Sunteți pe pagina 1din 113

Ilustratia copertei :

V.AGALOPOL
1978
BUCURESTI
UJ
ca

-
<~ ni
editura~
nicolae bucur
'ca
--

U
CD
-
CI
~cristal
ATELIERUL
FANTEZIEI
colectia cristal
CUPRINS
Cuvint inainte
I LEMNUL $1 UNELTELE
DE PRELUCRARE.
Prineipalele specii de lemn
Semifabrieatele din lemn
Materiale auxiliare
Organizarea loeului de munca
Unelte ~i dispozitive '.
II METODE GENERAt.E DE LUCRU
Masurarea ~i trasarea materialului
Operatii de preluerare a lemnului.
A. Taierea eu ferastraul
B. Rindeluirea materialului .
C. Gaurirea manuala a lemnului
D. Daltuirea (seobirea) lemnului
E. Fasonarea lemnului .
Imbinarea ~i asamblarea pieselor ~i
obiectelor
Furniruirea suprafetelor ...
Par tile 'eonstruetiveale obieetedr
Finisarea obiectelor
A. Pregatirea suprafetelor
B. Finisarea propriu-zisa
Luerari de traforaj
Pirogravarea lemnului
Intarsii
Bueuria de a deseoperi forme
Crestaturi in lemn .
222
,. colectia cristal
5
7
7
15
19
23
24
35
35
37
37
42
48
50
53
56
63
66
68
69
71
74
81
85
91
93
III LUCRA'ft1 p1\ACTICE
Luerari de traforaj
Piese pentru ~ah
Suport pentru rezemat eartea
Masa eu seaunele (jucarie)
Suport de birou
Rama pentru fotografie
Suport pentru ziar.e ~i reviste
Casete traforate
Veioze
Modele pentru intarsii ~
Obiecte de uz gospodarese, mobilier, joeuri,
diverse
Tava de servit
Cutie pentru sare
Notes de bueatarie
Calendar de perete
Jardiniere
Jardiniera . modulara
Suport de lori
Umera~ simplu
Suport 'pentru oglinda de mina
Suport de luminari
Raft biblioteca
Masa demontabila
Taburet
Seaunel simplu
Seaunel din ~ipci
Cuier eu polita
Raft
Suport paravan
Rama pentru oglinda
Masut;i -de servit
MiWt;i smdptatli, pentru terefan ~au
'W!S cOO fior:i
Masa-birou
Baneheti
OWer:e ,pentrucapii
Pl'tt~U1:apn
Pat-sertar
102
102
102
lOS
105
109
109
109
111
118
124
126
126
133
133
134
135
137
144
145
145
150
154
155
156
169
170
172
174
176
176
176
179
180
180
183
190
190
223
Lector: GHEORGHE FOLESCU
Tehnoredactor : GABRIELA ILIQPOLOS
BjLn de tipar 18.9. 1978. Apdrut 1918. Comanda
nr. 1186. TtraJ: S9000 ex. bro~ate. Coli de
tipar: 14.
Dulap ..... 192
Umera:;; pentru sacou :;;i pantaloni . 193
Miisutii fantezie ... 195
Miisutii individualli .. 195
Dullipior de colt . 197
Cart cu roti de rulmenii .. 197
Tir cu inele ... 199
La tinta, cu ming$ .. 2l>0
Galerii pentru perdele . 202
Cuiere 209
Scliunel rotund 211
Dullipior cu polite 214
Scaunel leaglin .... 217
Raft de perete . 217
....s-
t~
.. \0
Comanda nr. 80383
Combtnatul pOl~llI'af1cCasa SclnteU"
Plata Sctnte~ 1, Bucur~
Republica Soc1allstA Romania
!;1
eelectia eristal
economief sau creeaz4 conditii lTt4t bun vietii ome1U!stf.
Se stie de demult ca padurea mbunatateste climatul, fe-
reste ogoarele de influenta daunatoare (& vnturilor, asi-
gura nivelul constant al apelor, purifica aerul, n paduri.
cresc si se dezvolta animalele salbatice care snt vnate
rational, de om, cresc fructe si flori, copacii stabilizeaza
solul. In jurul oraselor, padurile constituie zone de agre-
ment.
Prin lucrarea de fata, autorul !si doreste sa familia-
rizeze pe ncepatori Cu semifabricatele din ~emn, cu modul
de confectionare a unor obiecte din lemn si sa sugereze
idei astfel nct executarea obiectelor sa poata fi facuta
cu unelte ct mai modeste. LUCTarile il.e constructii si
amenajare de mobilier prin mijloace proprii nu au drept
scop sa concureze productia de mare serie comerciala si
nici sa se ia la ntrecere cu obiectele oferite de mesterii
cooperatori. Prin realizarea personala a ntretinerii sau
chiar a confectonarii unor obiecte 'litile si de decor n gos-
podarie, se realizeaza o sporire a confortului si functio-
nalitatii interioarelor, o reducere a cheltuielilor si o ocu-
patie placutil, mplinita de satisfactii n timpul liber. Micul
atelier gospodaresc poate fi plasat oriunde, n functie de
conditiile d~ care dispunem; unele activitati descrise n
aceasta carte nici nu au nevoie de un spatiu special.
In acelasi timp, lucrarea poate fi utila cercurilor de
specialitate din scoli, care si desfasoara activitatea n
atelierele de lucrari practice.
Lucr(irile sugerate n carte se pot confectiona cu ma
teriale ce se gasesc n comert.
AUTORUl
6
colectia cristal
1. LEMNUL SI UNELTELE
DE PRELUCRARE
PRINCIPALELE SPECII DE LEMN
Lemnul este un tesut organic format din celule vege-
tale. El formeaza materia de sub coaja tlrunchiului si cra-
cilor arborilor. Insusirile lui snt determinate de modul
cum snt asezate celulele in trunchiul arborelui. Daca pri-
vim cu ochiul liber o craca sau un trunchi retezat, obser-
vam ca n afara se afla scoarta sau coaja, iar n interior
lemnul. Intre scoarta si 1emn se gaseste un strat de celule
vii, denumit cambium (po-pular, mzga), care are rolul sa
formeze lemn spre interior si coaja spre exterior, n timpul
cnd creste arborele, din primavara pna toamna.
raze
medu\ae
Fig. 1. Sectiune transversal.a printr-un trunchi
7
I;n fiecare an, lemnul primeste cte un nou nvelis de
jur mprejur, numit inel anual sau "rod" anual. Acest inel
anual se observa usor la unele specii ca molidul, pinul,
stejarul, frasint~l, salcmul si altele, pe cnd la salcie, mes-
teacan, mar, par, se observa mult mai greu. In cuprinsul
unui inel anual, care are o grosime de ctiva milimetri,
distingem lemnul de primavara, care contine un numar
mare de vase pentru circulatia sevei si care are un as-
pect mai spongios si mai putin dens. Inspre toamna,
lemnul nu mai creste cu aceeasi iuteala, deci circulatia
sevei se face mai ncet, iar lemnul care se formeaza e mai
dens si ia o culoare mai nchisa. Acesta este lemnul de
toamna. Lemnului de primavara i se mai spune si lemn
timpuriu, iar lemnului de toamna -lemn trziu. In lemnul
trziu, celulele snt specializate ca sa reziste greutatii trun-
chiului, crengilor.
In afara de inelele anuale cu lemn trziu si timpuriu,
pe o taietura perpendiculara pe lungimea unui bustean se
observa niste lame care merg dinspre interiorul trunchiu-
lui spre coaja si care se numesc raze medulare. Ele snt
formate din celule care nmagazineaza substante hrani-
toare. Pe masura ce arborele nainteaza n vrsta, partea
dinspre interior ia o coloratie diferita, prin faptul ca ce-
lulele mbatrinesc si devin mai uscate. Aceasta portiune
se numeste duramen si apare distinct numai la unele
specii. Inelele anuale mai tinere, din zona imediata a scoar-
tei, si pastreaza o culoare mai deschisa si formeaza al-
bumuL El se deosebeste de duramen prin faptul ca are
mai multa apa si este mai putin rezistent.
Albumul este mai ~or atacat de insecte si ciuperci
dect duramenul, care are celulele mai sara ce n apa si
oarecum mai mineralizate ..
Modul de formare a lemnului se observa si se studiaza;"
pe cele trei directii ale sale, pe care se pot executa taie-'
turi (sectiuni) si anume : .
a) Sectiunea transversala, adica taietura care se face
perpendicular pe axul trunchiului. (Retezarea este o sec-
tiune transversala.) .
b) Sectiunea radiala, care se face n lungul trunchiu-i
lui, n directia razelor medulare, si anume de la coaja!
spre maduva. (Despicarea lemnului se face n sectiunea;:
8 radiala.)
colectia cristal
Fig. 2 Sectiuni lemn
n lemn
coaja/
c) Sectiunea tangentiala, care este o taietura longi-
tudinala nsa facuta perpendicular pe razele medulare.
Lemnul privit prin aceste sectiuni si pune n valoare
desenul si luciul.
Pe ntregul glob cresc aproximativ 100000 de specii
forestiere din care se cunosc circa 30 GOO. O parte dintre
acestea cresc n Europa - si n tara noastra ---:, asa-numi-
tele specii indigene, iar altele n tarile Africii, Asiei, Ame-
ricii etc., denumite specii exotice ...
Dintre speciile indigene enumeram: stejarul, fagul,
molidul, bradul, ciresul, nucul, teiul, palti nul, mesteacanul
etc., iar dintre cele exotice amintim speciile de mahon,
palisandru, nuc african, teak, mansonia, par african, lamii,
nuc american etc.. '.
Lemnul speciilor forestiere s poate clasifica n functie
de punctul de vedere din carE~-l privim. Astfel putem
deosebi:
Din punctul de vedere al tariei lemnului (esenta) :
- lemne f o ar tem oi: plopul, saIcia, molidul,
bradul, pinul ;
- lemne moi: mesteacanul, teiul, alunul, castanul,
platanul, mahonul, pinul silvestru ;
- lemne de t a r i e m i j loc i e: ulmul, otetarul,
pinul negru ;
- Lemne t ari: gorunul, frasinul, marul, parul,
visinul ;
- lemne f o a r t e ta r i: fagul, carpenul, stejarul,
tisa, salcmul, cornul ;
- lemne e xt r e m d e t ari: gaiaeul, abanosul.
colectia cristal
9
Din punctul de vedere al finetei lemnului:
_ lemne e te rog e ne (vargate): rasinoase, stejar,
frasin etc.
_ lemne o m o gen e (uniforme): tei, plop etc.
vin punct de vedere al speciei:
_ s p e ci i d era S i n o ase: bradul, molidul,
pinul, tisa, laricele (el~mentele care le alcatuiesc snt dis-
puse uniform, lemnul este format dintr-un sistem de vase
incomplete numite traheide. Pe lnga acestea, lemnul pre-
zinta canale si pungi cu rasina. Frunzele snt sub forma
de ace care dureaza 2-3 ani ; toamna cad numai o parte .
din ele) ;
_ s p e cii d efo i o ase: stejar, plop, fag, cires,
mesteacan, tei, frasin, salcm, anin, carpen etc. ;
_ s p e cii d ele m n c u str u c tur il fin a,
indigene, folosite pentru obtinerea furnirului estetic: nuc,
cires, par, prun. La unele specii, lemnul trunchiului are
in ntregime aceeasi culoare.
Duplt diferenta de coloratie intre partes interna (du-
ramen) si cea externa (alburn) a lemnului:
_ specii cu dur a m e n color a t: pin, larice,
stejar, castan, nuc, salcm, ulm, cires etc. ;
_ specii cu dur a m e n n e color a t: molid, brad,
mesteacan, tei, carpen, paltin, fag etc.
De mentionat ca lemnul de duramen are proprietati me-
canice superioare celui de alburn.
Caracteristicile care ridica valoarea lemnului, pe lnga
rezistenta' si durabilitate, snt: luciul, desenul de asezare a
fibrelor, ondulatiile acestora si culoarea.
Desenul lemnului (textura) este determinata de forma
si gruparea elementelor anatomice ale lemnului si mai ales
de numarul, marimea, pozitia porilor si razelor medulare,
latimea si uniformitatea cresterilor. Din acest punct de
vedere, mentionam ca lemne cu textura deosebit de fru-
moasa : nucul, frasinul, stejarul, paltinul, ulmul, mestea-
canul, plopul etc., mai ales daca lemnul provine din arbori
cu cresteri neregulate, cu mici noduri sau excrescente
(glme).
Culoarea lemnului. In mod obisnuit lemnul are o cu-.
10 loare galbuie-bruna, dar poate lua nuantele cele mai va-'
colectia cristal
riate, de la alb la negru. Arborii se pot clasifica dupa cu-
loarea lor n :
- culoarea alba: paltin, carpen, castan salbatic, plop
tremurator, molid;
- culoare alba-galbuie : mesteacan, tei, brad;
- galben-rosietic: stejar, cedru, salcm;
- roscata : anin, cires, mahon, tisa, trandafir ;
- brun: prun, palisandru, nuc, maslin, Ulm;
- negru : specii de abanos ;
- violeta : amarand ;
- rosie : santal ;
- brun-verzuie: teak.
Sub actiunea unor daunatori - de cele mai multe ori
sub actiunea ciupercilor - lemnul si modifica culoarea
devenind albastrui, roscat etc.
Cnd omul doreste sa influenteze culoarea lemnului,
acest lucru se face cu substante chimice speciale (baituri)
sau diferite tehnologii, pentru a mari calitatea unor specii
comune si pentru imitarea unor specii de lemn exotice.
Astfel, fagul aburit devine brun roscat; nucul, din
cenusiu devine cafeniu, prin baituire.
Luciul lemnului depinde de o serie de factori printre
care mentionam: structura, substantele componente, gra-
dul de netezime a suprafetei. Luciul poate fi uniform sau
intermitent, formnd "ape". Din acest punct de vedere
deosebim:
- luciu m a t a sos: paltinul, platanul, mahonul;
- luciu a r g i n tiu: mesteacanul, paltinul cu fibre
ondulate si nodulete "ochi de pasare" ;
- luciu aur i u: makore.
Mirosul lemnului. In general, lemnul uscat nu are mi-
ros, dar volatizarea substantelor aromate pe care le contine
poate imprima lemnului un miros caracteristic.
Au miros placut si persistent: laricele, bradul, zimbrul,
santa1ul, trandafirul.
Au miros neplacut: otetarul, salcmul etc., mai ales n
stare verde.
Enuntarea celor ctorva trasaturi specifice ale arborilor
m.ai cunoscuti, din care se obtine material de lucru pentru
mobila, a avut menirea sa faca posibila doar o prima cu-
noastere teoretica; cei pasionati urmeaza sa continue din'
PI10prieinitiativa observatiile asupra particularitatilor al'- 11
colectia cristal
borilor, sa ntocmeasca eventuale albume cu mostre de
furnir din specii diferite, facnd astfel posibila recunoas-
terea rapida a lor.
Uneori avem posibilitatea sa colindam paduri, parcuri,
gradini botanice, sa cunoastem arborii "n picioare", alte-
ori procuram lemnul cojit si taiat n scnduri sau furnir ;
n acest caz nu putem determina specia dect prin anali-
zarea fibrelor dupa culoare, miros, greutate.
PROPRIETATILE LEMNULUI
A. Proprietati fizice:
Umidiiatea eS,te cantitatea de apa pe care o contine
lemnul la un moment dat si care se exprima n procente
din greutatea lui.
Lemnul, avnd o structura poroasa, are proprietatea sa
absoarba si sa mentina o cantitate de apa. Continutul de
apa al lemnelor verzi este n medie de 50-60%.
Dupa debitare (taierea n scnduri la gatere n fabricile
de cherestea), lemnul pierde, prin uscare naturala (asezat
n stive n depozite) cca 50% din cantitatea de apa pe
care o contine. Uscarea se face mai repede n uscatorii
speciale.
Trebuie sa stim ca lemnul este bun pentru lucru numai
daca este uscat. Lemnul uscat n aer liber, la clima tarii
noastre, contine 12-15% apa.
Lemnul perfect uscat mai contine totusi o cantitate
mica de apa ce intra n compozitia chimica a celulelor si
care nu dispare dect prin ardere. (Un bat de chibrit
aprins este umed lnga flacara, ceea ce confirma cele
spuse mai sus.)
Umflarea este proprietatea pe care o are lemnul uscat
de a-si mari volumul prin absorbtia apei din atmosferij.,
atunci cnd este pus ntr-un loc care are o umiditate mai
mare dect a lui. (De aici pornesc necazurile cu mobilierul
si parchetul asezate n camere igrasioase.)
Contragerea este inversul umflarii, adica micsorarea
volumului prin pierderea apei, cnd uscarea se face repede
sau la temperatura mare. Contragerea da nastere la crapa-
turi 'interne si externe sau la deformatii. Pentru a evita
aceste defecte, uscarea se face sistematic, respectnd teh-
l2 nologiile adecvate. (Aceste operatiuni se fac, de obicei, n
colectia cristal
fabrici.) Conservarea si pastrarea se face sub soproane si
magazii. Fenomenul de umflare si contragere a lemnului
produce ceea ce se numeste "jocul lemnului" si acesta con-
stituie unul din cele mai mari dezavantaje ale lemnului
n lucrarile de tmplarie.
Greutatea specifica. Greutatea lemnului variaza dupa
specie si dupa gradul de umiditate. Cu ct porii lemnului
snt mai mari si mai multi, c1J.att lemnul este mai "usor"
si ajunge mai repede n stare uscata (eliminarea apei se
face ntr-un timp mai scurt). Raportul dintre greutatea si
volumul lemnului, masurate la umiditatea de15% (care este
considerata normala), defineste greutatea specifica, ce se
masoara n gf/cm3 sau kgfjm3.
De exemplu, molidul, aninul, plopul, teiul au greutatea
specifica ntre 0,40-0,60 gf/cm3 si pot fi clasificate ca
lemne usoare. Pinul negru, paltinul, nucul, au g,reutatea
specifica ntre 0,60-0,70 gf/cm3 si pot fi clasificate ca
lemne de greutate mijlocie. Fagul, stejarul, salcmul, ulmul
au greutatea specifica cuprinsa ntre 0,70-0,80 gf/cm3
si pot fi clasificate ca lemne grele.
Foarte "usor" este lemnul de balsa provenit dintr-un
arbore tropical si utilizat la confectionarea de machete
de avion sau de ambarcatii. (Este de zece ori mai "usor"
dect bradul.)
B. P l' o p i .et a t i m e c ani ce:
Elasticitatea este proprietatea lemnului de a reveni la
forma si dimensiunile initiale, dupa ce a disparut forta care
l-a deformat si care nu a depasit limita elasticitatii.
Cele mai elastice lemne snt: frasinul, mesteacanul,
cornul, salcia, alunul.
Rezistenta este proprietatea pe care o are lemnul de a
se opune unei deformari permanente sau ruperii sub
actiunea fortelor care-l supun la ntindere, apasare, n-
doire, rasucire sau la taiere. Umiditatea lemnului influ-
enteaza rezistenta: lemnu,l cu umiditate mare are rezis-
tenta mica. Unele specii de lemn, sub actiunea unor cutite,
se despica usor (procedeu pentru obtinerea sitei si sin-
drilei) : molidul, bradul, aninul, fagul, stejarul. Dintre lem-
nele care se despica greu mentionam: ulmul, cornul, pru-
nul, salcmul etc.
Duritatea este proprietatea pe care o are lemnul de a
se opune patrunderii unui corp strain mai tare dect el, 13
colectia cristal
14
care i-ar putea deforma suprafata. Duritatea lemnului
determina n ultima instanta usurinta sau greutatea de
prelucrare cu diferite unelte taietoare (rindele, dalti, bur-
ghie) sau patrunderea cuielor, suruburilor.
Cu ct lemnul este mai dur, cu att se prelucreaza mai
greu (mai ales manual), se opune mai mult la patrunderea
cuielor si suruburilor, pe care nsa le retine mai bine decH
un lemn mai putin dur. Specii dure: ca.rpen, corn etc.
nu,.abilitiUla .u trainicia este proprietatea pe care
o are lemnul de a-fi pastra mult timp insusirile naturale
ca lemn sanatos. Trainicia lemnului depinde de structura
lui, de substlUltele chimice pe care le contine si poate di-
feri dupa conditiile n care este pus. Astfel, in aer liber,
in apa si aer uscat, stejarul, ulmul si pinul dureaza mult
timp (sute de ani), pe cind fagul, plopul si teiul, mai putin.
Pentru marirea durabilitatii, lemnul se impregneaza cu
substante chimice sau se arde fiuperficial (de exemplu,
stlpii care se planteaza n pamnt).
DEFECTELE LEMNULUI
Orice atlomalii care' se produc n cresterea normala a
arborilor au drept rezultat reducerea calitatilor lemnului.
Defectele mai pot aparea si cu ocazia debitarli n semi-
fabricate, a transportului sau n timpul pastrarii si con-
servarii lui n depozite, soproane, magazii, din cauza unor
factori ca frigul, vintul, insecte, raniri, manipulari defec-
tuoase, uscare fortata etc.
Cele mai frecvente defecte ale lemnului sint : curbura,
crapaturi, fibra rasucita, cresterea creata (ondularea fi-
brelor), nodurile (resturile de crengi ramase n lemn dupa
taiere).
O scndura cu noduri este greu de prelucrat : rezistenta
este slaba cnd nodUrile snt necazatoare, iar nqdurile
uscate cad, producnd lipsuri n masa lemnoasa.
Pungile cu rasina se intlnesc la speciile de rasinoase
(molid, brad). Ele sint goluri n lemn, umplute cu rasina.
Putregaiul este un defect provocat de anumite ciuperci
care se hranesc cu substantele ce se gasesc n celulele lem-
nului; din aceasta cauza, lemnul si schimba culoarea,
compozitia si rezistenta, se sfarma usor, devenind inutili-
zabil. Lemnul cu putregai nu este bun nici pentru foc.
Scorburile n copaci apar de la putregai. Cu timpul, copacul
se usuca.
Gaurile de insecte (cari) apar dupa atacarea lemnului
de catre unele insecte xilofage. Larvele ataca alburnul
lemnului, .sapnd o sumedenie de galerii. Constructiile fa-
cute din lemn si atacate de carii se prabusesc, iar obiec-
. tele se sfarma si se pulverizeaza.
Sparturile apar din manipularea necorespunzatoare
(trntiri) a scndurilor din mijloacele de transport.
La confectionarea obiectelor de tmplarie se are n
vedere alegerea materialului cu multa grija, tinnd cont
de defectele pe care le are si de destinatia pe care o dam
obiectului lucrat. Este de la sine nteles ca materialul bun
pentru lucru trebui'~ sa fie si bine uscat.
SEMIF A,BIUCATELE DIN LEMN
Din lemnul rotund (busteni), prin anumite tehnologii'
de prelucrare, se obtin semifabricatele, care se folosesc n
lucrarile de tmplarie.
FURNIRUL este o fsie subtire de lemn obtinuta prin
derulare a sau decuparea busteanului. Exista mai multe
feluri de furnke :
a) Furnire de fatii, decorative sau estetice, folosite
pentru acoperirea suprafetelor la mobila, tmplarie artis-
tica etc..
b) Furnire de bazii (blinduri), folosite ca strat de baza
pentru aplicarea furnirelor decorative pe panouri de panel,
placi aglomerate (PAL) etc.
c) Furnire tehnice folosite drept element companent
pentru panele si placaje etc.
Dupa speciile lemnului, furnirele pot fi :
--- furnire de foi o ase taI' i: stejar, nuc, fag,
frasin, ulm etc. ;
- furnire de foi o ase moi: tei, plop, salcie etc. ;
- furnire de II"aS i n o ase: brad, molid, pin, du-
glas etc. ;
Dupa provenienta, furnirele pot fi : .
- furnire ind i gen e: nuc, paltin, stejar, ulm etc. ; 15
colectia cristal
cQlectiacristaI
17
colectia cristal
2
Plansetele de desen snt facute din placaj de tei de 10 sau
1~mm grosime.
Placajul gros sau subtire de fag se gaseste la orice de-
pozit de vnzare a cherestelei.
Plansetele si placajul pentru traforaj se gasesc la
orice librarie.
Placajul subtire pentru planoare sau navomodele se
gaseste la magazinele specializate gen "Cutezatorii" sau
"Ciresarii" din Bucuresti.
PANELUL este un semifabricat format dintr-un miez
de sipci 'nguste de rasinoase si furnire groase (blinduri)'
din fag, tei sau anin.
Panelul constituie o materie prima deosebita pentru
mobila. (De obicei, se acopera cu furnire decorative.) Se
livreaza n formate avnd dimensiunile: 450 X 1750 mm
pna la 1830 X 3660 rom, iar ca grosimi: 16, 19, 25, 30,
35, 40, 45 mm.
PLACILE AGLOMERATE DIN LEMN (PAL) snt semi-
fabricate superioare realizate prin aglomerarea lemnului
maruntit sub forma de aschii (particule) mici, cu lianti
sintetici. Materialul este folosit la fabricarea mobilei, tm-
plariei interioare n constructii etc.
Dupa greutatea specifica, PAL se clasifica n :
- placi usoare, pna la 450 k~f/m3 ;
- placi semigrele, ntre 450-750 kgf/m3 ;
- placi grele, peste 750 kgf/m3
In functie de modul de finisare se deosebesc urma-
toarele tipuri de placi: slefuite, lacuite, vopsite, furniruite,
melaminate (n diferite culori si modele de desene, unele
imitnd desenul furnirului), caserate, plusate, metalizate
etc.
Extinderea fabricarii PAL cu calitatile sale 'deosebite
duce la nlocuirea panelului si la economisirea masei lem-
noase prin valorificarea deseurilor de lemn. Se gasesc la
depozitele de vnzare a materialelor de constructii.
PLACILE DIN FIBRE DE LEMN (PFL) snt produse
sub forma de panouri din fibre de lemn obtinute prin
mpslirea fibrelor cu ajutorul unui liant sub influenta
simultana a temperaturii si presiunii. Exista placi cu o fata
neteda (cealalta este rugoasa), placi cu ambele fete netede,
placi acoperite cu furnir, placi acoperite cu pasta me-
Fig. 3. Semifabricat.
din lemn
a - furnir
b, c - placaj
d - panel
c
d
Q
b
~t
- ,
- -
~ - .--; -
.........::::
_ furnire e x o tic e (din specii provenind de pe alte~
continente): mahon, trandafir, palisandru, lami, par
african etc.
Grosimea furnirelor variaza ntre 0,2 si 6 mm astfel:
- furnire de fata: 0,5 - 1 mm ;
- furnire de baza: 1 - 4 mm ;
_ furnire tehnice: 0,2 - 6 mm.
PLACAJUL este un semifabricat format dintr-un numar "
de foi de furnire ncleiate, cu directia fibrelor succesive.
orientate perpendicular sau sub diferite unghiuri. Numarul:1
foilor (straturilor) de furnir este, de regula, fara sot.
Cele mai subtiri pl;:tcaje, de 1 mm grosime, facute din
paltin sau mesteacan, se folosesc pentru machete, pla-
noare, navomodele.
Pna la 5 mm grosime, placajul are, de obicei, 3 foil
de furnire din care furnirul de la mijloc este mai gros... ~
Placajul se livreaza n formate de 1250 X 1250 mm pna .1
la 2500 mm X 1250 mm.
Snt placaje si mai groase, cu mai multe straturi de
furnir, de 8, 10, 12, 15, 20, 25 mm, din fag sau din tei.
colectia cristal
16
18
d e
19
colectia cristal.
Fig. 5. Elementele
unei scnduri
cont
tejituro
~oOla
It'ig. 4. Cherestea
a - laturoi
b - sCndura
tivita
c - dulap
d - scndura
netivita
e - sipca
f - rigla
CherasteauQ de rasinoasese livreaza, de obicei, in
sortimente tivi te.
Cheresteaua se mai mparte si tn clase de calitate unde
se tine cont de dimensiunile si deieetele lenwu1ui .
De obicei, amatorii lucreazi cu cl1erestea subscurta
si scurta sau cu defeuri recuperabile oarestfit folosite
pentru IUcrlril~mici.
MATERIALE AUXILIARE
CLEIURI. Pentru mbinarea, asamblarea pieselor si
subansamblelor, aplicarea de accesorii si fumire se folosesc
cleiurile. Dupa provenienta, c1eiurile pot fi naturalesi
sintetice.
1*
canica nalbita sau colorata, placi melaminate n diverse
culori si desene, emailate, perforate.
PFL snt utilizate la mobila, ambalaje, constructii, mij-
loace de transport, pereti despartitori, tablii, magazii, ga-
raje, spate la mobilier, suport de baza pentru intarsii etc.
Se livreaza n placi dimensionate ca placajul. Se ga-
sesc la depozite. Pentru constructii exterioare se folosesc
PFL melaminate ..
PLACILE INNOBILATE snt produse din aschii de
lemn (PAL) sau fibre de lemn (PFL) acoperite pe una sau
'ambele fete cu filme de rasini sintetioe sau folii de masa
plastica. Se folosesc, n mod deosebit, n industria mobilei,
la fabricarea mobilei de bucatarie, a mobilei de mare serie,
a mobilierului comercial ca si n amenajari interioaa-e ale
locuintelor (tavane, lambriuri, bai, pereti desparti<tori).
Filmele de rasini sintetice snt sorturi de hrtie speciala,
imprimata cu anumite desene si impregnate cu solutii de
rasini sintetice (melamina).
HIRTIE DENSIFICAT STRATIFICATA (HDS). PLa-
cile de HDS, un alt sort.i.ment de placa nnobilata, se folo-
sesc. n culori diferite pentru acoperirea PAL sau PFL
prin ncleiere cu prenadez. (Pentru formarea de panouri
mai mici si la placarea canturilor la aceste panouri.) .
