Prod.Anim, 15, 185-198
22. PRUNIER A., H.QUESNEL, M.MESSIAS DE BRAGANCA, A.Y.KERMABON
(1996) Enironmental and seasonal influences on the return-to-oestrus after weaning in
primiparous sows a review. Livest. Prod. Sci., 45, 103-110
23. RENAUDEAU D. (2001) Adaptation nutritionnelle et physiologique aux temperatures
ambiantes elevees chez la truie en lactation. These Universite de Rennes, 1, 160
24. RENAUDEAU D., J.NOBLET, J.Y.DOURMAND (2003) Effect of ambient temperature
on
mammary gland metabolism in lactating sows. J.Anim.Sci. 81, 217-231
25. ROMAN M. (2003) Ameliorare i reproducie. Brour, 1
26. ROMAN M., L.HARGEAGA, ADRIANA OACHI (2003) nsmnarea artificial la
animalele de ferm. Ed.Argonaut, Cluj-Napoca
27. ROCA O. (1994) Biotehnica reproduciei la porcine prin nsmnare artificial.
Ed.Ceres, Bucureti
28. ARA A. (2001) Alimentaia animalelor de reproducie. Ed.Risoprint, Cluj- Napoca
29. STOICA ANGELA i colab. (1998) Rezultate practice privind valorile unor indici de
reproducie la scroafe, Ed. Mirton, Timioara
30. STOICA ANGELA (2001) Factorii care influeneaz fertilitatea, fecunditatea
natalitatea i prolificitatea la animale. Rev.Zoot.i Med.Vet, 2, 1-10
31. VIZCARRA J., J.FORD (2003) Validation of sperm mobility in boars and stallions.
Theriogenology, 66, 1091-1097
32. WENIGER J.H. (1974) Orientation on the future of pig production. Livestock
Production Science, vol II, 3 Insamantarile artificiale reprezinta o biotehnica a reproducerii
animalelor, componenta a manipularilor genetice care asigura procesul genetic al efectivelor.
Datorita cresterii semnificative a eficientei utilizarii materialului seminal prin aplicarea
insamantarilor artificiale este posibila utilizarea la reproducere a celor mai valorosi genitori
masculi testate dupa descendenta si cu insusiri morfo-productive care maresc presiunea de
ameliorare a efectivelor. Astfel, un taur testat, poate avea pe durata vietii intre 100.000 si
200.000 produsi , vierul, peste 1.000 intr-un an, iar un armasar, peste 100 manji pe sezon.
La speciile cu un interval mare intre generatii, asocierea insamantarii artificiale cu
conservarea prin congelare a spermei permite crearea unor banci de material disponibile dupa
finalizarea la taurii de 6 sau 7 ani, a testului de performare dupa prima lactatie normala a ficelor.
In plus, peste 90% din caracterele morfo-productive, care au un determinism genetic, pot fi
ameliorate prin folosirea insamantarii artificiale, dupa stabilirea indicilor de heritabilitate.
Afluirea masculilor donatori in ferme specializate permite mentinerea lor in conditii
optime de sanatate si intretinere cu productie seminala de calitate si indemna de boli cu
transmitere venerica (bruceloza, tricomonoza , vibroza).
Garantarea indemnitatii spermei fata de principalele boli infecto- contagioase face posibil
schimbul interconditional de gene prin importul-exportul de material seminal congelat (M.S.C)
fara suportarea inconvenientelor prilejuite de carantina.
Derularea diferitelor etape de la insamantarea artificiala majoreaza substantial aportul
factorului uman la procesul reproducerii, fapt care face necesara intocmirea si pastrarea unor
evidente zootehnice complrte ,reducand prin acestea pericolul transmiterii in descendeta a unor
boli genetice.
Alte avantaje minore ale insamntarii artificiale se refera la reproducerea artificiala a unor
specii monogene (vulpile) , hibridarea altor indivizi oportunand obtinerea unor specii cu talie si
greutate corporala, care face posibila capulatia, reproducerea unor caini timizi sau care prezinta o
erectie prematura a bulbilor perieni a Catelelor, care desi manifesta estru si ovulatie seminala,
refuza sa accepte masculii.
Dezavantajele insamantarii artificiale constau in posibilitatea interferarii erorilor umane in
toate etapele prelucrarii, conservarii, transportului , depistarii esterului si inseminarea femelelor.
Este necesara existenta unui personal inalt calificat, cu manulitate, cunostiinte si care sa
intocmeasca riguros evidentele reproductiei.
Prin neglijarea profiloxiei, bolilor genetice, insamantarile artificiale pot
favoriza diseminarea unor boli, cum ar fii boala chistica, sindromul spastic, absenta libidoului si
defecte de coformatie.

