in Articole de specialitate pe October 1st, 2009 de Alin Popescu | 8 comentarii

Share
Refacerea in sport reuneste o serie de mijloace naturale sau artificiale proenite din
mediul intern sau e!tern, care i"ea"a restabilirea capacitatii de performanta dupa un
antrenament sau dupa o competitie# $a se adresea"a unui or%anism inte%ru din punct de
edere morfo&functional, solicitat insa de efortul fi"ic si este o parte componenta a
antrenamentului sporti#
Obiectiele refacerii sunt accelerarea recuperarii, preenirea accidentarilor si cresterea
capacitatii de performanta a sportiului#
Mijloacele de refacere se pot clasifica astfel :
Dup principalele substrate functionale solicitate de efort :
' cardio&respirator
' neuromuscular
' neuropsihic
' endocrinometabolic
Dup apartenenta acestor mijloace:
' hidro&fi"io&balneoclimaterice
' dietetice
' farmacolo%ice
' psihice
' odihn( acti(
' odihna pasi(
In functie de modul de realizare, refacerea este de doua feluri:
1. Refacere spontana ) naturala *
2. Refacere dirijata
1. Refacerea spontana este acea reechilibrare a or%anismului care se produce dupa o
solicitare fara ca un factor din e!terior sa actione"e asupra or%anismului respecti
$!ista o anumita ordine in ceea ce prieste refacerea or%anelor si sistemelor+
A* Parametrii e%etatii+ aparat cardio&ascular, respirator rein la alorile de
repaus in catea minute ,
-* Parametrii metabolici+ indicii biochimici rein in catea ore# .n timpul
antrenamentelor se consuma mari cantitati de ener%ie, re"erele ener%etice trebuie
refacute inainte ca urmatorul antrenament sa aiba loc# .n absenta
supraantrenamentului sau a unei diete sarace in carbohidrati, refacerea ener%etica
se face in catea ore#
/* Parametrii hormonali si en"imatici 0 rein in catea "ile#
.mportanta somnului in refacerea or%anismului ) odihna pasia *
Somnul fi"iolo%ic este un fenomen ritmic le%at de alternanta "i&noapte# .n cadrul refacerii
spontane, el are un rol deosebit asupra capacitatii fi"ice si intelectuale# .n timpul
somnului scade actiitatea scoartei cerebrale si are loc re%enerarea celulelor neroase#
Somnul profund, odihnitor, se caracteri"ea"a prin adormire rapida si profun"ime#
1urata somnului aria"a 2n func3ie de necesitatile indiiduale ale sportiilor si trebuie s(
se desf(4oare 2n condi3ii corespun"atoare+ 2ntuneric, lini4te, camere aerisite, temperaturi
moderate#
Somnul asi%ur( refacerea complet( pe toate planurile amintite anterior+ cardiorespirator,
neuromuscular, neuropsihic si endocrinometabolic# Acest somn, impreuna cu rela!area,
sunt fundamentale pentru re%enerarea or%anismului, influentand capacitatea de
performanta#
Subiectii priati de somn acu"a oboseala si o stare de discomfort# 1upa 58 0 62 de ore de
insomnie, performantele psiho&motorii diminua, se reduc tonusul si forta musculara, apar
mari dificultati de concentrare# 7odificarile ritmului somn 0 e%he se repercuta ne%ati
asupra performantei# /el mai eficient este somnul nocturn, somnul diurn nefiind la fel de
odihnitor#
2. Refacerea dirijata 0 ajuta refacerea naturala a or%anismului, o accelerea"a# A deenit o
necesitate in sportul contemporan, preenind riscul aparitiei manifestarilor de
suprasolicitare si supraantrenament, in urma unui pro%ram intensi de antrenamente#
Procedee de refacere dirijata:
A * Procedee balneofi"iohidroterapeutice+
& hidroterapia calda+ dus la 18 minute dupa efort, cu temperatura de 92 &9: %rade
/elsius, cada, ba"in, inot
& sauna 0 stimulea"a sistemul imunitar, echilibrea"a sistemul neuro&e%etati si
induce o stare de rela!are mentala# $a trebuie efectuata de una, doua ori pe
s(pt(m;n(, nu dup( un efort important, ci dup( un antrenament u4or# Se reali"ea"a
frecent 2n "iua imediat urm(toare concursului sau dupa o "i de antrenament
dificil#
& masaj manual, hidromasaj, masaj subacatic, masaj refle!, masaj cu %heata#
Scopul masajului este acela de a reduce tensiunea musculara si de a rela!a
tesuturile pentru o eliminare eficienta a to!inelor acumulate la acest niel #
& acupunctura
& presopunctura
& jacu""i
& aeroioni"are ne%atia 0 naturala in "ona subalpina sau artificiala, prin care se
inspira aeroioni ne%atii ce sunt eliberati in camere speciale
& cura de crutare la joasa altitudine ) :00 0 800 m *
- * Alimentatia de refacere 0 adecat( specificului efortului ) hiperproteic(,
hiper%lucidic( *, din care nu trebuie s( lipseasc( produsele lactate, fructele 4i
sucurile naturale, e%etalele,
/ * Psihoterapia 0 mijloc important de refacere
1 * <armacolo%ice 0 poliitamine, poliminerale, tablete ener%i"ante, sus3in(toare
de efort, sustinand in special func3ia hepatica si pe cea psihica
$ * Odihna actia 0 consta in solicitarea usoara a altor %rupe musculare decat cele
an%renate in efortul propriu&"is+ aler%are usoara, sedinta usoara de natatie, jocuri
distractie, sedinte la bicicleta er%ometrica, mers, plimb(ri 2n aer liber )de
preferin3( parcuri* sau lectur(, alte sporturi )4ah, biliard *# Acest tip de efort
trebuie sa fie ales de catre sporti, sa fie placut si usor si nu trebuie sa depaseasca
58 de minute# Astfel se scurtea"a perioada de reenire dupa efort+ 90 minute prin
refacere actia, 1 ora prin refacere pasia#
.n conclu"ie, refacerea+
&se adresea"a unui or%anism sanatos solicitat insa de efortul sporti,
&este o componenta a antrenamentului sporti,
&cea naturala si cea dirijata se completea"a reciproc,
&e influentata de natura, intensitatea si durata efortului,
&poate fi aplicata intraefort si postefort, "ilnic, dupa un ciclu saptamanal sau
anual#
=tili"area mijloacelor de recuperare dup( efort se face intotdeauna cumulati, nici
una dintre ariante neput;nd asi%ura de una sin%ur( reenirea rapid( 4i total( a
func3iilor or%anismului la alorile dinaintea efortului#
Refacere dupa efortul predominant anaerob scema orientati!a:
1. 1us cald 92&9: %rade, circa 18 minute sau cada>ba"in )se poate adau%a sare
speciala pentru rela!are, musetel, tei, frun"e de nuc*
2. Sauna 0 8&10 minute
". 7asaj 0 18&20 minute ) manual sau instrumental *
#. Reechilibrare hidroelectrolitica 0 900 ml suc natural de fructe sau apa minerala
usor alcalina ? 18&20 % %luco"a sau miere
$. 7edicatie 0 piracetam, aspartat de 7%, %insen%, antio!idante
%. Alimentatie corespun"atoare ) hiperproteica, hiper%lucidica *
&. Odihna actia+ plimbari, actiitati rela!ante
'. Odihna pasia+ somn
$tichete + dieta, efort, efort sporti, medicina sportia, sport
1aca rei sa fii la curent cu articolele publicate, te poti abona la acest blo% prin email,
folosind formularul de mai jos +
Adresa ta de email +
(265 cititori s-au abon
Abonare
' comentarii
Cosmin sa@s+
7arch 1:, 2009 at 8+09 pm
-una "iua,
la Arefacerea dirijataB s&ar putea adau%a+ .mersia in apa rece )10&12C/* pt 8
minute# .mersia alternatia cald>rece cu o componenta de 2>1 in faoarea timpului
de imersie in apa calda)jacu""i*#
la Aalimentatia de refacereB s&a doedit stiintific ca 200 ml lapte ? 1% Dlucide>%E
corporal )echialetul unui baton ener%etic*consumate in primele 90 min dupa
terminarea efortului, faori"ea"a reumplerea re"erelor ener%etice#
Raspunde acestui comentariu
o Alin Popescu sa@s+
7arch 1:, 2009 at 11+5: pm
/ompletari utile# 7ultumesc, /osminF
Raspunde acestui comentariu
X sa@s+
October 9, 2009 at 1+28 pm
Articole
$ducatie
Planuri de Gectie
Sanatate
Referate
.storie si /iili"atie
Arhitectura Haala
Stiinta si Iehnica
<ilo"ofie
Jiata Reli%ioasa
Psiholo%ie
Afaceri
Astrolo%ie
7u"ica
/inemato%rafie
/elebritati
Sfaturi =tile
Sport
1ra%oste si Se!
