Sunteți pe pagina 1din 28

Danunatorii plantelor

INTRODUCERE
1.Noiuni generale
1.1 Conceptul de organism duntor oricare dintre
organismele care au o prezen nedorit sau un eect duntor
pentru oameni! pentru acti"itile lor ori asupra produselor pe care
ace#tia le olosesc sau le produc! pentru animale sau pentru mediu$
%E&.
E&ist inormaii reeritoare la inestarea produselor
alimentare 'nc din perioada Egiptului antic%grgria gr(ului!
g(ndcelul inii)!ca #i din perioada roman%g(ndcelul din
*urinam! grgria gr(ului! etc.)
+agu,ele produse de duntorii produselor alimentare pot i
oarte mari dac nu se iau la timp msurile adec"ate de com,atere
oportun #i eicient a acestora.
-n unitile de paniicaie #i produse inoase ! ina se
depoziteaz 'n spaii special amena.ate! a"(nd condiii
corespunztoare de temperatur! umiditate relati" a aerului #i
lumin. +rin depozitare se urmre#te/ 'm,untirea calitii inii
%ca urmare a procesului de maturizare)! ormarea amestecurilor
din loturi cu caliti dierite pentru omogenizare! precum #i
asigurarea cantitii necesare continuitii produciei.
Depozitarea inii 'n condiii necorespunztoare duce la
'nrutirea calitii sau c0iar la alterarea ei! produc(nd pierderi
'nsemnate.
1ina se depoziteaz ie 'n saci! 'n care caz se olosesc
magaziile! ie neam,alat%'n "rac) olosindu2se silozurile.
Deoarece produsele alimentare depozitate sunt atacate
permanent de numeroase specii de organisme duntoare! unde! pe
l(ng pierderile cantitati"e apar o serie de pierderi calitati"e din
cauza e&crementelor! a e&u"iilor lar"are sau a contaminrii cu
microorganisme sau parazii! care duc la deprecierea #i alterarea
produselor. -n acela#i timp! iind "ectori ai dieriilor germeni
patogeni! pot pro"oca oamenilor di"erse ,oli%mai ales boli
gastrointestinale( astel! acarianul finii "e0iculeaz unele
patogene cum ar i Escherichia coli ! etc.).
C(nd masa de in depozitat este atacat de gndcelul
finii se constat cre#terea acidului uric proporional cu mrimea
populaiei de insecte #i o cre#tere a aciditii grsimilor prezente
'n in! du,lat de scderea coninutului 'n tiamin.
-n urma inestrii cu ace#ti duntori se constat o
depreciere a glutenului #i modiicarea nsuirilor organoleptice
ale p(inii o,inute din astel de in.
De asemenea! roztoarele pot "e0icula at(t la om c(t #i la
animale domestice ,oli ca trichinoza, leptospiroza, ciuma! etc.
+rodusele depozitate se pot 'ncinge u#or #i din cauza
acti"itii intense a duntorilor! proces care contri,uie la
deprecierea calitati" a inii.
Toate acestea impun condiii adec"ate pentru 'nmagazinarea
#i pstrarea ini #i a produselor din in.
1.2.Factorii care influeneaz nmulirea i dezvoltarea
duntorilor animali n timpul depozitrii
-nmulirea #i dez"oltarea duntorilor sunt a"orizate de
condiiile de mediu 'n care triesc! de su,stratul nutriti" al
produselor alimentare depozitate! de temperatura! umiditatea
relati" a spaiului de depozitare! de lumin #i de "entilaie #i de
starea itosanitar #i iziologic a produselor.
Cunosc(ndu2se c pentru o ,un dez"oltare duntorii au
ne"oie de o temperatur optim de 132456C! la o umiditate
corespunztoare! se poate determina 'ncetinirea ,iologiei acestora!
scz(nd temperatura su, 176C! c0iar su, 86C! c(nd scade
intensitatea proceselor iziologice!iar la temperaturi de 286C c0iar
2196C se 'ntrerupe ciclul ,iologic al insectelor. Duntorii sunt de
asemenea sensi,ili la temperaturi ridicate depeste892596C. -n
uncie de ace#ti parametri se aplic cele mai eiciente msuri de
com,atere.
:lt actor de inluen este umiditatea relati" a aerului! care
este optim la582;8<! iind nea"ora,il su, 59<.
+e l(ng ace#tia prezint importan curenii de aer #i
lumina! :carienii #i insectele sunt sensi,ili la curenii de aer. -n
ceea ce pri"e#te lumina! ma.oritatea duntorilor sunt lucifugi,
lumina pro"oc(ndu2le o paralizie termic! asociat cu cldura
duc(nd la pieirea lor.
Dintre actorii ,iologici! inluen au hrana #i aciunile
omului, 0rana din a,unden cre(nd condiii de dez"oltare optim
#i in"ers. 1actorul antropic %omul)! determin o inluen
comple& 'n reducerea la ma&im a atacului duntorilor.
1.3.Evitarea i diminuarea deprecierilor
=surile pre"enti"e au ca scop pre"enirea inestrii #i inectrii
produselor agricole cu organismele de dunare sau pre"enirea
apariiei condiiilor de dunare. -ntre acestea sunt/
2 tratamente itosanitare 'n c(mp! e&ecutate la timp #i cu produse
eiciente$
2 curirea perect a spaiilor de depozitare 'nainte de
introducerea produselor$
2 dezinsecia #i dezinecia spaiilor de depozitare 'nainte de
introducerea produselor$
2 aerisirea spaiilor de depozitare pentru a pre"eni declan#area
,olilor$
2 sortarea produselor #i 'ndeprtarea materialului ,iologic atacat
de ,oli #i duntori$
2 distrugerea roztoarelor.
=surile curati"e au ca scop distrugerea organismelor de dunare
la apariia acestora. :"(nd 'n "edere c produsele pot i inectate
sau inestate 'nc din c(mp! precum #i aptul c organismele de
dunare se pot deplasa sau pot i transportate! se impune controlul
periodic al produselor depozitate pentru a putea aprecia
necesitatea inter"eniilor.
Cre#terea temperaturii 'n interiorul masei de produse depozitate
este un semn sigur pentru apariia unor pro,leme. De aceea tre,uie
cut o,ligatoriu controlul periodic al temperaturii. -n aceste
situaii! cel mai des utilizate 'n com,atere sunt produsele c0imice
%de e&/ :ctelic 9!9829!1<! >ara?i %momeli)! @AOt0rine 1loB
9!97<! *umit0ion! Reldan 17 mlCtona! @AO,iol! +0osto&in!
Dasto&in! Dacp0osal).
