Sunteți pe pagina 1din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Relatiile dintre handicapul social si performantele in invatare la


scolarul mic

ASPECTE

ALE

RELAIILOR

DINTRE

HANDICAPUL

SOCIAL

PERFORMANELE N NVARE LA COLARUL MIC

Motto:
Educaia este acel ceva care te face ca s asculi n linite orice prostie fr s te
enervezi.
(S. Freud)
ntrebrile simple
sunt cele mai profunde
Unde te-ai nscut?
Unde este casa ta?
Unde vei merge?
Ce faci?
Gndete-te la toate acestea
Din cnd in cnd
Si observ cum se modifica
n timp rspunsul tu.
(R. Bach)

MOTIVAIA ALEGERII TEMEI LUCRRII

Pagina 1 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acum, la nceputul mileniului al III-lea, multe zeci de milioane de copii triesc i


cresc, n diferite ri ale lumii, n condiii economice, sociale, psihologice care le pun n
pericol i le ntrzie dezvoltarea. Prinii sunt adesea depii de stresul social crora trebuie
s le fac fa sau le lipsesc abilitile de a se confrunta cu greutile, ceea ce contribuie la
creterea riscurilor pe care trebuie s le nfrunte copiii. Unii prini abdic de la rolul lor
adecvat de printe sau recurg ei nui la comportamente care pot pune n pericol sntatea
fizic i psihic a copiilor.
O societate trebuie s-i exprime spiritul de responsabilitate i valoarea pe care o
confer copilriei prin sistemul de legi i de servicii sociale destinate bunstrii copilului.
In ultimele decenii s-au fcut pai importani n favoarea dezvoltrii armonioase a
copilului. Au fost elaborate reglementri internaionale referitoare la drepturile copilului. Sau tras multe semnale de alarm n privina extinderii violenei i a suferinelor copiilor de
pretutindeni. Sunt copii n lume cu numeroase nevoi nesatisfctoare. Datele despre numrul
copiilor supui unor abuzuri grave de ctre membrii familiilor sau a comunitilor n care
triesc, condiiile de locuit sub sau la limita subzistenei sunt ntotdeauna ngrijoratoare.
Preocuparea fa de bunstarea copilului este multidisciplinar, acoperind diverse
aspecte ale personalitii copiilor. Apare astfel nevoia de dezvoltare a profesiei de asisten
social, dar i de pregtire suplimentar a cadrelor didactice pentru a putea ajuta copiii care se
afl n situaii deosebite, astfel s-i poat proteja pe ei dar i pe membrii familiei.
Iat cteva categorii de copii care au nevoie de protecie, dar i de o bun ndrumare
din partea cadrelor didactice pentru a putea face fa greutilor ntmpinate, pentru a putea s
se integreze n colectivele de elevi i apoi n societate fr a rmne cu urme vizibile psihice:
-copiii supui unor rele tratamente (abuzai sau neglijai);-copiii abandonai temporar sau permanent n instituii de ocrotire sau aflai in
plasament familial sau adopie;
-copiii cu boli cronice,cu tulburri de dezvoltare, deficiene fizice, senzoriale sau cu
dificultai de invare care necesit ocrotire special;
-copiii aflai in familii care triesc n srcie;
-copiii din comuniti minoritare marginalizate;
-copiii orfani de unul sau de ambii parini;
-copiii victime ale calamittilor naturale,rzboaielor sau altor catastrofe.
Copiii cu dificulti de nvare sunt printre noi, printre copiii notri, n coala, pe
strad, la joac i, n unele familii, printre ceilali frai fr astfel de probleme.

Pagina 2 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aceasta este realitatea pe care nu o putem ignora, ea fiind probat i de cifrele


statisticilor. Ele au demonstrat c peste jumtate din cazurile studiate sunt reprezentate de
dificulti de nvare.
Cele mai multe cazuri ntlnim ns n familiile srace, unde prinii nu reuesc s
obin cele necesare unui trai decent familiei, incluznd aici elementele eseniale ale
alimentaiei, ale condiiilor de locuit, ale vestimentaiei care s acopere nevoile biologice de
baz ale copiilor lor. Familiile srace i i neglijeaz copiii deoarece intervine alcoolismul
sau lipsa de autocontrol ce pot conduce la pierderea locului de munc, la accentuare srciei,
tinznd spre folosirea violenei n familie sau neglijarea copiilor sau a ntregii familii de ctre
unul din prini.
O categorie specific de neglijare a copiilor care afecteaz din ce n ce mai mult
condiiile integrrii este neglijarea educaional.Sunt prini care nu le pot cumpra cele
necesare activitailor colare. Unii prini sunt dezinteresai fa de coal i de absenele
copiilor lor.
Fenomenul de neglijare educaional este deosebit de frecvent n Romnia n rndul
minoritii rromilor.
Datorit problemelor din familie unii copii neglijai fug de acas, trind n afara unui
cmin, devenind copii ai strzii.
Toate aceste probleme le-am ntlnit n activitatea mea de dascl timp de 24 ani. Am
ncercat s ajut fiecare caz n parte ntlnit, dar numai cu cunostinele din timpul liceului
pedagogic i experiena mea de via nu ntotdeauna am reuit s rezolv favorabil cazurile
ntlnite, ci doar s ameliorez situaia pe o anumit perioad.
Prednd ntr-un cartier cu o populaie de pn la 50% srac i cu multe probleme n
familie, am ncercat s studiez pe un eantion aceste probleme (elevii de la clasele aIV-a de la
coala Nr. 141 I.I.C.Brtianu, sect.V, Bucureti.
Din anul 2000 n coala noastr s-a derulat programul cu tema:Dezvoltarea unor
medii colare incluzive n comunitate, la care am luat parte mpreun cu mai multe colege
nvtoare, desfurnd lecii demonstrative,,primind vizite de la alte coli sau studeni de la
UNIVERSITATEA PROHUMANITAS. Proiectul a fost n colaborare cu coli din
Ploieti,din Piteti i Bucureti, avnd ca i coordonator general pe profesorul universitar Mel
Ainscow-UNIVERSITATEA din MANSCHESTER, UNICEF-prin persoana d-lui T.Vrama
i coordonator direct d-na conf.univ. doctor Ecaterina Vrama, de la UNIVERSITATEA
BUCURETI, dar i cu sprijnul A.C.S.C.-prin persoana d-nei profesoare Paraschiva
Mrculescu.
Pagina 3 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dup 1989, nvmntul romnesc a intrat ntr-o reform ampl i radical ce