Gumea <emeilor
7oda
Dastronomie
/alculatoare
.nternet
Iurism
Gumea -arbatilor
Auto 7oto
Kocuri
Animale
$seuri
1ierse
& arhia articole
Tag-uri Faimoase
antrenament efort muschi antrenor forta performanta
organism exercitii psihic putere viteza pregatire sanatate medic corp articulatii intindere
respiratie alimentatie diversitate sport relaxare mobilitate accidente
Toate Tag-urile
Acum in Forum :

Mijloacele concrete prin care sportivul se poate reface dupa
efort
Acasa > Articole > Sport
/lasificarea mijloacelor 4i metodelor refacerii
dup( direc3ia de ac3ionat
1# 7ijloace 4i metode care accelerea"( refacerea neuropsihic(+
& psihoterapia+ demonstra3ia, desensibili"area, detensionare, actiare, conorbiri, su%estie,
tehnici de rela!are neuropsihic(, autosu%estie, antrenament psihosomatic sau trainin%
auto%en, medica3ie neurotropic(, etc,
& acupunctura, acupresur(,
& o!i%enare 4i aeroioni"are ne%ati( )natural( sau artificial(*,
& odihna acti( 4i odihna pasi( )somnul*,
& hidroterapia cald( )la 98L M 50L /, du4 sau cad( 2n care se pot ad(u%a s(ruri de ba"na,
frun"e de tei, nuc, flori de mu4e3el, iodur( de potasiu 1 N,
& masaj+ manual, hidromasaj, masaj&refle!, ibromasaj, electromasaj,
& medica3ie la indica3ia medicilor+ itaminele %rupului -, P, 7%, lecitin(, %licocol,
s(rurile acidului aspartic, hipnosedatie, piracetam, piraitam, etc#
2# 7ijloace 4i metode care accelerea"( refacerea neuromuscular(+
& hidroterapie cald( )du4, cad(, ba"in*,
& saun( )uscat(, la 80L /*,
& masaj )manual, efleuraj, ibra3ii, hidromasaj, masaj refle!*,
& antrenament psihosomatic )trainin% auto%en*,
& acupunctura, acupresur(, tehnici de rela!are muscular(,
& baropresiune local( )muscular(*,
& odihn( acti( 4i pasi(,
& reechilibrare, hidroelectrolitic( la 90 min# dup( efort,
& diet( )alcalin(, hidro%lucidic(, bo%at( In itamine 4i oli%oelemente,
& medica3ia )%luco"a, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, ma%ne"iu, itaminele %rupului -,
itamina $, AIP, miorela!ante, %lutanionul, folcisteina, lecitin(, acidul aspartic, etc*#
9# 7ijloace 4i metode care accelerea"( refacerea cardio&respiratorie+
& o!i%enare natural( sau artificial(,
& reechilibrare hidroelectrolitic( la 90 min#, dup( efort,
& odihna acti( 4i pasi( )somnul, odihna*,
& hidroterapia cald( 4i sauna s(pt(m;nal(,
& masajul "ilnic,
& antrenamentul psihosomatic, tehnici de rela!are, etc,
& acupunctura, acupresura,
& dieta alcalin( dup( efort, bo%at( 2n minerale, potasiu,
& itamine, %lucide, proteine, etc#O,
& medica3ia )AIP, potasiu, ma%ne"iu, asparta3ii de potasiu 4i ma%ne"iu, %luco"a,
itaminele $ 4i /, . & carnitin(, etc*#
5# 7ijloace 4i metode care accelerea"( refacerea endocrino&metabolic(+
&o!i%enarea 4i aeroioni"area ne%ati( )natural(, artificial(*,
& tehnici de rela!are neuromuscular(,
& reechilibrarea hidroelectrolitic( dup( efort,
& psihoterapie,
& masajul, acupunctura, acupresura,
& odihna acti( P2n special 2n climat de cru3are, la :00 M800 m*,
& medica3ia )piracetam, piraitam, itaspol, polimerali"ant S 4i e!tracte %landulare
& reitaloase /, lecitin(, %licocol, s(ruri de acid aspartic, etc#*
7odele 4i scheme orientatie folosite 2n refacerea sportiilor 1# Schema orientati( de
refacere dup( efortul predominant anaerob )efort neuropsihic, neuromuscular*+
$fort neuropsihic, neuromuscular+
1# Psihoterapie 8 M 10 minute )cu psiholo%ul, medicul, antrenorul*,
2# 1u4 cald 2n cad( sau ba"in )cu s(ruri, plante*, 10 min# la 98Q&501/,
9# Saun( 10 min# )1 min# 2n saun( 4i 1 min# la du4 sau 2n ba"in*,
5# 7asaj 10 18 min# )manual sau instrumental, de preferin3( manual*,
8# Antrenament psihosomatic sub suprae%herea specialistului,
:# Reechilibrarea hidroelectrolitic( la 90 min# dup( efort P900 mii# suc de fructe, ap(
mineral( alcalin(, ceai sau iaurt ? 28 %r# %luco"a sau miere ? Ja l(m;ie*,
6# O!i%enarea sau aeroioni"area ne%ati( 10 M 18 min# dup( tehnici indiiduale sau
colectie,
8# 7edica3ie+ poliitamini"ant S & 2 drajeuri, poliminerali"ant S & 2&9 drajeuri, eleutal 9&5
tablete )se su%*, itaspol 1 fiol( per os, piracetam )piraitam* 2 tablete 2n special la
scrim(, tir, s(rituri, arunc(ri, haltere, Hootropil 1 &2 capsule pentru 4ah, scrim(*,
9# Alimenta3ie bo%at( 2n radicali alcalini, le%ume, fructe, sucuri, crudit(3i, fibre 4i
%elatine, normocaloric(, hipolipidic(, normo sau u4or hipoproteic(, hiper%lucidic(,
10# Odihna acti( 4i pasi( )somnul*#
1e re3inut+ 1up( fiecare antrenament se recomand( mijloacele de la punctele+ 1, 2, 5, :,
8, 9, 10 )odihn( pasi(*# Sauna se recomand( la mijlocul s(pt(m;nii, iar la sf;r4itul
ciclului s(pt(m;nal punctele 1, 2, 9 )18 min#*, 5, 8, -, 6, 8, 9, 10# Ga nielurile foarte
2nalte, refacerea dup( o etap( se efectuea"( 2ntr&o sta3iune balneoclimateric( ):00 & 800
m* timp de 8 & 6 "ile, cuprin";nd "ilnic toate mijloacele de mai sus#
2# Schema orientati( de refacere dup( efortul predominant
aerob+ $fort cardiorespirator, metobolic 4i muscular+
1# 1u4 cald, cad( sau ba"in )cu s(ruri, plante*, la 98 & 50L /, 10&18 min,
2# Saun( 10 min# )1 min# 2n saun( 4i 1 min# afar( & du4, ba"in*,
9# 7asaj manual 10 min# sau ibromasaj, hidromasaj - min#,
5# Iehnici de rela!are muscular( suprae%heat de specialist,
8# O!i%enare 4i aeroioni"are ne%ati( 10 min#,
:# Reechilibrare hidroelectrolitic( )e"i indica3iile de mai sus ? Ha 4i R*,
6# 7edica3ie+ itaspol 1& 2 fiole, poliitamini"ant S M 2 tablete, poliminerali"ant S
M 2&9 tablete, eleutal 5&8 tablete, aspatofort sau sar%enor 1&2 fiole, %insen% 1&2 drajeuri,
8# Alimenta3ie hidro"aharat(, alcalin(, bo%at( 2n crudit(3i 4i lactate, hipolipidic(,
normoproteic(, normocaloric(,
9# Psihoterapia,
10# Odihn( acti(,
11# Odihn( pasi( )somn*#
1e re3inut+ 1up( fiecare antrenament se recomand( mijloacele+ 1, 9, :, 6, 8, 9
PconorbiriO, 11# 1e dou( ori pe s(pt(m;n( se or efectua antrenamente de refacere )la
mijlocul s(pt(m;nii dup( momentul de ;rf al curbei efortului s(pt(m;nal 4i la sf;r4itul
ciclului s(pt(m;nal* se 2ncepe cu 90 min# odihn( acti( dup( care se aplic( toate
mijloacele descrise# 2n total :0 90 minute la indica3ia medicului#
9# Schema orientati( de refacere dup( eforturile de tip mi!t )jocuri sportie, bo!, scrim(,
tenis de c;mp, aler%(rile din atletism 2ntre 500 & 1800 m*+
1# Psihoterapie,
2# Sidroterapie cald( Pdu4, cad(, ba"inO 98 & 50L,
9# Saun(, de dou( ori pe s(pt(m;n( 18 min# )2 minute 2n saun( 4i 1 min# afar( & du4,
ba"in*,
5# 7asaj manual 10 min#,
8# Reechilibrare hidroelectronic( )ca la sporturile aerobe*,
:# Aeroioni"are ne%ati( 10 min#,
6# 7edica3ie+ itaspol 1&2 fiole per os dup( antrenament, poliitamini"ant S 2&9 dra%euri
la mese de dup( efort, poliitamini"ant S 9 drajeuri la mesa de dup( efort, aspatafort 1
fiol(, %licocol 1 fiol(, eleutal 5&8 tablete sau 10 M 18 %r# %luco"a sau miere,
8# Alimenta3ie+ alcalin(, bo%at( 2n minerale, itamine, %lucide, ap(, lactate, le%ume,
fructe, hipolipidic(, hidro"aharat(, normoproteic(, cu proteine de aloare,
9# Odihn( acti( 4i pasi( )somn*,
10# Iehnici de rela!are M la indica3ia medicului#
Obsera3ii+ 1up( fiecare antrenament se aplic( mijloacele de la punctele 1, 2, 5, 8, 6, 8, 9#
Ga sf;r4itul ciclului s(pt(m;nal se efectuea"( o 4edin3( de refacere )se 2ncepe, cu 90 min#
odihn( acti( 4i apoi se aplic( toate mijloacele descrise, refacerea de etap( durea"( 8M6
"ile )mai problematic la jocurile sportie cu etape s(pt(m;nale c;nd se recomand( la
sf;r4it de tur, de retur sau dup( turnee* 4i se recomand( a fi petrecut( 2ntr&o sta3iune
submontan(, cu aplicarea "ilnic( a tuturor mijloacelor#
5# Schema orientati( de refacere 2n efortul neuropsihic )tir, scrim(, portarii de jocuri,
s(rituri, %imnastic(*+
1# Psihoterapie Pconorbiri, tehnici de rela!are, trenin% auto%en*,
2# Sidroterapie cald(, masaj, saun( de dou( ori pe s(pt(m;n(, masaj 10 minute,
9# Aeroioni"are ne%ati( 10 mia,
5# medica3ie+ nootropil )piracetam* sau piraitan 2 capsule, poliminerali"ant S M 2&9
tablete, poliitamini"ant S M 2 drajeuri, %licocol )%licocol & nerosthenin 1 fiol( cu
indica3ie medical( la antrenamente, cu 10 M 18 "ile 2nainte de concurs ca mijloc de
refacere, %insen% 2 drajeuri, eleutol 9&5 tablete,
8# Alimenta3ie bo%at( 2n lactate, crudit(3i, or%ane, pe4te )fosfor*,
:# Odihn( acti( )90 50 min#*,
6# Odihn( pasi( somn#
Obsera3ii+ 1up( fiecare antrenament se recomand( aplicarea mijloacelor de la punctele
1, 2, 9, 5, 8, 6# Ga sf;r4itul ciclului s(pt(m;nal 4i eentual la mijlocul s(pt(m;nii se a
efectua o 4edin3( de refacere )se 2ncepe cu 90 min# odihn( acti( 4i apoi se aplic( toate
mijloacele descrise# Antrenamentul de desf(4oar( sub suprae%herea personalului
medico&sanitar, iar cea de psihoterapie de psiholo%#
1up( apartenen3(, mijloacele 4i metodele de refacere se clasific( astfel+
1# mijloace fi"io&hidro&balneoterapeutice )antrenament, hidroterapie cald(+ du4, cad(,
ba"in 98 T 50L /, put;ndu&se ad(u%a s(ruri de -a"na, iodur( de potasiu, plante+ flori de
tei, mu4e3el, foi de nuc, du4 subacal, saun( la 80L /, masajul natural, instrumental+
ibromasaj, electromasaj, masajul refle!, baropresura local(, muscular(, climatoterapia
de cru3are, refacere ia :00 M 800 m altitudine*,
2# mijloace psihoterapeutice )conorbiri, su%estie & autosu%estie, tehnici de rela!are,
neuropsihic(, neuromuscular(, antrenament psihosomatic, etc,
9# mijloace dietetice )alimenta3ia de refacere M pre"entat( 2n Uschemele orientatie de
refacereU & normocaloric(, normoproteic( sau u4or hipoproteic(, hipolipidic(,
hiper%lucidic(, bo%at( 2n radical alcalini itamine 4i
oli%oelemente,
5# mijloace farmacolo%ice+
A# medica3ie ener%otrop( & sus3in(oare de efort+
a* comple!e itaminice+ Jitamine de toate felurile, 2n comple!e, niciodat( itamine
sa%ulare, multiitamins PeopleQs choice )/osmo & it 2*, poliitamini"ant S, iple!, cait
9 <orte, 9 M ita, suprad@n, multibionta,
codibeE )1 tablet( la un pahar cu ap(*, cantame%a Pprodus S=A foarte bun*, electot,
multiroital,
b* comple!e minerale+ poliminerali"ant S, ultraminerali"ant )produs S=A foarte bun*,
mineral Plus & :, i"ostar, /a, 7%, P, <e, 4a#, fer%lurom, %lubifer, multiminerale,
c* compu4i %lucidici+ mierea, %luco"a, ener%i"ant, fructo"(, etc,
d* aminoaci"i 4i concentrate proteice+ lecitin(, acid aspartic, al%utol, plantofort, eforte!,
osolecitin(, %luma3i de sodiu 4i potasiu, asparta3i de potasiu 4i ma%ne"iu, ar%inin(, li"in(,
G & carnitin( Pmobili"ea"( arderea %r(similor*,
e* produse dierse+ neurotrope+ piritnol, piracetam, piridin )produs mai nou, con3ine
piritinol ) 2 itamine*, lecitin(, hepatotrope+ silimarina, fortait, G.< M 82, polen ?