Istoricul insamantarilor artificiale
S-a relatat despre obtinerea unui produs de la un armasar valoros (secolul XIV) dupa
preluarea spermei cu un tampon de vata dupa manta unei iepe si intoducerea lui imediat in
vaginul unei iepe in calduri.
In 1677 Leevwenhock si Homm au observat pentru prima data celulele spermatice cu un
dispozitiv optic de marire. Mai tarziu, in 1751, Spolozani demonstreaza capacitatea fecundanta a
spermatozoizilor.
Millois obtine produsi de la 15 din 19 catele insemintate artificial, intre anii 1884-1896. In
1907 Ivanor raporteaza obtinerea de rezultate positive prin inseminarea artificiala la iepe, vaci si
oi, extinderea acestora in U.R.S.S , atingand in 1938 cifra de 120.000 vaci si 15 milioane de
ovine.
Dupa aceasta data S.U.A realizeaza reproducerea a 21% in 1956 si a 52% in 1969 di
efectivele de taurine, prin aplicarea insamantarii artificiale. Danemarca, Japonia
si Israel utilizeaza practice nuamai insamantarea artificiala la taurinle pentru lapte. La suine
Metoda are extindere mare in Asia si Europa.
2.4. Recoltarea la vier
Aplicarea pe scara larga a insamantarilor artificiale la porcine a intampinat si inampina
dificultati din cauza unor greutati in conservarea spermei, in cunoasterea completa a fiziologiei
genitale la scroafa si a timpului optim de inoculare a spermei. Din aceasta cauza, fecundalitatea
care se obtine dupa insamantare este de 5-6% si este inca nesatisfacatoare in practica.
Recoltarea spermei se face cu vagina artificiala, in functie de particularitatile anatomo-
fiziologice ale organelor genitale la vier. In prezent se utilizeaza diferite metode de vagina
artificiala (sovietic, norvegian, japonez, etc.); vagina artificiala de tip sovietic se utilizeaza si
in tara noastra , cu mici modificari.
Recoltarile mai dese, la intervale mai scurte determina scaderea concentratiei si
viabilitatii spermatozoizilor.

PRINCIPIILE SI TEHNICA INLOCUIRII SPERMEI
In executarea inocularii spermei trebuie sa tinem seama de urmatorii factori:
- prin felul de introducere a spermei sa se asigure intalnirea spermatozoizului
cu ovule in cele mai bune conditii , fara a diminua puterea de fecundare a spermei;
- inocularea spermei sa se faca in momentul in care ovula este maturate, deci in
apropierea momentului ovulatiei;
Tipurile de insamantare artificiala. Metodele de introducere a spermai in organelle
genitalefemele, variaza in functie de specia de animale.Insamantrea de tip vaginal
este metoda prin care sperma este depusa in vagin. Are dezavantajul ca trebuie
introdusa o mare cantitate de sperma pentru a asigura fecundatia. Aceasta metoda
poate fii folosita la oile si vacile tinere, la care sperma nu poate fii inoculate in
canalul cervical.
Insamantarea de tip cervical este cea mai recomandata pentru oaie, vaca, capra.
Sperma poate fii inoculate in partea anterioara a canalului cervical sau in partea
profunda .



Insamantarile artificiale la iapa
Aplicarea biotehnicii insamantarilor artificiale preznta uramatoarele avantaje si dezavantaje:
- face posibila combaterea eficienta a durinei si anemiei infectioase
- maximizeaza utilizarea la reproducere a genitorilor masculi deosebit de valorosi
- prelevarea spermei la armasar este dificila si riscanta;
- sperma armasarului are un aspect neomogen, componenta cu vascozitate inalta,
secretate de veziculele seminale, trebuie indepartata inainte de prelucrare;
- la temperatura camerei,spermatozoizii isi pierd capacitatea fecundate in 6 ore.
- Durata mare a esterului face dificila aprecierea corecta a producerii ovulatiei sip e
aceasta cale , insamantarea la timp optim.
In conditiile prelucrarii proprii a spermei evitandu-se agitarea si scaderea temperaturii, sperma
bruta poate fi folosita la insamantrea timp de o ora.
Fractiunea spermatica cu vascozitate inalta se retine prin filtrare la recoltarea cu bazinul
artificial , sau se indeparteaza mai tarziu cu o bagheta de sticla.
Coborand treptat temperatura la 5 grade si diluand sperma bruta de 4 ori, capacitatea
fecundata poate fi mentinuta timp de 3 zile. Pentru aceasta sperma se diminueaza initial 1:1, se
asigura o racire la 5 grade in 90 minute; dilutiile ulterioare se fac tot la aceeasi temperatura.
