100Cum

R E V I S TĂ D E I N F O R M AŢ I I Ş I O F E R T E Î N C O N S T R U C Ţ I I Cătălin

%
Rotaru
românul din spatele
plăcilor ceramice:
“Eram
spaniolul
care făcea
modele

construct
în România“ PAGINA 18

Anul II I Numărul 12 I Preţ special de Sărbători: 2 ediţii - 10 lei

Piaţa materialelor de construcţii:

Indicatori pozitivi

se mai
din 2011
PAGINA 34

Creştere de 25%
pe piaţa materialelor poate
obţine
ecologice PAGINA 30

profit
din imobiliare
PIEŢE ATRACTIVE PE TIMP DE CRIZĂ PAGINILE 44-45
 FUNDAŢII
TERRATEST este lider
Terratest pe lider
este piaţape
dinpiaţa
Spaniadin îSpania
n domeniul fundaţiilor
în domeniul speciale,
fundaţiilor îmbunătăţirii terenului şi probleme
speciale,
dedică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.
îmbunătăţirii terenului şi problemelor legate de mediul înconjurător, companie ce
se dedică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.
TERRATEST este in acest moment una dintre puţinele companii din lume care acoperă gama intreagă de lucr

RĂSPUNTerratest este în acest moment,

DEREA cu SERIOZITATE una dintre
si EFICIENŢĂ puţinele
la cerinţ companii
ele clientului dinobiectivul
este lume caregrupului TERRATEST,
acoperă
timp soluţ gamaeficiente.
ii alternative întreagă de lucrări de excavare, forare şi îmbunătăţire a terenului.

Răspunderea cu seriozitate şi eficienţă la cerinţele clientului este obiec-

Activităţi:
tivul grupului Terratest, adaptând proiectul acestor cerinţe şi oferind în acelaşi
• PILOŢItimp
IN SITU PILOŢI PREFABRICAŢ
soluţii• alternative eficiente. I • PEREŢI MULAŢI • MICROPILOŢI • ANCORE • INJECTĂR
• IMPERMEABILIZĂRI • SISTEME DE MEDIU ÎNCONJURĂTOR • DECONTAMINAREA TERENULUI ŞI
SCĂDEREA NIVELULUI HIDROSTATIC • TRATĂRI DE APE.
 SPECIALE vezi pag. 16

Activităţi:
elor legate de mediul înconjurator, companie ce se
piloţi în situpiloţi prefabricaţi
pereţi mulaţimicropiloţi
rări de excavare,
ANCOREforare si îmbunătăţire a terenului.
INJECTĂRI
JET GROUTINGGEOTEXTILE ŞI DRENAJE
adaptând proiectul acestor cerinte şi oferind în acelaşi
IMPERMEABILIZĂRI
SISTEME DE MEDIU ÎNCONJURĂTOR
DECONTAMINAREA TERENULUI
ŞI A APELOR SUBTERANE
RI • JET dRENAJ
 GROUTING ŞI SCĂDEREA
• GEOTEXTILENIVELULUI HIDROSTATIC
ŞI DRENAJE G E O T E H N I C
TRATĂRI DE APE
I A APELOR SUBTERANE • DRENAJ ŞI

www.terratest.ro
 cmyk

pantone

sisteme de uşi şi ferestre din lemn stratificat

structuri şi mobilier de grădină
fabricate în Italia
www.pantoromania.ro
 Sumar
10 actualitate
Bosch a preluat pachetul majoritar al firmei Aleo
Solar I Lindab România fuzionează prin absorbţie
cu Rova România I La Medgidia a fost realizat cel
mai mare siloz de clincher tip dom din lume I A fost
finalizat cel mai mare proiect mondial consolidat cu
Elastocoast I 20 de milioane de euro pentru struc-
turile Ruukki I Spuma specială de la BASF în co-
lectoarele solare de la Viessmann I Sistem de ţigle
metalice cu acoperire granulată I Noua generaţie
de betoane cu proprietăţi izolante reduce de trei ori
conductivitatea termică
18
14 interviu
Carlos Vazquez, Country Manager Terratest
Geotehnic: “Fundaţiile speciale de la Podul
30
Vidin Calafat, unul dintre cele mai mari proiecte
de infrastructură în dezvoltare, în Europa de SE” I
Cătălin Rotaru, românul din spatele plăcilor cera-
mice: “În 2003 eram spaniolul care făcea modele în
România“ I Designerul Danilo Ramazzotti: “Luxul
este încă la mare căutare” I Lucian Dume, director
general Cerealis: “În 2010 ne propunem o creştere
cu 20% faţă de 2009”

30 Materiale de construcţii
Creştere de 25% pe piaţa materialelor ecologice
I Piaţa materialelor de construcţii va înregistra
din nou indicatori pozitivi în 2011 I Reabilitarea
termică: Consumul energetic trebuie să ajungă la
50-60 kWh/mp pe an I Consumul de energie termică
în România, dublu față de cel din UE I Investitorii
străini, aşteptaţi în România peste 2 ani

40 imobiliare
Pieţe imobiliare atractive pe timp de criză I Se poate
obţine profit din imobiliare în condiţiile actuale?
I Europa: volumul investiţiilor în creştere I Topul
greşelilor în investiţiile imobiliare I Piaţa locală în
40
2010 I Cele patru crize ale pieţei
imobiliare rezidenţiale plus!
64 Infrastructură, urbanism
Eco: Scenarii pentru un oraş post-carbon
Ghidul ofertelor
speciale în
68 Utilaje
Vânzări sub nivelul anului 2006 I Utilajele de mare construcţii
capacitate stau cel mai bine la vânzări I Haulotte
Group: strategii de succes pe timp de criză Pagina 84
8 decembrie 2009 - ianuarie 2010 www.100construct.ro
 72

78 evenimente
Piaţa locală: vaslui
Afaceri reduse la jumătate faţă de anul trecut

Sun Plaza va fi inaugurat în februarie 2010 I

100 %
construct
www.100construct.ro

Proges susţine proiectele de mediu I Prima

şcoală în sistem de educaţie dual I Mai puţine Director editorial:
emisii poluante într-un motoferăstrău com- Oana Weinstein
oana@100construct.ro
pact I Primul showroom din România dedicat
secretar de redacŢIE:
promovării şi susţinerii conceptului Eficienţă Diana Niţă
Energetică şi Surse de Energie Alternativă redactie@100construct.ro
redactori:
Ramona Toma, Diana Dumitrescu,
Supliment special imobiliare Florentina Ionescu, ing. Elena Brişan
Art-director:
Dani Iancu
SENIOR DESIGNER:
Răzvan Anisoiu
DEPARTAMENT publicitate:
Cristian Radu, Daniel Enache,
Mihuţ Aviana, Bogdan Nae
colaboratori:
Avocat Marian Popescu
juridic@100construct.ro
Corectură: Ioana Enache
tipar: master print super offset
Editorial Str. Maria Hagi Moscu nr. 5, sector 1, Bucureşti
Tel.: +040-21.223.04.00

Criza a creat un model

nou de investitor
SAG
Revistă editată de
Oana Weinstein
STILROM ADVERTISING GROUP

P
entru 2010 se pre­vi­zio­
nează continuarea căderii
preţurilor, chiriilor şi a
cererii, dar piaţa imobiliară din
România va continua să rămână
atractivă pentru investitorii cu
suficiente lichidităţi. O parte
dintre aceştia vor aduce fondu­
ri pentru finalizarea lucrărilor
sistate, iar alţii vor face achiziţii
cu risc minim. Preocuparea pen­
tru stabilitate devine astfel un
criteriu decisiv, apărând în piaţă
un model nou de investitor, ca­
pabil să analizeze în mod obie­
ctiv veniturile, dar şi garanţiile
unui proiect. Criza a creat
răsturnări spectaculoase de ESTE MEMBRă A BIROULUI ROMÂN
situaţii pe piaţa imobiliară din DE AUDIT AL TIRAJULUI (BRAT)
întreaga lume. Acum investitorii
se reorientează rapid, în funcţie Director general: Lucian Diaconu
de condiţiile economice, costuri
şi disponibilitate. Aşa se face că
director financiar: Maria Diaconu
piaţa imobiliară înregistrează director it: Daniel Enache
deja primele semne de stabilita­ distribuŢie, abonamente: Răzvan Toderaşcu
te pe mai multe pieţe europene, abonament@100construct.ro
acolo unde volumul de investiţii
a început să-şi revină.
Piaţa imobiliară din ţările afla­ Calea Victoriei nr. 216, Sector 1, Bucureşti
te în Europa Centrală şi de Est Tel/ Fax: + 40 21 411 81 84/ 86/ 94
rămân în continuare mai atrac­
office@100construct.ro
tive faţă de cele din Vest, defici­
© Copyright Stilrom Advertising Group
tul de proprietăţi fiind mult mai
ridicat. Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această
revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.
 Actualitate
Bosch a preluat pachetul majoritar
al firmei Aleo Solar
G
rupul Bosch a preluat pachetul majori-
tar al acţiunilor companiei Aleo Solar AG,
specializată în producerea panourilor solare
fotovoltaice, generatoare de energie electrică.
Prin preluarea a 68,7 procente din acţiunile Aleo,
Bosch îşi consolidează activitatea din domeniul
energiilor regenerative. Pe lângă Aleo, Bosch a
achiziţionat peste 60 de procente din firma Johanna
Solar Technology
GmbH, aflată în
Brandenburg,
Germania, la care către noi pe piaţa din România, primul pas a fost
Aleo participă cu făcut, deoarece acum ele există în noul portofoliu
aproximativ 17 la de produse Bosch, urmând ca în viitor să le putem
sută. ’’Chiar dacă oferi şi pieţei româneşti’’ a declarat Adrian Bălşanu,
aceste produse nu Director regional, Divizia de termotehnică Robert
sunt încă vândute de Bosch S.R.L.

La Medgidia a fost realizat

Lindab România
fuzionează prin absorbţie
cu Rova România
Lindab România se află în
faza finală a procedurilor de
fuziune cu Rova România,
companie parte a Grupului
Sipog, achiziţionat de Lindab
în 2008.
În urma acestui proces va
exista o singură firmă a gru-
pului în România, Lindab
SRL. Concomitent cu defini-
rea procedurilor juridice de
fuziune prin absorbţie, este
în curs de implementare un
proces complex de integrare operaţională a celor două
companii, ce se estimează a fi finalizat în primavara
anului viitor. Brandul Rova va fi menţinut ca brand
distinct în portofoliul Lindab.
“Am decis să menţinem şi fabrica de la Sibiu, din consi-
derente logistice. Există produse care se fabrică doar
la Sibiu, iar Rova deţine o cotă de piaţă semnificativă
în România. În plus, se aşteaptă o revigorare a pieţei
de profil până în 2011 şi vrem să fim pregătiţi cu
capacităţi suplimentare de producţie”, a declarat An-
drei Sulyok, director general Lindab.
cel mai mare siloz de clincher
tip dom din lume
Lafarge Ciment (România) a inaugurat la Med-
gidia, judeţul Constanţa, cel mai mare siloz tip
dom din lume, cu o capacitate de 250.000 de me-
tri cubi de clincher, o investiţie de 16,5 milioane
de euro. „Constructia este unică în România, iar
pentru Grupul Lafarge reprezintă cea mai mare
construcţie de acest tip. Investiţia demonstrează
că suntem cu un pas înainte în ceea ce priveşte
pregătirea pentru momentul în care piaţa îşi va
reveni şi că ceea ce ne-am planificat să oferim
clienţilor noştri s-a realizat”, a declarat Philippe
Questiaux, Preşedinte-Director General, Lafarge
Ciment (România). Planul investiţional anunţat
pentru perioada 2006-2011, în valoare totală de
90 milioane euro, este realizat în 2009, inclusiv
prin punerea în funcţiune a acestei investiţii, în
proporţie de 75%.

10 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

 0734 002 058
0372 772 220

C erealis
500/115/238 NF

500/190/238 NF

A fost finalizat cel mai mare proiect 375/250/238 NF

mondial consolidat cu Elastocoast

Având o suprafaţă totală de 12.000 mp, Bathpol-
der, situat în punctul sudic al coastei olandeze
a Mării Nordului, este cea mai mare lucrare de
consolidare fortificată cu Elastocoast de până
acum. Are o lungime de aproape un kilometru,
s-au aplicat aproximativ 60 de tone de Elasto-
coast®, iar la final nici măcar un test simulat cu
un excavator pe şenile nu a reuşit să îl deterio-
reze. Excavatorul pe şenile de 23 de tone a lăsat
doar câteva urme pe suprafaţa recentei lucrări
de consolidare cu poliuretan. Elastocoast este un
sistem inovator de protecţie a ţărmurilor care
consolidează pietrişul cu ajutorul unui sistem po- 250/300/238 NF
liuretanic bicomponent.

20 de milioane de euro
pentru structurile Ruukki
Ruukki va furniza structurile metalice şi elementele la 1,8 miliarde de
290/250/238
pentru acoperiş în valoare totală de 20 de milioane de Euro şi va fi inau-
euro necesare construirii unui impresionant stadion în gurat în 2012.
apropierea capitalei Suediei. „Semnarea aces-
Soluţiile metalice vor fi livrate începând cu anul 2010, tui nou contract
urmând ca până la finele lunii august din 2011, mon- este încă un sem-
tajul să fie finalizat. nal important de revenire a pieţei în ţările vestice.
Stadionul face parte dintr-un proiect amplu denumit Valoarea lucrărilor contractate în ultimele luni la ni-
Mall of Scandinavia care va deveni cea mai mare vel internaţional a urmat o curbă ascendentă însă,
construcţie de acest gen din ţările nordice şi care a chiar dacă au apărut semnale pozitive de la compania
fost proiectat de biroul internaţional de arhitectură mamă, estimăm că va mai dura cel puţin două trimes-
Benoy. Complexul comercial va mai include nume- tre până la revigorarea puternică a pieţei locale” a de-
roase hoteluri, restaurante, parcări, magazine, centre
de conferinţă şi spaţii de birouri. Proiectul este estimat
clarat Mădălina Dumitru, Country Marketing Manager
Ruukki România şi Bulgaria.
C erealis
0734 002 058
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 11 0372 772 220
 www.evotel.ro
Tel.: 0740 255 760 Actualitate
Pereţi
cortină Spuma specială de la BASF
în colectoarele solare de la Viessmann
Spuma uşoară, ignifugă, din răşină de melamină
produsă de BASF, se fixează pe pereţii laterali şi pe
spatele colectoarelor orizontale sistemelor de încălzire
Viessmann. Spuma Basotect prezintă proprietăţi de
izolare bune pe o durată îndelungată de timp, chiar
Faţade şi în cazul expunerii la temperaturi ridicate. Datorită
ventilate combinaţiei favorabile a diferitelor proprietăţi – este
rezistent la temperatură ridicată şi ignifug, uşor, flexi-
bil, fonoabsorbant şi izolant termic – Basotect este folo-
Sistem de ţigle metalice
cu acoperire granulată
Lindab România a lansat sistemul de ţigle metali-
ce cu acoperire granulată Lindab Roca, ce îmbină
calităţile oţelului cu aspectul natural asigurat prin
stratul final de granule minerale.
Produsul se adresează clienţilor cu venituri medii şi
peste medii, atât din mediul urban, cât şi din mediul
rural, care caută soluţii alternative la tradiţionala
ţiglă metalică. “Introducerea unui nou produs pe
piaţă în contextul actual este justificată de faptul
că produsele dedicate segmentului rezidenţial au
reprezentat ponderea cea mai mare din valoarea
vânzărilor Lindab în primele 9 luni ale anului
2009, segment care a cunoscut o scădere mai puţin
www.evotel.ro 12 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
Tel.: 0740 255 760
sit la izolarea acustică şi termică a clădirilor, maşinilor
şi a trenurilor. Spuma termorigidă este disponibilă în
mai multe dimensiuni pentru diverse aplicaţii. Spre
exemplu, protejează sateliţii sensibili pe care racheta
Ariane 5 îi lansează în spaţiu. Este folosită la bazinul
stadionului olimpic de la Beijing pentru amortiza-
rea acustică într-un nou tip de structură suspendată
şi, în curând, se va regăsi în avioanele construite de
producătorul american de aeronave Boeing.
abruptă”, a
declarat An-
drei Sulyok,
General Ma-
nager Lin-
dab Româ-
nia. “Totuşi, dacă în alte segmente din domeniul
construcţiilor lucrările stagnează în acest mo-
ment sau au fost sistate definitiv, pe segmentul
rezidenţial mizăm încă pe finalizarea lucrărilor
aflate în curs de realizare şi pe o demarare lentă
a unor construcţii noi în a doua jumătate a anului
viitor”.
Noua generaţie de betoane cu proprietăţi izolante
reduce de trei ori conductivitatea termică
Lafarge inovează din nou în domeniul betoanelor Bouygues Construction, pentru a dezvolta şi testa
şi anunţă lansarea unei noi game de betoane în Franţa primul produs din noua gamă: Therme-
gata de utilizare cu proprietăţi izolante. Formula dia 0.6 B. Destinat tencuirii faţadelor clădirilor,
specifică a Thermedia 0.6 B, brevetată de La- acest beton constituie un prim răspuns la cerinţele
farge, permite reducerea de îmbunătăţire a eficienţei
de trei ori a conductivităţii energetice a clădirilor, in-
termice comparativ cu troducând o nouă funcţie
un beton standard, ceea a betonului în sistemele de
ce limitează semnifica- construcţii, în concordanţă
tiv pierderile termice ale cu liniile directoare ale
clădirilor. Astfel, acest nou Forumului Francez pen-
beton diminuează cu 35% tru Mediu Grenelle. Reali-
impactul la nivelul punţilor zat pentru piaţa franceză,
termice între faţade şi pla- Thermedia 0.6 B răspunde
foanele intermediare în ca- unei necesităţi ecologice şi
zul unei izolaţii termice la interior. Pentru a obţine economice: prin reducerea pierderilor termice
aceste rezultate, laboratorul de cercetare Lafarge a prin tencuiala clădirii, acest beton participă activ
dezvoltat o formulă inedită de beton, care a condus la îmbunătăţirea modurilor de construcţie care
la o densitate a produsului cu 40% mai mică de- integrează o izolaţie termică interioară, aceasta
cât cea a betonului standard Lafarge şi-a unit fiind situaţia a peste 90% de blocuri de locuinţe
expertiza şi know-how-ul cu cele ale companiei construite în Franţa.