persist nc, uneori ezitant, n faza de tranziie. Printre marile cuceriri ale educaiei n
aceast etap, se include transparena, democratizarea, realismul critic i mai ales multe,
multe cutri, ncercri, modificri, iniiative instituionale i chiar..personale, pentru c sunt
ntr-adevr multe de fcut n acest domeniu.
nsi pedagogia tradiional i rutinier s-a resimit, au aprut noi tiine ale
educaiei, noi aspecte i domenii, noi direcii n teoria i practica educaiei i nvmantului
n ara noastr.
Cadrele didactice au fost nevoite s se acordeze din mers la noile condiii, la
specificul i exigenele sistemului i procesului de nvmnt, aflate ntr-o perpetu i alert
schimbare, revizuire i regndire sub presiunea marilor schimbri sociale i economice din
Romnia n ultimii 12 ani.
Copiii handicapai au devenit copii cu nevoi speciale i, n consecin, elevi cu
Cerine Educative Speciale(C.E.S.), repui fiind astfel n drepturile lor umane fireti.
Educaia special s-a regorizat tiinific din punct de vedere abordativ i procedural i,
n paralel a aprut, ncepnd s fie acceptat,tendina de integrare educativ presupus de
Educaia integrat, prin includerea elevilor cu nevoi speciale n colile obinuite,evitndu-se,
cel puin pentru unii dintre ei, efectele modeste sau chiar nefaste de segregare, practicate de
educaia special.
O singur categorie de elevi au rmas, n continuare, puin cunoscui, neluai n
seam, sau-mai grav, greit percepui, de o manier etichetant-prejudicativ i duntoare.
Este vorba de acei elevi care, dei n aparena normali sau cvasi-normali, prezint diverse
probleme n a rspunde adecvat solicitrilor curente, diminundu-i treptat, dar grav,
randamentul colar n raport cu bnuitele lor posibiliti i cu expectanele cadrelor didactice
i ale prinilor.
In special invatatorii in ciclul primar, dar si profesorii in primele clase gimnaziale, in
ciuda eforturilor educativ-formative pe care le depun din bune intentii, au probleme tot mai
mari cu astfel de copii.
Treptat, acesti elevi ajung sa fie, indeobste considerai grei de cap, nu le este data
cartea, distrai, indifereni, sau chiar lenei, obraznici, indaratnici, brnza buna in burduf de
cine etc.
Abia acele, mai rare, cazuri de elevi slabi la invatatura care, dei se strduiesc din
rsputeri, sunt receptivi, sarguinciosi, conformiti, sprijinii fiind din plin si de familie, nu

Pagina 4 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reuesc totui sa se redreseze, debusoleaz si pun pe gnduri pe unele cadre didactice care
recunosc ca nu inteleg nimic din ceea ce se ntmpla cu copiii respectivi.
Grav este faptul ca, dincolo de contrarierea, exasperarea, ignoranta sau convingerea
neavenita a invatatorilor si profesorilor, asemenea elevi intra treptat, dar ireversibil intr-o
degringolada cronica, sub aspectul performantei colare, in special in primele clase ale
ciclului gimnazial, situaie ce se ncheie, de regula, cu mpingerea lor spre coala speciala
ajuttoare sau in extremis, spre abandon colar.
Toate aceste probleme m-au detrminat sa ncerc sa le observ la elevii clasei mele, dar
si la celelalte clase din scoal in care mi desfasor actvitatea.

Capitolul I

PROFILUL PSIHOLOGIC AL SCOLARULUI MIC


1.1Psihologia copilului si scurt istoric
Aa cum spunea Goethe, copilul reprezint dimineaa minunata a omenirii adic
acel tezaur inepuizabil care poarta cu sine toate fagaduintele posibile.
Copilul reprezint acea fiina umana care populeaz ontogeneza de la vrsta prenatala
si pna in pubertate, adic pana la 10-11 ani.
Incontestabil, vrsta copilriei este incomparabil mai lunga la om dect la orice alta
specie. Chiar daca iniial copilul este o fiina extrem de vulnerabila si inapta de a supravieui
pe cont propriu si fara aportul adultului, el poseda o remarcabila plasticitate si fora
adaptativa. M.Debresse avea dreptate cnd spunea ca a educa nseamn a inalta,a nalta
copilul pana la starea de om. (Debresse, M.1981)
Cunoaterea autentica a copilului nu se poate face dect prin cldura, afeciune si
sperana. Cuvintele dltuite pe lespedea care acoper locul de veci al Mariei Montessori
constituie un nemuritor testament, dar si un inepuizabil imperativ:
Eu i rog pe copiii dragi care pot totul ,sa se uneasc cu mine spre a construi pacea in
oameni si lume.
Premisele psihologiei copilului se pierd in umbra secolelor.

Pagina 5 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comenius, Rousseau, Pestalozzi si Frobel au fertilizat terenul pe care a generat


psihologia copilului, ca ramura distincta a psihologiei. A.Binet fondeaz Societatea libera
pentru studiul copilului, H.Wallon este fondatorul unui laborator de psihologie a copilului,
J.Piaget este creatorul unui curent cu ample reverberaii in epoca si anume, epistemologia
genetica.
Printre reprezentanii de frunte ai psihologiei copilului se numra si Ed.Claparede,
W.Stern, S.Freud, A.Gesell, Vigotski, etc.
In Romnia, problemele copilriei si adolescentei au beneficiat de slujitori fideli si
prestigioi :U.Schiopu, Al.Rosca, E. Verza, P.Popescu-Neveanu, M. Zlate, N.Mitrofan , M.
Golu, P. Golu s.a.
1.2Factorii dezvoltrii personalitaii copilului
Potentialitarea nedefinita, dar atat de promitatoare pe care o reprezinta orice copil la
nastere, devine realitate numai daca traverseaza un proces complex si indelungat de
modelare, ce presupune interactiunea dintre ereditate, mediu si educatie.
Gradul de implicare a factorilor respectivi in epopeea devenirii fintei umane a fost
amplu comentat in literatura de resort, ceea ce a condus la structurarea urmatoarelor directii
majore:
-modelul organicist (activ), care pledeaza prioritar pe factorii ereditari;
-modelul mecanicist (reactiv) deplaseaza accentele in dezvoltarea copilului asupra
factorilor de mediu;
-modelul interactionist acrediteaza o viziune mai realista, ce vrea sa concilieze
extremele anterioare, considerand ca forjarea personalitatii umane este rezultatul interventiei
concentrice dintre ereditate si mediu.

1.2.1Rolul ereditatii
Ereditatea este proprietatea fundamentala a materiei vii de a conserva si transmite de
la antecesori la succesori ceea ce este definitoriu pentru specia respectiva.
Aceasta particularitate a fost sesizata din cele mai vechi timpuri, dar abia in secolul
XX datorita prestaiilor remarcabile realizate de genetica si biologia moleculara, comunitatea
umana a fcut pai in descrotarea misterului ei.
Pagina 6 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

A fost identificata baza materiala a ereditii, precum si legile care o guverneaz.


Totalitatea genelor formeaz programul genetic, genotipul sau patrimoniul ereditar.
Exista noi nscui care prezint tare cromozomiale ,aproximativ 1/100.Pentru a decela
prezena acestor anomalii genetice si a lua masurile adecvate la timp, se practica diagnoza
prenatala a produsului de conceptie.Ca mijloace de investigaie menionam: amniocentez
sonografia etc.
Dintre cel mai rspndite maladii cromozomiale amintim: sindromul Down,
sindromul Turner, sindromul triplu X, sindromul Klinefelter, sindromul X-fragil.
Ereditatea este o premisa cu o logica probabilist, care poate oferi individului o ansa
(cnd este normal configurata) sau o neansa (daca este tarata).M.L.Iacob-1994.
Privind din perspectiva filogenetica ereditatea umana se poate constata ca ea poseda
un set restrns de instincte, comparativ cu cea animala, motiv pentru care copilul este total
dependent fata de prinii siAnca Munteanu-1998.
Orice fenomen psihologic se formeaz si retueaz ntreaga noastr viata. Ereditatea
i pune amprenta in mod diferit asupra proceselor psihice. Astfel s-a demonstrat c, att
schizofrenia, ct i comportamentul agresiv au importante premise ereditare.
Ali autori au argumentat rolul major al ereditii i n alte direcii: pentru inteligen
generala; pentru abilitatea verbala si spaiala, pentru memorie, temperament, pentru abilitatea
de a povesti etc.
Cert este ca patrimoniul nostru ereditar este constelat multiplu si difuz, ceea ce
nseamn ca in funcie de solicitrile mediului sau al educaiei, o direcie sau alta va prinde
contur.
Conform unor studii de creatologie, la natere orice fiina umana, ce poseda un Q.I.
normal(cel puin 90),tezaurizeaz o potenialitate creatoare, mcar minim, pentru un
oarecare domeniu, potenialitate ce va deveni manifesta numai daca individul respectiv va
beneficia in familie si in scoal de un climat educativ creatogen.

