Calin tine de mna mireasa care are parul lung de fericire.
Ea lupta sa puna mna pe dragostea flacaului.
Poetul si asteapta iubita ca mpreuna sa cutremure o barca. Ion Creanga s-a nascut ntre anii 1887-1889. Este vorba de peripetiile lui Robinson Crusoe dupa ce pleaca din roia. !r"imede a fost grec de neam si a murit asa de barbari de fascisti "itleristi. !sta cnd el studia n palatul sau din #recia. $i cum el studia a intrat un soldat si a %is &damio&. $i a %s !r"imede ca nu es. !sa a %s "itleristu nu esi si a bagat baioneta n el. 'ar multe principi de fi%ica a ramas de la !r"imede printre care principiul lui !r"imede. (ec"ifor )ipan a avut fericita oca%ie de a nu se mai ntoarce acasa fiind *efuit de niste oameni invidiosi. +n romanul &Rascoala& persona*ul principal este poporul si marea masa a taranilor. 'imitrie Cantemir a avut un rol nsemnat n viata sa. Ion sufera ca nu are pamnt dar o lipsa e ca macar n carte Rebreanu l putea mproprietari. Capitala $,! este Casa !lba. +n C"ina traieste foarte multa lume care mannca o abundenta de ore%- se nc"eie la gt si- a inventat guma de la capatul creionului. $a"ara se afla ase%ata pe un nisip uscat- lipsa apei avnd n %ona o pre%enta statornica. +n padurile !ma%oniei traieste o *ungla fioroasa. Capitala .landei este *umatate la /aga- *umatate la !msterdam. oate rascoalele au cerut pamnt care era tinut sub talpa de boieri. .ptica se ocupa cu studiul oc"elarilor. Romanii i-au batut crunt pe cartilaginezii din Cartagina. 0"a"a"a1 )ebada moare de cte ori cnta. !nimalele salbatice traiesc n padurea %oologica. +n dogmatism- gndirea devine rigida- casanta. Punctul este o linie redusa la minimum. +n ca% de accident nu trebuie sa fugi de la locul faptei fiindca victima- daca nu e lovita fatal- poate retine numarul masinii. !l. 2la"uta a cules de pe drumuri multe peisa*e pe care le-a descris cu un penel meserias. Cosbuc ne spune liric ca boierii sa nu mai loveasca n cei de%bracati si goi- mai bine sa le dea pamnt arabil. +n multe poe%ii .. #oga a scos n evidenta natura si treieratul pe caldura. Calinescu ne-a lasat o carte foarte groasa- n care arata cum s-a nfiintat literatura rom3na si ce scriitori au lucrat la origini. )ucian 4laga povesteste n versuri ca pe vremea sa era att de liniste ca daca mergeai pe apa nu te scufundai iar n pomi se au%ea cum cresteau sicrie. 5arin Preda a avut viata ca o prada- de aceea a compus &'elirul&. $criitorii care se consuma mult- mor. !ntarctica este un continent alb din cau%a %ape%ilor care nu se mai topesc odata. Creierul este un organ oarecum indispensabil capului. 61111111 Rascoala de la 4oblna a nceput pe un deal si s-a terminat n 1788. Ra%boiul de 199 de ani a durat putin mai mult. :a"aria $tancu a scris un roman descult. ! fost si sef de birou la scriitori. Ion 4arbu a scris si o poe%ie din ncrengatura molustelor6 &'upa melci&. #"ita o omoara pe !na cu propria lui mna- bagndu-i g"iara pna-n gt. +n capitolul romanului &5ortii poruncesc celor vii& ce spun mortii aia trebuie sa faci- ca de nu... $i $troe .r"eianu cnd l va%u pe udor $oimaru %ise n gnd6 Pe unde o scot- vere;< Cnd armata ncepu sa traga cu tunul n tarani- acestia se privira unii pe altii si %isera6 E pericol- domnule< asta parca e din Caragiale... 6111 Rascoala ncepu spre seara si taranii si aprinsera lanternele ca sa vada drumul spre ciocoi. Cu ct ne apropiem de i%bucnirea rascoalei- cu att taranii stau mai mult n crciuma- ca sa faca n ciuda boierului. $i cnd Petre Petre o va%u pe (adina de%bracata l gdila n talpi. =aptul ca gaina babei Ioana si gasi obstescul sfrsit sub rotile masinii boierului- declansa rascoala. aranii loveau n boier cu ce aveau ei6 cu una- cu alta... )ui Ion- =lorica nu-i apartinea n ntregime- fiindca ceva din ea era si a lui #eorge 4uluc. 6111111 sure< $ublocotenentul Rosu avea un singur ficat si ala gaurit n trei parti de un singur glonte. ricos"eul- de"... $ergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la ci%me rupte de intrau gloantele prin ele< 'escoperirea !mericii s-a produs ntr-un moment de neatentie a pa%ei de coasta. (ilul este un fluviu ramas de pe vremea faraonilor. ,nul numit 'on >ui*ote- a inventat o instalatie eoliana care producea vnt. )a sesi%area lui /amlet- un control inopinat a constatat ca e ceva putred n 'anemarca. $ngele soldatilor curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase glontul si sngele nu mai curgea. $oldatul Ionescu avea o misiune importanta6 belea oc"ii la avioane. +nclestarea era mare. !viatia germana facea des atacuri infanteristice. )a .topeni erau numai gropi si avioanele le ocoleau si tunarii trageau dupa ele n %ig-%ag. $i tunarul oc"i bine si lovi avionul cu teava tunului. 