itamine, fortait, inosin(, aslaital folcistein(, %eriforte#
-# medica3ie trofotrop( & produ4i de afacere+
a*, b* tot itamine, tot minerale# Ga m=te preparate din fe ? it# /,
c* compu4i %lucidici+ eleutal,
d* aminoaci"i+ %licocol, ar%inin(, aed aspartic, itaspol, amino M mass, superamino 4i
concentrate proteice+ ener%ofort, biofort, poVerlean, masia & mass, G & carnitin(,
cistein(, AIP, /P, creatina )pulbere 0 120 %r#, 20 %r# 2n primele 8 "ile & 8 %r# pe "i 2n 9 sau
5 repri"e*,
e*produ4i dier4i+ piracetam, piraitan, sar%enor, %licocol & nerosthenine, aspartat de R
4i 7%, folcistein(, aslaital, %eroital, %inse%, multiita M %luco"a, %insait, al%utol,
sar%enor, actifos,
f* antio!idante PnouO+ itaminele /, A, $, Seleniu, PumEin, Antio!idant, Dlutaciste M
seleniu M $, redo!on, /al M /el & Jita,
%* pentru hidratarese folosesc+ i"ostar, i"odrinc, piroton )peerotonj M din :00 %r# 1e
piroton se fac 98 litri lichid, cu %ust de "meur(, banane, etc,
8# odihn( acti( 4i pasi( )somn*
Acasa > Articole > Sport
Oboseala este o stare temporar( de sc(dere a
poten3ialului func3ional al or%anismului, produs( de o actiitate prelun%it( sau e!cesi(#
$a este determinat(, 2n principal, de consumul sporit de ener%ie 4i este 2nso3it( de sen"a3ii
nepl(cute, locale sau %enerale, obiectie sau subiectie#
Wn condi3ii normale, 2n or%anismul uman e!ist( o stare de echilibru a mediului intern &
starea de homeosta"ie, caracteristic( ie3ii, care nu se modific( nici 2n condi3iile depunerii
unui efort moderat# Oboseala, ca efect al antrenamentului sporti, produce o rupere a
homeosta"iei, o dere%lare a echilibrului intern, prin modificarea proceselor biochimice,
obli%;nd or%anismul s( se mobili"e"e pentru restabilirea echilibrului#
Wn acest mod, or%anismul trece la o nou( etap(
de adaptare, superioar( celei anterioare, prin stimularea resurselor ener%etice,
func3ionale 4i psihice & premis( a cre4terii performan3elor sportie#
1oar repetarea unor eforturi care produc oboseala prooac( apari3ia fenomenelor de
supracompensa3ie 4i, 2n final, adaptarea or%anismului la eforturi din ce 2n ce mai mari#
1ep(4irea, 2ns(, a limitelor efortului 4i, deci, a %radului de oboseal(, poate produce, pe de
alt( parte, o stare de inhibi3ie, caracteri"at( prin sc(derea randamentului 4i 2nso3it( de o
serie de fenomene obiectie 4i subiectie nepl(cute, stare denumit( curent
supraantrenament sau suprasolicitare#
Re"olarea acestei aparente contradic3ii, 2ntre pro%ramarea efortului 2n antrenamentul
sporti, astfel 2nc;t s( %enere"e starea de oboseal( ca unic( modalitate de apari3ie a
supracompens(rii 4i riscul instaur(rii oboselii e!cesie, reine antrenorului, 2n principal,
4i speciali4tilor din domeniul medical, 2n %eneral#
$a are la ba"( do"area efortului 4i utili"area mijloacelor de de"obosire, de recuperare a
or%anismului sportiilor dup( eforturile, depuse 2n antrenament# 2n primul r;nd, prin
pro%ramarea corect( a olumului 4i intensit(3ii efortului 4i a duratei 4i felului pau"elor
dintre repet(ri 4i dintre lec3iile de antrenament, 2n al doilea r;nd prin folosirea celor mai
eficiente mijloace de recuperare dup( efort#
Producerea oboselii traersea"( dou( fa"e M latent( 4i manifest(#
<a"a latent( se manifest( prin sc(derea %radului de coordonare a mi4c(rilor, lipsa de
economicitate a acestora, sc(derea reac3iei musculare, cre4terea %radului de transpira3ie,
accelerarea ritmului respirator etc# $a este urmarea sc(derii re"erelor ener%etice, 2n
primul r;nd, din %rupele musculare solicitate 4i, apoi, din "onele de depo"itare,
acumularea de re"iduri 2n mu4chi )2n primul r;nd de acid lactic*, de bio!id de carbon 2n
s;n%e, dere%larea echilibrului acido&ba"ic# Oboseala latent( dispare 2n ca"ul refacerii
re"erelor ener%etice 4i a elimin(rii re"idurilor aflate 2n or%anism, ea fiind forma de
oboseal( tipic( antrenamentului sporti#
<a"a manifest( apare prin cumularea, 2n timp, a oboselii dintr&un sistem de lec3ii 4i este
2nso3it( de o serie de manifest(ri obiectie 4i subiectie+ reenirea tardi( a func3iilor
or%anice dup( efort )alori ale pulsului 4i tensiunii arteriale, ale ritmului respirator etc#*,
lipsa poftei de antrenament, sen"a3ii de somnolen3(, tonus muscular sc("ut 4i, 2n %eneral,
prin refu"ul de a desf(4ura actiitatea 2n re%imul planificat# /ontinuarea pre%(tirii 2n
acela4i re%im produce o acumulare a oboselii care, 2n final, conduce la starea de
supraantrenament#
Pentru eitarea instal(rii st(rii de suprasolicitare este absolut necesar( cunoa4terea 4i
aplicarea, de c(tre antrenor 4i sporti, a metodelor de de"obosire, de recuperare a
or%anismului dup( eforturile de antrenament 4i competi3ie#
Pe parcursul lec3iei de antrenament, sin%ura cale de recuperare dup( efort este acordarea
corect( a pau"elor dintre repet(ri# Pe parcursul competi3iei, prin folosirea schimburilor de
juc(tori 2n func3ie de re%ulamentul propriu fiec(rei ramuri sportie, prin solicitarea
timpilor de odihn( 4i prin administrarea de %luco"a, de lichide bo%ate 2n substan3e
ener%i"ante 4i de reechilibrare acido&ba"ic( )e!# Datorade*#
.mediat dup( efort se pot folosi urm(toarele+
& du4ul cald & care are nu numai rol i%ienic, ci 4i pe acela de rela!are a musculaturii
solicitate, masajul 4i automasajul & care, corect aplicate, contribuie la eliminarea mai
rapid( a acidului lactic acumulat 2n mu4chi,
& o!i%enarea & mai ales 2n ca"ul probelor sportie ce se desf(4oar( 2n condi3iile datoriei
mari de o!i%en )eforturi preponderent anaerobe*,
& reechilibrarea hidroelectrolitic( 4i acidoba"ic(, prin administrarea de sucuri naturale,
lactate, ceai sau ap( mineral( alcalin(, completate )de la ca" la ca"* cu suc de l(m;ie,
miere, %luco"a etc,
& ba"inul cu ap( cald(, timp de 18&20 minute la cea# 50L/, urmat, de re%ul(, de masaj 4i
automasaj,
& sauna & pro%ramat( de 1&2 ori pe s(pt(m;n(, niciodat( dup( efortul principal, ci dup( un
antrenament u4or, de reenire, de obicei 2n "iua urm(toare concursului sau unei "ile de
antrenament dificile#
Ga domiciliu, sportiul poate utili"a, 2n func3ie de condi3ii 4i 2mprejur(ri, alte forme de
recuperare, precum+
& baia prelun%it( 2n cad(, eentual cu adaos de sare de -a"na, tei, mu4e3el etc,
& dieta alimentar( & adecat( specificului efortului )hiperproteic(, hiper%iucidic( etc*, din
care nu trebuie s( lipseasc( produsele lactate, fructele 4i sucurile naturale, e%etalele etc,
& rela!area auto%en( & efectuat( sub 2ndrumarea specialistului sau indiidual, dup(
2nsu4irea ei corect( de c(tre sporti,
& medica3ia de refacere M con3in;nd poliitamine, poliminerale, tablete ener%i"ante,
sus3in(toare de efort fiind special pentru func3iile hepatice, tonice psihice etc, numai dup(
prescrip3iile medicului 4i 2n str;ns( le%(tur( cu natura efortului probei sau ramurii
sportie 4i a perioadei de pre%(tire,
& odihna acti( & mers, plimb(ri 2n aer liber )de preferin3( parcuri*, lectur(, alte sporturi
)4ah, biliard, etc*,
& odihna pasi( & somnul, indispensabil ie3ii 4i, cu at;t mai mult, refacerii dup( eforturile
mari din antrenamente 4i competi3ii, durata somnului este ariabil(, 2n func3ie de
caracteristicile indiiduale ale sportiilor, trebuie s( se desf(4oare 2n condi3ii propice
)2ntuneric, lini4te, camere aerisite, temperaturi moderate*, somnul asi%ur( refacerea
complet( pe toate planurile )cardiorespirator, endocrinometabolic, neuromuscular 4i
neuropsihic*#
<olosirea mijloacelor de recuperare dup( efort, 2n procesul de pre%(tire sporti(, se face
totdeauna 2n sistem, nici una din ariante neput;nd asi%ura, ea sin%ur(, reenirea rapid( 4i