2.rincipalii duntori ai finii
2.1. !"ndacul de fin #au moleul %Tenebrio mollitor)
:spect/D(ndac relati" mare! cu o lungime de 1!3 cm$ partea
superioar are culoarea negru2maronie lucioas! iar partea
inerioar e de culoare ro#u2maronie$ aripile %elitrele) au de2a
lungul lor ni#te linii punctate #i acoper 'ntreaga parte posterioar
a corpului$ lar"ele sunt alungite! usiorme #i au culoarea gal,en2
maro cu inele mai 'nc0ise la captul segmentelor$ lar"ele a.ung
p(n la 4 cm lungime #i sunt denumite E"iermii iniiF.
$iologie/ -n iecare zi! timp de c(te"a sptm(ni! emelele depun
circa G9 de ou %'n total se a.unge la apro&imati" 899 ou) 'ntr2un
loc potri"it #i ,ogat 'n 0ran. E"oluia de la ou la g(ndac matur
dureaz de o,icei un an 'n zonele noastre. Ha temperaturi mai
sczute poate inter"eni o 'ntrerupere 'n e"oluia lor! astel 'nc(t
aceasta poate dura #i mai mult. Din acest moti" o rsp(ndire 'n
mas a g(ndacului inii este oarte rar. D(ndacii maturi au o
speran de "ia de G25 sptm(ni. Har"ele sunt oarte sensi,ile la
temperatur #i mor dup oarte puin timp! dac temperatura atinge
punctul critic de 8 6 C. Ins mai puin sensi,ile sunt 'n stadiile de
pup #i g(ndac! c(nd pot suporta #i perioade scurte de 'ng0e.
+erioadele de cldur #i ariditate sunt oarte ,ine tolerate 'n toate
stadiile de e"oluie.
%#p"ndire/ Ca specie tipic sinantrop %care apare pe l(ng
a#ezrile omene#ti) poate aprea 'n cldiri locuite de om! precum
apartamente! case! mori #i 'n comple&e de 'ngr#are a "itelor.
Duntor/ Duntor tipic pentru pro"izii igien #i materiale.
D(ndacul de in se 0rne#te cu produse ce conin amidon!
precum cereale! in! produse de ,rutrie #i tutun uscat. +rin
e&crementele lar"elor #i rm#iele np(rlirii lor sunt aectate #i
contaminate 'n relati" mare msur alimentele! dintre care mai
ales ina. :ceasta ormeaz cocoloa#e! capt miros de mucegai
#i nu mai poate i olosit. Din moti"e de igien astel de alimente
nu mai pot i consumate de ctre om #i tre,uie imediat aruncate.
D(ndacul de in are o mare 'nsemntate ca duntor pentru
igien #i datorit aptului c acioneaz ca organism2gazd
intermediar pentru tenia la"opunctat IJmenolepis diminuta! pe
care o poate transmite #i la om. :cest parazit intestinal poate
pro"oca oamenilor tul,urri de gastroenterit #i diaree. +e l(ng
rolul de duntor pentru alimente #i igien! g(ndacul de in
produce pagu,e #i materialelor! deoarece "iermii inii %lar"ele)
preer materialele termoizolante %de e&emplu polistiren)! 'n care
ptrund pentru a trece la stadiul de crisalid.
revenire/ 'ntruc(t specia nu tinde ctre rsp(ndire 'n mas! este
suicient controlarea regulat a cmrilor de alimente! a
dulapurilor! a cutiilor de pstrare a p(inii! a gr(narelor etc! pentru
a se o,ser"a o posi,il inestare a acestora. :limente precum
produsele inoase #i de patiserie tre,uie inute 'n recipiente
etan#e.
Com&atere/ alimentele atacate tre,uie aruncate c(t mai repede cu
putin. :limentele pot i de asemenea congelate pentru c(te"a
zile! pentru a i siguri c toate stadiile de e"oluie ale g(ndacului
au ost oprite. Cmrile #i dulapurile pentru alimente pot i tratate
#i cu insecticide! ce conin ca su,stan acti" piretroizi. Dup ce
sunt lsate c(te"a ore pentru ca su,stana s acioneze! cmrile #i
dulapurile se cur temeinic. Tre,uie e"itat 'n orice caz
contaminarea alimentelor cu acest tip de insecticid.

2.2. !"ndacul rocat al finii % Tribolium castaneum )
'#pect/ 7! 8 G mm lungime$ culoare ro#u desc0is spre maro$
g(ndacii au orma corpului 'ngust #i alungit$ aripile %elitrele)
prezint ni#te dungi longitudinale #i linii ine punctate$ ele
acoper partea posterioar a corpului 'n totalitate$ antenele!
'mprite 'n mai multe segmente! se termin 'n orm de mciuca
compus din trei pri #i care este oarte clar delimitat$ lar"ele
a.ung la o lungime a corpului de p(n la 3 mm #i sunt colorate
gal,en sau gal,en K maroniu! a"(nd capsula capului de culoare
'nc0is$ supraaa corpului lar"elor este acoperit cu peri mici #i
gal,eni$ g(ndacii au trei perec0i de picioare pentru deplasare
precum #i dou picioare a.uttoare dispuse pe al noulea segment!
pe partea posterioar a corpului.
$iologie/ emelele depun zilnic mai multe ou 'n su,stratul de
clocire. -n total o emel poate depune p(n la 1999 de ou.
:cestea sunt acoperite de o secreie lipicioas #i pot i detectate
oarte greu 'n stratul de clocire. Transormarea 'n pup are loc tot
'n stratul de clocire. +upa are 42G mm lungime #i culoarea gl,uie
p(n la maronie. In condiii optime de clocire %4724;L C #i ;9 <
umiditate relati" a aeruluiM e"oluia de la stadiul de ou la cel de
g(ndac dureaz 'ntre 7;248 de zile. *pecia poate a.unge rapid la o
populaie numeroas 'n condiii a"ora,ile de mediu #i este din
aceast cauz un duntor de temut pentru 'ntreprinderile din
industria alimentar.
%#p"ndire/ specia pro"ine din India #t :sia de *ud2est. :stzi
'ns ea este rsp(ndit 'n toat lumea 'n special 'n zonele tropicale
#i su,tropicale. In Europa ea a ost adus odat cu importurile de
alimente. +oate i 'nt(lnit 'n in! orez! produse cerealiere! paste
inoase #i produse de patiserie! semine! dintre care #i semine de
loarea soarelui! mazre! asole! staide! smoc0ine! mirodenii!
cacao #i plante uscate %ier,ar).
