Alcoolul etilic (etanolul) este un lichid incolor, volatil, inla!a"il, !isci"il #n orice $ro$or%ii cu a$a. Are !ulti$le utili&'ri industriale, servind la sinte&e sau ca solvent, #n !edicin' ca antise$tic, conservant, u(or anale$tic, antal)ic, etc. Into*ica%ia alcoolic' acut' este $rovocat' de in)erarea voluntar' rareori accidental' (la co$iii !ici), a diverselor "'uturi sau lichide alcoolice. Alcoolul este o*idat #n or)anis! #n $ro$or%ie de +,- +./, iar restul de .-1,/ se eli!in' ca atare $rin urin', (i $rin aerul e*$irat. Alcoolul nu este un sti!ulent (i $ri!a a&' este i!$ro$riu denu!it' 0de e*cita%ie0 ca iind re&ultatul ac%iunii de$resive asu$ra centrilor nervosi su$eriori cu rol de control (i inhi"itie. 1. 2. L.3 4-5 ) alcool $ur67ilocor$. 8i!$to!e. 9n $ri!a a&' si!$to!ele cele !ai caracteristice sunt, euorie, lo)oree, e*$ansivitate, e!otivitate (i als' i!$resie a cre(terii activit'%ii cere"rale. 9n realitate, toate ca$acit'%ile-at:t $sihice, c:t (i i&ice-sunt di!inuate. ;asodilata%ia $erieric' d' sen&a%ia de c'ldur'. Alcoole!ia oscilea&a #ntre ,, .-1, . )/. 9n a&a ur!'toare tul"ur'rile neuro!usculare (i $sihosen&oriale se accentuea&'. A$ar di&artrie, !aniest'ri ata*ice, con)estia e%ei, tahi$nee, trans$ira%ii, su)hi%uri, v'rs'turi, conu&ii, de&orientare. Aceast' a&' de into*ica%ie duce la cele !ai !ulte dintre actele a)resive, urturi, cri!e, accidente, etc. Alcoole!ia oscilea&' #ntre 1-<. ., )/. =a&a ulti!', de into*ica%ie $round', se caracteri&ea&' $rin aneste&ie, narco&', co!' (i a"olirea rele*elor. 2oartea $oate surveni $rin o"struarea c'ilor res$iratorii datorit' vo!is!entelor, $rin reri)era%ie, co!$lica%ii $ul!onare, a)ravarea aec%iunilor cardiace, accidente trau!atice, etc. Alcoole!ia oscilea&' #ntre <, .-4, ./. Trata!ent. 9n into*ica%iile u(oare sau !i>locii sunt suiciente !en%inerea "olnavului la c'ldur' (i su$rave)herea res$ira%iei. <. INTOXICAIA CU ALCOOL 2ETILIC Alcoolul !etilic (!etanolul) este un lichid incolor, volatil, cu !iros a!intind alcoolul etilic. 8e olose(te ca solvent #n industrie, co!"usti"il #n la"oratoare, industria !o"ilei. Into*ica%iile se datoresc ie conu&iilor cu "'uturile alcoolice, ie $rin alsiicarea acestora cu !etanolul. Alcoolul !etilic se acu!ulea&' #n or)anis!, o*id:ndu-se $ar%ial #n or!aldehid' (i acid or!ic. Eli!inarea durea&' !ai !ulte &ile. 1. 2. L. 1, ). 8i!