Indiferent de diluantul folosit inainte de congelare, sperma diluata trebuie concentrata prin
centrifugare pentru a obtine o concentrare de 10 ori 20 mil.spermatozoizi/ml.
Pentru asigurarea unei fecundalitati normale in uterul iepelor, trebuie depuse 1-2 miliarde
spermatozoizi vii, cu un volum de 10-50 ml, in functie de talia iepelor. Inseminarea artificiala se
poate face in a treia zi a caldurilor, cu repetarea dupa 48 ore, pana la incetarea
caldurilor.Pregatirea femelelor in vederea insamantarii consta in contentia ca pentru monta, in
bandajarea cozii si dezinfectarea vaginului perivulvare. Mana stanga acoprita cu o manusa si
abundant lubrifiata se introduce in vagin, iar cervixul se tunelizeaza digital. Semileta din material
plastic se aluneca in lungul mainii stangi, apoi se introduce in cervix; doza de insamantare se
injecteaza cu o seringa.

Echipamentul necesar pentru inocularea spermei consta in : o seringa, un speculum si o
lampa frontala. O alta metoda pentru inocularea spermei la iapa consta in folosirea unui flacon
avand capacitatea de 50 cm, prevazut cu un dop de cauciuc, prin care trec doua tuburi de sticla.
Unul din tuburi este mai lung si ajunge pana la fundul flaconului. De acest tub este atasat un
cateter de cauciuc, lung de 75 cm. Al doilea tub de sticla este scurt si patrunde cu 1-2 cm sub
dopul de cauciuc cu suflerie. Folosirea acestei metode evita introducerea aerului. In acest scop
cateterul trebuie sa fie umplut complet cu sperma.
Inocularea spermei: Iapa in calduri este cantentionata pentru a nu putea hevi. Se face
toaleta regiunii perivulvare , spalandu-se cu apa si sapun si stergandu-se cu un prosop, sperma se
injecteaza direct in uter. In acest scop seringa cu canula de sticla sau capatul cateterului atasat de
flaconul cu suflorie se introduce la o adancime de 5-8 cm in gatul uterin, care in cazul caldurilor
ramane deschis.
Doza de sperma : Cantitatea de sperma necesara pentru o insamantre este de 15- 20 ml.
Insamantarea se repeta la 48 ore, cat timp iapa prezinta calduri. In anotimpul rece, atat seringa ,
cat si celelalte instrumente folosite la insamantare trebuie incalzite la temperatura camerei (18-
25C ) , inainte de a fi introduse in organele genitale ale iepei. Sperma de armasar se poate folosi
cu jumatate de ora de la recoltare , cu conditia sa fie tinuta la temperatura de 18- 25C.
Folosirea spermei in capsule de gelatina la iepe:
pentru a se evita fezionarea mucoasei uterine prin instrumente rigide, la iapa se poate folosi de
asemenea sperma in capsule de gelatina.
Se confectioneaza din gelatina capsule cilindrice cu o capacitate de 10 ml si se umple cu
sperma diluata. Capsula se introduce cu mana in cervix si apoi se impinge in uter. La iapa se pot
introduce mai multe capsule (3-4 bucati ) . Inainte de operatie mana tehnicianului trebuie sa fie
dezinfectata si unsa cu vaselina. In cazul folosirii spermei conservate , aceasta trebuie adusa
inainte de insamantare la temperatura de 18- 25C si apoi controlata prin examen microscopic.
Dupa aceea , tinand seama de gradul de dilutie, se inoculeaza o cantitate ce trebuie sa contina
circa 15 ml sperma bruta. Daca dilutia a fost, de exemlu, 1;2- 1;3 se vor inocula 30- 50 ml
sperma diluata. O doza de sperma este necesar sa contina in medie 600- 800 milioane
spermatozoizi.
Timpul optim de insamantare :
La iapa, deoarece este greu de precizat durata estrului, se recomanda insamantarea la fiecare trei
zile, sau din doua in doua zile .
Fecundatia iepelor insamantate artificial este destul de scazuta, ca si dupa monta naturala.
Dupa primul ciclu de calduri poate ajunge la 70- 85%. Iepele se manifesta insa normal, caldurile
raman insa greu fecundate, se poate folosi cu rezultate bune stimularea hormonala cu substante
gonadotrope luteinizante.
Prin administrarea pe cale subcutanata a 1.000 - 1.200 U.I gonadotrofina corionica se
stimuleaza maturarea foliculara si ovulatia. Acest tratament se aplica in prima zi a caldurilor si
dupa 24- 48 ore se produce ovulatia.


3.5. Inocularea spermei la scroafa
Se acorda o deosebita atentie depistarii scroafelor in calduri si aplicare insamantarii in momentul
cel mai favorabil pentru fecundatie. In acest scop unii autori recomanda utilizarea vierilor
incercatori.