1.2.2Rolul mediului
Geneza si devenirea personalitii copilului se afla sub incidena factorilor de mediu.
Dintr-o perspectiva extrem de generala, mediul poate fi definit ca ansamblul
influentelor postnatale care se exercita asupra individului.Ca si ereditatea, mediul poate oferi

Pagina 7 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

o nsa sau, deopotriv, o neans pentru dezvoltarea fiinei umane, innd cont de modul
favorabil sau nefavorabil in care este constelat.
Procednd la abordarea frontala a problemei, putem identifica o multitudine de
elemente care se pot grupa in urmtoarele componente si subcomponente:
-factori interni;
-factori externi:-factori fizici
-factori sociali:-neorganizai
-organizai
a)Factori interni
Conform lui I. Nicola(1992,p.57) acest tip de factori se refera la patrimoniu nativ, la
efectele maturizrii biologice, precum si la ansamblul tuturor achiziiilor psihologice pa care
individul la dobndete pe parcursul existentei sale.
Un loc particular printre factorii de mediu l deine ambianta intrauterina.
Influenta universului prenatal asupra personalitii in plina construcie a copilului aflat
in spaiul uterin,a fost acceptata din cele mai vechi timpuri la multe popoare orientale sau
ameridiene.
Civilizaia occidentala s-a dovedit mult mai rezervata in aceasta problema.
Copilul in uter este o fiina activa, aflata in plin proces de ntemeiere a propriei
personaliti, nu numai sub aspect fizic, ci si psihologic. Din al treilea trimestru de viata
prenatal, copilul poseda deja un aparat psihic n ascensiune(poate reaciona senzorial, a
dobndit un sistem rudimentar de nvare, memorare, de nelegere si afectivitate).
Aa cum alimentele, alcoolul, tutunul sau medicamentele ingerate de mama
influeneaz fetusul, tot aa si tonusul ei psihologic, pe care l percepe copilul cu acurateea si
precizia unui mini-radar, vor marca in mod definitoriu personalitatea in devenire a acestuia.
Iubirea mamei si acceptarea cu bucurie a sarcinii au o importanta capitala pentru
copil, deoarece afeciunea materna nalta in jurul copilului un scut protector, ce poate stopa si
neutraliza unele agresiuni extreme. Gravidele care se ocupa de orice altceva in afara copilului
pe care l poarta, deci mamele ce practica un autentic abandon uterin,vor exercita asupra
psihicului acestuia o trauma profunda, cu efecte puin controlabile.
Imaginai-v ce ai simi daca ai fi nchis singur ntr-o ncpere timp de ase, apte,
opt, nou luni, fr nici o stimulare intelectuala si afectiva. Aceasta este, in mare,situatia
fetusului ignorat.(Th.Verny si J.Kelly,1982,p.25)

Pagina 8 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dar reevaluarea rolului jucat de mama in ecuaia parentala presupune si


reconsiderarea aportului patern si aceasta deoarece tatal,indeplinind un rol major in
asigurarea si conservarea armoniei psihice a partenerei, devine indirect responsabil si de
starea viitorului sau copil

b)Factori externi
*Factori fizici
Personalitatea umana se afla sub influenta factorilor fizici. Fenomenul este pe deplin
explicabil, deoarece omul nu este numai un emitator,ci si un receptor ultrasensibil de
vibratii,atat la cele care provin din spatiile siderale indepartate,cat si din imediata sa
apropiere. In consecinta,totul ne influenteaza:evolutia Soarelui,a Lunii si a celorlate
planete,conditiile geografice,clima,factorii meteorologici (temperatura,vant,presiune),flora,
fauna etc.
Orice persoana este intr-un fel, mai mult sau mai putin,meteorosensibila,ceea ce
nseamn ca tonusul ei psihic este condiionat si de aspectul nsorit sau cenuiu al
vremii.Desigur,formula temperamentala a individului are si ea un cuvnt greu de spus.
S-a constatat ca randamentul intelectual cel mai bun se nregistreaz la temperatura de
15-17 grade Celsius,iar elevii sunt mai disciplinai toamna si iarna.
Flora si fauna au si ele o importanta cardinala, deoarece influeteaza calitatile hranei si
ale aerului. Datorita strasei interdependente dintre dimensiunea somatica si cea psihica, este
normal ca tot ce contribuie la fortificarea uneia, sa reverbereze favorabil si asupra celeilalte.
Virtuile incontestabile ale unei alimentaii lacto-vegetariene, au demonstrat cat de
importanta este pentru bunstarea fiinei umane educaia in alimentaie.
Istoria umanitii furnizeaz suficiente exemple despre efectele profund devitalizate
asupra unor popoare, pe care le-au provocat diverse erori sau excese alimentare.
Malnutriia este profund daunatoare,mai ales, n ultimele luni de gestaie si in primii
ani

de

viata

datorita

efectelor

nefaste

exercitate

asupra

maturizrii

sistemului

nervos),supraalimentaia nu este nici ea mai puin nociva.


Deci, o alimentaie raional(cu deplasarea prioritilor ctre produsele lactovegetariene),ar putea contribui nu numai la sporirea imunitii naturale a organismului si, prin
aceasta ar spori ansele in lupta cu o serie de maladii cotate incurabile,dar,in acelai timp, ar
Pagina 9 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

provoca si o armonizare a ntregii personalitati.Afirmatia spune-mi ce mananci,ca sa-ti spun


cine eti devine astfel, dintr-o simpla gluma, un adevr necontestat.
*Factori sociali
Odat cu progresele nregistrate de omenire, influenta factorilor fizici asupra fiinei
umane este tot mai filtrata, corectata sau denaturata uneori de prezenta factorilor sociali.
Acetia se subdepartizeaz ,la rndul lor, in urmtoarele componente:
-condiii socio-economice,adica resursele materiale pe care le poseda familia copilului
respectiv, conditii ce trebuie sa fie de valoare medie pentru a sigura o dezvoltare armonioasa
a personalitatii acestuia;
-condiii socio-profesionale, care se refera la profesiunile persoanelor ce populeaz
ambianta imediata a copilului(mai ales ale parintilor);
-condiii socio-igienice, ce desemneaz toate strategiile uzuale prin care se asigura
copilului o stare de sntate optima,atat fizica, cat si psihologica;
-condiii socio-culturale, care evoca nivelul de instruire al celor aflai in anturajul cel
mai apropiat al copilului, precum si ansamblul consumurilor culturale in care este implicat
acesta. Un nivel cultural ,cel puin mediu al familiei, constituie un factor stimulativ;
-condiii socio-comunicative si socio-afective, ce cuprind atat climatul afectiv in care
triete copilul ,cat si diversivitatea relaiilor pe care le angajeaz cu cei din jur.
ntruct in momentul naterii, omul nu este dect o potenialitate umana,
transformarea lui in realitate reclama imperios, ca nc din momentul naterii, s fie angrenat
intr-un proces de socializare.
Fenomenul implica mai multe faete:
-socializarea primara-ansamblul caracteristicilor psihologice pe care le dobndesc
membrii colectivitatii umane, datorita partajarii,de timpuriu,a aceluiai spaiu existenial.
-socializarea secundara-totalitatea trsturilor pe care un individ le dobandeste in
urma

impactului

exercitat

asupra

lui

de

instituii

precum:scoala,institutiile

culturale,organizatiile politice etc.