CHERESTEAUA este un produs din lemn de rasinoase
sau foioase, dupa specia lemnului din care este debitata.
Exista mai multe sortimente, dintre care enumeram cteva:
- sipci, grinzi, rigle, scnduri (cu grosimi sub 40 mm) ;
- dulapi (scnduri groase cu grosimi ntre 40-
100 mm).
. Cheresteaua poate fi :.
/ - tivita - are forma unui paralelipiped ;
- semitivita - pe una din parti are tesitura (forma
naturala a trunchiului nefiind prelucrata)';
- netivita - cnd laturile pieselor de cherestea si
pastreaza pe toata lungimea forma naturala a trunchiului,
nefiind prelucrata. (Este mai lata la un capat si mai n-
gusta la celalalJt.); .
- cherestea lunga - peste 3 m lungime;
- cherestea scurta - ntre 1 -2,75 m lungime;
- cherestea subscurta - cu lungimea ntre 0,50-
0,70 m.
colectia cristal
~
o
Vom prezenta cleiurile cle mai folosite n lucrarile
executate manual si care se gasesc n comert la magazi-
nele cu produse metalo-chimice :
tCleiul de oase, care se livreaza n placi de 180 x
180 mm, n granule sau sub forma de praf.
Cleiul de piele se fabrica din resturi de piei de ani-
male. Se livreaza macinat (ambalat) sau n placi.
Cleiurile de oase si piele se folosesc calde. De felul
cum se f.ace prepararea lor n ateliere (fierberea) depinde
rezistenta mbinarilor si calitatea lucrarilor.
PREPARAREA CLEIULUI DE TIMPURIE (DE GE-
LATINA). Cleiul de gelatina (de piele sau oase), pentru a
putea fi folosit, trebuie fiert la "bain-marie". In acest scop,
se pot folosi doua cutii de conserve goale, una mai mare
si alta mai mica (de diametre diferite), taiate la capete.
Imprejurul cutiei mici se nfasoara o srma din care se
fac doua brate laterale, cu ajutorul carora cutia mica este
tinuta n suspensie n cutia mare. Unul din brate - cel
lung - poate servi drept mner.
Cleiul macinat sau faramitat se pune n cutia mica,
'ntr-o cantitate potrivita (cca 112 din cutie), se adauga apa
rece ct sa acopere cleiul si se lasa pna a doua zi, pentru
a absorbi apa. Cutia mica se introduce apoi n cutia mare
n care se toarna apa, astfel nct sa depaseasca nivelul
cleiului din cutia mica. Se pune la un foc potrivit (aragaz,
resou electric sau cu lemne). Cleiul fierbe de la apa calda
ce nconjoara cutia mica, evitndu-se astfel arderea lui,
mirosul neplacut etc. Se amesteca, din cnr;! n cnd, cu
o 10patica de lemn, pentru a evita lipirea cleiului de cutie.
Fierberea este gata atunci cnd a disparut spuma, iar
cleiul se ntinde si se mentine pe 10patica.
Daca cleiul este prea consistent, se adauga apa n timpul
fierberii.
Cleiul de tmplarie se foloseste n stare fierbinte si de
aceea se va ncalzi de fiecare data nainte de folosire. Nu
trebuie preparat n cantitati mari, deoarece desele ncalziri
i scad din calitati.
Dupa racire, n cutia cu clei se toarna un strat subtire de
apa rece care nainte de rencalzire se arunca.
Lipirea pieselor se face prin ungerea suprafetelor cu o
pensula din coaja de tei si presare cu dispozitive de strns
sau, cnd piesele snt mici, prin frecarea acestora.
Amcetul este un clei sintetic de culoare alba, ca smn-
tna (chiar are mirosul acesteia) si se livreaza n bidoane
de plastic de diferite capacitati. Lipeste lemn, hrtie, pnza,
materiale ceramice. Dupa lipire, piesele de lemn se pre-
seaza si se asaza la cald. Cleiul se foloseste asa cum este
n ambalaj, fara a pune apa peste el sau a-l ncalzi.
Prenadezul este un clei pe baza de cauciuc sintetic
care se prezinta sub forma de solutie. Peliculele cleiurilor
pe baza de cauciuc snt foarte elastice si rezistente la apa.
Se pastreaza n bidoane de tabla sau sticla cu gura mare,
bine nchise pentru a nu se evapora solventul. Ca solvent,
pentru diluare, se foloseste tiner.
Suprafetele de ncleiere nu trebuie sa aiba urme de
grasimi. Pentru a obtine o buna aderenta, suprafetele se
slefuiesc cu hrtie abraziva de granulatie mare, pentru a
deveni rugoase. Dupa ce se ung cu pelicule subtiri si bine
ntinse, se lasa 10-12 minute ca sa se evapore solventul,
apoi suprafetele se apropie si se preseaza, de la centru spre
margini, prin f.recare sau batere usoara. Dupa 24 de ore
ncleierea este ncheiata.
Cleiul prenadez este folosit la aplicarea HDS pe canturi
sau fete, precum si acoperirea canturilor cu furnir. De
asemenea, se foloseste la lucrarile de tapiterie pentru n-
cleiereastofei pe lemn si ncleieri de poliuretan.
Atentie! Prenadezul este toxic si inflamabil. Folosit
nsa pentru suprafete mici, n camere aerisite si departe
de surse de foc, nu prezinta pericole.
MATERIALE DE SLEFUIT. Inainte de a fi acoperit
cu pelicule de lac sau vopsea, lemnul trebuie sa fie slefuit,
operatie prin care suprafetele lui capata netezime.
Operatia de slefuke se face att naintea operatiilor
de transpunere a modelelor de traforaj, precum si a celor
de sculptura sau pirogravare, ct si dupa efectuarea aces-
tor lucrari, dar ntr-o masura mai mica.
Slefuirea se face cu materiale abrazive sub forma de
pasta si, cel mai mult, pe suport de hrtie sau pnza.
Hrtia de slefuit este cunoscuta si sub denumirea de
hrtie sticlata (glaspapir), deoarece prima data a fost rea-
lizata cu g,ranule de sticla.
Hrtia de slefuit se clasifica n diverse tipuri dupa
natura, duritatea si granulatia abrazivului.
21
colectia cristal colectia cristal
Tipurile de hrtie de slefuHpoarta initialele H (hrtie)'
S (sticla), E (electrocorund), C (cremene) si CS (carbu
de sHiciu),la care se adauga o cifra reprezentnd marime,
granulatiei, de exemplu, HCS 70.
Pnza de slefuit se fabrica dintr-o tesatura de bumba
rezistenta si flexibila. Este folosita n mod deosebit
slefuirea pieselor curbe. Este preferata n locul hrtiei d
slefuit prin faptul ca are o durata mai mare de folosire;
AsezaJreagranulelor poate fi rara sau deasa. Hrt~
sau pnza de slefuit cu asezarea rara a granulelor se f,
loseste la slefuirea lemnului moale, iar cea deasa la sle
fuirea lemnului tare. Hrtia se livreaza n coli formati'
zate, iar pnza de slefuit in coli si benzi.
Alte'matenale folosite la slefuit 'i,
Liberul de tei (rafie) se gaseste sub fonna de fire lun~
n coaja de tel. Se foloseste nainte de Iacuire pentru ob~l
tinerea unui luciu deosebit prin eliminarea capetelor d~'
fibra de lemn. '
Parul de cal se foloseste,sub forma de ghem n acelasi
scopca liberul de tei.
Talasul sau lna de lemn (cel folosit la ambalarea bor-
canelor de sticla) este ntrebuintat ca si liberul de tei.
MATERIALEFOLOSITELAFINISARE
Baitul este un lichid colorant, care se foloseste la CO.,l,1
lorarea lemnului pentru a scoate in evidenta desenul sH
pentru a imita specii de lemn pretios. Se gaseste sub forma
de granule sau pulbere fina. Se dizolva in apa calda sau\
apa de ploaie. Pentru a adera mai bine la lemn se adauga
putin otet. Preparat, se pastreaza n sticle nchise si la
intuneric.. ,
Uleiurile vegetale se obtin din seminte de in, cinepa,
floarea-soareluL Inainte de folosire, uleiul se fierbe in
" sticle scufundate n apa. (Se poate cumpara gata preparat.)
Uleiul are rolul de a forma prin intindere pe suprafata
lemnului o pelicula fina care constituie o baZa puternica
de legatura ntre pelicula de lac sau de vopsea si lemn,
ndeplinind rolul de grund. Uleierea suprafetei lemnului
constituie cel mai ieftin si cel mai simplu procedeu de
finisare.
Chiturile se prepara n atelier din praf de creta, faina
de lemn si clei pna se obtine o pasta. Chitul de ulei se
22 prepara din ulei de in fiert, praf de creta si un colorant.
colectia cristal
Chiturile se aplica cu spaclul pentru astuparea micilor
defecte": crapaturi, gauri, aschieri. Se lasa sa se usuce,
apoi se slefuieste pentru a se obtine o suprafata neteda
pe eare se aplica lac sau vopsea.
Lacuri. Se folosesc lacuri de ulei sau nitrolacuri care
se dau cu pensule moi. Lacurile se dilueaza cu petrosin
sau tiner.
Vopsele. Snt gata preparate ntr-o gamacoloristica va-
riata, iar prin combinare se obtin altele, pornind de la cu-
lorilede baza.
Ceruri. Pentru finisarea lemnului se foloseste ceara
de albine sau parafina.
Solventi pentru lacuri si vopsele: Alcool tehnic (cu-
loare mov) - pentru selac; petrosin, benzina, petrol
pentru vopsele; tiner - pentru lacuri si vopsele. Toate
aceste substante snt inflamabile.
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
Pasiunea, atunci cnd exista, ne va ajuta sa gaSimsi
acasa loc pentru activitatea pe care o ndragim. Omagazie,
o camera de mansarda, balconul, un colt de garaj, sopron,
chiar bucataria, vara n curte sub un pom, ne pot oferi
acel loc pentru atelierul nostru cel putin pentru unele
activitati: pirogravura, traforaj, intarsii, crestaturi n lemn.
Atelierul poate fi universal, adica si pentru alte lucrari :
lacatuserie, electronica, planorism, navomode1ismetc. O
masa si un dulapior (sau o valiza) atrnat, eventual, de
perete, ar putea fi suficient. Importanta nu este nsa
att marimea spatiului de care se dispune pentru ame-
najarea unui loc de liucru, ct modul cum se organizeaza.
Pastr~rea unei ordini exemplare n timpul lucrului si
dupa terminarea acestuia simplifica munca, prin evitarea
unor operatii si miscari inutile, mentine caracterul atractiv
al indeletnicirii respective.
Uneltele se asaza la ndemna, n ordinea operatiilQr
si a frecventei cu care snt folosite.
Fiecare unealta trebuie folosita numai pentru destinatia
ei si ferita de lovituri sau murdarie. 23
colectia cristal
Obiectele sau piesele n lucru se grupeaza n functie de
faza de lucru n care se afla. Dupa terminarea lucrului,
se curata de praf obiectele prelucrate, rindelele se desfunda
de talas, ferastraiele se desoordeaza etc., apoi se repun la
locul lor. Se aduna deseurile si se pun ntr-o ladita cu
aceasta destinatie; ele pot folosi la alte lucrari. Nu
parasim locul de munca pna nu facem curatenie si aerisim
"atelierul" .
In afara de ordine, trebuie sa mai res.pectam o regula
elementara - timpul de odihna al celor din jurul nostru.
Operatiile zgomotoase se programeaza pentru anumite ore,
cnd nu deranjam. Pentru amortizarea zgomotelor este
recomandabil sa se plaseze bucati de cauciuc sau stofa
sub picioarele mesei. Este absolut necesar sa se respecte
regulile de prevenire a incendiilor si accidentelor, descrise
la fiecare operatie de prelucrare.
UNELTE SI DISPOZITIVE
MASA-TEJGHEA. Este cel mai important dispozitiv n
atelier, deoarece la masa-tejghea se executa majoritatea
operatiill!>rde prelucrare a lemnului, de montare si finisare
a obiectelor.
Masa-tejghea se poate confectiona cu mijloace Simple.
Se deosebeste de tejgheaua propriu-zisa prin faptul ca
lipsesc piesele mobile ~e strns cu surub. In schimb, asa
cum se vede n figura, masa-tejghea dispune de alte piese.
Aceasta masa poate avea un caracter permanent, pe
ea putndu-se monta si o menghina mica pentru diferite
operatii de lacatuserie.
Fata mesei este confectionata dintr-un dulap gros
de 50-60 rom din fag sau stejar (poate fi si din alte
specii), lung de 110 cm si lat de 30 cm. Aproape de capat
se monteaza piesa taiata n "V" care are douacuie ascutite
pentru a putea fi folosita la sprijinirea si fixarea pieselor
de lemn n lucru. Fixarea materialului se face pe cant n
taietura n "V", iar pe latime, capatul scndurii se reazema
n cuiele de pe vrfurile piesei taiata n "V". Locasul se
foloseste pentru taierea materialului cu ferastx:aul. Va ave~
24 o largime de 70-80 mm si adncimea de 100 mm, fiind
colectia cristal
ITJ pene
Fig. 6. Masa-tejghea
plasat la 30 cm de celalalt capat. Daca scndura pentru
fata este mai subtire n jurul locasului, se mai poate
ngrosa locul prin adaugarea unor bucati de scndura.
Fixarea materialulu! n locas se face cu pana de lemn.
4proape de capete snt doua scnduri fixate cu suruburi,
iar n acestea vor fi facute scobituri pentru ca fata sa
poata intra n picioarele postamentului. Aceste piese au
grosimea de 60-70 mm si latimea de 70-80 mm.
Postamentul se compune din doua picioare legate ntre
ele cu o piesa ce se fixeaza cu pene de lemn. Este de la
sine nteles ca postamentul trebuie sa fie greu pentru a
nu se misca; pentru aceasta se pot folosi dulapi grosi
din lemn de esenta tare. Masa-tejghea este complet de-
montabila, putnd fi montata oriunde. Pentru rindeluirea
pieselor mai lungi se foloseste suportul mobil. 25
coleetia cristal
miner 27
brat
colectia cristal
<rA
nit
pnza
Fig. 9. Ferastrau
ncordat
'~1 t .. . \1 /pun e'
coaida -
Fig. 8. Compasuri :
de lungime, rondele
de interior
si
de exterior
Ferastraiele. ncordate, care au pnza ngusta snt fo-
losite pentru taieturi curbe sau de contur. Ferastraiele
cu mner, ntrebuintate la diferite taieturi, snt de mai
multe feluri :
a) Ferastraul "coada de vulpe" poate nlocui fe-
rastraul ncordat. El este indispensabil n atelier. Taierea
panourilor, a placaj ului se face mai usor cu acest ferastrau.
b) Ferastraul "coada de soarece" serveste la taieturi
curbe si n interior.
Fig. 7. Instrumente de -masurat:
Instrumente de masurat : rigla gradata, metrul pliant
de lemn sau aluminiu, ruleta de buzunar, compasuri de
lungime (interior si exterior).
Instrumente de trasat (nsemnat) :
a). Creionul de tmplarie;
b). Echerul cu talpa de 90 sau variabil folosit pentru .
trasarea liniilor perpendiculare, verificarea planitatii. Snt
confectionate din lemn de carpen. Echerul are doua parti:
limba (mai subtire) si talpa (mai groasa), pentru rezemare
de cantul materiallUlui.;
c). Dreptarul este o sipca lunga de cea 1
folosita pentru trasarea n lungime;
d). Compasuri de lungime;
e) Zgrieci pentru trasarea liniilor paralele.
Unelte pentru taiat. Uneltele pentru retezatul sau
spintecatul materialului se numesc ferastraie. Ferastraiele
snt de doua feluri :
- cu rama sau ncordate ;
- cu mner.
Ferastraiele ncordate snt de dimensiuni diferite, dintii
lor fiind n functie de dimensiuni. Pinzele pot avea dinti
triunghiulari aplecati si triunghiulari drepti, mici si desi
pentru taieturi fine, mari si rari pentru croit.
La un ferastrau ncordat deosebim urmatoarele parti:
(1) pnza, (2) bratele~ (3) puntea, (4) mnerele, (5) coarda
sau sfoara, (6) pana.
_colectia eIistal
26
29
Menghina de lemn
Fig. Il.
colectia cristal
c) Ferastraul pentru crestat se foloseste la executarea
cepurilor si scobiturilor deschise sau pentru taieturi fine
la piesele mici.
d) Ferastraul pentru taiat furnir se ntrebuinteaza
la croirea foilor de furnir, cu care se acopera suprafetele
panourilor.
Pentru folosirea ferastraului, dintii acestuia se cea-
prazuiesc si se ascut cu pile triunghiulare pe masura
dintilor.
Ceaprazuirea este ndoirea alternativa a dintilor in
stnga si n dreapta pentru ca taietura sa fie mai larga
dect grosimea pnzei; n felul acesta se micsoreaza frecarea
ntre pnza si lemn. Dupa un timp, se reface ceaprazul
care se nchide din cauza folosirii ndelungate a ferastraului.
Pentru operatia de ceaprazuire si ascutire se foloseste
o menghina de lemn care se prinde la masa-tejghea. In-
doirea dintilor se face cte putin, ca sa nu se rupa, si
n mod egal, mai nti pe o parte, sarind cte un dinte,
apoi se ntoarce pnza. Operatia de ceaprazuire se face cu
cheia de ceapraz.
Dintii se ascut dupa ceaprazuire, cu pile triunghiulare.
Se asaza pila n golul a doi dinti si se fac 3-4 miscari
perpendiculare pe fata pnzei ascutindu-se pieptul unui
dinte si spatele celuilalt. Toate miscarile pilei snt per-
pendiculare pe pnza.
Se ascut dintii prinsi n falcile menghinei, apoi se muta
pnza, pna cnd se termina de ascutit toti dintii. Dintii
bine ascutiti trebuie sa aiba forma triunghiulara. Ca sa
nu rugineasca, pnzele de ferastrau se ung cu petrol.
Unelte pentru daltuirea (scobirea) lemnului.
Executarea n lemn a gaurilor se realizeaza cu ajutorul
burghielor, care n timpul ntrebuintarii au o miscare de
rotatie n jurul axei si una de naintare n directia axei.
b
Fig. 10 Ferastraie
a - ferastrau, de potrivit
cu mner mobil
b - ferastrau de crestat
c - ferastrau "coada de,!
vulpe"
d - ferastrau "coada
soarece"
e - ferastrau lat cu coam
f - ferastrau de Potrivi
cu miner drept
g - ferastrau de taiat fur.,
nir
9
///------ - ~#,....~
,/" .... ,. )
",/ ... ,<- ,,-
r ,.--.y..;- \
/-- (> ".--
t__ ~:=pn / / .
-=';;;;;:-...':'::::
d
e
colectia cristal
28
a
'b
Unelte pentru daltuirea (scobirea) lemnului
DaltHe snt unelte care se htrebuinteaza n tmplari~
la executarea diferitelor scobi'turi pentru mbinarea piese-
lor cu cepuri, pentru nfrumusetarea (sculptura) sau exe-
cutarea locasurilor pentru accesoriile metalice.
Formele .sidimensiunile daltilor depind de felul lucrari-
lor la care se ntrebuinteaza:
- dalta groasa - folosita pentru scobituri adnci;
- dalta lata - folosita pentru scobituri mai putin
adnci;
- dalta semirotunda - folosita pentru santuri semi-
rotunde;
coada
umar
lama
miner
&
I
~
"
,1
J
inel
tais sau gura
FiQ.14. Dalti de tUnplarie ,
1 1
Pentru operatia de daltuire se folosesc ciocane de lemn
de diferite forme, confectionate din lemn de esenta tare -
fag, carpen, frasin, ulm, salcm.
Unelte pentru rindeluire.
Pentru ndreptarea, netezi.ree. si fasonarea lemnului la
dimensiunile dorite se folosesc rindelele.
Dupa forma si modul de ntrebuintare se .deosebesc mai
multe tipuri de rindele:
- rindeaua c i o p 1it o are - dupa cum o arata si
numele, serveste la rindeluirea din gros a materialului;
corpul este ngust, gura taisului este semirotunda pentru
a fi manevrata mai USOl', talasul. este gros. Gura rindelei
este larga ; 31
b a
Fig. 13. Burghie (a-melc, cu centru, elicolldal, de frezat) si dispo-
zitive de nvirtire a burghielor (b-vrila, mner, coarba)
Fig. 12. Pregatirea ferstrliului
a - ceaprazuirea dintilor
b - ascutirea dintilor
Burghiele &nttije de Qtel prevazute cu muchii taietoare.
Ele au diferite forme si pot fi rotite cu ajutorul mnere lor,
coarbelor, vrilelor sau masinilor electrice de mna (pistol).
Cele mai ntrebuintate burghie folosite la executarea
gaurilor pe cale manuala snt cele rotite cu ajutorul
coarbei.
Burghiele nvrtite cu ajutorul mnerelor se mai numesc
sfredele ..
30
colectia cristal
colectia eristal
- rindeaua f a t uit o are are corpul mai lat, taisul
drept; este folosita la ndreptarea urmelor lasate de
rindeaua cioplitoare, talasul desprins este mai subtire;
- rindeaua d u b 1a se foloseste pentru netezirea
fina a suprafetelor care au fost rindeluite n prealabil cu
rindeaua fatuitoare, precum si la netezi rea pieselor scurte
si aducerea acestora la dimensiuni precise. Pe fata cutitului
este aplicat un contrafier care are rolul de a marunti
talasul si de a nu lasa cutitul sa ia prea Illult.
Rindelele se confectioneaza din lemn de carpen care
este tare, rezistent la lovituri si la frecare. Dintre rindelele
de tip special mentionam:
- rindeaua "g eal a u", care se deosebeste de rindelele
celelalte prin lungimea corpului care este de cea 60 cm,
iar latimea 7-8 cm. Ca si la rindeaua dubla, cutitul are
un contrafier. La partea din fata, gealaul are un mner
de forma speciala. Uneori corpul este prevazut cu un
buton n partea din fata n care se loveste cu ciocanul
pentru slabirea cutitului. Se foloseste pentru ndreptarea
suprafetelor;
- rindeaua "g ura de b r o a s ca", serveste la exe-
cutarea si ajustarea unor falturi la usi si la ferestre. Corpul
rindelei are o latime de 2-3cm ;
-.
33
D
Q
colectia cristal
3 - Atelierul fanteziei
Mentionam ca exista mai multe tipuri de rindele, dar
cele mentionate snt suficiente ntr~un atelier pentru ama-
tori. Aceste unelte se gasesc la magazinele de specialitate.
Unelte pentru fasonarea lemnului
Uneltele folosite pentru fasonarea si netezirea lemnU-
lui snt:
- raspele;
- pile;
- razui tor.
Unelte pentru despicat si cioplit lemnul
Snt lucrari de tmplarie n gospodarie, mai ales n
mediul rural, cnd se folosesc astfel de unelte:
- toporul (mic sau mare) ;
- barda;
- cutitoaia;
- tesla.
Unelte si dispozitive folosi te la mbinarea si asamblarea
pieselor:
- ciocane de otel ntre 200-600 g, cu sectiunea
patrata;
- cleste pentru scos cuie ;
- cleste patent ;
- priboi ,sau dorn, folosit n atelier pentru afundarea
capetelor cuielor Sub nivelul suprafetei ;
- rindeaua de fa 1t uit, se deosebeste de rindeaua
gura de broasca prin forma cutitului si a talpii prevazuta
cu o margine de sprijin, care are rolul de a conduce
rindeaua n timpul lucrului. Se foloseste pentru executarea
falturilor, de exemplu, la rame.
Fig. 16.
Rindele nguste
a - "gura de broasca"
b - de faltuit
c
Fig. 15. Rindele'
a - cioplitoare
b - fatuitoare
c - dubla
d - gealau
b
a
d
.~'"-
'li ~ "
_:e<"_-.o~-oo~-~- -- 0---== ~~-'- 0-.0-0,
~E::~-=-~ _ ~- _
colectia cristal
32
35
colectia cristal
.~~?>~
Fig. 19. Latimea cherestelei
Si masurarea cu metrul
II. METODE GENERALE
DE LUCRU
~~
MAsURAREA SI TRASAREA MATERIALULUI
3*
~
Masurarea. Aflarea dimensiunilor materialului, piese-
lor se numeste masurare. Instrumentele de masurat le-am
enumerat la nceput. Important este ca masurarea sa se
faca corect aseznd instrumentele pe muchiile drepte ale
pieselor. Instrumentele trebuie sa aiba cifre clare, nu sterse.
Metrul pliant sau ruleta de buzunar se pastreaza curate,
se feresc de lovituri.
~..~
"
Fig. 17. Unelte pentru despicat si cioplit
a - topor
b - barda'
c - tasli
Fig. 18. Cutitoaia
Q
colecpa cristal
- surubelnite ;
- vas pentru clei ;
- clesti de strns piesele ncleiate ;
- cutia de taiat n unghi - pentru
ramelor.
Alte dispozitive si accesorii folosite :
- menghina de lemn pentru ceaprazuirea si ascuti rea
ferastraielor ;
- cheia de ceapraz ;
- piatra de ascutit, de forma prismatica, la care SI
face ascutirea bruta a cutitelor de riridele si' a dalti]or
piatra de ascutit cu ulei - la care se face ascutir,
fina a cutitelor.
34 - polizor mic de mna, spaclu, pensule etc.
Fig. 21. Trasarea cu dreptarul
colectia cristal
OPERATII DE PRELUCRARE A LEMNULUI
A. TAIEREA CU FERAsTRAuL
Dupa operatia de trasare a pieselor urmeaza croirea
acestora cu ajutorul ferastraielor. Mai nti se face scurtarea
materialului, adica taierea transversala pe linia trasata cu
ajutotulecherului cu talpa. Daca materialul este lung,
se asaza pe doua scaune, cu capatul care ca~e n partea
dreapta. Ne folosim de ferastraul ncordat sau "coada de
vulpe", tinnd cu mina stnga bucata care cade, ca sa nu
rupa si din cealalta parte. Planul pnzei ferastraului n-
cordat si planul bratelor trebuje sa formeze un unghi 37
la economie de material si de efort. Fiecare piesa va fi
verificata daca corespunde desenului sau modelului de
lucru.
Fig. 22. Potrivirea. si trasarea cu zgrieciul
Fig. 20. Folosirea echerului cu talpa
a - trasarea
b - verificarea
Masurarea se face direct atunci cnd citim imediat di-
mensiunea si indirect cu compasurile de lungime, interior si .
exterior cnd dupa masurarea cu acestea, deschizatura lor
se asaza pe metru sau pe rigla gradata; Operatia se face.
n locurile greu accesibile pentru masurarea cu metrul'
direct : gauri, diametrulla cilindru, sfera etc.
Trasarea. Insemnarea pe material a dimensiunilor si"
formelor pieselor se numeste trasare. Ea este necesara pen-
tru executarea celorlalte operatii de prelucrare ca taierea
cu ferastraul, rindeluirea, gaurirea. daltuirea etc..si se face
odata cu masurarea.
Trasarea pe materialul nerindeluit numai a dimensiu-
nilor piesei se numeste trasare bruta. Insemnarea pe ma-
terialul rindeluit a dimensiunilor si formei piesei se nu-
meste trasare fina.
Pentru trasare se foloseste, cel mai mult, creionul de
tmplarie, care este mai lat. Cnd se traseaza, folosind
dreptarul sau echerul cu talpa, creionul se tine putin;'r
aplecat spre dreapta. :)
Se vor evita liniile duble, prin anularea uneia (care nu!
este corecta) cu o linie ondulata. ".
Trasarea liniilor paralele se face cu zgrieciul atunci
cnd cel putin un cant si o fata snt rindeluite. '
Liniile curbe se vor trasa cu compasul de lungime,
cu florarul, cu o ata si un cui. O trasare bine facuta duce
colectia cristal
36
3$
coIeePa cristal
Fig. 25. Executarea crestaturilor
cu ferastraiele
prelucrare, aceasta parte cade, piesa ramnnd la dimen-
siunile indicate de semn. Buna fixare a materialului duce
la evitarea accidentelor si 'executarea de taieri corecte.
'.' . 'll;,...
Trebuie sa se acorde atentie la ncordarea si descoro~tea
ferastraului. Ferastraiele taie cu dintii nainte. La nceput
se pune o bucata de lemn pe semn si se trage ferastraul
napoi pna si face pnza loc, apoi cursa ferastraului
devine din ce n ce mai mare. Spre sfrsitul taierii. se da
mai ncet cu ferastraul pentru evitarea rupturilor de
material. Lumina trebuie sa cada pe piesa astfel nct sa se
vada ct mai bine semnul dupa' care se face taierea.
Miscarile vor fi uniforme, urmarind ca pnza sa fie mereu
perpendiculara pe material. Nu se apasa pe ferastrau; el
taie sub actiunea propriei greutati.
Taierea cepurilor, a soobiturilor deschise se face cu
ferastraie cu coama sau de crestat.
- Taierea longitudinala (spintecarea) se face n urma
trasarii cu dreptarul n lungul axei. Daca scindura este
a
bratul
fierastraulLi
3~
Fig. 2$. Potrivirea ferastraului incordat
Fig. 24. Taierea transversala cu ferastl'aul incordat
de cca 30, lucru ce se realizeaza prin rotirea mnerelor,
verificnd totodata ca pnza sa nu fie strmba. Piesele mai
mici se fixeaza nclinat n locasul mesei-tejghea, si vor fi
ntarite cu pana. Fata de semnul tI~asat, deosebim urma-
toarele taieturi :
- Taieturi pe semn, cnd mijlocul taieturii corespunde
cu mijlocul semnului, n cazul n oare ambele piese care
se separa snt ntrebuintate.
- Taieturi pe lnga semn. Taietura se face paralel