$to!e. Ini%ial a$are catar $renarcotic cu v'rs'turi, 'r' stare $ro$riu-&is e"rioas'? a$oi stadiul de acido&' cu res$ira%ie @uss!aul, nelini(te, ciano&' ro(ie? ulterior, stadiul le&ional cu $ierderea cuno(tin%ei, co!', a!auro&' ($u$ile !idratice, areactive), convulsii (i !oarte $rin $arali&ie res$iratorie. Trata!ent3 - dac' se sus$ectea&' into*ica%ia cu !etanol, se d' i!ediat $roilactic "olnavului s' "ea, #nainte de internare, A,-4, !l alcool etilic (res$ectiv +,-1<, !l %uic' tare, Bhis7C sau vi(inat'), la nevoie $rin sond' )astric'. La "olnavii co!ato(i se $oate ad!inistra alcoolul etilic #n solu%ie </ cel !ai "ine #n $eru&ie i. v. alcalini&at'? - s$'l'tura )astric' cu sus$ensie a$oas' de c'r"une, la "olnavii con(tien%i? - trata!entul alcalini&ant - "icar"onat de sodiu c:te 4) $er os la iecare 1. !inute, la nevoie $e sond' )astric', ti!$ de or'? - a$ort "o)at de lichide su" or!' de )luco&' (nu levulo&aD), $entru a )r'"i $e c:t $osi"il, eli!inarea $rodu(ilor to*ici de o*idare? - $ansa!ent ocular oclusiv $entru !ai !ulte &ile, s$re a eri ochii de orice ra&' de lu!in'? - #nc'l&irea "olnavului $rin ter!ooare, sticle calde, "'uturi ier"in%i, etc. - $entru unii autori, into*ica%ia acut' cu !etanol, constituie o indica%ie a"solut' $entru he!odiali&a $recoce, cu rinichiul artiicial, $rin care se reali&ea&' o ra$id' eli!inare a to*icului din or)anis!. 1 A. INTOXICAIA CU EAFEITUFICE Into*ica%iile acute voluntare cu "ar"iturice sunt recvente !ai ales #n !ediul ur"an. Into*ica%iile tera$eutice sunt de o"icei accidente aneste*ice (de cele !ai !ulte ori intolerante). 8i!$to!e3 1. Into*ica%ii u(oare3 hi$erso!nie sau stare conu&ional'. Fele*ele cealice (cli$it la a!enin%'ri, rele*e corneene, rele*ul de de)luti%ie (i $u$ilar oto!otor) sunt $'strate. Li$sesc tul"ur'rile ve)etative. <. Into*ica%ii de )ravitate !i>locie3 "olnavi co!ato(i la care e*cita%iile dureroase $roduc #nc' un r's$uns !otor discret (schi%ea&' le*iuni ale !e!"relor inerioare sau su$erioare). Fele*ele osteotendinoase sunt a"sente, rele*ele corneene sla"e sau dis$'rute. A. Into*ica%ii )rave? co!a $round'? orice contact cu "olnavul este #ntreru$t? nu !ai reac%ionea&' la e*cita%ii. 8unt $re&ente de cele !ai !ulte ori tul"ur'ri ve)etative? de$resiune res$iratorie, rit! CheCne - 8to7es, tahicardie, hi$otensiune. 4. INTOXICAIA CU CIUGEFCI NECO2E8TIEILE Into*ica%iile cu ciu$erci sunt nu!eroase (i uneori !ortale. 8in)urul !i>loc de a le evita este recunoa(terea ciu$ercilor co!esti"ile. Tre"uie co!"'tut' $'rerea, destul de r's$:ndit', c' $rin ad'u)are de o%et, ier"ere (i aruncarea a$ei #n care au iert, ciu$ercile otr'vitoare $ot i 'cute inoensive. 1e ase!enea, nu tre"uie $us' nici o "a&' $e ur!'toarele teste $o$ulare de to*icitate3 - $ro"a cu lin)uri%a de ar)int - de)a>area de hidro)en sulurat care #nne)re(te un tac:! de ar)int introdus #n !:ncarea de ciu$erci nu are nici o valoare to*icolo)ic'? - $ro"a sec%iunii - schi!"area de culoare o"servat' $e sec%iunea unor ciu$erci c' Eoletus satanas (al"astru) este un se!n de o*idare li$sit de valoare to*icolo)ic'. Ca $rinci$iu conduc'tor $entru a$recierea (i tratarea into*ica%iilor $rovocate de ciu$erci este de re%inut a$tul c' otr'virile care de"utea&' la 16<-<-Aore du$' in)erarea ciu$ercilor sunt relativ ne$ericuloase, $redo!in:nd ele!entul neurove)etativ (i $ut:nd i tratate si!