Duntor/ Tipic duntor de pro"izii. :t(t g(ndacii c(t #i lar"ele
produc pagu,e prin consumarea alimentelor. *eminele de cereale
tre,uie s ie mai 'nt(i aectate #i gurite de un alt duntor! de
e&emplu de grgria gr(ului! altel lar"ele g(ndacului ro#cat al
inii nu reu#esc s le oloseasc drept 0ran. De aceea specia
apare de cele mai multe ori 'n paralel cu ali duntori. Har"ele se
0rnesc 'n interiorul ,oa,elor. +e l(ng pierderile datorate
modului de 0rnire al g(ndacilor! alimentele sunt contaminate prin
e&cremente #i produse ale np(rlirii. De asemenea g(ndacii secret
c0inone %su,stane aromatice)! de aceea! in cazul unei in"azii
gra"e! alimentele dega. un miros puternic. 1ina capt o culoare
roz din cauza c0inonelor #i nu mai poate i coapt. -n urma unor
descoperiri recente! c0inonele s2au do"edit a i cancerigene.
revenire/ Controlarea 'n mod regulat a depozitelor! cmrilor #i
dulapurilor de pro"izii! 'n "ederea detectrii in"aziei. +strarea
alimentelor la rece! 'n "ase ,ine 'nc0ise #i 'n locuri uscate.
Capcanele cu eromoni pot i instalate pre"enti"! pentru a se
o,ser"a dac e&ist semnele unei in"azii.
Com&atere/ :limentele contaminate tre,uie aruncate. Cele
aparent necontaminate pot i congelate la 2136 C timp de o
sptm(n sau 'nclzite o .umtate de or la cuptor la 596 C.
:ceste msuri elimin toate stadiile de e"oluie ale speciei.
Cmrile #i dulapurile de alimente s ie curate temeinic! iar
crpturile #i spaiile 'nguste s ie 'nclzite cu eonul cu aer cald.
Hocurile greu accesi,ile pot i acoperite cu ,ora& sau pm(nt de
diatomee. Este posi,il #i com,aterea direct a in"aziei! prin
olosirea insecticidelor de contact. Dar tre,uie e"itat cu orice
pre contaminarea alimentelor cu acestea.
*pecii asemntoare/ g(ndcelul inii %Tri,olium conusum) #i
specia mai mare Tri,olium destructor.
2.3.!"ndacul finii i al p"inii (Stegobium paniceum)

'#pect/ are 1!;82G mm lungime! o culoare ro#ietic2maronie #i
peri mici #i de#i$ aripile %elitrele) ! care prezint ni#te r(nduri de
puncte ine! acoper 'ntreaga parte posterioar a corpului$ plato#a
c0itinoas a g(tului are marginea lateral ascuit$ antenele se
termin 'n trei segmente lungi.
$iologie/ 1emelele depun p(n la 199 de ou de circa 9!G mm pe
alimente precum in! mirodenii sau 'n locuri 'ntunecoase.
D(ndacul p(inii trie#te o,ligatoriu 'n sim,ioz cu o ciuperc a
dro.diei! care este aplicat pe supraaa oulor cu a.utorul unei
perec0i de apendice din organele reproductoare eminine. Imediat
ce lar"ele eclozeaz sunt inectate cu ciuperca dro.diei. *e
presupune c ciuperca conine "itamine importante pentru ace#ti
g(ndaci. 1orma lar"elor este asemntoare cu cea a lar"elor de
cr,u#! adic sunt 'nco"oiate la mi.loc. Har"a! 'n primul stadiu!
are 9!8 mm lungime! iar 'n ultimele a.unge la 8 mm. Har"ele au la
ni"elul capului o capsul de culoare maro desc0is! ce prezint 'n
zona aparatului ,ucal ni#te mandi,ule puternice de culoare
'nc0is. 'ntr2un loc de clocire adec"at! lar"ele ormeaz un cocon
printr2o secreie a glandelor sali"are! 'n care "or np(rli!
transorm(ndu2se 'n crisalide %pupe). Din stadiul de crisalid se
ace metamoroza 'n g(ndac t(nr ! care a,ia dup 'ntrirea
e&osc0eletului #i maturizarea organelor reproductoare! iese din
cocon. D(ndacii aduli nu se mai 0rnesc ! ci 'ncep copulaia.
Ulterior emelele 'ncep depunerea oulor! ce se poate prelungi
p(n la trei sptm(ni. :poi emelele prsesc locul de p(n
atunci #i caut erestre sau perei! pe care s se sta,ileasc. De
cele mai multe ori a#a se o,ser" in"azia.E"oluia de la ou la
insect matur depinde de temperatur #i dureaz circa 71N zile la
79277 6 C #i numai 552;G de zile la 7527; 6 C. -ntr2un an pot
aprea 724 generaii de g(ndaci. D(ndacul p(inii este pro,a,il cel
mai des 'nt(lnit duntor 'n case! apartamente! armacii #i
drog0erii.
%#p"ndire/ Este rsp(ndit 'n aproape toat lumea. :ce#ti g(ndaci
pot i gsii 'n cmrile de alimente #i dulapuri! unde "in la p(ine!
paste inoase! cereale! plante leguminoase! zarza"aturi! ceai!
ciuperci uscate #i ,oa,e de caea.
Duntor/ Har"ele ptrund 'n interiorul alimentelor uscate!
precum pastele inoase! produsele de patiserie sau nucile. =ai
pot i gsite #i 'n plante leguminoase! cereale! plante uscate!
caea! cacao! ciocolat #i materiale precum coperile de carte!
piele sau 'n ier,are etc. *unt duntori ai alimentelor #i
pro"iziilor! din cauza lar"elor ce se 0rnesc 'n aza de cre#tere #i
contamineaz cu ,acteriile din e&cremente #i cu p(nzele esute.
D(ndacii pot roade #i olie de plastic! carton! 0(rtie #i am,ala.e
etan#e din silicon. D(ndacul p(inii este tipic duntor pentru
igien! adic alimentele inestate nu se mai pot consuma.
revenire/ Cmrile #i recipientele de alimente tre,uie controlate
regulat 'n "ederea unei posi,ile in"azii. Tre,uie acordat atenie
deose,it rosturilor #i gurilor mici din am,ala.e. Nu tre,uie
depozitate pro"izii 'n cantiti mari! ci mai ,ine alimente 'n
cantiti mici. :limentele s ie pstrate 'n "ase ,ine 'nc0ise!
precum "ase de sticl cu capace etan#e. O pstrare la temperaturi
.oase %su, 156 C) 'mpiedic 'nmulirea g(ndacilor.
Com&atere/ Deoarece nu se cunosc ,oli ce pot i transmise la om
de ctre g(ndacul p(inii! este suicient congelarea alimentelor la
213

9

C timp de o sptm(n 'n cazul unei contaminri u#oare.