cu semnul care ramne pe piesa la o mica distanta. Prin
colectia cristal
3&
colectia cristal
41
colectia cristal
Fig. 27. Taierea cu fe-
rastraul la cutia de ta-
iat n unghi
Taieturile interioare se fac cu ferastraul "coada de
soarece" sau ferastraul cu pnza ngusta la care un capat
se agata de mner. Mai nti se executa o gaura cu
burghiul.
- Taierea furnirului se face prin manevrarea fe-
rastraului special de cantul dreptarului. Contactul trebuie
sa fie permanent.
PREVENIREA ACCIDENTEWR LA TAIEREA
CU FERAsTRAUL
La nceputul taierii se pune o .buc~tlca de
lemn pe semn pna cnd si face pnza"loc. Nu
este recomandabil sa se tina degetul drept re-
zemator. Se va fixa materialul cu pana la
masa-tejghea in asa fel ca sa nu vibreze
(circa 20 cm. deasupra mesei).
Sa nu se balanseze corpul prea mult n timpul
taierii.
Nu se apuca ferastraul de pnza, ci de brat sau
punte.
In mijloacele de transport, pnza fierastraului
ncordat se ntoarce cu dintii spre punte si se
acopera cu hrtie groasa. Dupa terminarea lu-
crului, ferastraiele se descordeaza putin si se
asaza la locul stabilit.
Un ferastrau neeeaprazuit si neascutit duce la
efectuarea unui lucru de proasta calitate si la
efort inutil.
Fig. 26. Taiere longitudinala cu ferastraul "coada de vulpe"
taierea curba n interior cu ferastraul "coada de soarece"
lunga, aceasta se asaza pe doua scaune. Ca si la taierea
transversala, se tine cont ce fel de taiere se face fata
de semn.
Taierea longitudinala se face mai usor dect taierea
transversala, deoarece fibrele nu mai opun rezistenta;
de aici nsa si riscul de a taia strmb. Cnd totusi taietura
a luat-o strmb, se apleaca rama ferastraului n partea
n care a luat-o strmb si se da mai ncet pna se ajunge
la taierea normala. Este bine sa evitam aceasta situatie,
deoarece cnd se face taierea pe semn, ambele piese snt
necesare. '
In timpul taierii trebuie avuta o tinuta lejera, aplecn-
du-ne dupa ferastrau cu fiecare cursa. Cnd piesele mici se
taie la masa-tejghea, se sta la capatul mesei cu piciorul
stng nainte si pioiorul drept napoi putin desfacut.
Taierea panourilor se face cu ferastraul "coada
vulpe".
- Taierea curba se face cu ajutorul ferastraului
cordat cu pnza ngusta sau cu ferastraul "coada de
soarece", respectnd aceleasi reguli de taiere, rotind ma-
terialul putin cte putin spre stnga, sau aplecnd rama
ferastraului spre dreapta. Taietura va fi perpendicu1ara
pe fetele materialului.
- Taierea n unghi se face la cutia de taiat n unghi
care se confectioneaza n atelier. Taieturile n unghi snt
necesare. la mbinarea ramelor sau a altor piese. Taierea
se face cu ferastraul cu pnza subtire, lata si cu dintii mici.
40
apasarea sa se faca deopotrlva, SI pe corn, si pe calcI.
Miscarilede nceput sa fie bruste (a nu se exagera). Re-
tragerea rindelei, pentru a ncepe o noua cursa, se face
printr-<>usoara nclinare a acesteia pe una din muchiile
talpii, pentru a evita uzura inutila a cutitului. Cnd trebuie
luat putin de pe suprafa,ta materialului, miscarile vor
fi scurte. Suprafata de rindeluit se verifica cu dreptarul
asezat pe latimea piesei sau asezat n diagonala. Verificarea
cea mai simpla si destUl de eficienta este prin vizare,
aplecnd un capat al piesei n jos si privind cu un ochi.
(celalalt se nchide). Ordinea folosirii rindelelor este cea
descrisa la prezentare:
1) rindeaua doplitoare, 2) rindeaua fatuitoare, 3) rin-
deaua dubla.
La nceputul cursei, pe rindeaua gealau se apasa nu-
mai cu mna stnga, pe partea din fata a corpului, iar cu
dreapta se mpinge de mner. Cnd rindeaua se sprijina
n ntregime pe suprafata piesei, se apasa deopotriva pe
ambele capete, iar dnd a ajuns la extremitatea acesteia,
se apasa pe calci (cu mna stng.ase sustine capatul din
fata). Mnuirea rindelei gealau se face pe toata lungimea
piesei, urmarind rindeaua prin pasi mici pna la capatul
piesei, pentru ca talasul desprins sa fie continuu.
Cnd fata si cantul corespund verificarilor, se traseaza
pe fata si pe cant un semn distinctiv cu creionul, numit
semnul de fata.
La rindeluirea n capat a pieselor se foloseste oricare
din rindelele de ndreptat n afara de cioplitoare si gealau. /
Pentru evitarea aschierii cantului opus, rindeluir.ea se
face din doua parti: nti pna la jumatate, din1;r-()parte,
43
Fig. 29. Mnuirea rindelelor
calciiul
Fig. 28. Elementele rindelei
cornul
B. RINDELUIREAMATERIALULUI
Rindelele descrise pot fi folosite la diferite operatii
in functie de destinatia rindelei si a pieselor ce se pre-
lucreaza.
Rindeluirea unei scnduri se face ncepnd cu fata, apoi
cu un cantoFata curata si cantul curat trebuie sa faca un
unghi de 90, lucru ce se verifica cu echerul cu talpa, mu-
tndu-l din loc n loc pe fata scndurii, spre lumina, pna
ce limba echerului se asaza perfect. Pe fata curata se
traseaza cu dreptarul si creionul ct vom lua din cantul
celalalt, iar pe cantul curat se traseaza ct vom lua din
fata cealalta. Scindura, n final, va arata ca un para-
lelipiped.
La rindeluire, materialul se a.saza cu fata pe masa-
tejghea, rezemat cu capatul de opritorul cu cele doua
cuie, iar pe cant n interiorul taieturii n "V."
Se tine cont ca fibrele lemnului sa fie n sensul de
rindeluire pentru a se evita rindeluirea n raspar" sau
contra fibrelor. Pozitia corpului este asemanatoare, in
general, cu aceeade la taierea cu ferastraul.
Cu mina stnga se prinde cornul, iar cu mina dreapta
corpul rindelei, n imediata apropiere a calciului.Miscarile
spre nainte se fac att ct se ajunge cu minile, aplecind
corpul dupa rindea. La nceputul piesei se apasa pe cornul
rindelei, iar spre sfrsitul piesei se apasa pe calci pentru
a nu tesi capatul. Cnd rindeaua se gaseste pe piesa,
42
~()lectia cristj;ll
colectia cristal
apoi se inverseaza piesa sau sensul de rindeluire. Cutitul
rindelei se scoate putin n afara pentru ca efortul de
mnuire sa fie mic si talasul fin.
Executarea pieselor cilindrice cu rindeaua se face n
felul urmator: se executa un paralelipiped cu baza pa-
trata (ct diametrul cilindrului de executat), se traseaza la
capete doua cercuri, iar rindeluirea se face pe muchii,
ct lungimea piesei, pna ce acestea dispar, ajungndu-se
la circumferintele trasate initial la capete.
Montarea si demontarea cutitului rindelei
Cnd rindeaua s-a nfundat cu talas prea mult, gura
cutitului s-.a stirbit sau cutitul ia prea mult din lemn, este
necesara demontarea cutitului pentru nlaturarea tuturor
neajunsurilor.
Ftg 30. Demontarea cutitului la
rindea
Se apuca rindeaua cu mna dreapta de talpa (partea
spre calci), se rastoarna cu lumina n jos, n mna stnga,
doua degete tin pana si cutitul, iar celelalte trei snt pe
corpul rindelei. Se aplica lovituri cu ciocanul de lemn n
calciul rindelei (partea mai bombata) pina se slabeste
cutitul, datorita alunecarii lui pe planul nclinat al corpului
rindelei.
Pentru montarea cutitului, se prinde rindeaua n mna
stnga cu lumina n sus: Se introduce pana si cutitul n
locas avnd grija ca partea plana a penei sa fie peste
partea pl~na a cutitului. Se bate usor ciocanul de fier n
pana, apoi se loveste cutitul pna cnd iese suficient taisul
din gura rindelei. Se fixeaza bine batnd n pana.
Verificarea cutitului se face privind dinspre corn pe
talpa. Daca cutitul are un colt scos in afara, se corecteaza
44 prin lovituri aplicate lateral pe cantul cutitului. Trebuie
colectia cristal
evitata ntepenirea puternica a penei, care poate produce
craparea corpului rindelei.
Fig. 31. Montarea cutitului la rindea
Fig. 32. Verificarea cutitului
Pentru demontarea cutitului rindelei gealau, corpul ei
Se sprijina cu capatul dinspre mner pe tejghea, iar mna
stnga l cuprinde lateral din capatul opus. Loviturile
pentru slabirea cutit ului se aplica cu ciocanul n partea d~
deasupra a corpului. Fixarea si potrivirea se face n ace-
lasi mod ca la rindeaua scurta.
Suprafete le rindeluite vor fi cu att mai netede cu ct
cutitul va fi scos mai putin n afara planului talpii. Cutitul
scos prea mult, desprinde un talas mai gros si se produc.
aschieri prin smulgerea fibrelor de lemn, iar talasul n-
funda scobitura rindelei, mpiedicnd astfel evacuarea
sa n afara. Rindeaua n acest caz se mnuieste greu. 45
colectia cristal
47
c
b
colectia cristal
a
ASCUTIREA CUTITELOR DE RINDELE
Calitatea suprafetelor rindeluite precum si efortul ne--
cesar la desprinderea talasului depind n mare masura de
uzura si de corecta ascutke a cutitelor rindelelor folosite.
Folosit prea mult, pe suprafete nu tocmai curate (cu nisip,
cuie, noduri), cutitul se poate toci sau stirbi. Ascutirea
cutitelor de la rindele, dalti care s-au uzat se face pe
pietrele de ascutit din gresie naturala sau pe pietre de
ascutit artificiale. Formele pietrelar de gresie pat fi pris
matice sau circulare (piatra de tacila, polizoare electrice
sau manuale).
Ascutirea se face n doua faze:
1. Ascutirea bruta pe piatra de gresie sau la tacila pna
cind tesitura se ndreapta, stirbiturile dispar, iar pe gura
cutitului apare a suvita de metal numita "ata". Tesitura
sa fie cam de daua ori grasimea cutitului, sa aiba supra
Fig 35. Ascutirea cutitelor de
rindea pe piatra de ulei
Fig. 34. Verificarea rindeluirii prin
vizare
PREVENIREA ACCIDENTELOR
LA RINDELUIRE
Incepitorii se pot accidenta, din neglijenti, cu
rindeaua cnd nu au fixat bine scndura, cnd se
umbli cu mna la gura rindelei pe taisul cutitu
lui, masa de lucru este aglomerati cu unelte si
materiale care nu snt necesare. ciocanele sar
din coadi sau cel de lemn este crapat si se
sparge sau cnd se sufla. talasul din lumini
aceasta sare n ochi (se ristearna. rindeaua si
talasul cade), ori cnd rindeaua se desfunda cu
mna si nu cu o pana de lemn. C"mdla demon-
tarea rindelei se apuca. numai pana si cutitul,
In urma loviturilor cu ciocanul corpul rindelei
sare n alta parte. Si talasul poate face taieturi
sau ntepaturi, de aceea se nllUurA cnd este
prea mult pe maai.
Fig. 33. Verificarea
, ~ ca __ ~ __ ~_ rindeluirii cu
~ - --.;;: _ dreptarul
//: ~--
~ ~ , a - dreptarul
. c--- b _ asezarea drep-
~~~o?" .:-~-c~- it!J!J tarolul
colectia eristal
46
fata 'plana sau curbata putin spre nauntru. Cnd suprafata
este rotunjita, ascutirea este gresita. Pe piatra prismatica,
ascutirea se face aseznd cutitul cu tesitura pe piatra, apa-
snd si miscnd cutitul nainte si napoi. Pe piatra se pune
apa ca sa nu se decaleasca cutitul. Operatia se repeta pna
se termina ascutirea.
2. Ascutirea fina sau definitiva se face pe pietrele de
ascutit cu ulei, pentru a ndeparta ata si a obtine un tais fin
care sa nu zgrie suprafata pieselor. Se unge piatra cu ulei
mineral amestecat cu petrol, n parti egale. Cutitul, se de-
plaseaza de-a lungul ascutisului, nainte si napoi, pe toata
suprafata pietrei. Se fac si miscari circulare. Din cnd n
cnd, se ntoarce cutitul cu fata pentru ca ata sa fie ndoita
si invers. Se continua miscarile pna cnd dispare ata. Se
sterge cutitul cu o crpa. Ascutirea fina se mai poate face
si pe glaspapir fin asezat pe o suprafata neteda si tare.
C. GAURIREA MANUALA A LEMNULUI
Taierea circulara si n adncime a lemnului, folosind
uneltele numite burghie, se numeste gaurire.
Burghiele snt tije de otel prevazute cu muchii taie-
toare de diferite forme care taie prin nvrtirea tijei n
jurul axei cu ajutorul dispozitivelor de nvrtire: mne-
rul, coarba, vrila, etc.
Gaurile n lemn se fac cu urmatoarele scopuri :
- sa mpiedice craparea lemnului la baterea cuielor;
- pentru montarea suruburilor cu cap crestat sau cu
piulita etc. ;
- sa cre.ezelocasuri pentru cepuri cilindrice ;
- sa formeze locasul unor accesorii metalice care se
monteaza n lemn (broaste, nchizatori) ;
- la taieturi interioare, pentru ferastraul "coada de
soarece", dalti etc. ;
- sa formeze diverse motive decorative pe suprafata
pieselor.
Executarea cu usurinta a gaurilor cu peretii netezi se
asigura prin folosirea unor burghie bine ascutite.
Gaurirea lemnului se poate face si cu bormasina sau cu J'
masina electrica de mna (pistol).
Se traseaza mai nti centrul printr-un semn (x). Cnd
se gauresc mai multe piese n pachet, se traseaza semnul '
48 numai pe cea de deasupra.
colectia cristal
Fig. 36. Mnuirea coarbei
J
In timpul gauririi, burghiul trebuie sa stea perfect
perpendicular pe piesa. Fixat bine n mandrina coarbei,
burghiul este n prelungirea axei de rotatie.
Piesele pot sta vertical n locasul de prindere a me-
sei-tejghea si atunci gaurkea se face orizontal. Ciuperca
coarbei este cuprinsa n mna stnga si se reaze,ma de corp,
n regiunea stomacului, iar cu dreapta se nvrteste mnerul,
manson n sensul acelor ceasornicului.
Piesele stau orizontal, fixate de masa-tejghea cu su-
ruburi de strns din lemn sau metal, avnd grija sa se aseze
o bucata de lemn sub piese pentru a nu se rupe materialul
la iesirea burghiului. In cazul acesta, gaurirea se face n
plan vertical, respectnd aceleasi reguli.
Gaurile pot fi limitate sau strapunse. Cnd conteaza
adncimea gaurii, pe burghiu se ataseaza mansoane de
lemn care i opresc naintarea. Daca se folosesc mai multe
mansoane, ultimul se ntepeneste cu aschii de lemn pentru
a nu cadea si celelalte. Cnd se gaureste materialul pentru
cuie sau suruburi, pentru a face o fixare buna, diametr.ul
burghiului trebuie sa fie mai mic dect al cuiului sau suru-
bului pentru lemn.
La gaurirea materialului cu vrila se pastreaza aceleasi
reguli. Dispozitivul acesta foloseste burghie subtiri. Se
tine mna dreapta pe ciuperca si cu stnga se manevreaza
mansonul n sus si n jos.
Cnd se fac doua gauri foarte apropiate, burghiul are
tot timpul tendinta sa alunece n gaura deja facuta. Pentru
a evita acest inconvenient, se pune n gaura un dop de
esenta tare (fag, carpen, stejar) si numai dupa aceea se 49
colectia cristal

c*
Fig. 37. Mnuirea daltil 51
mleetia eristaI
Mnerele la dalti se fac din lemn de esenta tare (corn, frS'"
sin, fag, carpen).
Actionarea asupra daltilor se face cu mna (la daltile
mai mici) sau prin lovituri cu ciocanul de lemn (la dalt~
mai mari).
Formatul si dimensiunile daltilor snt n functie de n-
trebuintarea lor si de modul de actionare :
'- dalti ~oase - care se folosesc la scobituri adnci;
- dalti late (grosimea este mai mica), folosite pentru
scobituri superficiale si pentru fasonarea lemnului ;
- dalti semirotunde, folosite pentru santuri rotunde ;
- dalti cu taisul in forma de unghi, prin executarea
de santuri n forma de unghi.
Modul de lucru cu daltile
Scobiturile pot fi limitate, strapunse si deschise, si-
tuate pe fata sau cant, la extremitatea pieselor sau n in-
teriorul lor. Scobiturile strapunse nu se daltuiesc numai
dintr-o parte, ci din ambele parti, cite ,jumatate din fie-
care parte.
Latimea scobiturii este de fapt ct latimea daItii (pe
dalti este scrisa latimea).
Pentru executarea scobiturii se face mai nti tra~
sarea folosindcreionul, zgkieciul, echerul cu talpa, metrul.
Piesa este fixata pe masa~tejgheacu un surub de strns
(mai spre capat, astfel ncit locul de scobire sa cada pe
incepe executarea celei de-.a doua gauri. Se scoate dopul
dupa terminare.
Burghiele'seascut cu pile profilate corespunzator, prin-
zndu-Ie n menghina. Dupa ntrebuintare, burghiele tre-
buie sterse si eventual unse cu ulei mineral sau vaselina
pentru a fi ferite de oxidare. Ele se asaza n locuri spe-
dale pentru a nu se lovi de alte unelte, care le pot stirbi.
PREVENffiEA ACCIDENTELOR LA GAURIRE
colectia (ristal
In folosirea uneltelor de gAuri, trebuie respec-
tate urmAtoarelereguli :
- piesele se fixeaZi bine pentru a nu se misca
sau rAsturna ;
- fixarea sigura a burghiului in mandrina coar-
bei sau vrilei ;
- minerele la sfredele se fac din lemn tare si
se fixeazi bine ;
- transmiterea burghielor nu se face cu virful
nainte, ci cu capAtul ;
- nu se pune IDna pe burghiu imediat dupA
gaurire pentru ci este fierbinte;
- masa. de lucru trebuie si fie curata si si se
pastreze ordine n asezarea pieselor si a altor
unelte.
D. nALTUIREA(SCOBIREA)LEMNULUI
Este operatia de prelucrarea lemnului care se face cu
urmatoarele scopuri :
- la executarea soobiturilor pentru mbinarea pie-
selor;
- la executarea locasurilor pentru accesoriilemetalice
(broaste,balamale, zavoareetc.) ;
- la fasonarea pieselor prin tesirea muchiilor, nde-
partarea cleiului ;
- la executarea sculpturilor (crestaturi sau scoaterea
n relief a unor modeleetc.).
Daltuirea se face cu uneltele numite dalti, care sint
ntr-o mare varietate, mai ales cele de sculptura. Dalta
are doua parti principale: lama si mnerul. Lama la un
capat este latita si ascutita, iar la celalalt capat are un
50 umar si un v1rf (coada) pentru a putea fi fixata n mner.
unul din picioare). Dalta se asaza n pozitie verticala, cu
taisul si tesitura spre nauntru, cca 1 mm fata de linie,
se loveste cu ciocanul de lemn pna cnd taisul patrunde
cca 5 mm, se scoate dalta si se muta mai n interior, la o
distanta de 10-15 mm, se bate cu ciocanul de lemn ti-
nnd-o tot n pozitie verticala, apoi se foloseste ca o prghie
pna cnd iese aschia formata ntre cele doua taieturi. Se
continua astfel pna aproape de capatul celalalt, cnd se
ntoarce dalta cu tesitura nauntru. Peretii scobiturii tre-
buie sa fie verticali ; pentru aceasta se ntoarce dalta cu
tesitura spre interior.
Conturul scobitur ii nu se face niciodata cu dalta, de-
oarece piesa se poate sparge prin loviturile aplicate daltii.
Daca scobitura este strapunsa, se ntoarce piesa avnd
grija sa fie trasata si pe partea opusa. Dupa terminarea
scobiturii, aceasta se curata usor cu dalta sau cu un raspel.
Soobiturile nu se slefuiesc cu glaspapir; ele trebuie sa
ramna aspre atunci cnd piesele se ncleiaza.
Se controleaza adncimea scobitmilor cu metrul. In
tot timpul lucrului se va mentine pozitia verticala si co-
recta a daItii.
La executarea santurilor cu ajutorul daltilor de scobit
se fac nti crestaturi si apoi se urmareste desprinderea
aschiilor. Grosimea aschiei poate fi modificata prin schim-
barea nclinarii daltii fata de suprafata piesei.
La soobirea locasurilor pentru accesoriile metalice,
dupa ce s-a facut trasarea, se cresteaza 'cu dalta lata fi-
brele prin taieturi perpendiculare de jur mprejur, apoi se
ndeparteaza aschiile..
La fasonarea cantmilor concave (spre nauntru), dalta
se asaza cu tesitura spre piesa, iar n cazul netezirii sau
cioplirii canturilor convexe, dalta se asaza cu tesitura
in sus.
La ascutirea daltilor, se folosesc aceleasi pietre si
metode ca la ascutirea cutitelor de dndele.
Taisul cutitului trebuie sa fie fin, de 2S0_30 pentru
dalti n care se bate cu ciocanul si de 15_20 pentru dalti
la care se actioneaza prin apasare.
Pentru a mari durata de folosire a daltilor este necesar:
52 - sa nu fie ncalzite puternic (se decalesc) ;
colectia cristal
- sa nu se. bata cu ciocane de fier n mnerul daltilor
sau cu CIOcanegrele de lemn n daltile subtiri, care
se actioneaza prin apasare;
- sa nu se desprinda aschii prea groase la scobire
fortnd aplecarea daltii (se va rupe) ; ,
- sa nu fie aseutite pe polizoare cu pietre aspre.
PREVENIREA ACCIDENTELOR
LA DALTUIRE
- materialul trebuie sa fie bine fixat pe masa
de lucru;
- daltile si ciocanele sa fie bine fixate n cozi;
- sa se foloseasca ciocane adecvate marimii
daltilor;
- mnerele sa aiba fetele netede, fara aschii;
- mnerele sa fie bine centrate n coada ;
- transmiterea daltii se face prinznd-o de lama
pentru ca celalalt sa o apuce de mner;
- nu se tine mna n faia daltii (poate aluneca .
n mna) ;
- n truslLsau pe maslL,dlLltilese asaza n asa
fel nct sa nu produca accidente;
- mnerele daltilor sa nu prezinte crapaturi.
E. FASONAREA LEMNULUI
Este operatia de prelucrare a lemnului prin care se
dau anumite forme pieselor (rotunjiri, tesituri, bombari,
neteziri fine etc.).
Fasonarea se face cu urmatoarele unelte :
Raspelele, unelte care au dinti n forma de ciocuri
scoase din planul corpului. Spre deosebire de pile, au
uneori coada terminata cu un rotund ngrosat care for-
meaza mnerul. Celor care QU au, li se monteaza mnere.
Raspelele au forme diferite pentru a avea o mai mare n-
trebuintare. Astfel exista:
- raspele dreptunghiulare cu canturile paralele;
- raspele dreptunghiulare cu canturile arcuite ;
- raspele semirotunde, mai nguste spre vrf ;
- raspele rotunde, mai subtiri spre vrf ;
- raspelul de cizmarie, cu dantura mai fina.
Raspelul, ca si pila, se foloseste tinndu-se de vrf cu
mna stnga si de mner cu dreapta. Se asaza oblic pe supra-
fata pieselor, fara o apasare puternica.
Raspelele dreptunghiulare sau cele semirotunde cu o
fata plana se folosesc la rotunjirea canturilor drepte sau
convexe si la tunderea fumirului pe muchiile panourilor 53'
colectia cristal
... - .
Fig. 38. Raspele si pile
I coleetia eri&tal
La operatiile de fasonare se va avea grija ca:
- pilele si raspelele sa aiba mnere n buna
stare;
- nu se plimba mna pe dantura pnelor si ras-
pelelor;
- nu se plimba mna pe gura rizuitorului si
cutitoaieL
tplectia crist;ll
IMBINAREA SI ASAMBLAREA
PIESELOR SI OBIECTELOR
PREVENIREA ACCIDENTELOR
LA FASONARE
Razuitorul este o lama de otel de forma dreptunghiulara
(sau de alta forma), ascutita n mod deosebit pe un canto
Cu ajutorul lui se face netezirea definitiva a suprafetelor
pieselor de lemn de esenta tare n vederea finisarii prin lus-
truire sau Iacuire. Piesele pot avea suprafete plane sau
curbe, cu ntindere mare sau ngusta. Netezir,ea se face
local, pentru scoaterea anumitor pete de clei sau aschieri,
sau pe toata suprafata ..
Razuitorul se tine nclinat pe suprafata piesei. In lipsa
de razuitor se poate folosi si o bucata de geam spart nsa
fara colturi.
Taierea se face cu muchiile razuitorului care, cnd
se rotunjesc, se refac cu pila si cu a:scutitorul de razui tor.
Cutitoaia este formata dintr-o lama ascutita de otel
avnd doua capete ndoite si ascutite n care snt fixate
cele doua mnere.
Mnuirea cutitoaiei se face cu amndoua minile si se
ntrebuinteaza pentru fasonarea cozilor de unelte mai mari,
cozi de topoare, sapa, lopata etc., cnd nu se mai poate
folosi rindeaua. Cutitoaia se foloseste si pentru despicat
materialul.
Obiectele pe care le executam snt formate din mai
multe parti numite p ies e, re per e sau ele m e n t e.
Acestea formeaza c o m p 1e x e si sub a n s a ro b 1uri.
V.nirE;!;l a qo~a Sau. mai multe piese ntre ele se numeste 55
furniruite. Cele cu suprafata semirotunda sau rotunda se
folosesc la largirea unor gauri Si rotunjirea muchiilor
acestora, precum si la netezirea suprafetelor concave.
Raspelul de cizmarie se foloseste mai mult la placaj.
Pile le snt folosite pentru netezirea urmelor lasate de
raspele sau la fasonarea pieselor atunci cnd nu este nevoie
sa fie luat prea mult.
Forma pilelor Este foarte variata. Exista pile: drept-
unghiulare, semirotunde, patrate, rotunde, cu sectiunea
cutit, ovale, rombice, triunghiul are.
Pilele, dupa gradul lor de finete, pot fi : aspre, semifine
si fine.
Pentru lucrarUe de traforaj se folosesc pilele "ac" care,
de obicei, se livreaza in truse. Ele mai snt folosite si pentru
lacatuserie fina.
In timpul minuirii, pila sau raspelul trebuie sa se depla-
seze pe toata lungimea lor si trebuie sa se apese pe ele
numai atunci cnd snt impinse.
In caz de nfundare a dintilor, aeestia se pot curataj
cu o periuta de srma, n directia crestaturilor. Daca au
clei si rumegus, se afunda ntr-un vas cu apa calduta si se
54 sterg cu talas uscat.
m b i n are. Executarea tuturor mbinarilor se numeste
a s a m b 1are ..
Legatura ntre piese si complexe se face prin mai multe
metode : prin mbinari de tmplarie (cepuri) cu clei, numai
cu clei, cu suruburi, cu legaturi metalice, cu cuie.
La un obiect, poate fi ntlnit unul sau mai multe din
aceste sisteme de mbinare.
Metodele de asamblare sau mbinare depind de desti-
natia obiectului care se lucreaza. (Ce rost ar avea sa prin-
demulucile la gard cu suruburi cnd mai usor si ieftin este
prin cuie?) Astfel :
- mbinarile trebuie sa fie simple pentru a fi usor de
executat si usor de demontat n unele cazuri;
- sa fie rezistente si durabile n functie de mediul n
care sta si de solicitarile obiectului;
- sa fie estetice si potrivite cu scopul pentru care snt
facute (forma variata a produselor din lemn, varietatile
n constructie si utilizare determina si o varietate de m-
binarI) ;
Sub influenta umiditatii si caldurii, lemnul si modifica
forma. Aceasta impune reguli riguroase de asamblare a
partilor componente. Alegerea celei mai bune metode de
mbinare joaca un rol important n rezistenta, estetica,
functionalitatea si pretul de cost al obiectului.
Imbinarile pot fi demontabile (cnd se desfac pe sub-
ansamble) si nedemontabile :
- mbinarile prin ncleiere, cuie, cepuri ncleiate snt
mbinari nedemontabile ;
- mbinarile prin suruburi, cepuri c~ pene etc., snt
mbinari demontabile.
Un obiect cu mbinari demontabile este mai usor de
transportat si mutat.
1mbinarea cu cepuri. Cele doua piese care se unesc
snt prevazute la capete, una cu cep (unul sau mai multe)
si cealalta cu scobitura (depinde de numarul cepurilor).
Cepul poate avea forma paralelipipedica sau cilindrica.
Adncimea scobiturii sau a gaurii trebuie sa fie cu cea 2 mm
mai adnca dect cepul pentru ca rezemarea sa se faca pe
umerii cepului. Cnd piesele se unesc cu un singur cep,
acesta este 1f3 din grosimea piesei; la fel va fi si scobitura.
Indiferent care este latimea pieselor de mbinat, latimea .
56 se mparte ntr-un numar de parti egale, dar fara sot.
Fig. 39. 1mbinari cu
cepuri
Pentru a determina marimea cepurilor, ct si a scobiturilor,
cu ajutorul zgrieciului luam grosimea scndurii, pe care o