$to!atic (i a!"ulatoriu, #n ti!$ ce toate into*ica%iile care de"utea&' a"ia du$' o $erioad' de laten%' de 5-1<-<4 ore cores$und #n )eneral unor le&iuni viscerale )rave, av:nd un $ronostic re&ervat (i i!$un:nd s$itali&area i!ediat' (i un trata!ent intensiv. Into*ica%ii cu a$ari%ie ra$id', de o"icei "eni)ne, unc%ionale (16<- <ore). 2aniest'ri cu $redo!inan%' di)estiv'. 8i!$to!e3 a) eecte ra$ide (16<-<ore)3 #n as$ectul cel !ai "eni)n nu este vor"a dec:t de o )astroenterit' u(oar' a$'rut' oarte re$ede du$' in)erare (r:(covul-de-!esteac'n sau hri"ul-%i)'nesc). Ac%iunea $ur)ativ' este datorit' re&inelor acre (i iritante con%inute de aceste ciu$erci (cor$i cenonici sau antrachinonici). 8e constat' !ai ales toa!na. ") tul"ur'ri !ai tardive (<-5ore)3 este vor"a des$re into*ica%ii !ai )rave, rareori !ortale, consecutive in)er'rii. Ta"loul clinic este al unei )astroenterite !ai severe ()re%uri, v'rs'turi, colici a"do!inale, diaree), asociat' cu o de$resiune $sihic' (i tendin%' la cola$s vascular. 1e o"icei vindecarea se $roduce #n <-A &ile. Trata!ent3 - s$'l'tur' )astric' (tuturor co!esenilor, chir (i celor 'r' si!$to!e de into*ica%ie) ur!at' de $ur)ativ salin, dac' "olnavul nu a avut de>a v'rs'turi a"undente (i nu!eroase scaune diareice? - ca adsor"ant se ad!inistrea&', din a"unden%', c'r"une ani!al? - dac' a$ar se!ne de deshidratare, cra!$e #n !ole%i (i tendin%' la cola$s, se vor institui $eru&ii cu solu%ii saline, "icar"onate (i, la nevoie, $otasice, #n unc%ie de tul"ur'rile hidroelectrolitice (i acido-"a&ice, ur!'rite corect clinic (i "iolo)ic. Ca&urile cele !ai )rave se #nt:lnesc la e!ei, co$ii (i $ersoane de"ilitate. 2aniest'ri cu $redo!inan%' nervoas', neurove)etativ' (i $sihic'. 2 a) 8indro!ul $anterinian, atro$inoid sau $sihotic este $rodus de !icetoatro$ina con%inut' de "uretele locos, $'tat sau "u"os de culoare cenu(ie, cu volva cenu(ie, aderent', cr'$at', cu inel (i $'l'rie cenu(ie. 9n !ai !ic' !'sur', acelea(i !aniest'ri to*ice le $rovoac' (i !uscari%a, $'l'ria (ar$elui. 8i!$to!e. La 16< ora - < ore de la in)erarea ciu$ercilor, du$' o scurt' a&' de irita%ie )astrointestinal', "olnavii $re&int' toate se!nele unei into*ica%ii atro$inice, cu usc'ciunea )urii, !idria&' (uneori #ns' !io&'), tahicardie, a)ita%ie $siho!otorie, delir halucinatoriu, st'ri e"rioase. Tre$tat, so!nolen%a succeda a)ita%iei (sau co!a)? ea nu de$'(e(te .-5 ore (i, !ai t:r&iu, "olnavul se tre&e(te o"nu"ilat, vindecat 'r' sechele (i total a!ne&ic #n ce $rive(te $erioada into*ica%iei. Trata!ent. - vo!itive, de e*e!