total( a func3iilor or%anismului la alorile dinaintea efortului 4i, cu at;t mai pu3in, la
alori superioare acestora# /ombina3ia acestor mijloace, durata 4i modul de folosire a lor,
con3inutul dietei 4i medica3iei pre 4i postefort se reali"ea"( sub stricta 2ndrumare a
colectiului de speciali4ti, 2n func3ie de natura efortului de antrenament sau concurs, de
specificul probei sau ramurii sportie respectie 4i de structura antrenamentului sporti#
sursa ima%inii & #freeschoolclipart#com
Dlutamina este cel mai abundent aminoacid din or%anism, cea mai mare parte a lui fiind
stocata in muschi, dar se %aseste si in creier, plamani, san%e si ficat# $ste un aminoacid
neesential, pentru ca poate fi produs in or%anism din alt aminoacid, acidul %lutamic, insa
poate fi considerat un aminoacid conditional esential, pentru ca in perioadele de stres
)cum este si antrenamentul intens*, or%anismul nu poate face fata numai prin sinte"a
proprie#
/elulele intestinului subtire, celulele renale si cele ale sistemului imunitar sunt mari
consumatoare de %lutamina, pe care o folosesc ca substrat ener%etic#
Suplimentele cu %lutamina in sport se recomanda pentru ca a fost constatat ca aceasta
substanta preine cataboli"area masei musculare, amplifica sinte"a proteice, mareste
depo"itele de %lico%en, ajuta la refacerea dupa efort si stimulea"a functia sistemului
imunitar# .n conditii de stres metabolic se constata o scadere a nielului de %lutamina
plasmatica# .n timpul antrenamentelor intense, muschii eliberea"a %lutamina in flu!ul de
san%e, producandu&se o depletie a re"erelor de %lutamina cu pana la 98N# .n aceasta
situatie muschii scheletici intra in stare catabolica, ceea ce inseamna ca proteinele
musculare or fi de%radate )o e!plicatie secundara a acestui proces este neoia de a oferi
%lutamina celorlalte celule ale or%anismului*#
=n studiu reali"at la .nstitutul Hational de 7edicina Sportia, -ucuresti si pre"entat in
cadrul /onferintei Hationale de 7edicina Sportia, octombrie 2008 a urmarit eolutia
unor parametrii biochimici si functionali dupa 12 saptamani de antrenamente intense si
suplimentare "ilnica cu %lutamina# .n cadrul acestui studiu au fost urmarite 20 de sportie
care practica %imnastica aerobica, cu arsta medie de 20 de ani# Acestea au fost impartite
in doua %rupuri# Sportielor din primul %rup le&au fost administrat suc de fructe in care s&
a adau%at %lutamina in cantitate de 1 %>E% corp>"i, in timp ce sportiele din al doilea %rup
au primit doar suc de fructe simplu# Ambele %rupe au urmat acelasi tip de antrenament si
dieta similara# Au fost urmariti mai multi parametrii+ creatinEina"a )/R*,
lacticdehidro%ena"a )G1S*, tonusul muscular, $7D )electromio%rafia*, hormonul de
crestere )DS*, corti"olul, ISS#
.n ca"ul sportielor din %rupul care a primit %lutamina s&a remarcat o reducere importanta
a nielului en"imelor /R si G1S dupa efort si un randament superior al actiitatii
musculare# .n ca"ul unor sportie s&a remarcat un tonus muscular de repaus mai sca"ut,
ceea ce semnifica o refacere mai buna dupa efort# .n ca"ul %rupului de control nu au fost
inre%istrate aceste modificari#
Drupul care a primit %lutamina a inre%istrat si o ameliorare a factorilor functional
neuromusculari+ cresterea fortei de contractie si a ite"ei motorii# 1e asemenea, s&a
obserat o crestere a nielului de DS#
/onclu"ia cercetatorilor de la .H7S este ca Usuplimentarea cu %lutamina este benefica,
aand un aport semnificati atat in obtinerea unui niel inalt de pre%atire, cat si in
refacerea metabolica dupa efort#U =tili"area %lutaminei manifesta aceste efecte nu numai
in ca"ul sporturilor aerobe, ci si in ca"ul sporturilor cu o componenta importanta
anaeroba, asa cum este si culturismul, de aceea este recomandat in pre%atirea celor ce fac
antrenamente de forta#
1r# Serban 1amian
(oteaza articolul
) Articolul este otat ca supeeeerrrr)))#*
Acest articol a fost i"uali"at de 9888 ori#
*dau+a un comentariu Acest articol are " comentarii#
Adauga un comentariu
Hume Prenume
+ C
$mail + C
/omentarii + C
/od erificare +
C
/ompletati codul din ima%ine )daca nu edeti codul, apasati pe butonul
trimite pentru a se %enera alt cod*
Hota + campurile marcate cu C sunt obli%atorii
Ordonea"a comentariile + ascendent
)10 7ai 2010 1:+59* iordan daniel a spus
%lutamina si %lutenu e una si aceiasiX ,,daca se poate raspunsul pe mail,,,sunt foarte
interesat daca este sau nu ,,a multumesc
): <ebruarie 2010 12+11* cezar dumitru a spus
americanii au facut teste de %enul asta acu 90 de ani,la noi in Ro##doar acu##ha ha##ce
inapouati suntem
)9 <ebruarie 2010 16+8:* miai a spus
foarte tare articolul#foarte bine pus la punct si foarte precis,iti ofera toate datele de care ai
neoie iar in ca" ca aeai dubii in a utili"a %lutamina####au disparut#
elerarea refacerii capacit(3ii de efort
7arile performan3e sportie, la care asist(m 2n pre"ent, sunt direct le%ate de cre4terea
cantitati( 4i calitati( a antrenamentelor )num(rul orelor de antrenament, olumul 4i
intensitatea efortului*# A crescut num(rul concursurilor# <i"iolo%ic, parametrii func3ionali
sunt 2n afara alorii medii, uneori la limitele capacit(3ilor func3ionale, limite ce fri"ea"(
fi"iopatolo%icul, 2n consecin3( o solicitare tot mai mare a or%anismului#
Wn asemenea situa3ii, apare justificat( 4i imperios necesar( accelerarea refacerii capacit(3ii
de efort, pentru ca sportiul s( fac( fa3( numeroaselor lec3ii de antrenament 4i pentru a
r(spunde cu succes noilor solicit(ri competi3ionale# <osfocreatina se reface 2n 90 minute,
%lico%enul dup( 2&9 ore, iar metabolismul proteinelor dup( 9:&98 ore 4#a#m#d# 2n
acest sens, colaborarea cu medicul 4i biolo%ul este obli%atorie, pentru a stabili m(surile
care se impun#
Refacerea presupune nu numai odihna )acti(, pasi(, arianta interalelor de odihn(
2ntre e!erci3ii 2ntre antrenamente, 2ntre concursuri* ci 4i aria3ia efortului 2n cadrul
ciclului diurn, s(pt(m;nal, lunar, anual, olimpic#
7ijloacele practice trebuie s( aibe 2n edere natura 4i clasificarea efortului )neuro&
muscular, cardio&ascular etc#* pentru care se preconi"ea"( diferit aceste mijloace+
psihoterapia, hidroterapia, masaj, o!i%enare, aeroipni"are, medica3ia de refacere,
alimenta3ia, reechilibrarea hidroelectrolitic(, etc# Aceste m(suri de refacere, pentru a fi
eficiente, obli%( pe sporti la respectarea normelor de ba"( ale ie3ii sportie, un re%im
corect de munc( 4i de odihn(, 4i eitarea e!ceselor de orice natur(#
Ra3ionali"area 4i standardi"area mijloacelor de antrenament
Ra3ionali"area 4i standardi"area au un rol deosebit 2n antrenamentul sporti ele fiind+
& m(suri cu caracter metodic folosite 2n scopul obiectii"(rii proceselor de antrenament 4i
concursurilor,
& m(suri ce aduc, de"(luie 4i inentaria"( mijloacele principale cu mare responsabilitate
2n formele de or%ani"are 4i pre%(tirea concursurilor,
& sunt factori care faori"ea"( capacitatea de performan3(#
Ra3ionali"area 4i standardi"area se reali"ea"( 2n urma opera3iilor de cunoa4tere a
concursurilor cu desprinderea celor mai importante tr(s(turi ale acestora# Ac3iunea se
desf(4oar( 2n mai multe etape+
& inentarierea e!erci3iilor )mijloacelor* at;t a celor %enerale c;t 4i a celor specifice
probei, disciplinei sportie,
& anali"a probei, cursei concursului din punct de edere fi"iolo%ic, al tipului de efort &
caracterul efortului & precum 4i al tipului de ener%o%ene"( care, st( la ba"a efortului,
eiden3ierea calit(3ilor motrice combinate 4i ponderea lor 2n pre%(tire,