Ca alternati"! alimentele mai pot i 'nclzite la cuptor timp de 49
de minute la temperatura de 39 6 C.
2.*. +olia cenuie a finii % Ephestia kuehniella )
'#pect/ 19 21G mm lungime$ an"ergura aripilor este de 77273 mm$
aripa din perec0ea anterioar are o culoare al,astr p(n la gri
argintiu #i prezint 7 linii 'n zig2zag #i o serie de puncte 'nc0ise la
culoare alate pe margine$ aripa din perec0ea posterioar este
unicolor #i anume gri desc0is$ lar"ele %omizi) au 19 279 mm
lungime$ au o culoare ro#ie! "erzuie sau gl,uie! a"(nd capsula
capului! plato#a g(tului #i plato#a secundar maronii.
$iologie/ emela depune p(n la 799 de ou 'n su,stratul de
clocire. Ha o temperatur de 79
9
C lar"ele eclozeaz dup
apro&imati" 5 zile. Ele ac o estur tu,ular 'n care stau un
timp! #i np(rlesc de #ase ori 'n perioada de cre#tere! 'nainte s
prseasc rezer"ele de 0ran #i s se ascund! 'n "ederea
transormrii 'n pup. Din pupe! ce constau 'ntr2un cocon cut
dintr2o estur deas #i care a.unge la 19 mm lungime! eclozeaz
dup 724 sptm(ni luturii aduli. -n Europa de est #i central
apar de o,icei 724 generaii pe an! dar 'n condiii optime se poate
a.unge #i la G generaii.
%#p"ndire/ *unt pro,a,il originare din :merica central. :u ost
rsp(ndite 'n toat lumea prin comerul cu cereale. +ot i gsite pe
,oa,e de cereale! produse inoase! paste! produse de patiserie!
nuci! migdale! semine! psti ale leguminoaselor! ciocolat!
cacao! maripan #i ructe uscate.
Duntor/ Tipic duntor de pro"izii #i pentru igien. Ha apariia
in"aziei! omizile 'n#urate 'n p(nz se al la "edere 'n dulapurile
#i cmrile de pro"izii. Din cauza su,stanelor pe care le
eli,ereaz omizile #i a e&crementelor lor cre#te umiditatea
mediului! ceea ce poate duce la apariia coloniilor ciupercilor de
mucegai. Dac moliile se gsesc 'n dulap sau cmar! se a.unge 'n
scurt timp la o contaminare a alimentelor.
revenire/ Cmrile #i dulapurile de alimente s ie controlate 'n
"ederea o,ser"rii urmelor unei in"azii. :limentele tre,uie s ie
pstrate la rece! 'n "ase etan#e #i 'n locuri uscate. *e recomand s
se ac pro"izii numai pe termen scurt! alimentele s ie pstrate
p(n 'n termenul de e&pirare.
Com&atere/ :limentele contaminate tre,uie imediat aruncate.
Dulapurile #i cmrile ar tre,ui curate cu ap cu oet.
Crpturile #i cotloanele ascunse! care pot ser"i drept ascunzi#uri!
s ie uscate cu un usctor cu aer cald. Cldura omoar
e"entualele ou #i omizi. Dac nu sunt eliminate toate stadiile de
e"oluie %de e&emplu pupele)! este posi,il o nou in"azie.
:limentele aparent necontaminate tre,uie congelate la 2136 C timp
de o sptm(n sau inute o .umtate de or la cuptor ia 596 C.
+rin instalarea capcanelor cu eromoni! ce pot i gsite 'n
magazine de specialitate! sunt atra#i masculi! care rm(n apoi
imo,ilizai 'n acestea. Cazurile singulare de luturi pot i
'ndeprtate! prin olosirea pliciului de mu#te. 'n locurile greu
accesi,ile! cum ar i cele din ,uctrie! se poate aplica un strat
su,ire de pm(nt de diatomee sau de ,ora&! pentru a elimina
omizile. -n cazul unei in"azii gra"e tre,uie aduse "iespi parazite
ca Ia,ro,racon 0e,etor sau Tric0ogramma e"anescens.
Ia,ro,racon 0e,etor este un parazit de lar"e! adic '#i depun
oule 'n omizile moliilor. In interiorul corpului omizilor se
dez"olt lar"a de "iespe. *pre deose,ire de Ia,ro,racon 0e,etor!
Tric0ogramma e"anescens este un parazit de ou! adic '#i depune
oule 'n oule luturilor mici.
Com,aterea duntorilor presupune descoperirea ocarelor de inestare!
pentru care moti" se "eriiccu mare atenie! 'n mod periodic! depozitele de
in! instalaiile aerente! precum #i ina. Hocurile inestate se dezinecteaz
cu su,stane insecticide! ca/
acidul cianhidric,lindanul , piretrul #i altele.
:li duntori ai inii sunt/!"ndacul mauritan%Tene,rioides
mauritenicus)!Fluturele finii%+Jralis arinalis),ian-enul finii%:carus
siro)!'carianul finii%DlJcJp0agus domesticus)!D(ndacul de
,uctrie%+0Jllodromia germanica)! Oo,olanul cenu#iu%Rartus nor"egicus).
etc.
3.revenirea infe#trii morilor
1olosirea inii li,ere de duntori este o cerin o,ligatorie 'n
procesul de producie #i necesit eectuarea unui control
itosanitar riguros al tuturor transporturilor de cereale! 'nainte de
introducerea lor 'n magaziile morilor! pentru depistarea
inestrilor "izi,ile cu duntori poteniali! dar #i a celei ascunse.
-n multe mori! utila.ele de condiionat sunt amplasate l(ng cele
de morrit #i adesea cerealele cernute sunt colectate 'n sacii pu#i
'n apropierea morii sau l(ng saci. -n aceste cazuri! se recomand
olosirea sacilor de 0(rtie o singur dat pentru transportul inii!
msur eicient pentru 'ndeprtarea acestei orme de inestare!
deoarece ma.oritatea duntorilor %'n aar de Tri,olium
mauritanicus) nu pot ptrunde prin pereii sacilor de 0(rtie! de#i
c(nd de.a se al 'n interior pot perora sacii spre a2i prsi.