$lu a$o!orina ,, ,1 ) s. c. sau, #n li$s' a$' cald' s'rat'. 9n stadiul ini%ial, datorit' a)ita%iei, este $reera"il' a"%inerea de la s$'l'tura )astric' ($ericol de as$ira%ie)? - c'r"une ani!al din a"uden%', #n sus$ensie a$oas', de #ndat' ce se o$resc v'rs'turile (eventual $rin sond' na&al') $lus <. ) sulat de sodiu? - )luconat de calciu <, !l solu%ie <,/ i.v. 9n ca& de se!ne de tetanie, care $ot a$'rea #nainte de v'rs'turi? - nu se ad!inistrea&' atro$in'D 8e $rescriu sedative, ca eno"ar"ital ,,<).i.!., clor$ro!a&in' <. !) i. !. 2aniest'ri cu $redo!inan%' vascular' 8i!$to!e. Aceast' ciu$erc' #!$iedic' !eta"oli&area alcoolului #n or)anis! (i deter!in', #n ca&ul consu!'rii unor oarte !ici cantit'%i de alcool, chiar la <-A &ile du$' in)erarea ci$ercilor, ta"loul unei into*ica%ii $rin acetaldehid'. I!ediat du$' consu!area alcoolului survin o con)estie intens' a e%ei, care devine ro(ie-violacee, o sen&a%ie de c'ldur' (i tensiune #n ca$, eretis! cardio- vascular, tahicardie, a$oi hi$otensiune, $al$ita%ii, !idria&', dis$nee, an*ietate, hi$oter!ie, )re%uri, v'rs'turi, diaree, uneori $rostra%ie. Trata!ent3 - re$aus culcat, cu ca$ul >os? - anale$tice vasculare (ad!inistrate cu $ruden%')? - $eru&ii cu )luco&'? - sedative. 8indroa!e tardive (H-1<-<4 de ore) Irave (sindroa!e citolitice) #n acest )ru$ se #n:inlesc !a>oritatea ca&urilor !ortale. 2aniest'ri cu $redo!inan%' di)estiv' (i he$atorenal' 8indro!ul colerior! tardiv sau aloidian este $rovocat de3 A!anita $halloides (ci$erca al"'), !ai ales, dar (i A. verna (i A. virosa. Ele au o volv' !are, cu !ar)ini oarte li"ere, inel al", s$ori (i la!ele al"e. G'l'ria este al"'-ver&uie, )al"en' sau !'slinie $entru A. $halloides? al"' $entru A. verna? al"' - $ortocalie, ci$erca $oate $rovoca !oartea !ai !ultor $ersoane. 8i!$to!e. La H-1<-<4 de ore sau chiar 4, de ore du$a in)erarea ciu$ercilor se instalea&a un sindro! )astroenteritic )rav, cu varsaturi incoerci"ile, diaree a$oasa, colici )astrointestinale, cra!$e #n !oleti, care evoluea&a s$re cola$s circulator $rin he!oconcentratie (i vasodilatatie !arcata a vaselor s$lanhnice. C'tre a A-a &i, deseori a$are o re!isiune #n(el'toare, care ace trecerea de cele !ai deseori s$re o distroie )al"en' acut' a icatului, cu co!', icter (i tendin%' la he!ora)ii ($r'"u(irea $rotro!"inei, a $roteinelor serice (i $o&itivarea dieritelor $ro"e unc(ionale he$atice)? deseori se instalea&' (i o nerit' - nero&' to*ic' cu oli)urie, hi$era&ote!ie, convulsii clonice (i !oarte $rin $arali&ie res$iratorie. Trata!ent. - se eectuea&' evacuarea sto!acului (i intestinului, dac' v'rs'turile (i diareea au $ersistat !ai !ult ti!$, "olnavii sunt deseori (oca%i )rav (i starea lor s-ar a)rava (i !ai !ult $rin eortul unei evacu'ri )astrice (i ad!inistrarea de ricin. 1ac' #ns', #nt:!$lator, )re%urile nu au $rovocat #nc' v'rs:turi (i diareea nu a a$'rut #nc', se va eectua i!ediat s$'l'tur' )astric'. .. INTOXICAIA CU ETILENILICOL (etandiol)