trasam pe ambele fete ale celor doua capete pentru mbinat.
La taierea scobiturii deschise, taietura este lipita de
semn nauntru, iar pentru cep, lipita de semn n afara.
In felul acesta cepul intra putin fortat n scobitura.
Umerii cepului de la margini se taie astfel nct sa fie
foarte putin nclinati spre nauntru. Dupa terminare, piesele
se solidarizeaza prin ncleiere si cuie de fier sau de
lemn. Aplicarea cleiului se face cu o pensula din coaja
de tei. Presarea (strngerea) cu suruburi de strns sau cu
pene si asezarea la uscat se executa numai dupa ce s-a
verificat pozitia pieselor si a unghiurilor dintre ele, pe o
suprafata plana.
Imbinarea pieselor prin cepuri rotunde se face la mon-
tarea panourilor. Se executa gauri cu burghiul n centrul
sau capatul panoului n care se introduc apoi bucati mici
cilindrice de lemn care se lipesc cu clei; partea care iese
din gaura se socoteste oep si va intra ntr-un locas de forma
cilindrica.
Cepurile trebuie sa fie din lemn de esenta tare (fag) fiind
supuse n mod frecvent la solicitari mari. Diametrullor co-
respunde de cele mai multe ori jumatatii grosimii ele-
mentului, de obicei cca 8-10 mm.
La asamblare, asa cum am mai aratat, se vor executa
doua gauri de acelasi diametru, situate una opusa celei-
lalte. Daca cepurile trebuie sa ramna ascunse, pe una din
parti gaura va fi limitata.
57
colectia cristal
colectia cristal
H
Fig. 41. Imbfna:re
demontabila eu
eep alurtgit si cu
pana
c.lfitia eri&taJ
seaza CU suruburi de strns (n cazullipiriicu clei de gela-
tina sau aracet), se lasa la loc uscat si cald.
Piesele lipite cu premdez au o alta: tehnica de asam-
blare. Se ung am.bele suprafete ce vin n contact, se lasa
10-15 minute, apoi pieSele se suprapun batnd pe o bucata
de lemn (ce va sta pe tlfia din piese) eu ciocanul, pe toata
suprafata de eontact. Prenadezw este mult folosit pentru
lipirea HDSsau furnirului pe eanturi1e panourilor, pentru
ca nu mai nec-esitael~efite de presare. I
lm'biMrea cu fUruburi este o mbinare demontabila. Se
foloseste' plfiW f.m1lliiareaaccesoriilor metalice, la obiec-
tele care stu tn locuri unde cleiul nu rezista. Taria !1hbi-
narii cu suruburi depinde de specia lemnului, de adnCimea
nsurubarii, de diametrul surubului si de direetia fibre10r
lemnului. Suruburile pentru lemn au diferite forme si cii ..
mensiuni. Pentru evitarea ruginirii surUburile' se urtg Gll
vaselina, grafit diluat cu ulei etc. tn felul ac~ta ihtta si
mai usor. Gaurile pentru suruburile pentru lemn snt :llai
subtiri dect diametru! cel mai mare al suruburilorl pentru
, a fixa mai bine. La capat, gaurile se frezeaza pentru ne.
carea capului la surub, cu un burghiu stelat sau CU o dalta.
.~
Il
'b
Fig. 40. Imbinare n T
a, e - prin eher-tare
b- cu eep 11a
a
c
4!J:
~
Imbinarea prin chertare sau la jumatate se foloseste mai
mult cnd se solidarizeaza prin cuie.
1mbinarid~on~a5ile cu cep alungit si cu pana, folosite
n general pentru conSolidarea picioarelor la tejghele, prinse
ntre ele prin legaturi demontabile. Imbinarea se poate
face pe cant sau pe lat. Scobitura n care se introduce pana
trebuie sa fie mai lunga, pentru ca extremitatile penei sa
se reazeme pe picior si nu pe capatul scobiturii.
Imbinarea la 45 se foloseste la tot felul de rame pentru
tablouri, de usi, de f'erestre etC.
Aceste mbinari pot fi executate cu precizie folosind
cutia de taiat n unghi pe care o putem face n atelier.
Imbinarea se solidarizeaza cu clei si cuie sau cu cepuri
faIse.
Imbinarea cu clei. Piesele ce se unesc, se ung cu clei de
gelatina, araoet sau prenadez. Suprafetele trebuie sa nu
aiba denivelari, sa fie aspre. Dupa ungerea cu clei, se pre-
colectia cristal
58
b
a
.
Fig. 44. Montarea suruburilor (a) si scoaterea cuielor (b)
colectia cristal
Utilizarea cuielor de metal simplifica mai mult mbi-
narea si ofera o rezistenta suficienta pieselor, mai ales
daca snt nsotite si de o ndeiere a suprafetelor de mbi-
nare. Odata cu baterea cuiului se striveste lemnul. Rezis-
tenta mbinarii n cuie depinde de taria lemnului, de di-
rectia fibreJor, de adncimea de patrundere a cuiului, de
forma sidiametrul lui. Cuiul trebuie sa intre n piesa n
care se face legatura cu circa 2fa din lungimea lui.
O mbinare cu prea multe cuie nu nseamna ca este si
foarte rezistenta.
Uneltele folosite la mbinarea prin cuie de fier snt :
ciocanul de fier, clestele de scos cuie, dornul sau priboiul
pentru ascunderea florii cuiului n masa lemnului. La su-
prafetele finisate, lacurile cuielor se chituiesc deasupra cu
un chit din clei si creta, n culoarea naturala a lemnului
sau vopsite, iar la suprafetele care se dau cu bait se colo-
reaza chitul cu bait, faina de lemn, clei sau ceara colorata.
Innadirea pieselor n latime, lungime si grosime. Se
fac diverse panouri a caror latime depaseste dimensiunea
curenta a cherestelei (placi de mese, rafturi, capace din
lemn pentru galeti, putina etc.). Uneori este necesar sa
se alature mai multe scnduri, una lnga aUa, pentru a
ajunge la dimensiunile cerute.
In acest caz, panourile se fac prin alaturarea pieselor
pe cantud (care au fost rindeluite), prin lipirea lor, cu
cepuri rotunde ascunse, cu cuie fara floare ascutite pe
ambele capete, cu chingi de legatura vizibile la suprafata, 61
b
Fig. 42. Imbinare de colt
a - prin chertare
b - cu cep 1/3
Q
Gaurile pentru suruburile cu piulita au acela:;;idiametru ca
cel al suruburilor.
Montarea si demontarea suruburilor se face cu suru-
belnita, iar la cele cu piulite se folosesc chei speciale.
Gaurile pentru montarea suruburilor se pot face si cu cuie
mai subtiri.
Fig. 43. Verificarea cu echerul de 90
colectia cristal
Imbinarea cu cuie metalice sau de lemn. Snt constructii .
de lemn la care se folosesc numai cuie de lemn (ca n!'
vechime). Cuiul de lemn are o sectiune poligonala si sel
introduce, fiind uns cu clei, ntr-o gaura rotunda, facuta cu 1
burghiul melc. Cuiele se bat perpendicular pe lemn. Cuiele.:
trebuie sa fie mai groase dect diametrul gaurilor nct ,
baterea lor sa se faca fortat. Ele se fac din salcie, tei si
mesteacan, deoarece snt elastice, pot fi usor presate si.
prelucrate. Cuiele de lemn se folosesc la mbinarile de)
80 colt, la cercevelele de la ferestre, la scaune etc.
I i I~'
I L.:.-., I
@~
colectia cristal
Fig. 48. lnnadirea pieselor n lungime
~.~
~~
FURNmumEA SUPRAFETELOR
Furniruirea este operatia prin care suprafete1e obiec-
telor din lemn din specii comune, ca si a panourilor din
PAL, PFL sau panel snt acoperite cu furnire subtiri din 63
la capete sau pe mijlocul panourilor. Innadirea n gro-
sime se face tinndc(mt ca centItll inelelor anuale sa fie
n aceeasi parte. Piesele se ncleiaza sau se bat n cuie.
Pentru nnadirea n lungime se folosesc mai multe
metode: nnadirea n forma de pana, cu cepuri aplicate,
prin chertare etc. Este bine ca in dreptul nnadirii sa fie
punct de sprijin.
Cepurile si scobiturile deschise se executa cu feras-
traul ncordat, cu dintii mici si pnza lata sau ferastraiele
de crestat~
Exista o mare varietate de mbinari, dar la constructiile
propuse n lucrare, asamblarea elementelor in complexe
se face cu ajutorulmbinarilor despre care am vorbit.
Fig. 46. lnnadirea n latime
Fig. 45. 1mbinari cu cuie
Fig. 47. lnnadirea n grosime prin folosirea dispozitivelor
de strns cu pene
colectia cristal
62
65
colectia cristal
pIeri de
strins
5 - Atelierul fanteziei
Fig. 50. Incleierea pieselor prin
jlresare cu placi tari si surub
de strns
i~
.Ii
baza, fixnd din loc n loc suruburi de strns sau dispozitive
de strns cu pene. Placa de deasupra (de presare) trebuie sa
fie din lemn tare si perfect plana. Se pot presa mai multe
piese asemanatoare (aseznd ntre ele hrtii pentru se..
parare).
Presarea trebuie sa se faca uniform pe ntreaga su-
prafata ; altfel ramn locuri nepresate si furnirul va pre-
zenta umflaturi.
Numarul de suruburi depinde de marirea suprafetei
de furniruit, strngerea lor facndu-se pe un rnd, pe doua
sau chiar mai multe rnduri, pna ating suprafata. Suru-
burile se strng treptat si cu atentie. Ultimele suruburi
care se strng snt cele de la colturi.
Cnd se foloseste clei prenadez, iurniruirea se face
aplicnd clei pe ambele parti ce vin n contact iar apasarea
se face cu un fier de calcat (rece).
Dupa ce furnirul s-a uscat, se face tunderea lui, adica
taierea surplusului de pe margini, cu ajutorul bisturiului
sau cutitasului bine ascutit. Se mai poate si cu raspelul,
aplecndu-l pe muchie, fara a-l da napoi.
Urmele de ~c1.eisi hrtia gumata se nlatura prin ra-
zuire dupa ce n prealabil au fost umezite cu apa. Se da
de-a lungul fibrelor cu razuitorul. Dupa operatia de tun-
dere, se furniruiesc si canturile (daca este cazul), folosind
prenadez sau clei cald, apoi se face slefuirea si finisarea.
specii valoroase si cu desene deosebite n scopul de a le
da un aspect mai placut printr-un finisaj superior.
La panel, furnirul de fata se pune peste cel de baza
al panelului. La PAL si PFL se aplica direct. .
Pentru a face o furniruire corecta, suprafetele trebuie
sa fie perfect plane si se fac rugoase cu pnza de slefuit
mai aspra pentru a asigura o mai buna legatura ntre
furnir si stratul de baza. Se pregatesc si se combina foile
de furnir, tinnd cont de desenul lemnului, lipindu-le pe
una din fete.cu hrtie g'umata n lungul mbinarii (rostului).
(Locul de mbinare a furnirului trebuie sa fie perfect.) .
Retezarea foilor separate de furnir se face cu ajutorul
fuastraielor de furnir sau cu cutitase bine ascutite, pre-
snd cu un dreptar locul de taiere.
Datorita faptului ca nnadirile defectuoase nu pot fi
remediate dupa ncleiere, este necesar sa se faca un control
al felului de alaturare a foilor de furnir, nainte de a fi
aplicate pe panou. Furnirele asamblate se pastreaza ntre
panouri groase pentru a nu se scoroji.
Se unge suprafata de furniruit cu aracet, uniform dis-
pus si se asaza furnirul asamblat, cu hrtia gumata n sus.
Apoi se ntinde hrtie curata peste furnir si ?este aceasta
se asaza o placa de lemn, ceva mai mare ca suprafata de
Fig. 49. Forme de asamblare a foilor de furnire
colectia cristal
64
PanQurile din PAL se potfurnirui pe canturi cu ~nzi
de furnir l.1me2:ite, folosind clei de gelatina (d~ oase, saU
pllile) preparat maL gros. Se Ufig canturile, se ~saza f.ia
de furnIr (avind dimensiunile putin mai mari) pe cant Si
se freaca suprafata prin apasare cu ciocanul de fier, sau
contrafierul de la rindeaua dubla, de la un capat la altul.
In felul a~esta, cleiul se mprastie si $urplusul iese afata.
La fel se procedeaza si la cahturile curbe, nuIfiai ca n
acestcliz se vor bate 2 cuisoare prinse n bucatele de placaj
la capetele flsiei de furnir (nu se bat c61nplet si.se scot dupa
uscarea fumirului).
Piesele seas.aza la uscat, iar la urma se' face tunderea
furnirului si slefutrea suprafetelor.
PAR'f1LE CONSTRUCTIVE
ALE OBIECTELOR
In componenta obiectelor de. tmplarie se deosebesc;1
urrnat<;>areleparti constru~tive : elemE;!nte,'complexe, sub-
ansarnblur:i si ansambluri ..
Elementul (piesa, reperul) este partea cea mai simpla
si poate avea cele mai diVerse forme si dimensiuni. In
cuprinsul obiectului, elementul poartli diferite - denU-
miri ~.a:
- stinghie: (sipca) simpla, profilata, sculptata, curbi-l
linie .; "'~
- lonjef'on : stinghie de legatura longitudinala; '
- travtt8a : element de legatura transversal ;
- montant: element de legatura vertical ;
__ borduta: stinghie din lemn tare aplicata pe can-
tudle vizibile ale panourilor, si pentru acoperirea struc-
turiil(:!jfifi~ui ramelor. Ele au rolul de a proteja margi-
nile.sicoltutUe, mai ales la panouri. Bordurile pot fi simple
sau profilate. din lemn masiv, metal sau material plastic.
La colturi sint taiate n unghi de 45;
, -glisieta,: sipci pentru alunecarea sertarelor;
.' .. -- sipci}, de acoperire: element folosit" pentru acope-
l'I1!a rostului la doUa u~i sau fere,stre. Este montata p~
a una din usi. Poate fi simpla sau cu profile ;
eol~a cristal .
- bagheta: f<lIpsita pentru fixarea geamurilor.sau a
tabliilor la usi.
Complexul este un sistem constructiv format.din. doua
sau mai multe elemente, cu patru sau mai Ifiulte 18.tiIri.
Aceste combinatii de elemente se numesc : rame, panouri~
cutii.
a). Rama este un complex format cUn cel putin p;iitru
stinghii, dintre. care cea mai simpla. forma es~patru-
laterul.
Imbinarea ramelor la colturi se face cu cep si scobitura
sau la 45.
Dupa locul pe, care-l ocupa n constnictie ramele
pot fi :
- cadru: partea care constituie sprijinul de fixare
al placii mesei, sca.unului etc. ; ,
- .rama cu tablii :,complexul este alcatuit dintr-o r.ama
si din. mai multe panouri (1-2), montate n spatiul din.tre
traverse si lonjeroane ;
- rama simplu si dublu placata: este o rama aco-
perita cu placaj sau PFL pe una sau pe ambele fete;
. lon)eron
tray~rs~
~''>''''''\
"tablle
traversa .. bagheta
Fig. 51. ~ma CI.\ tablie 6f ..
colectia 'eristal
_ soclu: rama de baza a unei mobile care are rolul
de a o sprijini pe sol si care este formata dintr-o rama
de lemn, sprijinita pe 4 picioruse de.lemn tare;
- cornisa : este un complex format din stinghii pro-
filate care se asaza orizontal pe partea superioara a unei
mobile sau la galerii n partea superioara;
b) Panoul este un complex avnd forma de placa.
Dupa rolul pe care-l poarta n produsul finit,panourile
pot fi : placa mesei, usa, capac, spate, perete lateral, fund,
tavan, polita.
La panourile din PAL sau panel se folosesc adausuri
din lenm masiv mbinaie n masa placii, marindu-se astfel
rezistenta pentru montarea balamalelor banda.
c) Cutia este un complex compus din patru sau mai
multe panouri, ncheiate sub forma de prisma cu cepuri
drepte, "coada de rndunica", cepuri rqtunde aplicate etc.
Cutia poate fi ntlnita ~ atare, fie sub alte denumiri,
avnd aproximativ aceeasi forma, de exemplu, sertare,
lazi, corpuri etc.
Subansamb'lul este o grupare de elemente si complexe
care constituie parte distincta la montare; placa la masa
este un subansamblu. La un scaun, sezutul, spataruI cu
cele 2 picioare din spate, sipcile de legatura a picio8'relo~
snt, de asemenea, subansambluri.
Ansamblul este produsul finit - obiectul.
Efectuarea manuala a elementelor, a complexelor (rame,
panouri, cutii) nseamna efectuarea operatiilor de prelu-
crare a lemnului despre care am vorbit mai nainte, cu
uneltele si dispozitivele deserise n cadrul acestor operatii,
folosind lemnul ca materie prima sub forma n care se
gaseste la depozitele cu vnzare sau din deseuri recupe-
rabile.
FINISAREA OBIECTELOR
Finisarea obiectelor se face cu scopul de a da un aspect
placut obiectelor lucrate si totodata de a le proteja de
praf, murdarie, umezeala etc.
Frumusetea naturala a diverselor specii de lemn a
68 fost ntotdeauna apreciata si s""ancercat prin diferite teh-
. colectia crisbl
nologii pastrarea ei timp ct mai ndeluIlgat, iar daca
lemnul din care s-a lucrat a fost o specie comuna, nf:t'U~
musetarea sa s-a facut prin alte metode.
In aceste rnduri vom vorbi mai ales despre metodele
accesibile unui amator, asa cum am prezentat si celelalte
operatiuni de prelucrare a lemnului.
Finisarea obiectelor se face prin Iacuire, lustruire, ce-
ruire, vopsire etc. De obicei, aceste operatii se fac nainte
de asamblare pentru ca peliculele de finisaj sa se aplice mai
usor. In cazul vopsirii, obiectele se pot finisa si dupa
montare.
Pentru efectuarea operatiunilor de finisare, este nece-
sara o pregatire n prealabil a suprafetelor.
A. PREGATIREA SUPRAFETELOR
Realizarea unor suprafete netede, de culoare uniforma,
fara asperitati, care sa permita o aderenta perfecta sub-
stantelor de nfrumusetare si protejare, se face prin urma-
toarele operatii pregatitoare :
- Umezirea suprafetelor. Pentru deschiderea porilor
se umezeste suprafata cu un burete stors sau cu o crpa
curata. Se evita umezirea excesiva a pieselor din placaj.
Dupa uscare ncepe slefuirea ..
- Slefuirea se face cu scopul de a sterge urmele de
creion, clei, pete si pentru netezirea fina a suprafetei.
Hrtia sau pnza de slefuit se alege n functie de specia
lemnului si de felul finisajului. La nceput, pentru sle-
fuirea bruta se foloseste o hrtie cu granulatie mai mare,
apoi se umezeste lemnul, se lasa sa se usuce si slefuirea
se face cu hrtie cu granulatie mijlocie, dupa care se ume-
zeste din nou, slefuindu-se la urma cu hrtie mai fina.
Sensul slefuirii este longitudinal, cu usoare deplasari
laterale. Pentru specii de esenta moale se foloseste hrtia
mai aspra, iar pentru specii de esenta tare hrtie mai fina.
Hrtia sau pnza de slefuit se asaza pe slefuitoare de dife-
rite forme adecvate suprafetelor sau profilelor. Slefuirea
este de mare importanta. pentru urmatoarele operatii de
finisare. '
Slefuirea se face si naintea nceperii lucrului, mal ales
la transpunerea modelelor de traforat sau de pirogravat
cnd suprafata se cere sa fie curata si fara asperitati, iar
dupa pirogravare, o slefuire mai insistenta ar dauna. 69
colectia cristal
_ Chituirea nseamna astuparea cu chit a micilor de-
fecte naturale sau rezultate din prelucrare, ca noduri mici,
crapaturi, aschieri, ntepaturi, zgrieturi, rosturi rezultate
din nepotrivirea mbinarilor.
Chitul se obtine din faina de lemn, praf de creta si
clei, care se amesteca pna se face o pasta. Consistenta
pastei este determinata de posibilitateadea patrunde n
gauri, fara a se scurge din ele.
Cleiul trebuie sa fie n cantitate potrivita, pentru a se
putea nivela dupa ntarire. Chitul se aplica cu spaclul sau
cu o lopatica de lemn. Dupa uscare, se niveleaza prin sle-
fuire. In- cazul suprafetelor baituite, aplicarea chitului se
face dupa uscarea primului strat de bait.
_ Baituirea este colorarea lemnului pentru a scoate n
evidenta desenul acestuia si pentru a imita specii de lemn
pretios.
Baiturile snt niste coloranti organici naturali obtinuti
din substante naturale ~a frunze sau coaja verde de nuca,
sau coloranti sintetici care se dizolva n apa calda sau de
ploaie. Se gaSescsub forma de granule.
Baiturile au culori den~gru, maron, albastru, rosu,
galben, din al caror amestec se obtin si alte culori si
nuante. '
tn baitul obtinut prin dizolvarea granulelor se adauga
putin amoniac pentru a-i, mari adezivitatea. Culoarea bai-
tului poate fi mai inchisa prin adaugarea de colorant, sau
mai deschisa prin diluare cu apa. Cantitatea de bait tre-
buie sa fie suficienta pentru baituirea obiectelor ncepute
pentru ca este greu sa se obtina ulterior aceel:lsi nuanta.
Solutia se filtreaza prin tifon. Baitul se aplica cu pensule
moi, perii, burete care se mnuiesc de"'a lungul fibrelor,
de la un capat la altul, apoi perpendicular si iarasi lon-
gitudinal pentru a se obtine suprafete uniform colorate.
Surplusul se ndeparteaza cu perii uscate. Nu se revine
asupra unei portiuni dupa uscarea baitului.
_ Grunduitea este acoperirea suprafetelor cu o vopsea
mai slaba de culoare galbena, alba sau portocalie care con-
stituie stratul de baza numit grund. In comert se gaseste
grund pe baza de ulei. Se grunduiesc numai obiectele
mai mari (usi, ferestre). Avantajul grunduirii este ca se
70 consuma mai putina vopsea.
c:olec:tia C:l'istal
B. FINISAREA PROPRIU-ZISA
Dupa pregatirea suprafetelor urmed finisart!a.'.tr)<.
priu-zisa care consta n depunerea pe s\lprafetelepi~f6r
sau obiectelor a unor substante care fotmeazapelicul(:! ce
se ntaresc, datorita evaporarii solventilor sau a unor
reactii chimice. "
- Ceruirea. Prin ceruire se obtin pelicule trarnp'o
rente cu rezistenta inferioara, care poate fi ntarita plin
acoperirea cu o pelicula de lac data prin pulveri~re.'
Se foloseste ceara de albine sau parafina topita n
"bain-marie",apoi se dilueaza cu benzina, dupa indepar"
tarea de foc. Se ntinde pe suprafata obiectului cu o crpa
de bumbac. Dupa uscare si evapotarea solventului se freaca
cu postav pentru a face luciu. Obiectele'ceruitE! nu trebuie
sa vina n contact cu minile. ' '
Prin ceruil"e se obtine un luciu mat.
- Uleierea se face fie penttu a forma o pelicula de
protectie, fie pentru a micsora consumul de lac sau lustru.
Ul<eierea se face cupensula sau cu o crpa curata a
1-3straturi de ulei, lasnd timp de uscare ntre ele.
Se face slefuirea dupa fiecare strat. Uleiul folosit este
cel de in sau de floarea-S(;)arelui, fiert in sticla (introdusa
n apa de la nceput ca sa nu se sparga).
- Lacui1'ea este operatia de acoperire a suprafet.elor
cu o pelicula lucioasa, transparenta sau mata, subtire si
rezistenta, formata din mai multe straturi.
Lacuirea se face prin pu1verizare. prin apli~are cu pen-
suIe moi sau prin imersiUlfe (scufundare).
Se folosesc lacuri de ulei care se dilueaza cu petrosin
sau lacuri pe baza de tirter.
Intre straturi se lasa timp de uscare, iar dupa primul
strat se face () slefuire buna stergnd suprafata cu O cirpa
muiata in petrol.
Nu se face Iacuirea in locuri unde este praf sau IN
afla surse de foc. Straturile de lac se ntind bine, fara a fi
groase. Obiectul pentru uscare este asezat orizonta1.Nu
se aplica urmatorul strat pna cnd nu se usuca. bine cela-
lalt. Se cere o mai mare atentie si rabdare la Iaculrea obiec-
telor traforate. Pulverizarea se face cu ajtitonIl pj.stoa-
lelor care se folosesc si la vopsire. Obiectele certtlte, pictate
se lacuiesc prin pulverizare, obtintndu-se astfel sttaturi
de lac subtiri si uniforme. Prin imersiune se licuiesc obfec...; '1
toleetia' cristal
tele mici ca piese de sah, coliere din lemn etc., care se
scufunda ntr-un vas cu lac si se lasa pna se mbiba bine
cu lac, apoi se agata pentru uscare.
_ Lustruirea este o operatie de finisare care se reali-
zeaza prin ntinderea. si depozitarea succesiva a unei so-
lutii de selac dizolvat n alcool. Lustruirea, ca si lacuirea
se face pe obiectele care au culoarea naturala sau baituite.
Solutia (lustruI) se formeaza din 1/3 selac dizolvat n 2/3
alcool tehnic. Selacul se gaseste sub forma de solzi porto-
calii. Se introduce ntr-o sticla, apoi se toarna alcool si
se agita continutul pna se dizolva solzii. Se filtreaza prin
tifon, dupa ce s-a linistit. Lustruirea se face cu ajutorul
tampoanelor de vata acoperite cu tifon. Miscarile snt de-a
lungul fibrelor, circulare prin cercuri mici, sau opturi. Se
apasa si se strnge cte putin tamponul. Se mai mbiba
din cnd n cnd. Pentru a usura alunecarea tamponului,
pe piesa se pun cteva picaturi de ulei. Se lustruiesc obiec-
tele cu suprafata mai mare, intarsiile etc. Necesitnd mano-
pera si efort fizic, lustruirea se face mai rar, nlocuindu-se
prin Iacuire.
Vopsirea. In comert, vopselele se gasesc ntr-o gama va-
riata, gata preparate si se aplica, de obicei, cu pensule sau
prin pulverizare.
Inainte de aplicare, vopselele trebuie bine amestecate
si aduse la vscozitatea necesara, iar suprafetele de vop-
sit trebuie sa fie bine pregatite prin slefuire.
Daca obiectul a mai fost vopsit, se curata de "'praf, pete,
murdarie, spalndu-se cu apa calduta si detergent. Se
sterge bine, astfel nct n clipa cnd se aplica vopseaua
sa fie complet uscat. Crapaturile si gaurile mtci se astupa
cu chit amestecat cu putina vopsea (din cea pe care urmeaza
sa o folosim). Daca vopseaua pe obiect este veche, scoro-
jita, portiunile respective se rad cu glaspapir aspru sau
se ard cu lampa de benzina si se netezesc.
Cnd lemnul are noduri; se aplica un strat de lac peste
acestea pentru a nu crapa si a se coscovi vopseaua ulterior.
Inainte de vopsire, geamurile se chituiesc din nou
atunci cnd chitul vechi este deteriorat. Se curata bine
resturile. Pentru a nu murdari geamul cu vopsea, se aplica
'72 pe acesta banda de lipit.
colectia cristal
Banda de lipit se foloseste si pentru crearea unor mo-
dele din mai multe culori, pentru animarea suprafetelor
mari, monotone. Pe un fond de culoare uniforma se dese-
neaza motive decorative. Dupa uscarea vopselei, benzile
se deslipesc, iar desenul va ramne bine conturat.
Dulapul "n perete" ca si dulapurile care tin loc de
debara instalate n hol, terasa, balcon, mobilier pentru
copii, chiar usile pline interioare, cu putina fantezie pot
deveni deosebit de atractive. Se prefera nuantele deschise,
paIe, estompate.
Pensula se sterge pe marginea cutiei fara a avea prea
multa vopsea si se mnuieste de sus n jos, cu o singura
revenire n sens invers. Se lucreaza numai cu vrful pen-
sulei si nu se apasa.
Vopsirea corecta presupune o serie de operatii care
snt:
1) GTunduirea cu grund ; vopsea slaba pentru umple-
rea porilor ;
2). Slefuirea : d\.lpa uscareagrundului se face o nete-
zire perfecta cu glaspapir. Se ndeparteaza praful ;
3) Chituirea: acoperirea micilor defecte cu chit de
spac1u amestecat cu vopsea;
4). Slefuirea locurilor chituite dupa uscarea chitului;
5). Vopsirea: se face cu pensula sau prin pulverizare
ntr-un singur sens.
Armonizarea culorilor mobilieru1ui cu interiorul este
un indiciu al bunului gust. Valorificnd prin culoare o
mobila veche, i se poate mari durata de utilizare ntr-un
context estetic apal'te, original. Interesante efecte se obtin
si folosind nuante de culoare din portiuni de spectru apro-
piate sau n unele cazuri contraste, de exemplu, alb-rosu,
alb-verde, alb-negru.
Dupa vopsire sau lacuire, pensulele se spala n petra-
sin, benzina, petrol sau tiner.
Petele de uleiuri minerale se scot cu produse petroliere
ca, neofalina, spirt de petrol etc.
Petele de uleiuri animale se scot cu acetona.
Daca snt proaspete, petele de vopsea de ulei se scot
cu neofalina si cu petrol, iar daca snt mai vechi, cu tere-