& urmea"( ra3ionali"area e!erci3iilor care se&stabilesc 2n func3ie de coeficientul de
solicitare 4i de alorile ma!ime ale frecen3elor cardiace#
Yin;nd cont de ace4ti parametri se face clasamentul e!erci3iilor, care trebuie s( arate 4i
cate%oria unde poate fi 2ncadrat acesta, dup( care se alc(tuie4te un alt clasament dup(
utilitatea 2n pre%(tire# Gu;nd e!emplu din canotaj, A# 1ra%nea, ar(ta, 2n aceast( priin3(,
c( 2 Em aler%are 2n tempo de 60&68N are o utilitate mai mic( fa3( de 9 repri"e canotaj ! 9
minute tempo de concurs )sau apropiat* cu 1 minut pau"( 2ntre repet(ri )9 repri"e ! 9
minute*#
Speciali4tii 2n canotaj )7ociani Jictor 4i R(du3 /ornel*, 2n strate%ia pre%(tirii canotajului
feminin au anali"at cursa de 1000 m din punct de edere fi"iolo%ic 4i al tipului de
ener%o%ene"( care st( la ba"a acestei probe# S&a constatat+ cursa durea"( 2n jur de 9Q90U
cu 90N efort 2n aerobio"( 4i 10N 2n anaerobio"(, cu 9,6N efort alactacid 4i :,9N
lactacid# Aceasta 2nseamn( c( 2n pre%(tire ponderea calit(3ilor motrice repre"int(+ 9,6N
re"isten3(&ite"( 4i :,9N re"2sten3(&for3( 4i 90N re"isten3(# 2n continuare, ei au stabilit 4i 8
"one de eforturi citate de A# 1ra%nea ca tempouri de lucru+ R1 Z tempouri de concurs, R2
Z re"isten3a de for3( mai tare dec;t concursul, R9 Z mai slab, 90&98N etc, p;n( la R5, R8#
Autorul ne pre"int( ca o form( de ra3ionali"are 4i standardi"are, metoda corela3iei
statistice dintre dou( ariabile+ ! M e!erci3iul pre%(titor 4i @ & performan3a 2n concurs# 2n
ba"a acestei metode la probele de sprint M atletism din 120 de e!erci3ii pre%(titoare s&a
re3inut ca a;nd un 2nalt %rad de corelare cu proba de concurs numai 12 care a constituit,
cum era 4i normal, modelul opera3ional de pre%(tire#
Wn final, standardi"area mijloacelor de antrenament presupune introducerea lor 2n toate
structurile de antrenament#
/riteriile de apreciere a formei sportie se clasific( 2n criterii obiectie 4i criterii
subiectie#
a* Obiectie
Starea de s(n(tate perfect( & care poate fi ealuat( prin e!amene comple!e de ordin clinic
)buna func3ionare a aparatelor 4i sistemelor, starea de nutri3ie sau cele de ordin
stomatolo%ic, oftalmolo%ie, etc#*, paraclinic )dinamometrie, ite"( de reac3ie, etc#* 4i de
laborator# Starea de s(n(tate perfect( are o influen3( major( asupra formei sportie,
2ntruc;t orice apari3ie a unei dere%l(ri func3ionale sau a unui focar infec3ios produce
efecte nedorite ce pot mer%e p;n( la pierderea st(rii optime de pre%(tire#
Probele de control, identice sau similare cu mijloacele principale ale antrenamentului
sporti 4i standardi"ate 2n interiorul dier
selor ramuri sau probe sportie, au baremuri precis determinate 2n func3ie de
probei 4i de obiectiele care se urm(resc# Astfel, 2n haltere, speciali4tii au stabilit o
corela3ie 2ntre performan3a ma!im( la %enufle!iuni cu haltera 4i cea poten3ial a fi
reali"at( la cele dou( stiluri+ 82N pentru aruncat 4i :8N pentru smuls#
/u alte cuinte, un sporti capabil s( efectue"e o %enufle!iune cu 20O E%# )mijloc de
antrenament* poate reali"a 1:8 E%# la aruncat 4i 190 E%# la smuls# 2n atletism, s(ritura 2n
lun%ime f(r( elan, mijloc principal de ameliorare a detentei 4i a detentei 2n re%im de
re"isten3( ) 28& 90 s(rituri efectuate cu intensitate mare 4i pau"( 8 secunde 2ntre repet(ri*
deine prob( de control pentru erificarea detentei prin repetarea de 5& : ori cu pau"( de
un minut 2ntre repet(ri fj# Iatu, 1981, citat de A# Hicu, 1999*#
.ndicatorii biolo%ici cuprin";nd indicatorii func3ionali cardiorespiratori )ba"ali M
clinostatic 4i ortostatic, 2n efort 4i dinamica reenirii* anali"a3i 2n str;ns( le%(tur( cu
specificul probei sau ramurii sportie, indicatorii musculari )tonusul muscular 2n repaus 4i
2n contrac3ie*, indicatorii sistemului neros reac3ia metric(, dinamica refle!ului
clinoortostatic, etc#* 4i indicatorii biochimici 4i hematolo%ici )nielul pS&ului san%uin,
nielul lactatului, cantitatea de hemo%lobina, etc*#
Re"ultatele ob3inute 2n concursuri repre"int(, f(r( 2ndoial(, principalul criteriu obiecti de
apreciere a nielului formei sportie, fiind de aceea necesar ca, 2naintea concursurilor
principale, sportiul sau echipa s( participe la un num(r sporit de competi3ii, unele dintre
ele urm;nd a fi abordate f(r( pre%(tire prealabil(, tratate deci ca mijloace de antrenament
4i erificare#
b* Subiectie
/riteriile subiectie includ acele informa3ii care nu pot fi precis m(surate 4i ealuate,
priind comportamentul, nielul con4tiin3ei de sine, capacitatea de inte%rare 2n mediu,
etc, fiind mai ales de natur( psihic( 4i social(# 0 pearte dintre ace4ti indicatori pot fi
ealua3i prin teste psiholo%ice standardi"ate, alt( parte put;nd fi determina3i prin
obsera3ii sau conorbiri directe cu sportiul, iar al3ii prin autoealuare psihic( sau pe
ba"a caietului de antrenament+
& nielul proceselor 4i al fenomenelorQ psihice poate fi determinat prin teste psiholo%ice,
oferind informa3ii cu priire la capacitatea de performan3( psihic( a sportiului )niel al
psihomotricit(3ii, raport e!cita3ie & inhibi3ie, capacitate mental(, reactiitate comple!(*,
& autocontrolul 4i 2ncrederea 2n for3ele proprii apreciat( lucid 4i cu sim3ul realit(3ii, ele
put;nd fi determinate at;t prin conorbiri directe cu sportiul, c;t 4i prin studierea
caietului de antrenament care, 2n starea de form( sporti(, reflect( cre4teri ale tonusului
de lucru, reac3ii adecate la e4ec, etc#,
& comportamentul de ansamblu al sportiului caracteri"at, 2n starea de form( sporti(,
printr&o anumit( 3inut(, mimic(, erbali"are, etc# strict indiiduali"at(, dar posibil de
cunoscut de c(tre antrenor,
& dorin3a de antrenament 4i concurs, urmare direct( a acumul(rilor din antrenamente, a
st(rii fi"ice foarte bune 4i a tonusului psihic %enerat de aceast( stare de bine 4i de
armoni"are cu mediul,
& capacitatea de refacere foarte bun( eiden3iat( de cantitatea 4i calitatea somnului, de o
reac3ie optim( la administrarea sus3in(toarelor de efort, etc#
M*,*-./ D.P0 123R4
5refacere6

1up( terminarea efortului
fi"ic, at;t sportiii, c;t 4i
conducerea tehnic( a echipei, au ca
principal obiecti refacerea
or%anismelor obosite fi"ic 4i psihic,
prin toate mijloacele posibile#
Acestea pot fi+
& balneofi"ioterapeutice,
& farmacolo%ie,
& psihoterapeutice 4i se
adresea"( sferelor
neuromusculare,
& neuropsihice,
& endocrinometabolice,
& cardiorespiratorii#
7asajul, prin procedeele sale, se inte%rea"( or%anic 2n m(surile de
refacere balneofi"ioterapeutice, care 2mpreun( cu celelalte conduc la
ob3inerea st(rii de homeosta"ie dinaintea efortului#
7anerele de masaj se aplic( numai dup( ce parame 525j99e tri
fi"iolo%ici rein la alorile c;t mai apropiate de cele din repaus, sportiul
beneficiind p;n( atunci de alte forme de refacere, 2n cadrul unui pro%ram
comple!, condus de c(tre medic, 2n care se urm(re4te restabilirea
indicatorilor metabolici, a celor neuroendocrinohormonali 4i en"imatici# Se
recomand( manere bl;nde, descon%estie ale %rupelor musculare mai
solicitate, 2ncep;nd prin nete"iri lun%i, lente 4i superficiale, u4oare fric3iuni
4i presiuni ibrante# Wn scop rela!ator pe membrele inferioare se mai aplic(
*/41 D37.M1841
Aparitia in $uropa a epidemiei de
ciuma
[$R=G, -ORS=G si 7OAR$A 1$
JAR[A
JR$7$A si SAHAIAI$A
.HS=<./.$HIA R$HAGA GA HO=&
HAS/=I=G/= AS<.\.$
P$R.HAIAGA
An%io%ene"a si remodelarea cicatriciala
in reactia inflamatorie
1iaree
.mpotenta
AGI$ 7$IO1$ 1$ $G.7.HAR$ A
IO\.H$GOR 1.H ORDAH.S7 &
tratament prin refle!oterapie
/are sunt stadiile infectiei cu S.J
ASP$/I$ AG$ PAIOGOD.$.