3 Lichid incolor, inodor, cu )ust dulcea) - a!ar, solu"il #n a$', olosit #n co!$o&i%ia lichidelor 0anti)er0, #n industria te*til', a vo$selelor etc. Into*ica%iile sunt de o"icei accidentale. 1. 2. L. 31,, !l. 8i!$to!e3 8tare e"rioas', a!e%eli, cealee, so!nolen%', e$i)astral)ii, v'rs'turi, diaree. 9n ca&urile )rave survine ra$id $ierderea cuno(tin%ei, a$oi co!' $round' cu ca$ilaro$le)ie to*ic' (i cola$s vascular ter!inal, !oartea $ut:nd surveni #n c:teva ore. 1ac' into*ica%ia evoluea&' !ai insidios, se de&volt' le&iuni renale, analoa)e acelora din into*ica%ia cu acid o*alic, evolu:nd cu he!aturie, al"u!inurie, anurie (i ure!ie. Trata!ent. 9n ca& de in)erare3 s$'l'tura )astric' i!ediat' cu solu%ie de $er!an)anat de $otasiu 13.,,,. 5. INTOXICAIA CU OXI1 1E CAFEON
O*idul de car"on (CO) este un )a& incolor, inodor, $entru care he!o)lo"ina are o ainitate de <1, ori !ai !are dec:t $entru o*i)en, o"%in:ndu-se o concentra%ie !are de car"o*ihe!o)lo"in' cu cantit'%i relativ oarte sc'&ute de CO $'truns #n circula%ie. 8ursele de or!are a CO sunt oarte nu!eroase, el de)a>:ndu-se oriunde se $roduce o ardere inco!$let' (!otor cu e*$lo&ie #n )ara> #nchis, la!$' de $etrol, so"' deect', )a& de ilu!inat, incendii etc.). Into*ica%iile sunt de o"icei accidentale? tentativele de sinucidere cu CO sunt relativ rare. 8i!$to!e. 9n ca& de concentra%ii !ari de CO, or!a evolutiv' este a$o$lectic'. Altel, se deose"e(te un stadiu ini%ial3 dureri ti$ice la t:!$le (i cealee rontal', a!e%eli, an*ietate, )rea%', v'rs'turi, v:>:ituri #n urechi. 1eseori, #ncerc:nd s' u)', "olnavul se $r'"u(e(te? stadiul de $arali&ie3 sl'"iciune !arcat' a !e!"relor inerioare, so!nolen%', a$atie, o"nu"ilare $round', nelini(te, accese de urie, $ierderea cuno(tin%ei, v'rs'turi, !oarte $rin $arali&ie central' sau, !ai t:r&iu, $rin le&iune renal'. Trata!ent. - "olnavul va i scos la aer curat (i se va ace res$ira%ie artiicial' du$' de&o"struarea $reala"il' a c'ilor aeriene? eventual, se va ace toaleta traheal' (i "ronsic'? - daca se dis$une de "aroca!er', cel !ai "un trata!ent este o*i)enotera$ia hi$er"ar' (la <, .-A at!.)? solu"ilitatea i&ic' a o*i)enului #n $las!' cresc:nd de la <, , vol. / la ., 5 vol. /, se accelerea&' disocierea car"o*ihe!o)lo"inei, astel #nc:t CO este co!$let eli!inat #n A, de !inute. #n li$sa "aroca!erei, se va asi)ura un a$ort de o*i)en de 1,,/ $rin ventila%ie !ecanic' su" $resiune alternativ $o&itiv'.