+entru o reducere ma&im a inestrilor produselor de morrit se
olosesc saci de 0(rtie tratai prin stropiri cu su,stane
recomandate de ctre Ha,oratorul 1itosanitar Pudeean. O alt
metod practic de pre"enire a inestrii inii este cea de aplicare
sistematic a unei sc0eme de msuri care s asigure o igien
riguroas a procesului te0nologic! respecti" la utila.ele situate
'naintea sistemului de site pentru cernerea inal$ 'n aceast parte
a instalaiei! duntorii 'n toate stadiile lor de dez"oltare sunt
reinui prin sistemul de site ine. De asemenea! pentru
transportoarele intermediare ce colecteaz ina! mai greu
accesi,ile igienei generale! se indic %pentru meninerea unei stri
sanitare optime) gazrile o,ligatorii locale! periodice. =eninerea
inestrii din mori la un ni"el c(t mai redus este o,ligatorie #i de
aceea tre,uie s se 'ntocmeasc #i s se respecte un sistem de
msuri proilactice #i de igien pentru perioade c(t mai scurte! iar
'n cazul unor inestri mai puternice se "or aplica tratamente de
dezinectare.
.ratamentele c/imice cu in#ecticide de contact
1olosirea acestor preparate 'n mori este limitat! pentru a se e"ita
contaminarea produselor inite cu to&ic. :ceasta deoarece
ma.oritatea insecticidelor cu to&icitate de contact acioneaz
numai asupra duntorilor care "in 'n contact cu supraeele
tratate$ la el! la aplicarea acestor preparate tre,uie s se ai, 'n
"edere o,ligatoriu remanena lor. *e interzice amestecul inii cu
orice su,stan de contact #i c0iar a sacilor cu supraeele tratate.
+rincipala olosire a insecticidelor de contact 'n mori const 'n
com,aterea duntorilor de la e&teriorul utila.elor pentru protecia
produsului init contra inestrii! 'n perioadele dintre gazri.
Insecticidele de contact a"(nd o penetraie mai sla,! nu asigur o
penetraie eicien care s distrug duntorii ascun#i 'n resturile
de in. Tratamentul aplicat 'n mori cu insecticide de contact
urmre#te distrugerea duntorilor de pe perei! de su, podele etc.
#i asigur o com,atere radical 'n spaiile inestate cu :nagasta
?ue0niella! Tri,olium spp.! olosind su,stane c0imice de tipul
Decis 7!8 CE! doz 9!8<$ *inorato& 48 CE! doz 9!18<$ 1astac 19
EC! doz 9!94< sau Car,eto& 4; CE! doz 9!4<. -n spaiul li,er al
cldirilor mai pot i aplicate tratamente cu aerosoli reci sau
termici pentru distrugerea adulilor din aara produselor agricole
depozitate. O metod mai recent olose#te ,enzi din material
plastic impregnate cu dierite su,stane! care se aplic! 'n general!
printr2o ,and de 79249 mc spaiu! iar 'mpotri"a coleopterelor
%*itop0ilus spp.! *itotroga! Nemapogon etc.) c(te o ,and la G9
mc. Durata eicienei acestor ,enzi astel impregnate se estimeaz
la un numr de 1.;9927.999 de ore.
!azarea morilor
:ceast msur apare ca indispensa,il 'n sistemul general pentru
com,aterea duntorilor din mori #i se aplic "ara %lunile mai2
august)! reprezent(nd mi.locul de eicien ma&im pentru
lic0idarea inestrilor! deoarece gazarea produce eliminarea
duntorilor din toate spaiile morii #i asigur protecia inii.
Eiciena tratamentului este condiionat de aplicarea unor msuri
preala,ile #i cu te0nic adec"at! care s asigure o gazare total a
spaiului #i prin aceasta o distrugere a duntorilor pentru
urmtoarele 724 luni. -n general! pentru gazarea morilor se
olosesc su,stane indicate de ctre Ha,oratorul 1itosanitar
Pudeean! iar eiciena tratamentului mai depinde %'n aara
to&icitii umigantului utilizat) #i de condiiile meteorologice 2
temperatura minim iind de 7G2786C #i de zile r "(nt sau
cureni de aer. De asemenea! este de preerat ca su,stanele
utilizate s ating concentraia acti" ma&im 'n cel mai scurt
timp posi,il! deoarece la cre#teri prea lente ale concentraiei
pierderile de su,stan pot i at(t de mari 'nc(t s 'mpiedice
realizarea dozei eiciente. -nainte de gazare! "a i controlat toat
cldirea! se "or aplica placarde de a"ertizare #i se "a sigura un
paznic care s 'mpiedice accesul persoanelor nea"izate.
.regtirea morii pentru gazare este o,ligatorie pentru
asigurarea eicienei transportului #i 'ncepe prin etan#area cldirii
%u#i! erestre etc.)! prin lipirea de ,enzi adezi"e! iar la u#ile
metalice glisante se "or aplica paste adec"ate sau un amestec de G
pri az,est #i o parte clorur de calciu. Etan#area "entilatoarelor
se ace cu c(te 4 oi de 0(rtie de am,ala. suprapuse #i acoperite cu
o p(nz de c(nep. -nainte de oprirea utila.elor! se "a 'nc0ide
accesul cerealelor! conductele transportoarelor etc.! iar dup
oprirea ma#inilor se "a trece la curirea lor! a conductelor #i a
transportoarelor. +rodusele inestate colectate astel "or i duse 'n
camera de gazare #i tratate sau scoase! totul pentru a acilita
ptrunderea umigantului sau a gazului 'n toate camerele %izolate)
din cadrul construciei %celule mici! trape desc0ise larg etc.).
Unele 'ntreprinderi de morrit prezent instalaii moderne de
tratare! cu sisteme de conducte ce asigur automat condiii
uniorme de umigant sau gaz! conducte cu ramiicaii 'n toate
seciile morii #i 'n interiorul ma#inilor! care permit o economisire
mare de material #i de manoper.
Dezinfectarea depozitelor de fin se asigur eicient tot prin
metodele descrise anterior! gazarea iind susinut de
"entilatoarele electrice ce "or unciona o or dup introducerea
materialului pentru omogenizarea concentraiei produselor.
Dezinfectarea #acilor goi returnai morii dup transportul inii
de la a,ricile de paniicaie! saci ce pot conine dierii duntori
%insecte #i pian.eni). -n industria morritului! o dat cu rularea
unei cantiti mari de saci! este necesar s se asigure ni"elul
ma&im de msuri eiciente de com,atere a duntorilor din
am,ala.e.
Depozitarea i curirea #acilor 'ncepe prin golirea complet a
lor de produse! apoi se perie 'n interior #i e&terior! dup care se
depoziteaz separat p(n la o nou olosire. *e recomand
olosirea aspiratoarelor de pra! care este o metod mai eicient
de 'ndeprtare a resturilor de produse %de#euri)! ce "or i distruse
prin ardere.