Insamantarea scroafelor in calduri se face in functie de momentul ovulatiei, care se produce
cu incepere de la 18 ore de la inceputul caldurilor si dureaza pana la 46- 54 ore. Insamantarea se
va face deci in a doua zi si in a treia zi a caldurilor. In alegerea scroafelor in ca;lduri se vatine
seama de comportarea animalului. Scroafa se opreste pe loc si nu mai inainteaza, chiar daca este
impinsa de ingrijitor.
Ingrijitorul facand apasari pe trenul posterior, animalul sta pe loc si se produce o tensiune
musculara a corpului, insotita de redresarea urechilor. Simdromul este asemanator cu lordoza,
reflex ce se observa la soboloance in calduri.
Simptomul de imobilitate se observa la majoritatea scroafelor, 84% insa sunt si femele la
care predomina starea de agitatie, insotita de grohaituri si inapetenta. Reflexul de imobilitate
dureaza intre 13,5 si 44 ore in perioada de estrus.
Inocularea spermei:
Echipamentul pentru inocularea spermei diluate sau nediluate se compune dintr-un cateter
de cauciuc semirigid, sau de ebonita, material plastic, etc. , lung de 50 cm, care poate fi atasat fie
la o seringa cu o capacitate de circa 100 ml, la un vas de sticla cu sufferie, fie la o sticla de
material plastic cu peretii etansi. In prealabil, scroafa in calduri este introdusa intr-un stand de
monta , sau in lipsa acestuia fixata cu ajutorul unei frangii de maxilarul superior si tinuta de catre
un ingrijitor. Cateterul lubrifiat cu parafina lichida si sterilizat, se introduce usor in vagin si apoi
in cervix si in uter. Inocularea spermei se efectueaza cu multa atentie, pentru a nu refula in vagin.
In acest scop, cateterul trebuie sa fie apropiat ca diametru de lumenul canalului cervical.
Unele catetere sunt prevazute la extremitatea lor cu o manseta sau rondea din cauciuc sau
material plastic, care impiedica refularea spermei dupa inoculare.
Sperma introdusa in uter este supusa unui proces de resorbtie si se produce in decurs de
5 ore. Fecundatia va fi asigurata de spermatozoizii care in acest interval de timp ajung si trec de
jonctiunea utero-tubara , fara a fi supusi procesului de liza din uter. Pentru ase evita liza unui
numar mare de spermatozoizi in uter este necesar ca ei sa treaca cat mai repede prin uter si sa
ajunga in portiunea incipienta a oviductelor. In acest scop KVATSHITKI a elaborat o metode de
inoculare fractionata a spermei. Se inoculeaza initial sperma in uter si apoi imediat se inoculeaza
o cantitate de 80-100 ml ser fiziologic, sau diluant in cavitatea uterina.
Aceasta cantitate de lichid stimuleaza contractiile uterului, grabind trecerea
spermatozoizilor in oviducte.
Doza de sperma:
Doza de sperma necesara pentru fecundatie variaza dupa calitatea ei. Se recomanda pentru
inoculare o doza in medie de 40- 50 ml si cand sperma este de calitate superioara din punctul de
vedere al concentratiei in spermatozoizi se poate inocula 30 ml.
La stabilirea dozei de sperma trebuie sa tinem seama de numarul spermatozoizilor, iar o
doza de sperma diluata sau nediluata sa contina peste 2 miliarde spermatozoizi.
Rezultatele obtinute in urma insamantarilor artificiale la porcine nu sunt insa
satisfacatoare 66%. In unele experiente efectuate in U. R.S.S, japonia, Anglia, etc. , s-a obtinut o
fecunditate de 80% . Aceste rezultate ne fac sa credem ca printr-o perfectionare continua a
tehnicii de insamantare artificiala la porcine se vaputea spori fecunditatea si prolificitatea pana
la cea obisnuita prin metoda naturala. Timpul optim de insamantre ste in a 2-a si a 6-a zi a
estrului.

Inseminarea artificiala (IA) de porcine este practicata pe scara larga in tarile cu o
crestere intensiva a porcilor. In Europa de Vest, mai mult de 90% din scroafe sunt inseminate IA
de mai mult de doua decenii.
Introducere
Comparativ cu imperecherea naturala, IA-ul este un instrument foarte util de a introduce gene
superioare in efectivele de porci, cu un risc minim de boala. Rezultatul IA in mare masura
depinde de calitatea materialului seminal si procedura de inseminare. In practica, materialul
seminal proaspat, diluat pentru inseminare intracervicala este cel mai des folosit la porci.