J. INTOXICAIA CU GE8TICI1E 8u" nu!ele de $esticide se )ru$ea&' o serie de su"stan%e chi!ice to*ice #ntre"uin%ate contra a)en%ilor care distru) culturile, recoltele sau unii vectori de "oli. Co!$u(ii or)anoosorici. Aceste su"stan%e au deter!inat #n ulti!ii ani oarte nu!eroase into*ica%ii )rave, iind $roduse cu o to*icitate considera"il' (i tot !ai recvent utili&ate #n a)ricultur'. 8e deose"esc A )ru$e de esteri or)anoosorici3 alchiltioosa%ii ($arathion, !alathion, sisto* etc. ). 9n %ara noastr', cel !ai r's$:ndit este $arathionul, r's$un&'tor de !a>oritatea into*ica%iilor or)anoosorice #nt:nlite la noi. Into*ica%ia $roesional' se $roduce $e cale cutaneo!ucoas', $rin resor"%ie ra$id' la nivelul $ielii sau !ucoasei intacte, (i $e cale res$iratorie, $rin inhalare de va$ori sau aerosoli. 9n into*ica%iile accidentale a"sor"%ia to*icului se $oate $roduce (i $eroral. Into*ica%iile voluntare se $roduc $rin in)erarea to*icului. Grinci$ala ac%iune to*ic' a esterilor or)anoosorici o constituie inhi"area colinestera&ei, ceea ce deter!in' o acu!ulare de acetilcolin' #n or)anis!, deoarece aceasta nu va !ai $utea i hidroli&at' #n acid acetic (i colin'. Acu!ularea acetilcolinei va $roduce eecte de sti!ulare intens' a nervilor $arasi!$atici, so!atici !otori (i a siste!ului nervos central. Ta"loul clinic al into*ica%iei cu esteri or)anoosorici $re&int' A )ru$e de se!ne3 - !uscarinice3 !io&a, lacri!are, cli$it, $tialis!, hi$ersecretie "ron(ic', )re%uri, v'rs'turi, diaree, s$as!e "ron(ice (i intestinale, "radicardie? 4 - nicotinice3 !iastenie, i"rila%ii !usculare, !ioclonii, convulsii tonico-clonice? - central-nervoase3 cealee, an*ietate, ata*ie, co!', convulsii, survenind "rusc, !io&a (i ede! $ul!onar. Trata!ent. 9n into*ica%iile $roduse $rin inhalare sau $ercutane3 #nde$'rtarea i!ediat' a #!"r'c'!intei (i s$'larea #ntre)ului cor$ cu !ult' a$' (i s'$un, cu o solu%ie de a!oniac, o solu%ie de "icar"onat de sodiu .-1,/ sau cu o solu%ie de hidro*id de sodiu 1-</. 8e vor s$'la ochii cu o solu%ie de "icar"onat de sodiu 1- </, instil:ndu-se a$oi #n ochi 1-< $ic'turi dintr-un a!estec de ho!atro$in' solu%ie 1/ cu o*i"utrocain' ,, 4/. Este de i!$ortan%' vital' asi)urarea unei "une ventila%ii $ul!onare, #nc' din ti!$ul trans$ortului s$re s$ital, $rin $er!ea"ili&area c'ilor res$iratorii (i res$ira%ie artiicial', de $reerin%' $rin !i>loace !ecanice sau, la nevoie, $rin insula%ie 0)ur' la )ur'0, dar nu!ai $rin sond' cu su$a$', s$re a se evita conta!inarea salvatorului. Conco!itent se va a$lica o*i)enotera$ie. Odat' co!"'tut' hi$o*ia (i c:t !ai $recoce se ini%ia&' trata!entul s$eciic (antidotic), care co!$ort' ad!inistrarea asocia%iei atro$in'-o*i!e. Cel !ai "ine este s' se in>ecte&e #ntr-o ven' tro$in' (i #n alt' ven' o*i!ele. H. INTOXICAIA CU GETFOL 8AU CU 1EFI;AII LUI 1intre $rodusele co!erciale o"%inute $rin distilarea rac%ionat' a $etrolului "rut, au i!