'upa ce lupta mult timp- soldatului i ca%ura creierii ntr-o gamela. Contemporanii lui Eminescu l-au urmarit ca sa-i g"iceasca filo%ofia si ca sa-i caute nod n papura. 'in lumea satului tsnesc figuri memorabile ca6 pupa%a- ciresul si altele care au completat actiunea operei. )iviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 899 de pagini n sus. $i bietul Eminescu- scrbit de bisnita societatii sale si ca 2eronica 5icle i facea fite- intra ntr-o etapa noua pe care mi-e rusine s-o spun. udor $oimarul era apt de lupta- cu vi%ita medicala facuta. 'ragu-mi era satul meu si pomul unde lega mama porcul<<< - citat din &!mintirile& lui Creanga. Caragiale a scris nuvela &+n vreme de ra%boi& fara a depune un mare efort fi%ic. Eminescu este un mare clasic- pentru ca se studia%a ntre peretii claselor. +n versurile6 &Ce-ti pasa tie c"ip de lut ? 'ac-oi fi eu sau altul;& poetul ne vorbeste despre aspectul fiintei cu care )uceafarul este n gagicareala si ea i spune ca nu stie daca va fi al ei sau va fi altul. Romanul &Rascoala& este conceput de )iviu Rebreanu sferic- pentru ca ncepe si se termina cu imaginea burtii lui Rogo*inaru- care seamana cu o sfera. )a /umulesti .%ana curgea limpede fara prea mari framntari sociale si politice. 5os 'anila si facu rugaciunea catre 'umne%eu dupa ce muri. $tefan cel 5are a avut o sotie cuminte care sta n palat si l astepta sa vina de la lupte ca sa puna masa. +n acest te@t se anali%ea%a trasaturile vitelor de la plug- caci aceste obiecte - boul si vaca - snt cele mai valoroase ale taranului. Ion pleca spre casa !nei 4aciu cu gndul la figuri mari ce se fac numai noaptea. 61111111 (ic"ita $tanescu a stiut el de ce a pus virgulele si punctele acelea n poe%ie si nu ma bag eu n ce a facut el. ...io ii dadeam 19 astuia... Pe lnga aceasta poe%ie (ic"ita $tanescu a mai scris si un ou si o sfera. )egile nescrise ale satului snt respectate cu strictete de 2itoria- #"eorg"ita si cinele lor. 5etoda folosita de Ion pentru a pune mna pe pamntul !nei este nsarcinarea. 2ersul &de la strabunii mei pna la tine& e@plica distanta n Am- care e@ista ntre poet si rudele sale ce traiau undeva la tara. 'anila Prepeleac era tovaras de copilarie cu Ion Creanga si cu el pleca iarna la sanius. Eminescu a publicat frumoasa poe%ie &Pe lnga plopii $lavitesti&. )a nceputul fiecarei poe%ii eminesciene sta plantat cte un tei mai gros sau mai subtire n functie de cte strofe are poe%ia. $i eroul- ca sa nu fie gasit- se ascunse ntr-o pititoare. Cnd eroul muri mpuscat de nemti pe cmp- simti miros de marar si de patrun*el. El mergea pe bicicleta cu picioarele goale- bagate n portbaga*. Ioana i %ise eroului sa-i bage aparatul n pri%a. Cnd veni fata- baiatul i mngie pisoiul. $oldatii i urmareau pe nemti si- cum i vedeau ca se urca n avioane- sareau calare pe tunuri si i urmareau pe tot aeroportul. Patima s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan. Persona*ele principale din povestirea &. ora din august& snt6 ofiterul Rosu si avioanele nemtesti. Pe aeroportul .topeni se luptau nemtii cu americanii- iar rom3nii trageau- cu succes- cnd n unii- cnd n altii. #ala #alaction se mai numea si #rigore Pisulescu<<< !gripina nu avea dect doi copii- pentru ca al treilea- Paunas- nu mai contea%a- pentru ca tot l mannca vulturii. Pe udor $oimaru- dorul pentru 5agda .r"eianu l tragea *os de pe cal- mai-mai sa pice< .r"eianu sta drept pe cal- de parca avea un bat nfipt undeva. 5agda l iubea pe udor $oimaru fara sa stie ca acesta nu stia limbi straine. +n &!mintiri& apare copilaria fericita a puiului de taran Crenguta Ionel. Privind atent plugul vede ca e de fier si privind si mai atent taranul- !rg"e%i- ca un poet bun ce este- vede ca e de bron%. )iviu Rebreanu are placerea de a ne aduce la cunostinta- n operele sale- iubirea de pamnt a taranului. $emnele de punctuatie e@plica ca limba rom3na de aceea a aparut- ca sa aiba virgule si puncte. u nu stii sa noti- pentru ca nu ai vrut sa nveti carte. Creanga a scris povesti ca6 &Cocosul babei&- &#aina lenesa&- &Punguta cu bani marunti&- &)upul si capra&. 2laicu-2oda era un functionar model care avea un randament deosebit ca domn. $inonimul cuvntului &pace& este &"ai la ra%boi&< +n drama &!pus de soare& $tefan cel 5are era asa de batrn- nct picioarele nu-l mai tineau- dar el mergea nainte cu inima. Cea"laul este situat sus pe munte. 5os 'anila sta pe vine sa prinda vulturii de pene.