www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 13


Interviu
Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast, a reuşit în plină criză să menţină cifra
În Austria am de afaceri pe mortare uscate identică cu cea de anul trecut, în vreme ce vânzările
învăţat să
pe vopsele şi tencuieli decorative i-au adus aproape un milion de euro. Estimările
muncesc, să
fiu corect şi pentru 2010 sunt optimiste: vânzări de minimum 4.000.000 euro.
conştiincios Cum vedeţi evoluţia pieţei de adezivi şi vopsele în perioada
următoare?
Evoluţia pieţei e greu de estimat la această dată.
Eu pot să spun că foarte multe firme din domeniu
care au sute de angajaţi şi lucrează ca în secolul
al XVII-lea vor închide porţile. Noi vom prelua din
clienţii celor ce dispar deoarece nu sunt rentabili.
În acest fel, compania noastră îşi va menţine cifra
de afaceri în 2009 pe mortare uscate. Pe vopsele şi
tencuieli decorative în 2009 încheiem cu vânzări
de cca 1.000.000 euro şi estimăm pe 2010 mini-
mum 4.000.000 euro.
Care sunt principalii factori care au determinat o evoluţie a
pieţei din România, mult diferită de situaţia celorlalte ţări
din regiune?
Ca şi în celalte ţări televiziunea, radio şi presa
scrisă a făcut o reclamă atât de mare crizei, încât
investitorii şi producătorii s-au speriat. Noi sun-
tem cu minimum 25 ani în urma celorlate ţări în
ceea ce priveşte construcţiile. La noi nu trebuia
să fie criză. Guvernul nu s-a ţinut de treabă şi am
ratat anul 2009 cu reabilitările termice ale blocu-
rilor vechi, cu infrastructura etc.
Cum au fost influenţate vânzările pe segmentul adezivilor
14 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
1
Marcel Bărbuţ,
proprietarul Adeplast:
Am răbdare să
treacă criza şi
să devin
numărul
în aceste condiţii ale pieţei?
Pe adezivi, faianţă şi polistiren avem încă creşteri
în ceea ce priveşte vânzările. La fel pe mortarele
manuale Am scăzut dramatic pe mortarele meca-
nizate datorită îngheţării marilor proiecte. Noi
suntem la minus 0,77 % din total venituri, pro-
cent estimat la data de 30 octombrie.
“Creştere de 10-15 % în varianta
pesimistă”
Care ar fi cel mai pesimist scenariu de criză? Dar cel mai
optimist? Ce aţi face dumneavoastă în ambele cazuri?
Stagnăm pe mortare uscate şi creştem de 4 ori
pe vopsele şi tencuieli decorative ceea ce ar în-
semna per total o creştere de 10-15 % în varianta
pesimistă.Cel mai optimist este creşterea de 40 %
pe total afacere. În ambele cazuri eu am răbdare
să treacă criza şi să devin numarul 1 în această
afacere.
Cum aţi intrat pe piaţa adezivilor? Care este povestea
din spatele businessului AdePlast?
Am venit în România împreună cu fostul meu şef
şi am înfiinţat o firmă care urma să facă tencuieli
mecanizate şi termoizolaţii. Un inginer mi-a spus
că este prea devreme pentru această afacere şi
1
mi-a propus să producem adezivi pentru faianţă
şi gresie. Habar nu aveam de acest business.
După câteva luni, am intrat în această afacere. La
început eram patru asociaţi. Eu am pus 10.000 de
dolari în firmă. Am ajutat privat firma cu o dubiţă
şi cca 15 milioane de lei (dolarul în ‘96 era 3.100
lei). Colegii mei au pus câte 25.000 lei în capitalul
firmei. Banii s-au împărţit în mod egal cu toate că
eu deţineam 96% din părţile sociale. După un an,
colegii şi-au răscumpărat acţiunile din dividende.
Am cumpărat 20% de la un asociat împreună cu
altul din ei pentru suma de 250.000 euro şi am
ajuns la 30% de procente.
Am cumpărat apoi pentru 5.000.000 de euro
50% din acţiuni împreună cu ultimul asociat şi am
ajuns la 60% .
În 2007, am cumpărat ultimele 40%, singur de
data aceasta, pentru suma de 6.000.000 de euro.
În 2008 am transformat societatea din SRL în SA,
dar am ratat pe ultima sută de metri listarea la
bursă. Am încercat să găsesc un partener care
să vrea să câştige bani împreună cu mine, dar
am găsit numai fonduri de investiţii sau investi-
tori strategici ce doreau să cumpere majoritatea
acţiunilor pe doi bani. Şi, deocamdată sunt tot sin-
gur, cei care au cumpărat majoritatea în afaceri
de succes momentan au probleme mari, riscând
să închidă afaceri pe care au plătit zeci de mi-
lioane de euro.
În ultima vreme aţi avut multe oferte pentru vânzarea Ade-
Plast. Ce anume v-a determinat să refuzaţi toate ofertele
de cumpărare?
Nu am intenţionat să vând compania, am trei
băieţi şi încă cred că vor fi interesaţi de afacerea
formată de mine. Când am să-mi pierd speranţa
că îmi vor călca pe urme, o voi vinde.
O altă problemă este că AdePlast nu a ajuns la
vârsta optimă pentru vânzare. Oricine face o
analiză a firmei, o face pe o fabrică pusă într-un
colţ al ţării. Noi avem trei fabrici, o facem pe a
patra, vindem un an sau doi dn plin de la toate fa-
bricile şi abia atunci AdePlast va fi ajuns la vârsta
de vânzare, bineînţeles, dacă nu văd în vreunul
din fii mei, un urmaş demn...
Aţi luat în calcul acceptarea unui parteneriat în afacerea
dumneavoastră? În ce condiţii aţi accepta un eventual
parteneriat?
Îmi doresc un partener care să vrea să caştige
bani împreună cu mine, nu-mi doresc un şef.
Ce ne puteti spune despre experienţa acumulată în Aus-
www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009 15
tria? Ce v-a determinat să vă întoarceţi în România?
În Austria am învăţat să muncesc, să fiu corect
şi conştiincios. Nu te poţi simţi bine într-o ţară
străină şi am fost sigur ca pot să-mi fac propria
afacere să-mi fiu propiul şef.
Care a fost cea mai grea perioadă pe care aţi travesat-o în
cariera dumneavoastră? Dar cea mai reuşită?
În 1996, reîntors în ţară, am adus destul de multă
valută pe care am investit-o în multe afaceri de
comerţ. Am vândut dolarul la 3.100 de lei. În nici
două luni, dolarul a ajuns la 6.200. M-am speriat,
am cumpărat valuta înapoi, de data aceasta, nu-
mai jumătate din ea, am închis afacerile şi am
plecat în Austria. Foarte mulţi dintre cei ce i-am
ajutat în Austria cu un serviciu, o locuinţă au râs
de mine că mi-am pierdut banii. M-am întors în
ţară hotărât să reuşesc să-mi recuperez pierde-
rile. Şi am reuşit! Cei ce au râs de mine atunci, azi
au probleme mari. Mulţi dintre ei m-au contactat
ulterior şi i-am ajutat când au revenit în ţară.
“Am un curaj nebun
în ceea ce fac”
Sunteţi perceput în piaţă ca un manager care doreşte să
deţină întotdeauna controlul. Care sunt calităţile pe care le
consideraţi esenţiale pentru un manager de succes?
Ce să spun, sunt un tip deosebit de ambiţios, nu
concep că există ceva ce nu pot realiza, am învăţat
să fiu conştiincios în permanenţă, sunt perse-
verent şi cred că am un curaj nebun în ceea ce
fac. Îmi plac provocările şi mă bucur ca un co-
pil mic atunci când pot să trec în faţa unor firme
multinaţionale cu experienţă de zeci de ani în do-
meniu.
Ce vă place să faceţi în timplul liber?
Nu prea am timp liber, am trei concedii pe an: de
Craciun şi anul nou, de Paşti, iar vara, în plină ac-
tivitate, îmi permit 7 - 10 zile de concediu. Ce fac
cu plăcere sunt chefurile de Crăciun, alături de cei
trei fii ai mei şi de angajaţi.
Dacă v-aţi retrage din acest business, ce anume v-ar
plăcea să faceţi după?
Doresc un
Aş face altă afacere. Nu cred că pot trăi fără ac- partener care
tivitate şi provocări. Am un prieten care trăieşte să vrea să
de zece ani în China. L-am întrebat ce Dumnezeu
mai umblă pe tot globul după afaceri, la 68 de ani.
caştige bani
Răspunsul lui a fost: “80% din cei de vârsta mea împreună cu
sunt la doi metri sub pământ, restul sunt prin spi- mine
tale legaţi la aparate. Mie mi-e frică să mă opresc,
tocmai pentru a nu ajunge ca ei!”
 Interviu
Carlos Vazquez, Country Manager Terratest Geotehnic:
"Fundaţiile speciale de la Podul Vi
mari proiecte de infrastructură în d
Terratest executĂ toate lucrĂrile de fundaŢii speciale
La aniversarea a 50 de ani de experienţă
în domeniul fundaţiilor speciale, grupul
spaniol Terratest execută lucrările de fundaţii
speciale la podul de peste Dunăre, Vidin-
Calafat, unul dintre cele mai mari proiecte de
Vom începe infrastructură în dezvoltare din Europa de SE.
lucrările de la Pentru lucrările de la podul Vidin - Calafat, Terratest asigură
parcarea lucrările de fundaţii speciale: piloţii, injectarea si testarea aces-
tora. Care sunt coordonatele colaborării companiei Terratest cu
subterană din FCC Construction?
Piaţa Într-adevăr Terratest execută toate lucrările de fundaţii
Universităţii speciale atât la podul principal peste Dunăre cât şi la
viaductele de acces cu centura oraşului Vidin. Terra-
test colaborează cu FCC Construccion atât în Spania
cât şi în România.
În România colaborarea a constat în execuţia lucrărilor
de fundaţii speciale pentru proiectul „Pod peste Ca-
lea Ferată la Otopeni„ - lucrări care s-au terminat în
septembrie anul acesta. Avem o relaţie bună cu FCC
Construccion şi sperăm să colaborăm şi pe viitor.
Ce probleme aţi întâmpinat în derularea contractului?
Într-o lucrare complexă de acest fel, la început întot­
deauna procedurile de foraj trebuie adaptate la teren
şi de asemenea optimizate. Pe de altă parte, echipa
noastră trebuie să cunoască forma cea mai potrivită
de colaborare cu clientul. Este un proces normal în
care apar şi mici probleme. Am lucrat foarte mult
pe parcursul acestui an, alături de clientul nostru,
soluţionând problemele care apăreau. Este modul nos-
tru de lucru, ceea ce căutăm este ca la sfârşitul lucrării
să putem spune că într-adevăr clientul a fost mulţumit,
lucru care s-a întâmplat în majoritatea lucrărilor pe
care le-am făcut până acum în România.
Podul trebuia terminat până în toamna anului 2010, însă finali-
zarea a fost întârziată. În ce măsură sunteţi implicaţi în această
întârziere?
Sincer nu am nici o idee despre angajamentele pe care
clientul meu le are cu statul bulgar. Ceea ce ştiu este
că Terratest îşi duce la îndeplinire toate acordurile în
perioada de timp prevăzută în contract. Ne-am dezvol-
tat activitatea într-un ritm bun exceptând, desigur, in-
tervalul de iarnă 2008-2009 din cauza temperaturilor
16 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
scăzute, zăpadă, etc .
În ce stadiu sunt lucrările în acest moment?
Măsuri speciale s-au avut în vedere încă de la începe-
rea lucrărilor datorită condiţiilor şi localizării proiec-
tului. În perioada foarte rece a anului suntem nevoiţi
să oprim lucrările din cauza imposibilităţii fizice de a
rezista şi de a executa lucrările la viaductele de acces,
pe Dunăre şi în apropierea acesteia. De asemenea,
în acest an este programată o pauză în perioada de
iarnă, având în vedere că s-au înregistrat temperaturi
de până la - 15 C°.
În acest moment executăm piloţii pentru ultimele 2
pile ale podului principal. Aceştia sunt situaţi pe par-
tea navigabilă a Dunării. După terminarea acestora va
urma execuţia culeei A3, situată deja în România.
Ce înseamnă acest proiect pentru Terratest?
Adevărul este că Terratest era deja în România când
s-a contractat acest proiect.După cum ştiţi am început
activitatea în ianuarie 2007. Cu toate acestea în Bulga-
ria nu eram încă stabiliţi, aceasta fiind o oportunitate
de a cunoaşte piaţa din Bulgaria, având în vedere inte-
resul companiei de a se dezvolta.
Prin acest proiect avem posibilitatea de a participa la
dezvoltarea unui nou punct de contact între două ţări.
Mai mult decât atât, acesta este probabil unul dintre
cele mai mari proiecte în dezvoltare din Europa de
sud-est, din punctul de vedere al lucrărilor de fundaţii
speciale.
Câteva informaţii tehnice relevante ale acestui contract.
Contractul constă în „Execuţia de fundaţii speciale
pentru podul peste Dunăre între Calafat şi Vidin,cât
şi execuţia lucrărilor de fundaţii speciale pentru acce-
sele cu variantă de ocolire a Vidinului, acces atât rutier
din Calafat, unul dintre cele mai
ezvoltare, în Europa de SE"
cât şi feroviar.” Lucrările presupun înfigerea piloţilor
prefabricati (440x440 mm), piloţi în situ (diametru
Φ1200mm, Φ1.500mm, Φ2.000mm), cât şi injecta-
rea acestora, teste de verificare a piloţilor (PIT , test de
încărcare). Tehnica de execuţie a piloţilor în situ este
diversificată datorită condiţiilor terenului şi proiectului
în speţă.
În ce alte proiecte este implicată sau intenţionează să se implice
compania Terratest în România?
În România,Terratest Geotehnic execută în acest mo-
ment lucrări de fundaţii speciale la „Pasaj Tunari” şi
„Pasaj Ştefăneşti”pe centura Bucureştiului, piloţi de
diametru 1080 mm, la Peştera în judeţul Constanţa
executăm piloţi de diametru 1000 mm pentru proiec-
tul de parc eolian „Peştera Windfarm”, la Tulcea
executăm piloţi de diametru 1000 mm pentru proiec-
tul de parc eolian „Valea Nucarilor Windfarm”. De
asemenea, vom începe, în sfârşit, lucrările la parcarea
subterană de la Universitate.
Prezentaţi succint strategia de dezvoltare pe termen scurt/me-
diu. Ce obiective şi-a propus Terratest?
Obiectivul nostru este acela de a satisface nevoile
clienţilor noştri. Doar în felul acesta vom reuşi să fim
cv
Carlos Vazquez, Country Manager Terratest
Geotehnic
Studii:
n 
2003 / 2005: INGINER DE DRUMURI, CANALE
ŞI PORTURI (MADRID), cu efectuarea ultimului
AN la UNIVERSITA DEGLI STUDI DIN PARMA,
(ITALIA).
n 1997 / 2002: INGINER TEHNIC DE LUCRĂRI
PUBLICE (CONSTRUCŢII CIVILE) LA UNIVERSITA-
TEA DIN CADIZ, cu realizarea lucrării de diplomă la
UNIVERSITY OF ABERDEEN (SCOTIA) în
2001/2002.
EXPERIENŢA PROFESIONALĂ:
n 2002/2003 : ESTUDIO PEREDA, Companie
dedicată proiectelor de construcţii de lucrări
publice şi clădiri, precum şi managementul
lucrărilor
n 2005/ prezent : perioadă de lucru în GRUPUL
TERRATEST; Companie care îşi desfăşoară acti-
vitatea în domeniul geotehnic, activează în sfera
fundaţiilor speciale, tehnicilor de îmbunătăţire a
terenului şi tehnicilor legate de mediu
n Septembrie 2007 / prezent: Country Manager
Romania
n Din martie 2009 ocupă şi funcţia de Manager
www.100construct.ro
în cadrul firmei Terratest Bulgaria LTD la proiec-
tul «Podul de peste Dunare Vidin - Calafat».
o opţiune viabilă pentru ei, pe acest sector de piaţă.
Vrem ca atunci când se doreşte realizarea unei lucrări
de fundaţii speciale să se gândească la Terratest.
Obiectivul nostru este să ne stabilim în ţară, lucrând
pentru a oferi cele mai bune servicii.
Ce măsuri aţi adoptat în contextul crizei economice mondiale
pentru a vă menţine şi continua proiectele începute?
În proiectele ce le avem în desfăşurare nu s-au luat
măsuri speciale pentru a putea menţine calitatea şi
angajamentele contractuale ce ni le-am asumat cu
clienţii noştri. Am mărit compania ţinând cont de acest
lucru. Singura măsură specială pe care am luat-o, ca
şi celelalte companii, a fost un plan de austeritate, un
control permanent al cheltuielilor. companie
SC Terratest Geotehnic SA
„România e foarte bine plasată Str. Sevastopol 13-17,
pentru a profita de acest moment” Birou 106
Ce ne puteţi spune despre piaţa europeană a construcţiilor din Tel.: +40 21 317 89 41
acest moment? Cum vedeţi evoluţia pieţei în perioada următoare, Fax: +40 31 425 29 25
în special, pentru proiectele de infrastructură? Email: office@terratest.ro
Web: www.terratest.ro
Piaţa de construcţii la nivel mondial este afectată şi
Cifra de afaceri 2008:
aceasta se poate vedea la orice nivel sau subsector. Am 4,4 mil Euro
speranţa că România îşi va reveni foarte repede. Tre-
buie să fim pregătiţi pentru acel moment.
Cum au fost influenţate proiectele companiei Terratest în aceste
condiţii ale pieţei? Cum a evoluat compania în acest an compa-
rativ cu anul trecut?
Anul 2008 a fost unul bun, al doilea an în România
în decursul căruia am avut activitate intensă. Primul
semestru al anului 2009, ne-a afectat, ca pe toţi de alt-
fel, contractările de lucrări au scăzut în general, dar în
ciuda acestui lucru am lucrat într-un ritm acceptabil,
activând în cadrul proiectului de la Dunăre şi termi-
nând proiecte contractate anul trecut.
Al doilea semestru s-a îmbunătăţit considerabil. Avem
noi proiecte, noi clienţi, prin acest lucru vedem noi
perspective pentru anul viitor.
Care ar fi cel mai pesimist scenariu de criză? Dar cel mai opti-
mist? Ce va face Terratest în ambele cazuri?
Nu-mi place să fiu foarte pesimist, în primul rând pen-
tru că nu sunt o persoană pesimistă, mai ales datorită
faptului că văd România foarte bine plasată pentru a
profita de acest moment. Într-un scenariu foarte op-
timist Terratest se va situa la înălţime, cu siguranţă.
Având în vedere că suntem în pragul Sărbătorilor de
iarnă, aş dori să închei prin a le ura tuturor un an nou
mai bun şi Sărbători fericite!
| decembrie - ianuarie 2009 17
 Interviu
Cătălin Rotaru, românul din
spatele plăcilor ceramice:

“În 2003 eram

spaniolul
care făcea
modele în
România“
Proaspăt numit Country Manager al celui mai mare producător de plăci
ceramice din Europa de Est, Cătălin Rotaru are o experienţă vastă de
peste 10 ani în domeniul cercetării, producţiei, distribuţiei şi vânzării de plăci
ceramice, dobândită atât pe piaţa locală, cât şi pe alte pieţe de profil din Europa.
Lucraţi de pe peste 10 ani în acest domeniu. Care a fost tru că mi-a deschis ochii în ceea ce priveşte partea
evoluţia carierei dumneavoastră? financiară şi ascensiunile rapide care pot conduce
În ianuarie 1999 m-am angajat la Cesarom, dar şi la căderi bruşte. De atunci fac tot posibilul să evit
cariera mea în ceramică a început mai devreme, ascensiunile rapide. Lucrând ca broker, înveţi nişte
pentru că am învăţat ceramică încă din facultate. lucruri legate şi de oportunităţi şi îţi dezvolţi anumite
Am urmat catedra de silicaţi, un curs în care sunt abilităţi. Cel mai bun lucru pe care l-am învăţat acolo
Cel mai bun lucru incluse ceramica, cimentul şi sticla. Am studiat la un este să fii rapid.
pe care l-am departament cu predare în limba franceză şi, fiind
învăţat ca broker un student bun, în fiecare an am mers în Franţa la Aţi reuşit să materializaţi experienţa de broker în nişte
diferite stagii. Şi proiectul de diplomă l-am facut pe investiţii?
este să fii rapid ceramica supraconductoare (o ceramică utilizată La început nu aveam ce să investesc dar, mult mai
pentru aplicaţii spaţiale). târziu, când lucram în Spania, am iniţat o mică
investiţie. Am câştigat ceva, dar nu foarte mult.
O vreme aţi fost şi broker la bursă. Chiar dacă ştii foarte bine mecanismele şi modul
În timpul facultăţii a trebuit să lucrez, aveam familie cum funcţionează bursa, tot trebuie să-i aloci foarte
şi responsabilităţi şi am lucrat ca agent de bursă. Ba mult timp, şi, evident, bani. Se spune că ce investeşti
chiar am ajuns printre primii trei brokeri din Româ- la bursă sunt (sau ar trebui să fie!) banii pe care
nia în 1996. A fost o chestie de conjunctură, iar când îţi permiţi să-i pierzi. Acum prefer să investesc în
a picat bursa, în 1997-1998, a trebuit să aleg: merg bunăstarea familiei, să ne construim o casă, să du-
pe brokeraj sau mă întorc la meseria mea. Atunci cem copiii la o şcoală mai bună. Şi aşa până acum
a fost prima trecere de la un salariu de 300 de do- familia a fost sacrificată. Soţia mea s-a preocupat
lari, la un salariu de inginer stagiar de 70 de dolari. mai mult singură de copii, deşi nu este casnică, are o
Şocul a fost destul de mare, dar mi-a prins bine, pen- firmă de consultanţă de succes.

18 decembrie 2009 ianuarie 2010 | www.100construct.ro

Cum a avut loc, totuşi, revenirea la meseria de bază, cea
de inginer?
Iniţial, am aplicat la Cesarom pentru un job de
traducător de franceză şi am avut ocazia să intru într-o
fabrică şi să văd tot ce înseamnă o linie de producţie
cu 1000 de oameni şi, abia acolo îţi pui problema de
calităţile tale de relaţionare. Am avut norocul să în-
tâlnesc în momentul respectiv, un director general
deosebit, omul care a modernizat Cesaromul vechi.
Era un adevărat manager în cel mai profund sens al
cuvântului. Acesta şi-a propus, şi a şi reuşit, să trans-
forme o fabrică veche, prăfuită, într-o fabrică având
zeci de linii tehnologice noi. După ce a plecat, nu s-a
mai schimbat nimic, cel puţin din câte ştiu eu, pe linie
tehnologică.
Care consideraţi că sunt caracteristicile esenţiale pentru
un manager de succes?
Consider că un manager de succes este cel care este
permanent la curent cu ceea ce este nou în piaţă şi care
nu consideră suficient ceea ce învăţat şi cunoaşte până
în acel moment. În 1999, în timp ce lucram la Cesa-
rom, eram înscris la un master de gestiune a sisteme-
lor industriale, un fel de master în administrarea afa-
cerilor, dar cu precădere pe administrarea producţiei.
Fiind vorba de o şcoală franceză, profesorii de la mas-
ter ne învăţau nişte concepte foarte noi, inclusiv pe
piaţa din Franţa. Atunci am avut o plăcută surpriză
să constat că directorul de la Cesarom era la curent cu
toate lucrurile acelea, lucruri pe care, şi acum, mulţi
nu le cunosc. Directorul m-a prins într-o zi lucrând la
un proiect de simulare a unui flux de producţie, când
a venit în inspecţie cu toţi directorii din fabrică. Aceştia
au îngheţat când m-au văzut că lucrez altceva decât
aveam de făcut. Directorul general a discutat cu mine
o jumătate de oră pe proiectul meu de master, după
care mi-a spus că este foarte intresant ce fac, ba chiar
să mai vin la el în birou să mai discutăm despre acele
lucruri, dar să nu mă mai prindă altă dată că sunt în
birou şi nu la linia de producţie că am încurcat-o!
Să înţeleg că acel director v-a susţinut în carieră şi a re-
prezentat un model de manager pentru dumneavoastră?
Mai degrabă am avut norocul să prind un moment în
care se faceau investiţii în fabrică, au venit foarte mulţi
tehnologi străini, iar eu ştiam şi engleză şi franceză.
Am învăţat atunci de la ei ceea ce se învaţă pe un
parcurs normal, în mulţi ani. Eu eram responsabil
cu punerea în funcţiune a utilajelor, a sistemelor de
dozare, uscătoare, cuptorare etc. Acolo am învăţat să
lucrez pe cuptoare. Ceea ce m-a ajutat foarte mult să
evoluez a fost faptul că mi-am asumat întotdeauna
responsabilităţi şi nu mi-a fost teamă să mă implic.
Am ajuns şef pe cuptoare şi am crescut financiar foar-
te rapid, de la 70 de dolari cât aveam în 19 ianuarie
când m-am angajat, la 400 de dolari la 30 decembrie,
în acelaşi an.
După 3 ani aţi plecat din Cesarom. De ce?
Deja lucram de 3 ani, iar în ultima perioadă, chiar
dacă eu lucram din ce în ce mai mult, existau nişte
limite peste care nu erai lăsat să treci. Şi atunci am
luat decizia să plec din fabrică. Momentul de plecare
din Cesarom a fost un moment greu, pentru că am şi
plecat din ţară. Am început să fac un doctorat în plăci
ceramice şi am obţinut o bursă pentru doctorat la un
institut din Castellon, Spania, una dintre cele mai pres-
tigioase Universităţi în cercetarea şi optimizarea pro-
ceselor de fabricaţie a plăcilor ceramice tradiţionale.
Am învăţat spaniola
într-o lună de studiu individual
Cum v-aţi adaptat acolo? Vorbeaţi spaniola?
Spaniola am învăţat-o într-o lună de zile de studiu in-
dividual. Dar m-a ajutat enorm faptul că spaniolii nu
vorbesc prea multe limbi străine. În afară de profesorul
coordonator, restul colegilor nu vorbeau nici engleză şi
nici franceză, aşa că am fost mai mult decât nevoit.
După trei luni m-am dus la interviuri în spaniolă, ba
chiar şi raportul de diplomă, cel de stagiu, a trebuit să-l
susţin tot în spaniolă. Mi-a placut mult că ajusesem la
nuanţe şi îmi făcusem un cod pentru cuvinte. Cel cu
o steluţă însemna că se foloseşte între prieteni, două
steluţe pentru foarte buni prieteni şi aşa mai departe.
A fost o experienţă foarte bună pentru că am lucrat în
catedra în care se studiau procesele ceramice şi aveam
profesori care aveau şi legături cu mediul de afaceri
spaniol. Astfel am avut ocazia să cunosc foarte mulţi
oameni importanţi, inclusiv pe Preşedintele Asociaţiei
Spaniole de Ceramică.
Cum aţi ajuns să vă angajaţi la compania FRITTA din Spa-
nia, unde timp de 3 ani aţi fost tehnician al departamen-
 Interviu
tului de exporturi şi apoi manager tehnic zonal pentru
Europa de Est şi Rusia?
Mi-a crescut Unii dintre producătorii de ceramică de acolo mă ştiau
salariul de la 70 de când lucrasem pentru Cesarom şi eram recunoscut
ca un bun tehnolog pe cuptoare. Acum, că vorbeam
la 400 de dolari şi spaniola, FRITTA (furnizor de glazuri, pigmenţi
într-un singur an şi consultanţă design pentru cei mai importanţi
producători de plăci ceramice din această zonă) m-a
angajat şi au facut tot posibilul să-mi faciliteze actele şi
în 6 luni am avut viză de muncă.
Am lucrat la început ca tehnician de export, adică
acea persoană care se duce în fabrici de ceramică din
diverse colţuri ale lumii, aduce 50 de kg de material,
o pungă de pigment, argilă sau diverse chestii. Odată
ajuns la client în condiţiile de lucru ale clientului, tre-
buie să reproducă o placă care i-a plăcut clientului cel
mai mult şi pe care vrea să o producă. Iar eu trebuia
să adaptez lucrurile astfel încât produsul să iasă aşa
cum trebuie în condiţiile pe care le avea clientul (unul
20 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
avea cuptor cu ardere la 1.000, altul la 1.200, altul
doar pigment bej sau doar roşu etc.) De aceea era ne-
voie să cunosc foarte bine cum se obţine placa, cum se
realizează amestecul de culori, cum se arde, cum se
presează şi aşa mai departe. Producţia este în fond un
proces foarte complex, cu multe variabile.
În Spania aţi învăţat cu adevărat meserie sau experienţa
din România a fost suficientă?
Dacă la început ştiam doar partea tehnologică şi nu
ştiam partea de design, acolo am învăţat şi partea
de design. A fost cu certitudine un experiment foarte
interesant, am călătorit mult, am stat vreo şase luni
în Rusia la Volsvograd, apoi, în Letonia. Prin faptul că
interferezi pentru dezvoltarea unui produs şi cu par-
tea comercială, înveţi multe lucruri pe vânzări, design
şi ceea ce îşi doreşte clientul. Cei de la comercial vin
şi îţi spun că vor o placă un pic mai marmorată sau
clientul vrea altă nuanţă etc. Cu toate acestea, după
trei ani stagnezi. Evoluţia existase deja, şi reuşeam să
obţin modelul respectiv de placă de la patru încercări,
îl obţineam din trei sau în loc de trei, în două, dar mai
mult de atât nu puteam evolua.
În tot acest timp, familia a rămas aici, în România?
Nu, la un moment dat au venit şi ei. Soţia mea a obţinut
o bursă, un master pe administrarea afacerilor. Au ve-
nit şi au stat trei luni cu mine, apoi am decis ca, jobul
meu fiind unul în care trebuie să călătoresc mult, ar fi
mult mai bine dacă ei s-ar întoarce în ţară. Eu sunt de
părere că e bine să îţi creşti copiii în ţara ta, să vină să
studieze în afară dar să se întoarcă înapoi.
Ce v-a determinat să vă întoarceţi şi dvs. în ţară?
Lipsa familiei şi dorul de casă. După trei ani de zile în
care trei luni eşti în Spania, trei în Rusia, Ungaria sau
Bulgaria, devine foarte dificil. Soţia mea este de admi-
rat pentru că ea s-a ocupat de copii, de casă. A fost o
perioadă foarte dificilă, pentru ca eu devenisem, pen-
tru copiii mei, nenea care aducea, din când în când,
jucăriile. Când am plecat de acasă, cel mai mic avea
doar 6 luni. Din păcate, financiar nu aveam de ales
şi am tratat această perioadă ca pe o experienţă grea
dar obligatorie.
Cum se face că v-aţi întors tot la Cesarom?
În perioada în care încercam să mă întorc în ţară am
primit o oferta de la ei, dar de data aceasta, am venit
pe altă poziţie, un pic mai comercială, pe post de pro-
duct manager. Poziţie în care m-am simţit foarte bine
pentru că rolul meu era să fac, într-un timp cât mai
rapid, cât mai multe produse noi. În momentul acela,
în noiembrie 2005, toate cele trei fabrici le cumpărase
Lasselsberger. Şi aceste fabrici aveau cel puţin trei
produse care se concurau reciproc (albastru cu verde
la Sanex şi la Cesarom şi exista şi la Lugoj). Trebuia
făcută o schimbare destul de rapidă ca să ai o siner-
gie de produse şi să încerci să diferenţiezi foarte bine
portofoliul. Şi am intrat într-o perioadă foarte bună,
de deschidere, în care piaţa era în creştere, oamenii
vroiau lucruri noi. Ba chiar am ajuns în situaţia în
care, spre deosebire de iarna 2005-2006 când am ple-
cat de acolo, nu ştiam ce să mai punem în producţie,
deoarece aveam deja stocuri nevândute, am ajuns să
nu ştiu ce să pun în producţie pentru că nu mai era ni-
mic pe stoc! În 2007 când am plecat de acolo, făcusem
deja multe produse noi.
Aceea a fost perioada în care v-aţi făcut cunoscut în Ro-
mânia ca dezvoltator de produse noi. Ce presupune să lan-
sezi în piaţă noi produse?
Este un lucru imens să faci o fabrică să aibă peste
400 de modele noi, implică probleme pe gestiu-
nea stocurilor, fabricaţie etc. Experienţa aceea a fost
www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009 21
deosebită pentru mine, pentru că timp de un an de
zile s-au schimbat atât de mult produsele de la Sanex, Devenisem
în 2005, cât s-au schimbat în Romania în trei ani. Şi
toate au trecut cumva şi prin mâinile mele. În 2003-
pentru copii mei
2005 eram spaniolul care facea modelele în România «nenea care
iar din 2005, eram cel care cerea spaniolilor să facă aducea jucării»
modele pentru noi. Contează enorm să ai experienţa
din amble unghiuri pentru că atunci când soliciţi un
produs eşti conştient de limitările tehnologice, de cos-
turile care se impun etc. Faptul că am lucrat la acele
firme înainte să vin la Lasselsberger, m-a ajutat foarte
mult ca să pot optimiza dezvoltarea de produse noi. De
aceea a fost şi posibil ca într-un interval atât de scurt,
un an şi jumătate, să extindem atât de mult portofoliul
de produse. Fiind cotat la bursă, Sanex a înregistrat în
acel an o creştere de 30% , creştere datorată manage-
mentului de portofoliu.
În ce context a urmat pasul către Delta Distribution?
În 2007, politica comercială Lasselsberger era de
neînţeles pentru mine şi am ajuns la concluzia că mai
devreme sau mai târziu vom intra într-un blocaj pe
partea asta. Pentru că se tot schimbau lucrurile de la
o lună la alta. Eu sunt dispus să dau foarte mult, dau
timpul meu, dau tot ce am învăţat dar când vezi că din
tot ce ai învăţat foloseşti doar 30%, automat nici nu
poţi să ceri în schimb multe lucruri. Este momentul să
faci un pas spre schimbare, moment care a coincis cu
faptul că cei de la Delta doreau să-şi dezvolte o marcă
proprie de produse. La Delta am lucrat ca business de-
veloper şi, împreună cu echipa de acolo, am încercat
să înţelegem ce anume este nevoie să producem, iar
eu urma să găsesc fabricile potrivite din Spania, Bul-
garia, Egipt etc. Căutam să producem un model mai
accesibil în ceea ce priveşte costurile, dar cu un model
şi un design mai deosebit. După ce am dezvoltat por-
tofoliul de produse, a plecat directorul de marketing,
 Interviu

să citesc despre cafea. Îmi aduc aminte de un film de

promovare pentru o marcă de cafea, care circula la
un moment dat pe internet. Povestea filmului: o fată
era tristă iar tatăl ei îi arată un experiment: pune
la fiert un morcov, un ou şi un bob de cafea. Mor-
covul la fiert se înmoaie, precum oamenii care în
condiţii de criză cedează, oul, atât de fragil, la fiert,
departamentul s-a comasat cu cel de vânzări iar eu se întăreşte iar bobul de cafea este cel care schimbă
am preluat funcţia respectivă pentru un an de zile. culoarea apei cu totul. De accea, îmi place să mă
Pe vremuri de
indentific oarecum cu această parabolă. Până acum
criză banii se duc Cum aţi ajuns country manager la Kai Group? eu eram omul care făcea modelele dar nu le lan-
acolo unde le Kai a încercat să-şi construiască aici o echipă puternică sam eu sau făceam diverse lucruri dar nu eram atât
şi au avut diverse încercări. Pentru mine a fost ca o de vizibil. Aici şi acum, întradevăr, dacă iese treaba
este locul
oportunitate, deoarece Delta intrase într-un proces de bine, pot să spun că mi se datorează.
reorganizare, iar ideea de a construi ceva de la zero,
de la politica comercială până la dezvoltare de porto- cv
foliu de produse era o provocare amplă, care includea
şi partea de antreprenoriat. Inţial credeam că pot să-i CĂTĂLIN ROTARU,
ajut să-şi dezvolte portofoliul de produse, dar mi s-a COUNTRY MANAGER
oferit ceva mai mult decât atât, adică să formez tot KAI ROMÂNIA
ceea ce înseamnă structura Kai şi echipa sa din Ro-
mânia şi să dezvolt politica comercială locală. Vârstă: 36 ani
Pregătire:
Acum suntem în criză şi contează enorm să-ţi cunoşti n 
Universitatea Politehnică
piaţa, să-ţi cunoşti clienţii, limitele de tot felul şi produ-
Bucureşti, Secţia
sele şi condiţiile comerciale. Se spune că pe vremuri Ceramică, Sticlă şi Ci-
de criză banii se duc acolo unde le este locul. Ceea ce ment cu predare în limba
este valabil şi pentru oameni. Dacă înainte mai găseai franceză.
în firme oameni care nu erau pe postul care trebuie, n 
Master în Administrarea
acest lucru putea fi trecut cu vederea deoarece în- Afacerilor Industriale
semna nişte costuri care puteau fi uşor acoperite de Şcoala Naţională Superioară de Chimie din Tou-
un potenţial foarte mare al pieţei. Acum, dacă nu eşti louse, Franţa - burse de specializare în domeniul
acolo unde trebuie şi acolo unde aduci valoare, nu mai ceramicii avansate
n 
Bursă de doctorat la Universitatea „JAIME
poate fi un aspect uşor de ignorat.
I”din Castellon, Spania
n 
Managementul Organizaţiei şi al Proiectelor –
Care sunt următoarele proiecte pe care vi le propuneţi în
CODECS – Open University
noua misiune de country manager?
Evoluţie profesională:
Îmi doresc să fac plăcile ceramice potrivite şi adap- n 
Din 2009 Country Manager România, Kai
tate pieţei. Dintotdeauna mi-am dorit să avem în Ro- Group
mânia produse bune şi să nu mai acceptam tot ce nu n 
2007 - 2009 Business Development Manager
se vinde la alţii. Ar fi ideal să renunţăm la mentalita- și Marketing Manager, Delta Distribution
tea acesta de a căuta produse ieftine şi să putem face n 
2005 - 2007 Product Manager, Lasselsberger
produse interesante. Un produs în România, pentru România
n 
2002 – 2004 Tehnician al Departamentului
România.
de Exporturi şi Manager Tehnic Zonal pentru
Aţi fost până acum omul din spatele plăcilor ceramice. Acum a Europa de Est şi Rusia, FRITTA din Spania
1999 – 2001 Inginer al Departamentului Tehnic şi
venit momentul să ieşiţi în faţă, să vă faceţi cunoscute ideile? n 
Responsabil pentru funcţionarea cuptoarelor
Mi-a placut să fiu omul care dă drumul la lucruri. De
de ardere a plăcilor, Cesarom
aceea asociez acest lucru cu pasiunea mea pentru n 
1995 – 1998 Broker, Bursa Română
cafea. Este unul dintre hobby-urile mele să degust,