1.D$SI.J$ GA S=DAR=G
AG.7$HIAI HAI=RAG 1$ 7A7A
<=7AIOAR$
rulatul 4i cernutul, dup( care manerele cresc ca profun"ime, ritm 4i
intenstitate#
Sunt ca"uri c;nd dup( un antrenament, dar mai ales dup( jocuri, un
num(r destul de mare de fotbali4ti sufer( traumatisme sau contu"ii, asupra
c(rora se ac3ionea"( cu o form( special( de masaj, la care ne om referi 2ntr&
un capitol special#
Perioada sporti! 9n care se afl juctorul
Antrenamentul sporti, considerat un proces instructi&educati
comple!, de optimi"are a capacit(3ilor fi"ice 4i psihice, este absolut necesar
pentru ob3nerea performan3elor superioare#
/on3inutul, mijloacele 4i num(rul antrenamentelor sunt concepute 4i
stabilite de tehnicienii echipelor 4i aria"( 2n raport de stadiul de pre%(tire al
echipei# Pentru aceste considerente om 2ncerca 2n continuare s( anali"(m
modalit(3ile 2n care masajul poate intereni 2n fiecare stadiu de pre%(tire,
deoarece 4i el difer( de la perioada pre%(titoare la cea precompeti3ional( sau
competi3ional(#
Perioada pre+titoare
/alendarul competi3ional intern are pre("ute dou( perioade de pau"(
competi3ional(, una mai mare, din primul trimestru al fiec(tui an, alta mai
scurt( 2n lunile de ar(, una dintre cau"e fiind condi3iile meteorolo%ice#
Wn aceste pau"e, sportiii au acan3e scurte, de odihn( 2n care cei
accidenta3i efectuea"( tratamente 4i cure balneofi"ioterapeutice, se
efectuea"( transfer(ri )cu plec(ri sau eniri de noi sportii*, se pot schimba
conducerile tehnice ale echipelor, etc#, moti pentru care at;t echii, dar mai
ales noii antrenori, solicit( o perioad( de pre%(tire imediat(, centrali"at(, 2n
localitatea din car este echipa, sau de cele mai multe ori, 2ntr&o localitate
situat( la altitudine#
Wn aceste condi3ii, num(rul antrenamentelor efectuate "ilnic poate fi 1, 2
sau 9, din care unul sau dou( 2n aer liber 4i unul 2n sal(#
Solicit(rile fi"ice sunt foarte mari, perioadele de antrenamente sunt
mici, iar posibilit(3ile naturale de refacere a or%nismului scad de la "i la "i,
2n timp ce num(rul celor care dau semne de oboseal( cre4te#
7ajoritatea masajelor aplicate sunt par3iale 4i se adresea"( membrelor
inferioare, pe se%mente, 2ncep;ndu&se cu partea posterioar( a re%iunii
fesiere, se continu( cu coapsa, apoi cu %amba, dup( care se aplic( 4i pe
partea anterioar(, cu masajul labei piciorului, %ambei, %enunchiului 4i
coapsei#
Masajul regiunii fesiere const( 2n nete"iri e!ecutate cu ambele m;ini,
alunec;nd 2n sus spre re%iunea lombar(, 2n jos spre coapse 4i lateral spre
4olduri# =rmea"( fric3iuni ener%ice e!ecutate cu podul palmei, cu Ur(d(cinaU
m;inii, m;n( peste m;n(, 4i mai ales, cu pumnii 2nchi4i# <r(m;ntatul
mu4chilor fesieri se e!ecut( folosind ritmic %reutatea corpului, pentru a m(ri
presiunea manerelor# <ric3iunea se poate combina cu fr(m;ntatul# Iocatul
se e!ecut( cu mar%inea cubital( a de%etelor 4i palmelor# -(t(toritul se face
cu m;inile sau cu pumnii 2nchi4i, cu mar%inea cubital(, ca 4i tocatul, 2n
2ncheiere e!ecut;nd nete"irea#
Masajul coapsei necesit( mult( i%oare pentru a putea influen3a
musculatura oluminoas( a acestui se%ment#
Hete"irea se e!ecut( cu ambele palme, 2n cerc 2n jurul coapsei# 1up( o
serie de alunec(ri lun%i 4i lente, urmea"( alunec(ri scurte, dar p(trun"(toare,
2n pieptene, e!ecutate cu pumnii 2nchi4i# <ric3iunea se recomand( s( se
efectue"e m;n( peste m;n(#
<r(m;ntatul este procedeul de ba"( al masajului coapsei, aplic;nd
procedeul U2n cut(U# Iocatul, plesc(itul 4i b(t(toritul se e!ecut( cu putere#
7anerele se aplic( pe r;nd sau combinate 2ntre ele, mai ales pe partea
anterioar( 4i e!tern( a coapsei# /ernutul 4i rulatul coapsei m(rescu suple3ea
3esuturilor 4i combat 2ncordarea mu4chilor# Hete"irea 2ncheie 4edin3a de
masaj#
Masajul gambei pe partea posterioar( se e!ecut( din culcat pe partea
anterioar( a corpului, cu %enunchiul u4or fle!at pentru a permite rela!area
mu4chilor e!tensori#
7asajul pe %amb( 2ncepe prin alunec(ri lun%i, care pornescu de la
c(lc;i 4i dep(4esc 2n sus articula3ia %enunchiului# =rmea"( o serie de
alunec(ri scurte 4i repe"i prin care se prelucrea"( pe r;nd tendonul lui
Achile, mu4chii %emeni 4i spa3iul dinapoia %enunchiului )popliteu*# Pe
tendonul achilian se aplic( nete"iri liniare, scurte, pe lun%imea lui sau
transersale#
Pe partea musculoas( a %ambei alunec(rile se fac mai ap(sate, continuu
sau sacadat, cu podul palmei, Ur(d(cinaU m;inii sau cu de%etele 2ndoite 2n
pumn )2n pieptene*# Ap(sarea este mai puternic( acolo unde masa muscular(
este mai oluminoas(# Wn schimb, 2n spa3iul dinapoia %enunchiului nete"irile
trebuie s( fie mai superficiale#
Prin fric3iuni se prelucrea"( 3esuturile moi de pe partea posterioar( a
%ambei, 2ncep;nd dinapoia maleolelor, de&a lun%ul tendonului achilian 4i
termin;nd sub %enunchi# 7anerele de fric3iune se adaptea"( dup( olumul
4i consisten3a 3esuturilor# <r(m;ntatul se face cu o m;n( sau ambele pe
mu4chii posteriori ai %ambei, prin manere 2n cerc sau 2n cut(#
-aterea se aplic( mai ales pe partea muscular( dup( care urmea"(
rulatul aceleia4i por3iuni#
Wn locul masajului de se%mente, atunci c;nd timpul nu ne permite,
manerele se aplic( pe toat( lun%imea membrului inferior, p(str;nd sensul
ascendent, de la c;lc;ie p;n( la re%iunea fesier(#
Masajul piciorului se e!ecut( cu minu3io"itate, din po"i3ia culcat sau
4e";nd re"emat, cu membrul inferior 2ntins 4i cu c(lc;iul sprijinit pe
%enunchiul masorului# Hete"irea const( 2n alunec(ri scurte, aplicate pe talp(
cu podul palmei, Ur(d(cinaU m;inii sau pumnul 2nchis, iar pe partea
anterioar( 4i pe p(r3ile laterale cu de%etele 4i cu palmele de&a lun%ul
tendoanelor, mai ales 2n jurul maleolelor 4i spa3iilor interosoase, fric3iunea
are sens liniar# <r(m;ntatul nu se poate aplica pe acest se%ment#
Hete"irea de 2ncheiere se face prin mi4c(ri lente, e!ecutate cu palmele
sau de%etele#
1e%etele picioarelor pot fi masate deodat( sau fiecare 2n parte prin
nete"ir 4i fric3iune, tensiuni, trac3iuni 4i scutur(ri#
Masajul gambei pe partea anterioar pre"int( unele particularit(3i
determinate de conforma3ia anatomic( 4i mai ales lipsa 3esuturilor moi pe
creste 4i pe partea antero&intern( a tibiei#
Pentru e!ecutarea mai comod( a masajului, %amba 4i piciorul trebuie s(
dep(4easc( planul de sprijin, cu %enunchiul 2ntins sau u4or 2ndoit# Hete"irea
se aplic( pe toat( partea anterioar( a %ambei, iar parta antero&intern(
alunec(rile pot fi mai ap(sate#
<ric3iunile se e!ecut( u4or pe partea antero&intern( 4i cu intensitate
medie pe cea antero&e!tern(#
<r(m;ntatul are o importan3( redus(, aplic;ndu&se cu o m;n( mai mult
pe partea e!tern( 4i posterioar(# Hete"irea de 2ncheiere se e!ecut( lent 4i
u4or urc;nd peste %enunchi#
Masajul genunchiului const( 2n nete"iri 4i fric3iuni u4oare#
Masajul coapsei pe partea anterioar 2ncepe prin manere de
alunecare lun%i 4i lente, dar ener%ice, ac3ion;nd prin procedeul m;n( dup(
m;n( sau de ap(sare folosind %reutatea corpului, dup( care urmea"( nete"iri
scurte 4i dese sau sacadate# <ric3iunea se e!ecut( de preferin3( cu podul
palmei, Ur(d(cinaU m;inii 4i cu pumnul 2nchis# <r(m;ntatul poate fi circular
4i mai ales 2n cut(, se e!ecut( cu putere pentru a p(trunde 2n %rosimea masei
musculare# O aten3ie deosebit( trebuie s( acord(m fr(m;ntatului mu4chilori
interni ai coapsei, care se masea"( mai bl;nd#
Pe musculatura coapsei putem aplica toate formele de loire ritmic(,
e!ecutate i%uros, it;nd 2ns( pe c;t posibil partea intern( a coapsei, pentru
a nu contu"iona pachetul de ase 4i neri#
Rulatul 4i cernutul se e!ecut( mai bine dac( piciorul se fle!ea"( u4or
din %enunchi#
7i4c(rile de nete"ire finale se pot face pe toat( lun%imea membrului
inferior#
Perioada precompeti:ional
Odat( 2ncheiat( perioada pre%(titoare, sportiii 2ncep perioada
precompeti3ional(, c;nd num(rul 4i con3inutul antrenamentelor se modific(#
Wn prima parte a acesteia, majoritatea sportiilor in, cum este 4i firesc,
cu un %rad de oboseal(, ceea ce reclam( ca at;t con3inutul, c;t 4i num(rul
4edin3elor de masaj s( r(m;n( asem(n(tor perioadei pre%(titoare, urm;nd ca
ele s( se modifice ulterior, c;nd aceste fenomene or disp(rea, apropiindu&se
ca ritm 4i con3inut de cele din perioada competi3ional(, despre care ne om
ocupa 2n continuare#
Perioada competi:ional
Perioada competi3ional( intern( )campionat 4i cup(* se desf(4oar( pe o
perioad( de 8 luni# 1ar un num(r important de juc(tori de fotbal,
componen3i ai echipelor dii"ionare participante 2n competi3iile europene
)/upa /ampionilor, /upa /upelor, /upa =$<A* sau balcanice, precum 4i
cei selec3iona3i 2n loturile repre"entatie de juniori, tineret, olimpic,
na3ionala A 4i -, au o participare mai mare la jocuri, ceea ce 2i supune la