-socializarea anticipativa-acele statuturi si roluri spre care persoana respectiva aspira
in viitor.
Pentru a nuana si aprofunda rolul factorilor de mediu s-a impus un nou termen: nisa
de dezvoltare. Coninutul acestei nie de dezvoltare urmrete urmtoarele aspecte:
-obiectele si locurile la care are acces copilul intr-o anumita etapa ontogenetica;
Pagina 10 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-reaciile celor din jur fata de copil;


-registrul de competente pe care adultul le stimuleaz la fiecare vrsta;
-activitatile pe care le impune adultul copilului, fara a-i cere consimmantul i cele pe
care i le propune, iar copilul le accepta de bunvoie..
Fara indoiala, nisa de dezvoltare are o structura flexibila, care oscileaz de la o cultura
la alta, in funcie de imperativele educative ale fiecrei naiuni.
Mediul social se prezint ca o configuratie labirintica si dinamica de elemente, greu
de inventariat si controlat, ce influenteaza personalitatea umana de-a lungul ntregii sale
existente.
Cazurile ca au fost studiate au demonstrat ca ereditatea singura(chiar cnd ea ar fi
generos constelata) nu poate compensa efectele dezastruoase ale unui mediu neadecvat si
deficitar.
Specializarea funcionala a emisferelor cerebrale este provocata cu prioritate de
mediul socio- cultural.
Se apreciaz ca in zorii civilizaiei umane, numrul stangacilor era predominant.
Astzi insa, sub influenta factorilor socio-culturali,situatia s-a modificat, dreptacii fiind cei
mai numeroi.
Nivelul intelectual este influenat si de condiiile socio-economice si culturale ale
comunitii in care triete persoana respectiva.
Categoria socio-profesionala isi pune ,si ea, amprenta asupra nivelului intelectual al
unui individ. Multi specialiti apreciaz ca prezint un evident avantaj persoanele cu studii
medii si superioare.
Nivelul intelectual depinde si de configuraia mediului educativ de care beneficiaz
individul,deopotriva in familie si in scoala.Aceasta problema comporta mai multe nuane:
-relativa inferioritate intelectuala a gemenilor nu este congenitala, ci dobndita
datorita unor caracteristici ale mediului;
-coeficientul intelectual al celor mai diverse categorii de copii,educati in medii
diferite, creste direct proporional cu valoarea mediului in care triesc;
-un spaiu intregenezic relativ mare, intre copiii aceleai familii, are efecte favorabile
asupra dezvoltrii lor intelectuale, prin aportul suplimentar de experiena;
-fenomenul Pygmalion probeaz efectele miraculoase pe care le genereaz asupra
proceselor intelectuale ale elevului ,atitudinea stimulativa a dasclului. Studiile mai recente
au demonstrat ca fenomenul Pygmalion nu este activ doar in mediul uman, ci el functioneaz
si in lumea animala.
Pagina 11 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din dorina de a controla att capriciile ereditii, ct si ale unui mediu organizat,
societatea a pus bazele unui mecanism special, fara de care nu poate fi conceput progresul
omenirii. Este vorba de educatie, respectiv de acea activitate sistematica pe care adulii o
desfasoara asupra copiilor si adolescentilor,din dorina de a-i pregati pentru viata, intr-un
mediu determinat.(E.Planchard,1976,p.9).
Fiind un factor de mediu organizat, educaia se individualizeaz prin cteva note
specifice: caracterul ei contient, sistematic, instituionalizat si tiinific. Ea deine rolul
conductor, att in raport cu ereditatea, cat si cu mediul. Deoarece influentele ei nceteaz la
vrsta adulta, chiar daca se mai estompeaz, rezulta cat de legitim este conceptul de educaie
permanenta, concept atat de plastic sintetizat in dictonul latin Tota vita schola est.
Comparativ cu ereditatea si mediul, n general, care pot oferi o ans sau o neansa,
educaia,

ca

activitate

umana

specializata,

ofera

in

principiu

alternativa

favorabila.Desigur,nici un sistem educativ, in pofida celor mai bune intentii,nu poate fi


considerat perfect.
Ca o concluzie, putem spune ca ereditatea constituie premisa mediul este conditia, iar
educaia reprezint factorul determinant al dezvoltrii personalitatii umane. Desigur,rolul
major pe care l indeplineste educaia reclama instituirea unei forma de calitate superioara,
care sa poat controla loteria genetica si sa o fructifice constructiv. De aceea ,aa cum spune
M.Debesse(1970,p.23)fericit este copilul care gaseste astfel, in fiecare etapa a drumului, pe
educatorul capabil sa-i insufle treptat fora si elanul necesare mplinirii destinului sau de om.
1.3Probleme specifice ale adaptrii copilului la viata si activitatea colara
In jurul vrstei de 7 ani, n viata copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit,
acela al intrrii in scoal.
Mica colaritate sau cea de-a treia copilrie este perioada cnd se modifica substanial
regimul de viata si de munca.Scoala introduce in fluxul activitatii copilului un anumit orar,
anumite planuri si programe cu valoare structurata pentru activitate. Ea coincide cu durata
primului ciclu de instrucie scolara, perioada in care se acumuleaz cunostinte si se formeaz
capacitati psihice de baza care sunt deosebit de semnificative pentru etapele urmtoare pentru
viitorul profesional, chiar pentru toata viata. De aceea sprijinirea de ctre familie si scoal a
dezvoltrii tuturor posibilitatilor acestui stadiu trebuie sa fie o preocupare centrala.
Adaptarea la scoala, la ocupaiile si relaiile colare presupune o oarecare maturitate
din partea copilului,care sa-i insufle capacitatea de a se lipsi de afectivitatea ngusta din
Pagina 12 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mediul familial si de interesele imediate ale jocului, pentru a ptrunde intr-un nou univers de
legturi sociale si a-si asuma indatoriri.Studiile de specialitate inregistreaza dificultati
multiple de adaptare generate fie de o baza psihofiziologica precara (instabilitate
neuropsihica), fie de fixaiile si conflictele

afective de sorginte sociofamiliala

(incapatanare,negativism), fie de insusi mediul colar,(sarcini coplesitoare,educatori dificili


fara experienta,clase suprapopulate, care impieteaz asupra obinerii strii de atenie si a
disciplinei necesare bunei desfasurari a leciei).De aici comportamentele de retragere in
sine,imprastiere,compensare prin mijloace nedorite.
Mutaiile brute care acompaniaz noua vrsta in desfasurarea copilariei,mutatii ce se
petrec sub aciunea sistematica a mediului scolar,care aduce cu sine noi cunostinte,noi tehnici
intelectuale, noi exigente si ndatoriri, i-au determinat pe specialiti sa vorbeasc de socul
colarizarii, pe care l-au asemnat cu cel al naterii sau al debutului pubertatii.
Mediul colar aduce cu el un climat mai rece si mai puin protector dect cel familial
si cel din gradinita. n scoal fiecare nva sa-si nfrneze pornirile emoionale, s se situeze
alturi de ceilali si s deguste plcerea competiiei. Copiii se compara intre ei, ca intr-un fel
de joc, continuu reinnoit,al criteriilor de referinta,care pun in evidenta si fac sa fie constatate
empiric ranguri, dominante si subordonari, superioritati si inferioritati, variabile n funcie de
criteriul

de

referina:

gradul

de

instruire,

performanta,

inteligenta,

abilitatea

fizica,vestimentatia, aptitudinea artistica, sociabilitatea, moralitatea.