bentina. '73
colectia cristal
LUCRARI DE TRAFORAJ
Solventul lacului sau vopselei respective poate scoate
petele de lac sau de vopsea (benzen, tiner, alcool, cloro-
farm, tetraclorura de carbon etc.)
Emailurile snt vopsele cu pelicula lucioasa datorata
lacului care intra n compozitie. EmailUI"ile.snt pe ba~
de uleiuri sicative (care se usuca repede) si pe baza de
nitroceluloza. Cele pe baza de ulei se aplica la fel ca
vopseaua obisnuita, adica cu pensule. Cu pistolul, prin
pulverizare, se aplica numai emailurile pe ba~ de nitro-
celuloza.
IS Fig. 54. VrilA
Fig. 53. Masuta de traforaj
Pnzele au lungimi de 130-135 mm, ltlmea de la
3 mm n jos, pna la pnza cea mai ngttst $1SUbtire nU7"
mita. "fir de par", care se foloseste p.entrulucrar1ftne si
mai ales la intarsii. Mai exista pnze n spirala (ra$ucite)
care taie cu toate partile. Pnzele de traforaj se ct:tmt>ara
separat de la magazinele metalo~chimice. La montare,
dintii pnzei se orienteaza cu vrfurile spre mner. rbrta de
taiere este n jos, spre mner.
- Masuta de traforaj este confectionati din lettln de
fag, avnd o forma dreptunghiularA, cu o taietura "coada
de rndUnica" la unul din capete. Pe masut4, care se fi-
xeaza de coltul unei mese Sau la masa-tejghea cu ajutorul
unei cleme de strns cu $urub~se reatema placajul, cnd se
lucreaza, tinindu-l cu mna stnga. Materialul nu se fi-
xeaza cu dema, pentru a putea fi rotit n timpul lucrului.
Taierea se face numai n "V'i~ul masutei.
-'- DisPOZitive 'de gaurit. Pentru taierea modelelor in-
terioare, materialul se gaureste cU' burghiul spre a putea
introduce unul din capetele pnzeide trafaraj ..
BUrghiu! actioneaza asupra lemnului prin nvrtire,
cu ajutorul dispozitivelor de nvl'tit :
Vrila, care se compune dintr-o tija (bara) metalica
rasucita, prevazuta cu un canal elicoidal (format prin rasu-
cirea barei), un dispozitiv de fixare a burghiului (man.
~
Ferastraul de trafo:raj dF~.52.
Traforaj nseamna ornamentarea sau taierea unor piese
din lemn subtire sau aJ.t.emateriale care au desenate pe
ele diverse modele florale, geometrice, n exterior sau
interior, n vederea. obtinerii unor oQiecte utile (casete,
siluete de animale, jucarii, litere, cifre, piese de sah, in~
tarsii). Uneltele folosite la traforaj se gasesc, de obicei,
ntr-o trusa, care cuprinde urmatoarele unelte si dispo-
zitive :
- Ferastrau~ de t1'aforaj, care este confectionat dintr-o
bara sau teava de metal ndoita n forma de "U". La un
capat are o placuta mEtallca cu cioc, care intra n locasul
ramei si se fizeaza cu sU1'\1bsi piulita fluture, iar la cela-
lalt .capat se afla mnerul din lemn fixat printr-o prelun-
gire metalica n rama ferastraului, tot cu surub si piulita
fluture. Intre. placute se asa:za si se strnge pnza de tra-
foraj.
- Pnzele de traforaj, care snt fsii de otel prevazute
cu dinti triunghiulari aplecati pe o singura parte a pnzei.
Exista pnze cu dinti mari si rari, pentru lemn si pinze
cu dintii mici si desi pentru metale si os.
u
eolectia cristal
colettiaeri!ltal
drina), un mner n forma de ciuperca, un manson. Pentru
rotire, se manevreaza mansonul n sus si n jos pe tija
si astfel se roteste burghiul spre dreapta si spre stnga,
el fiind fixat n mandrina.
Coarba este asemanatoare coarbei de tmplarie, numai
ca este mai mica. Se manevreaza tinnd cu stnga de m-
nerul ciuperca, iar cu dreapta nvrtind de celalalt mner:-
manson n sensul acelor de ceasornic. Burghiele pentru
vrila si coarba snt mici.
Gaurirea se face aseznd materialul pe o bucata de
scndura moale (brad, tei, salcie). Coarba sau vrila se tine
perpendicular pe material. Nu se forteaza apasarea pentru
a nu produce rupturi n partee. opusa.
Clestele de traforaj se aseamana cu un cleste patent;
fiind confectionat din tabla de 2-3 mm. Falcile au niste
santuri pe canturi cu ajutorul carora se prind piulitele
fluture pentru a le strnge sau a le slabi. Clestele se fo-
loseste pentru montarea si demontarea pnzei sau pentru
ndreptarea ei n cazul cnd s-a strmbat.
Ciocanul. Este mic, usor, se foloseste pentru baterea
cuisoarelor.
Surubelnita se ntrebuinteaza la montarea sau de-
montarea suruburilor pentru lemn (holtzsuruburi). La
unele ferastraie de traforaj, suruburile au la capatul ro-
tund o crestatura pentru a permite si folosirea surubel-
nitei la montarea si demontarea pnzei de traforaj.
In trusa de traforaj mai poate fi : echer cu talpa, rigla
gradata, raspel mic, slefuitor, nivela cu bula de aer.
Alegerea modelelor de trafomj si transpunerea lor pe
material
La realizarea diverselor obiecte, att de traforaj si
tmplarie, Ct si de alte tehnici, trebuie sa se porneasca
de la simplu la complex. Pe masura nsusirii deprinderilor
de lucru, se va trece la obiecte mai grele, cu motive florale
mai multe si mai dificile.
Procurarea placajului de tei se face de la librarii (pla-
caj formatizat n diverse marimi 25/50 ; 25/25 cm sau 10/10,
cu desene. Placajul de fag n foi mari se cumpara de la
depozitele cu produse din lemn. Grosimea placaj ului pentru
traforaj este de 3-10 mm.
Modelele pentru traforaj se pot lua din diverse carti
'II cu modele speciale pentru traforaj, din reviste sau se pot
colectia cristal
crea. tn aceasta carte prezentam unele modele si obiectE!
ce pot fi lucrate de amatori. .
Uneori modelele gasi te n carti si reviste snt prea mici
sau prea mari. Pentru a le putea folosi, ele trebuie marite
sau micsorate. Marirea sau micsorarea modelelor se poate
face foarte usor cu ajutorul patratelelor (hrtie milimetrica
sau de matematica), n marimea dorita.
Transpunerea modelelor pe material se face avind
grija ca n prealabil sa se slefuiasca placajul cu hrtie sti-
clata fina. Apoi, cu ajutorul hrtiei carbon si a hrtiei de
calc se face transpunerea. Cnd se repeta un model de
obiect de mai multe ori, se confectioneaza sabloane din
placaj. (Sabloanele pieselor ce constituie un obiect se tin
legate la un loc n cutia cu sabloane.)
Modelele se asaza cu dimensiunea cea mai mare de-a
lungul fibrelor. Materialul de lucru se foloseste cu eco-
nomie.
Transpunerea modelelor pe metal (aluminiu, alama,
argint sub forma de tabla subtire), plexiglas se f.ace prin
lipirea modelului de hrtie, cu pelicanol, pe materialul
respectiv. Traforarea se face dupa ce .s-a ntarit adezivul.
Dupa taiere, materialul se curata ..
Taierea la traforaj. Ferastraul cu pnza montata se tine
ri mna dreapta, cu rama rezemata de aceasta. Materialul
se tine fix, cu mna stnga, pe masuta de traforaj. Taierea
se face miscnd mna de la cot n sus si n jos tinnd seama
de semnul modelului.
Sint taieturi dupa linii drepte, curbe, n unghi, n inte.
rior sau n exterior.
,
Fig. 55. Taierea cu ferastraul
de traforaj '.,. '17
colectia cristal
1t:
b
Fig. 57.'Taierea curba
a - la contur
b - tn interior
a
spatele pnzei, ferindu-ne de accidente atuncictnd "rupe
pnza ..
Sem.nul trebuie sa se afle mereu n partea atngi.pentriJ.
a fi vazut cu usurinta. Taietura va fi perpendieu1ara pe'
fata. materialului numai daca rama ferastrau.lui. s~ .'tine
apropiata de brat, iar mnerul n pozitie verticala. Nici-
odata nu se roteste ferastraul dupa s~mn, In timpullu-
crului, materialul se roteste putin cte putin n fata pnzei.
Pozitia corecta la masa de lucr1,Jare un rol important
n procesul de formare a deprinderilor practice. Po..zitia
corecta a corpului nlatura pericolul deformatiilor colo~ei,
reduce oboseala unei po~itii incomode si ncordate. Se tine
cont de naltimea mesei, lumina sa cada din fata sau din
stng~.... " . , .'
mtnul de lucru. trebuie $a fie constant. fara eforturi
mari (fara graba) .. Din cnd .n cnd se facpau7,:e, se misca
degetele, se fac qoova :miscari aletotpului. La nceput,
traforajul pl'e o indeletnicire obositoare ...Pina ne obis-
nuim este necesat si ne controlam mereu pozitia corecta
la masa de lucru, pozitia ferastraull,lt .rezemat qe mna si
taietura fata de semn. Repetndu-le mereu, ele devin de-
prinderi de lucru corecte, care nu mai prezinta un efort
sup~tor. Din desenele prezentate se poate vedea felul
taierilor la traforaj si modul de actionare.
Fig. 56. Taierea la traforaj
a - taierea dupa linii drepte
<l!a contur si in interior
b - taierea' cu bucla dupa
linii in unghi
c, d - taierea unghiurilor in
interior
d
Taietura se face lipita de Semn (ct mai aproape de
semn) pe dinafara cnd se taie conturul pieselor si lipita
de semn pe dinauntru cnd se taie n interior .. Este bine
sa se tina seama de aceasta recomandare .. Semnul facut cu
creionul are si el o grosime si daca vom taia alternativ,
pe5emn si pe Unga semn, taietura va iesi ondulata. Chiar
daca ondulatiile snt nuci, aspectul piesei devine neplacut ..
Mina care tine materialul trebuie sa fie intotdeauna n
u
tcrlec:tia cristal
~~a. __
PffiOGRA VAREA LEMNULUI
Fig. 60. Cepuri
a, b, c - cepuri si scobituri prin suprapunere
d - scobitura deschisa si nchisa
d
- cu cepuri si scobituri ;
- mbinare 1/2 (la jumatate) din latimea piesei;
- mbinare 1/2 din lungimea piesei.
La mbinarile cu cepurisi scobituri prin nc1eiere, pie-
sele se strng c;Usrma subtire, pentru presare. Dupa nta-
rirea mbinarii aceste srme se desfac. Rosturile ivite ntre
cepuri si scobituri se astupa cu fsii de furnir ncleiate. Se
fasoneaza locul respectiv pentru a nu se cunoaste repa-
ratia. \
Metodele de finisare se aleg n functie de destinatia
care se da obiectului.
Pirogravarea lemnului este o tehnica ornamentala
veche, simpla, la care, cu ajutorul unui ac din metal n-
calzit pna la rosu, se ard modele pe lemn. Pentru piro-
gravura se potriveste orice lemn, dar cel mai bine se 'pre-
teaza lemnul din specii moi, de pilda,tei, plop, dar si fagul
sau paltinul. Aceste specii au cul~rea alba sau alb-gal.
buie. Pirogravarea este o arta ; ea cere, ca orice arta ade-
varata, creatie personala. Pentru ornamentatie este mai
indicat sa fie alese obiecte mici ca, de exemplu, farfurii 81
/
1
/
\
(
c
Fig. 59. Cepuri
a - simplu
b - dublu
c - cepuri "coada de rndunica"
B
Fig.58. tmbinare la jumatate din latime
A
Imbinarea si asamblarea obiectelor traforate
Obiectele care se lucreaza la traforaj se confectioneaza
din placaj de diferite grosimi, specie de tei, scndurele
subtiri de 3-10 mm grosime.
Imbinarea si asamblarea pieselor se face prin:
- ncleiere ;
- cu cuisoare ;
80
~91ectiatfi.st~l
colecpacristal
~" eriltal
,j'
.
'Fig. 61. Aparat electric pentru pirogr&'\1at lemnul
selelor la pirogravuri. Pirogravuta ramne pirogravura, iar
pictarea pe lemn este ~cutotul altceva ..
,Pentru pirogravarea unui obiect se disting 'doUa mo-
dalitati de a folosi acul :
1) Ca pe un creion, ad~desennd ;: ' ,,'
2) Prin stantare, adica se imprimap~ s\lprafita piesei
modeleleacului sau puncte, un,ullnga altul.' .
In primul caz, modelul de pirogravat (peiqaj, portret,
flori etc.) se deseneaza cnun creion tare, bine ascutit, pe
material, urmnd a ttececu acul (ansa are Vrf) peste aceste
linii. Transpunerea modelului mai complicat seface ca si
la traforaj, adica folosind hrtia carbon (indigo) sinI. cel
mai bine, folosind modelul desenat pe hrtie de'ca1c; Se
ntoarce desenul cu fata pe material, fixndu-secupion~e,
apoi se apasa cu o lingura de metal peste liI1ii careasttel
ramn imprimate pe material. In cazul acesta se' Va fdlosi 83
coleetia cristal
de lemn (care se fac la strung) folosite apoi ca aplice, lu-
crari traforate,sau netraforate, dulapioare, console, su-
pQrti de carti, cadrane de ceasornic, mobilier pentru copii,
rame, chenare, panouri de usa, tablouri, veioze etc.
Cel mai bun dispozitiv cu care se poate face pirogra-
varea este aparatul electric de pirogravat. Acest aparat
se poate cumpara la magazinele cu apar~te electrice.
Utilizate ratioril si respectnd regulile de prevenirea
, accidentelor, a incendiilor acest-e aparate nu snt pericu-
loase si nu prezinta nici dificultate n manevrarea lor.
Alimentarea de la retea se face p.rintr-un cordon cu
3 fire, prevazut cu stecher pentru punerea la pamnt a
cutiei si miezului transformatorului. Cordonul care iese
din transformator este lupg de ,cca 1 m si" are la capat
un mner n care se fi~eaza ansa (este~emontabila).M-
nerul se confectioneaza dintr-un material izolant ca tex-
tolit, ebonita sau lemn tare (fag).
Transformatorul se monteaza intr-o cutie de metal,
lemn sau plastic prevazuta cu gauri de aerisire, Un beculet,
de control.
" Vrfurile - ansele -, care senrosesc, se confectio-
neaza din srma de cromnichel de 0 Ol5-0,8 mm. Forma
'acestora variaza. Noi sugeram citeva modele, altele ra-
mnnd la latitudinea amatorului (fig. 61).
Pentru a obtine o nrosire mai puternica a virfulUi,
corespunzatoare unei tensiuni mai mari, transformatorul
este facut sa aiba mai multe iesiri, din voltn voIt, ince-
pnd de la 2 V. Gradul de nrosire este determinat de teh-
nica de lucru, adica pirogravarea mai superficiala (umbr~)
sau mai adnca, precum si de esenta materialului cu care
se lucreaza. (Scheme pentru c:onfectio1V,l.rea apfJratelor de
pirogravat pot fi gasite n revista "Tehnium".)' '
Tehnica de lucru. Locul de munca, trebuie sa fie bine
iluminat; lumina sa cada asupra' obiectului din fata sau
din stnga pentru a evita umbrirea acestllia. Masa de lucru
se asa2:a lnga fereastra, atit pentru lumina, ct si pentru
posibilitatea de mprospatare continua a aerului.
Modelele de pirogravat se aleg la nceput mai usoare,
apoi din ce n ce mai dificile. Obiectele nu trebuie sa para
prea ncarcate ; un model simplu da obiectului eleganta si
S2 bun gust. Nu sntem pentru folosirea culorilor sau vop'"
un creion bine ascutit, dar moale. Urmele de creion se
sterg cu guma dupa terminarea pirogravurii. Transpu-
nerea modelului se face numai dupa ce materialul a fost
perfect slefuit, pentru ca o urmaitoare slefuire si netezire
este mai dificila, influentnd pirogravura. Pirogravnd pe
materialul neslefuit nu se mai poate 'Obtine o finisare
perfecta.
Acul se manevreaza usor, urmarind continuitate a li-
niilor,. ca sa nu apara linii mai groase si mai subtiri. Pi-
rograv,area se face superficial.
Pirogravarea prin imprimare se face mai adnc (la rame,
canturile obiectelor traforate etc.) Umbrele se fac folosind
ansa lata sau cu vrful usor curbat, miscnd usor nainte
si napoi, fara a ridica acul. La umbrele mai deschise, apa-
sarea este usoara, iar la cele nchise, apasarea este mai
persistenta, adica se revine de mai multe ori peste acelasi
loc. In felul acesta, umbrele apar ca si cnd locul respectiv
ar fi colorat n culoare maro sau negru, dnd astfel mai
multa autenticitate desenului. Liniile subtiri se traseaza cu
ansa bine strnsa spre vrf, ca un ac. Uneori fondul unui
portret, spre exemplu, se poate umple cu modele prin
imprimare cu melci, linii scurte de cca 1 ~m, grupate cte
5-6 verticale, 5-6 orizontale, n asa fel ca sub liniIle
verticale sa apara linii orizontale att de lungi ct latimea
celor orizontale, sau fondul se umple prin punctare, punct
lnga punct, pna aproape de conturul modelului unde
ramne un spatiu luminos pentru a iesi n evidenta por-
tretul.
Pirogravarea unei casete, spre exemplu, care ar putea fi
traforata dupa modelul desenat, se poate face fara a taia
interioarele modelului respectiv, ci umplndu-le prin punc-
tare deasa cu acul de pirogravat.
Celelalte operatii ramn valabile. In cazul nostru, sle-
fuirea obiectului, transpunerea modelului, asamblarea,
pirogravarea si finisarea.
Dupa pirogravare, obiectele se lacuiesc conform celor
spuse la aceasta operatie. Lacul patrunde n locurile arse
dnd un luciu deosebit. Nu se face pirogravarea obiectelor
84 date cu lac, lustruite sau vopsite etc.
colectia cristal
In cazul cnd aparatul nu are mai multe tensiuni, este
bine sa avem anse si mai lungi care se nrosesc mai putin,
acestea fiind necesare pentru umbre.
Pentru confectionarea anselor se poate folosi rezis-
tenta de resou sau de fier de calcat.
INTARSII
Grt.tparea sub forma unor modele florale, peisaje, figuri
s'f jocuri de linii sau figuri geometrice din furnire de cu-
lori diferite se numeste i n t ars i e. Taierea acestor
modele se face, n general, dupa linii libere, la traforaj sau
cu cutitase bine ascutite. Imbinarea se realizeaza conform
unor reguli ce ncercam sa le explicam n urmatoarele
rnduri.
In descrierea uno:r; specii de lemn din care se obtine
furnir, am aratat ca acestea au un anumit desen si o anu-
mita culoare, care difera de la specie la specie sau, chiar
n cadrul aceleiasi specii, culorile pot diferi.
Uneori culorile deosebite se obtin prin colorarea lem-
nului (furnirului) cu diversi coloranti (vopsele pentru lna,
baituri). Dupa prepararea vopselei, prin dizolvare n apa
fiarta, se introduc bucati de furnire si se lasa pna se m-
biba bine. Foile de furnire se asaza una peste alta, sub
o greutate uniforma, pentru a se usca fara sa se onduleze.
Pentru realizarea intarsiilor, cunoasterea amanuntita
a acestor caracteristici de culoare are o mare importanta.
Operatiile pentru realizarea intarsiilor, n general, snt
urmatoarele:
1. Alegerea modelelO1'
Modelele care se preteaza a fi lucrate din furnir snt
foarte variate. Ele se aleg din ilustratii, dupa tablouri pic-
tqte, le cream noi sau ar putea fi folosite cele sugerate n
aceasta lucrare.
Pf:!ntru ncepatori, modelele trebuie sa fie usoare, for-
mate din cteva culori, fara prea multe detalii. Treptat,
gradul de complexitate poate creste mai ales n functie de
posibilitatile artistice ale realizatorului care, n ultima
instanta, asigura calitatea lucrarilor de acest gen. 85
colectia cristal
2. Alegerea jurnirelO1'
Fumirele se aleg dupa urmatoarele considerente:
- culorile sa fie ct mai aproape de realitate atunci
cnd este vorba de a realiza tablouri. (Culoarea naturali'l a
diferitelor specii de fumire se poate observa mai bine prin
umezirea acestora.)
- s'e tine cont de desenul fibrelor si de calitatea fumi-
relor (sa nu aiba pete, rupturi etc.). Chiar daca am vorbit
si am recomandat colorarea furnirelor, pentru a imita anu-
mite specii de lemn ce nu le avem la dispozitie, nu trebuie
sa se exagereze deoarece culoarea artificiala ar aparea ca i
o pata n ansamblul de culori naturale a celorlalte fumire.
Miscarea ornamentelor este sugerata de desenulfibrelor
(de exemplu, o frunza rasucita .se va face din furnir cu
fibre ondulate, curbate). Daca furnirele snt ondulate, se
umezesc si se preseaza pentru a le indrepta.
3. Formarea pachetului de furnire
Pachetul de fumire se alcatuieste din cel mult opt foi
f'uPTapuse. Cind ornamentul este format dintr-o singura
culoare, procedam astfel: partea de deasupra, formata
din patru foi, va constitui pozitivul (4 ornamentepline); ,
dedesubt se vor aseza nca 4 fumire de alta culoare, parte
c~ va cOIWtituinegativul (4 goluri) n care se vor introduce
plinurile.Peste pachetul format se asaza nca un furnir
ce are lipit pe el desenul dupa care se taie ornamentul.
Consolidarea furnirelor se face cu bolduri nituite sau cu
hirtie gumata,. lipita pe canturile pachetului. Pentru ta-
blouri, se formeaza pachete din 2-3 straturi de furnire
ce constituie elementele componente.
Formarea si taierea. pachetelor de furnire se face trep-
tat, ncepnd cu planurile ndepartate si terminnd cu ele-
mentele di.n prim plan: Se creeaza astfel posibilitate a de
a folosi bucati mici de:fumir careIa fabricile de mobila
constituie deseuri. Se pot executa 2-'-3 tablouri deodata.
4. Taierea modelului
Intarsiile din fumire se pot realiza folosind cutitase
subtiri, bine ascutite sau un bisturiu, urmarind conturul
fiecarui element atunci cnd intarsia este facuta din com-
binatii de linii sau figuri geometrice.
Pachetul de fumire se lucreaza prin taiere cu trafo-
86 rajul de constructie speciala, prezentat n figura 62.
colectia tristal
Se ntelege ca pentru realizarea unei int~ii . se cere
o buna pregatire n taierea la traforaj. Pentru tiR ncepitQl'
in intarsii, dar bun 'lucrator la traforaj, modelele ma.i
usoare, cu elemente mai mari, se pot realiza si fara. o
masa speciala. Masuta de traforaj trebuie sa aiba inM..:o
suprafata mai mare, iar taierea sa se faca perpendh;ular
pe fetele fumirelor.
Pentru a nu exista spatii ntre elem,entele ce. compun.
intarsia, pentru traforare se folosesc pnze speciale, numite
"fir de par" : nI'. 00 (avnd 0,2 mm grosime si 0,5 mm li.
time) si nr. O;
Cnd modelul este nchis, taieturile interioare se fac
prin gaurirea furnirului cu un burghiu elicoidal foarte
subtire, pentru a. introduce pnza si a o fixa n rama feras-
traului. La alte modele, intrarea se face de la o margine, _
urmarind conturul iiecaruielement. Fiind pachet, se vor
scoate mai multe el.emente de acelasi fel, care, dupa ta-
iere, se asaza cu grija, separat, pe un placaj sau caMon,
pentru a le gasi si identifica atunci cnd se va face re-
compunerea modelului. Este necesar ca desenul sa fie
facut in dublu exemplar: unul se va folosi la taie'!.'e, iar
celalalt la r(3compunerea modelului.
Pentru exemplificare, iata cteva detalii n legatura
cu realizarea modelului prezentat n figura 84.
tn primul rnd se procedeaza la marirea corespunza-
toare a desenului, folosind metoda patratelelor, Apoi se
aleg 2~3 bucati de furnir de culoare deschisa din specii
de pal tin. tei sau fag, avnd marimea aleasa pentru model
(se prefera dimensiunile unei foi de caiet, adica
150X210 mm). Aceste fumire vor constitui fondul int~rsiei.
Pentru partile ce reprezinta copacul cu cre(,inga, frun-
zele, pasarea precum si ciocul si ochiul pasarii se aleg 2~
3 foi de fU'rnir de nuc, par african sau mahon..
La formarea pachetului, placile de furnir se interea .
leaza, apoi, pentru rigidizare, se lipesc pe margini cu hirtie
gumata. Modelul se lipeste sau se copiaza pe placa ase;!:~ta
deasupra pachetului. .
Taierea la tiaforaj se ncepe din partea dreaptl ap~"
chetului de furnire, taindu-se element cu element.potriv~t
num'etotarii, respectnd regulile de taiere din paragraful
"Lucrari de traforaj". IT
' (oleetiametal
88
Mentionam ca taierea modelelor flora1e se face dupa
alte tehnici, mai pretentioase, n care se prevede nclinarea
mesei de traforaj pentru a realiza taieturi nclinate ale
elementelor si o potrivire perfecta a acestora. Aceste ope-
ratii se nsusesc numai n urma unor demonstratii practice.
La unele tablouri se constituie mai nti fondul, care poate
fi din mai multe culori, se recompune, apoi se intercaleaza
furnire pentru primplanuri, formnd din npu un alt pachet.
Dupa terminarea taierii se trece la desfacere a elemen-
telor. Operatia se face cu multa grija pentru a nu rupe
furnirul : hrtia gumata se taie usor, iar boldurile se scot
folosind un cleste mic.
5. Efecte speciale
Ca efecte speciale consideram umbrele care se dau
elementelor ce compun modelul. Umbrele se realizeaza prin
introducerea elementelor n nisip fierbinte. Operatia se '
realizeaza cu ajutorul- unei pensete. Se ntelege ca elemen-
tul nu se introduce total, ci numai partea care trebuie
umbrita, pentru un timp mai mult sau mai putin nde-
lungat. Nisipul se ncalzeste ntr-o tavita, la foc, pna cnd
acesta' ar putea produce o ardere superficiala a lemnului.
Operatia trebuie supravegheata pentru a nu arde prea mult
furnirul. Pentru umbre se pot folosi 'si furnire de culoare
nchisa.
ncadrarea intarsiei propriu-zise se face ntr-un chenar
format din fsii nguste de furnire, de 1-2 mm (fileuri),
asezate de jur mprejur, care au culoarea n contrast cu res-
tul intarsiei si, n continuare, tot de jur mprejur, alaturi
de fileuri se ataseaza benzi de furnir cu latimea de cea
4-5 cm, asezate cu fibrele la 45, de la jumatatea lungimii
si latimii, pe fiecare parte. La colturi, mbinarea se face tot
la 45. Aceste elemente dau aspect frumos intarsiei sco-
tnd-o mai mult n evidenta. Numarul fileurilor poate fi
variabil, 1-3depinznd de gustul si posibilitatile celui ce
realizeaza intarsia, asezate prin intercalare de culori. (Daca
se pun doua fileuri albe la margini, n interiorul lor este
bine sa fie unul de culoare nchisa.)
In situatia aceasta, de ncadrare a intarsiei, se tine cont
si de desenul furnirului de la margine. Cnd nu se fac
ncadrari n felul celor descrise mai sus, intarsia se poate
nrama cu o rama de culoare nchisa (baituita). Ramele
trebuie sa fie proportionale cu marimea intarsiei.
Intarsiile trebuie sa aiba ramele subtiri. Modul de
ncadrare a intarsiilor ramne totusi la latitudinea realiza-
torului, putnd fi gasite nenumarate solutii.
6. Recompunerea modelului
Dupa ce s-a taiat modelul la traforaj sau cu cutitasul,
elementele se asaza separat, pe un placaj sau un carton
unde le putem identifica usor.
Prima si ultima foaie de furnir se nlatura din cauza
rupturilor eventuale ce se' pot produce (daca este cazul).
Fiind stabilit de la nceput ce fond va avea intarsia, n-avem
dect sa-I asezam pe e planseta, alegnd fata.
Urmarind desenul, identificam elementele ce compun
modelul asezndu-le unul lnga altul, ct mai aproape,
fixndu-le cu hrtie gumata (bucatele mici, umezite cu apa
de pe un burete mbibat aflat ntr-o cutie) ori fsii de eti-
chete. Fixarea cu hrtie gumata se face numai pe una din
parti (care va fi fata intarsiei), pentru ca elementele sa nu
cada. Se apasa bine peste fiecare hrtie aplicata.
Dupa terminarea intarsiei, se continua ncadrarea. In
timpullucru1ui se controleaza pe fata curata felul asezarii
elementelor, lund masurile ce se impun. Nu se admite li-
pirea hrtiei pe ambele parti ale intarsiei.
7. Fixarea intarsiei pe suportul de baza
Dupa ce a fost terminata, intarsia se va fixa pe un