.Dezinfectarea pe cale termic! deoarece insectele #i acarienii
sunt sensi,ili la temperaturi de 596C! timp de 49 de minute! sau la
886C! timp de o or! #i "or i distruse c0iar #i speciile mai
rezistente alate 'n saci. *e olosesc radiatoare electrice!
'nclzitoare cu com,usti,ili! aeroterme speciale etc.! iar sacii "or
i suspendai %127 ,uci)! iar 'n spaiul de tratament! atmosera s
ie omogenizat prin utilizarea "entilatoarelor. *e mai recomand
ca ,aloturile %grmezile) de saci s ie tratate printr2un sistem de
conducte cu a,uri! mai puin economic! dar care asigur o tratare
mai rapid #i 'n cantiti mai mari de saci.
Com&aterea duntorilor din ntreprinderile de panificaie -n
'ntreprinderile de paniicaie! com,aterea duntorilor are caracter
pre"enti"! mai ales pentru cei ai inii #i alte ingrediente %dro.die!
lapte pra! ou etc.) #i astel pot ptrunde o dat cu materia prim
#i duntorii prezentai anterior. -n aar de ace#ti duntori
speciici cerealelor #i inurilor depozitate! 'n aceste 'ntreprinderi
se mai 'nt(lnesc #i alte insecte/ g(ndacii de ,uctrie %>latta
orientalis! +0Jllodromia germanica)! urnicile %1ormica spp.)! a
cror ,iologie este spri.init de cldura mediului.
Controlul materiei prime! care tre,uie s ie li,er de inestri
cu duntori! #i de aceea este necesar un control riguros calitati"
'nainte de 'nmagazinare! prin analize de la,orator a materiilor
prime utilizate %inurile! ructele etc.)! respect(ndu2se regulile
pre"zute 'n *T:*. Controlul itosanitar al produselor #i
am,ala.elor se ace imediat dup desc0iderea "agoanelor C1R!
pentru depistarea insectelor "ii de pe saci! am,ala.e etc. #i a
e&crementelor de roztoare. Depistarea a minimum 19 insecte "ii
'ntr2un "agon %sau 19 saci cu oriicii cute de roztoare)
recomand respingerea transporturilor de in. -n timpul
descrcrii se "or controla 8 saci la 'nt(mplare din iecare "agon!
prin cernere! 'n scopul depistrii duntorilor.
Con#ervarea materiei prime +rotecia materiilor prime contra
inestrilor din in reprezint a doua etap 'nsemnat pentru
asigurarea unor produse lipsite de duntori. Qona de depozitare a
inii tre,uie s ai, compartimente c(t mai puine #i r perei
du,li! apoi s ie ,ine luminat #i aerisit! iar 'm,inrile 'ntre
perei #i podele s ie netede pentru o curire acil. *acii cu
in #i alte am,ala.e cu produse alimentare se "or depozita pe
grtare sau raturi! la 89 cm de pereii 'ncperii. *tocurile de in
"or i etic0etate! indic(ndu2se elementele necesare cunoa#terii
duratei de pstrare! iar am,ala.ele #i utila.ele neutilizate %0(rtia de
am,alare etc.) se "or scoate din zon! pentru a 'mpiedica
constituirea de adposturi pentru insecte sau roztoare. De
asemenea! u#ile #i erestrele depozitului "or i 'nzestrate cu sit
metalic cu oc0iuri de 1!8 mm! pentru 'mpiedicarea
ptrunderii insectelor z,urtoare! iar erestrele din su,solul
cldirilor "or i dotate cu grila.e metalice contra roztoarelor.
0ntreinerea zonei de protecie/ zona cea mai 'nsemnat din
a,ric tre,uie s ai, pereii #i podelele netede #i u#or de curat!
iar isurile din perei se "or astupa. *e "a "eriica etan#eitatea
'm,inrilor dintre perei #i podele$ de asemenea! se recomand ca
utila.ele s ie metalice! iar dulapurile! lzile din zona de
producie s ie scoase! cci pot adposti duntori.
1giena fa&ricilor de panificaie se asigur printr2un plan de
msuri sanitare! cu a.utorul unei ec0ipe de salariai ce "a rspunde
'n permanen de igiena din unitate. *e "or elimina ,isptm(nal
praul #i ina de pe podele! per"azurile erestrelor #i alte locuri
unde se pot acumula %praul de pe saci sau am,ala.e sti"uite). De
asemenea! c(nd se scoate din depozit o sti" de saci! locul ocupat
se "a curi prin mturare #i prin aspirare. Utila.ele de producie
"or i curite periodic! complet #i se "a acorda o atenie deose,it
ma#inilor utilizate la manipularea inii! a sondelor din 79 'n 79
de zile.
1giena #paiului din -urul ntreprinderii se realizeaz prin
controale periodice ale terenului din .urul cldirilor! pentru
depistarea unor adposturi de insecte sau galerii de roztoare! iar
"egetaia spontan se "a elimina. Dunoaiele se "or pstra 'n lzi
,ine 'nc0ise #i controlate zilnic! iar periodic %dar nu mai mult de o
lun) se "or ace tratamente cu insecticide remanente recomandate
de Ha,oratorul 1itosanitar Pudeean.
Dezin#ecia interiorului fa&ricii se ace numai cu produse
insecticide cu aciune de #oc %piretrine etc.)! pentru a nu
contamina produsele alimentare. Tratamentele cu produse
remanente au a"anta.ul c asigur pelicule to&ice pe supraee
numai acolo unde nu e&ist riscul de a "eni 'n contact cu ina sau
alte materii prime.
!azarea ntreprinderilor de panificaie este mai puin utilizat.
Tratamentul se poate ace la temperatura de 152796C6C! timp de
7G de ore. -n unele 'mpre.urri! este necesar gazarea prin
tratamentul indicat de speciali#tii Ha,oratorului 1itosanitar
Pudeean. Dazrile locale ale utila.elor pentru manipularea inii
se e&ecut periodic! 'n uncie de numrul de ore olosite.
* rincipiile dezin#ectiei
Huarea deciziilor si raspunderea pentru com,aterea insectelor
daunatoare re"ine administratorului acestuia.In unitati de industrie
alimentara este o,ligatoriu programe de dezinsectie!cu
speciicarea genurilor de insecte.:tat deratizarea cat si dezinsectia
cu rezultat ,un se ace la inter"al de 3219 zile dintre dezinsectie si
dezinectie.*olutiile aplicate pentru dezinectie neutralizeaza
eectul solutiei insecticide.
*e "or utiliza doar insecticide apro,ate in RSHista pesticidelor
a"izate pentru utilizare in RomaniaSS.