22 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009 23
 Interviu
Designerul Danilo Ramazzotti:

luxul este încă

la căutare

La sfârşitul lunii noiembrie, designerul italian Danilo Ramazzotti a

inaugurat primul showroom din România, dedicat colecţiilor sale exclusiviste
de finisaje artizanale pentru pereţi şi podele. Danilo Ramazzotti este apreciat la
nivel internaţional pentru produsele unicat, realizate manual, care au contribuit la
înfrumuseţarea locuinţelor celor mai pretenţioşi clienţi din întreaga lume.
Credeaţi că afacerea va deveni aşa prosperă? tui mare grup (Grupo Ceramico Cantoia) eu sunt
Din momentele Compania noastră, într-un an aşa teribil de criză, este preşedintele, soţia mea este administratorul de-
politice sau în curs de dezvoltare - un semn pozitiv. Colecţiile legat iar copiii mei: Glauco - responsabil comer-
economice mele pentru clienţii de înaltă clasă dau rezultate cial şi Gabir - responsabil de producţie al tuturor
excepţionale pentru că luxul este încă la căutare. colecţiilor noastre.
din Italia sau
România ar “Visam să fiu fotbalist” Care a fost viziunea dvs ca designer? Ce vă inspiră să creaţi
putea să apăra o Care a fost visul dvs în copilărie? Care a fost primul moment şi să descoperiţi noi aspecte?
definitoriu din copilărie care a implicat şi design? Eu nu vreau să am o viziune de tendinţe, dar vreau
colecţie Ca toţi băieţii, de mic visam să fiu fotbalist. De să lucrez cu sentimentele materialelor, asta nu
băiat am fost un visător şi, prin urmare, un crea- înseamnă că nu sunt atent la momentele politice
tiv, activitate pe care după aceea am folosit-o şi am sau economice din Italia sau din România, din care
tradus-o intrând la şcoala de design «Internaţional ar putea să apară o colecţie. Orice lucru poate să
School Design» de la Bologna. mă inspire, pentru că personalizarea pur şi simplu
mă fascinează.
Când aţi început să lucraţi în acest domeniu? Cum a fost să
conduceţi o afacere aşa tânăr? Există un anumit tip de design care vă interesează mai mult
Am început repede, la 25 de ani, după ce am ter- ca altele - design de produs, modă, fotografie, arhitectură?
minat de studiat. Am început să conduc această Produsul, moda, arhitectura şi fotografia semnifică
companie cu ajutorul soţiei mele. În cadrul aces- într-un singur cuvant “mod de a trăi”, pentru mine

24 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

semnifică societate, pe mine mă interesează partea Danilo Ramazzotti
inteligentă din societate, adică aceea de bun gust.
Danilo Ramazzotti Italian
House Floor este o marcă
Cum vă pregătiţi pentru o colecţie nouă? a Grupului Ceramic
Pentru a crea o colecţie mă îndepărtez de lumea ma- Cantoia (Vaprio d’Agogna,
terialelor şi încerc să înţeleg sentimentele, tristeţea, Novara, Italia) care încă
bucuria şi tensiunea momentului după desenul ima- din 1950 realizează
ginar: elimin negativul lăsând doar mesajul pozitiv. finisaje pentru acoperirea
Toţi ar trebui să trăiască cu sentimente senine, bucu- pereţilor şi a podelelor
rie şi dorinţă de a trăi, precum desenez eu. de înaltă calitate, pentru
a reflecta orice tip de
ambianţă a casei.
Ce tip de materiale preferaţi? Observăm că aţi îmbinat
marmură cu sticlă, piele, argilă, etc. în combinaţii total Danilo Ramazzotti,
neaşteptate. designerul companiei,
Eu iubesc natura şi de aceea încerc să o introduc este unul dintre artiştii
în toate colecţiile mele. E nedrept să facem o scară cei mai apreciaţi la nivel
mondial în domeniul acestui tip de amenajări. S-a
de valori. Pentru mine este dificil, din acest mo-
dedicat descoperirii tradiţiilor antice artizanale
tiv pentru asta aleg ori piatră,ori sticlă sau argilă: de lucru în argilă, piatră şi sticlă pentru a le
dure, dulci şi esenţiale ca şi inima. Inima este în- putea combina şi astăzi, folosind cele mai înalte
sumarea celor trei elemente: viaţă, aer şi foc. Fără şi apreciate tehnici. Danilo Ramazzotti Italian
aceste elemente nu existăm, inimă înseamnă viaţă. House Floor este prezent în întreaga lume, prin
Când merg pe drumuri întâlnesc pietre, copaci, intermediul a 8 showroom-uri şi 300 de magazine,
pământ,le privesc,le observ,le respect. Eu colabo- atât în Italia cât şi în alte ţări precum Dubai,
rez cu ele iar ele cu mine, nu pot face diferenţe. Albania, Santo Domingo sau România.

www.sgt.ro
 Interviu
Lucian Dume, director general Cerealis:
În 2010 ne prop
cu 20% faţă
Criza din imobiliare a tras în jos afacerile cu materiale de construcţii,
determinând o scădere importantă pe piaţa materialelor de construcţii în 2009.
În 2010 distribuitori aşteaptă o revigorare a pieţei, ne spune
Lucian Dume, administrator Cerealis.
Cum a evoluat, din perspectiva companiei dvs.,
piaţa construcţiilor din România?
Piaţa construcţiilor a avut în ultimii ani
o creştere spectaculoasă, putem spune
aproape necontrolată, ce a dus atât la
construcţii de o calitate îndoielnică cât
şi la construcţii în care s-au folosit ma-
teriale de calitate superioară. Momentan,
traversăm o perioadă de relativ recul, dar
sperăm că 2010 va aduce acea revigorare pe care
o aşteptăm cu toţii.
Cum a evoluat, în 2009, piaţa materialelor de construcţii?
Atât volumul cât şi preţurile materialelor au avut
un trend descendent, în momentul de faţă putem
spune că se apropie de un nivel rezona-
bil.
La ce nivel s-au situat vânzările com-
paniei dvs. în 2009?
Datorită faptului că importul de
cărămidă nu a mai constituit o
oportunitate de afacere, pe pe-
rioada anului 2009 vânzările
noastre au înregistrat un uşor
recul.
Ce estimări aveţi pentru 2010?
Pe total an 2010 ne propunem o creştere cu circa
20% faţă de anul 2009.
Cum vedeţi evoluţia materialelor de construcţii în următorii
ani, din punct de vedere al consumului şi al raportului im-
26 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
porturi/producţie internă?
Sperăm că din trimestrele 2 şi 3 ale
lui 2010 să asistăm la relansarea
pieţei imobiliare, chiar dacă nu
spectaculoasă, astfel încât prin relua-
rea lucrului la proiectele sistate şi prin
demararea unor noi proiecte imobilia-
re volumul de desfacere a materialelor
de construcţii să crească.
Care sunt problemele specifice domeniului comercializării
materialelor de construcţii pe care le resimţiţi în această
perioadă?
Această perioadă de timp, caracterizată prin criza
economică pe care o resimţim cu toţii, dar care a
afectat cel mai mult sectorul imobiliar şi transpor-
turile, domeniul comercializării materialelor de
construcţii înregistrează o reaşezare atât din punct
de vedere al politicilor de vânzare cât şi a stocuri-
lor. Problemele principale sunt date de scăderea
investiţiilor şi implicit de scăderea volumului de
desfacere a materialelor de construcţii
Ce probleme credeţi că ar trebui rezolvate rapid în dome-
niul comercializării materialelor de construcţii?
Problema principală ţine de finanţarea sectorului
imobiliar. Atâta timp cât băncile nu deblocheză
creditarea la dobânzi rezonabile, domeniul
construcţiilor şi cel al comercializării materiale-
lor de construcţii îşi va restrânge din ce în ce mai
mult activitatea, cu consecinţele sociale negative
ce decurg din aceasta.
Ce măsuri adoptaţi pentru a depăşi situaţia actuală şi de a
unem o creştere
de 2009
vă menţine în piaţă?
Măsurile luate au dus la creşterea gradului de ofe-
rire a serviciilor în distribuţie, la o reaşezare a
preţurilor în piaţă şi din nefericire la o redimen-
sionare a personalului.
Care sunt planurile companiei pentru 2010, din punct de
vedere al extinderii, al investiţiilor, al produselor/servicii-
lor noi lansate pe piaţă?
2010 din punct de vedere al dezvoltării compa-
niei, însemnând extindere şi investiţii, cred că va
fi un an în care trebuie să dăm dovadă de multă
chibzuinţă. Vom încerca să ne încadram în limite-
le strictului necesar. Un accent deosebit vom pune
pe extinderea serviciilor acordate clienţilor şi pe
diversificarea gamei de materiale de construcţii
comercializate.
Cine câştigă de pe urma crizei financiare?
Putem spune că primii care au câştigat de pe
urma crizei financiare au fost “ţeparii”. Adevăraţii
câştigători vor fi aceia care vor şti să gestioneze
criza, să menţină clienţii activi, să diversifice gama
distribuită şi să ofere servicii de calitate.
C erealis
www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009
Ce se va întâmpla cu producătorii
autohtoni? Dar cu distribuitorii?
Producătorii autohtoni au resimţit
din plin criza, dar în mare parte au
înţeles că trebuie să treacă cu bine peste această
perioadă şi au încercat, prin reducerea cheltuieli-
lor şi prin scăderea preţurilor de livrare, să ofere
produse competitive pe piaţă, dar mai ales să
contracareze produsele de import.
Primii care
Ce se va întîmpla cu preţul la principalele materiale de au câştigat
construcţii în 2010?
de pe urma
În 2010, atât timp cât piaţa imobiliară nu se va
relansa, consider că preţurile vor rămâne cam crizei financiare
la acelaşi nivel, acestea putând fi influenţate în au fost “ţeparii”
special de modificări de preţ la gaze şi energie
electrică.
Vor mai intra jucători noi pe piaţă în perioada următoare?
În orice piaţă apar şi dispar jucători. Este de re-
marcat că pe piaţa distribuţiei de materialelor
de construcţii, în afara magazinelor de bricolaj,
există foarte puţini investitori străini. Să vedem ce
ne rezervă viitorul.
27
 Materiale de construcţii

Hidroizolarea subsolului p
Hidroizolarea subsolului prin
interior poate fi utilizată atât
în construcţii noi, cât şi la
construcţii vechi, unde o condiţie
Aquamat
de bază pentru reuşita aplicării
este ca aceasta să fie efectuată
pe suprafeţe rezistente din punct
de vedere static la
presiunea negativă a apei, adică
pe pardoseală şi pe
zidurile subsolului.
se deschid conic la adâncime de 3 cm cu borma-

A
bordarea trebuie să fie radicală, pentru că sina cu percuţie şi se chituiesc cu DUROCRET. Tot
intervenţiile ulterioare necesită mult efort cu DUROCRET se chituiesc şi eventualele rosturi
şi sunt deosebit de costisitoare. Drept ur- de întrerupere a lucrului, după deschiderea lor
mare este necesară alegerea corectă a materiale- triunghiulară pe lungime, la adâncime de 3 cm.
lor şi aplicarea lor corectă.
Dacă în timpul executării lucrărilor se observă
Eventualele tencuieli şi acoperiri ale pardoselii pătrunderea apei, punctele vor fi obturate cu mor-
MATERIALE NECESARE (plăci) vor fi îndepărtate. Dacă înaintea aplicării tarul cu priză rapidă AQUAFIX.
SOLUŢII ADECVATE hidroizolaţiei subsolul este inundat, luaţi legătura
AQUAMAT - mortar cu Departamentul Tehnic de Asistenţă al compa-
hidroizolant niei ISOMAT, pentru evitarea greşelilor.
DUROCRET - mortar
pe bază de ciment şi Se curăţă bine suprafeţele de praf şi materiale
răşini, pentru reparaţii friabile.
AQUAFIX - mortar cu
priză rapidă, pentru
oprirea infiltraţiilor
de apă

Muchia de la îmbinarea pardoselii cu elementele

verticale (ziduri, stâlpi) se udă şi se formează o
scafă cu produsul DUROCRET.
Pe zidurile perimetrale, distantierele şi segregările

28 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

rin interior cu

Zidurile perimetrale se udă bine şi se acoperă cu

AQUAMAT în 3 până la 4 straturi , în funcţie de
gradul de solicitare la apă. Fiecare strat se aplică
numai după uscarea celui precedent. Aplicarea se
face în straturi cu grosimea de până la 1mm in-
clusiv şi se extinde până la înălţimea de minimum
50 cm deasupra solului.

În final produsul AQUAMAT se aplică şi pe pardo-

sela subsolului în 3-4 straturi în acelaşi mod

Prin utilizarea produsului AQUAMAT s-a realizat o MATERIALE HIDROIZOLANTE

hidroizolare unitară în interiorul subsolului care
ADITIVI PENTRU BETOANE
poate fi vopsită, tencuită sau placată. SI MORTARE

ADEZIVI ÞI CHITURI
Conditii de aplicare
MATERIALE PENTRU REPARAÞII
Pe timpul aplicării, temperatura trebuie să fie de ÞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE
minimum +5˚C.
TENCUIELI GATA PREPARATE
Stratul de AQUAMAT proaspăt aplicat trebuie
protejat de temperaturi înalte, de ploaie şi îngheţ. PARDOSELI INDUSTRIALE
Produsul conţine ciment, cu reacţie alcalină cu
apa şi este clasificat ca iritant.
Consultaţi instrucţiunile de utilizare în siguranţă şi
măsurile preventive înscrise pe ambalaj.

Str. Poteraşi, Nr. 5, Sector 4, Bucureşti

29 021 316 67 46
Tel.: 021 300 04 82 / 83 / 84; Fax:
E-mail: info@isomat.ro; www.isomat.eu

Materiale de construcţii
Creştere de
Piaţa materialelor de construcţii
verzi ar putea creşte cu 25%
în următorii cinci ani, până la
aproximativ 600 miliarde de dolari,
conform PMR Research.
S
e aşteaptă ca acţiunile producătorilor, dis-
tribuitorilor şi chiar a utilizitatorilor finali,
generate de perioada de recesiune, să se
concentreze mai mult pe durabilitate, devenind
mult mai receptivi la produsele ecologice. De la an
la an, cererea de pe acest segment de produse este
în continuă creştere, atât pe segmentul de produse
destinate construcţiilor comerciale şi de business
cât şi pentru construcţiile rezidenţiale, în special
pentru materialele de construcţii care prezintă un
impact redus asupra mediului faţă de produsele
convenţionale.
Din partea segmentului de construcţii comerciale şi
de business, în perioada 2009-2013, piaţa materia-
lelor de construcţii ecologice se aşteaptă să înregis-
treze cea mai mare cerere, jucând totodată un un
dublu rol: unul vital în dezvoltarea şi acceptarea de
30 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
25%pe
către piaţă a materialelor verzi, şi unul de testare
efectivă pe proiecte de mare anvergură.
Materiale de izolaţie ecologice
În cadrul ţărilor Uniunii Europene, piaţa mate-
rialelor de izolaţie continuă să crească. O analiză
efectuată de Interconnection Consulting indică o
creştere continuă a pieţei materialelor de izolare
termică în Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Slo-
venia şi Ungaria, indicată printr-o rată compusă a
creşterii anuale (CAGR) de aproximativ 10,9% între
2004 şi 2011, ajungând până la 1,3 milioane de
euro în 2009.
În Europa, energia consumată pentru încălzire, ilu-
minat şi climatizare reprezintă 40% din totalul ener-
giei consumate. Consumul anual de energie al unei
clădiri rezidenţiale, în Europa Centrală şi de Est,
este de aproximativ 250-400 kWh/m2 iar în Euro-
pa de Vest este de aproximativ 100-250 kWh/m2.
Diferenţa poate fi explicabilă atât prin diferenţele de
climat cât şi prin materialele de izolaţie şi tehnolo-
giile folosite. O casă pasivă va permite un consum
mediu într-un an de doar 15 – 20 kWh/m2.
Rockwool East South Europe a contribuit la construi-
rea unui complex de 13 case pasive. Complexul
a fost realizat ca un proiect demonstrativ de casă
pasivă, în colaborare cu Universitatea Tehnică Cehă.
Proprietăţile sunt ampalsate în Cesky Raj (Paradisul
Ceh), în nordul Bohemiei, la aproximativ 100 km
de Praga. Limita anuală a consumului de energie a
unei astfel de case este de 15 kWh/m2. Consumul
de energie este redus la minimum prin intermediul
unor instalaţii pasive, care nu implică componen-
te mecanice şi electrice. De asemenea, casele sunt
dotate cu sisteme de recuperare a căldurii şi sunt
echipate cu o serie de senzori care transmit datele
scanate pentru o evaluare continuă către Universi-
tatea Tehnica Cehă din Praga.
La un cost de 800 euro/m2, proiectul este destinat
persoanelor care doresc să contribuie la populari-
zarea construcţiilor de acest gen, care să asigure
reducerea consumului de energie. Având în vedere
oscilaţia preţurilor la energie din Cehia, o astfel de
construcţie reprezintă una viabilă din punct de ve-
dere economic.
Profilele „greenline”,
material 100% ecologic
De asemenea, eficienţa energetică a ferestrelor a
devenit o componentă importantă pentru eficienţa
piaţa materialelor ecologice
energetică a unei clădiri. Aceasta conduce către o
cerere mai mare pentru sistemele de ferestre cu
conductivitate termică scăzută (Low-E) şi de înaltă
calitate şi profile din plastic multisecţionate. S-a de-
monstrat că aproximativ 20% din energia termică
a unei clădiri este pierdută prin intermediul feres-
trelor.
Totodată, s-a estimat că înlocuirea unui singur me-
tru pătrat de geam tradiţional cu unul eficient ener-
getic (cu o rezistenţă dublă la trasferul de căldură)
ar permite un consum de 140 kWh/m2 pe an, va-
lori estimate în special pentru regiunile din Europa
Centrală şi Europa de Est sau, cu alte cuvinte, o
îmbunătăţire a eficienţei energetice a ferestrelor cu
35-40%.
Cererea mondială pentru ferestre şi uşi termoi-
zolante a ţărilor din Europa Centrală şi de Est
reprezintă aproximativ 5-6% din piaţa globală. În
2009, peste 50% din totalul profilelor fabrica te au
fost realizate din plastic sau metal, iar aproximativ
60% din ele au fost estimate ca utilizând tehnolo-
gia geamului termopan cu depunere Low–E (emi-
sii scăzute). Tendinţa actuală a producătorilor de
profile pentru ferestre este de a include profilele
„greenline” în lista lor de produse. Materialul este
unul 100% ecologic şi nedăunator omului sau me-
diului deoarece nu conţine plumb, profilele fiind
prelucrate utilizând aditivi ecologici pe bază de Ca-
Zn sau utilizând compoziţii similare. Aceste produse
au pătruns cu rapiditate pe piaţa ţărilor comunităţii
europene (CEE) prin producători precum KBE, Tro-
cal sau Veka.
Cimentul verde
Există trei surse principale de emisie de praf din
fabricile de ciment: sistemul de ardere, răcitoarele
de clincher, morile de ciment. Ecologic vorbind,
producţia de ciment generează emisii importante de
dioxid de carbon, numărându-se printre principale-
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 31
le surse răspunzătoare pentru încălzirea globală.
Această situaţie se datorează în bună parte tehno-
logiilor inadecvate utilizate de această industrie
care, conform datelor raportate de specialiştii din
domeniu, produc circa 5% din emisiile globale de
dioxid de carbon. 54% din emisiile de dioxid de
carbon în urma producţiei cimentului sunt dato-
rate calcinării calcarului, 34% arderii cărbunelui
şi 12% datorită emisiilor legate de folosirea
electricităţii în funcţie de tehnologia de produce-
re. În medie, pentru producerea fiecărei tone de
ciment se degajă 0,83 tone de dioxid de carbon.
În total, producţia clinkerului şi a cimentului pro-
priu-zis generează 90% din producţia de dioxid
de carbon.
Din punct de vedere calitativ, va trebui să respecte
marca cimentului care a fost prescrisă. Introdu-
cerea unui ciment de marcă inferioară poate fi
dăunătoare rezistenţei; de asemenea, introduce-
rea unui ciment de marcă superioară constituie
o risipă inutilă. Pe de altă parte, din punct de
vedere cantitativ, va trebui să se respecte întoc-
mai dozajul prescris. Introducerea unei cantităţi
mai mici de ciment periclitează legarea agrega-
telor între ele şi umplerea golurilor. O cantitate
superioară celei prescrise, pe lângă faptul că este
neeconomică, duce şi la o contracţie la uscare cât
mai mare. Rezistenţa betonului creşte cu cantita-
tea de ciment până la dozajul de 350 kg ciment/
m3. Peste acest dozaj, creşterea cantităţii de ci-
ment nu mai influenţează rezistenţa, decât foarte
puţin.
Printre viitoarele măsuri ce vor fi luate în calcul
privind dezvoltarea tehnologiilor ecologice în
construcţii se numără integrarea elementelor fo-
tovoltaice ca elemente constructive ale clădirilor
(faţade sau acoperiş), tehnologie deja cunoscută
ca fiind 100% ecologică.
Cea mai mare garanţie din România
Încălzire în pardoseală PEXGOL-DANGULV
S istemele de încălzire în pardoseală Pexgol-Dangulv pot fi montate
la orice tip de pardoseală, fie că este vorba de gresie, marmură,
granit sau parchet, oferindu-vă un confort termic de excepţie. Singura
condiţie este ca grosimea parchetului, a marmurei sau a granitului să
nu depăşească 20 mm. Poate fi folosit orice tip de parchet, indiferent
dacă este laminat, bambus, stratificat sau chiar din lemn masiv. Că este
HT sau nu. În combinaţie cu pompa de căldură, asigură şi climatizarea
întregului Dvs. imobil în zilele fierbinţi de vară. Economie de energie de
peste 30% faţă de sistemele clasice cu radiatoare.
Interesant, nu-i aşa?!

Pompe de căldură THERMIA

Numărul 2 mondial - Numărul 1 în România
R eprezintă soluţia perfectă pentru încălzire/apă caldă/climatizare
şi vă oferă confort termic deosebit, economii substanţiale (chiar de peste 70%
faţă de centralele termice, ideala fiind asocierea cu sistemul de încălzire în
pardoseală), alături de un mediu ecologic neafectat.

Dizolvatoare electronice de calcar AQUA

D izolvatoarele electronice de calcar Aqua împiedică depunerea calcarului şi
dizlocă depunerile existente, dezintegrându-le, fără a influenţa calitatea apei.