Materialul seminal se obtine de la vieri in ferme specializate sau de la Centre IA, prea puin
prezente in Romania. in vest, acesta din urma ofera o diversitate de rase si linii genetice si
distribuie materialul seminal gata de utilizare.
Poate o soluie viabila de a relansa cresterea porcilor in Romania ar fi si implicarea medicului
veterinar in realizarea unor astfel de centre locale sau regionale, dar aceasta este o alta discuie.
in IA trei aspecte importante ar trebui sa fie luate in considerare. In primul rand, ar trebui sa fie
utilizat numai materialul seminal de la vierii sanatosi.
Vierii bolnavi pot sa ejaculeze sperma, care poate fi contaminata cu germeni patogeni. Materialul
seminal contaminat ar putea conduce, prin urmare, la o transmisie rapida a agentilor patogeni si a
focarelor de boli in efectivele de scroafe. in aceste condiii trebuie sa adoptam reguli foarte
stricte de control al bolilor la vieri si mai ales a celor cu transmitere sexuala. Cel de-al doilea
aspect este capacitatea de fertilizare a dozelor de material seminal produs.
Potentialul de fertilizare al unei doze de material seminal este in mod inerent legat de calitatea
spermatozoizilor in sine . Examinarea ejaculatului este necesara. Un al treilea aspect important al
IA este procedura de prelucrare a materialului seminal. Acest lucru nu este important doar pentru
a garanta o prezenta scazuta a microorganismelor, ci chiar mai mult, pentru a obine sperma de
calitate, spermatozoizi viabili gata de utilizat in dozele de material seminal care pot fi utilizate
mai multe zile.
Procedura de dilutie si de manipulare a materialului seminal, proprietatile soluiilor folosite si
micromediul pentru celulele spermatice pot influenta supra - vietuirea si longevitatea
spermatozoizilor.
Vom incerca sa analizam si sa abordam critic diferitele etape pe parcursul intregului IA. La
porci, vom aborda procedura de colectare a materialului seminal, dilutia si prelucrarea, urmata de
metode si tehnologii pentru a evalua calitatea materialului seminal, conditiile de depozitare si de
caracteristicile soluiilor aspecte care sunt necesare pentru a mentine ridicata calitatea
materialului seminal. in ultima parte vom aborda diferite strategii IA.
2. Colectarea de materialului seminal, dilutie si prelucrare
Desi sistemele automate de colectare a materialului seminal au fost elaborate cu muli ani in
urma, o practica eficienta poate fi si colectarea cu o mana inmanusata sau o vagina artificiala, de
la un vier instruit pentru a monta o scroafa inactiva. Scroafele manechin, daca se utilizeaza,
trebuie sa fie solide din constructie, fara margini ascutite si situate intr-o camera linistita,
speciala de colectare a materialului seminal, cu o podea ne-alunecoasa. Un recipient preincalzit
(38 C) va fi pregatit pentru colectare. Partea de sus a recipientului se va acoperi cu un tifon
steril pentru a filtra materialul seminal. Capatul penisului este prins ferm cu o mana inmanusata
si procesul de colectare este initiat cu presiune ferma pana la sfarsitul spiralei penisului, cu mana,
astfel incat penisul sa nu se poata roti. Acest proces imita presiunea aplicata de forma "tirbuson"
a vaginului scroafei.

Manusile de vinil se pot folosi, atenie, nu de latex, deoarece acestea sunt toxice pentru
materialul seminal.
Prima parte a ejacularii (presperm) trebuie aruncata. Este lichid apos clar si nu conine
spermatozoizi (~ 25 ml), dar poate avea un numar mare de bacterii. Fractia spermatica bogata ar
trebui sa fie colectata imediat (4-10 ml). Este foarte albicioasa in aparenta si contine 80-90% din
toate celulele spermatice din ejaculat. Dupa ce fractiunea sperma-bogata este completa, restul de
ejaculare este din nou mai clar, lichid apos, si nu ar trebui sa fie colectat (70-300 ml). Dupa
colectare, filtru ar trebui sa fie aruncat si recipientul de colectare ar trebui sa fie plasat in apa
calda. Materialul seminal ar trebui sa fie prelucrat in termen de 15 min. dupa colectare.
Ejacularea dureaza pana la 5 - 8 min, dar poate continua pana la 15 min. Se poate colecta astfel
aproximativ 100 pana la 300 ml de material seminal. Material seminal se poate colecta de la
vierii in centre IA, in condiii optime fara a stresa masculul, de aproximativ 2 ori pe saptamana.
Procesul de prelucrare ar trebui sa fie facut intr-o camera calda, cu echipament curat si steril.