,suport de baza constituit din PAL subtire de 10. 12 sau
18 mm ori placaj gros de 8,10, 12 mm sau PFL melaminat.
Suportul de baza se taie putin mai mare dect intarsia, se
unge suprafata cu clei, bine uniformizat, peste care se
asaza intarsia cu partea curata, apoi se pune o hrtie de
separatie.
n final, se strnge pentru presare ntre doua placi de
esenta tare sau metalice.
To-tul se face cu atentie pentru a nu se deplasa intarsia
de pe suport.
Operatia este asemanatoare furniruirii despre care am
vorbit ntr-un capitol precedent. Intarsia se lasa la
presare cca 48 or~, dupa care se desface presa si se trece
la nlaturarea hrtiei gumate, stergnd suprafata cu o crpa
sau burete mbibate n apa . .{\stfel, folosind si razuitorul
hrtia umezita se rupe. Se face slefuirea dupa toate re-
gulile pentru ca suprafata sa ramna; perfect curata. Se
furniruiesc si canturile crid snt mai groase si din PAL. 89
colectia cristal
colectia cristal
.98
Fig. 62. Masa de trnforaj
8. Finisarea intarsiei
Pentru a da un aspect placut si totodata pentru a
proteja intarsia, aceasta se Iacuieste cu luciu oglinda sau
mat, ori se poate lustrui sau cerui (cu parafina).
9. Masa si ferestraul de traforaj
Pentru realizarea n bune conditii a intarsiilor, se re-
comanda a fi lucrate la o masa si un ferastrau de constructie
speciala, prezentat n fig. 62.
Latimea mesei - 50 cm, lungimea - 75 cm, naltimea
- 90 cm... 1 m. Ferastraul are cadrul din lemn de brad cu
lungimea de 50 em si naltimea la spate de 30 cm. (Toate
dimensiunile snt orientative. Partea de sub masa, mai
groasa, este fixata ntr-o tij.a metalica de 8-10 mm grosime
si lunga de cea 70 cm. La. capetele cadrului snt suruburi cu
piulita fluture si dispozitive pentru prins pnza.Tija meta-
lica culiseaza prin niste bucSe din bronz sau al"atnafixata de
o platbanda (10 mm grosime, n forma de "C", cu colturi,
care la rndul ei este prinsa cu suruburi de un montant al
mesei. Aproape de partea de jos, n interiorul piesei din
platbanda, tija este introdusa, printr-un resort de cca 10 cm,
printr-un opri tor fixat pe tija. Apasnd cu mna pe partea
mai groasa a cadrului de sub masa, resortul se comprima
apoi mpinge tija n stIs; facnd mai usoara manevrarea fe-
rastraului. .Fata mesei "poate fi nclinata. dupa preferinta.
Sub aceasta se afla o piesa de lemn de eare este fixata o
balama banqa, prinsa si de fata mesei. Fata mesei poate sta
si orizontal, fiind fixata la doua colturi cu doua bucatele de
lemn prinse n cuie. Pe fata mesei, mai aproape de cadrul
ferastraului se afla o placa metalica (preferabil din alu-
miniu) care este la acelasi nivel si acopera un gol al fetei,
care se poate demonta la nevoie. tn aceasta placuta se
asigura o gaura prin care trece pnza.
BUCURIA DE A DESCOPERI FORME
tn vacantele noastre, pasii ne. poarta prin paduri, pe
vaile rurilor, prin delta, pe dealuri si munti unde admiram
frumusetea naturii si ne relaxam. Putini nsa se apleaca si
sint atenti sa observe o "lume ascunsa" ce se afla n apro-
pierea noastra. Cei mai multi trec nepasatori pe lnga aceste
forme care se pot descifra :p.umai cu ajutorul imaginatiei.
Crengile, radacinile pe care le socotim lemne de foc,
peste care am calcat sau poate nici nu le-am bagatn seama,
ne ofera uneori forme deosebit de sugestive.
91
. colectia cristal
coleepa cristal
93
CRESTATURI IN LEMN
(Elemente simple de sculptura plana)
In dorinta lor de a-si nfrumuseta obiectele si uneltele~
'5tramosii nostri au folosit elemente decorative simple
- puncte, linii si suprafete geometrice sau elemente din
flora si fauna, stilizate - din combinarea carora, cu fan-
tezie si simt artistic, au creat motive ornamentale de o
rara frumusete.
Fiecare regiune a tarii, prin flora si fauna ei, a im-
primat un caracter specific si totodata variat artei deco-
rative locale.
Cunoscnd ndeaproape arta decorativa populara, vom
descoperi principiile care stau la baza artei decorative n
general - principiul repetitiei simple, al repetitiei prin
alternanta si al simetriei motivelor ornamentale. Ceea ce
confera o mare valoare lucrarii, pe lnga conceptia estetica
a artistului snt precizia n executia motivelor, corecta tra-
sare a liniilor, a contururilor, succesiunea regulata, la dis-
tante egale a motivelor decorative. Arta noastra populara a
putut inspira opere de o deosebita valoare artistica. Un
exemplu stralucit este monumentala Coloana a infinitului
creata de Constantin Brncusi, plecnd de la motive de arta
veche populara. Operele sculptorului maramuresan Vida
Gheza snt inspirate din arta populara; mai mult, artistul
foloseste tehnica de lucru din popor, de cioplire a lem-
nului.
Un vestit dopUtor n lemn este mesterul popular Ni-
colae Cernat, din minile caruia au iesit si ies adevarate
bijuterii; lingurile, furcile, caucele cioplite de el snt cu-
noscute si admirate n tara si peste hotare.
Efectul taierii prin crestare se bazeaza pe adncituri ta-
iate si extrase, avnd adesea o sectiune transversala, tri-
Lucrarile se baituiesc, se lacuiesc pentru a le da un
aspect placut. Postamentele se fac din bucatele de lemn
sau iasca (ciuperci tari care cresc pe scoarta unor copaci).
Pentru compozitii, figurile se combina. Fantezia poate
crea cele mai nostime, sau serioase, scene din viata, de
pilda: dansatori, patinatori, gimnasti, atleti, fotbalisti,
clovni etc.
Fig. 63. Figuri din crengi
Aceste cr~gi rasucite de vnturi, aplecate de greutate
zapezii si ploii, radacinile copacilor cazuti din cauza furtu .,
nilor sau din alte cauze, n drumul lor sinuos prin pamntl
se deformeaza, se onduleaza, au cresteri neuniforme, capata
forme care pot sugera oameni, animale, pasari n situati'
normale sau grotesti ne arata gesturi, miscari.
Luate separat, privite, acestea nu mai pastreaza ri-,
giditatea materialului din care s-au ivit, ci capata o viat
a lor aparte _ fantastica - nebanuita. Figuri fragile sa
grotesti ne amintesc, unele din ele, de plasmuirile sculpto
rului elvetian Giacometti (n sculptura sa, formele corpulu'
uman snt alungite excesiv, iar suprafetele au accentuat
rugozitati).
O tehnica speciala de lucru aproape nu exista.
Figurile care apar si le-am imaginat ce ar putea fi
taie cu un briceag sau o pnza de bomfaier. Se curata d
pamnt radacinile, crengile, se slefuiesc, uneori se cojesc
cazul cnd coaja este incompleta.
92
colectia cristal
colectia cristal
95
Ascutirea daltilor este o operatie de 'tnatelrnportanta,
pentru ca acestea trebuie sa taie foarte 'bine~' Seulptorul
amator trebuie sa se nzestreze Cu toate profilele depi~
de ascutit. Pentru ascutire se pot folosi sparturi de piette
fine de polizor, pietre de ru, curea de piele gro~a perttru
nlaturarea atei. Cnd sculptura se face mai adtnca, se fo-
losesc dalti mai groase; n acest caz, simpluleforlde api ...
sare nu este suficient; se bate cu ciocanul aelemn n
mnerul daltii. Cnd sculptura nu este adnca,-dalta semane-
vreaza rt\1rnai.prih ti pasare cu mna. .',
La cele de mai sus 'se mai adauga, pentru proiectarea
figurilor, o rigla, un echer, uncompas si sabloane din
carton.
Pentru taieturi prin crestare se potriveste ori<:especie
de lemn. Lemnul de esenta moale cu structura uniforma,
cum este teiul, poate fi prelucrat mai usor. Se pot fare cres.
taturi foarte frumoase si peplacajul din:aceeasi specie, chiar
daca este format din mai multe straturi. Le~ul de plop,
mesteacan, anin sau paltin este, de asemenea, usor
de sculptat.
Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca lemnul
pentru sculptat snt:
- sa fie bine uscat ;
- sa nu aiba defecte (noduri, crapaturi, putregai etc.).
Inainte de a ncepe sa lucram direct pe obiecte, este
necesara o o~are experienta care se obtine prin exercitii
pe bucatele de lemn.
Daltile snt de diferite feluri :
- dalta dreapta, CU Iatj.mi variabile.de la ,1). z:nm~
40 mm; '.
- dalta n unghi, de latimi diferite; '.
- daltasemirotunda, delatitni diferite;
- dalta dreapta cu taisul nclinat, de Iatimi difente ~
- dalta dreapta cu taisul semirotund :
- dalti cu corpul ndoit (semirotunde si drepte), pentru
C'Uratireaadnciturilor.
Figurarea modelelor se fare cel mai bine cu un creion
tare, o rigla, un echer si un compas. Modelele trebuie si fie
n armonie cu ansamblul suprafetei. Formele care se re-
peta sau formele care ~par n prim plan trebuie sa fie dis-
puse uniform si simetrie.
ro. r ("\
/
(h~h
(' \'- l'
unghiul ara sau semicireu1ara. Supraf,etele nclinate ale ta-.
leturilor se ntlnesc form.nd muchii ascutite. Frumusetea
data de modelele. crestate este completata de Jocul fin de
lumini si umbre.
Pornind de la convingerea ca sculptura exercita o
atractie puternica si ca multi tineri simt, poate, dorinta de a
Beinitia n aceasta gingasa arta, vom cauta n areste rnduri
sa creionam cteva elemente strict necesare n capatarea
deprinderilor.
Binenteles, vom porni de la executarea celor mai
simple elemente de sculptura: crestaturi1e n lemn, care, ,
xecutate pe unele obiecte, le vor da un aspect mai placut,
m.ai deosebit.
Sculptura n lemn este o ndeletnicire placuta, i}}struc-
tiva, dezvolta rabqarea, gustul pentru frumos, atentia,
perseverenta ..
Modul propriu-zis de executie se poate nvata si prac-
tica usor. Pentru nceput avem nevoie de, putine unelte.
Principalele unelte ale sculptorului n lemn snt daltile,
care se gasesc n comert sau se confectionea:za de catre
anumiti mesteri de scule, mai ales n mediul satesc. La
nceput mai putine, pna cnd trusa se completeaza cu toate
felurile si marimile.
Fig. 64. Dalti pentru sculptura in lemn si ciocan de 'lemn
94
colectiac:ristal
c:ol~ 'erilJtaI
96
Toate muchiile trebuie sa fie ascutite. Adncimile sa
fie toate la fel, de circa 2-3 mm. Directia fibrelor lemnului
este de mare importanta. Se lucreaza mai usor de-a lungul
fibrelor, dar si atentia trebuie sa fie mai mare.
La proiectarea modelelor pe material, nu se foloseste
hrtia indigo, deoarece se sterge greu, ci se fac sabloane
din carton dupa care se traseaza cu creionul. Un model flo-
raI, n care domina liniile curbe si adnciturile, se dese-
neaza pe hrtie, ca model.
Sa pornim de la modelul cel mai simplu, format din
triunghi uri echilaterale sau isoscele care prin nsiruire sau
intercalare dau efecte ornamentale deosebite : linii frnte,
romburi, stelute etc.
Modelul se traseaza direct pe bucata de lemn, lasnd pe
margini loc pentru chenar. Se traseaza pe suprafata lem-
nului bine slefuit patratele egale (marimea lor depinznd
de marimea obiectului - la cele mai mici, patratelele se fac
de 5 mm/5 mm)..
--
Fig. 65. Executarea triunghiurilOl' cu dalta n unghi
Imobilizam piesa de sculptat pe masa de lucru, intre
cuiele tejghelei, pc masa-tejghea, folosind suruburi <;le
strns sau clema de la traforaj, ca sa nu se mistenirnp
ce sculptam. Unele piese mici, detasabile (frunzestilb:atc,
rama pentru oglinda etc.), se lipesc cu aracet pe o bucata
de panel pe care, n prealabil, am lipit o foaie de ziar. Bu-
cata de panel se imohilizeaza ca mai sus. Dupa terminare,
piesele se desfac usor cu o dalta lata. Pe bucata de panelse
pot lipi mai multe piese pe care le lucram n serie.
Dupa ce suprafata a fost trasata cu patratele, luam
dalta cu taisul n unghi, asezam vrful daltii n vrful tri-
unghiului format la ntlnirea a doua patratele si apasam ;
aplecnd apoi dalta spre baza triuIlghiului, pe una din la-
turi (stnga), se repeta operatia din vrf si pe latura dreapta,
sau crestam toate laturile pe stnga, sarind peste cte un
patratel, pna la capat, apoi repetam operatia pentru la-
tura dreapta, ntoI'cnd piesa. Prin apasare, dalta a crestat
lemnul mai adnc la vrf si mai putin la baza. Odata ter-
minata operatia de crestare, nu ne ramne dect sa scoatem
aschia dintre cele doua crestaturi. Apucam mnerul daltii
cu mna dreapta, iar cu trei degete de la mna stnga pe
lama, mpingem dal,ta spre vrful triunghiului. Astfel aschia
conturata ntre ,cele doua crestaturi, sare. Operatia se face
n continuare la toate triunghiurile cI'estate, cu multa aten-
tie, pentru a nu le stirbi vrfurile. -
La crestarea laturilor triunghiurilor, dalta se tine. per-
pendicular pe suprafata piesei. Fundul triunghiurilor tre-
buie sa ramna curat; orice aschie se scoate crestnd n
stnga si n dreapta. In aceste locuri nu se poate face sle-
fuirea.
Orice greseala se reparii prin nlocuire cu o bucatica de
lemn lipita. Intercalarea triunghiurilor, asa cum am mai
spus, da alt model ornamental; principiul de baza este
modul de executie si asezare a triunghi ului simplu (vezi
fig. 66). Modelele ornamentale formate, pornind de la tri-
unghi, pot fi si izolate, ca, de pilda, chenare pe doua sau
trei rnduri, sau umplind suprafata piesei. La un sir de
triunghiuri, executat ca mai sus, se intercaleaza alt sir
de triul1ghiuri, cu vrfurile la baza triunghiurilor pline,
obtinnd astfel linia frnta.
87
colectia cristal
colectia cristal
'2 - Atelierul fanteziei
Continund pe latime, apare un sir de romburi cu mu-
chii ascutite.
- Pe o coloana (sau mai multe) se nsira mai multe pa-
trate egaIe (10 mrn/10 mm; 15 mm/15 mm; 20 mrn!
20 mm). Se fraseaza diagonalele la patrate. La un patrat
obtinem 4 triurighiuri.
Intr-un triunghi se du<: bisectoarel.e, aflndu-se astfel,
la intersectia lor, mijlocul triunghiului (obtinem alte trei
triunghiuri). Se s<:ulpteaza dupa metoda descrisa triunghiu-
riIe de la marginea patratului, obtinnd n felul acesta o
ste1uta cu patru colturi cu fata plina .sau o stel~ cu 8
colturi.
Fig. 66. Crestaturi in lemn: linie frintA
si romburi cu
muchie ascutiti pe mijloc
98
colectia uistal
7*
Fig. 67. Stelute si rombwi
~~
Fig. 68. Executarea santurilor
cu dalti n V si semirotunde
99
colectia cristal
Daca scu1ptam fiecare triunghi (in patrat avem 12
triunghiuri cu vrfurile n acelasi punct), obtinem o ste-
luta, muchiile dintre triunghiurile mari ramnnd la nive-
lul suprafetei. Acest element sta la baza tuturor modelelor
n sculptl,lra noastra nationala.
Lucrarea trebuie executata cu multa atentie si de re-
petate ori, pna cnd reusim sa obtinem suprafete absolut
plane, muchii drepte, iar la unirea acestora vrfud ascutite.
Operatia se repeta la toate patratele.
Fig. 69. Folosirea diferitelor dalti la profile si adncituri
Suprafetele curbe se sculpteaza folosind daltile semi-
rotunde, cu deschideri mai largi sau mai nguste, adnci
sau mai putin adnci n functie de modelul ales.
Canalele care sInt taieturi n lung, drepte, se executa cu
dalti concave nguste, tinute aproape orizontal, sau cu
dalti n "V", de-a lungul liniei dorite. Dalta se mpinge
avnd mnerul n palma, iar cu stnga se tine directia,
apasnd usor.
Rozetele se numara printre cele mai vechi motive or-
namentale. Ele prezinta flori rotunde de trandafiri, "ochiul
boului" sau alte formatii care pornesc de la centru spre
exterior.
Reliefurile cu figuri drepte sau curbe snt modde ce
apar n relief prin eliminarea lemnului de jur mprejur
100 pna la nivelul modelului. La reliefare, sculptam si pe
colectia cristal
margini, nu numai la suprafata. Pentru nceput, ncercam
linia frnta care poate constitui chenarul unei rame.
n interiorul modelelor n relief, golurile se umplu cu
modele colturoase, imprimate prin batere usoara ntr-un
poanson. (Se face dintr-un cui mare la care se taie vrful
si se aplatizeaza, apoi cu pila se fac dinti mici, ca la cio-
canul pentru bucatarie.) Metoda se preteaza la speciile de
esenta tare.
Efecte deosebite la sculptura plana se pot obtine prin
executarea crestaturilor pe suprafete baituite ; astfel, mo-
deleJ.e ies si mai bine n evidenta. Obiectele cu sculpturi
in relief se baituiesc, iar dupa uscarea baitului se slefu-
iesc usor cu glaspapir fin pe deasupra pna se albesc usor
apoi Se Iacuiesc (rama pentru oglinda, mnerul de la su-
portul de ziare sculptat ca o frnghie etc.).
Piesele sculptate se finiseaza ca orice obiect, dar nu
se vopsesc.
Pentru sculptarea lemnului se cere talent si rabdare.
Pentru ca se lucreaza cu unelte foarte ascutite, trebuie sa
se acorde atentie la mnuirea daltilor si la asezarea lor pe
masa de lucru. Nu se tine mna n fata daltii. Dalta se
transITlite cu mnerul nainte. Pastrarea daltilor se face n
casete sau ntr-o fsie de doc prevazuta cu buzunarase ct
mnerul daltii.
Fig. 70. Rozeta si poanson
colectia cristal
III. LUCRARI PRACTICE
LUCRARI DE TRAFORAJ
PLESE PENTRU ~AH
Lucrate la traforaj, piesele pentru I?ah(vezi fig. 71) au
avantajul eli sint u~oare, se pot inlocui repede ~i pot fi ex-)
cutate fara dificultati. Materialul eel mai indicat este
placajul de tei.
Dupa taierea pieselor, se taie postamentele, mai tntH
in interior ca sa se poata tine, apoi conturuL Scobiturile sa
nu fie largi. Piesele se fLxeaza in postamente cu dei alb
(aracet), in pozitie perfect verticalii. Piesele negre se bai-
tuiesc, albele se lasa in culoarea naturala. Lacuirea se face
cu 0 pensula mica, moale, sau se seufunda intr-un vas cu
lac lasindu-Ie sa se imbibe bine. Usearea se face pe un
30
30
~
carton. Tabla de ~ se conf~ctioneaza din coperteleunw
bloc de desen. Pie~ se pastreaza intr-un sacule~ de pi.l4zi.
SUPORT PENTRU REZEMAT CARTEA
Pe 0 foaie de plaeaj se transpune desenul ,eopfat pe 0
hirtie de calc (in fig. 72 a ~i b desenul este faeut jumltate ;
jumatatea cealaltA este simetridi). Doua picioare .D.eu
cepuri mai inalte, se fixeaza in scobiturile de pe lata. avind
grija sa se mai adauge patratelele E pentru ca tmbinarea
sa fie mai solida. 0 fipea de brad, lunga cit latimea supor-
tului, se fixeaza eu dei ~i euie, pe fat a, in partea de jos;
aeoperindu-se pe cantul liber eu piesa C. Finisarea se face
prin pirogravare ~i laeuire. Pe fata netraforata se poate
prinde orarul.
B;[
I 40 I
il .-.- ... , . ~n . L
102 Fig. 71. Piese pentru 9ah Fig. 72 a. SUport perttru tezenuit eartell (elem~nte)
103
eolectia cristal
cetfla cdstaI .
B
Fig. 73 a. Masa cu sdiunele
MASA CU SCAUNELE (juciirie)
Lucrate din placaj, dupa ~lefvire obiectle se decoreaza
prin pirogravarea canturilor ~i f8.ta mesei (vezi fig. 73 a.c).
pe spatarul scaunului S pirograveaza un model floral (de
exemplu, floarea-soarelui). Marit corespunzator, modelul, se
:>
I
I
E
270
'5 ..~!
~>~ <~>.~ i
~ ~ t:) NI
l ~ l Q:
~.4 .It A ~.4 j
I
ICO
I "p". slOI
Fig. 72 b. Suport pentru rezemat-cartea
colectia cristal
colectia eristal

I
I
.....~.
l
r~;~~
>
Fig. 73 c. Detalii masa
..
S
~
Fig. 73. b. Detalii scaunele
"-J
o
t"~ac~~

j"'---'-r- .
-
~~ I
-h H I- I r r-
r I I ,~
_ 1-='---- - I I 1
I I '-J I I I l' ....., --l-:::!.l
,1 --I I I T1 -1
j I ~L
_ T ~ -T
L1- ." f--~
.iL
L ' .1 - :
~ r I
I I\.. .J
J!I L -""I --l -r-~ I
_. [I ~- I I
r ---, , l
>- N NI
_ '---f -, 1
_ h ~
.... '-_'--_ I
_ T l
__ /-l
. I
I 7 --.-
~ --'c_ - I
_ o' !I ~ C
lEI tJ-
I- . --J--
I .. rt-
rra.'- .11' - LL.I .
-Y I . L:. _, ~ '~. , I
. f-- f-- f---I
L1 I I I 1 --r' I I ~,,--'----< 1
I I, I I 1---LlJ:=t
t
poate transforma in mobilier. Materialul indicat este scin-
dura de stejar. Scaunele se sculpteaza. Finisarea se face
prin Hicuire.
SUPORT DE BIROU
Dupa montarea elementelor componente pe un posta-
ment, se va obtine 0 caseta pentru fi~e,suport pentru crei-,
oane colorate, pentru toe (vezi fig. 74 a ~i b). Obiectul s,' de-
coreaza prin pirogravare ~i se lacuie~te.
~-~__---~--=--_'~ __..H' .::=_". __
Fig. 74 b. Suport de birou
RAMA PENTRU FOTOGRAF1E
Dupa ce se executa elementul A (vezi fig. 75 a, b), se re-
alizeaza separat inca 4 flori cu 5 petale, de sus ~i de jos, ~i
se suprapun lipindu-se de ~le de pe rama. Piesa B se li-
pe$te pe piesa A, iar peste aceasta rama C, fixindu-se cu
clei ~j virfuri de bolduri. Nervurile frunzelor se piro-
graveaza. Fotografia ~i geamul. se introduc pe la capatul
de sus. Finisarea se face prin lacuire.
SUPORT PENTRU Z1ARE $1 REVISTE
In figurile 76 (a-e) $i 77 (a-c) se prezinta doua modele
de suporturi pentru ziare ~i reviste. Elementele compo-
nente ale primului model sint : doua picioar-eA desenate pe
una din foile de placaj. In interiorul picioarelor desenam
minerul C Iii fundul suportului D. Pe cealaltafoaie de 109
colectia cristal
ClICl r-- en
r-
Fig. 75 a. Rama pentru fotografie
,..
ll. : B ~J 8 J J
plaeaj se deseneaza part;i1e laterale B avind unul din mo-
delele propuse ...
Deeararea suportului se face prin pirogravarea unar mo-
dele mici pe eanturl I?i pe lata Unga. canturi. Se laeui~te.
Mlnerul C se mai poate sculpta "fringhie" dintr-a bu-
cata de lemn de tei, de forma cilindrica, cu un briceag sau
eutit biue aseutit ..
Cel dewaldoilea madel se realizeaza similar.
Partile laterale ale supartului de ziare slnt desenate pe
jumatate. ~e placaj se dubleaza.
CASETE TRAFORATE
Modelele propuse In fig. 78 (a, b) 79 (a-d) ~;;i 80 (a-c)
slnt variate ea rnarime. Cas.etele slnt ne~sare pentru pas-
trarea unar obiecte mici, de decor, sau pentru papiote eu
atil, ace, nasturi etc. Unele elemente propuse pentru a
easetii se pot adapta 1a a alta, Hidnd rnodificarile de ri-
goare.
Pentru desehiderea eapacului se prop un doui sisteme ;
cu piese mici din lemn ce se fixeaza de capac l?i apoi eu
doua tinte de eorpul casetei, inloeuind balamalele care nu 111
os:
01
O!
1
I
I
L(')
M
I
oe~
Fig. 74 b. Suport de birou
m .;1
~OS
I
a
M
N
colectia cristal colectia crista!
Fig. r6. a. StllXltt pentru ziilre ~i reviste {I
+colectia cristal .
\
\
'I
II
Ii
IIi
I'!I
II
\1
II B III A
Fig. 75 b. Rama pentru fotografie
colectia cristal
sint indicate la obiectele din placaj subtire, sau, pe capac
se lipe~te un placaj cit interiorul casetei, introducindu-se
in aceasta. Unele casete mai au ~i pereti interiori, care se
baituiesc sau se coloreaza. pe dinafara, scotind in evidenta.
madelul trafarat. Ace~ti pereti interiori nu se lipesc, ci
112 se sprijina. unul de altuI.

n
C)
-
(I
n
-
...
fol
n
'""
....
VI
-
1ll
-

( I
"-
1~-
rezzzzzt
Fig. 76 b. Suport pentru ziare ~i reviste (I) - detalii
:D

!.
.1
...
w
i
i.
B
r
._._-_._.~--_.
Fio. 76 c. Suport pentru ziare ~i reviste (1) - 1f2 parte lateraHi.

t')
e.
~
t')
.....
...
III
t')
~
![
III
-
-
B
IlT

,..-
~
+
-+ ~

~.+
._-~.- ----".,-.,.
...011I.:' ------
......
.-- --.-""
Fig. 76 d. Suport pentru ziare !;iireviste (I) - 1/2 parte lateralii.

B _

t')
o
-
~
t')
.-
....
III
t')
~
...
rtJ
...
III
-
Fig. 76 e. Suport pentru ziare !;iireviste (I) - 1/. parte lateralii.

colectiacristal
118
J'f. '17a. Suport pentru zlare ~i reviste (II)
Partile prindpale ale unei casete ,sint:, laterale, ea-
pete, fund ii capac. 1mbiJ:larile .~ eoltsint eu cep ~i
scobitura desehisi, jumatate dinmti~ sau cep ~i seobi-
tura "road! de rindunica"ctn.4Placaiul'este mai gros.
Decorarea se faee prin pirogravare,!ini#rea prin likuire
eu pensule mOL
VEIOZE
Modele1edin fig. 81 (a-e) 4i &2.(a-d).se confectioneazal
din plaeaj, iar instalatia electrica se face la urma, de un
specialist, dupa ce obiectul a fost lacuit ~i uscat. Elementele
principale ale veiozei sint: postamentul, piciorul ~i aba-
jurul in forma de trllIlchi de piramida sau paralelipiped
eu baza patrata.
II
."
0
Q
.
,.r
,
t
1 ,"
. 11
I,
i\
.
J
f,
oJ.
I'
~,:(
C
,
,.'
.....
I
"<ll
,.
r'
,\
o'
I;~.
.....
, \ ... t-.
'----' -
-<
\
-
.MI!!.
I'
I 4
c
l'
V
n If
j
1-
\
l2..t!.1Dti.
I
Fig. 77 b. Suport pentru ziare ~i reviste (II) - detaliu
o
A
~ ' .h _
----- ...---.
Fig. 78 Cl. Caseta traforata (I)
co!ectia crista!
":'.~~~~~.:-
It...\\!..t.l~'-.' .!'l~
A
\It
=1
o
B.
2 b<ciJi
Fig. 77 c. Suport pentru ziare ~i reviste (II)
colectia cristal
FiD. 18 b. Caseta tmforata (1) - detalii
coIeetia erlstal
I. I ~ --.I I
123
1
~
,--1
Fig. 79 a. Casetii traforata (II) - 112 Postament
colectia cristal
Cl
Decorarea se face prin pirogravare, iar finisarea prin
li:lcuire. eu ajutorul mai multor elemente, adiiugate la mo-
delul de veioza avind piciorul din cuburi cu crestiitut"i, se
poate face un lampadar iualt de cca 1 m, ca in fig. 83 (a-g).
Abajurul indicat este cel octogonal. Se confec~ioneaza
un postament eu picioare din placaj de tei gros.

, .. '
c
A
ifIIIIIIII&.. ~
.#,~, ;t)
4'~ ,
.,~~
",'
,'r'
.."
MODELE PENTRU INTARSII
125
CD
<
Pentru cei care doresc sa abordeze tehnica intarsiilor,
~nfig. 84, 85 ~i 86 prezentam 3 modele simple.
G
Fig. 79 C. Casetii traforatii (II) - detalii
~
~
Fig. 79 b. CaseHi traforatii (II) - 1/2 Capac
c
Intarsiile reprezinta lucrari ce pot fi executate de catre
amatorii care poseda 0 bun a tehnica de taiere la traforaj
precum ~i un talent artistic deosebit. Prin aceasta metoda
se pot obtine motive de ornament, din combinatii geo-
metrice, cit ~i modele de tablauri reprezentind peisaje,
portrete etc. Calitatea unar astfel de lucrari depinde, evi-
dent, de pregatirea artisticii a realiiatarului, de gust ~i de
124 experiente1e sale anterioare in diverse domenii ale arteL
colectia cristal
co1ectia cristaI
Fig. 79 d. Casetii traforatii (II)
...:
s:: Q)
S('j
...- '"
00-
I
....
... .....
I
~
t';!.
>('j
...- ('j .... 0 'H('j ....
...-
>('j
.... Q)
~
l)
ti
C>
<lQ
oj r;:
'I
I
cflller.tia e:riUal
.~----.",
I
I
I
decorative .
c
o
A
~
E
. colectia cristal
OBIECTE DE UZ GOSPODARESC,
MOBILIER, JOCURI, DIVERSE
TAVA DE SERVIT
Se executa cu multa u~urinta din placaj de tei (pIa
~eta de desen). Placa principaHi (vezi fig. 87) este inrama
pe deasupra, Ia margini, eu fi~ii din aceIa~i placaj, lipi
eu araeet ~i imbinate Ia eoituri Ia 45. Cind se lipesc r
126 meIe, se bat cuie Hira floare pe dedesubt, fara. a ie,i

n
C>
-
~
n
-
..
Ql
n
"1
...
rI>
....
Ql
-

part e taterate
~~.~~
~~~~I.!. 61.'..... ~~..4
parte tateralCi
~ .~
.A.: ~ ~1...,~
2
Fig. 80 b. CaseHi traforatii (III)
~~balama
a::>
I
>
It
l::
~
e.
so
l:I
(;