Sisteme PEXGOL “pipe-in-pipe”

S istemul Pexgol “pipe-in-pipe” este ideal pentru instalaţiile sanitare de

alimentare cu apă din întreg imobilul Dvs., cât şi pentru realizarea
instalaţiilor termice clasice (cu radiatoare). Acest tip de ţeavă elimină distribuţia
telescopică interioară în care alimentarea cu apă menajeră şi tur/retur a
radiatoarelor se face majoritar prin ţevi montate aparent pe perete, înseriate.
Montajul sistemelor Pexgol “pipe-in-pipe” se face în legături paralele, radial,
sub şapă, apoi se încastrează în pereţi, sub tencuială. Sistemul Pexgol “pipe-
in-pipe” reprezintă clasa net superioară a tuturor ţevilor şi tubulaturilor posi-
bile, fie că sunt din polipropilenă, ţeavă neagră, cupru, pexal, ş.a. Un fel de
upgrade masiv la tot ce aţi întâlnit vreodată până acum. Practic, se detaşează
evident atât din punct de vedere al calitaţii şi al fiabilităţii, cât şi al preţului
pe proiect.
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 33
 Materiale de construcţii

Piaţa materialelor
de construcţii
va înregistra
din nou
indicatori
pozitivi în 2011
Criza economică a afectat producătorii de materiale prime de construcţii
în 2009 şi îşi va mai face încă simţite efectele şi în anul 2010.
O redresare a pieţei nu este preconizată mai devreme de cel de-al
doilea trimestru al anului 2011, conform PMR Research.

C
u toate acestea, specialiştii susţin că
depăşirea acestei perioade de criză mai
devreme de această dată depinde în mod
esenţial de adoptarea unei strategii guvernamen-
tale coerente şi a unui plan de acţiuni adecvat
care să fie capabil să urmărească, pe de o parte,
susţinerea sectoarelor economice cu potenţial pe
Depăşirea crizei termen mediu şi lung, industria materialelor de
mai devreme construcţii reprezentând unul dintre aceste sec-
de 2011 depinde toare, iar pe de altă parte măsuri de reducere
în mod esenţial semnificativă a cheltuielilor bugetare şi a evaziu-
nilor fiscale.
de adoptarea Dacă aceste măsuri nu vor fi luate până la sfârşitul
unei strategii anului 2009, cel mai probabil România nu va pu-
guvernamentale tea trece pe un trend pozitiv pe piaţa materialelor
coerente de construcţii mai devreme de al doilea trimestru
al anului 2011.
Vânzările din sectorul retailerilor specializaţi, de
materiale de construcţii şi bricolaj, au fost si ele în
mod semnificativ afectate. Cu toate acestea, secto-
rul magazinelor specializate, la începutul anului
2009, prezenta perpective de dezvoltare, creşterea
accelerată a segmentului rezidenţial pe parcursul
anului 2008 indicând semnalele unei cereri axate
pe un trend ascendent, în special pentru mate-
riale de construcţie, accesorii, mobilier şi bunuri
de uz casnic. Pe acest segment, în cursul anului
2009 au fost finalizate trei proiecte importante:
OBI, amplasat în sudul Capitalei reprezentând
aproximativ 11.000 mp, Hornbach, cu un spaţiu
de 22.900 mp şi KIKA, cu o suprafaţă de 27.000
mp amplasate în vestul Capitalei.
În 2008, România a fost desemnată lider regio-
nal din punct de vedere al performanţelor reali-
zate în sectorul construcţiilor, conform raportului
PMR Research - Central Europe Construction Re-
view. Cu valori în creştere cu 30%, România sfida
această tendinţă raportând o creştere economică
de 6,5%, peste media de 5,2% a noilor state mem-
bre ale Uniunii Europene din Europa Centrală şi
de Est. Şase luni mai târziu, sectorul de construţii
a fost puternic afectat de probleme ce vizau fon-
durile de finanţare ale proiectelor aflate în deru-
lare, raportând un declin cu 24%, unul dintre cele
mai substanţiale din Uniunea Europeană.
În august 2009, România raporta faţă de luna
corespunzătoare a anului precedent, un volum al
lucrărilor de construcţii în declin cu 29,3%.

34 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 35
 Materiale de construcţii
Reabilitarea termică:

Consumul en
la 50-60 kWh/
Construcţiile reprezintă 40% din
consumul de energie primară şi
25% din emisiile de dioxid de
carbon, cele două treimi repre­
zentând rezultatul locuinţelor.
Obiectivul este ca, până în anul
2050, consumul mediu mondial
să ajungă la 50-60 kWh/mp pe
an faţă de 250 kWh/mp pe an în
prezent.

P
entru a ajunge la aceasta, efortul prin-
cipal este dat mai puţin de performanţa
locuinţelor noi cât de reabilitarea locuinţelor
deja existente. De altfel atingerea acestei medii
de 50-60 kWh/mp pe an presupune reabilitarea
locuinţelor existente pentru a atinge un consum
mai mic de 70 kWh/mp pe an.

20% din locuinţe au un consum

de energie primară mai mare
de 400 kWh/mp pe an
Studiul efectuat de ANAH (Agence nationale de
l’habitat) indică faptul că fondul de locuinţe este
unul eterogen: 20% din locuinţe, marea majori-
tate vechi, au un consum de energie primară mai
mare de 400 kWh/mp pe an, adică aproximativ
dublul consumului mediu actual şi pot fi prin ur-
mare calificaţi ca fiind „mâncători de energie /
energivore”.
Pentru a analiza rentabilitatea acţiunilor de rea-
bilitare au fost simulate sute de pachete de lucrări
pe trei tipuri de locuinţe „energivore”. Fiecare
pachet în parte a cuprins unul sau mai multe
lucrări printre care se numără lucrări de izolare
a pereţilor, izolare a acoperişului, schimbarea fe-
restrelor, a sistemului de încălzire, instalarea unei

36 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

ergetic trebuie să ajungă
mp pe an
ventilări mecanice controlate precum şi instala-
rea panourilor solare pentru încălzire şi obţinerea
apei calde sanitare.
Pentru a analiza rentabilitatea din punct de vede-
re economic a pachetelor, se impun două noţiuni
economice: timpul de amortizare a investiţiilor,
adică numărul anilor necesari pentru ca econo-
miile de energie generate de lucrările de reabili-
tare să compenseze costul iniţial al lucrărilor de
reabilitare; şi câştigul după 25 de ani, adică suma
acumulată din economiile de energie generată de
aceste lucrări din care se scade costul iniţial al
lucrărilor de reabilitare.
Europa Centrală şi de Est şi fostele
republici sovietice, grad scăzut de
eficientizare a consumului energetic
Europa Centrală şi de Est şi CIS (fostele republici
sovietice) poate fi caracterizată ca având un grad
scăzut de eficientizare a consumului energetic
a clădirilor rezidenţiale. Cele mai multe dintre
clădiri au fost construite în urmă cu 25-50 ani din
panouri prefabricate din beton. Tehnologiile slabe
de măsurare a consumului de energie, cu ajutorul
repartitoarelor sau calorimetrelor adoptate, nu
au reuşit să sprijine gestionarea eficientă a aces-
tui consum. O altă abordare adusă în sprijinul
îmbunătăţirilor consumului de energie a constat în
alegerea renovării clădirilor. Renovarea clădirilor
vechi de obicei include două lucrări principale:
termoizolarea faţadelor, terasei şi subsolului şi
aplicarea de tâmplărie performantă energetic la
ferestre şi uşi.
3500 de euro, costul mediu calculat
pentru reabilitarea termică a unei
locuinţe din România
În România consumul energetic este de 150-
200 şi chiar 245 kwh/mp, din cauza pierderilor
prin pereţi, geamuri, uşi. Consumul propus
de autorităţile române este sub 100 kwh pe
apartament, în timp ce costul mediu calculat de
stat pentru reabilitarea termică a unei locuinţe
este de 3500 de euro.
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 37
Astfel de proiecte se află într-un număr mare de
desfăşurare în ţările din Europa Centrală şi de
Est cu scopul de a obţine îmbunătăţiri de până
la 20-30% din consumul de energie. În unele ca-
zuri, atunci când sunt necesare şi lucrări de refa-
cere a finisajelor anvelopei, aplicarea de acoperişuri
şi conducte noi, pot aduce îmbunătăţiri de până la
60%.
Maximizarea câştigului după 25 ani este
se face la pragul de 70kWh/mp pe an
Ca exemplu, plecând de la un cost mediu al
lucrărilor de reabilitare necesare pentru a atinge
pragul de performanţă de 70 kWh/mp pe an, esti-
mat în funcţie de zonele climatice in jur de 20.000-
25.000 euro, timpul de amortizare a investiţiilor
este de 7 ani.
Câştigul după 25 ani constituie un indicator eco-
nomic foarte bun: acesta având un efect crescător
odată cu performanţa lucrărilor. Astfel, o locuinţă
care caută să-şi maximizeze câştigul după 25 ani
este obligată să aleagă lucrări care să conducă
către pragul de 70kWh/mp pe an evitând ape-
larea la lucrări mai puţin performante. Câştigul
după 25 ani depinde în mare măsură de costul
energiei.
Având determinată starea actuală a fondului de
locuinţe precum şi costul aproximativ al lucrărilor
ce permite atingerea obiectivului 70kWh/mp pe
an, devine logic a se dori estimarera costului to-
tal de reabilitare a fondului de locuinţe. Miza ni-
velului termic al fondului de locuinţe reprezintă
o investiţie rentabilă pe termen lung dat fiind că
permite să genereze şi un câştig semnificativ după
25 de ani.
Diferitele studii indică foarte clar avanatjele
reabilitării locuinţelor, indicând totodată şi o
investiţie rentabilă la nivel individual cât şi la ni-
vel naţional. În plus, soluţiile tehnice deja existen-
te, pe lângă mult cunoscutele panouri fotovoltaice,
sunt completate de tehnologiile avansate.
Prima barieră întâlnită în tot acest demers o
reprezintă chiar piaţa imobiliară actuală care nu
integrează în totalitate performanţele energetice.
Altfel spus, preţul unei locuinţe nu este stabilit
în funcţie de performanţa energetică a imobilu-
lui, ci de cu totul alte criterii precum amplasarea
din punct de vedere geografic, suprafaţa locuibilă,
 Materiale de construcţii
prezenţa unor serii de utilităţi etc.. Deşi pare un
demers realizabil, numeroşi specialişti susţin că
ar fi imposibil să se poată reabilita eficient în to-
talitate întreg fondul locativ fără ca astfel piaţa
imobiliară să integreze performanţa energetică
ca un criteriu determinant în preţul de vânzare
a locuinţelor.
Pentru a fi posibil acest fapt, trebuie analizate trei
aspecte esenţiale:
- Informarea şi educarea cumpărătorilor.
- Promovarea ajutoarelor financiare
- Instruirea specialiştilor
Concluzii
Provocarea majoră în ceea ce priveşte renova-
rea clădirilor şi/sau reabilitarea termică a acestora
constă în ideea că piaţa imobiliară trebuie să inte-
greze performanţa energetică ca reprezentând un
criteriu de determinare a preţului unei locuinţe.
Legile actuale însoţite de un arsenal de reglementări,
stimulări şi constrângeri pare în mod esenţial să in-
tegreze performanţa energetică în oferta imobiliară.
Altfel spus, trebuie insistat a se integra aceste
38 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
performanţe atât asupra cererii cât şi în cea a ofer-
telor, reprezentând totodată criterii de evaluare a
locuinţelor. Faţă de varietatea de oferte şi de argu-
mentele de marketing de toate felurile, se impune
organismelor să susţină o campanie clară care să
permită proprietarilor să se orienteze către soluţiile
optime în alegerea unei locuinţe.
Facilităţi
pentru proprietari
Una dintre facilităţile frecvent întâlnite pentru
proprietarii, persoane fizice şi/sau juridice ro-
mâne, care vor să reabiliteze sau să modernize-
ze termic clădirile de locuit aflate în proprietate,
constă în alocaţii din bugetele locale în limita
prevederilor legale precum şi scutirea de taxe
la eliberarea certificatului energetic al clădirii şi
a autorizaţiei de construire pentru lucrările de
reabilitare termică. Asemenea oferte financiare
sunt create în special să contribuie la facilita-
rea din plin a demarării de lucrări de reabilitare
performante.
România:
Consumul de energie termică
este dublu față de cel din UE
România este una dintre ţările
europene care deţine cele mai
multe clădiri cu izolare termică
redusă faţă de media Uniunii
Europene, peste jumătate
dintre blocurile construite înainte
de 1985 necesitând
reabilitare termică, atenționează
reprezentanţii Baumix.

S
tudii întreprinse nu doar de statul român ci și
de Comisia Europeană, prin Centrul de Ener-
gie din Bratislava, au scos la iveală că progra-
mele de reducere a pierderilor de energie termică,
implementate în Europa Centrală și de Est, trebuie
să cuprindă aproape toate blocurile făcute din plăci
de beton, construite în cea mai mare parte între anii
1960-1990 și care nu oferă niciun fel de izolație
termică și prezintă diverse greșeli de execuție. Ast-
fel de clădiri neizolate înregistrează cele mai mari
pierderi de căldură prin pereții exteriori, procentul
mergând până la 35% din totalul pierderilor.
Deşi izolarea clădirilor poate reduce cu peste 30%
costurile de încălzire ale unei locuinţe, ponderea
clădirilor reabilitate termic este la ora actuală de
sub 10%.
bilitate termic până la sfârșitul anului, deși numărul
Constructorii români preferă total de apartamente care trebuie incluse într-un
tencuielile acrilice, care în Europa astfel de program se ridică la 2.5 – 3 milioane”, a
nu se mai folosesc declarat Augustin Russu, director general Baumix.
”Aproximativ 60% dintre blocurile construite numai ”Este necesar ca firmele românești de construcții și
înainte de 1985 necesită reabilitare termotehnică, anvelopări să se îndrepte către produse moderne,
iar această situație se reflectă și în consumul anual care se folosesc pe scară largă în Europa, dar care
de energie termică: o clădire din România consumă la noi rămân necunoscute. Există produse de fini-
aproape dublu față de o clădire din Uniunea saj, ca tencuielile minerale, de exemplu, care dau un
Europeană. Din păcate, programele de reabilitare randament foarte bun în sistemele de termoizolații;
termică demarate până în prezent nu s-au bucurat cu toate acestea, tencuielile minerale sunt foarte rar
de un sprijin suficient sau de implicarea necesară, utilizate în România, constructorii preferând ten-
din partea autorităților sau a beneficiarilor. Din da- cuielile acrilice, care în Europa nu se mai folosesc”,
tele noastre, doar 35.000 de apartamente vor fi rea- a completat Augustin Russu.

www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 39

Imobiliare
Imobiliare

Investitor
în Român
Abia în 2012 investitorii străini
ar putea redeveni interesaţi să
investească în proprietăţi
imobiliare din România, simultan
cu momentul în care preţul
imobiliarelor va fi crescut
suficient de mult în toată lumea.

C
onform previziunilor analiştilor imobiliari,
se aşteaptă ca anul care vine să aducă o
oarecare stabilitate pe piaţa imobiliară; în
2011 să se înregistreze o mică creştere, simultan
cu începerea refinanţărilor acordate de bănci,
pentru ca în 2012 să apară primele semne ale
unei pieţe imobiliare în ascensiune.
Pe de altă parte, scenariile optimiste privind
evoluţia pieţei imobiliare în următorii ani sunt
umbrite de condiţiile deloc favorabile de finanţare,
mai precis, de lipsa susţinerii financiare, fapt care
va duce la stagnarea proiectelor imobiliare noi în
următorii doi - trei ani.

Proprietăţile imobiliare din România,

momentan indezirabile
pentru investitorii străini
După cea de-a 12-a ediţie a Expo Real Munchen,
unul dintre cele mai mari târguri imobiliare din
lume, desfăşurat la începutul lunii octombrie în
oraşul german, s-ar putea desprinde concluzia că
investitorii imobiliari ezită să mai achiziţioneze
proprietăţi imobiliare pe teritoriul României, pe
parcursul evenimentului remarcându-se lipsa de
interes a participanţilor pentru investiţiile imobi-
liare în România. La fel de evident este, însă, şi
dezinteresul dezvoltatorilor imobiliari români de a
participa la astfel de evenimente de anvergură din
domeniu, care reprezintă mijloace la îndemână
de stabilire a contactelor cu posibili investitori. De

40 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

ii străini, aşteptaţi
ia peste 2 ani
altfel, la această ediţie a târgului de la Munchen,
care a găzduit 1.580 de companii din 34 de ţări,
a participat doar o companie românească de pro-
fil, Proiect Bucureşti, secondată de o companie de
consultanţă imobiliară care funcţionează în Ro-
mânia, More Real Estate Services. Au fost şi ţări
care au participat pentru prima dată la această
expoziţie, şi anume Luxemburg şi Belarus, în timp
ce Turcia a avut o participare mult mai consistentă
decât la oricare dintre ediţiile anterioare ale târ-
gului.
Terenurile agricole şi cele forestiere,
interesante pentru investitorii străini
Specialiştii imobiliari sunt de părere că, spre deo-
sebire de anul trecut şi, mai ales, faţă de 2007,
potenţialii cumpărători străini nu mai sunt dispuşi
să investească în proprietăţi din România din
cauza lipsei de încredere în piaţa de profil care,
la acest moment este într-o stare de paralizie.
Acest lucru se întâmplă după ce, anterior, explo-
zia preţurilor proprietăţilor imobiliare a atins cote
exagerate, ceea ce, treptat, a îndepărtat investi-
torii odinioară dispuşi să cumpere. Majoritatea
tranzacţiilor care mai au loc în prezent au drept
obiect terenuri sau spaţii comerciale şi mult mai
puţine spaţii rezidenţiale. În opinia specialiştilor,
principalele domenii de interes pentru investito-
rii străini sunt proprietăţile care asigură un venit
constant, cum ar fi terenurile agricole şi cele fo-
restiere sau cele destinate unor proiecte energe-
tice, proprietăţile logistice sau industriale.
Sectorul hotelier, în atenţia investitorilor
De asemenea, pentru perioada următoare, şi sec-
torul hotelier, mai puţin afectat de criză, ar putea
reprezenta o miză de luat în seamă de către inves-
titorii străini interesaţi de achiziţii pe piaţa locală
imobiliară. În schimb, în ceea ce priveşte spaţiile
de birouri, tranzacţiile pe acest segment se vor re-
vigora în decurs de câţiva ani, în timp ce proiec-
tele rezidenţiale de amploare vor fi înlocuite de
altele mai puţin extinse.
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 41
Lucrul cu adevărat îngrijorător este acela că
jucătorii de pe piaţa imobiliară autohtonă nu
par a intenţiona să îşi schimbe tactica, în sensul
ajustării preţurilor la evoluţia pieţei, în condiţiile
în care preţurile proprietăţilor imobiliare de pe
pieţele occidentale au scăzut dramatic, cu până
la 80% în cazul segmentului rezidenţial. Stra-
tegia generală este menţinerea unei stări încor-
date de apatie, în speranţa că lucrurile vor lua o
întorsătură favorabilă de la sine.
Imobiliarele din sectorul industrial,
potenţial de consum mare
Unul dintre sectoarele imobiliare din România
care pare a mai suscita interesul investitorilor
străini este cel al spaţiilor industriale, în condiţiile
în care acestea sunt insuficiente, mai ales în jurul
Capitalei.
Dezvoltarea sectorului industrial de real estate nu
are la activ mai mult de trei ani, astfel că acest
segment poate fi o atracţie pentru dezvoltatorii
imobiliari atât autohtoni, cât şi străini, având un
potenţial de consum extrem de mare. În concluzie,
Lipsa susţinerii
financiare
va duce la
stagnarea
proiectelor
imobiliare noi
în următorii
doi-trei ani
 Imobiliare
sectorul industrial rămâne o piaţă solidă în ceea ce
priveşte dezvoltarea unor proiecte de spaţii indus-
triale, fiind destul de departe de saturaţie. Impedi-
mentele sunt aceleaşi cu care se confruntă şi res-
tul pieţelor imobiliare din estul Europei: în primul
Sectorul
rând, diferenţa, dincolo de orice limite rezonabile,
industrial
rămâne o piaţă dintre preţul cerut şi preţul oferit, ceea ce duce la
solidă în ceea ce blocajul pieţei şi la lipsa tranzacţiilor; pe de altă
priveşte parte, lipsa de suport din partea băncilor, în majo-
dezvoltarea unor ritatea cazurilor adepte ale politicii de refinanţare
proiecte de spaţii pentru creditele existente, în locul executării silite
industriale, a dezvoltatorilor cu restanţe financiare.
fiind destul
de departe de Garsonierele şi apartamentele
saturaţie cu două camere, mai scumpe decât
apartamentele noi
A devenit o certitudine faptul că piaţa imobiliară
din România s-a prăbuşit în 2009, cu toate că, în
realitate, cu precădere în Bucureşti, preţurile n-au
scăzut dramatic decât cu câteva excepţii, cum ar
fi preţurile apartamentelor din vechile blocuri
comuniste sau ale celor amplasate în unele zone
de la periferia Capitalei. Indiferent că este vorba
de investitori locali sau străini, interesul pentru
proprietăţile imobiliare a scăzut considerabil.
Mai mult decât atât, politica strictă a băncilor
de acordare a creditelor pentru populaţie şi rata
mare a dobânzilor a dus la scăderea numărului
cumpărătorilor proveniţi din clasa medie socială.
Aşa se face că, în prezent, piaţa imobiliară din
România este, ea însăşi, imobilă: cei care deţin
proprietăţi imobiliare amână vânzarea lor în
aşteptarea unor vremuri mai favorabile, nedo-
rind să scadă preţurile, în timp ce cumpărătorii
speră să obţină preţuri mai convenabile; dar, spre
dezamăgirea acestora din urmă, preţurile imo-
biliarelor rămân la nivelul anului trecut, adică
nejustificat de mari. Tot în categoria paradoxuri
intră şi faptul că apartamentele vechi, în special
garsonierele şi cele cu două camere, au ajuns să
42 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
se vândă cu preţuri egale sau chiar mai mari decât
apartamentele noi similare ca suprafaţă. Cu toate
acestea, unii dezvoltatori, deşi realizează că nu
pot vinde decât dacă îşi vor mai reduce pretenţiile
financiare, declară imposibilă o nouă scădere a
preţurilor imobiliarelor, motivând că terenurile
au fost achiziţionate scump, iar construcţia s-a
făcut cu manopera la preţuri foarte ridicate şi cu
materiale foarte costisitoare. Ei spun că, în cazul
în care, pe viitor, construcţiile se vor realiza cu
cheltuieli mai mici, va fi posibil ca preţurile finale
să fie mai mici, moment considerat însă destul de
îndepărtat.
Închirierea unităţilor
nevandabile, sursă de cash-flow pentru
dezvoltarea altor proiecte
După cum unii dezvoltatori deja ştiu, o soluţie
pentru deblocarea situaţiei existente ar fi închi-
rierea unităţilor nevandabile sau valorificarea lor
chiar sub cost, pentru a avea un rulaj permanent
de cash-flow, care ar putea fi folosit la dezvoltarea
altor proiecte cu costuri mici, însă mult mai bine
poziţionate în raport cu necesarul pieţei. Chiar
dacă pe moment această strategie ar însemna
pierderi, ulterior, în timp, se va obţine un câştig
real, dintr-o altă direcţie, în condiţiile în care ne-
cesarul de locuinţe în România nu a fost nici pe
departe atins.
92% mai puţine tranzacţii faţă de 2008
În comparaţie cu primul semestru al anului
2008, când tranzacţiile imobiliare din România
au atins valoarea de 815 milioane de euro,
în decursul primului semestru al anului 2009
valoarea tranzacţiilor imobiliare a scăzut la doar
62 milioane de euro, înregistrându-se astfel o
diminuare a volumului tranzacţiilor cu 92%. În
acelaşi timp, piaţa chiriilor spaţiilor comerciale a
scăzut cu 60%.
 Obloane

Ferestre

Basculante

Uşi de intrare Uşi de interior

Uşi ferestre glisante/armonice

Sisteme de uşi şi ferestre din lemn stratificat fabricate în Italia
Str. Ferme’C’ nr. 3A, 075100, Otopeni, jud. Ilfov;
Tel.: +40 21 267 44 07, +40 372 764 416; Fax.: +40 21 267 44 07; E-mail: info@pantoromania.ro; Web: www.pantoromania.ro

cmyk

pantone
 Imobiliare
Pieţe imobiliare
pe timp de criză
Criza a creat răsturnări
spectaculoase de situaţie pe
atrac
piaţa imobiliară din întreaga lume.
Investitorii se reorientează rapid,
în funcţie de considerente
precum condiţiile economice
pentru refacerea rapidă a pieţei,
costuri şi disponibilitate.

U
n caz aparte îl constituie piaţa imobiliară
asiatică. Dacă în urmă cu câţiva ani, Asia era
văzută drept o piaţă de risc pentru orice in-
vestitor imobiliar, iar în schimbul fondurilor alocate
aşteptările erau mari şi trebuiau îndeplinite condiţii
incomode, în prezent percepţia investitorilor imobi-
liari cu privire la această zonă de interes s-a schim-
bat, chiar dacă o îmbunătăţire reală a condiţiilor de
pe piaţa imobiliară se aşteaptă tot în 2010.

China şi Japonia, între primele

ţări din lume în preferinţele investitorilor
Conform unui sondaj recent, investitori din Asia şi din
Europa sau Statele Unite şi-au arătat disponibilitatea
de a aloca mai multe fonduri în diverse segmente de

Varşovia a devenit preferata investitorilor străini

Capitala Poloniei este oraşul european care se
estimează că va avea cel mai mare aflux de investitori
străini în următorii cinci ani, susţin specialiştii în
consultanţă imobiliară de la
Cushman & Wakefield. Capitala
Poloniei a fost preferată de
majoritatea investitorilor străini
participanţi la studiu, fiind
considerată un oraş care face
faţă cu succes turbulenţelor
economice globale şi care a reuşit
să atragă investiţii strategice şi
să-şi menţină bugetul de investiţii
la un nivel record. Alte considerente care au făcut ca
Varşovia să ajungă în topul preferinţelor investitorilor
străini au fost costul scăzut şi disponibilitatea
spaţiilor de birouri, precum
şi climatul pozitiv de afaceri
creat de guvernul polonez.
Se preconizează că produsul
intern brut va înregistra creşteri
şi în anul 2010, ceea ce va
crea condiţii favorabile pentru
refacerea rapidă a pieţei
imobiliare poloneze pe parcursul
anului viitor.