Perioada de tranziie si de adaptare,desi cronologic nscrisa intre limite
asemanatoare,faptic poate sa nu se consume la fel pentru toi copiii. Sunt precolari care,
aflati in pragul scolaritatii, manifesta o simptomatologie negativa in raport cu modelul
conduitelor din gradinita. parintii relateaza despre dificultatea de a gsi un limbaj comun cu
aceti copii, care, parca pe neasteptate, s-au schimbat foarte mult: au devenit capriciosi,
neascultatori, chiar impertinenti. La rndul lor educatoarele ii descriu ca fiind foarte
activi,interesati sa afle cat mai multe despre coala si prefernd sarcinile de invatare a
jocului.O alta categorie de prescolari,aflati si ei in pragul scolaritatii,manifesta o conduita
diferita de cea descrisa mai sus: se comporta neconflictual, sunt linistiti, ascultatori, nu
protesteaz in fata cerinelor adultilor, se ocupa mult cu jocul,preferandu-l nvataturii. Primii
reuesc sa depeasc dificultile din etapa precedenta, isi amelioreaz simitor conduita si
reintra in normal. Cei din a doua categorie nclina si ei spre o conduita negativa o data cu
intrarea in scoala, devenind asemntori cu cei din prima categorie si comportndu-se aa
cum se manifestau acetia naintea debutului scolaritatii. Acasa, fac mofturi, sunt capriciosi,
impertinenti,chiar grosolani, iar la scoal sunt nedisciplinati, putin activi la lectie, se
Pagina 13 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

comporta ca nite rasfatati, aduc la scoal jucarii, se joaca pe sub banci, au nivel sczut in
activitate.
Necoincidenta nivelurilor de pregtire pentru adaptarea la sarcinile colare se poate
exprima fie in faptul ca instalarea premiselor trecerii la invatatura se produce naintea
racordrii formale la noua activitate si atunci, copilul, nesatisfacut de realitatea vechii sale
poziii sociale, acorda mai putina atenie jocului, inlocuindu-l cu alte activitati pana ce intra in
contact cu coala fie ca formarea premiselor rmne in urma trecerii formale la activitatile de
tip colar si atunci, copilul, mergand la scoal in condiii de insuficienta maturizare
psihologica, resimte insatisfacie de pe urma noii sale poziii sociale, pe care o percepe ca
factor frustrator, de ntrerupere a continuitatii activitatii dttoare de satisfacii,jocul.
In perioada colara mica se dezvolta caracteristici importante si se realizeaz progrese
in activitatea psihica datorata consientizarii ca atare a procesului invatarii. Invatarea devine
tipul fundamental de activitate. Aceasta nseamn ca activitatea colara va solicita intens
intelectul si are loc un proces gradat de achiziii de cunotine prevazut in programele scolii si
in consecinta, copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de invatare, i se va contientiza
rolul ateniei si repetitiei, isi va forma deprinderi de scris-citit si calcul. Invatarea tinde tot
mai mult sa ocupe un loc major in viata de fiecare zi a copilului scolar. Prin alfabetizare
copilul castiga potenial instrumente operaionale care faciliteaz apropierea competenta de
domeniile culturii si stiintei.. Scoala creeaz capacitati si strategii de invatare care contribuie
la structurarea identitatii si capacitatilor proprii, specific fiecrui individ. In acelai
timp,volumul mare de cunostinte pe care le vehiculeaz coala permit sa se formeze o
continuitate sociala prin integrarea culturala a copilului in orbita cerinelor si intereselor
sociale si profesionale. Din aceeai perspectiva coala rspunde si dorinei copilului de a fi ca
cei mari ca si nevoii de realizare, de satisfacere si dezvoltare a curiozitii cognitive. Astfel,
scoala egalilizeaza social accesul la cultura si ofer cunotinte pe care el nu ar putea s le
dobndeasc singur deoarece interesele, trebuintele si curiozittile lui nu sunt att de intense
nct s-i mobilizeze toate resursele intr-un efort concentrat.
Se dezvolta noi tipuri de relaii ce au la baza faptul ca coala ca instituie sociala
include in clasele sale, colective egale ca varsta, care parcurg programa de instruire cu un
pronunat spirit competitiv, iar acestor condiii de socializare a conduitei se contureaz rolul
de elev din clasele mici si statutul social legat de randamentul colar.
Primii 4 ani de scoala, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei,
modifica regimul, tensiunea si planul de evenimente ce domina in viata copilului. Asimilarea
continua de cunostinte mereu noi, dar mai ales responsabilitatea fata de calitatea asimilrii
Pagina 14 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

lor, situatie de colaborare si competitie, responsabilitatea si disciplina in munca, caracterul