ii

2-
~
-
..
II)
t':l
::5.
UI
...
a.

Fio. 80 c. Caseta traforata (III)


131
,.
-
{J:
,
" :" ,~~::~
...... ~:l.
Cf4~p ~taJ'
I-~-- ---r - - ~..,
I
I
I
I
I
I
I
'. ~ .',f
1 C ,', .,) ", .
, -,~ ',;,,;;,!
FiQ. Blb.Y.,toz~'(1) - deiauu~ihent.
-
o
. ", ):,;ti!~-;:
'" , , , , " ',' '_ .' ',' ''': ;\'-;"", ',', ,;.::""'i~,,:,/!J!:
afara.Mfuerele .se lac din, bucatil:~de' 'placal ramaslin.f'Ii
fixeaza de capete1e ,taviiprin lipire fi in 'eui,~~
Tavase pttOgravearti!lcu modeleirnprima.tepe ra:tft:~rean~
~i minere. In interior se pirograveaza. un model' :t16ral,iar
ramele pot fi suportul unei' ;intarsii. Pentru pro~ie se ,
fixe8$a.un ge,amdeasupra placii principale.
Finisarea se face prin lckuire.
9*
~
,S
t.l 's.
;:j ~
+'
Q)
lD
"0
I
I
'I
...,.,
!:j.
I
I I 'ell
I
I I
"l
0
I
I I
'(jj
I
I I >
I
I I
<::S
I
II.
I
I
...
co
I
.9
I
r:...
r
I
I
I
I 1 '
I
I I
I
I I
I
I I
I
I I
I
I I
I
I I
I
I I
I
eel~tia tristal
CUTIE PENTRU SARE
Partile componente se comectioneaza din placaj de
plan~eta sau din sciriduri masive de 10-12 mm grosime
(vezi fig. 88 a ~i b). Liniile curbe se taie la traforaj. Imbi-
narile se fac cu cepuri l?iscobituri sau cuie fara floare. In
ambele cazuri se -folosel?tec1eiul. Decorarea cutiei se face
prin pirogravare sau crestaturi in Iemn, prin umplerea
fetelor cu stelute inscrise provenite din patrate de
10/10inm sau 12/12 mm.
Cutia pentru sare nu se lacuiel?te.
NOTES DE BUCATARIE
Pe un perete se poate pune acest suport in care se fac
diverse note de cumparaturi curente pentru bucatarie
(vezi fig. 89).
Un suI de hirtie (fll?ii lipite Ia capat) ce se deruleazii,
foaia trecind prin doua l?inesubtiri metalice (de~la-dosare).
Dupa scrierea notei de cumparaturi, creionul se al?aza in
interiorul axului de la sulul de hirtie, apoi hirtia se rupe
prin apasarea ~inei metalice. Materialul folosit la construc-
tie i1constituie placajul de 10 mm sau placajul obil?nuit de
traforaj, lipind doua foi, una peste alta, folosind c1ei bine
intins pe suprafete. Foile de placaj se preseazii. Lucrarea se
poate executa la traforaj. 133
B
din tabla subtire,
capacde borcane
de conserve
Fig. tl1 d. Veioza (I) - detaIii.
c
C)
A
Fig. 81 c. Veioza (I) - detaliu abajur .

colectia cristal
colectia cristal
FtQ. 81 e. VelozA (I)
Finisarea se face prin pirogravare pe canturi ~i chenar,
pe fatA, fi lacuire sau vopsire.
CALENDAR DE PERETE
Materialul folosit este placaj de tei de 5 ~i 10 mm gro":
sime (vezi fig. 90). Decorarea se face prin pirograv~e gali;1
prin vopsire eu vopsele duco (pe baza de tiner). Spatele!
postament se face ,din plaeaj gros, iar restul elementelor did
134 placaj subtire. ,I
colectia cristal
A
Fig. 82 a. Veioza (II) - detaliu abajur.
Cele 3 indicatoare culiseaza prin loca.wrile special
facute care trebuie sa fie fiecare cu cca 1 mm, de jur im-
prejur, mal largi. Lunile ~i zilele se pot scrie jumatate pe
o parte, jumiitate pe cea.lalta parte.
Finisarea se face prin 111cuiresau, vopsire. Se plaseazi
in camera eopji.4tr.
JARDINIERE
Pentru pist1>are., ghivecelor pe terase, balcoanesau
chiar in eamere, stigeram'doul1 modele de jardinierecarese
pot executa din sciQduri de esenti moale, ~ipci sauplaalj
~i ~ipci.
Dupa ewnse vede in figurile 91 a, b ~ 92 a, h" jll1"-
dinierele au cite 3 nl vele.
Pe postamept se ~11 ghivecele mai grele;apoi, trep-
tat, pe verticala, ghivece mal ~oare. Sub ghiveee se pun 135
'e6IeetiILel'istal
col~cfia cri~tal
La mode1ul a1 doilea, intre montanti se introduc, prin
gauri in placa de baza ~i polita desus, 3 sirme avind dia-
metrul de 2-3 rom, pentru plante agat;atoare.
In cazu1 cind nu dispunem de scinduri, acestea se pot
inlocui cu placaj, respectind formele, prin executarea unor
rame din ~ipci placate pe fata cu placaj lipit ~i fixat eu
cuie mici.
Dupa finisare i?i~lefuire, obiectele se vopsesc.
JARDINIERA MODULARA
Conceputa ca 0 cutie, jardiniera din fig. 93 are scopu1
de a uniformiza, in 8ens bun, suporturile pentru flori ~i
totodata de a masca varietatea de ghivece. Modul de 137
gaurd pentru cordonul electric
Fig. 82 c. Veioza (II) - detalii postament
o
colectia cristal
"
'-.
Fig. 82 b. Veioza (II) - detaliu "elice" pentru abajur.
farfurii din plastic sau ceramice, pentru scurgerea p1usul
de apa i?ipentru protejarea etajere1or.
Atlt la 0 jardiniera, cit ~i 1a oealaltl, postamentul 8.
poate executa dintr-o scindura lata saudin doua scindu
mai inguste, apropiate. $ipcile de legatura. transversale
solidarizeaza ; in ele se monteaza ~i picioare1e. IncH
picioarelor este data de te~iturile prevazute la capetl
Picioarele se fac din fag, de forma cilindrica sau tronconi
Montantii (piesele verticale) se fac din ~ipci cu sectiunl
patrata. Polite1e se fjxeaza prin scobituri de montan'
care au executate cepuri, aUt jos, pe placa de bazl, cit
136 sus la poli~ .
Fig. 82 d. Veioza (II)
colectia cristal
Fig. 83 4. Veloz! (III) - detalii abajur
colecpacnstal
WWOL.~
WWOll

3
.~
tl
.s s..:
i
::l
.....
c:l
2
C.I
'" .~
.,
....
'" ...
~
I
~
..... .....
b
>:;5
N 0
~
c.i
<
00
.~
~
><ll
N
o
'Q3
~

-
'"
....
(/]
.....
'"'
C.I
C'l
.....
....
C.I
cu
-
o
C.I

Fig. 83 d.V~oza (IIi)-detaW~tamel1t ,ipicior.


~ezare a acestOr ~( __ ~fpc:l.tpune in va-
loare un colt un ~ "Ghi~JJI!.~tzluc in modul
aVlnd un suport ~:,~j ~~~.'Hu.este indicat ca
ghivedul sa se vada~.~~u1~Qdtlb41P ..
Materialul neces,arn ..~ttde~tile de PAL me1a-
minat in cu10ri va.riaiie.f:m~aI;! fac cu ~puri rotunde
unse cu clei.... ,
Canturile vizibi.l!/ltfumiruiesc cu benzi de HDS,
folosmd clei prenadet~ 'Be vopsesc canturile vizibile, cu
roai multe straturi de vopsea aVlnd acee~i cu10are cu a
PAL-ului.
142
icoJectacristal
Fig. S3 e. Veioza (III) - detaliu.
t: 1:
+i col~._ta":.
Fig. 83 f. Veioza (III) - detaliu.
SUPORT DE FLORI
Suportul prezentat in fig. 94 (a, b) este 0 jardinierl'!!
pentru un singur ghiveci de flori. Prin forma lui, de coadii
de paun, constituie un obiect de decor. Crestaturile ce de.)!
coreaza suportul se fac pe ambele fete, in modele diferite:
Dupa ce conturul suportului a fost trasat pe 0 plan1;1et
de tei, se umple eu patrate1e de 5/5 mm, se fac crestaturil
apoi se decupaza modelul eu elementele ce-l compun.
144 Finisarea cea mai indicata este prin Hicuire sau ceruire.
~c.olecJia _c:l:ist.!;!l
Fig. 83 g. Veioza (III)
UMERM;) SIMPLU
Materialul adecvat confectionarii um~u1ui din fig. 95
este scindura de fag sau paltin, cu grosimea de 20 mm dupa
rinde1uire. Lungimea umer~ului este de 46 em. Trasarea
se face ca in desen, iar taierea se va face eu ferastraul de
contur sau "coada de ~arece". Muehiile superioare se ro-
tunjesc eu r81;1pelu1~i cu pinza de ~1efuit. Dupa ce se fac
doua gauri subtiri 1a capete1e umer81;1ului,se introduc cuie
lungi de ~ita, care se indoaie 1a 90 cu c1e~te1epatent, fiind
apoi batute intr-o bagheta cilindrica oe constituie suportul
pantalonilor. Cirligele se cumpara sau se fac din cuie sau
slrma. Nu este obligatorie Iacuirea umera~elor, ci doar 0
buna .~lefuire.
SUPORT PENTRU OGLINDA DE MINA
Materialul cel mai bun pentru eonfectionarea supor-
tului (fig. 96) este scindura subtire, de 15-20 rom grosime,
de tei sau paltin. Taierea se face la traforaj, iar decorarea
se poate face cu daltile de sculptura. Pe spate se sapa cu
dalta un faIt pentru oglinda, care va fi mascat. Se ~lefu- 145
colectia .cristal
......-"'- .... _., .-..-~.....-..--

' ~t.al.
..
Fi!1. 85. Model pentru intarsie (II)
L--.:"
Fi!1. 84. Model pentru intarsie (1)
colectia cristal
l~
partea laterad.
Fig. 88 a. Cutie de sare
~ ~cristal
Fig. 87. Tava de servit
.~L..--_.
~~-.c __
""""""L_
.. 25
TAVA DE SERVIT IG
-::~-~~~'~. ::::-::;~~~~~~,:
I. 40.9 _
I
~I61
Fig. 86. Model pentru intarsie (III)
colecfia cristal
-1-_
1
Fig. 89. Notes de bucatarie
"
>
coleetia e~ .'
(!J
-'
a
a.
VI
,- --- "
Fig. 88 b. Cutie de sare
u
~. I~II
g" . I II 'C
l:l c;:
U ~
...
'11 aa~ 1 1 alL' i I- au 1
I I 1\ 1- 1\ I
ie~te, se biiituie~tein nuanta inchisa apoi se likuie~te cu
lac ludas sau mat.
eolectia ~taI
SUPORT DE LUMtNARI
Atit suportul cit lJi luminarile sint, elemente de deoor.
Materialul folo.ciitla suportul din figura 97 este lemnul
150 masiv de paltin, tei, nue etc. (scindurele), de 12-15 mm
o
o
~
OSl
08Z
a
o
c-
. OSZ
Fig. 91 a.. Jardiniera (1)
Del
coleetia cristal ~
grosime, sau placaj gros de tei. Taierea suportului se. tace
la traforaj ..
Decorarea se alege dupll preferintll : crestaturi tIllemn
sau pirogravare, finisindu-se cu lac sau ceari..Farfurioa-
rele din tabla subtire se vopsesc in negro ca ficuiele. 163
a
N..
o
A
'V
''0
o
nn
. I
' I I
I .
I I
i i
Fig. 90. Calendar de perete
~ I~m .!
~ ~~
I I
1
colectia cristal
colectia cristal ;'.
fig. 91 b. Jardiniera (0
Ca suport de luminari se poote folosi ~ plciorul de ve-
iom oompus din cuburi crestate, facindu-se adapt~rile ne-
cesare pentru luminare (piesele nu se mai gauresc pe
mijloc).
RAFT BIBLIOTECA
Capete1e se executa din placaj dublu gras, iar lateralele
'ili penele din placaj subtire. Sint necesare 3 foi de placaj
pentru toati construcpa (vezi fig. 98 a-c). Finisarea se
154 face prin licuire.
~coIeetia eristal
Fig. 92 a. Jardiniera (II)
MASA DEMONTABILA
Be confectioneazl din orice specie de lemn. Subensam-
blele oe constituie picioarele, douA cite dou&, se fac iden-
tice ca dimensiuiu (vezi fig. 99 a-c). Deosebirea consta 1)1
montarea ~ipcilor de legatura la subansamblul al doilea,
ridicate mai SUS, eu 0 grosime, pentru ea atunci clnd se im-
bina in forma de cruce sa se suprapuna perfect pe gaurile
ce strapung ~ipcile la mijloc, unde se introd.uc 'iluruburile
eu piulita, de preferat, fluture. Se mai tine cont ca mon-
tare a 'ilipcilor la subansamblul al doilea se face dupa ce se
suprapune peste primul subansamblu. Montate separat,
nu s-ar mai putea face tmbinarea in cruce.
tlfi;
Fig. 92 b. Jardiniera (II)
Fata se face dintr-o rama din I?ipci mai late, placata
pe fata cu placaj subtire. Gaurile in care intra cepurile
rotunde de la pkioare vor fi limitate I?ial?ezate astfel incH
sa cada exact pe cepuri. Fata nu se inc1eiaza de cepuri.
Finisarea se face prin vopsire.
>ctt
..
ctt
'3
'0
o
S
,ctt
..
<ll
'S
:a
..
ctt
0-"
~
C':l
c:i.
~
30
a
Cl
LO
TABURET
Picioarele se confectioneaza din orice specie de lemn
de care dispunem. Imbinarile elementelor sint simple fa-
cind constructia accesibiUi (vezi fig. 100). Picioarele au sco-
bituri deschise la capetele superioare, cit latimea placii de
156 legatura, care se face din placaj dublu gros (20 mm gro-
colectia cristal
colectia cristal
FiQ. 94 b.Suport de flori
+eeleetia crista1
/'
sime) prin 1ipireaa doua foi de placaj de cite 10rom. Im-
binarea picioarelor, douii cite doua, Be face la jumatate
din liitime,in cruce.
Fata se monteaza pe picioare prin ce.puri rQturWesau
prin ewe. Finisarea se face prin vopsire intr-o singud
nuantii sau, prin contrast, fata de 0 euloare, iiarpiciaarele
de alta euloare. 159
o
M
t--
o
-..t
(f) .~~~ I ~ "
~ \
I
t L
~
00 /
I2B ",/ .
~ L...-
.
/
-24 f2to
\ 1..l:P1 I
.~ I V
'" L j ;I'
/
"', ,//
" /
/ ~ '\.
/. " .
.
/ I '\. I t:i'l I
. /V I (2)' r\.
/ '\
Fig. 94 a. Suport de flod
i I 296 ..f 11.0 I
colecpa cristal
I
1. ...
~
r r-
........
. I
I
/'
--
--~-
----
~
/-~
- "
...........
/
/~
V .....
~, '~
-'
I--
.(
\. \
~
""
-
.....
I
//
~ I~
(.
'"
t\,.\ \
~
-
,
~
..
!--
,
!r
,
,
~
,
.
......
r--.....' 0-
.......
~
.
r-.
I'...
.1
i
~ I~
,..
i"-..
....... r---.
l..!
tt-.
\,
,
-
/
--
-
C'
I-...
\
\,
I, I
~
"
",
~.
~/
"'-
'<-:::
....
~......
~~
........ -.
--.--
---"-
--- ...
"
-.
.;.;;.-
~
01

]
fIJ
"6
j
8

I
ow
'3
t
=
~
I
:::

-
'"
...
fIJ
'5
:> 1 2 3 4 56 789 -
1 ..i.r
/
2
r
3

""
'-
/
5
/"
6
L
7
J
A
f
-
9
10 11 12
13 \
m
1~ \
151
1\
16
\
17
I'"
1?
>
1CJ
/
7f
j
I
,/"
... 21
~
/
. '3:
/
I
J
'41
2
2
I j
I TI T I
I I I
I /
' 'I " T
-
/
,
r--,"
/
I
"
\
J
r
""""
I
I
"
\/
/
~,
l--
J
\
/
V'\
J
~
\
.J
\S
-
./
\ -
-
\
..
\
\-
. --:
-
-
.........
....;
, .
"
.-
l--.
.....
--
I
r:-
\
I
--
-
..
It
'"
\
......
-
_ .#'------ "'ts;:
\
'r::I
'L
L..-
1
1/
T
--
-
J
/
-
-
]
Fig. 98 a. Raft bibliotecii - detaliu

colectia crista!
u
CIO
~
.ei!
-
co
..
.&
co
-
III
t
!
::s
:;
ti
'tl
I
'fl
(I)
-
o
;:;
.0
:0
~
co
~
.~
ra.
IlJJ 40
:::>
...:t
...:t
I
4
Fig. 98 b. Raft biblioteca - detaliu parte lateraJ.a, pana.
colectia cristal
~
:a
Ol
....,
s:::
o
S
ell
'"0
>Ol
.,
Ol
:2l
..0
0>
0>
~
i;;
co1ectia crista! .' ,
- .. ~
95
120
~ 500 ..I
Fig. 99 a. Masa demontabilii - detaliu. picioare
Ul
O"l
C
eoleetiacristat .
Fig. 100. Taburet
I'J
00
o
~J.....
40
I ... m S
ttll'j f~
'0
0 M
(,;()leqia (:dstal
SCAUNEL SIMPLU
Dimensiu.nile reduse n fac placut pentru copii care il
pot utiliza pentru odihna, eft ~i ca juearie. Elementele se
rindeluiese intr-o bueata, dupa a.ceea se sectioneaza
(fig. 101).
Lemnul pentru scaunel 11 constituie bueati de brad,
tei, plop etc. La capetele de sus ale picioarelor, pe ambele
parti Vor fi taiate seobituri deschise in care se vor manta
~peile de legatura cu clei ~i euie. Plaea va fi fixata de
pieioare :;;i:;;ipcilede legatura eu clei ~i euie de :;;ita. 169
30/30 U 260 l
00
@
Fig. 99 c. Masa demontabila
colectia cristal
Fig. 101. Scaunel simplu

350
Fig. 102, Scaunel din lipd
,
250
celor dOUa~pci ere legatura. La distan.te ega1elH!' monteaza
~i cele1alte~pci. Cuiele trebuie sa fie suficie.ntde Itmgi ~
de groase (sintbune cuiele de ~it8). Fol08ind ~ clei 1a
asamblare, se reduce numiJrul de cuie(se ~tie c:a 0 imbi-
nare nu este rezistenta cind are prea multe cu.ie).Pe aee- 171
90
~
-..;
8
"
lD
:::=:--::
----
N
==
II
\.n
r 9
..:'---
155
Cl
9
In timpul mon1;a:rii Be verificii eolturileeuecherul eu
talpa. Elementele se :;;lefuieseeu hirtie sau pinza de ~le-
fuit, apoi se vopsescin culori contrast cit mai vesele.
200
SCAUNEI:.DIN ~IPCI
Sdiunelul (fig. 102) se executa din ~ipciscurte de orice
specie lemnoasa. Materialul trebuie sa fie uscat ~i sa nu
prezinte defecte mari ce l-ar eompromite ea, de pilda,
putregai, noduri marl dizatoare, sparturi. Tiiiat eu feras-
traul la dimensiunile oorespunzatoare, se preluc.reazaprin
rindeluire, daltuire etc. Picioarele, doua cite doua imbi-
nate eu ~ipci de legatura mai groase, eonstituie suban-
samblele. Asamblarea se face cu clei ~ cuie incepind eu
f,'ipcade legatura de jos care leaga picioarele, apoi se trece
la executarea fetei folosind cele doua ~ipcicare se a~azala
170 marginile scaunului. ~ipcile cu te~ituri se af,'azadeasupra
colectia rnst31
"
001", Criaal
coleetia cristal .'
o
o
M
la~i principiu se pot executa band mai lungi ~i mai inalte,
avind grija sa se mai adauge un subansamblu de pieioare
la mijloe, iar ~ipeile de legatura de la margini, montate pe
picioare, ~i eea de la mijloc jos, sa fie lungi, de la cap
la cap.
Finisarea se face prin vopsire in culorile preferate.
Primul strat, dupa useare, se ~lefuie~te u~or; astfel cel
de-al doilea strat se Sltabilizeazamai bine.
CUIER CU POLITA
Se executa din ~ipci de brad, tei sau alte speeii moL
$ipeile ee eonstituie consolele (fig. 103 a, b) sint mai
groase, imbinate eu eep ~i scobitura desehisa, intarite eu
doua ~ipci incastrate in ~ipca de sus ~i rea de la perete. La
polita se folosesc ~ipci subtiri, rotunjite pe muchiile de sus.
Se folosesc pentru imbinare : dei, cuie sau ~uruburi. Agata-
torile de perete sint din tabla groasa. Cirligele sint din
sirma alamita, aplicate prin in~urubare. In cazul cind se
folose~te pentru bucatarie, se pot prelungi consolele in jos
dupa dorinta ~i se aplica mai multe ~ipci cu cirlige. Fini-
sairea se face prin vopsire in euloarea preferata.
RAFT
Un model simplu de raft pentru expunerea cartilor
sau a obiectelo!:._dedecor pe politele superioare, este pre-
zentat in fig. 104 (a, b). Pe polita de baza se a~ obiectele
mai grele: magnetofon, picup etc. Intr-o camera mare
raftul poate constitui un perete despartitor. Modelul se
poote eonst):'ui cu ajutorul unor montanti verticali din lemn
de brad cu sectiunea patrata.
Montantii de la margine sint fixati cu cep in posta-
mente mai groase. Pe cei 3 montanti, politele se a~aza prin
rezemare libera, intarite cu ~uruburi pentru lemn pe con-
sole din lemn rotund (din cozi de maturi uzate). Nu Be pun
mai mult de 4 polite, cm-e se fae din scinduri de brad sau
PAL. In partea de deasupra, montantii se lasa liberi, cca
40-50 cm, fara a n acoperiti de 0 polit;a. Pentru a face
o construc\;ie mai deosebita, dar totodata mai grea, va pro-
punem sa exeeutati montantii eu crestaturi care se lu-
172 creaza numai cu ferastraul de mirra, eu multa atentie,
colectia cristal
,(G
:t:'
8-
::s
u
I-l
ClI
';3
U
ci
""
Cl
....
ti
~
colectia cristaI
Fig. 103 b. Cuier eu polita - detalii de imbinare.
trasind in prealabil succesiunea modelelor. Gaurile pentru
console trebuie sa cada .inmodele pline.
Finioorea se face prin vopsire.
SUPORT PARAVAN
A~ezat intr-() camera mare, desparte doua locuri de
mundl sau doua paturi; pus .in capatul unui culoar, eu 0
draperie in spate, are it'oldeeorativ.
Const:ructia din fig. 105 se execut! din scinduri de
brad, PAL simplu sau melaminat. Rama de forma drept-
unghiulara pe .inaltime, ell polite despartitoare, se .imbina
174 1/2 din latime pentru a ie~i, .in final, mai multe spatH pa-
colectia cristaI
Fig. 104 a. Raft
trate egale. Rama se monteaza pe doua picioare. Modelele
florale se confectioneaza din f.i~ii de placaj de fag, tiiiat
perpendicular pe fibre pentru ca prin .imbinarea a 4 fi!?ii
elementele componente sa se deformeze.
1'15
1,
l'
~_[ll
colectia cristal
-150~
Fig. 105. Suport paravan
1_ 1500 . 1
12
Fig. 104 b. Montant pentru raft.
RAMA PENTRU OGLINDA
De dimensiuni variabile, in functie de marimea ogIinzii,
rama din fig. 106se executa din p1acaj de 10-12 mm, de
tei sau fag, avind colturile intarite dub1u gros pe spate,
unde va fi fjlilocu1 de fbcare a oglinzii. Decorurile se exe-
cuta prin pirogravare sau vor fi pictate in cu10ri asortate
cu cu10area de fond a ramei. Daca rama se pirograveaza, in
final se 1acuiefjltesau se ceruiefjlte.
Rezemarea acestor modele in spatiile patrate este
libera, fara a fi fixate. Finisarea se face prin vopsire, in
culori1e dorite.
colectia cristal
MASUTA DE SERVIT
5e confectioneaza din p1acaj de tei, fiind necesare : 0
p1aUf;letapentru fata, doua p1anfjletepentru picioare (~e-
176 zate separat pe cite 0 p1anfjleta),fjlipcade legatura de 1a
colectia cristal
mijloc ~i doua chingi transversale a~ezate sub fata,la ca-
pete (fig. 107).
Asiguram eonstructorii amatori di masuta se poate
executa eu un ferastrau de mina pentru taierile mai lungi
~i eu traforajul, consumind eel mult 0 duzina de pinze.
Masa se deeoreaza prin pirogravare eu modele imprimate
de acel8.~ifeI. Pe fata se poate face, eventual, 0 compozitie
florala simetrica.
178 Fata se bordureaza eu ~ipci subtiri :;;ise pune un geam.
Fig. 107. Masuta de servit
coleetm crisW
MASUrA SCULPTATA PENTRU TELEFON
SAU VAS CU FLORI
Moderol propus in fig. 108 (a-d) se poate realiza din
pl,am;;etade tei, ell grosimea de 10-12 mm. Se traseaza
picioarele, unul .linga altul" fata ~i 8 ~ipci de legatura. Cu
rindeaua se indreapti eanturile pieselor, se :;1lefuiescdupa
ce au fost ta1ate. P~ta trebuie sa aiba fibrele pe lun-
gime, sa fie perfect plana :;;ifara goluri interioare sau alte
defecte.
Pentru executarea crestaturilor pe ambele fete ale
unui picior, pe 0 fata la ~ipcile de legatura J;li0 fata la l'Jt
1'60
-
m
w
o
o
100
Fig. 106. Rama pentru oglinda
~
,00
,
..~
160
": .. 11
I.!
::~
I"
\
+P'
rlfl
! i
i I
'I!!'
"
I"
Ii:
colectia cristal
placa masutei, se traseaza patratelele pe toata suprafata
apoi, cu daWi subtire, cu tai~ul indinat, se fae crestaturile
ea in desen. Asamblarea se face eu cuie subtiri fara floare "
~i deL Dupa asamblarea a doua picioare l;iia unei ~ipci
de sUS la picioarele celelalte, se introduce subansamblul
al doilea in primul ~i se monteaza ~i l;iipca a dOlia de
legatura. Doua l;iipcise al;iaZacu scobiturile in sus ~i doua
cu seobiturile in jos. Dupa ce S-au facut local;iurile la'
placa avind largimea cit grosimea. unui picior l;iiadincimea
cit latimea, se ~aza fata mesei, fixindu-se in cuie. Canturile
se pot pirograva sau baitui. Finisaxea se face prin Hicuire.
MAsA-BIROU
Modelul prezentat in figura 109 este format din doua
cad.re din lemn de fag, 0 ~ipca de legaturli jos ~i cutia,
care in cazul de fata poate sa nu aiba sertar, ci numai loc "
liber pentru c.artile ~i caietele curente. In partea din
fata, unul din pereti este mai inspre interior cu 10 cm,
pentru clirtile de lectura ~zate vertical. Cei 3 pereti
ai cutiei sint fiicuti dublu gros prin lipirea a doua foi de
placaj de 10 mm grosime, pentru fiecare perete. Se ung
cu aracet foile de placaj wate 1a dimensiunile respective
l;iise preseaza cu ~uruburi de strins intre doua placi de
esenta tare. Fata ~i fundul, din placaj de 10 mm, se apUca
prin incleiere ~i cuie fara floare. Biroul se baitui~te ~i
se laeuie~te dupa 0 $lefuire perfecta.
BANCHETA
Este scaunul ce se potrive~te la biroul descris mai sus.
Materialul ce se folosel;itepentru confectionare este panel,
PAL simplu sau PAL melaminat. Toate partile componente
ale constructiei au suprafete plane. Bancheta este con-,
stituita din 3 subansamble : capetele (2 bucati), cutia l;ii
perna (vezi fig. 110).
Cutia se face din doi pereti laterali ~i doua capete.
Din desen se observa ca peretii laterali sint mai inalti
180 decit capetele .
eolectia cristal
a
N
l:'-.
10
r--
fi .
lhOQ j
...
...
.8
...
::l
tJ
'"
cu
>
::l
cu
'"
l::
o
...
Q)
~
...
:
~
c.
~
cu
...
c.
"3
tJ
'"
>CU
-
::l
'"
'ell
~
<:i
00
c
...
ti
r;:
ceJeqia distal
-
..
o
....
...
::l
t)
<II
ttl
>
::l
ttl
<II
d
o
~
]
::l
..
-
c::
Q)
p.
>ttl
-
ttl
-
0.
....
::l
t)
<II
>ttl
--
::l
>~
~
.0
cO
c
...
ci.
~
Fig. 108 c. J'vH\sutaseulptata pentru telefon sau vas eu flori -
detalii.
De-a lungul peretilor laterali ~ 18 nivelul capetelor
se fixeaza doua ~ipci,iar pe acestea ~i pe cele dona capete
ale cutiei se monteaza. fundul banchetei, care este din
placaj (aid va fi locul pernei).
De cutie se vor a~a capetele. La CO!lStructiivom
folosielei, cuie, :;;uruburi.
Perna se poate face cu resurse proprii (gen saltea),
umpluta cu lina, vatelini'i etc. Fata se face din stofa
de mobilii.
Finisarea se face asemanator cu cea.a biroului.
CUIERE PENTRU COPII
Pentru a crea 0 atmosfera vesela' in camera copiilor.
sugeramconfectionarea cuierelor dinfig. 111,i 112.
183
~leetia c'fi.stal
colectia cristal
colectia crista!
Fig. 110 a. Bancheta
Fig. 109. Masa-birou
...
...
.....
a
010
M Kl
aaz
o
lJ)
(V)
:8
co
OSL
008
Fig. 108 d. Masuta seulptata pentru telefon sau vas eu flori
o
lJ)
lJ)