eforturi suplimentare#
Wn aceast( perioada, con3inutul 4i durata 4edin3elor de masaj difer( 2n
raport de num(rul de jocuri s(pt(m;nale, put;nd e!ista jocuri din 8 2n 8 "ile,
dar 4i trei jocuri 2n 8 "ile#
Wnaintea fiec(rui antrenament, pe o durat( de 6&10 minute, se
recomand( manere de masaj pentru tonifierea fibrelor musuculare ale
membrelor inferioare, cum sunt+ efleurajul e!ecutat 2n ritm 4i intensitate
cresc;nde, urmat de fric3iuni ener%ice, profunde, e!ecutate cu ;rful
de%etelor, dup( care fr(m;ntatul 2n cut(, cu pri"a mare, iar 2n 2ncheiere
tapotamentul 2ncep;nd de la %le"ne p;n( sub fese#
1up( antrenament, masajul este un mijloc eficient de refacere, fiind
aproape 2ntotdeauna asociat cu alte mijloace# 1up( reenirea func3iilor
cardioasculare se pot face nete"iri lun%i 4i superficiale, decon%estie, pe
majoritatea %rupelor musculare solicitate# Se continu( cu u4oare fric3iuni 4i
presiuni ibrante# Rulatul, cernutul 4i scuturatul mu4chilor or completa
acest masaj, care se 2ncheie cu mi4c(ri ample de nete"ire# 1urata unui astfel
de masaj este de 10&18 minute#
/u 2 "ile 2nainte de joc, dup( ultimul antrenament, se efectuea"( o
ac3iune de refacere %eneral( a fotbali4tilor, care se caracteri"e"( printr&un
con3inut 4i durat( mai deosebite 4i se compune din du4, ba"in, saun( 4i
masaj#
1up( du4ul prealabil, se efectuea"( o scurt( 4edin3( de ba"in pentru
pre%(tirea or%anismului 2n ederea intr(rii la saun(, dup( care urmea"( un
du4 pentru cur(3irea pielii 4i 2n final masajul de refacere# Acesta se face cu
ap( 4i s(pun 4i se adresea"( 2ntre%ului or%anism, fiind un masaj %eneral, care
con3ine toate mijloacele lini4titoare 4i rela!ante# 1urata aria"( dup( ca",
2ntre 20&90 minute#
7asajul pentru joc 2ncepe cu nete"irea ampl( a 2ntre%ului corp, dup(
care, prin manere de fr(m;ntare mai puternice ne adres(m mu4chilor
%ambei, coapsei, feselor# Hu trebuie omis fr(m;ntatul mu4chilor lun%i 4i ai
celor la3i ai spatelui# Wn ordine, urmea"( fric3iunea atent( a t(lpii, a %ambei 4i
%enunchiului, 2nso3it( de mi4c(ri pasie 4i actie# Rulatul, cernutul 4i
b(t(toritul 2ncheie acest masaj ener%ic, cu o durat( de 8&12 minute# Pentru
portari, masajul este mai %eneral, adres;ndu&se %rupelor musculare at;t ale
membrelor inferioare, c;t 4i ale membrelor superioare, toracelui 4i re%iunii
lombare#
7ondi:iile meteorolo+ice 9n care se desf;oar antrenamentele ;i
jocurile
A4e"area %eo%rafic( a 3(rii noastre, 2ntr&o "on( cu clim( temperat(, cu
patru anotimpuri, a creat condi3ii speciale de desf(4urare a antrenamentelor
4i jocului de fotbal# Hu au fost pu3ine situa3iile c;nd echipele noastre de club
sau repre"entatie deplas;ndu&se pentru a participa la o serie de jocuri sau
turnee, 2n alte 3(ri de pe contintentul nostru sau de pe alte continente, au
%(sit acolo alte condi3ii climatice fa3( de cele din 3ara noastr(, ceea ce le&a
creat probleme#
Pre%(tirea sportiilor pentru a participa la antrenamente sau jocuri 2n
astfel de condi3ii, reclam( din partea masorului o serie de cuno4tin3e pe care
dorim s( le amintim#
*ntrenamente ;i jocuri 9n condi:ii de temperatur sczut
Asupra or%nismului, fri%ul produce o stare de disconfort, at;t prin
efectele sale, c;t 4i prin m(surile de protec3ie pe care sportiul trebuie s( le
ia )echipament suplimentar %ros, m(nu4i, c(ciul(, ciorapi, 2&9 perechi, etc#*
pentru a participa la antrenamente 4i jocuri#
Retra%erea refle!( a s;n%elui spre or%anele interne, face ca
e!tremit(3ile s(&4i modifice aspectul te%umentar, temperatura lor,
elasticitatea fibrelor musculare, mobilitatea articula3iilor, etc#
Pentru 2ndep(rtarea acestei st(ri trebuie s( se ia urm(toarele m(suri+
& asi%urarea unei temperaturi c;t mai moderat(, chiar u4or sc("ut(, 2n
camera de masaj, pentru a obi4nui or%anismul fotbali4tilor cu
temperatura de afar(,
& manerele de masaj, introductie, se fac pe te%umentele uscate, dup(
care se utili"ea"( substan3e 2nc(l"itoare sub forma unor un%uente de
tipul Saliformului, Reulsinului, <inal%onului, /apsolinului 4i altele,
& masajul const( 2n efleuraj introducti, manere ener%ice de fric3iune cu
intensitate crescut(, pentru a 2mbun(t(3ii circula3ia local(, e!ecutate cu
;rfurile de%etelor pe te%umentul dat cu strat moderat de un%uent
2nc(l"itor, urmea"( fr(m;ntatul 2n cut( 4i tapotamentul sub toate
formele, pornind de la c(lc;ie p;n( la re%iunea fesier(# Se e!ecut(
manere de pre%(tire 4i mobili"are a articula3iilor, %le"nei 4i
%enunchiului, mai ales celor cu sechele traumatice, care se 2ncheie prin
mobili"(ri pasie cu tensiuni#
*ntrenamente ;i jocuri 9n condi:ii de temperatur crescut
5c(ldur(*
]i temperaturile ridicate, fie ele uscate, fie 2nso3ite de o umiditate
crescut( a atmosferei, crea"( probleme 2n modul de pre%(tire a or%anismului
fotbali4tilor pentru antrenamente sau jocuri#
Wn ca"ul 2n care 2nc(perea reerat( efectu(rii manerelor de masaj este
dotat( cu aparatur( care asi%ur( aerul condi3ionat, este bine ca aceasta s( fie
c;t mai pu3in utili"at(, pentru a putea adapta sportiii la temperatura
e!terioar(#
Wn astfel de condi3ii climatice, masajul este foarte sumar, reduc;ndu&se
la c;tea manere de mobili"are a %rupelor musculare 4i a articula3iilor,
folosind pudra de talc care are aantajul de a absorbi secre3iile seboreice 4i
sudoripare#
Spre finalul masajului )cu bune re"ultate* este bine s( se utili"e"e
masajul cu %hea3(, efectuat cu ajutorul unor pun%i din cauciuc sau din
plastic, pe %rupele musculare mai oluminoase sau chiar direct cu cuburi de
%hea3( mai mari pe piele, timp de 9&5 minute#
,cema de refacere 5incluz<nd masajul6 la juctorii de fotbal
A# Dup antrenamente:
& hidroterapie cald(, 8&10 minute )du4, cad(, ba"in cu sare de -a"na,
plante*,
& saun( 10 minute )1 minut 2n saun( 4i 1 minut sub du4 sau 2n ba"in, la
sf;r4itul ciclului s(pt(m;nal de antrenament 4i la minimum 58 ore fa3(
de joc*,
& masaj manual 10 minute cu caracter de refacere )efleuraj, ibra3ii pe
membrele inferioare 4i re%iunea lombar(*,
& reechilibrare hidroelectorlitic( )se prepar( o b(utur( alcalin( & suc de
fructe, ap( mineral( alcalin( & 2n care se introduc 2 lin%uri de miere sau
10&18% %luco"(, per oral se administrea"( itamine, minerale, %licocol,
asparta3i 4i la neoie Piracetam, pentru sistemul neros*,
& alimenta3ia, la 50&:0 minute dup( antrenament, trebuie s( fie
hipocaloric(, hiper%lucidic(, hipoproteic(, hipolipidic(, bo%at( 2n
radicali alcalini & lactate, e%etale, fructe*#
-# Dup jocuri )la 1:&25 ore dup( jocul oficial se a or%ani"a
antrenamentul de refacere*+
& odihn( acti( 90 minute )se recomand( o alt( actiitate fi"ic(
atracti(*,
& hidroterapie cald( 10&18 minute,
& saun( uscat( la 80
0
, 18 minute )1 minut saun( 4i 2 minute sub du4*,
& masaj 18 minute pe membre, ceaf(, spate, abdomen,
& reechilibrare hidroelectrolitic(, cu preparatele amintite mai sus 4i
medica3ie,
& tehnici de rela!are neuropsihic( 4i neuromuscular( 2ntr&un spa3iu
special amenajat, sub suprae%herea psiholo%ului, aeroioni"are
ne%ati( 4i o!i%enare,
& odihn( 2ntr&o camer( bine aerisit( )eentual cu ferestrele deschise*,
2ntins pe pat 4i acoperit cu un pled de l;n(, 18 minute,
& masa de refacere )la cel pu3in 90 minute de la terminarea
antrenamentului de refacere* s( aib( o cot( de lichide corespun"(toare
4i s( respecte principiile descrise la alimenta3ia dup( antrenament#

SCORUL ! A"R!C#!R! AL R!FAC!R##
OR$A%#SMULU#
"OST!FORT
Realitile antrenamentului modern care implic volume !i intensiti mari "n cadrul efortului sportiv au artat c restabilirea
spontan# natural a organismului dup un efort este dep!it# expun$nd organismul sportivului la unele riscuri ce pot
merge p$n la instalarea unor stri de oboseal cronic cu manifestri polimorfe !i deosebit de dificil de tratat%
&ornind de la aceast realitate am conceput o modalitate de a decela semnele de oboseal cronic din fazele latente%
'deea are la baz utilizarea unui ()urnal de autocontrol(* dar# care are introduse date suplimentare# ce au fost testate "n
corelaie cu explorri de laborator (testarea imunologic - rezultatele de laborator sunt prezentate "ntr-o lucrare separat+%
,n scorul de apreciere al refacerii postefort am inclus !i notat elementele care pot fi interpretate# "n cazul "n care se
modific# ca semne din punct de vedere medical# premonitorii ale sindromului de oboseal cronic sau de
supraantrenement% -lementele care au stat la baza "ntocmirii acestui scor sunt prezentate "n tabelul .*
Tabel .% /corul de apreciere al refacerii postefort
/imptomele urmrite &uncta)ul acordat
0reutate
0reutate ideal .
1scilaii mai mari de .#52g% -.
Reacie vegetativ dinamic
&roba clino-ortostatic 2
'ndicele 3orgo .
/omn
4-5 ore .
6alitatea somnului .
Apetit .
&oft de antrenament .