Soluiile care se adauga la materialul seminal trebuie sa evite socul rece prin diminuarea treptata
a temperaturii. Un ejaculat normal contine, de obicei, sperma suficienta pentru a fi inseminate
15-25 de scroafe folosind tehnicile de IA conventionale. Fiecare doza trebuie sa contina 2-3
miliarde spermatozoizi in 80 -100 ml. 3.
Evaluarea calitaii materialului seminal
3.1 Evaluarea concentratiei de spermatozoizi in ejaculat
Numarul de spermatozoizi intr-o doza de material seminal este importanta pentru procesul de
fertilizare. Pe de alta parte, centrele de IA au tendinta de a dilua ejaculatul cat mai mult posibil
pentru a maximiza producia de material seminal. Variatia numarului de spermatozoizi intr-un
ejaculat a fost descrisa frecvent intre diferitele rase de porci de ex Landrace, Duroc si Yorkshire,
care este un prim factor care influenteaza doza de material seminal produsa.
Nu numai diferentele in numarul de spermatozoizi, dar, si in volumul de spermei, variind astfel
de la 100 la 300 ml, aspect care influeneaza si concentratia spermei. Variatia individuala in
cadrul unei rase, de asemenea, este foarte importanta, demonstrandu-se o diferenta la fatare de
0.09 la 1.88 purcei atunci cand scroafele sunt inseminate cu 2*109 sau 3*109 spermatozoizi.
Diferentele intre cele doua doze de material seminal au fost in mare masura dependente si de
variatii individuale intre vieri.
Un alt studiu arata ca utilizand 2 * 109 spermatozoizi pe doza apare o rata mai scazuta de fatare.
Cert este ca rezultatele de fertilitate sunt mult mai mici atunci cand doze de material seminal
utilizate sunt prea diluate. Un sfat general pentru numarul de spermatozoizi de buna calitate intr-
o doza material seminal a fost setata la 3 * 109 spermatozoizi pe doza. Numarul de spermatozizi
ar trebui sa fie adaptat si in funcie de caracteristicile morfologice sau motilitatea. Prin inmultirea
volumului total de gel fara ejaculare (ml) ori concentratia de spermatozoizi pe ml rezultand
numarul total de spermatozoizi. Volumul este in mod curent masurat prin cantarirea ejaculatului
luand in considerare 1 gram egal cu 1 ml. Valorile de obtinute, totalul numarului de
spermatozoizi sunt un bun indicator pentru a evalua spermatogeneza. Datele de mai sus indica in
mod clar importanta unei determinari exacte a concentratiei de spermatozoizi in lichidul ejaculat.
3.1.1 Inspectia ejaculatului
Evaluarea vizuala a opacitatii ejaculatului ofera o idee asupra concentraiei spermei. Cu toate
acestea, aceasta metoda este foarte subiectiva si, prin urmare, nu este recomandata.
3.1.2 Camere de numarare
Camerele de sticla utilizate pentru numararea spermatozoizilor pot fi de diferite tipuri, putand
contoriza celule in general utilizand metoda volumului cunoscut. Hemocitometre, cum ar fi
Neubauer, Thoma si camera Brker sunt camere de sticla reutilizabile cu volumul fix utilizate
pentru numararea spermatozoizilor dintr-o granulaie. Camerele Makler sunt utilizate pentru
evaluarea concentrarii, precum si motilitatea. Precizia camerelor de numarare este diferita si
depinde de modul in care camera este umpluta.


The actual process of artificial insemination in a mare is not complicated, and can be learned
very quickly. Unlike artificial insemination in cattle, which involves guiding the insemination
pipette through the cervix via manipulation per rectum, equine AI is carried out completely
vaginally. The equine rectum is not as durable as a bovines', and it is for this reason that rectal
palpation by the lay person is not encouraged by most veterinarians and teaching facilities. In
countries where international movement of cooled semen is easily achieved, all necessary health
status documentation should be reviewed prior to insemination, and universally it is important to
ensure that accompanying paperwork and/or semen identification confirms the identity of the
stallion as being the correct one booked to breed the mare about to be inseminated - collection
and shipping mix-ups do happen!!
The mare is preferably secured in a palpation chute (breeding
stocks), and her tail is wrapped and deflected to one side where it
should remain throughout the whole insemination process to
avoid contamination of the scrubbed area. Insemination per
vaginum does mean that one of the most important parts of the
process is the preparation, during which the perineal area may be
cleansed as for surgery most commonly using an iodine
preparation such as "Betadine". There are however arguments to
be made against the use of anti-bacterial agents, or even just soap. It has been shown that such
washing of the stallion's penis with antibacterial agents or soap may result in removal of natural
protective flora and result in a subsequent overgrowth of opportunistic pathogens (Bowen, J.M.,
Tobin, N., Simpson, R.B., Ley, W.B., Ansari, M.M. (1982) Effects of washing on the bacterial
flora of the stallion's penis. Journal of Reproduction and Fertility, Suppl. 32:41-45). The same
effect was subsequently seen following washing of the mare's perineum (Ley, W.B.), so in mares
that are to be bred multiple times during a cycle, we recommend washing solely with clean
water. This philosophy may also be extended to all mares being bred. The perineal area is
scrubbed using a surgical preparation scrub technique, starting centrally, and working outwards.