44 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

tive centre de afaceri
din Europa
Londra este considerată, ca şi în anii
precedenţi, cel mai important centru de afa-
ceri din Europa, urmată de Paris şi Frankfurt.
Studiul a acordat o atenţie specială analizei
performanţelor oraşelor europene începând cu
anul 1990, în termeni de calitate a vieţii, accesul
la pieţele de profil, telecomunicaţii, costurile
spaţiilor de birouri, disponibilitatea şi calitatea
personalului calificat din diferite domenii, mi-
jloacele de transport. Evoluţii spectaculoase în
această privinţă au înregistrat capitale precum
Varşovia, Madrid sau Londra - acesta din urmă
pierzând la capitole precum costul personalului
şi al spaţiilor de birouri ori referitor la gradul
mare de poluare - dar şi alte oraşe cum ar fi
Barcelona, Manchester şi Birmingham, care au
avut evoluţii spectaculoase în privinţa infras-
tructurii, a segmentului spaţiilor de birouri şi a
calităţii vieţii.

real estate din Asia în următorii 3 – 5 ani. Motivul

acestui optimism ar putea fi dezvoltarea economică
în continuă ascensiune a unor ţări cum ar fi China şi
India, precum şi profesionalismul şi transparenţa în
creştere, manifestate pe pieţe cum ar fi cea din Singa-
pore. Ceea ce acum câtva timp părea de neconceput
pentru pieţele imobiliare asiatice, acum a devenit o
realitate incontestabilă: China şi Japonia se află între
primele ţări din lume în ceea ce priveşte preferinţele
investitorilor imobiliari, despărţite doar de Australia,
o altă ţară de interes în această privinţă. În timp ce
China este preferată pe sectorul rezidenţial şi de re-
tail, Australia şi Japonia prezintă interes mai ales pe
segmentul reprezentat de spaţiile de birouri.
La fel de interesante pentru potenţialii investitori sunt
şi pieţele imobiliare din Emiratele Arabe Unite, Mun-
tenegru, Croaţia sau Spania, precum şi unele state
americane, cum ar fi Florida. În ceea ce priveşte oraşul
Dubai, de pildă, care până la declanşarea crizei eco-
nomice globale a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă
a sectorului imobiliar, preţurile proprietăţilor sunt în
cădere liberă, analiştii pronosticând scăderea aces-
tora cu până la 70% până la sfârşitul anului în curs.
Muntenegru, ţară celebră pentru destinaţiile tu-
ristice, stârneşte interesul investitorilor imobiliari
chiar şi în condiţiile actuale, unul dintre motive fiind
poziţionarea sa strategică.
În Spania, de exemplu, se estimează ca până la
sfârşitul anului preţurile imobiliarelor să scadă cu
aproximativ 40% faţă de valorile atinse în anul 2007,
în prezent existând o adevărată vânătoare de chilipi-
ruri de proprietăţi, ca urmare a imposibilităţii multor
proprietari de a-şi achita ratele ipotecilor.

www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 45

 Imobiliare

Se poate obţine
profit din imobiliare
în condiţiile actuale?
Strategia cea mai eficientă
pentru a avea succes pe piaţa
imobiliarelor este dependentă
de o bună sincronizare.

N
imeni nu poate să ştie cu certitudine ziua
exactă când valoarea unei proprietăţi va
creşte; în schimb, potenţialul cumpărător
poate să-şi ia o marjă de timp cu probabilitate
rezonabilă în care acest lucru se poate întâmpla.
La achiziţionarea unei proprietăţi, un factor im-
portant este acela de a vă asigura că aveţi resur-
sele financiare necesare pentru a aştepta relaxat
După o scădere în sfârşitul perioadei de timp în care proprietatea în
medie cu 13,4% cauză va deveni profitabilă.
până la sfârşitul
anului 2009, Spaţiile de birouri, o afacere în pierdere
valoarea pentru dezvoltatori?
chiriilor
proprietăţilor
În contextul actual, doi sunt factorii care determină
pierderi financiare în cazul proprietarilor de spaţii
din Europa se va
stabiliza în prima pentru birouri: chiriile în scădere şi perioada
jumătate a anului mare de neocupare.
2010, conform unor Totuşi, faptul că Bucureştiul se află pe un loc
estimări de fruntaş în clasamentul oraşelor europene cu cele
ansamblu mai mari randamente în ceea ce priveşte spaţiile
de birouri, pare să ilustreze că acest segment nu
este total neprofitabil. Aceasta, în ciuda faptului
că nivelul randamentelor atât pentru spaţiile offi-
ce, cât şi pentru cele comerciale şi industriale este
în continuă scădere, situaţie care se estimează că
va continua şi pe parcursul anului următor.
De exemplu, o perioadă de neocupare care poate
ajunge la nouă luni, pentru un spaţiu de birouri
subiect al unei perioade contractuale de trei ani
se poate solda cu pierderi de până la 20%. Dacă la
acestea se adaugă procentul de scădere a chirii-
lor, de peste 10%, în funcţie de tip şi amplasare,
pe termen scurt cifra de afaceri a unui proprietar
de spaţii de birouri poate scădea chiar cu până la
50%. Într-o astfel de situaţie, cea mai înţeleaptă
soluţie pentru diminuarea pierderilor ar fi închi-
rierea spaţiilor respective cu un preţ mai mic de-
cât media pieţei la un moment dat.
Este bine ca o companie să deţină sau
să închirieze o proprietate pentru a-şi
desfăşura activitatea?
În această privinţă nu există reţetă care să garan-
teze un câştig financiar optând pentru una sau
cealaltă dintre variante. Închirierea face posibil
accesul la un anumit capital, care astfel devine
disponibil şi se poate direcţiona înspre activi-
tatea propriu-zisă a firmei în cauză. Pe de altă
parte, cumpărarea proprietăţii conferă certitu-
dinea deţinerii controlului asupra facilităţilor de
conducere a afacerii. Rulajul de cash-flow, nece-
sarul de lichidităţi, resursele de management şi
flexibilitatea în ceea ce priveşte nevoia de a dis-
pune de anumite utilităţi şi instrumente de lucru
sunt factori a căror pondere contează în alege-
rea variantei optime. Din păcate, una dintre cele
mai des întâlnite greşeli pe care o poate face o
companie este cumpărarea proprietăţii doar din
motive ce ţin de afişarea unui anumit statut şi de
mulţumirea de sine. Această tactică nu are cum să
ducă la creşterea cifrei de afaceri sau la profituri-
le scontate. Companiile care cumpără proprietăţi

46 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

 Bucureşti, scădere de 12%
pentru chiriile spaţiilor office
Potrivit unui raport al companiei de consultanţă
imobiliară King Sturge, Moscova se află în topul
acestui clasament, unde chiriile spaţiilor de birouri
au scăzut cu peste 17%, urmată de Bucureşti, cu
chirii mai ieftine cu 12%, Belgrad, Sofia şi Istanbul.
Cea mai scumpă capitală europeană în ceea ce
priveşte chiriile pentru birouri rămâne Londra,
urmată de Paris, ambele oraşe înregistrând totuşi
scăderi în ceea ce priveşte chiriile, faţă de primul
trimestru al anului 2009, cu aproximativ 10%.

La fel ca în majoritatea capitalelor europene,

chiriile spaţiilor comerciale din Bucureşti se
află în continuă scădere, înregistrându-se
valori cu aproape 50% faţă de anul trecut.
doar din aceste motive nu fac decât să-şi
irosească resursele financiare şi de mana-
gement, ajungând în cele din urmă să le
considere investiţii inutile şi să le vândă
mai repede decât şi-ar fi propus.

Chiriile proprietăţilor din Europa

se vor stabiliza în prima jumătate
a anului 2010
În prezent, segmentul imobiliar reprezen-
tat de spaţiile de birouri din marile oraşe europene
are evoluţii diferite, în funcţie de condiţiile existente
din fiecare ţară.
La Londra, de exemplu, chiriile spaţiilor de birouri au
scăzut considerabil pe parcursul anilor 2008 - 2009,
perioadă în care piaţa de birouri din alte zone ale
Europei a stagnat sau s-a mişcat mult mai încet. Aşa
se face că la acest moment, mai ales în centrul capita-
lei Marii Britanii, chiriile pentru birouri dau primele
semne că încep să crească, acest lucru datorându-se
şi faptului că stocul existent pe piaţă este destul de
redus, o situaţie similară existând şi în cazul secto-
rului de spaţii office de pe piaţa imobiliară pariziană,
care s-a confruntat cu o scădere de aproape 25% a
chiriilor pentru acest segment. Drept rezultat, există
semne vizibile că în aceste capitale procesul de
corecţie a chiriilor şi a randamentelor se apro-
pie cu paşi repezi de final, o veste cât se poate
de bună pentru proprietarii spaţiilor de birouri
de aici. În plus, în cel de-al treilea trimestru
al anului, volumul tranzacţiilor de închiriere a
crescut cu 60%, în timp ce gradul de neocupare
a scăzut cu 5%.
Pe de altă parte, în restul continentului, în
oraşe precum Roma, Hamburg, Amster-
dam, Copenhaga sau Varşovia, chiriile pentru
spaţiile office sunt stabile sau într-o scădere
mai puţin semnificativă, evoluţie care va avea
acelaşi trend pe parcursul a încă cel puţin doi
ani, când se va ajunge la preţuri corecte ale

www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 47

 Imobiliare
chiriilor pe segmentul de birouri şi în aceste re-
giuni. Procesul mai lent de ajustare a chiriilor pe
aceste pieţe este explicat de unii analişti prin dis-
ponibilizarea mai puţin dramatică a personalului
din domeniul financiar şi al serviciilor, situaţie cu
care s-au confruntat oraşele care au experimentat
corecţii mai condensate ale chiriilor.
Scad chiriile la spaţiile comerciale
Cea mai mare până în 2010
creştere a valorii La fel ca în majoritatea capitalelor europene,
chiriilor spaţiilor chiriile spaţiilor comerciale din Bucureşti se află
comerciale s-a înre- în continuă scădere, înregistrându-se valori cu
gistrat în Sao Paolo, aproape 50% faţă de anul trecut.
Brazilia, cu până Se estimează că această situaţie se va perpetua
la 111%, cu 50% în cel puţin până în primul trimestru al anului vii-
oraşul Ho Chi Minh tor. Conform raportului anual al companiei de
din Vietnam, în consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield
timp ce supremaţia Healey & Baker, care a avut în vedere unele din-
europeană la acest
tre cele mai scumpe artere comerciale din lume
capitol este deţinută
de oraşul Bordeaux din 60 de ţări, majoritatea dintre cele zece cele
din Franţa, cu o mai scumpe artere comerciale din clasamentul
creştere de 17,6% întocmit de Cushman & Wakefield au urmat un
pentru artera trend descendent sau au rămas la acelaşi nivel,
comercială Rue în condiţiile în care retailerii şi-au limitat politica
St. Catherine de extindere.
48 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
Creştere de 17,6% pentru artera
comercială Rue St. Catherine,
din Bordeaux
La nivel european chiriile spaţiilor de magazine
din Budapesta, Praga sau Varşovia se menţin mai
ridicate decât cele autohtone, cu vârfuri atinse de
bulevardele comerciale de lux din Paris, Londra
sau Roma. Traversând oceanul, Fifth Avenue din
New York rămâne cea mai scumpă stradă cu spaţii
comerciale din lume, loc pe care îl deţine de opt ani
încoace, cu toate că şi aici preţul chiriilor a scăzut
cu 8,1% faţă de 2008, ajungând la o valoare anuală
de aproximativ 1.700 de dolari pe metrul pătrat.
În clasamentul celor mai scumpe spaţii comerciale
din lume urmează bulevardul Causeway Bay din
Hong Kong, unde chiriile au ajuns la aproximativ
1.525 de dolari pe metrul pătrat, după o scădere
de 15,1%, în timp ce chiriile de pe Champs Elysees
din Paris au rămas la aproximativ 1.000 de dolari
pe metrul pătrat. Kaufingerstrasse din Munchen
a avut cea mai spectaculoasă evoluţie dintre toate
arterele comerciale incluse în clasament, clasându-
se pe locul nouă, cu o creştere de 7,1% a nivelului
chiriilor, în timp ce, la polul opus, de pe poziţia a
cincea deţinută anterior, Grafton Street din Dublin a
ajuns pe locul 8, chiriile spaţiilor comerciale de aici
scăzând cu 22,5%.
În ansamblu, cea mai mare creştere a valorii chirii-
lor spaţiilor comerciale s-a înregistrat în Sao Paolo,
Brazilia, cu până la 111%, cu 50% în oraşul Ho Chi
Minh din Vietnam, în timp ce supremaţia europeană
la acest capitol este deţinută de oraşul Bordeaux
din Franţa, cu o creştere de 17,6% pentru artera
comercială Rue St. Catherine. Şi marile centre
comerciale se confruntă cu acelaşi trend descendent
în privinţa chiriilor, determinat de oferta mare de
spaţii de acest gen, corelată cu cererea scăzută. Din
acest motiv, se estimează că alte proiecte similare
au puţine şanse să fie finalizate în decursul anului
următor, cu atât mai puţin să fie lansate altele noi,
ca urmare a faptului că procentul de pre-închirieri
a unor astfel de spaţii comerciale este foarte scăzut.
Tot ca urmare a numărului insuficient de firme care
să închirieze spaţii comerciale în unele dintre mari-
le ansambluri de profil care au fost finalizate, aceste
centre au amânat deschiderea oficială, în aşteptarea
completării în totalitate a spaţiilor disponibile. În
aceste condiţii, unii retaileri şi-au renegociat terme-
nii de închiriere, obţinând condiţii contractuale mai
avantajoase, aceştia fiind cei care intenţionează să
opteze pentru strategii de extindere. În alte cazuri
însă dezvoltatorii sunt mai puţin dispuşi să acorde
facilităţi retailerilor, chiriile lunare menţinându-se la
valori de peste 95 euro pe metrul pătrat.
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 49
 Imobiliare

Europa:
volumul
investiţiilor
în creştere
După şase trimestre de scădere
consecutivă, volumul de investiţii
a început să-şi revină, înregistrându-se
pe anumite pieţe europene
şi primele semne de stabilitate.

C
ontractele mari, care au lipsit cu Conform datelor statistice furnizate de BNP Pa-
desăvârşire în ultimele 12 luni, au început ribas Economic Research, produsul intern brut
încet să atragă din nou atenţia pe pieţele în zona euro s-a contractat cu 4,5% în 2009 şi
în care s-au înregistrat şi cele mai semnificative se preconizează pentru acesta o stagnare în
corecţii de preţ. Atât cumpărătorii cât şi vânzătorii 2010. Până la sfârşitul anului 2010 şi începutul
sunt încă foarte selectivi în ceea ce priveşte o anului 2011, produsul intern brut în zona euro
eventuală investiţie, dar se poate întrezări o este de aşteptat să înregistreze creşteri mici, dar
uşoară îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, constante. Stimulentele monetare şi fiscale îşi vor
precum şi a vânzătorilor faţă de investitor. exercita în mod progresiv efectele asupra econo-
În Europa, piaţa imobiliară rămâne în continuare miilor, în sensul că încrederea va fi recuperată
afectată de criza financiară. Cu toate acestea, cele treptat.
mai multe dintre oraşele monitorizate de institu-
tul de cercetare BNP Paribas Real Estate par să fi paris
atins o limită inferioară. Faţă de primul trimestru
al anului, când a fost înregistrat şi cel mai scăzut
nivel al investiţiilor imobiliare de aproximativ 4
miliarde euro, volumul investiţiilor în cele 25 de
oraşe europene monitorizate a crescut în trimes-
trul al doilea al anului 2009, cu 29%, aproximativ
5.2 miliarde euro. Comparativ cu prima jumătate
a anului 2008, volumul investiţiilor în sectorul
imobiliar înregistrat pentru perioada similiară a
anului 2009 este cu 53% mai mic.

50 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro


Berlin
Primul trimestru din 2009,
momentul cel mai critic
Anul 2009 a început dramatic pentru sectorul
investiţiilor imobiliare europene. Există mari
discrepanţe între cele 25 de pieţe imobiliare mo-
nitorizate; volumul investit în 13 oraşe pe pieţele
sectorului imobiliar crescând, comparativ cu pri-
mul trimestru al anului 2009, între 3%-473%, în
timp ce 11 pieţe au înregistrat scăderi ce variază
între 14%-100%.
Paris: creştere de 31%
a volumului investiţiilor
Pe una dintre pieţele europene care a înregistrat
cea mai mare corecţie asupra preţurilor, Central
Paris, volumul investiţiilor a crescut în trimestrul
al doilea cu 31% faţă de nivelul înregistrat în pri-
mul trimestru al anului 2009, însă cu 53% mai
mic faţă de perioada similiară din 2008. O serie
de tranzacţii importante au fost înregistrate, in-
dicând o revenire asupra acordurilor încheiate
între cumpărători şi vânzători, în special asupra
favorizării condiţiilor de finanţare.
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 51
Volumul tranzacţiilor înregistrate în mai multe re-
giuni din Franţa a fost deosebit de slab în ultimul
trimestru al anului 2008, însă a început să pre-
zinte semne de redresare începând din al doilea
trimestru al lui 2009. Lyon rămâne cea mai activă
piaţă imobiliară regională a Franţei (+114% în
trimestrul al doilea faţă de primul trimestru din
2009) şi, în ciuda unei creşteri de la un trimes-
tru la altul în aceeaşi perioadă de 275%, Marsilia
încă tranzacţionează la jumătate din puterea de
tranzacţionare a pieţei. Ambele înregistrează un
volum cu 60% mai mic faţă de trimestrul al doilea
din 2008. Pe de altă parte, Lille este oraşul în care
nu a avut loc nici o tranzacţie în primul trimestru,
iar în al doilea trimestru a înregistrat tranzacţii în
valoare de 180 milioane euro, o creştere cu 149%
comparativ cu al doilea trimestru din 2008.
Londra: revenire a investitorilor
În Marea Britanie s-a înregistrat o îmbunătăţire a
volumului investiţiilor în Central London şi Tha-
mes Valley, în timp ce tranzacţiile din Manchester
au scăzut în primul trimestru al anului 2009 la
nivelul volumului tranzacţionat în trimestrul al
londra
doilea din 2008. În Central London investiţiile au În Central
crescut cu 49% faţă de trimestrul precedent, dar
London
investiţiile
volumul a scăzut cu 46% faţă de aceeaşi perioadă
au crescut
din 2008. Volumul tranzacţiilor din Thames Val- cu 49% faţă
ley au crescut cu 3% în trimestrul al doilea, com- de trimestrul
parativ cu primul trimestru din 2009 şi a scăzut precedent
cu 83% faţă de volumul înregistrat în al doilea
trimestru din 2008. Începând cu al doilea trimes-
tru al anului 2009, s-a putut observa o revenire a
investitorilor pe piaţa imobiliară din Marea Brita-
nie, cele mai semnificative tranzacţii şi investiţii
străine fiind înregistrate în Central London.
 Imobiliare
Berlin: cea mai semnificativă
corecţie a preţurilor
Volumul investiţiilor imobiliare înregistrat în cele
şase oraşe monitorizate din Germania, în al doilea
trimestru al anului, a fost de 892 milioane euro,
aproximativ 31% mai mult faţă de primul trimes-
tru al anului 2009 şi cu 63% mai puţin faţă de pe-
rioada similiară din 2008. Berlin a înregistrat cea
mai semnificativă corecţie adusă preţurilor şi cea
mai mare creştere comparativ cu primul trimes-
tru al anului 2009, 165%, reprezentând totodată
şi una dintre cele mai mici scăderi comparativ cu
perioada similiară a anului 2008, -12%. Volumul
investiţiilor din Düsseldorf şi Frankfurt, de ase-
menea, a crescut comparativ cu trimestrul prece-
dent cu 473%, respectiv 58%, cu toate acestea ele
înregistrând o scădere cu 62% fiecare, compara-
tiv cu trimestrul al doilea al anului 2008. Koln,
Hamburg şi München au înregistrat scăderi în al
doilea trimestru faţă de primul trimestru al anu-
lui 2009, cu valori cuprinse între 33% şi 62%.
Bruxelles: dublarea volumului
de investiţii
Bruxelles şi-a dublat volumul de investiţii în prima
jumătate a anului 2009, de la un trimestru la altul,
ridicându-se la 30 milioane euro. Cu toate aces-
tea, valoarea este una nesemnificativă atâta timp
cât sectorul a înregistrat o scădere cu 91% faţă de
perioada similiară a anului 2008. De fapt, piaţa
investiţiilor imobiliare din Bruxelles a fost grav
afectată de la începutul anului 2009, investitorii
orientându-se mai mult către pieţele mature.
În Madrid,
investiţiile Luxembourg: penurie
imobiliare au
scăzut cu numai
de oferte şi piaţă în stand-by
9% comparativ După trei creşteri consecutive ale volumului de
cu perioada investiţii pe piaţa imobiliară, Luxemburg a înre-
similară a gistrat o scădere de 50% în trimestrul al doilea al
anului anului 2009. Comparativ cu aceaşi perioadă din
trecut 2008, piaţa imobiliară din Luxembourg a scăzut
Madrid
52 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
cu doar 14%, fiind de altfel şi una dintre cele mai
mici scăderi înregistrate între cele 25 de oraşe
monitorizate. Ca şi pe majoritatea pieţelor, acest
declin se datorează penuriei de oferte şi a poziţiei
de stand-by pentru majoritatea cumpărătorilor şi
vânzătorilor.
Madrid: tranzacţionări semnificative
pe piaţa de retail
În Madrid, investiţiile imobiliare au scăzut cu nu-
mai 9% comparativ cu perioada similară a anu-
lui trecut. În prezent piaţa imobiliară a Madri-
dului este stabilă, tranzacţionările semnificative
înregistrându-se pe piaţa de retail. Volumele de
investiţii din Barcelona au continuat să scadă şi
în al doilea trimestru cu -47%, comparativ cu pri-
mul trimestru din 2009 şi cu -70%, comparativ cu
perioada similară din 2008. Investitorii au acor-
dat prioritate locaţiilor privilegiate, oferind spre
închiriere ofertanţilor stabili economic în loc de
obţinerea unui profit.
Roma: triplarea volumului tranzacţiilor
Volumul tranzacţiilor din Milano în comparaţie
cu perioada similiară din 2008 a scăzut cu 1%.
La începutul anului, o tranzacţie semnificativă
înregistrată pe piaţa imobiliară din Milano a
reprezentat 90% din întreg volumul imobiliar
tranzacţionat. La Roma, volumul tranzacţiilor
imobiliare s-a triplat de la un trimestru la al-
tul, şi asta datorită tranzacţiei Colonna Galle-
roma
ria (tranzacţie efectuată pe piaţa imobiliară a
spaţiilor de retail), tranzacţie în valoare de 190
milioane euro.
Bucureşti: investitorii aplică strategia
de investiţii a fondurilor oportuniste
Bucureştiul nu a înregistrat nicio tranzacţie
semnificativă în primul trimestru al anului 2009,
investitorii aplicând strategia de investiţii a fon-
durilor oportuniste, nereuşind să reconcilieze
 şi ea foarte liniştită în prima jumătate a anului 2009,
înregistrând un declin în al doilea trimestru cu 82%
faţă de primul trimestru al anului 2009 şi cu 47%
bucureşti comparativ cu perioada similară din 2008. În pre-
zent, investitorii care urmăresc câştiguri semnifi-
disensiunile dintre preţ şi tipul de produs oferit. cative trebuie să fie extrem de vigilenţi cu opţiunile
Prime-yield-ul, randamentul pentru proprietăţi, efectuate, în special cu privire la locaţiile alese,
este estimat între 9,5% şi 10%, un salt de 125bp oportunităţile arătându-se în continuare odată cu
(basis point), comparativ cu primul trimestrul al corecţiile aplicate asupra preţurilor. La Haga, vo-
anului, însă nicio tranzacţie semnificativă nu a fost lumul investiţiilor pe piaţa imobiliară a crescut cu
încheiată pentru a susţine aceste cifre. 111% comparativ cu trimestrul precedent şi 58%
comparativ cu perioada similară din 2008. Haga
Dublin: randamentele pentru proprietăţi este considerată ca fiind o investiţie atractivă în
încep să se stabilizeze sine, datorită noilor evoluţii de înaltă calitate şi la
Şi Dublin se confruntă cu lipsa de finanţare din gradul de ocupare modest.
partea băncilor la care se adaugă şi lipsa de în-
credere a investitorilor ce a marcat activitatea de Bratislava: investitorii
tranzacţionare. Un pic peste 50 milioane euro au încep să-şi arate interesul
reprezentat tranzacţiile ce au avut loc în prima Cu tranzacţii pe piaţa imobiliare ce cumulează
jumătate a anului 2009, un nivel extrem de scăzut aproximativ 13 milioane euro, tranzacţii înregistrate
în comparaţie cu cel înregistrat în ultimii ani. în prima jumătate a anului 2009, piata de investitii
Deşi există unele semne că randamentele pentru imobiliare din Bratislava este destul de inactivă. Cu
proprietăţi încep să se stabilizeze, chiriile continuă toate acestea, potenţialii investitori încep să-şi arate
să se încadreze într-un trend descendent. Este pro- interesul lor în premise de înaltă calitate, cu accesi-
babil ca piaţa să rămână o perioadă în expectativă bilitate bună şi chiriaşi pe termen lung. Acest interes
timp în care NAMA - National Asset Management este de aşteptat să se concretise cu tranzacţiile care
Agency (Agenţia Naţională a Fondurilor de Investiţii) avea loc până la sfârşitul anului 2009.
sau banca rea (Bad Bank), va fi instituită în lunile
următoare. Se estimează că aceasta va elimina până Moscova: se aşteaptă Investitorii
la 90 miliarde de euro din proprietăţile şi activele scăderea preţurilor în continuare aşteaptă să
dăunătoare din băncile irlandeze. Moscova a înregistrat, de ase­menea, foarte puţine scadă preţurile
tran­zacţii pe piaţa imobiliară în prima jumătate a în continuare la
Viena: declin de 81% pentru volumul anului 2009; investitorii aşteptând ca preţurile să Moscova
investiţiilor scadă în continuare.
În Viena, activitatea investiţiilor pe piaţa imobiliară a Moscova
fost una foarte lentă în prima jumătate a anului 2009. Atena: interes pentru
Cu un total de 180 milioane euro, volumul investiţiilor construcţiile în regim
a înregistrat un declin de 81% comparativ cu pe- de leasing garantat
rioada similiară din 2008. Scăderea continuă a sec- În Atena, piaţa investiţiilor
torului imobiliar din Viena se datorează discrepanţei imobiliare a fost şi ea
dintre vân­zători şi aş­tep­­tările cum­pă­ră­­torilor am­­pli­ficată foarte liniştită în primele
şi de lipsa de şase luni ale anului, dar
viena fi­­nanţare din un interes sporit a fost în-
partea băn­ registrat începând din luna
cilor. aprilie pentru contractele
Am­ încheiate pe termen lung
sterdam: înainte de terminarea
investiţii construcţiilor în regim de
în declin leasing garantat. Două
cu 82% tranzacţii semnificative de
Piaţa in­ves­ti­ mai puţin de 100 milioane
ţiilor imobi­li­ euro au fost încheiate în cursul celui de-al treilea tri-
are din Ams- mestru precum şi alte două până la sfârşitul anului
terdam a fost 2009.

www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 53

 Materiale de construcţii
Imobiliare

Imobiliara S.R.L.:
Apartamente de locuit şi
vacanţă pentru clienţi premium
S.C. Imobiliara S.R.L. dezvoltă proiecte imobiliare premium în zonele
centrale ale Bucurestiului, dar şi ansambluri cu apartamente de vacanţă
destinate celor cu venituri peste medie, în Predeal şi Neptun.
City Oasis lului. Situat la mai putin de 500 m de plaja şi apro-
Situat în vecinătatea sudică a Hotelului Marriott piat de centrul staţiunii Neptun, complexul Neptun
şi a Palatului Parlamentului, pe un teren-insulă Plaza este o perfectă locaţie pentru apartamente
mărginit de străzile Sirenelor şi Sabinelor la Nord şi de vacanţă. Complexul este format din două clădiri
Sud şi străzile Acvila şi Luceafărului la Est şi Vest se cu demisol, parter şi 10 etaje. Parterul este deschis
dezvoltă ansamblul rezidenţial City Residence. Aces- cu zona de plajă şi servicii, precum fitness, beauty
ta este compus din 3 ansambluri, City Oasis, City Air salon, masaj, cafenea, magazine diverse. Între cele
şi City Breeze, fiecare fiind compus din mai multe două corpuri există o insulă de 90 mp cu piscină şi
blocuri de locuinţe, având un regim de înălţime de zonă de plajă. La demisol – deschis, dar acoperit, au
S+P+5 etaje, totalizând, pentru prima fază 85 de fost prevăzute 61 de locuri de parcare.
apartamente şi 132 de locuri de parcare, iar pen- Apartamentele sunt de două tipuri, cu unul sau două
tru cea de-a doua fază, aproximativ 30 de aparta- dormitoare. Fiecare apartament este dotat cu baie,
mente cu locurile de parcare aferente. Acestea sunt bucatarie cu loc de luat masa, living şi terase. Spa-
asigurate în subsolurile imobilelor, iar parterul va tiile sunt vitrate în proporţie de 60%, apartamentele
adăposti parţial spaţii pentru birouri şi servicii. fiind de trei tipuri: cu o singură orientare, cu dublă
orientare şi cu orientare pe trei laturi.
City Oasis este compus din 3 corpuri, totalizand 58 Complexul are apartamente de două şi trei camere,
de apartamente, grupate pe tipologii, în funcţie de cu suprafeţe cuprinse între 62 şi 273 mp, construite
etaj. Apartamentele au 2, 3 şi respectiv 4 camere pe o suprafaţă de teren de 3.000 mp.
grupate în jurul nodurilor de circulaţie verticală.
Suprafeţele apartamentelor variază între 60 şi 180
mp construiţi.