evident al regulilor implicate in viata colara creeaz sentimente sociale si largeste viata
interioara a copilului .Invatatorul sau invatatoarea ncepe sa joace un rol de prim ordin in
viata copilului. Pentru copil el este reprezentantul marii societati, dar si cel care antreneaz
energia psihica, modeleaza activitatea intelectuala a copilului si organizeaz viata scolara,
impune modele de a gndi si aciona.
Dup nceperea activitatii colare programul zilnic al copilului se modifica. Chiar
daca el a mai crescut, copilul ramane inca o fiina care are nevoie de hrana ,odihna,
activitate.El nu poate consuma orice, iar regimul lui alimentar trebuie sa-i asigure toate
substanele necesare unui proces de cretere nca intens. Are nevoie de trei mese substaniale
si de doua gustri care trebuie sa se afle la aceleai intervale bine stabilite in programul zilnic
de viata .Apetitul alimentar este uor tulburat la nceputul scolii si in momentele de
tensionare, insa in rest este satisfacator. Se consolideaz deprinderile implicate
comportamentului alimentar si la fel cele de asigurare a igienei personale, de ordine si
curatenie in clasa si in spaiul de locuit. Toate aceste tipuri de comportamente si vor gsi
locul numai prin relaionarea cu perioadele de invatare in clasa si acasa.De asemenea, copilul
mic are nevoie de 10 ore de somn nentrerupt in timpul nopii pentru a fi capabil de
randament colar.
Cercetrile au artat ca la copiii la care exista un regim necorespunztor de odihna
apar stri de somnolenta, dificultati de concentrare a atentiei, slabirea interesului pentru
activitatile din clasa, randament general scazut. Familia are de fcut fata unei sarcini dificile
si anume aceea a stabilirii si respectrii riguroase a programului zilnic de ctre copilul nsusi
cu att mai mult cu ct mai ales emisiunile variate si prelungite ale televizorului reprezint o
permanenta tentaie.
Un moment foarte important n programul zilnic este cel al realizrii temelor date
pentru acasa, care trebuie sa se desfasoare la aceleai ore ca sa se poat forma obisnuintele
corespunztoare si deci sa se poat mai uor instala atenia si tonusul general necesar, sa se
mobilizeze cunostintele anterioare si procedeele de lucru etc.
Copilul trebuie sa se bucure de asistenta unui printe cnd el invata si rezolva teme
pentru acasa, insa acestea nu trebuie sa i se substituie, ci sa urmreasc dezvoltarea
progresiva a autonomiei in lucru, el adultul meninndu-si doar interesul pentru ce si cum
face copilul si rolul de a-i valoriza munca. Oricat de ncrcat ar fi programul zilnic al
parintilor fi nu trebuie sa omit niciodat sa manifeste interes pentru prestaia colara si sa
sustina si sa valorizeze eforturile copilului.
Pagina 15 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fiind un organism in crestere, scolarul mic are o nevoie crescuta de miscare. Dupa
efortul de a-si stapani, regla si subordona miscarile sarcinilor scolare, recreatia este
obligatorie. Acest scurt interval de 10-20 minute satisface trebuinele de micare si relaxare si
asigura un bun tonus mintal pentru urmtoarea ora. Aceeasi nevoie de micare se simte si
dup pregtirea temelor de acasa. Iesirea in afara locuintei, intalnirea cu ali copii de
aproximativ aceeai varsta, organizarea de jocuri, antrenamente, sunt absolut necesare pentru
desfasurarea normala a activitatilor scolare, pentru crestrea si asigurarea sanatatii copiilor.
Astfel de ntlniri si jocuri risca sa fie inlocuie cu vizionarea in exces a programelor TV sau,
in familiile instarite, cu jocurile pe calculator.
Odat cu consolidarea deprinderilor de citit, in programul zilnic al copiilor de clasa a
III-a si a IV-a pot aprea si lecturile preferate. Dar si acestea sunt in concurenta cu televizorul
si calculatorul, ele au totui un loc rezervat la elevii buni si foarte buni. Tot ctre clasa a III-a
si a IV-a mai ales la copiii din mediul rural pot aprea si unele activitati casnice prin care
acetia isi ajuta parintii si astfel sa fie in situaia de a invata facand, cum spune J.Dewey,
prin care se intregeste experiena de viata de la aceasta vrsta si totodata, alimenteaza
atitudinile si abilitatile ocupaionale de mai tarziu. Din acest punct de vedere experiena
copiilor de la orae este mai sraca.
Dar partea cea mai importanta a programului zilnic al copilului care a devenit colar
este cea petrecuta in clasa. Ea este eseniala pentru dezvoltarea generala a copilului. De aceea
si familiei si personalului didactic, i se cere o atenie speciala pentru a preveni si nltura
disfunctionalitatile care pot apare la aceasta vrsta si care ar putea genera atitudini negative
fata de scoal si ar compromite intr-o anumita msura efectele formative ale acesteia.
Chiar prima ntlnire cu coala poate lsa urme plcute sau neplcute care sa
influeneze latent strile copilului cnd se afla in acest spatiu.Sunt diferente sensibile ntre
gradinita urmata anterior si acest nou spaiu in care copilul se afla. O cercetare fcuta cu
copiii precolari mari a aratat ca acetia au deja o reprezentare generala a unei clase in care
bncile sunt aezate unele dup altele, catedra la distanta semnificativa fata de acestea, tabla
troneaz pe peretele din fata etc. Nimic nu mai este din cldura si ncntarea generata de
ncperile gradinitilor. Dupa unii autori (R.Vincent) contactul cu instituia colara echivaleaz
cu un fel deintarcare afectiva, iar dup alii cuun al doilea soc dup cel al
naterii(M.Debesse). Prin urmare adaptarea la acest nou mediu nseamn:
-a)integrarea in programul colar si in activitatile sale specifice;
-b)realizarea unei relaii noi cu nvatatoarea care este o altfel de persoana dect
educatoarea;
Pagina 16 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-c)stabilirea unor relaii cu cei care i devin colegi si cu care se va confrunta mereu, si
se va compara mai ales, dupa criteriul calitatii prestaiei colare;
Programele care apar in legtura cu toate aceste planuri ale adaptrii la scoal le
ntlnim mai ales la cei de clasa I. Pot aprea o serie de deosebiri intre copii. pentru cei care
au frecventat gradinita adaptarea se face mai usor, pentru ca mai ales la grupa mare si la anul
pregtitor ei au fost pregatiti special pentru acest moment,dar mai sunt inca muli copii care,
de cele mai multe ori, din motive financiare, nu merg la gradinita. Cand vin pentru prima data
la scoal pot manifesta teama mai mult sau mai puin crescuta fata de faptul ca trebuie sa
ramana aici, singuri, fara nimeni din cei de acasa. Ei refuza uneori sa se desprind de mana
celor care i-au adus, au o crispare caracteristica care exprima starea de nelinite si tensiunea
pe care o traiesc.Sunt in pragul unei crize de plans.Fata de acestia, atat conduita printelui cat
si a invatatoarei, trebuie sa fie cea de securizare afectiva a copilului si chiar de tolerare a unei
cerine care ar putea prea absurda
Pot exista de asemenea dificultati si n legtura cu respectarea ca atare a programului
zilnic despre care copiii trebuie sa tie ca este obligatoriu. Mai ales cei care nu au fost la
gradinita si nu s-au obinuit cu mersul zilnic la activitati, pot avea comportamente ciudate.
Rabdarea parintilor in a-i explica acestuia normele regulamentului scolar, si ajutorul pe care-l
poate da invatatoarea in a-l face pe cel in cauza sa-si schimbe atitudinea, sunt condiii
obligatorii pentru integrarea fara tensionri si dificultati in regimul scolii.
O alta mare dificultate este respectarea de ctre micii lor elevi a normelor de
desfasurare a leciilor scolare, referitoare la pstrarea ordinii si disciplinei, a ndeplinirii
sarcinilor propuse, a pstrrii ateniei pe toata durata lectiei, a mobilizrii efortului
corespunztor pentru susinerea si desfasurarea actelor de invatare.Este nevoie de mult tact
pedagogic fata de nclcarea din nestiinta sau din neputina a acestor cerine
1.3.1Relatii cu invatatoarea
nainte de a ncepe coala precolarii mari isi formeaz o imagine anticipata despre
persoana care le-ar putea fi invatator, pornind de la figura si personalitatea educatoarei.(Tinca
Cretu).
Invatatoarea, fara a fi distanta afectiv, imbina intr-o maniera noua dragostea cu
exigenta si le manifesta pe cat posibil, in mod egal fata de copii. Ea formuleaz mai nti clar
cerintele, pretinde ndeplinirea lor si apoi in funcie de rezultat isi va arata mulumirea sau
nemultumirea, va confirma, accepta, valoriza sau va atentiona, dojeni, pedepsi. Ea urmareste
Pagina 17 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in mod constant sa asigure insusirea cunostintelor, sa formeze deprinderi si capacitati si-si