$ortan%' to*olo)ic' !ai ales "en&in' (i $etrolul la!$ant. Into*ica%iile cu deriva%ii de $etrol se $roduc !ai recvent cu "en&ina $e cale inhalatorie, #n )os$od'rie (i $e cale di)estiv', into*ica%iile accidentale $roduc:ndu-se #n s$ecial cu $etrolul la!$ant 8-au relatat (i into*ica%iile voluntare cu "en&in' sau $etrol. 1. 2. L.3 $entru "en&in' circa <, )? $entru $etrol la!$ant, $este 1,, )? la co$ii, cantit'%i !ult !ai reduse. 8i!$to!e. Indierent de calea de $'trundere3 iniltrate $ul!onare diu&e, !acronodulare (or)an de eli!inare)? du$' catar oculo-na&al, a$ar stare e"rioas' sau a)ita%ie isterior!', a$oi $ierderea cuno(tintei, eventual convulsii. 1u$' in)erare a$ar3 v'rs'turi, )astroenterit', cola$s, uneori le&iuni he$atice (i renale, ulcer )astric, ede! )lotic. 9n ca& de in>ec%ie i. v. 3 e!"olii, le&area $eretelui vascular, cu he!ora)ii, stare de (oc, !oarte $rin sinco$' cardiac' #n A-. !inute. #n ca& de in>ec%ie s. c. sau i. !. 3 $ericol de le)!on, cu istuli&are. Trata!ent3 - inde$'rtare ra$ida din at!osera to*ic', duc:nd "olnavul la aer curat? #n ca& de in)erare, instalare i!ediat' de tu" =aucher a <,, !l ulei de $arain', a$oi s$'l'tur' )astric' cu adaos de c'r"une ani!al (#n decu"it lateral (i $o&i%ie Trendelen"ur) !oderat'). La co$ii este $reera"il' a"%inerea de a ace s$'l'tur' )astric', din cau&a $ericolului as$ira%iei? - inhalare de o*i)en, eventual res$ira%ie artiicial'. +. INTOXICAIA CU GLU2E Este into*ica%ia cronic' cu $lu!" (saturnis!ul) sau cu unul din s'rurile sale. Fiscuri de #!"olnavire se constat' #n3 industria acu!ulatorilor, o$era%iunile de to$ire, rainare, la!inare (i e!ailare a !etalelor, ti$o)raii, $oli&area sudurilor, $ictura, a"ricarea $lu!"ului tetraetil (i arseniatului de $lu!" etc. 9n condi%iile din industrii, $'trunderea $lu!"ului #n or)anis! se eectuea&' !ai ales $e cale res$iratorie, $rin inhalarea aerosolilor de condensare, a ce%ei $roduse $rin $ulveri&are, aerosolilor de dis$ersare din cursul o$era%iilor de $ilire, de !'cinare, de re&are. Calea di)estiv' are i!$ortan%' secundar' (interesea&' !ai ales !icii !eseria(i care lucrea&' #n condi%ii $ri!itive3 olari, !etali&atori etc.). 8i!$to!ele $rodro!ale constau #n3 astenie, anore*ie, cealee, consti$a%ie re"el', $aloare. 8i!$to!ele di)estive cu$rind3 li&ereu )in)ival cenu(iu-al"astrui (li&ereul Eurton), )in)ivit', $ioree alveolar', colic' saturninic' (accident tardiv, const:nd #ntr-o durere a"do!inal' violent' )enerali&at', 5 #nso%it' de consti$a%ie re"el')? hi$eraciditatea este recvent'. 8i!