Neptun Plaza
Complexul rezidential este situat la intersecţia din-
tre Staţiunea Neptun, Jupiter şi accesul la drumul
european ce deserveşte staţiunile din sudul litora-

54 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, Bucureşti
Tel.: +40 21 317 40 74/75
Fax: +40 21 317 88 37
E-mail: info@imobiliarasrl.ro
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 55
 Imobiliare
Topul
Chiar şi investitorii cu experienţă pot face diverse greşeli, şi nu este
vorba de cele comune investitorilor mai puţin versaţi în domeniu,
cum ar fi necunoaşterea pieţei sau lipsa unui plan de acţiune.
E
ste vorba de acţiuni greşite mult mai sub-
tile, dar cu atât mai compromiţătoare.
- Neacordarea atenţiei cuvenite bilanţului
Există patru indicatori ai profitului în domeniul
imobiliarelor: fluxul cash, creşterea preţurilor,
creşterea valorii de lichidare şi profitul obţinut din
taxe. Raportul de venituri conţine doar unul din-
tre cele patru tipuri, respectiv cash-flow; bilanţul se
referă la celelalte trei. În cazul ajustării chiriilor şi
cheltuielilor pentru îmbunătăţirea performanţelor
de funcţionare, bilanţul ar trebui administrat pentru
a utiliza la maximum activele. Indicatorul, contrar
aşteptărilor, nu este rentabilitatea investiţiei, ci ren-
tabilitatea profitului acumulat într-o perioadă dată,
exprimat ca un procentaj al sumei totale investite
în firmă.
Afaceri neinspirate şi parteneri
nepotriviţi
Chiar şi celor mai experimentaţi afacerişti din do-
Strategii care meniul imobiliarelor li se întâmplă să facă şi afa-
implică un risc ceri mai puţin inspirate, cum ar fi să investească
crescut, în proprietăţi care nu aduc profitul scontat, ori să
mai mult facă o mişcare îndrăzneaţă exact la momentul în
capital sau care piaţa se mişcă în sens invers. Dar, conform
experienţă mai unei zicale celebre, prima regulă a investiţiilor
bogată decât aţi este să nu pierzi. Aşadar, învăţaţi să identificaţi
fi crezut riscă să rapid o situaţie neprofitabilă şi îndepărtaţi-vă cât
ducă la eşecuri mai urgent cu putinţă. Pe de altă parte, orice in-
vestitor ştie că abandonarea unui plan de afaceri
56 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
la primele semne că ceva nu merge cum ar trebui
nu este o strategie de urmat. Orice proiect are in-
conveniente mai mici sau mai mari, motiv pentru
care perseverenţa este o tactică absolut necesară.
Însă o afacere care „scârţâie” pe mai multe fron-
turi odată este candidatul ideal pentru trecerea
sa la categoria „greşeli din care se învaţă”. La fel,
probleme pot să apară nu din cauza proprietăţii
propriu-zise, ci a partenerilor de afaceri, mai
ales în cazul proiectelor iniţiate în parteneriat
cu persoane apropiate. De îndată ce orgoliul sau
ambiţiile personale îşi vor face simţită prezenţa,
afacerea comună va avea de suferit. Se recomandă
de urgenţă ieşirea din parteneriat. Dacă o astfel de
situaţie n-a fost stipulată de la început în contrac-
tul de parteneriat, avansaţi o sumă pe care fie i-o
veţi plăti partenerului, fie o veţi primi din partea
acestuia în schimbul renunţării la activele pe care
le deţineaţi în cadrul companiei.
Prea multe direcţii de urmat
Strategii care implică un risc crescut, mai mult
capital sau experienţă mai bogată decât aţi fi
crezut, toate acestea pot fi surse sigure de apariţie
a frustrărilor, care într-un final riscă să ducă la
eşecuri. Perseverenţa şi dedicaţia sunt cheile suc-
cesului în orice domeniu, cu atât mai mult în imo-
biliare, unde reuşitele nu apar peste noapte. De
aceea, strategiile de ansamblu, care să vă confere
o idee clară despre investiţiile făcute, în termeni
greşelilor în investiţiile
imobiliare
de direcţie, modalităţi şi perioade, v-ar putea fi de
un real ajutor.
Mai multe proprietăţi decât lichidităţi
care să le acopere
Acesta este rezultatul situaţiei în care un investitor
acumulează proprietăţi care nu au nimic altceva în
comun decât proprietarul. În cazul în care folosiţi
profitul obţinut de pe urma unor proprietăţi pen-
tru a acoperi pierderile generate de altele, vă
aflaţi într-un cerc vicios din care trebuie să ieşiţi
fără întârziere, în ciuda tentaţiei de a continua în
aceeaşi notă. Analizaţi-vă portofoliul în detaliu.
Identificaţi îmbunătăţirile pe care le puteţi face şi
treceţi la fapte. Renunţaţi la proprietăţile care vă
aduc pierderi, după care concentraţi-vă energia şi
resursele asupra celor rămase şi care corespund
scopurilor investiţionale pe termen lung, pentru a
obţine maximum de profit posibil.
Ignorarea informaţiilor
legate de piaţa imobiliară locală
Chiar dacă sunteţi complet informat despre
situaţia pieţei imobiliare la nivel naţional sau glo-
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 57
bal, cel mai important este să fiţi la curent cu ceea
ce se întâmplă pe piaţa locală de proprietăţi imo-
biliare care, implicit, este influenţată de situaţia
generală existentă.
Valoarea proprietăţilor este determinată de
condiţiile locale de piaţă, cum ar fi rata chiriilor,
nivelul de ocupaţie, rezerva de spaţiu competitiv,
trendurile demografice etc.
O perspectivă sănătoasă asupra condiţiilor de
piaţă din zona în care activaţi, completată de sta-
tistici locale pe care să le actualizaţi periodic, cum
ar fi cele demografice – gradul de ocupare a forţei
de muncă, nivelul demografic şi situaţia venitu-
rilor – corelate cu fundamentele de performanţă
în domeniul proprietăţii pot fi de un real folos
oricărui investitor care se respectă, ajutând la
diminuarea vulnerabilităţii pentru finalizarea
proiectelor competitive.
În plus, ori de câte ori va confruntaţi cu posibile
eşecuri, nu daţi vina pe bancă, broker, chiriaşi
– asumaţi-vă răspunderea deciziilor, fie că sunt
bune, fie că sunt mai puţin inspirate.
În situaţia din urmă, realizaţi că ceea ce trebuie să
faceţi este să luaţi o altă decizie.
 Imobiliare
Ce se va întâmpla în 2010
Anul 2009 a adus o schimbare majoră în psihologia jucătorilor din piaţa de real
estate locală, care trebuie să conştientizeze că adaptabilitatea la noile condiţii
rămâne singura alternativă viabilă pentru viitor.
S Vor domina tranzacţiile imobiliare prin
oluţiile şi alternativele jucătorilor din piaţa
de profil au fost dezbătute pe larg de către
cei mai importanţi experţi din sectorul imo-
biliar, bancar, financiar şi de consultanţă juridică
din România în cadrul primei ediţii Real Estate
Conference Insolvency, Restructuring & Acquisi-
tions, un eveniment marca Evensys organizat în
parteneriat cu casa de avocatură Schoenherr şi
Asociaţii SCA.
Daniel Tudor (Head of Real Estate
Division, VB Services, Volksbank):
Înăsprirea condiţiilor de creditare va include
garanţii chiar şi de 200%
Relaţia dintre bănci şi companii se anunţă a fi
departe de una relaxată, existenţa numeroaselor
credite neperformante având drept consecinţă
directă înăsprirea condiţiilor de creditare, ce vor
include garanţii generatoare de venituri chiar şi de
200%, potrivit lui Daniel Tudor (Head of Real Es-
tate Division, VB Services, Volksbank). Prioritară
în acest moment, devine orientarea către servi-
cii de calitate, în contextul unei pieţe centrată pe
consumator şi nevoile sale reale.
Bogdan Georgescu (Managing Partner,
Colliers International România):
Scădere a preţurilor, chiriilor, cererii şi
volumului de tranzacţii derulate în 2010
Anul următor va aduce o lipsă de noi proiec-
te şi fonduri alocate finanţării, dar şi o scădere
58 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
a preţurilor, chiriilor, cererii şi volumului de
tranzacţii derulate, susţine (Managing Partner,
Colliers International România). Soluţia viabilă
vine din capacitatea regândirii modelului de bu-
siness şi orientarea către noi abordări ce vizează
dezvoltarea unor proiecte fezabile, capabile să
răspundă unor nevoi reale, acceptarea unor pro-
fituri reduse comparative cu perioada anterioară,
dar şi o analiză onestă şi profesională a valorii
pieţei de profil.
Cristian Ustinescu (Head of Real Estate
Investment, DTZ Echinox)
absorbţie sau pe etape
În ceea ce priveşte tipurile de tranzacţii imobiliare
derulate pe piaţa locală, din perspectiva lui Cris-
tian Ustinescu (Head of Real Estate Investment,
DTZ Echinox), dominante vor fi tranzacţiile prin
absorbţie sau pe etape, în care profitul investi-
torului poate creşte în funcţie de performanţele
dezvoltatorului. Se impune totodată un nou mo-
del de investitor: mai raţional şi calculat, capabil
să analizeze în mod obiectiv atât veniturile, cât şi
garanţiile unui proiect. Interesul exclusiv pentru
profitabilitate este înlocuit astăzi de investiţia şi
preocuparea pentru stabilitate.
Troy Javaher (Head of Capital Markets
România, Jones Lang LaSalle)
Piaţa imobiliară din România va continua
să rămână atractivă pentru investitorii străini
Fondurile reprezintă un ingredient esenţial în de-
blocarea circuitului de pe piaţa locală, afirmă Troy
Javaher (Head of Capital Markets România, Jones
Lâng LaSalle).
În ciuda anumitor dificultăţi ce pot surveni pe
parcursul procesul de investţiei şi ţin de cadrul
legal sau de mecanismul de reglementarea a
tranzacţiilor, în 2010, piaţa imobiliară din Româ-
nia, atât cea din Bucureşti cât şi cea din oraşele
secundare, va continua să rămână atractivă pen-
tru investitorii străini, activi pe celelalte pieţe şi cu
suficiente lichidităţi.
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 59
 Imobiliare
Cele patru crize ale
pieţei imobiliare
rezidenţiale
Criza mondială a pieţei imobiliare rezidenţială a cunoscut patru etape,
gestionarea fiecăreia dintre ele determinând evoluţia ulterioară a crizei.
previziuni
900.000 de unităţi mai puţin
în 2008-2010
Previziunile făcute de Euroconstruct transpun un
declin semnificativ pe piaţa construcţiilor noi din
Europa de Vest. Astfel, după cotele maxime atinse
în 2007, se estimează că numărul locuinţelor
achiziţionate va fi unul mai mic cu aproximativ
900.000 de unităţi în perioada 2008-2010, punctul
culminant al acestei scăderi fiind întrevăzut
pentru 2009. Consolidarea acestor tendinţe este
una iluzorie, de aceea Spania explică derularea
evenimentelor: între 2004-2007, Spania a înregis-
trat jumătate din creşterea tuturor vânzarilor din
Europa de Vest; între 2008-2009 aceasta indică
numai ea însăşi o scădere cu 60%. Astfel, lucrările
de şantier au trecut de la 865.000 de unităţi înre-
gistrate în 2006 la 235.000 de unităţi înregistrate în
2009, un recul de o amploare considerabilă.
Ţinând cont de ipotezele bazate pe lucrările de
şantier sau achiziţionarea de locuinţe, se pot
deduce în mod clasic evoluţiile în volum ale
producţiilor noi, care vor înregistra o scădere de
aproximativ 30% în ultimii doi ani. Astfel, între
2008-2009 valorile estimate pentru primele patru
ţări cel mai puternic afectate vor atinge: Irlanda
(-70%), Spania (-50%), Norvegia (-45%), Marea
Britanie (-33%).
Această răsturnare extrem de dură a tendinţelor
modifică în mod radical rolul locuinţelor în econo-
mie: între 2003-2006, locuinţele noi au reprezentat
motorul de creştere pentru Europa; apoi după o
perioadă oscilantă în 2007, locuinţele noi au repre-
zentat unul din factorii recesiunii economice atât în
2008 cât şi în 2009.
60 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
I – Primele semne de sufocare
Înainte de accentuarea crizei financia-
re, piaţa imobiliară rezidenţială a
prezentat semne de sufocare care
conduceau către o răsturnare a
situaţiei prin următoarele elemente:
- în mai multe ţări se putea observa cu
lejeritate o supraproducţie, în special în
Spania şi Irlanda, ţări care indicau un nivel
al lucrărilor mult depăşit în raport cu demografia
naţională şi cererea reală de pe piaţă.
- preţurile în segmentul imobiliar creşteau, deve-
nind din ce în ce mai mult incompatibile cu mij­
loacele financiare ale cumpărătorilor.
- pentru a rezolva problema locuinţelor, băncile
au dus în ultimii ani o politică care s-a tradus
printr-o îndatorare accentuată a achiziţionărilor.
Această criză de adaptare începuse să dea semne
încă din 2007 în special în aceste două ţări, Spa-
nia şi Irlanda, generalizându-se apoi în primul
semestru al anului 2008. Situaţia a fost oarecum
amortizată cu ajutorul aşa-numitelor «subprime»
lansate de Statele Unite, prin care băncile accep-
tau să acorde credite în schimbul unor garanţii
minime. Băncile americane împrumutaseră ma-
siv în astfel de condiţii, iar cu tim-
pul, populaţia nu a mai putut să
ramburseze creditele.
II – Criza creditelor
Criza finaciară s-a agravat brutal
şi a prins amploarea internaţională
începând cu luna iulie a anului 2008,
degenerând într-o criză a creditelor, într-un
climat de neîncredere între bănci, acestea ne-
vrând să îşi mai asume riscul de a împrumuta o
instituţie care ascundea creanţe dubioase, afec-
tate de produsele derivate bazate pe principiul
«subprimelor». Într-un astfel de context oferta
creditelor pentru locuinţe şi către întreprinderi a
secat subit.
III - Anticipările negative
Pe parcursul celui de-al
patrulea trimestru al
anului 2008, piaţa
imobiliară rezidenţială
s-a con­frun­tat cu o a
treia criză, cea a anticipărilor negative
din partea majorităţii agenţilor imobiliari:
- băncile, temându-se de riscurile la care se expun
n-au mai acordat împrumuturi de refinanţare, ci
au înăsprit condiţiile de creditare; practic acestea
au anticipat noile scăderi ale ratei dobânzii din
partea Băncii Centrale Europene.
- cumpărătorii au constatat o tendinţă de scădere
a preţurilor locuinţelor, devenind totodată mult
mai răbdători în investiţii, aşteptând parcă un nou
val de scădere a preţurilor. Totodată şi băncile au
aşteptat o diminuare a dobânzilor considerând
că situaţia economică actuală (scăderea puterii
de cumpărare, accentuată de şomaj) nu va fi una
propice pentru astfel de investiţii.
- dezvoltatorii, remarcând o creştere a stocurilor,
au devenit mult mai prudenţi, reducând sau chiar
renunţând la proiectele noi ce urmau a fi dema-
rate în viitorul apropiat.
- în cele din urmă, investitorii s-au retras de pe
piaţă în aşteptarea unor oferte suficient de ren-
tabile.
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 61
IV – Criza reală în ceea
ce priveşte cererea
De la începutul anului 2009, pu-
tem considera că noile abordări au
condus către o nouă etapă, cea a unei
crize reale în ceea ce priveşte cere-
rea. Anticipările au condus politica
monetară a Băncii Centrale Europene
să rămână la cel mai scăzut nivel în-
registrat vreodată de la înfiinţarea ei.
În continuare, acest context macroeconomic va
conduce către o creştere a ratei şomajului şi o
scădere a puterii de cumpărare.
Caracteristicile crizei imobiliare
Creditele pentru locuinţe au scăzut cu 33% în anul
2008 şi ar putea scădea până la sfârşitul anului
2009 cu 19%, luând în considerare previziunile
efectuate de Euroconstruct, în urma evaluării
datelor statistice furnizate de 13 ţări europene.
Practic, în ultimii doi ani am putut asista la un
recul de cel puţin 40% la creditele pentru locuinţe.
Acest declin a fost puternic remarcat în Spania,
Marea Britanie, Portugalia şi Irlanda. Astfel, se
poate afirma că acest declin s-a manifestat cu atât
mai puternic cu cât creşterea precedentă a fost
mai puternică.
În contextul actual, cumpărătorii au anticipat
acest refuz de creditare, renunţând practic la a-l
mai solicita, chiar dacă unii dintre ei ar putea
beneficia în continuare de aceste creditări. Acest
fapt i-a afectat mai mult pe dezvoltatori care s-au
văzut nevoiţi să renunţe la proiectele ce urmau a
fi continuate sau demarate. Prin urmare, aceste
fenomene de anticipare s-au conjugat cu scăderea
 Imobiliare
efectivă a ofertei, accentuând şi mai mult fenome-
nul.
În perioada 2000-2007, creşterea preţurilor pe
piaţă a fost una considerabilă în ţări ca Spania,
Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Franţa, Suedia şi
Danemarca, unde preţurile au suferit chiar o dubla-
re; singura excepţie este Germania, care, dimpotrivă,
a înregistrat o scădere cu 8% a preţurilor pe piaţa
imobiliară.
Începând cu 2007, piaţa s-a orientat către o corec-
tare a preţurilor. În 11 ţări, scăderea preţurilor pe
piaţa imobiliară pare a fi de neoprit şi se situează
între 10%-20%. Belgia, Germania şi Olanda fiind
singurele ţări care fac excepţie.
Această corecţie a preţurilor poate părea una
modestă având în vedere nivelul de creştere ante-
rior şi posibilităţile de cumpărare. Însă diferenţele
geografice vor păstra în continuare un nivel ridicat,
zonele mai atractive vor înregistra o scădere mai
mică, acestea bazându-se pe cererea permanentă.
În cele din urmă, problema se pune dacă aceste
scăderi ale preţurilor vor fi suficiente pentru a re-
face în parte solvabilitatea cumpărătorilor.
Una dintre primele consecinţe ale crizei economice devreme de al doilea semestru al anului 2011.
este cea legată de creşterea ratei şomajului, după ce S-ar comite fără nici un dubiu, o eroare determi-
înregistrase între 2006-2007 o scădere de 1.8 mi- nând reluarea forţată a cererii de locuinţe prin de-
lioane (de la un an la altul) a şomerilor din Europa mararea de oferte de creditare nesusţinute. În acest
de Vest şi ar putea creşte până la 3 milioane în pe- moment, cumpărătorii practică de fapt o formă de
rioada 2008-2010, punctul culminant fiind atins în autodisciplină şi nu solicită astfel de împrumuturi
2009, cu 2 milioane de şomeri înregistraţi în ţările fiind convinşi că situaţia lor financiară îi face ine-
din Europa de Vest. ligibili.
În toate ţările, cu excepţia Germaniei şi Elveţiei, în- Criza actuală a locuinţelor în Europa incită obliga-
datorarea cumpărătorilor a crescut, cel mai mare toriu guvernele să ia măsuri de susţinere sau de
nivel fiind înregistrat în Spania. De asemenea, cu relansare într-un sector care cântăreşte mult din
excepţia Germaniei, Eleveţiei, Belgiei şi Olandei, se
poate observa o creştere semnificativă la întârzierea Piaţa veche imobiliară reacţionează
plăţilor creditate. mult mai rapid şi mai dur
Fenomenul de „reposesie” este bine cunoscut în
În toate ţările europene, piaţa veche imobiliară
Statele Unite, şi se adresează cumpărătorilor care
reacţionează mult mai rapid şi mai dur constituind
nu au mai putut onora ratele de rambursare şi s-au
un veritabil termometru imobiliar. Euroconstruct
văzut deposedaţi de locuinţele achiziţionate pentru raportează o scădere a vânzărilor de locuinţe
care banca a acordat creditul. Acest fenomen s-a vechi între 2008-2009, perioadă în care scăderea
remarcat la fel de puternic în Marea Britanie, Spa- cumulată ar fi de 25% în Franţa, 30% în Italia, 33%
nia şi Irlanda, unde se observă o creştere continuă în Danemarca, 40% în Irlanda şi 55 % în Spania.
a acestei situaţii. La o scară ceva mai redusă, cu
În acelaşi timp, se poate observa o creştere a
acelaşi fenomen se confruntă şi ţări ca Italia, Portu- numărului de locuinţe noi nevândute. Exemplul cel
galia, Suedia, Olanda şi Danemrca. mai critic este cel al Spaniei, care, în vara anului
2008, avansa cifre cuprinse între 600.000-800.000
Soluţii pentru ieşirea din criză de locuinţe nevândute. Astăzi estimările indică valori
Toate elementele prezentate până acum confirmă cuprinse între 1-1.5 milioane de locuinţe nevândute.
situaţia gravă a crizei din sectorul imobiliar în care Dincolo de caracterul alarmant al acestor cifre,
timpii de reacţie se manifestă extrem de lent. O ieşire stocul de locuinţe nevândute în Spania este fără
îndoială mult mai mare, acoperind necesarul pe
rapidă din criză pare una puţin probabilă şi în urma
următorii 3 ani (la ritmul actual de construcţie).
datelor statistice aceasta nu se poate contura mai

62 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro


punct de vedere al activităţilor şi al forţei de muncă.
Dacă guvernele nu influenţează sau pot influenţa
prea puţin preţurile sau rata dobânzilor de pe piaţa
imobiliară, acestea pot în schimb să manevreze po-
liticile economice şi ale fiscalităţii, cu riscul, pentru
multe state membre, de a creşte şi mai mult deficitul
bugetar.
Printre toate măsurile deja luate sau în curs de de-
cizie, se numără:
- Hotărârile ce au dispus susţinerea sau relansarea
sectorului locativ social: în Danemarca, Finlanda,
Franţa, Germania, Polonia şi Suedia.
- Sisteme vizând reducerea numărului de locuinţe
vacante: în Franţa, Germania, Polonia şi Suedia.
- Măsuri pentru sprijinirea dezvoltatorilor imobi-
liari: de remarcat în special Franţa, prin decizia
guvernului de a cumpăra la preţuri de listă 30.000
de locuinţe nevândute, sau în Spania unde aceştia
au fost scutiţi de plata taxei pe valoare adăugată
(TVA).
- Stimularea fiscală pe toate căile: în Marea Brita-
nie, eliminarea taxelor pentru renegocierea credi-
telor; eliminarea impozitului funciar, deducerea
cheltuielilor dobânzilor legale ale împrumuturilor şi
eliminarea comisioanelor bancare la renegocierea
împrumuturilor în Portugalia; deduceri fiscale pen-
tru cumpărători în Irlanda.
Pe lângă aceste măsuri specifice, planurile de relan-
sare care se succed astăzi nu pot ignora acest sec-
tor: o locuinţă nouă reprezintă 1,4 locuri de muncă
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 63
directe şi indirecte. Practic, scăderea cu 900.000 de
unităţi în Europa de Vest în perioada 2008-2011 va Reluarea
ameninţa mai bine de 12 milione de angajaţi din forţată
acest sector. a cererii de
Prin urmare este de înţeles de ce toate guvernele locuinţe prin
încearcă să stimuleze proiectele de construcţii demararea
bazate de principiile de economisire a energiei de oferte de
în locuinţe. Euroconstruct a realizat un bilanţ al creditare
locuinţelor construite din punct de vedere al redu-
nesusţinute
cerii consumului de energie şi reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră, raportând pentru 2008 un
ar reprezenta
parc de locuinţe ce se ridică la 214 milioane, totalizat
o gravă eroare
de un număr de 19 ţări europene. Această politică
este, probabil, singura modalitate de a limita astăzi
şi pe viitor criza locuinţelor noi prin furnizarea din
partea sectorului construcţiilor a unei alternative
majore în ceea ce priveşte locurile de muncă.
Producţia pe piaţa spaţiilor de birouri
a crescut cu 50% în 2004-2007
Piaţa spaţiilor de birouri a cunoscut o cvasistabilita-
te în anul 2008, după doi ani de creştere puternică.
Mai puţin sensibilă la anticipările şi la criza credite-
lor, piaţa imobiliară non-rezidenţială s-a confruntat
mai târziu cu consecinţele de recesiune economică.
Reducerea locurilor de muncă pe terţe ramuri de
activitate a redus în general spaţiul necesar de
desfăsurare a activităţilor. Datorită faptului că do-
meniul finanţelor a slăbit odată cu instaurarea cri-
zei, investiţiile societăţilor financiare care au profitat
pe scară largă din Paris, Londra, Dublin, Helsinki,
Stockholm, Oslo au cunoscut o contracţie mult mai
puternică. În aceste şase ţări, producţia pe piaţa
spaţiilor de birouri a crescut cu 50% între 2004 şi
2007; după o perioadă de cvasistabilitate în 2008,
se estimează un declin pentru 2009 şi 2010, similar
cu creşterea înregistrată.
În concluzie, două observaţii de ordin general sunt
confirmate de această criză:
- Sectorul imobiliar accentuează creşterile sau
scăderile climatului macroeconomic.
- Importanţa crizei în acest sector se explică în parte
prin insuficienţa datelor statistice care ar trebui să
permită o anticipare mai realistă şi stabilirea unor
măsuri mult mai concrete.
Criza înregistrată în ultimul an pare că îşi va mai
face simţite efectele în perioada următoare, în spe-
cial pe piaţa imobiliară rezidenţială şi cea a spaţiilor
de birouri, non-rezidenţială. O ieşire din criză în
sectorul imobiliar mai devreme de anul 2011 este
puţin probabilă, conform previziunilor efectuate de
Euroconstruct, organizaţie compusă din instituţii de
cercetare şi organizaţii de consultanţă.
 Arhitectură-urbanism

Eco:
Politica energetică reprezintă un domeniu prioritar pentru Uniunea
Europeană. În 2010, vom asista la adoptarea unui nou plan de acțiune
în domeniul energiei pentru perioada 2010-2014, precum şi la
punerea în aplicare a noii politici energetice în ţările Uniunii Europene.