Orice gazare se inc0eie cu degazare si predarea o,iecti"elor spre
olosinta.Insecticidul se olosette atat cat este "ala,il.Este
o,ligatorie respectarea normelor de +.*.I in lucrarile de
dezinsectie deoarece concentratele emulsiona,ile si pul,erile
umecta,ile sunt inlama,ile.
+ersonalul unitatii unde isi desasoara acti"itatea in spatiul supus
dezinsectiei tre,uie e"acuat pana la aerisirea completa.
Orice metoda de dezinsectie olosita in interior "a i urmata in
e&teriorul unitatii prin pul"erizare umeda a supraetelor.
Dezinsectia!indierent de metoda se ace numai in mediu curat
pentru ca murdaria impiedica actionarea insecticidului.Normele de
utilizare a insecticidelor se sta,ilesc de la caz la caz in unctie
de /coniguratia spatiilor!ni"elul de inestare!natura
supraetelor!particularitatii ,iologice a daunatorului!to&icitatea si
modul de actiune a su,stantelor acti"e.
Eicacitatea dezinsectiei prin mi.loace c0imice este conditionata
de ni"elu de igienizare a unitatii in interior si e&terior.
2 +i-loace i metode de com&atere a in#ectelor
Com,aterea insectelor se poate realiza prin mai multe
metode /mecanice!izice!c0imice!,iologice
2.1 +i-loace mecanice
Consta in acoperirea isurilor din ziduri in care insectele asi depun
ouale sau se ascund!olosirea grila.elor din plasa de sarma sau
metal si la ni"elul gurilor de "entilatie.:ceste metode au o
eicienta mai mica in com,aterea insectelor ata de alte metode.
Tipuri de capcane pentru dierite tipuri de insecte /
2Tictor 1lJ =agnet este capcana RS=agnet pentru muste $
2= 47;2TR191 Capcane ==!contine atractant eromonic
care atrage orice specie de gandaci.:ceste capcane au ost
concepute cu mai multe puncte de intrare si proile inguste pentru
a i amplasate in colturi inguste .
Tipuri de capcane cu eromoni /
2*torgard II este conectionat din momeli si capcane adezi"e
pentru insecte care pot i olosite in com,inatie cu orice
momeala $
2>uc?et trap!este o capcana su, orma de con!cu recipient
pentru colectarea insectelor capturate!ideala pentru monitorizarea
gradului de inectare si capturarea masi"a a moliilor din depozite
de cereale.
2.2 +i-loace fizice
*e olosesc in com,atere!in toate stadiile de dez"oltare a
artropodelor.*e ,azeaza pe olosirea caldurii si radiatiilor
ultra"iolete.
Caldura.Toate speciile din actiunile de dezinsectie pot i distruse
in 8219 minute la temperatura repartizata uniorm de 59 C.+entru
dezinsectie se recomanda e&puneri de 1927G ore.Dezinsectia se
poate realiza cu a.utorul caldurii uscate si umede.Caldura uscata
se realizeaza prin lam,are si ardere.1lam,area se ace cu lampa
de ,enzina sau arzatoare de gaze lic0eiate!pe supraete inestate
cu acarieni si insecte.Caldura uscata!prin lam,are de scurta
durata asupra supraetelor din metal este olosita impotri"a
plosnitelor si capuselor.Caldura umeda se ace prin spalarea
pa"a.elor! si ustensilelor cu apa ier,inte!contri,uind la
micsorarea numarului de daunatori.In depozite agroalimentare se
pot aplica tratamente termice olosind temperaturi ridicate sau
scazute.
Radiatii ultra"iolete e&ercita asupra unor numeroase specii de
insecte eect atractant.
Tipuri de aparate cu radiatii ultra"iolete /
2=O2EH Insecti"oro245;2D EconomJEste special destinat
utilizarii in spatii inc0ise si are de doua ori tu,uri de G U si
puternic "entilator pentru a,sor,irea insectelor.Tentilatorul este
acut dintr2un material cauciucat pentru a nu distruge izic
insectele!iind electrocutate de grila alimentata cu curent
electric!instantaneu.Dispoziti"ul este oarte silentios si
discret!poate i dezasam,lat pentru spalare.=odelul are culoare gri
si com,ina puterea ma&ima de a,sor,tie cu
silentiozitatea.:paratul poate i pozitionat pe o supraata plana!la
distanta de minim 121!8 metri de alta sursa de lumina $
2=O2EH DE@O ;749.Dispoziti"ul este usor de curatat si se
poate i&a oriunde.:paratul emite raze ultra"iolete pentru a atrage
insectele.Deose,irile acestui model este cadrul
metalic! componente electronice prote.ate in carcase etanse de
plastic!ro,ustetea si curatirea acila.
2.3 +i-loace c/imice
*u,stantele c0imice utilizate in com,aterea insectelor se numesc
insecticide.
*u,stantele c0imice pot i olosite in dezinsectie su, anumite
orme /
2pul,eri!se aplica prin prauiri pentru artropode
nez,uratoare $
2pul,eri solu,ile se olosesc prin pul"erizari $
2solutii olosite prin pul"erizari!pensulare!aerosolizari $
2emulsii olosite pentru pul"erizari si
pensulari!impregnarea de ,enzi sau supraete insecticide $
2aerosoli calzi se olosesc in spatii inc0ise pentru locuri
inaccesi,ile si distrugerea insectelor z,uratoare $
2gaze to&ice unde su,stanta to&ica este inglo,ata in
granule!ta,lete sau comprimate $
2umigatii!su,stante solide in care sta impregnat
insecticidul amestecat cu su,stanta pirogena.
*u,stantele to&ice tre,uie sa indeplineasca urmatoarele conditii
calitati"e /
2actiune selecti"a!sa distruga insectele sa nu ie noci"e $
2eect insecticid intr2un timp cat mai scurt si doza cat mai
mica $
2rezinstenta mare ata de conditii de umiditate!temperatura
si lumina $
2atractie ata de insecte $
2lipsite de miros neplacut $
2sa nu modiice rezistenta sau culoarea suportului $
2sa se manipuleze usor ara pericol $
2sa ie autorizate de organele sanitare $
2sa nu aectele utila.ele!ustensilele si am,ala.ele.
Insecticidele se gasesc in comert gata preparate in concentratii
optime! su, orma de spraJ2uri!cu dierite denumiri comerciale.
Deto& Uni"ersal este insecticid concentrat emulsiona,il pentru
com,aterea insectelor.:re aspect lic0id incolor!limpede!miros
caracteristic!emulsiona,il in apa $nu pateaza!nu este corozi" si are
miros placut.+rodusul este eicace in com,aterea
gandacilor!tantarilor!mustelor!moliilor!urnicilor!purecilor si
paduc0ilor.