7i)loace de refacere
8alneo-fizioterapeutice .
Alimentaie alcalinizant# hidratare .
-lementele introduse "n calculul scorului "!i au urmtoarele )ustificri*
9 0reutatea sportivilor# ca de altfel !i cea a sedentarilor# nu este indicat s oscileze cu mai mult de :#;:: grame seara fa
de cea de diminea% 7odificrile "n plus sau "n minis denot un dezechilibrul al balanei anabolism<catabolism ca prim
simptom al "mbolnvirilor latente sau s fie expresia unui dezechilibru aport alimentar<consum energetic (situaia postului
alimentar voit# hipertiroidiilor+% &entru sportivi problema greutii ideale se impune !i mai pregnant in$nd seama de
realizarea unei compoziii corporale optime%
9 1scilaiile greutii mai mari de .#5=g% sunt apreciate "n 7edicina /portiv ca patognomonice pentru oboseala cronic
nervoas fiind "nt$lnite "n cazurile de stres psihoemoional !i<sau antrenamente fizice supradozate%
9 Reacia vegetativ dinamic sau proba clino-ortostatic este una dintre cele mai sensibile probe de apreciere a strilor
latente de oboseal "n care descrcrile de catecolamine conduc la vasoconstricie periferic concomitent cu tahicardie de
repaus%
9 Testul 3orgo pune "n eviden prin intermediul pulsului comportamentul cardiac "n efort% 7odificrile indicelui 3orgo fa
de valorile normale au urmtoarea semnificaie* pulsul "n primul minut dup "nclzire reflect ori exces ori sub dozare a
acesteia> pulsul trei reflect modul de percepere din partea organismului respectiv a punctului<punctelor de intensitate
maxim din antrenament> pulsul din minutul 5 dup "ncetarea efortului fizic reflect capacitatea imediat a aparatului
cardiovascular de a reveni la valorile bazale%
9 /omnul este pricipalul factor de refacere dup eforturile fizice<pshice% /cderea numrului de ore de somn<2; ore este
mai rar "nt$lnit "n practica 7edicii /portive !i relev mai mult implicarea unei componente pshihoafective% ?ipersomniile
pot fi interpretate ca o suprasolicitare cotidian realizat cu consum enzimatic excesiv sau pot fi "nregistrate "n cazurile
latente ale afeciunilor glandulare (hipotiroidie+% 6alitatea somnului asigur refacerea structurilor organismului "n faza
anabolic%
9 Apetitul constituie un indicator al metabolismului (nu intr "n discuie ca factor "n diagnosticul unor boli de tipul
parazitozelor intestinale# ulcerului duodenal# diabetul zaharat+% @a om nu funcioneaz "ntotdeauna mecanismul de self-
protecie alimentar# aportul caloric fiind mai mult bazat pe principiul acceptat sau nu# plcut<respins ceea ce poate antrena
deficite "n principiile alimentare# "n special pe linia srurilor minerale !i a vitaminelor% 6a reacie reflex la acestea se poate
declan!a foamea "n cazurile de caren<inapetena prin suprasaturare (de ex% lipidic+%
9 &ofta de antrenament reflect capacitatea musculaturii de a-!i reface rezervele energetice !i de "ncrcare mineral# rata
de "ndeprtare prin sistemul circulator a radicalilor acizi locali de dup antrenament% 1boseala muscular local# starea de
somnolen# tulburrile digestive sunt numai c$iva dintre factorii care pot modifica capacitatea de antrenament%
7i)loacele de refacere postefort pot asigura suportul ulterior al antrenamentelor% /unt constituite "n complexe de msuri
care# singular dar# mai eficient "n asociere# pot accelera ritmul de normalizare a parametrilor biochimici# enzimatici#
hormonali epuizai prin efortul fizic%
9 &roblematica hidratrii postefort este mult discutat "n practica 7edicinii /portive% Aa de aspectele prezentate pe larg "n
crile de specialitate (3rgan '% !i colab% .542# .545# .55;+ nu ne permitem dec$t s susinem prin propriile date
semnificaia hidratrii preefort dar# "n special postefort% (0reenleaf B%-% !i colab% .555+ atrag foarte clar atenia asupra
ingestiei de minimun 25:ml% "naintea unui efort !i C::- ;5: ml% postefort% 3epresia imunologic pe linia de celule natural
2iller - D= - "nregistrat de aceste studii este similar cu cea obinut de noi !i este explicat din punct de vedere fiziologic
prin cre!terea semnificativ a v$scozitii s$ngelui datorit transpiraiei abundente !i prin limitarea mobilizrii limfocitare
produs de vitez sanguin modificat tot de v$scozitate%
Testul elaborat a fost aplicat unui numr de ;. subieci (.5 sportivi de la )udo# .6 atlei# iar# ca martori .: studeni de la
Aacultea de -ducaie fizic !i /port+ !i corelat cu intensitatea efortului fizic din antrenament sau orele de activiti practice
pentru lotul martor%
Aigura .%
/corul de refacere pentru )udo
Aigura 2%
/corul de refacere pentru atletism
@egend* pe abscis este figurat intensitatea efortului fizic* pe ordonat este notat
scorul (puncta)ul+ obinut de fiecare sportiv "n parte% R2E :#4..5 pentru )udo# R2E
:#FF;; pentru atletism> p G :#:5%
Aigura C%
/corul de refacere pentru lotul de martori
@egend* pe abscis este figurat
intensitatea efortului fizic* pe ordonat este
notat scorul (puncta)ul+ obinut de fiecare
sportiv "n parte%
R2E :#5464
-voluia curbelor scorului de refacere din figurile .# 2# C demonstreaz c "n plan subiectiv se resfr$ng modificrile
simptomatice luate "n discuie "n scorul de refacere% Toate cele trei curbe prezentate au un element comun* proporional cu
cre!terea intensitii efortului fizic notele "nregistrate la scorul de refacere scad% @a cazurile analizate scderea notei a fost
"nregistrat pe seama* calitii somnului# pe cea a reaciei vegetative dinamice ca expresie a oboselii# lipsei alimentaiei
alcalinizante postefort# insuficientei hidratrii# nu neaprat postefort ci "n 2; de ore# fie pe asocierea acestora%
3atele centralizate ale acestuia scor au pus "n eviden "n eviden !i un alt aspect pe care de fapt "l !i anticipam- o
alimentaie condus mai puin dup principiile raionale !i mai mult dup preferin% (Dumai "n 5 din cazurile analizate
situaia material precar o impunea%+ Asfel# am constatat o caren alimentar "n fier (preferin pentru alimentele pr)ite+
care a fost confirmat ulterior de date de laborator* media valorilor hemoglobinei .C#5 gH# hematocritul mediu C6#5FH
(ambele la limita inferioar a fiziologicului admis pentru sportivi+% ,n afara semnificaiei demostrate "n formarea
hemoglobinei !i implicit "n transportul gazelor sanguine se pare c ionul de fier pare a )uca un rol aparte "n modularea
funciei citotoxice natural 2iller av$nd capacitatea de a stimula activitatea citotoxic limfocitar natural 2iller (0raI A%8% !i
colab% .55C+%
Tot din datele obinute "n chestionar a rezultat c cel puin sub aspectul aportului proteic raia alimentar era asigurat%
Dumai c predominau cele de origine vegetal ceea ce ridic semne de "ntrebare "n legtur cu calitatea structurilor
organismului# !i indirect !i a celei imunologice% &ederson 8%=% !i colab% .55;# &hillips /%7% !i colab% .556 atrag atenei
tocmai asupra acestui aspect indic$nd suplimente proteice nu ca substitute alimentare ci pentru asigurarea calitii
aminoacizilor ce vor fi utilizai de organism%
/e poate conclu&iona c abordarea strii de sntate !i a celei de refacere poate fi realizat !i prin prisma acestui scor
de refacere ca reflectare indirect# latent a capacitii de aprare nespecific% 6onsiderm c este o metod simpl# u!or
de aplicat dar deosebit de util "n diri)area antrenamentului sportiv%
8'8@'10RAA'- /-@-6T'JA
.%3rgan ' !i col%# 7edicina /portiv aplicat# -d% -ditis# 8ucure!ti# .55;
2%0raI A8> Telford R3> Keidemann 7B* The effect of intense interval exercise on iron status parameters in trained men%
7ed /ci /ports -xerc# 25* F# .55C Bul# FF4-42>
C%0reenleaf B-> Bac2son 60> @aLless 3 63;M<634M T-lImphocIte ratio* effects of rehIdration before exercise in
dehIdrated men% 7ed /ci /ports -xerc# 2F* 2# .555 Aeb# .5;-5>
;%&edersen 8=> =appel 7> =lo22er 7> Dielsen ?8> /echer D? The immune sIstem during exposure to extreme phIsiologic
conditions% B /ports 7ed# .5 /uppl C*.55; 1ct# /..6-2.
5%&eters 6> @Ntzerich ?> Diemeir 8> /chOle => Phlenbruc2 0 -xercise# cancer and the immune response of monocItes%
Anticancer Res# .5* .# .555 Ban-Aeb# .F5-5%
6%&hillips# /% 7%# ?% B% 0reen# 7% A% Tarnapols2I# 0% B% A% ?eigenhauser# R% -% ?ill# and /% 7% 0rant% -ffects of training
duration on substrate turnover and oxidation during exercise% B% Appl% &hIsiol% 4.* 2.42-2.5.# .556%
"rofesor Univ'r' "aula rosescu
medic primar 7edicina /portiva
Pniversitatea QAl%'%6uzaR 'a!i
Aacultatea de -ducaie Aizic !i /port
publicat pe MedicinaSportiva.Ro: 10 decembrie 2009
top

Atentie!
Informatiile apartin Dr.Paula Drosescu
Materialele publicate se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea
MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia prezentata pe acest website este completa, actuala sau ca nu contine erori.
Utilizatorul trebuie sa decida si este singurul raspunzator de modul cum utilizeaza Informatile si Serviciile furnizate in aceasta sectiune;
acccesarea link-urilor se face pe raspunderea Utilizatorului. Serviciul este furnizat pe principiul "asa cum este" sau "asa cum este disponibil" si nu este destinat a
inlocui relatia medic-pacient.
MedicinaSportiva.Ro nu poate fi responsabila de orice actiune pe care o intreprindeti pe baza respectivelor Informatii si a Serviciului.
Sectiunea este gazduita si administrata GRATUIT pe www.medicinasportiva.ro - a se vedea Termeni si Conditii
Realizator Web - Dr.Gabriel Panait