U
nele dintre aceste angajamente sunt folo-
site pentru activități sporite în domeniul
schimbărilor climatice şi al adaptării la aces-
tea, cealaltă parte fiind cheltuită pentru măsuri
în legătură cu natura şi biodiversitatea, mediul şi
sănătatea publică, precum şi pentru gestiunea apei
şi a deşeurilor. Aceasta implică sprijinirea unor
proiecte inovatoare şi cu caracter demonstrativ la
nivel național, regional şi local pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltarea teh-
nologiilor curate şi îmbunătățirea gestionării calității
aerului (în special în zonele urbane).
Perspectiva unei societăţi «post-carbon» reprezintă
de câţiva subiectul de discuţie în cadrul celor mai
importante forumuri internaţionale ale Organizaţiei
Naţiunilor Unite – ONU, Grupul celor 8 – G8 reprezen-
tând guvernele statelor cele mai dezvoltate din punct
de vedere economic, Banca Mondială, Organizaţia
pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD,
Comisia Europeană ş.a.
O serie de promotori ai acestei perpective au abordat
subiectul schimbărilor de comportament pe termen
lung necesare pentru a putea reduce modificările
climatice şi de adaptare la efectele lor. Totodată s-a
subliniat necesitatea realizării unei legături între fo-
losirea energiei şi stilul de viaţă, ţinandu-se totodată
cont de faptul că populaţia ţărilor europene se află
într-un curs de îmbătrânire, marea majoritate ale-
gând un trai în locuinţe mai mici, mai multe persoa-
ne trâind singure şi mai multe cupluri fără copii.
Oraşele contribuie în mod semnificativ la efectul de
seră şi a consumului de combustibili fosili – între
50%-80%. Există, totuşi, controverse cu privire la
eficienţa şi realismul intervenţiilor urbane pe scară
largă, comparativ cu alte acţiuni alternative, a priori
mai simple, în industriile poluante.
În acest demers au fost trasate trei scenarii, fiecare
scenariu având scopul de a-şi aduce contribuţia la
o mai bună articulare a diferitelor orizonturi ale
politicilor urbane. Deşi problema temporalităţii a
fost adesea umbrită de imaginea celor trei piloni -
social, economic şi de protecţie a mediului, trebuie

64 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

Scenarii pentru un
oraş post-carbon
subliniată şi o dimensiune la fel de importantă pre-
cum cea a dezvoltării durabile.
Primul scenariu: valorificarea inteligentă
a oportunităţilor extreme
Primul scenariu este al acţiunilor inteligente. Din
motive de politici sociale sau economice, orice
intervenţie de anvergură asupra habitatului existent
sau a structurilor urbane este considerată nerealistă
iar acţiunile fiind la rândul lor limitate. Adaptarea
treptată la mediu reprezintă o soluţie mult mai
puţin costisitoare însă ceastă trebuie să reprezinte
o prioritate pe termen scurt bazat pe argumentul
de urgenţă.
Acesta reprezintă un scenariu bazat pe principiul
îmbinării dintre proiectele de lege şi materialele in-
formative cu privire la:
nivelul preţurilor la combustibilii fosili, taxa bo-
nus malus pe carbon (cine consumă mai mult să
plătească mai mult), taxa congestie urbană;
inovaţiile tehnologice în domeniul autovehicule-
lor, locuinţelor noi şi a aparatelor electro-casnice
supuse reglementărilor;
acţiunile administraţiilor locale cu privire la
funcţionarea reţelelor de transport şi a serviciilor
acestora precum: dezvoltarea de sisteme uşoare
de călătorie, îmbunătăţirea serviciilor publice de
transport, restricţiile de viteză impuse, limitarea
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 65
perioadei de parcare în centrul oraşului, carpoo-
ling-ul şi transportul la cerere, stimulente pentru
care aleg un loc de muncă în afara oraşului;
de asemenea, privind energia regenerabilă şi eco-
nomisirea energiei în clădirile publice şi transpor-
tul public etc.
La toate acestea se adaugă construirea de cartiere
ecologice denumite „eco-oraşe”, însă, în acest caz,
operaţiunile de planificare exemplare rămân limi-
tate unor nişe urbane în mod relativ îngrădite.
Al doilea scenariu: reînnoirea
infrastructurilor urbane şi energetice
Pentru a determina un ordin de mărime a dimensiu-
nilor acestor transformări, aceasta poate fi cuprinsă
între 10% şi 15% din investiţia într-o locuinţă pentru
persoanele fizice şi într-o proporţie relativ similară
a cheltuielilor de investiţii pentru infrastructuri (in-
clusiv infrastructurile imobiliare).
Profitabilă pe termen lung, această strategie ar pu-
tea indica două tipuri de reacţii. Prima, mai degrabă
centralizatoare, concentrându-se pe marile reţele
de energie şi acţiunile individuale. O a doua, mult
mai descentralizată, acordând prioritate producţiei
locale de energie şi soluţiilor colective (de stocare
a energiei partajată în micro reţelele). În ambele
situaţii, acest scenariu ar reprezenta un avantaj
deoarece nu implică constrângeri categorice de ni-
 Arhitectură-urbanism
cio natură în organizarea zonelelor urbane şi deter-
minarea strictă a locaţiilor întreprinderilor şi/sau a
locuinţelor.
Este greu de crezut faptul că acest demers de reîn-
noire a infrastructurilor urbane şi energetice nu
vor avea consecinţe în ceea ce priveşte planificarea
urbană. În oraşele mari, o întrebare care ar putea
apărea în această configuraţie este cea a alegerii
între reabilitarea clădirilor deja existente sau re-
construirea lor. În orice situaţie, acest demers va
prezenta efecte teritoriale semnificative. Totodată,
aplicarea unui astfel de scenariu atrage după sine
trategii complexe, costisitoare şi greu de pus în
aplicare - având în vedere rata de înnoire a parcu-
rilor de construcţii şi de întârzierile de finalizare a
proiecte.
Eficienţa unui astfel de scenariu riscă să fie mai
limitată decât ceea ce s-a prevăzut, conducând către
aplicarea în paralel a altor tipuri de intervenţii.
Totodată se supun dicuţiilor beneficiile unui astfel
de scenariu care se va dovedi inadecvat spaţiilor
mai puţin dens populate şi nu s-ar compensa ra-
pid consecinţelor unei extinderi urbane sau a
poziţionarii dinamice necontrolate. Este cunos-
cut faptul că sub un anumit grad de densitate a
populaţiei şi a ocupării forţei de muncă infrastruc-
turile de transport în comun nu sunt profitabile.
Al treilea scenariu: reconfigurarea
zonelor urbane sub constrângeri
climatice şi energetice
Scenariul privind reconfigurarea zonelor urbane
este cel pe care organsimele internaţionale mizează,
configurând imaginea a ceea ce ar putea fi oraşul
post-carbon: cu imaginea de oraşe mai compac-
te, mai bine echilibrate, care combină amestecul
funcţional şi social şi bine structurate prin reţelele
performante de transport colectiv. Ca şi celelalte
scenarii şi acesta implică o serie de obstacole în
aplicarea lui.
Primul obstacol este unul de ordin ştiinţific. Acesta
reprezintă de fapt o controversă importantă despre
66 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
ceea ce ar putea fi o structură urbană ideală din
punct de vedere energetic şi expunere la riscurile cli-
matice. Plecând de la articolul de referinţă publicat
în 1989 de către Newman şi Kenworthy „Cities and
automobile dependence”, s-a pus accent pe relaţia
dintre densitatea urbană şi consumul de combusti-
bil pe cap de locuitor: între oraşul Ho Chi Minh şi At-
lanta, emisiile de dioxid de carbon din transport pot
varia între 1-100, şi între 1-10 pentru aglomerările
urbane mai dezvoltate.
Al doilea obstacol este unul socio-politic.
Acesta se referă la puterea de a depăşi scepticismul
ce planează cu privire la posibilitatea de a schimba
în profunzime sau chiar de a influenţa structurile şi
locaţiile urbane. Acesta ne îndeamnă a observa că
există «modele» mai mult sau mai puţin potrivite
pentru viitoarea societate post carbon.
Concluzii
Politica transporturilor ocupă un loc central în
două proiecte emblematice ale Uniunii Europene:
contribuția la Strategia de la Lisabona reînnoită şi
abordarea schimbărilor climatice. Crearea de rețele
transeuropene foarte performante este esențială
pentru mobilitatea durabilă a mărfurilor, cetățenilor
şi energiei, oferind totodată un simbol tangibil al
integrării europene.
2010 va fi primul an de punere în aplicare a pa-
chetului legislativ privind piața internă a energiei
şi primul an de existență a noii agenții comunitare
de reglementare (Agenția Europeană de Cooperare
a Autorităților de Reglementare în Domeniul Ener-
giei — ACER), al cărei obiectiv este asigurarea bunei
funcționări a pieței interne, precum şi continuarea
dezvoltării tehnologiilor energetice şi a instrumen-
telor de finanțare, accentul fiind pus pe tehnologiile
cu emisii reduse de carbon.
Încheierea cu succes a conferinței Organizației
Națiunilor Unite privind schimbările climatice,
care va avea loc la Copenhaga în decembrie 2009,
reprezintă o prioritate esențială pentru Uniunea
Europeană. Rezultatele acestei conferințe vor avea
un impact atât asupra politicilor interne, cât şi asu-
pra politicilor externe ale Uniunii Europene. Acesta
ar putea fi începutul unei noi epoci, în care va exista
mai mult decât oricând necesitatea unei piețe mon-
diale a carbonului şi în care Uniunea Europeană va
juca în continuare cel mai important rol. Negocierile
internaționale vor continua până în 2010, ceea ce
va asigura o punere în aplicare coordonată a unui
viitor acord (de exemplu, pentru a conveni asupra
unor decizii financiare) şi urmărirea obiectivelor de
luptă împotriva schimbărilor climatice.
 KLAUS MEDIA©
Tel.: 0724.223.766; Tel./Fax: 021.224.22.35
office@constructrom.ro

www.constructrom.ro

LUCRARI DE DRUMURI
TERASAMENTE
EDILITARE
INSTALATII
CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 67

 Utilaje
Vânzări sub nivelul anului 2006
Piaţa utilajelor pentru construcţii din România se află într-o situaţie
precară, vânzările de anul acesta, până în prezent, situându-se mai jos
de nivelul anului 2006.
A
Mulţi nul 2008 şi, mai cu seamă, 2009 au fost unii
distribuitori de declin accentuat pentru piaţa mondială a
de profil vor echipamentelor pentru construcţii, 94% din
continua să afacerile de profil raportând scăderi spectaculoase în
funcţioneze privinţa vânzărilor, după ce în anii precedenţi aface-
doar pe “modul rile cu utilaje industriale au înflorit fără precedent.
supravieţuire”, Pentru anul următor, un scenariu foarte posibil este
în timp ce
ca mulţi dintre distribuitorii de profil să continue să
alţii vor fi
nevoiţi să iasă funcţioneze doar pe “modul” supravieţuire, în timp ce
definitiv din alţii să fie nevoiţi să iasă definitiv din afaceri.
afaceri De altfel, ultimul deceniu a fost unul abundând în
vârfuri şi prăpăstii pe piaţa dealerilor de echipa-
mente pentru construcţii. După câţiva ani înfloritori
de început, au apărut primele semne ale probleme-
lor care acum sunt cu adevărat pregnante şi pentru
mulţi de nedepăşit. Distribuitorii de echipamente de
construcţii nu se aşteaptă la o revenire la normalitate
în viitorul apropiat, estimându-se că anul 2010 va fi
unul sărac în ceea ce priveşte cifra de vânzări, această
piaţă fiind dependentă de situaţia pieţei imobiliare şi
de starea segmentului reprezentat de infrastructură.
68 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
Problemele cu care se confruntă
tranzacţiile cu utilaje de construcţii
1. Vânzări de maşini în declin
Utilajele noi se vând foarte greu din cauză că pieţele
de construcţii sunt în derivă sau, şi mai rău, complet
blocate. Din acest motiv, utilizatorii finali nu ajung să
îşi exploateze maşinile din dotare, ceea ce conduce la
lipsa cererilor de înlocuire a echipamentelor vechi. Pe
de altă parte, piaţa second-hand a utilajelor pentru
construcţii este ceva mai activă, dar fără a se înregis-
tra mişcări spectaculoase şi din această direcţie.
2. Condiţii economice defavorabile
Deşi economía mondială dă semne că începe să-şi
revină, nu la fel se întâmplă cu industria utilajelor
pentru construcţii, aflată încă în plin proces de de-
clin. Nu poate fi vorba de o revigorare a sectoru-
lui construcţiilor atâta vreme cât acest domeniu se
confruntă cu disponibilizări masive şi diminuarea
activităţii cu aproape 90%.
3. Administrarea creditelor
Distribuţia de utilaje pentru construcţii este un do-
meniu în care afacerile implică întotdeauna un mare
risc. Stocurile de maşini nevândute înghit capital,
creditele sunt din ce în ce mai greu de obţinut, iar
cumpărătorii de echipamente se confruntă cu pro-
bleme similare în ceea ce priveşte creditarea, situaţie
de natură să le compromită iremediabil planurile de
achiziţii.
4. Deprecierea valorii utilajelor
Din cauza cererii extrem de scăzute de echipamente
pentru construcţii, preţurile acestora urmează acelaşi
trend, ajungând la valori care acum câţiva ani ar fi
fost considerate inacceptabile. Deşi 20% dintre distri-
buitorii de utilaje pentru construcţii susţin că, în 2009,
au reuşit să menţină preţurile în limite acceptabile
pentru bunul mers al afacerilor, 31% au recunoscut
că valorile toleranţelor au fost mult mai scăzute decât
în anul 2008.
5. Pieţe de construcţie în declin
Nici cele mai optimiste prognoze nu preconizează că
acest domeniu se va revigora mai devreme de sfîrşitul
anului 2010. În aceste condiţii, lipsa proiectelor din
construcţii generează nu doar inactivitatea utilajelor
existente, ci şi inutilitatea achiziţionării unor echipa-
mente noi de către utilizatori.
 Utilaje
D
upă trei ani în care s-a înregistrat o dezvol-
tare spectaculoasă a pieţei de utilaje pentru
construcţii, în a doua jumătate a anului 2008
criza economică severă a determinat începutul unui
declin care continuă şi în prezent. Însă o companie
puternică precum Haulotte, chiar dacă afectată la
rândul ei de tensiunile economice de pe întreg cu-
prinsul globului, stăpâneşte la perfecţie „tehnicile de
supravieţuire” care trebuie aplicate în situaţii apa-
rent fără ieşire.
Întărirea poziţiei companiei pe piaţa
echipamentelor industriale de ridicat
şi de manipulat
După cum subliniază directorul general Haulotte,
Alexandre Saubot, flexibilitatea modelului financiar
al companiei pe care o reprezintă permite adapta-
rea ofertei companiei la nivelul actual de cerinţe,
dându-i posibilitatea, pe de o parte, să contracare-
ze dificultăţile pieţei la acest moment şi, pe de altă
parte, să-şi continue planul de dezvoltare stabilit.
În ciuda problemelor inerente cu care se confruntă,
staff-ul companiei nu intenţionează să-şi modifice
strategia pe termen lung, continuând dezvoltarea
reţelei sale de vânzări în toate colţurile lumii. Mai
mult ca niciodată, prioritatea companiei o reprezintă
o poziţionare cât mai bună pe piaţa de profil, astfel
încât să vină în întâmpinarea cerinţelor clienţilor pe
măsură ce situaţia începe să se stabilizeze şi piaţa
de echipamente industriale dă semne de recupe-
70 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
Haulotte
Group
Odată cu turbulenţele care au afectat
economia mondială, producătorii
şi distribuitorii de echipamente
industriale şi pentru construcţii nu
au fost nici ei scutiţi de probleme,
văzându-se puşi în faţa unor situaţii
critice fără precedent.
rare. Chiar dacă, la acest moment, criza economică
persistă şi toate domeniile de activitate traversează
o perioadă tulbure, fiind afectaţi atât clienţii, cât şi
furnizorii de materiale şi competitorii de pe piaţa de
profil, pentru compania Haulotte este fundamental
să rămână fidelă principiilor care au consacrat-o
drept lider în domeniu şi să-şi continue politica
strategică de menţinere a standardelor la valori
cât mai ridicate, fie că este vorba de competenţă
profesională, calitatea produselor sau customer-
service, atuuri care au consolidat reputaţia compa-
niei de-a lungul vremii. De altfel, ecourile în urma
participării specialiştilor din cadrul Haulotte Group
la toate manifestările importante din domeniu – târ-
guri, expoziţii, întruniri cu caracter de schimb de
experienţă – nu fac decât să confirme încrederea pe
care clienţii deja i-au acordat-o grupului Haulotte,
în schimbul produselor şi serviciilor de calitate fur-
nizate de companie, indiferent de condiţiile econo-
mice, fie ele favorabile sau mai puţin propice. Drept
dovadă, în prezent, specialiştii Haulotte pun la punct
noi produse cu caracteristici tehnice superioare care
vor fi disponibile în următoarele luni şi care vor ţine
cont de cerinţele actuale ale clienţilor companiei.
Extinderea şi reînnoirea liniilor de produse din
gama platformelor de lucru aeriene, a manipula-
toarelor telescopice şi a utilajelor de terasament,
precum şi abordarea cu îndrăzneală a domeniului
schelelor pentru construcţii prin produse care să
satisfacă nevoile acestei pieţe, ale cărei coordonate
sunt relativ noi pentru companie, reprezintă doar
câteva dintre strategiile gândite să lărgească baza
de clienţi şi să întărească poziţia grupului Haulotte
la nivel mondial. Un exemplu concludent în acest
sens îl reprezintă dezvoltarea spectaculoasă pe
strategii de succes
pe timp de criză
care au cunoscut-o utilajele marca Haulote pe piaţa
asiatică, ca urmare a deschiderii celor două filiale
ale companiei din Singapore şi Shanghai, în 2005,
respectiv, 2006, culminând cu recordul de vânzări
înregistrat în anul 2008 în Asia în ceea ce priveşte
echipamentele Haulotte, 12.000 de unităţi. De altfel,
prezenţa mai accentuată, în ultimii ani, a produselor
Haulotte pe pieţe abordate insuficient în raport cu
potenţialul estimat, precum China, Japonia, Coreea
de Sud, India sau Taiwan, şi aprecierea din ce în
ce mai mare de care se bucură aici aceste echipa-
mente se datorează politicii susţinute de extindere,
promovată în mod constant de strategii companiei.
De asemenea, utilajele marca Haulotte încep să-şi
câştige un loc binemeritat şi în zone considerate mai
puţin penetrabile, precum Libia şi Algeria, ca urma-
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 71
re a cererii de pe piaţa construcţiilor din Orientul
mijlociu şi Africa de Nord de echipamente de ridicat
şi deplasat terenul care să îndeplinească cele mai ri-
dicate condiţii de siguranţă şi fiabilitate, primii paşi
constând în deschiderea de reprezentanţe în aceste
regiuni. Rămânând fideli strategiei pe termen lung
care plasează clientul în topul preocupărilor com-
paniei şi în centrul modelului de afacere promovat,
profesioniştii de la Haulotte au convingerea că îşi
vor atinge toate scopurile propuse, indiferent că e
vorba de lărgirea gamei de produse, de extinde-
rea zonelor de influenţă sau de oferta serviciilor de
consultanţă tehnică la cele mai înalte standarde,
constant şi fără a face rabat de la calitate şi, mai cu
seamă, refuzând compromisurile justificate într-o
oarecare măsură în perioadele de criză.
 Utilaje
Utilajele de mare capacitate
stau cel mai bine la vânzări
Singurul segment al pieţei
utilajelor pentru construcţii care
pare că se menţine pe linia
de plutire este cel reprezentat
de utilajele de mare capacitate,
utilizate în infrastructură.
I
ndiferent că este vorba de echipamente pentru
săpat, încărcat sau transportul materialelor de
construcţii, segmentul de profil se confruntă
cu probleme majore.
Vânzările de utilaje de construcţii terasiere au
scăzut dramatic, cu 80% în primul semestru al
anului 2009 şi cu 76,5% în primele 9 luni ale
aceluiaşi an, ajungând la un total de aproximativ
650 de unităţi, potrivit Asociaţiei Distribuitorilor
de Utilaje pentru Construcţii. Nici estimările pen-
tru perioada următoare nu sunt deloc liniştitoare,
dealerii sperând cel puţin la vânzări care să atingă
Scăderi în lanţ
Pe lângă piaţa utilajelor pentru construcţii, la
fel de afectate sunt şi alte pieţe conexe seg-
mentului imobiliar, cum ar fi cea a cimentului,
oţel-betonului sau tâmplăriei, toate în scădere
continuă, ritm care este posibil să se menţină
şi în prima jumătate a anului viitor. În timp ce
consumul de ciment a scăzut cu aproximativ
30% în prima jumătate a anului 2009, producţia
de tâmplărie termoizolantă s-a diminuat cu
aproape 50% în decursul aceleiaşi perioade, la
fel ca şi consumul de oţel-beton.
72 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
Vânzări în creştere pentru
utilajele complementare
În privinţa utilajelor complementare cum ar fi
macarale telescopice, betoniere purtate sau
staţionare, concasoare, trimestrul al treilea a
adus o creştere semnificativă de vânzări faţă
de trimestrul al doilea 2009, în acelaşi timp
menţinându-se o diminuare cu aproximativ 63 %
faţă de acelaşi trimestru al anului 2008.
măcar 30% din totalul vânzărilor de echipamente
pentru construcţii de la nivelul anului trecut.
Excavatoarele, trend ascendent
de la sfârşitul lui 2010
Vânzările utilajelor de mare capacitate sunt în
scădere cu 65% faţă de anul trecut, pe când mini
sau buldo-excavatoarele, deşi nu demult cel mai
frecvent utilizate, sunt în prezent cel mai puţin
căutate, acestea fiind utilaje folosite cu precădere
la realizarea proiectelor imobiliare pentru secto-
rul rezidenţial, acum aproape în întregime para-
lizat. Se estimează ca tranzacţiile pentru acestea
din urmă să revină pe un trend ascendent abia
spre sfârşitul anului viitor, spre deosebire de echi-
pamentele mari, pentru care pronosticurile sunt
mult mai optimiste, estimându-se obţinerea de
profituri din vânzarea acestora chiar începând cu
sfârşitul anului în curs.
Per ansamblu, în trimestrul al treilea al anului
2009, la utilajele terasiere s-au înregistrat scăderi
ale vânzărilor cu 5% faţă de trimestrul al doilea al
aceluiaşi an, cele mai afectate fiind încărcătoarele
(21 unităţi vândute, faţă de 75 în trimestrul al doi-
lea), urmate de buldoexcavatoare, grupa utilajelor
compacte şi excavatoare.
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 73
 Piaţa locală
Specialiştii din domeniu apreciază că
volumul cifrei de afaceri în construcţii
s-a redus cu circa 50% comparativ cu
anul trecut. Potrivit datelor oferite de
Direcţia Judeţeană pentru Statistică
Vaslui, autorizaţiile de construire pentru
clădiri rezidenţiale au fost în număr
de 104 în august 2009, faţa de 123, în
luna august a anului trecut. Locuinţe
finalizate în mediu urban au fost în
numar de 46 iar în mediu rural de 65.

județul vaslui
Afaceri reduse
la jumătate
faţă de anul trecut
Sectorul construcţiilor din Vaslui traversează o perioadă grea deoarece investiţiile
au scăzut atât în zona privată, în special din lipsa creditării, cât şi în sectorul
public. Ca infuzie de capital au rămas pe listă doar fondurile europene
pentru proiectele de infrastructură şi mediu şi, ca de fiecare dată, banii celor
care lucrează în străinătate şi vin să-şi construiască o locuinţă.
Criza internă ne afectează mult mai grav decât cea mondială

M
ai puţin afectează criza mondială piaţa
de construcţii din România deoarece
aceasta este afectată mai grav de cri-
za internă de management a clasei politice, de
lipsa de interes a Guvernului faţă de sectorul
economic privat şi mai mult de măsurile fiscale
nestimulative promovate de Guvern: impozitul
forfetar, amortizarea fiscală, nededucerea chel-
tuielilor cu combustibilul, nedeductibilitatea TVA
la achiziţia de maşini etc. În judeţul Vaslui, piaţa
de construcţii s-a concretizat printr-o restrângere