amplifica rolurile de indrumare, verificare, control, evaluare.
Spre sfarsitul ciclului primar ,grupul clasa isi va intari autonomia, relatiile cu
nvatatoarea nu vor fi diminuate. Acestea vor dobndi o alta consistenta si semnificaie
nvatatoarea va apare in rolul celui mai mare si mai bun evaluator a ceea ce reuesc ei si astfel
mulumirea ei va iradia la nivelul ntregului grup. Prezenta ei mereu in clasa este un factor
general de securizare afectiva fata de ceea ce grupul isi propune sa faca, fata de iniiativele
care sunt ntotdeauna insotite de bucurii si surprize, dar si de teama latenta de necunoscut.
Alaturi de ea, elevii pot trai mari satisfacii si pot sa-si satisfac nevoile afective, de orientare,
de confirmare a alegerilor facute, a soluiilor gasite. Cercetarile au artat ca daca coala nu da
atenie fiecrui elev, atunci acesta isi pierde interesul pentru studiu (Ausubel,Robinson).
Calitatea cu totul deosebita a relaiilor cu nvatatoarea se demonstreaz prin faptul ca
rmane in amintirea tuturor elevilor sai, iar cu o parte dintre ei legturile se menineau si
dincolo de ncheierea claselor primare. De aceea se poate spune ca pregtirea psihologica a
invatatoarei care sa o ajute sa stabileasc astfel de relaii cu elevii, trece naintea celei
didactice pentru ca ea trebuie sa ndeplineasc la acest nivel roluri formative cu totul
deosebite si foarte importante pentru toata viata colara a elevilor.
1.3.2Relatii cu colegii si
Cercetrile din ultimele decenii au dezvluit rolul formativ deosebit al relaiilor cu
colegii (covrsnicii) pentru dezvoltarea psihica a individului.Oricat de constante, bogate si
optime ar fi relaiile copilului cu adultul, ele nu vor putea satisface toate nevoile de dezvoltare
ale acestuia. Interactiunile cu cei de aceeai vrsta au importanta in toate stadiile dar
semnificaia lor este si mai crescuta ncepnd cu colaritatea mica. Integrarea copiilor intr-o
anume clasa se face dup criterii de vrsta si particularitati psihice asemntoare si acestea
permit funcionarea grupului si exercitarea rolurilor sale cu efecte formative crescute.
A.Muccielli spune ca coala primara este universul primei scolarizari.
Odat cu intrarea in scoal copilul descoper cu adevrat grupul. Ei sunt atrasi, sub
conducerea invatatoarei, sa colaboreze intr-o activitate importanta care ii angajeaza, sa obtina
ceva semnificativ si de durata, sa-si msoare forele cu ceilali si sa dobndeasc un loc intre
ei. De la an la an grupul se maturizeaz si-si stabilete norme ce trebuie respectate de toi si
chiar exercita presiuni fata de membrii si pentru a le ndeplini si a-si atinge scopurile si
realiza programele. Copilul cu o buna evoluie psihica se integreaz la timp si uor grupului.
Pagina 18 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cel cu trsturi patologie are dificultati de integrare ntrzie sa adere la grup, ramane izolat,
nsingurat, tensionat, nemultumit. Copilul care ramane indiferent la opiniile covrsnicilor si
nu rspunde la chemrile lor ,trebuie sa intre n atenia att a nvatatorilor cat si a
specialitatilor in consiliere colara.
Grupul este un izvor de experiena sociala pentru copil. Printre cei de aceeai vrsta el
invata sa-si cucereasc un loc prin forte proprii, sa se fac inteles, sa prevad asteptarile
altora, sa-si acorde aciunile cu cele desfasurate in comun, sa coparticipe la stabilirea de
norme si la controlul ndeplinirii lor, sa se afirme, sa se compare, sa-si msoare puterile si sa
se cunoasc mai bine, sa devin mai puin egocentric etc.
coala ca instituie de asamblu moduleaz atitudinile si manifestrile elevilor.
Toate felurile de influente care vin din partea scolii au anse de a dezvolta cat mai
mult capacitatile psihicile ale copilului daca se complementarizeaz si cu prestaia
educaionala a familiei. Mai ales in primii ani de scoala; dupa concentrarea si efortul din clasa
copilul are nevoie de familia sa, de ngrijire, ncurajare, acceptare si susinere afectiva pentru
tot ce face pentru a invata. Intors acasa, el trebuie sa simt interesul parintilor fata de ceea ce
a fcut la scoal pentru ca sa creasc si in ochii lui, importanta acestei activitati, sa vad ca
este preuit pentru efortul si reuitele lui.
Dialogul pe tema ce ai fcut la scoala trebiue sa fie firesc, zilnic si sa apar ca prilej
de asimilare, incurajare pentru ce este pozitiv, atentionare si prevenire pentru ce nu poate fi
acceptat dar insotite din partea parintilor de intelegerea si dorina de a-l ajuta. Este si mai bine
daca colarul simte el insusi nevoia acestui dialog si-l poarta cu sinceritate si cu ncrederea in
parinti, daca simte dragostea lor necondiionata manifestata n toate mprejurrile si in cele
bune si in cele rele si insotita mereu de disponibilitatea acestora de a-i veni mereu in sprijin.
1.4 Evoluia psihologica
1.4.1.Pe plan senzorial
Achiziionarea scris-cititului solicita complex ntreaga paleta de senzatii, perceptii,
reprezentari.
Se dezvolta sensibilitatea tactila a mainii, dar si cea vizuala si auditiva,. cresterea,
vederea la distanta si capacitatea de apreciere vizuala a marimii. Mobilitatea oculara face
progrese evidente prin activitatea de citit. La 8 ani, micul colar poate sa realizeze deja
imaginea vizuala a miscarilor
Pagina 19 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Auzul fonematic evolueaz considerabil. Intrucat se amelioreaz si auzul muzucal,


copilul recepteaz mai bine structurile melodice si dobandeste o mai buna capacitate de a
cnta.
Pe plan gustativ si olfactiv creste abilitatea individului de a identifica si clasifica
gusturile si mirosurile.
Sub raport tactil, asistam la o evoluie deosebita a chinesteziei minii prin scris, desen,
lucru manual. Treptat, el isi dobandeste o mai buna coordonare motrica generala, dar si mai
multa finee in miscarile degetelor.
Spiritul de observatie, ca etapa superioara a perceptiei, face progrese, devenind acum
deliberat, sistematic, analitic. La 10 ani evolueaz in direcia artistica. Scolarul mic
achizitioneaza elemente noi si in ceea ce privete perceptia mrimii si greutatii.
Ameliorri multiple survin si in planul percepiei spaiului sau timpului. Frecventarea
scolii determina desprinderea de vatra si lrgirea orizontului spatial. In afara spaiului
personal (al ambiantei imediate) se schiteaza si elemente ale spaiului geografic si al celui
cosmic. Micul colar face progrese si in aprecierea direciei spaiale (dreapta-stanga,sus-jos).
Cat privete percepia timpului, datorita implicrii copilului in diverse activitati
colare ,care presupun respectarea unui orar, se dezvolta capacitatea acestuia de a percepe si
aprecia corect durata de desfasurare a fenomenelor. Citirea corecta a ceasului, cunoasterea
anotimpurilor, a lunilor si a zilelor saptamanii, ncadrarea clara a evenimentelor pe cele trei
dimensiuni temporale (prezent,trecut,viitor)sporesc abilitatea de adaptare la problemele
existentei.
Frecventarea scolii contribuie, de asemenea si la apariia spaiului mic (al literelor,
cuvintelor etc.) precum si a timpului pedagogic (ora de scoala,recreatia,etc.)
Reprezentrile sporesc in volum. Apar reprezentri noi: istorice, geografice,
topografice etc. care denota capacitatea copilului de a ancora in contemporaneitate. In a treia
copilarie, reprezentarile ocupa un loc important, deoarece individul face inca apel la intuiie.
coala formeaz priceperi si deprinderi, dar si obisnuinte. Intre acestea putem
exemplifica pe cea privind comportarea in societate. Este vorba de conduita civilizata, corecta
ale carei baze se pun inca in perioada precolara si pe care coala le cultiva sistematic.
Deprinderile de autoservire, deprinderile de a citi, de a scrie se transforma, de asemenea in
obisnuinte. Acest lucru nu se petrece insa de la sine. Este posibil ca un elev sa-si fi format
deprinderea de a scrie, de a citi, de a calcula, dar nu si obisnuinta de efectuare sistematica a
sarcinilor in care sunt implicate aceste acte. Sau, dimpotriva, este obinuit sa scrie, sa
citeasca, sa-si fac temele, dar stapaneste, in mica masura, priceperea de a realiza cu succes
Pagina 20 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aceste activitati. Efectuarea acestor transformri nu se poate face dect prin intermediul
procesului instructiv educativ, care contribuie, deopotriva, la formarea si cultivarea
deprinderilor , priceperilor si obisnuintelor.
Aptitudinile colarului mic se dezvolta in legtura cu activitatea pe care o desfasoara
el, invatatura. Copilul dispune la intrarea in scoal de o anumita sensibilizare fata de aceasta
noua forma de activitate.
Aptitudinile colarului mic se dezvolta in legtura cu activitatea pe care o desfasoara
el, invatatura.
Treptat, invatarea ncepe sa fie preferata altor activitati si sa devin sursa datatoare de
bucurii si satisfactii. Intarita, la nceput prin stimulente colaterale (ncurajarea, aprecierea,
lauda din partea invatatorului si a parintilor), atitudinea volitiv-emotiva favorabila fata de
invatatura se poate baza, in anumite condiii instructiv-educative, pe satisfacia pe care o
procura activitatea insasi.
Una din aptitudinile genrale care se dezvolta la aceasta vrsta este tocmai aptitudinea
de a invata.
Din inclinatia si aptitudinea generala pentru invatatura se desprind si se dezvolta, la
micul scolar, elementele unor aptitudini specializate, cum sunt cele matematice, literare,
plastice, muzicale.
Persoana nvatatorului si activitatea pe care o desfasoara el constituie, pentru colarul
micun model, un exemplu care poate sa-i trezeasc dragostea si ataamentul pentru
invatatura.
In procesul devenirii aptitudinilor, conteaza nu numai reuitele copilului, ci si modul
cum reactioneaza cei din jur la aceste reusite. Unele din defectele de educaie care pot surveni
constau in aceea ca adulii (invatatorii,profesori fac cu usurinta aprecieri pozitive sau
negative, uneori exagerate, asupra rezultatelor activitatii copilului, inabusind satisfacia pe
care i-ar putea-o procura activitatea insasi. De aici, necesitatea ca in educarea aptitudinilor sa
se mbine aprecierea externa pozitiva cu stimularea atitudinii exigente a copilului fata de
propria activitate.