$to!atolo)ia nervoas' const' #n $olinevrit' esen%ial !otorie (i nedureroas', atin):nd nervii e*tensori ai !ediusului (i inelarului? encealo$atie saturnin' (#n ca&urile avansate), care se !aniest' $rin de$resiune, inso!nie, cealee, cri&e convulsive (i oculo)ire, uneori aa&ie, surditate, cecitate tran&itorie, #n s:n)e se constat' o ane!ie deseori hi$ercro!'. 1,. INEGKTUFILE 1E ALEINE, ;IE8GI, IKFIKUNI, EON1AFI =recvente (i cele !ai deseori ne)li>ate, #n%e$'turile unor insecte - al"ine, vies$i (;es$a), )'r)'uni (;es$a cra"ro), "ondari sunt uneori )rave (i chiar !ortale. 8i!$to!e. 1e o"icei se o"serv' un erite!, a$oi ede! la locul #n%e$'turii. Uneori a$ar (i se!ne )enerale3 r:s, e"r', adeno$atii, !ial)ii, iar #n ca&urile !ai )rave3 dis$nee (i ciano&', cealee, a)ita%ie, co!' sau cri&e co!i%iale. 2oartea de$inde !ai ales de &ona de inoculare a veninului3 - #nte$'tura endo"ucal'3 ede! al )lotei (dis$nee)? - #n%e$'tura endovenoas'3 ede! $ul!onar, ede! cere"ro!enin)ian (i cola$s? de ase!enea de$inde (i de sensi"ilitatea individual'3 (oc anailactic. Trata!entul3 a) 9n ca& de (oc )rav, trata!entul const' #n3 - #nde$'rtarea acului insectei cu o $ens' sau cu o la!' de ras? - a$licarea unui )arou deasu$ra #n%e$'turii (dac' e $osi"il)? $e locul #n%e$'turii se va a$lica )hea%', $entru #ncetinirea resor"%iei. 11. 2ULCKTUFILE 1E LEFGI 2u(c'turile de vi$eridae (i crotalidae. 9n Euro$a sin)urul (ar$e veninos este vi$era, a c'rei !u(c'tur' $oate i !ortal' la co$ii sau la adul%i de"ilitati. 8$eciile cunoscute sunt3 ;i$era as$is, ;i$era "erus (i ;i$era ursini. 8i!$to!e. 8e!ne locale3 !u(c'tura dureroas'? du$' 164 or', ede! dur dureros, cu dou' ur!e de #n%e$'turi si!etrice, distan%ate la 1 c!? du$' 5 ore, e*tinderea ede!ului la tot !e!"rul, $l'ci cianotice (he!oli&')? du$' 1< ore, a$ar $ete livide, lictene, escare, li!an)it' (i adeno$atie. Le&iunile sunt !a*i!e c'tre a-<- a &i, ur!:nd a$oi re)resiunea. 8u$rainec%ia este $osi"il'. 8e!ne )enerale3 I!ediat3 a!e%eli, sinco$e, an*ietate. Fe$ede3 deca$itarea T. A., tahicardie, sete de aer, sete, dureri !usculare (i toracice, v'rs'turi, diaree, stare de (oc. 9n li$sa trata!entului a$ar c'tre a A-a a 4-a &i3 he!ora)ii !ucoase, $ur$ur', ane!ie, anurie, necro&' cortical' renal', hi$oter!ie, a)ita%ie, cola$s, co!', sto$ res$irator. Trata!ent3 Trata!entul local3 - se a$lic' i!ediat )arou venos (s' se si!t' $ulsul) deasu$ra !u(c'turii (cel !ult 1 or') (i se $une #n re$aus a"solut !e!"rul le&at? se $ractic' o inci&ie care s' uneasc' !u(c'turile (i s' deschid' venele (i li!ocitele su$ericiale? - se $oate $ractica su)erea locului !u(c'turii (dac' salvatorul nu are solu%ii de continuitate #n )ur' sau $e "u&e), eventual a$licarea unei ventu&e $e !u(c'tur'? - sau e*ci&ia !u(c'turii cu un cu%it #nro(it #n oc sau cu ter!ocauterul #n $ri!ele A, de !inute. Trata!entul )eneral const' #n ad!inistrarea de seruri antiveninoase de (ar$e. 6