74 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

continuă în anul 2009, iar în perioada următoare
îşi va menţine aceeaşi caracteristică.” Ovidiu Co-
pacinschi, director general, Compania Emo SRL
Creştere de 35% la lucrările
de infrastructură
„Criza a afectat piaţa din România într-o măsură
destul de mare, cel puţin în prima fază şi cu o
stangnare şi o descreştere în partea a doua, în cel
de-al doilea semestru al acestui an. În procente,
descreşterea înseamnă aproximativ 15% şi spun
acest lucru ca medie între ceea ce se face la ora
actuală atât pe construcţii de drumuri cât şi pe
construcţii civile şi industriale. În cazul acestora
din urmă, procentul de descreştere al pieţei este
mult mai mare. În sectorul de drumuri, lucrările
au crescut cu cel puţin 35%. Mă refer aici numai
la construcţii drumuri nu şi la construcţii propriu-
zise. Spun aceasta pentru că mulţi au venit la noi,
în judetul Vaslui şi au participat la licitaţii chiar
dacă ei aveau firme în alte judeţe. A fost un avan-
taj pentru judeţul nostru pentru că s-a investit în
infrastructură, în special, în drumuri judeţene,
proiecte realizate cu fonduri europene.” Ciomaga
Ioan, director general Viacons Rutier
Piaţa a scăzut cu 60-70%
„Piaţa a scăzut cu cel puţin 60-70%, cel puţin atât
ne-am dat noi seama din ceea ce au mai însemnat
www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009 75
lucrări. Anul trecut aveam proiecte de aproape un
miliard iar acum dacă avem 50% suntem multumiţi.”
Hac Sergiu, director general, Aurelia SRL
Am mai scăzut din preţuri şi am făcut
eforturi să lucrăm mai rapid
„Criza este o chestiune interpretabilă. Pentru
mine, ca firmă mică nu au existat pierderi atât
de mari cum a fost cazul altor companii. Noi am
lucrat cu preţuri mai mici decât anul trecut dar
ne-am menţinut totuşi pe o linie de echilibru. O
scădere în proporţie de 25%, dar asta pentru că
şi preţurile pe materiale de construcţii au scăzut.
S-a construit şi mai puţin şi de aceea toate s-au
reflectat negativ în piaţă. Am rezistat tocmai pen-
tru că am mai scăzut din preţuri şi am făcut efor-
turi să lucrăm mai rapid.” Costraşel Vasile, direc-
tor general Vamiro Construct
Materialele de construcţii sunt mai
scumpe deoarece se aduc de la distanţe
foarte mari
„Materialele de construcţii au preţurile mult mai
mari decât în alte judeţe, deoarece se aduc de la
distanţe foarte mari: în jur de 100 de km. Pen-
tru noi, la Huşi, cel mai apropiat furnizor este la
130 km. Şi acest lucru este valabil pentru tot ce
folosim, de la bitum la cherestea. Ciomaga Ioan,
director general Viacons Rutier
 Piaţa locală
Cei care au bani nu s-au speriat de criză,
ci au profitat de ea
„Construcţia de locuinţe a mai mers anul acesta
doar de la cei care au lucrat afară. Cei care aveau
în plan să construiască, au făcut-o cu atât mai
bine anul acesta pentru că au mai scăzut preţurile
la materialele de construcţii cât şi la manoperă.
Preţurile terenurilor au scăzut. Cu toate că nu poţi
spune că există o scădere când de fapt nu vinde şi
Soluţii necesare pentru ieşirea din criză
76 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
nu cumpară nimeni. Se ajunsese la nişte preţuri
exagerate de aproximativ 50 - 60 de euro mp pen-
tru un teren lipsit de utilităţi, la periferia oraşului.
Foarte mulţi au investit în terenuri iar acum au
rămas cu ele. Cine şi-a cumpărat un teren ca să-şi
facă o casă a şi făcut-o, cei care au bani nu s-au
speriat de criză, ci au profitat de ea.” Costraşel
Vasile, director general Vamiro Construct
La construcţii civile, investiţiile rămân
destul de riscante
„Avem contracte în valoare de aproximativ 135
de miliarde. Contracte pentru 130 de miliarde
pentru anul viitor şi sperăm să mergem chiar şi
mai bine, dar rămâne se vedem ce mai apare anul
viitor. La construcţii civile, investiţiile rămân des-
tul de riscante şi mă refer la blocuri şi la case. Nu
prea se mai riscă în acest sector. Profitul este ac-
ceptabil dar nu se compară cu cel de anii trecuţi.
Dacă atunci mergeam la un profit, să spunem
de 5%, acum ne mulţumim şi cu 2-3% şi aşa ne
bucurăm că avem lucrări. La suta de miliarde
avem totuşi profit de câteva miliarde, deci stăm
destul de bine.” Ciomaga Ioan, director general
Viacons Rutier
Compensarea urgentă şi permanentă a
datoriilor între stat şi agenţii economici
„Măsuri posibile: compensarea urgentă şi
permanentă a datoriilor între stat şi agenţii eco-
nomici; plata TVA la încasarea facturii; scutirea
de impozit pe profitul reinvestit; micşorarea co-
tei de TVA de la 19% la 10%; micşorarea cotei
unice de impozitare de la 16% la 10%; micşorarea
presiunii fiscale pe forţa de muncă; dezvoltarea
programului naţional de locuinţe sociale; elimi-
narea urgentă a impozitului forfetar; eliminarea
nedeductibilităţii combustibilului; eliminarea
amortizării fiscale deductibilă la valoarea de la
01.04.2004 etc.” Ovidiu Copacinschi, director ge-
neral, Compania Emo SRL
Construcţia de locuinţe sociale
ar trebui să fie prioritară
„La nivel politic este necesar a se soluţiona o gu-
vernare stabilă. Atât clasa politică cât şi Guver-
nul au datoria de a transpune de urgenţă în plan
legislativ măsurile de ieşire din criză care sunt
arhicunoscute şi elementare pentru orice specia-
list de bun simţ. Aceste măsuri vor face referire
şi la protejarea populaţiei dar şi la protejarea
economiei naţionale, a pieţii autohtone etc. Într-o
eventuală strategie de dezvoltare economică cred
că agricultura şi industria alimentară ar trebui
să înceapă lista. Pe plan social, construcţia de
locuinţe sociale de asemenea cred că ar trebui să
fie prioritară.” Ovidiu Copacinschi, director gene-
ral, Compania Emo SRL
Banii sunt în lucrările publice
„Am lucrat cu mai puţin oameni pentru că nu
aveam multe lucrări. Am menţinut aceleaşi sala-
rii, rar când aveam lucrări mai mari am mai su-
plimentat personalul. Guvernul să aibă mai multă
grijă de firmele mici care sunt într-un fel margi-
nalizate. O firmă mare are posibilitatea să câştige
proiecte mari, noi cel mult să subcontractăm. O
firmă privată mică pentru a fi eficientă trebuie să-
şi muncească angajaţii 10-12 ore în vreme ce, la
proiectele mari, vezi că muncitorii stau degeaba
zile întregi, important este să treacă ore multe
ca să justifice nişte valori mari la lucrări. Ceea
ce înseamnă ca acolo sunt bani, în lucrările pu-
blice. Costraşel Vasile, director general, Vamiro
Construct
Trebuie continuate investiţiile
în infrastructură
„Trebuie continuată seria de investiţii pe
infrastructură pentru ca economia să nu intre
în regres şi implicarea tuturor factorilor politici
pentru ca economia să funcţioneze chiar şi în
condiţiile dificile actuale. Culoarea politică ar tre-
bui să conteze mai puţin. Ciomaga Ioan, director
general Viacons Rutier contact:
Aurelia srl:
Trebuie desfiinţată puzderia de agenţii sergiu_hac@yahoo.com
Emo Group:
guvernamentale contact@emogroup.ro
„Ce este de făcut? În primul rând Guvernul ar Vamiro Construct:
trebui să desfiinţeze puzderia de agenţii guver- robert_alpdenisa@yahoo.com
namentale, să scoată impozitul forfetar, să facă Viacons Rutier:
lucrări de investiţii, altfel vom suferi cu toţii!” Hac viacons_rutier@yahoo.com
Sergiu, director general, Aurelia SRL

Vasile Pavăl, primarul Municipiului Vaslui:

„Piaţa locală de construcţii ocupă unul dintre
ultimele locuri la nivel naţional”
“Piaţa locală de construcţii ocupă unul dintre ultimele locuri la nivel naţional.
Evoluţia în perioada următoare, în ceea ce priveşte piaţa construcţiilor, se află de
câţiva ani pe un trend descendent, motivaţia fiind cererea mică de locuinţe”, ne
spune ing. Vasile Pavăl, primarul Municipiului Vaslui.
Principalele probleme ale sectorului de construcţii
Proiecte: sunt: criza financiară, care nu oferă investitorilor
şi constructorilor oportunităţi interesante şi si-
Proiectele importante ale municipiului Vaslui, în
curs de derulare, au fost suspendate din lipsa gure în sectorul de construcţii; disparităţi inter-
finanţărilor, fie de la bugetul local, fie din surse regionale în dezvoltarea
atrase. Exemple: „Reabilitarea sistemului de economică şi socială; gra-
alimentare cu apă, a reţelelor de canalizare şi a dul scăzut de atractivitate
staţiei de epurare a apelor uzate în Municipiul al zonei; lipsa de atractivi-
Vaslui”, „Închiderea rampei de depozitare tate a programului „Prima
controlată a deşeurilor menajere”. Dezvoltarea Casă” în jud. Vaslui, cauzată
investiţiilor în anul 2009 nu s-a realizat până la
de numărul mic de posibili
această dată în totalitate conform „Programului
beneficiari. Dezvoltarea
de dezvoltare socio-economică a municipiului
Vaslui”, nerealizări fiind pe anumite priorităţi viitoare a judeţului Vaslui
stabilite la început de an: va fi puternic influenţată
de criza economică, prin
- îmbunătăţirea infrastructurii locale (utilităţi
restrângerea activităţii
publice, reţele de transport);
economice şi scăderea
- construire de locuinţe (sociale, ANL etc.). drastică a nivelului de trai
al populaţiei.”

www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009 77

 Piaţa locală

Municipiul Bârlad:
În 2010 vor fi predate 90 de unităţi locative
construite cu fonduri de la bugetul local
90 de unităţi locative realizate din fondurile de la bugetul local sunt în construcţie
în municipiul Bârlad, şi vor fi predate în cursul anului 2010. În 2009 nu s-a
construit nici un apartament cu fonduri de la Guvern (locuinţe sociale sau ANL –
locuinţe pentru tineri).
“În Municipiul Bârlad se mai află în construcţie tare socio-economică a Municipiului Bârlad şi a
aproximativ 115 unităţi locative care se vor finali- întregului judeţ.” Şef Serviciu Tehnic Investiţii –
za tot anul viitor, cu finanţare de către firmele pri- Ing. Mihai Vicol, Primăria Bârlad.
vate. Pe termen lung, avem în program construi-
rea a 120 de unităţi locative cu fonduri ANL. Nu
sunt solicitanţi pentru construirea de apartamente
cu credit ipotecar. Credem că şi pe viitor criza va
avea un efect negativ pe toate planurile de dezvol-

Proiecte:
Din estimările de dezvoltare pentru 2009, am rea-
lizat până în prezent lucrări de investiţii în procent
de 60%. Pentru perioada următoare credem că ne
vom confrunta cu o lipsă acută de fonduri pentru
finanţarea investiţiilor. Avem proiecte depuse la
diverse ministere şi care din lipsă de fonduri au
rămas blocate.
1. Proiect de investiţii străzi: Deal II, Ţuguiata
II, Bariera Puieşti, extindere cartier Complex
Şcolar, proiecte depuse la Agenţia de Dezvoltare
Regională Piatra Neamţ, în valoare de 64.218.588
lei.
2. 120 de apartamente ANL pe Şos Puieşti - în
valoare de 21.285.218 lei.
3. Proiect de dezvoltare a Municipiului Bârlad,
în valoare de 750.646 lei, depus la Ministerul
Administraţiei.
4. Centura ocolitoare a Municipiului Bârlad, în va-
loare de 179.500.000 lei, proiect depus la Ministe-
rul Transporturilor.
5. Proiect Casa Verde (panouri solare) - în valoare
de 880.600 lei, depus la Agenţia Fondului pentru
Mediu.
6. Închidere groapa de gunoi - în valoare de
10.553.702 lei, proiect depus la Consiliul
Judeţean.
7. Reabilitarea Grădinii Zoologice din Bârlad, în
valoare de 1.829.660, proiect depus la Ministerul
Mediului.

78 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro

 cartierul reziden}ial
green park
... 1000 de motive

Cartierul rezidenţial este amplasat la extremitatea sudică a municipiului Vaslui, la ieşirea spre
zona industrială langă Pădurea Paiu.
Cartierul se întinde pe o suprafaţă de 35.000 mp teren şi cuprinde 33 de vile şi 4 blocuri cu un total
de 32 de apartamente.
Ansamblul rezidenţial este străbătut de 3 străzi private modern asfaltate, mărginite de căi de colectare a
apelor pluviale, spaţii verzi, trotuare amenajate şi lămpi pentru iluminat stradal.
Pe lângã calitatea de necontestat a construcţiilor şi amenajărilor de remarcat este preţul deosebit de avantajos al
proprietăţilor.
Cele 4 tipuri de vile şi cele 3 tipuri de apartamente sunt adaptate pentru oricare categorie de beneficiar, astfel încât oricine poate alege în
funcţie de nevoile sale specifice.

Pentru contractarea mai multor unitati locative se ofera discount considerabil!

Dezvoltator: ANTRECONS ID VASLUI
Adresa: Str. Calugareni nr. 111, Vaslui
Tel./Fax: 0235/316 653; 0235/361 845; E-mail: office@antrecons.ro; Web: www.antrecons.ro

33 vile
antrecons 32 apartamente

www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009 79

www.greenparkpaiu.ro
 Evenimente
Expoziţia de la Shanghai 2010 va genera cel mai mare
număr de vizitatori din istoria expoziţiilor mondiale
Centru medical clinic de diagnostic şi tratament
consultatii medicale si explorari functionale
Laborator analize cu rezultat 1 ora
echografie tridimensionala
Medicina muncii
Expoziţia Mondială Shanghai 2010 va avea loc între
1 mai şi 31 octombrie 2010, pe tema “Un oraş mai
bun o viaţă mai buna”, şi se aşteaptă să genereze cel
mai mare număr de vizitatori din istoria expoziţiilor
mondiale.
Pe o perioadă de peste şase luni, expoziţia va oferi o vi-
ziune a vieţii urbane a viitorului, elementul cheie fiind
B–dul Iuliu Maniu nr. 11,
sect 6, Bucureşti arhitectura avansată pentru clădiri sustenabile.
Tel: 021-319.17.04; Ytong, liderul mondial în producţia de elemente de
021-319.17.05
Fax: 021-319.17.03 zidărie tip bca, îşi aduce o contribuţie importantă
www.doris.ro
la Expoziţia Mondială Shanghai 2010, asigurând
materialele utilizate la construcţia mai multor pavi-
lioane. Blocurile de zidărie Ytong sunt folosite în câ-
teva dintre cele mai importante zone ale expoziţiei,
incluzând Shanghai World Expo Centre, World Expo
Sun Plaza va fi inaugurat în februarie 2010
Centru medical clinic de
diagnostic şi tratament
S
un Plaza, cel mai important centru comer-
cial din sudul Bucureştiului, se va deschide
în februarie 2010, lucrările fiind aproape
gata şi urmând să fie finalizate în totalitate până
la sfârşitul anului 2009, a anunţat dezvoltatorul
Euro Mediterranee Consulting (EMCT) si Spar-
kassen Immobilien, divizia de investitii imobiliare
a grupului Erste Bank. Sun Plaza va fi inaugurat
în februarie,în prezent, 90% din spaţiu fiind deja
80 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
Performance Center, Shanghai World Expo Theme Pa-
vilion, Pavilionul sau French RhA´ne-Alpes.
Ytong a avut de înfruntat trei provocări majore în ca-
drul proiectului Expoziţiei: arhitecturală, tehnologică
şi cea legată de lanţul de aprovizionare. Aceste clădiri
trebuie să îndeplinească toate standardele privitoare
la rezistenţa antiseismică, izolarea fonică, protecţia la
incendiu, stabilitatea şi eficienţa energetică. Iar pen-
tru a face faţă provocării ”Un oraş mai bun, o viaţă
mai bună”, pavilioanele trebuie să se ridice la cele mai
înalte standarde în construcţiile ”verzi”.
Pentru elemente de zidărie tip bca, aceste standarde
înseamnă caracteristici speciale în ceea ce priveşte
mărimea, conductivitatea termică, densitatea şi stabi-
litatea.
închiriat. Dezvoltatorul se aşteaptă ca până la data
inaugurării să nu mai existe nici un spaţiu liber.
Sparkassen Immobilien AG este listată la Bursa din
Viena de 21 de ani şi este cea mai longevivă com-
panie de investiţii imobiliare din Austria. Compa-
nia este un investitor pe termen lung în proprietăţi
rezidenţiale, birouri, hoteluri şi spaţii comerciale
în Austria, Germania, Bulgaria, România, Croaţia,
Ungaria, Cehia şi Slovacia.
 World Trade Plaza, Hotel Pullman, Bucureşti
12-14 februarie 2010

Vineri, 12 februarie 2010 - 11.00-18.00

Sâmbătă, 13 februarie 2010 - 10.00-18.00
Duminică, 14 februarie 2010 - 10.00-16.00
 Evenimente
Proges susţine proiectele de mediu
Medicina Muncii
Prima şcoală
în sistem
de educaţie dual
Sistemul de învăţămînt dual presupune
ca elevii să fie ucenici trimişi de firmele
la care sunt angajaţi, urmând ca aceştia
să fie pregătiţi timp de 11 săptămâni,
în fiecare an şcolar, în rest lucrând în
firmele angajatoare.
B–dul Iuliu Maniu nr. 11,
sect 6, Bucureşti Perioada de pregătire va fi de trei
Tel: 021-319.17.04; ani, iar diplomele pe care le vor primi
021-319.17.05
Fax: 021-319.17.03 absolvenţii la finalul cursurilor teoretice
www.doris.ro şi practice vor fi recunoscute de către
autorităţile române şi vor avea aplicată
şi Apostila de la Haga (care probează
valabilitatea în Uniunea Europeană).
La încheierea perioadei de pregătire de
trei ani, absolventul Şcolii de meserii
“Dr. Iuga de Sălişte” este deja munci-
Centru medical clinic de
diagnostic şi tratament
tor calificat, apt să monteze cele mai
dificile pardoseli. De fapt, scoala va fi
o copie fidelă a Şcolii de Meserii din
Neustadt an der Aisch, Germania, ţară
în care sistemul de educaţie dual este
larg răspândit. Clasa cu care debutează
şcoala din România asigură o dublă ca-
lificare, aceea de parchetar-linolist.
82 decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
Compania Proges a încheiat un
parteneriat cu Asociaţia Reco-
lamp, singura organizaţie non
profit autorizată de Ministerul
Mediului să colecteze şi recicle-
ze în condiţii de siguranţă pen-
tru populaţie şi mediu deşeuri
provenite din surse de lumină.
În locaţiile Proges s-au amena-
jat pentru clienţi Colţuri Verzi,
recipiente moderne şi priete-
noase de colectare selectivă
a deşeurilor electrice şi elec-
tronice, inclusiv a surselor de
lumină. Prin acest demers
clienţii sunt încurajaţi să aducă
becurile arse, Proges asigurân-
du-se că acestea sunt reciclate
pentru siguranţa mediului şi a
sănătăţii populaţiei.
Primul showroom din România dedicat
promovării şi susţinerii conceptului Eficienţă
Energetică şi Surse de Energie Alternativă
Menatwork Energy Solutions, primul showroom din Ro-
mânia dedicat promovării şi susţinerii conceptului Eficienţă
Energetică şi Surse de Energie Alternativă, a fost inaugu-
rat de Grupul Menatwork în incinta sediului propriu din
Popeşti Leordeni. Showroom-ul Menatwork propune pieţei
mai mult de 100 de soluţii de economisire şi eficientiza-
re a consumului energetic, dar şi produse orientate către
zona de energie regenerabilă tehnologii inovatoare, special
construite pentru reducerea efectelor nocive şi poluării spe-
cifice societăţii moderne.
Mai puţine emisii poluante
într-un motoferăstrău compact
Stihl prezintă motoferăstrăul cu motor pe benzină MS
170-D, un model conceput după cele mai stricte norme
europene în domeniu, potrivit pentru micile lucrări din
gospodărie, cum ar fi tăierea lemnelor pentru foc, a
arborilor mici sau pentru construcţii din lemn.
Noutatea pe care o aduce mode-
lul STIHL este catalizatorul de
motoferăstrău, care, datorită
filtrelor de ultimă generaţie,
ajută la reducerea
emisiilor po-
luante.
 ERP pentru firmele de servicii
ƒƒCRM
ƒƒProject management
ƒƒIntraweb/Intranet portal
ƒƒContact management
ƒƒTime-tracking (time-sheet)
Kazier este un sistem de management + suportul IT pentru
implementarea acestuia: un concept unitar de modelare,
de procedurizare şi de optimizare a activităţii unei organizaţii
împreună cu un software integrat, de tip Web application,
de management al proceselor şi proiectelor şi al tuturor
evenimentelor, contactelor, documentelor şi datelor financiare
ataşate acestora. Kazier-ul poate administra în întregime
activitatea unei firme mari din domeniul serviciilor: consultanţă,
avocaţi, servicii financiare, medicale, industriale, real-estate,
publicitate, publishing, ONG-uri, instituţii ale administraţiei
de stat, precum şi departamentele de tip «support/shared
services» din corporaţiile mari şi foarte mari: vânzări, marketing,
juridic, training, recrutare, client-service, aprovizionare etc.
Productivitatea e cu atat mai mare cu cât compania are mai
multe activităţi dispersate în oraşe sau ţări diferite şi cu cât
www.kazier.eu
www.100construct.ro | decembrie 2009 - ianuarie 2010 83
ƒƒDocument management
ƒƒFinancial management
ƒƒEvent management
ƒƒBănci de date
ƒƒContract management
sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units
sau chiar firme separate simultan. Câteva dintre avantajele
folosirii Kazier: lucrul şi controlul total al businessului de la
distanţă (remote/mobile office), procedurizarea activităţii,
flexibilitate maximă (poate modela o mare varietate de activităţi,
de la cele din firme cu câţiva angajaţi până la afaceri foarte mari,
cu sute sau mii de angajaţi), uşurinţă de folosire, capacitatea
de a înlocui multe sisteme separate cu un singur software
integrat, protecţia ridicată a datelor, pe mai multe niveluri de
securitate, cu posibilitatea controlului accesului pe fiecare
informaţie sau document în parte. Kazier este implementat şi
folosit în prezent în mai multe bănci, firme de consultanţă, de
publishing, cabinete de avocaţi şi alte organizaţii din România
şi din străinătate (Franţa, China, Tunisia, Maroc, Ungaria etc.)
Numele produsului nu este ales întâmplător…
 























 






 




































 

 







 













 !!"





#



"$!!"









!!"











 














#



"$!!" !!"

















% !!"

0

0

0 






%





#



"$!!"





#



"$!!"



&#'
&#()

*


"+!!"







%



&#'
&#()

*


"+!!"






 

'
&' 
0 






%




('#

#'




('#

#'



&#'
&#()

*


"+!!"
'
&'

)'



,,!!!


&#'
&#()

*


"+!!"




('#

#'


)'



,,!!!
)-)'
(')#)' 









'
&'
'-&

)'



,,!!! !!"




('#

#'
'
&' 





)-)'
(')#)'
'-&'-&

('#
.


/
"!!




#



"$!!"
)-)'
(')#)'

)'



,,!!!













%







0 )-)'
(')#)'










'-&

('#
.


/


('#
.


/

"!! "!!



&#'
&#()

*


"+!!"






CALITATE+PROFESIONALISM+CERTIFICARE


('#
.


/
"!! = ÎNCREDERE









('#

#'
'
&'












)'



,,!!!
PRIMUL ORGANISM ROMÂNESC ACREDITAT













)-)'
(')#)'







PENTRU CERTIFICAREA SISTEMELOR CALITĂŢII





'-&





























ŞI A CONFORMITĂŢII PRODUSELOR:


('#
.


/
"!!







































CARPATCEMENT HOLDING IMSAT SA LAFARGE CIMENT ROMÂNIA
Bucureşti, Deva, Bicaz, Fieni Medgidia, Hoghiz, Tg. Jiu







Bucureşti


















HOLCIM APLAST SRL
Câmpulung, Aleşd, Turda







Ceptura, Jud. Prahova






MACON SA PRIVI MAJ AD

Chisinău Serbia

IGM BACKA NOVA DOO TRUDBENIK

Serbia Serbia

CARMEUSE HOLDING SRL PRO IMSAT SA

Braşov Râmnicu Vâlcea

TEHNOREX 
 PSV COMPANY SA

Măgureni, jud. Prahova Bucureşti
!


FIBROBETON SRL FORETIS SA




Bicaz Bucureşti














ADEPLAST SA ASA CONS ROMANIA SRL
Oradea Turda
!




 !
"
!
#$!
%"&
"#'
()*
$
'
(+
+,
+,
(-.
$
/$0'
1 /'
(+
+,,
(2
-

AEROQ



AUSTROTHERM COM SRL 



 URBAN ELECTRIC SRL
Organizaţiile certificate şi
$'
'
(+
+,+
,,
)1(23
((
()
Bucureşti /'
(+
+,+
,
21(23
2,(
(( Ploieşti

 45$'
"6758"9"

 :::"6" 

MECHEL CÂMPIA TURZII SA IMROM SA
Roman


Câmpia turzii 

!




 !

!
"
!
#$!
%"&
"#'
()*
   ) 
  
!

$
'
(+
+,
+,
(-.
$
/$0'
1 /'
(+
+,,
(2
-
SANEX SA PETRO-CONSTRUCT SA



Cluj-Napoca Floreşti, jud. Prahova
$'
'
(+
+,+
,,
)1(23
((
()











/'
(+
+,+
,
21(23
2,(
((







45$'
"6758"9"







 ' 
  )++*   

:::"6"






      ,  )  , 






 !
"
!

!
"
!
#$!
%"&
"#'
()*
#$!
%"&
"#'
()*
$
'
(+
+,
+,
(-.
$
/$0'
1 /'
(+
+,,
(2
-
$
'
(+
+,
+,
(-.
$
/$0'
1 /'
(+
+,,
(2
-



 !
"
!
#$!
%"&
"#'
()*
$'
'
(+
+,+
,,
)1(23
((
()
$'
'
(+
+,+
,,
)1(23
((
()
/'
(+
+,+
,
21(23
2,(
((
$
'
(+
+,
+,
(-.
$
/$0'
1 /'
(+
+,,
(2
-
/'
(+
+,+
,
21(23
2,(
((
45$'
"6758"9"
$'
'
(+
+,+
,,
)1(23
((
()
45$'
"6758"9"
:::"6"
        ! 
 G E O T E H N I C
:::"6"
/'
(+
+,+
,
21(23
2,(
((
45$'
"6758"9"
    
! :::"6"

www.terratest.ro
 

 



 
 



,




 








 

















www.isomat.eu