Entrato& este insecticid gal,ui! miros
caracteristic!emulsiona,il!eicient in com,aterea
gandacilor!mustelor!moliilor!urnicilor!purecilor!paduc0ilor!paian.
enilor si a altor insecte.
1ortto&2G+ este insecticid puternic!de soc si
remanenta!gal,ui!miros caracteristic!emulsiona,il in apa!nu are
miros si are to&icitate redusa pentru om si animale.
=alat0ion distruge muste!gandaci!lar"e de tantari.
>iolar?im 1G este insecticid ,iologic cu actiune numai prin
ingestie.Este e&trem de eicient impotri"a a peste 49 de specii de
tantari si specii de *imulidae si C0ironomidae.Ha sporulatie pe
langa spori si cristale de proteina se ormeaza si
deltaendoto&ina.In urma ingestiei aceste cristale sunt
solu,ilizate!celulele epiteliate sunt atacate!insecta nu se mai poate
0rani si se inometeaza pana la moarte.
1lJtrin este lic0id emulsiona,il!concentrat!ce da un control ,un
impotri"a daunatorilor din zonele domestice sau
industriale!inclusi" tantari!muste!gandaci.1lJrtrin este recomandat
in zone industruale si institutii.Diluat!poate i olosit cu oricare
aparat de pul"erizat.1lJrtrin poate i olosit la 1992799 g in 19
litri apa in unctie de gradul de inestare.
=ala?ol este insecticid piretroid in suspensie apoasa.Este
recomandat in industria alimentara si spatii de depozitare $este
e&trem de acti" impotri"a insectelor z,uratoare %muste!tantari) si
taratoare %gandaci!urnici!purici!paian.eni) $are actiune eicienta
impotri"a lar"elor si actioneaza prin contact si ingestie.Ha
pul"erizarea su,stantei se oloseste pompe de .oasa presiune.Din
punct de "edere al to&icitatii produsul ace parte din grupa a2III2a
de to&icitate.
Trinong este insecticid lic0id si prezinta spectru larg de
actiune.+oseda eect de"astator
impotri"a mustelor!tantarilor!gandacilor!urnicilor!puricilor.Nu are
miros si nu pateaza peretii.Din punct de "edere al to&icitatii ace
parte din grupa a2IT2a de to&icitate.
CJmina Ultra este insecticid su, orma de lic0id emulsiona,il
concentrat cu spectru larg de aplicare.:re eect de"astator asupra
mustelor!tantarilor!gandacilor!"iespilor!paian.enilor!puricilor.Este
e&trem de eicient si asupra lar"elor generate de aceste specii de
daunatori $tre,uie olosit in dilutie de 72G < $este aproape inodor
si nu pateaza peretii proaspat "aruiti sau "opsiti.Din punct de
"edere al to&icitatii ace parte din grupa a2IT2a de to&icitate.
+iricol este insecticid su, orma de lic0id concentrat
emulsiona,il!cu eect puternic impotri"a insectelor z,uratoare
%muste!tantari!"iespi) si taratoare %gandaci!urnici).+oate i olosit
in zone industriale si spatii de depozitare $tre,uie diluat in
proportie de 127 < $nu are miros si nu pateaza peretii "opsiti insa
tre,uie e"itat aplicarea pe peretii proaspat "opsiti.
2.* +i-loace &iologice
=i.loacele ,iologice se ,azeaza pe enomene de antagonism cu
aplica,ilitate la artropode!protozoare!ciuperci!,acterii si
"irusuri.:ceste metode dau rezultate ,une in com,aterea
daunatorilor "egetali si tantarilor.
Dintre toate metodele ,iologice!com,aterea micro,iologica are
importanta practica mare.
Com,aterea micro,iologica
*e reera la olosirea microorganismelor entomopatogene!care
paraziteaza insecte si le distrug.
:"anta.ele com,aterii sunt urmatoarele /preparatele micro,iene nu
sunt patogene pentru om!animale si al,ine care determina
reacerea ec0ili,rului ,iocenotic $pot i olosite in orice
cantitate!ori de cate ori este ne"oie $nu prezinta metode speciale
de aplicare si nici masuri speciale de protectie a muncii.
Dintre ,acterii cea mai importanta este >acillus t0uringiensis.
:ceasta prin sporulare produce to&ina proteica solu,ila in mediu
alcalin. -n Rom(nia se produce insecticid ,acterian T0uringin
utilizat pentru com,aterea omizilor!moliilor si luturilor.
Dintre ciuperci cele mai olosite pentru com,aterea insectelor sunt
din genul >eau"eria. *porul acestui tip de ciuperci patrunde in
insecte prin desc0iderile tra0eale!tu,ul digesti" si tegument.
Utilizarea "irusurilor pentru com,aterea insectelor si acarienilor
este diicil #i costisitoare.
3. Dezin#ecia in depozitele agroalimentare
Depozitele agroalimentare pot i o surs de 0ran #i mediu
a"ora,il inmultirii si dez"oltarii unor specii de artropode daca nu
se respecta normele de igiena.Dupa curatire!cladirea se
"aruieste!se lasa cate"a zile sa se usuce si se aplica un tratament
c0imic cu insecticide de contact aplicat su, orma de
stropiri!aerosoli si umigatii pentru distrugerea insectelor.
Dunatori intalniti /acarianul ainii! musca de casa!musca al,astra
de carne!gandaci de ,ucatarie!etc.
In iecare depozit se "a mentine stare de curatenie permanenta
precum si in .urul magaziilor.Ha pul"erizarea insecticidului nu se
trateaza doar peretii!pardoseala li,era!usile!erestrele ci si stalpii
de sustinere.
4.%ecomandari generale a#upra intre&uintarii in#ecticidelor
Reusita dezinsectiei depinde /
2de eicacitatea insecticidului utilizat $
2de corectitudinea cu care s2a e&ecutat dezinsectia.
:ciunile de dezinsectie sunt e&ecutate doar de personal de
specialitate caliicat.
Cigarette beetle
Lasioderma serricorne (2-3 mm)
Confused flour beetle
Tribolium confusum (4.5-5 mm)

Red flour beetle
Tribolium castaneum (4.5 - 5 mm)
Sawtoothed grain beetle
Oryzaephilus surinamensis %7.8 mm)
Merchant grain beetle
Oryzaephilus mercator (2.5 mm)

Rice weevil
Sitophilus oryzae
(2.1 - 2.8 mm)

Maize weevil
Sitophilus zeamais
(3.2 - 3.5 mm)


Indian meal moth
Plodia interpunctella
%Nmm)