Once the outer (unscrubbed) section is reached, the disposable paper towel or cotton is discarded,
and a new piece used to return to the center to scrub outwards again. The final scrub should
involve a little greater pressure to remove any surplus surface scrub liquid remaining, so that it
may not carried into the vagina during AI. The region may be blotted dry using a single pat with
clean paper towel.

Once the mare is prepared, the semen is removed from the
shipping container and the insemination sample is slowly drawn
through the insemination pipette into the syringe. As elsewhere
with the process, sterility is important here too. Note that nobody
is touching the pipette, which once the syringe is filled will be
placed back into its sterile packaging until it is later introduced
into the mare's vagina in order to inseminate. If a "disaposable
shipper" is being used, it is likely that the semen is shipped in a syringe, and all that needs to be
done is to remove the sealing cap from the tip of the syringe and attach a pipette. Note that
syringes used for insemination or shipping of semen should be all-plastic rather than having a
rubber plunger, as with some stallions that rubber plunger or the lubricant covering it may be
spermicidal.
Using a sterile lubricated gloved
arm (a single-packaged sterilized
glove may be used, or a glove
from a regular box of gloves
having been reversed to ensure
maximum cleanliness), the
inseminator will introduce their
arm into the mare's vagina and
identify the cervix - which should be found on the ventral (bottom) surface of the cranial (head-
ward) portion of the vagina. The gloved thumb is placed over the end of the pipette prior to its
introduction into the vagina. This prevents the pipette from picking up any contaminants which
may subsequently be inseminated into the uterus along with the semen. The closer the mare is to
ovulation, the more relaxed the cervix is likely to become. In the center of the cervix will be
found a small depression, which is the opening to the uterus. One of the most apt descriptions of
a cervix is that it is like a "small volcano" in shape protruding into the vagina. The inseminator
will gently introduce the tip of the index finger through this depression, and then using the finger
as a guide, slide the insemination pipette along it and into the uterus. It is important not to force
the pipette at any point, as internal damage may occur if that is done, nor in most cases does the
finger need to be introduced further than about the top knuckle (i.e. approximately 1 cm).
With the tip of the pipette introduced into the uterus
approximately and inch, or as far as possible without any
resistance being met (whichever is less), the plunger of the
syringe is slowly depressed introducing the semen. Before
removal of the pipette, the syringe may be unhooked and
rehooked so that 2 cc of air may be introduced behind the semen
in order to clear the pipette of the remaining semen (prior to
drawing up the semen into the syringe, the plunger can be
withdrawn slightly to achieve this effect, thereby preventing the need to unhook the syringe
later). It is important that excess air is not introduced into the uterus, and a very small portion of
the semen should remain at the very end of the pipette when it is removed from the uterus. The
arm should then be slowly withdrawn from the vagina.
Procesul actual de inseminare artificial ntr-un cal nu este complicat, i poate fi nvat foarte
repede. Spre deosebire de inseminare artificiala la bovine, care implic ghidarea pipeta de
inseminare prin colul uterin prin manipulare pe rect, cabaline AI este realizat complet vaginal.
Rectul ecvin nu este la fel de durabil ca un bovine ", iar acesta este motivul pentru care palpare
rectal de laic nu este ncurajat de cele mai multe medici veterinari i faciliti de predare. n
rile n care circulaia internaional a materialului seminal rcite este uor de realizat, toate
documentele starea de sntate necesare ar trebui s fie revizuite inainte de inseminare, i
universal este important s se asigure c nsoete documente i / sau a materialului seminal
identificare confirm identitatea armasarului ca fiind cea corect rezervat la rasa iapa pe cale de a
fi inseminate - colectare si transport mix-up-uri se intampla !!