o
Lf)
..-
I. 600 .r~.o
C>
CD
o
o
Lf)
I. ~ ;~~.I .I
Fir 110 b. Bancheti
Confectionate din orice specie de lemn, cuierele au
lungimea de 50-60 em, Hitimea de 11-12 em, gro-
simea 25 rom. Pisicutele ~i ratw;;tele se fac din placaj
186 ~i in numar egal eu eel al cirligelor. Cuierul eu pisicute
eoleqia aWal
Fig. 110 c. BanchetA
se vopse~te in culari vesele, pisicutele se vopsesc in
contrast, negre sau albe. Mustatile Se lipesc pe fata care
nu se vede ~i se fac din cUeva fire de guta pentru undite.
Coada care constituie a~ata1oarea.sa face din aecesorii
metalice ee se folOl1esc prin rotire la. tnchisul ,i deschisul
unol"~i de dulapuri. Pe euier, pisiCUtelestau eu spatele.
Cuierul cu ri~u,teeste la fel din punct de vedere al
eonstructiei ~imaterialului.
Pe cuier. dupa ce au fost pictate, ratu1;ltelese lipesc
1;li se fixeaza eu 3-4 tinte fara floare. La capat se monteaza
ratutlca mai mare, urmata de un ~ir de ratu~te mici.
Corpul se vopse~tecu vopsele dueo s:a.ucu temperagalben,
cioeul ro~u, ochiul negru, baticu1 r()~u eu picatele albe,
picioarele ro~ii, aripile se eontureaza eu portoealiu-maron.
Cuierul se vopse1;ltein verde. Se folosesc cirlige ee se
monteaza prin lnf?urubare, dupa ce s-au facut gauri
subtiri. Agatatorile se monteaza in l()c~, pe spate. 187
colecpa. cristal
Fig. 112. Cuier pentru copii (II)
189
colectia crista}
~-~
~
o 0
Fig. 111. Cuier pentru copii (I)
colectia cristal
188
colecpa cristal
II
II II
r)\\i
I
II
a
~I
II
a
"
c--.
....
'0.
II
0
"
u
II
::l
:..
II
-
II
~
'I
0-
...
ro
p..
ci
"'"
... ...
0- ~
PAT PENTRU OOPIL
Cadrul patului sau rama se confectioneaz! din scinduri
de br,ad,prin prelucrare ajungindu-se la dimensiunile pre-
zentate in figura 113(a-c). Imbinarile de col~se fac eu cep
drept ~i seobitura desohisa sau eep "coada de rindunica"
incleiat ~ibatut in cuie, care este mai rezistent. Pe
partile lungi se monteazAr;;ipcipe care se a~! scinduri
de latimi diferite, gen gratar. Salteaua se face din pinza
de doc umplut! eu lina sau de~euri de !in!, de dimensiu-
nile interiorului ramei.
Picioarele se eonfeetioneazAdin lemn de fag bine
rindeluit. Imbinarile ~ipcilor de legatura se fac cu eepuri
intarite eu cuie de lemn. Picioarele se prind de rama cu
~uruburi cu piuli~a, in loca~uri. Patul se poate vopsi sau
se lacuiescnumai picioarele.
colectia cristal
PAT-SERTAR
Intr-un spatiu mai restrins va. recomand!m un pat-
sertar care se folos~te cu bune rezultate ca pat dublu, daca
este bine executat (fig. 114a, b). Capetele se confec~ioneaza
din panel furniruit pe canturi. Cele dou! rame cadru
se fac din lemn de brad, bine rindeluite, confectionate
dupa modelul patului simplu. Deasupra ~ipcilora~ezate in
cadru se pune 0 foaie de placaj. Saltelele se fac cu
mijloace proprii sau se cumpAr! saltele "relaxa". Rama
de jos alUI~ecii pe doua glisiere din lemn de fag suficient
de rezistenlle, care se fixeazl CU ~uruburi pentru lemn
in capetelepatului.
Se ~! corespunzator fat! de patul de sus; pentru
a nu se freca. ~temutul &ausalteaua. Cele douApicioare,
a~ezate inclinat, s!nt acute tot din lemn de fag. Rama
de sus este fixatii de capete cu ~uruburi eu piulita. Finisarea
se face prin vopsire eu desene vesele, dad patul este
destinat copiilor. Doua ~uruburi. fAr! piulitA; care stau
la capetele patului sub saltea, se folosese ca opritoare
pentru limitarea glisarii.
In timpul zilei, patul se acopera eu 0 cuvertura care
sa mascheze spatiul intre cele doua paturi. Dimensiunile
190 orientative sint ce1eale patu.luisimplu.
Fig. 113 b. Pat pentru
copil - detaliu.
~'O
DULAP
Dulapul multifunctional, prezentat in figura 115 (a, b),
se confectioneaza din PAL simplu, furniruit pe canturi care
dupa 0 ~lefuire perfecta se lacuie~te sau din PAL me-
laminat, canturile vizibile acoperindu-se eu HDS sau
furnir.
Croite la dimensiunile corespunzatoare, piesele se in-
dreapta prin rindeluirea canturilor, iar imbinarile se fae
cu cepuri rotunde de 8-10 mm grosime, incleiate. Este
preferabil ca gaurirea lOt:a.$urilor eepurilor sa fie facuta
eu bo~ina (electric a), dupa 0 prealabila intepare a
locurilor de gaurire. Gaurile fund limitate, la burghiu
se folosese opritoare din lemn. Spatele se croie~te din placaj
sau PFL prins cu ~uruburi pentru lemn. Picioarele se fac
din lemn de fag ~i se finiseaza ca ~i restul elementelor.
La locul destinat hainelor se monteaza 0 draperie de
plu~ sau se pune u~ cu balama banda atunci cind dulapul
se face din PAL melaminat sau panel. Nu se recomanda
192 0 ~a din PAL. simplu deoarece un amator nu are po-
colectia cristal
~
Fig. 113 c. Pat pentru copil - detaliu.
sibilitatea sa puna lemn masiv pe canturile u~ii sau a
rafturilor (aceasta opera tie se face la ma~ini speciale,
in fabrici).
UMERA$ PENTRU SACOU $1 PANTALON1
Umer~ul propriu-zis se confectioneaza din scindura de
esenta tare : fag, paltin sau din placaj de 10 mm. Se fae
doua piese identice care se lipesc prin suprapunere (fig.116).
Lateralele din placaj de 5 mm se monteaza in loca~urile
umera~ului, apoi 3 baghete cilindrice din fag sau paltin
se prind cu clei ~i tinte de laterale. Umera~ul se ~lefuie~te
perfect ~i se lacuie~te. 193
colectia cristal
13 - Atelierul fantezie1
Fig. 114 b. Pat-sertar
o o
cGlectia cristal
MASur A FANTEZIE
Cind avem musafiri :;;istau pe fotolii separate, discutind
sau privind la televizor, recomandam masuta individuala
din fig. 117 (a, b), pentru cea:;;eade eafea :;;iscrumiera etc.
Materialul pentru ronstructie n con.stituie placajul de
fag sau tei de 10,12 sau 15 mm grosime, iar politele din
placaj de 5 mm. Montarea se face dupa decuparea in-
terioarelor fetelor, direct cu cuie fara fioare :;;idei. Politele
sint de forma patrata, fixate pe rame subtiri din ~ipci
de 10110 mm; pot fi 2 sau 3 polite. In partea de jos se
lipese 4 picioru:;;e coltar ie:;;ite in afara ansamblului cu
eca 25 mm. Masuta are forma unui cub eu latura de 35 cm.
$lefuite perfect, cu muchiile rotunjite, masutele se fi-
niseaza cu vopsele pe baza de tiner (care se usuca repede),
in culori contrast, de exemplu, lateralele albe, politele
ro:;;ii sau invers. Trei masute, suprapuse, formeaza un
suport masa pentru telefon sau vaza cu fiori.
MASUrA INDIVIDUALA
Folosita cind avem musafiri ~i programul la televizor
este interesant, sau eu alte prilejuri. De obicei se con~
fectioneaza 3-4 miisute. Constructia este. u~or de facut,
cu unelte simple, din urmatoarele materiale: placaj
de 12-15 mm grosime (tei sau fag), PAL de ]5 mm
furniruit sau melaminat (vezi fig. 118 a, b). Solidarizarea 195
13*
~
r;:
s..
Cll
...
s..
<II
'"
I
...
Cll
Il<
o::i
'l<
....
....
&'l
N
r
I
o II
II
11
II
d
"
II
o 'I
II
I,
I,
It
IJ
o
a
~
8
GJ
co1ectiaeristal
194
colectia cristal .-
pieselor se face cu clei ~i ~uruburi avind grija sa s.efaca, in
prealabil, toate gaurile. Finisarea se face in functie de
materia1ul fo1osit. Se sugereaza ca fetele elemente10r ~i
cantu rile sa fie vopsite in culori diferite ce se asorteaza
sau in aceea~i culoare, dar cu nuante diferite. Nu se trece
1a finisare pinacind nu se ~lefuie~te perfect obiectul.
Cind nu se folasesc, masutele stau suprapuse (faptul
ca masuta are picioare1e inclinate face posibila aceasta a~e-
zare, fara a ocupa prea mult spatiu).
191
o
.t'
,01
a
().
I-L-
o
Fig. 115 b. Dulap - detaIiu.
r
.oIl
I - .".=t.Ul
colectia cristal
DULApIOR DE COLT
Se confectioneaza din placaj de tei de 5mm grosime
~i ~ipci de brad sau teL Dowl triunghiuri dreptunghice cu
catetele de 25 cm se inrameaza pe 0 fata cu ~ipci taiate
in unghi, lipite ~i batute in cuie mici (vezi fig. 119 a, b).
Laterale1e de forma dreptunghiulara se fixeaza de catetele
(rame) triunghiurilor cu clei :;:i cuie mici. U~ se face
cit interiorul (dupa ipotenuze), se inrameaza pe trei parti
cu ~ipci subtiri, iar pe 0 parte cu 0 bagheta cilindru care
va i axul pe care se bat doua cuie la capete ee tin loc
de balamale.
CART CU ROTI DE RULMENTI
Materialul folosit i1 constituie scindurile de brad :;;i
de fag, plus rotile de rulmenti, mai mari in spate ~i mai
mici in fata. Osii1e se fac din 1emn de fag r.otunjite 1a
capete ~i vor fi erestate cu ferastrau1 pentru a introduce
pene de lemn sau de fier, pentru fixarea rulmentilor pe
ax (vezi fig. 12Q) .
~
1400
775
Fig. 115 a. Dulap
5,2
a
LD
l:"--
a
a
("")
..-
196
--.-------------
_.- --,......- -- ----
eeiIeCICia.edetfd
spate sefixeaza SQlidcll ~uruburieu piu:liti sau.eule.
Partea lemnaasa se vopse~te in culor.i1edorite. Pel'ltru -a
rni~ora zgam.otul pr.odus ,de rota 'peasfalt,se imbraca
rotne, ;pecant, 'eu ine1e de eaueil1csub:(;ir'.e, lipiftdeapetele
prln te~ire ~i suprapunere. lama, ~ ro~e lani~
talpici ~i cartul s-a transformat in bob. Se intelege cii
folosirea constructiei, ~i intr~caz ,~ in altul, &e~ in
Iocuri in panti, dar nu ,pe .pal'1eacar.osabM astrizii.
TIR CU INELE
Acestejoc.u.ri(fig. 121)&'llt .destinate C0pi'ilorde virst!
~colaramici .&au.:pI1eJCQlarj;!or ;dnd ,Be j.eaei m coiectiv. I
~
M
.0"
'If)
M
Fig. 1.17 a. M1i.suta fantezie
\5
Fig. 116. Umer~ pentru sacou $i pantaloni
-140~
Scaunul pus Ia spatele cartului va face ~ederea mai
comoda. Partea din fata ascindurii ce leaga cele doua
asii va avea forma din deren ~i va fi .zata pe 0 piesa
rotunda din lemn sau metal fixatii eu ajutorul unui
~urubcu piulita.
Pentru a frecare mica, loeul respectiv se unge .~u
vaselina, iar stringerea ~urubului sa nu fie prea puternica
pentru a permite rni~carea axului la viraje. Axul elin
coleqia cristal
118
550
Se it4elege ca dispozitivele sint facute de eei mai marl,
in atelierele lor sau cele $colare.
Doua scinduri de orice specie, lungi de 60-70 cm,
late de 8-10 em $i groase de 25 mm, bine rindeluite, se
gauresc (gauri strapunse) cu un burghiu de 20 mm. In
gauri se introduc cilindri lungi de 20 em. Imbinarea in
cruce se face princhertare $i este demontabila (neincleiata).
Finisarea se face prin vopsire, de exemplu, in rO$u a
scindurilor $i galben a eilindrilor. Inelele se fac din placaj
de 10-12 mm grosime, cu diametrul mare de 20 cm r;;i
diametrul mic de 18 em. Se rotunjesc muchiile cu ra$pelul
.;;ise $lefuiesc perfect. Sint necesare 5 inele (alb, albastru,
galben, rO$U,verde).
Jocul consta in aruncarea inelelor pe cilindri de la 0
distantade 2,5-3 m $i riiminerea lor pe cilindru. Evident,
se va stabili un punctaj, prin conventie.
LA TINTA, CU MINGEA
Pe un panou de PAL sau panel, vopsit in orice culoare,
perforat prin taiere cu ferastraul "coada de $oarece" $i
montat pe un trepied, se arunca de la 3-4 m cu 0 minge
de tenis de cimp, in orice orificiu, care are in spate un
200 saculet din pIasa (fi. 122). Punctajul orificiilor se s<:rie.
Fig. 118 a. Masuta individuala
201
colectia cristal
colectia cristal
2ft
Fig. 118 b. Masuta individuala - detaliu
Mingile, in numar de' 7, pot fi i?i din cauciuc. Diametrul
orificiilor este de 10'em.
GALERII PENTRu PERDELE
Galeriile constitufe elemente de sustinere a perdelelor
~i draperii1or. Greutatea mare a galeriei puna iflsa unele
probleme la fixare. Aceasta se face, de obicei, eu cuie
speciale care se introduc in zid folos-ind teava cu dinti
:;;iipsos. Cele 4 mOdele de galerii din fig. 123 se pot executa
-:Ieamatori, cu mif1in1de unelte ~i utilaje.
o sdndura de bi'ad de 24 mm grosime :;;i10 C1nlatime,
care sa nu aib' defecte, a earei lungime va ncu 15~20 cm
mai mare dedt IAtitnea ferestrei, se rindeluie!}te pe ambele
fete :;;ipe callturi pilla se ajunge la grosimea de 20 mm.
Capetele se prelucreaza impreuna, dintr-un material mai
gros, asHel i:nG1t sa ramina, dupa rindeluire, Ia 25-30 mm
grosime, iar latimea de 10 em. Apoi se sectioneaza in doua
p~se de cite 10-12 em lungime. tmbinarea de colt se va
face prin inc1eiere ~i cuie, sau :;;uruburi pentru Iemn.
Fig. 119 a. D1;llapi(Jr decol~
$lefui ta perfect, galeria.S-epoatevopsi in cWoaremaron.
Agatatorile sint din tabla gro~sa, fix:ate CJ.l ~J,;lruQuri pentrJ,l
lemn de eapetele galeriei, perpendicular pg tibre,
Cind nu dispunem de sejndurj., <laraveIn :;;ipci, chiW
mai scurte decit lungin:).e~galEriei, se prOfeCeil~ e{l. ip.
modelul 2. Din placaj de fag de 4-5 mm gl'osime 'ie
taie, pe lungime, doua fi:;;ij cu latimi1e dorite. Piesa mare
se constituie prin placarea .ramei formate din :;;ipci. Se
folose~te dei rece ~i cW~ fara floare. Fi:;;iade placaj din
fata va fi mai lunga in parti en cite 3 em, parti care
acopera eapetele galeriei.Capetele se fac din lemn masiv
furniruit pe fata dupa rindeluire. 203
+ ~lpa W +' .eoIeePa ~ri&W
I
,
I
I
I
I
I
I
I
I
I I
L .._--_--'-
,
Fig. 119 b. DuHipior de eol~
eolectia cristal
Fig. 120. Cart ell roti de rulmenti
Dupi'i terminarea $i usearea eleiului, piesa mare se
rindeluie$te pe canturi, se furniruie$te sau se lasa a$a.
Doua piese eu ~etiune triunghiulari'i se. vor monta prin
incleiere la eolturile de intilnire.a eapetelor I?ipiesei mari,
pentru a intiiri galeria la colturi. Galeria Be baituiel?te $i
se lacuie$te.
Galeriile se pot face $i din PAL de 20 mm grosime,
care se furniruie$te pe fata I?i canturi eu furnir inni'idit 205
colectia cristal
to-
.1

-
...
-
10'
'5
C'3
~r-ff \ om~ H
III
..
Q)
-
~
....&

4=:
0
.~
0
1
;:l
0
C)

~
.S
U
-
1
C'3
\ \ S S} .
~
, ,
,. \
0' , ~
\_JO
L.J
'"
....
ti.
m
OL
..
( I
~
e
.-
18
as sz
fJ
sz
e
(I
~
I
J
DOL.
ap.,w,
nSoJ
UdCjjOO
OlISDqIO
qlo
3l3NIS
g II

-
.:!
III
'5
ell
....
i
B
!

Fig. 123. Galerii pentru perdele
din bucatele, pina dnd se obtine .0 fi~ie lunga cit galeria.
Fibrele furnirului se a~aza in sensul transversal al ga-
leriei. Pentru ca se lucreaza eu buciitele de furnir, este
necesar ca imbinarea lor prin alaturare sa se faca fara
spatii libere (fara rosturi). Aspectul deosebit al furniruirii
11da ~i modul de a~ezare a foilor de furnir, exploatind
desenul lemnului sau contrastul de euloare a doua specii
diferite.
Romburile din ultimul model de galerie se executa
din bucatele de furnir de paltin de euloare alba, tei culoare
alb-giilbuie ~i furnir de nue de euloare gri-negru, sau par
208 african euloare maron-ro~cata. Umezite putin ca sii nu se
colectia cristal
produca rupturi, figurile geometrice se tate cu 0 foarfeca
mare, bine ascutita, dupa un $ablon, cu ferastraul de taiat
fumir sau cu un cutita~ bine ascutit. Aliiturindu-le ~i li-
pindu-le cu hirtie gumata, se constituie fi~a de furnir
care, dupii terminare, Se ~za eu partea euratii pe fata
PAL-ului, uns uniform eu '(~lei. Se preseaza intre douii
scinduri tari, f.olosind dispozitive de strins cu pene, eon-
feetionate in atelier din bueati groase de lemn tare,
bucati ce au defeete care nu sliibesc rezistenta (fibra
incilcitii), dar sint greu de prelucrat pentru confectionarea
altor obieete.
Dupii uscare, se inliitura hirtia gumata printr-o u~oara
umezire apoi prin riizuire ~i ~lefuire. De efeet, la 0
galerie, este ~ipca de aeoperire ce se fixeaza pe cantul
de sus prin clei ~i euie. $ipca are 0 gr:osime de cca 10 mm
~i latimea mai mare dedt grosimea galeriei pentru a ie~i
in afara, spre fata, cu 7-10 mm. Se biiituie~te in nuanta
mai inchisa. Galeria fiicuta cu modele rombice sau triun-
ghiulare nu se biiituie~te, ci se liicuie~te.
CUIERE
Acest mobilier se a~aza, de obicei, in hol sau antreu.
Pe llnga posibilitafile de aga.tare a paltoanelor i;ji de
a~ezare a palariilor pe polite, ar trebui sa nu lipseasca
$i 0 oglinda mai mare, bine iluminata (preferabil drept-
unghiuladi). Polita sau consola permit a~ezarea diferitelor
accesorii ale imbracamintei: piilarii, manu~i etc. Peretele
necesita un tratament deosebit : el nu are voie sa se pateze
sau deterioreze din cauza imbracamintei tIde. In acest
caz sint foarte bune tapetele vopsite, tapetele lavabile.
Tapetele pot fi fixate direct pe perete prin lipire, cu cuie
sau se fixeaza pe rama cuieruluL
Materialul ce se folose~te in eonstructiile propuse in
fig. 124, 125 ~i 126 (a, b) 11constituie placajul gros de 10-
12 mm din specii de fag sau teL Cirligele pentru agatatori
se aleg dupa preferinta de la magazinele metalo-ehimice.
De asemenea, lacurile ~i vopselele pentru finisare.
Cuierele se fixeaza de perete in dibluri de lermi cu
$uruburi. Ca inaltime pot fi cit peretele, de sus pina jos
sau mai scurte, in functie de marimea spatiului de a~ezare. 209
colectia cristal
211
~~
-1fE
540
800
lO
o
colect.ia cristal
Fig. 125. Cuier (II)
120
SCAUNEL ROTUND
Acest scaunel (fig. 127) poate ave.a 0 dubla destinatie ;
pentru -?edere~i suport pentru un ghiveci de lori ornamen-
tale. Se confectioneaza din orice specie de lemn. 0 bucata
~ 130120
/'
. j,/ Ii .
~// .' .8
~I ,.' .r--.
/14'
'l
400.
Fig. 124. Cuier (1) .
colecpa cristal
Decorarea la rele mid se face prin vopsire 'in culoare
maron. Se pot aplica eventual ornamente stilizate in eulori
asortate eu euloarea de baza. eu vopsele pe baza de tiner.
folosind pensule subtiri s.au prin pirogravare ~i Hicuire.
Un model de c.uier are ~i loe pentru umbre1e previizut cu
210 tiivitii.
de dulap gros se rindeluie~te, se traseaza fata rotunda eu
eompasul, dupa care se fac gaurile eu un burghiu elicoidal
rezemat de 0 piesa de lemn fixata prin cuie de dulap
pentru ca gaurile sa iasa inclinate. Gaurile sint limitate 213
colectia cristal
Fig. 126 b. Cuier (III)
o
o
oglinda
o
o
~.
Fig~ 126 a. Cuier (III)
: .. i 825
~ 350 j I
l!'l
r--
C"'l
l!'l
N
N
colectia cristal
la 45-50 mm adincime. Picioar,ele se fac din cozi mai
groase de maturi uzate .'?i se incleiaza. Fata fUnd pre a
groasa, se taie cu ferastraul de croit prin taieturi tangente
din care se obtine un poligon eu multe laturi.
Folosindu-ne de ra.$pel, faoonam muchiile pina se
obtine fata rotunda. Se ~lefuief?te eu pinza de ~lefuit.
Cu 0 sirma groasa, ondulata, se imprima pe fata .'?icant
adincituri mici prin batere eu ciocanul. Seaunelul se
baituie~te ~ise lacuief?teeu lac mat.
DULAPIOR CU POLITE
Din sdnduri de brad, tei sau plop, de 25 mm grosime, se
poate executa dulapul etajera prezentat in figura 128 (a, b).
Materialul se traseaza la lungime, se scurteaza, apoi
se prelucreaza prin rindeluire pina la grosimea de 20 mm
Fig. 127. Sea-unel rotund
coleetia eristal
Fig. lZ8 a. DulApk>r ern pOlite
colecPa cristal .
colectia c.ristal
00
NN
X X
00
00
NN
X X
00
00
S21.O
X X
l"'l ~
Fig. 128 b. Duliipior eu polite
1;)iHitimile corespunzatoare. tmbinarea pieselor se face la
jumatate din Hitime. Loca1;)urilede imbinare trebuie trasate
inclinat 1;)itaiate ca atare. Din desen se dbserva ca ele-
mentele sint a1;>ezatein unghiuri ascutite. Dupa imbinare,
spatele dulapiorului se monteaza, prin incleiere, cuie sau
:;;uruburi, pe canturi, cu placaj sau PFL in forma de
triunghi, numai cit partea de la interior.
Cele doua u1;>i, in forma de triunghi sus 1;>i trapez jos,
functioneaza prin aplicare. Se fac din placaj, inramate
pe dinauntru.
Dupa 1;>lefuire, dulapiorul se vop~te. Sugeram ca ex-
teriorul sa fie vopsit intr-o nuanta de verde (canturile in
nuanta mai inchisa), iar u~ile in culoare ce se asorteaza eu
verdele : maro sau portocaliu.
SCAUNEL LEAGAN
Constructia din fig. 129 (a-c) este complet demonta-
bila, fara a folosi dei sau ~uruburi la im'binari. Materialul
indicat pentru constructie este placajul gros de fag sau tei,
sau poate fi PAL furniruit sau melaminat cu grosimea
de 15mm.
Dupa trasare (SEl folosesc 1;>abloanedin carton), se
procedeaza la taierea materialului, folosind ferastraul
"coada de ~oarece" pentru taieturile curbe ~i in interior.
Muchiile se rotunjesc prin fasonare cu ra~pelul. Dupa
1;>lefuire, leaganul se vopse1;>te sau se lacuie~te.
RAFT DE PERETE
Din figura 130 se observa modul de constructie. Ma-
terialul poate fi din orice specie de lemn, cu conditia
sa nu aiba defecte care sa-i scada rezistenta. Sistemul de
a1;>ezarea polit;elor este asemanator celuilalt raft, descris
anterior. Pentru finisare, sugeram vopsirea montantilor
in culori mai inchise (negru, maro) fata de polite sau daca
montantii sint din fag, se baituiesc 1;>i se lacuiesc, iar
politele se lasa in culoare naturala.
Politele se a~aza pe console ce nu sint incleiate, ci se
pot muta din loc in loc, dupa dorinta.
217
colectia cristal

I
ell
f,
'8

JOmds
I
,_ . , I I -'I~ III I ~ ,
Ja
r~~"" .... "
\llI
J
II
~~t
~
Ql
,~
t.>
fI2
~
~
....
v'zas .
I
Ii
,
1
0(u
~
'E
9JnlQ6at

Fig. 129 c. Scaunel leagan


colectia crista}
Fig. 130. Raft de perete
colectia cristal
colectia cristal
CUPRINS
Cuvint inainte
I LEMNUL $1 UNELTELE
DE PRELUCRARE.
Prineipalele specii de lemn
Semifabrieatele din lemn
Materiale auxiliare
Organizarea loeului de munca
Unelte ~i dispozitive '.
II METODE GENERAt.E DE LUCRU
Masurarea ~i trasarea materialului
Operatii de preluerare a lemnului.
A. Taierea eu ferastraul
B. Rindeluirea materialului .
C. Gaurirea manuala a lemnului
D. Daltuirea (seobirea) lemnului
E. Fasonarea lemnului .
Imbinarea ~i asamblarea pieselor ~i
obiectelor
Furniruirea suprafetelor ...
Par tile 'eonstruetiveale obieetedr
Finisarea obiectelor
A. Pregatirea suprafetelor
B. Finisarea propriu-zisa
Luerari de traforaj
Pirogravarea lemnului
Intarsii
Bueuria de a deseoperi forme
Crestaturi in lemn .
222
,. colectia cristal
5
7
7
15
19
23
24
35
35
37
37
42
48
50
53
56
63
66
68
69
71
74
81
85
91
93
III LUCRA'ft1 p1\ACTICE
Luerari de traforaj
Piese pentru ~ah
Suport pentru rezemat eartea
Masa eu seaunele (jucarie)
Suport de birou
Rama pentru fotografie
Suport pentru ziar.e ~i reviste
Casete traforate
Veioze
Modele pentru intarsii ~
Obiecte de uz gospodarese, mobilier, joeuri,
diverse
Tava de servit
Cutie pentru sare
Notes de bueatarie
Calendar de perete
Jardiniere
Jardiniera . modulara
Suport de lori
Umera~ simplu
Suport 'pentru oglinda de mina
Suport de luminari
Raft biblioteca
Masa demontabila
Taburet
Seaunel simplu
Seaunel din ~ipci
Cuier eu polita
Raft
Suport paravan
Rama pentru oglinda
Masut;i -de servit
MiWt;i smdptatli, pentru terefan ~au
'W!S cOO fior:i
Masa-birou
Baneheti
OWer:e ,pentrucapii
Pl'tt~U1:apn
Pat-sertar
102
102
102
lOS
105
109
109
109
111
118
124
126
126
133
133
134
135
137
144
145
145
150
154
155
156
169
170
172
174
176
176
176
179
180
180
183
190
190
223
Lector: GHEORGHE FOLESCU
Tehnoredactor : GABRIELA ILIQPOLOS
BjLn de tipar 18.9. 1978. Apdrut 1918. Comanda
nr. 1186. TtraJ: S9000 ex. bro~ate. Coli de
tipar: 14.
Dulap ..... 192
Umera:;; pentru sacou :;;i pantaloni . 193
Miisutii fantezie ... 195
Miisutii individualli .. 195
Dullipior de colt . 197
Cart cu roti de rulmenii .. 197
Tir cu inele ... 199
La tinta, cu ming$ .. 2l>0
Galerii pentru perdele . 202
Cuiere 209
Scliunel rotund 211
Dullipior cu polite 214
Scaunel leaglin .... 217
Raft de perete . 217
....s-
t~
.. \0
Comanda nr. 80383
Combtnatul pOl~llI'af1cCasa SclnteU"
Plata Sctnte~ 1, Bucur~
Republica Soc1allstA Romania
!;1