Mare este, de preferin, fixat ntr-un jgheab de palpare (stocuri de cretere), iar coada ei este
nfurat i deviat ntr-o parte n cazul n care acesta ar trebui s rmn pe parcursul ntregului
proces de inseminare pentru a evita contaminarea zonei frecat. Inseminarea pe transvaginal nu
nseamn c unul dintre cele mai importante pri ale procesului este pregtirea, n care zona
perineala poate fi curit ca pentru o interventie chirurgicala cel mai frecvent folosind un preparat
de iod, cum ar fi "Betadine". Exist ns argumente pentru a fi adus mpotriva utilizrii de ageni
anti-bacterieni, sau chiar doar spun. Sa demonstrat c o astfel de splare a penisului armsar
despre ageni antibacterieni sau spun poate duce la eliminarea din flora protectoare naturale i
duce la o cretere excesiv ulterioar de ageni patogeni oportuniti (Bowen, JM, Tobin, N.,
Simpson, RB, Ley, BM , Ansari, MM (1982) Efectele de spalat asupra florei bacteriene ale
penisului Jurnalul armasar de reproducere i fertilitate, Suppl 32:.. 41-45). Acelai efect a fost
ulterior observate dup splarea perineului iapa lui (Ley, BM), astfel nct n iepele care vor fi
crescute de mai multe ori n timpul unui ciclu, se recomand numai splare cu ap curat.
Aceast filozofie ar putea fi, de asemenea, extins la toate iepe fi crescute. Zona de perineu este
splat folosind o tehnic chirurgical exfoliant preparat, pornind de la nivel central, i de lucru
spre exterior. Dup seciunea de exterior (unscrubbed) este atins, prosop de hrtie de unic
folosin sau bumbacul este aruncat, i o nou pies folosite pentru a reveni la centrul de la
frecarea spre exterior din nou.Frecarea final ar trebui s implice o presiune puin mai mare
pentru a ndeprta orice lichid exfoliant excedent de suprafa rmas, astfel nct acesta nu
poate transportate n vagin n timpul AI. Regiunea poate fi ters uscat folosind un singur pat cu
un prosop de hrtie curat.
Odat iapa se prepar, sperma este scos din containerul de transport i proba inseminare este tras
ncet prin pipeta inseminare n sering. Ca n alt parte cu procesul, sterilitatea este important
aici. Reinei c nimeni nu se atinge pipeta, care odat seringa se umple va fi pus napoi n
ambalajul su steril, pn cnd acesta este introdus mai trziu n vagin Mare, n scopul de a
inseminate. n cazul n care se folosete un "expeditor disaposable", este probabil ca sperma este
livrat ntr-o sering, i tot ce trebuie fcut este de a elimina capacul de etanare din vrful seringii
i ataai o pipet. Reinei c seringile folosite pentru inseminare sau transport de material
seminal ar trebui s fie toate din plastic, mai degrab dect cu un piston din cauciuc, ca nite
armsari cu care piston din cauciuc sau lubrifiantul acoperire, poate fi spermicid.
. Folosind un bra steril lubrifiat nmnuat (o singur ambalate mnu sterilizate pot fi folosite,
sau o mnu de la o cutie regulat de mnui fiind inversat pentru a asigura o curenie
impecabil), inseminator va introduce braul n vaginul iapa si identifica colul uterin - care ar
trebui s fie gsite pe ventral (partea de jos), suprafaa craniului (cap-Ward) parte a
vaginului.Mnu degetul mare este plasat peste captul pipetei nainte de introducerea sa n
vagin. Acest lucru previne pipeta de la ridicarea oricror contaminani care pot fi ulterior
inseminate in uter, mpreun cu materialul seminal.Mai aproape de iapa este de ovulaie, mai
relaxat de col uterin este probabil s devin. In centrul cervixul se va gsi o mica depresiune,
care este deschiderea catre uter. Una dintre cele mai detaliate descrieri apt de o col uterin este c
acesta este ca un "vulcan mic", n form de proeminente n vagin.Inseminator va introduce uor
vrful degetului arttor, prin aceast depresie, i apoi folosind degetul ca un ghid, glisai pipeta
de inseminare a lungul ei i n uter. Este important s nu forai pipeta n orice moment, aa cum
se poate produce daune interne n cazul n care se face, nici n cele mai multe cazuri este nevoie
degetul pentru a fi introduse n continuare dect despre ciolan de sus (de exemplu, aproximativ 1
cm)
Cu vrful pipetei introdus n uter de aproximativ i inch, sau, pe ct posibil, fr nici o rezisten
ndeplinite (oricare dintre acestea este mai mic), pistonul seringii este apsat ncet introducerea
spermei. nainte de ndeprtare a pipetei, seringa poate fi fara fir si rehooked astfel nct 2 cc de
aer poate fi introdus n spatele materialul seminal, n scopul de a terge pipeta a materialului
seminal rmase (nainte de elaborarea materialului seminal n sering, pistonul poate fi retrase
uor pentru a obine acest efect, prevenind astfel necesitatea de a desprinde seringa mai trziu).
Este important ca aerul n exces nu este introdus n uter, i o foarte mic parte din materialul
seminal trebuie s rmn la captul pipetei cnd este scos din uter. Braul trebuie apoi retrase
ncet din vagin.