1.4.2 .Pe plan intelectual


Memoria

Pagina 21 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La vrsta colara mica predomina memoria mecanica (ce cunoate momentele ei de


apoteoza la 8 ani), cea involuntara si cea de scurta durata.
Odat cu intrarea in scoala, copilul retine preponderent, ceea ce l-a impresionat mai
mult, de unde incarcatura evident afectogena a memoriei. Intrucat procesul de fixare al
cunostintelor este condiionat de perceperea obiectelor si fenomenelor, apelul la diverse
materiale didactice, in timpul leciilor ,se dovedete acut necesar. Copilul retine uor chiar si
ceea ce este neesenial sau detaliat (adeseori ii sunt suficiente doua-trei lecturi ale textului
respectiv).
Uitarea vizeaza, mai ales, comportamentul copilului, asa se explica de ce in clasa
ntia el uita frecvent teme de pregtit pentru ziua urmatoare, dupa cum isi las acas deseori
si diverse rechizite colare indispensabile (penarul,caietul,stiloul).
Din clasa a treia micul colar face eforturi de a-si cultiva voluntar memoria, de a apela
la repere ajuttoare pentru a o efcientiza. Treptat, el intelege si rolul repetiiilor.
Raportul dintre capacitatea de recunoatere si reproducere se modifica, de-a lungul
perioadei colare mici: daca la 6-7 ani, procesul de recunoatere este mult mai uor realizat,
pe msura naintrii sale in vrsta creste posibilitatea de reproducere. Deficitul iniial din
acest plan se datoreaz dificultatii de a trnspune limbajul interior (care a stat la baza
intelegerii) in limbaj exterior.
Se constata un progres semnificativ si in ceea ce privete capacitatea de reproducere;
daca iniial reproducerea era cat mai fidela (textuala), pe msura acumulrii de cunostinte,
scolarul mic este tentat sa fac mici reorganizri ale textului asimilat. In paralel, creste si
volumul memoriei
Limbajul
Intrarea copilului in scoal acelereaza procesul asanrii limbajului de anumite cliee
parazitare, elemente dialectale ,jargoane, pronunii deficitare etc.sau, altfel spus, micul colar
are acces in mod organizat la limbajul cult.
Potenialul lingvistic al individului la nceputul clasei nti difera mult in funcie de
educaia primita in familie, de formula sa temperamentala etc.
Vocabularul se dubleaza,ajungand in finalul etapei la o zestre de 4000-4500 de
cuvinte, din care un fond de 1500-1600 de unitati,cu aproximaie ,formeaz vocabularul sau
activ.

Pagina 22 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dup opinia lui A.Graur,fondatorul principal de cuvinte al limbii romane este de


1000-1500 unitati, deci putem conchide ca, pana la sfarsitul vrstei colare mici, copilul
uziteaz deja de fondul principal de cuvinte al limbii materne.
Progrese evidente se nregistreaz si in ceea ce privete debitul verbal oral si cel scris,
pe msura ce se apropie de sfarsitul clasei a patra.
Impactul cu limba literara provoac si modificri calitative dintre care menionam:
exprimarea se rafineaz si nuanteaza odat cu ptrunderea in vocabularul sau activ si
a unor cuvinte specifice diverselor discipline colare;
se amelioreaz si pronuntia, odata cu dezvoltarea auzului fonematic;
pe msura insusirii bazelor gramaticii se imbunatateste, in mod notabil, corectitudinea
gramaticala a limbajului;
copilul invata sinonimele, omonimele si antonimele;
pna la nivelul clasei a patra, limbajul interior acompaniaza, in forme sonore, actul
scrierii.
In perioada micii scolaritati pot aprea si defeciuni de vorbire. Unele sunt cauzate de
schimbarea dentiiei provizorii (ce perturba, pe moment, rezonatorul bucal al limbajului) ,
fiind insa pasagere.
La colarul mic sunt destul de frecvente sunetele parazitare de tipul:i,a la
nceputul si sfarsitul propozitiei,apoi si,si pe urma etc.
Asimilarea scrierii corecte se realizeaz aproximativ dup 3 ani. Copilul iniial
identifica cu greu fonemele (sunetele) ce compun un cuvant. Eliziunea e frecventa
(itreaba,in loc de ntreba etc) dar si confuziile intre diftongi, triftongi (ce,ci,che,chi etc.)
Intrucat, asa cum sesiza Nazarova pana la sfarsitul etapei, scrierea este dublata de un
limbaj, mai mult sau mai puin sonor, pentru a prentmpina aparita greelilor de scriere,
trebuie evitata orice activitate masticatorie, ce poate perturba acest fenomen (consumarea de
alimente, utilizarea gumei de mestecat etc.)
Gndirea
Evoluia gndirii in a treia copilrie face posibila abandonarea concepiei animiste si
naiv realiste despre lume, pentru a face loc unei concepii realist-naturaliste.
Din perspectiva teoriei piagetiene, acum se instaleaz gndirea operatorie concreta.
Dupa opinia Ursulei Schiopu (1967) ,are loc o adevrata revoluie in planul cunoasterii,

Pagina 23 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

deoarece se realizeaz trecerea de la cunoaterea intuitiva, nemijlacita a realitatii (cu ajutorul


reprezentrilor) la cea logica, mijlocit (cu noiuni si relaii dintre ele).
Prin urmare, la colarul mic apare caracterul operatoriu al gndirii (adic posibilitatea
de a manipula obiectele si fenomenele pe plan mental, fara a le deforma, deci pstrndu-le
permanenta).
Ideile abstracte insa i cauzeaz unele dificultati. Cat privete metoda la care apeleaza,
aceasta nu este riguroasa deoarece metoda la care apeleaza, aceasta nu este foarte riguroasa
deoarece uziteaz preponderent de aproximaii sau eliminri succesive.
Operaiile au insa un caracter concret, deoarece copilul nu poate raiona apelnd doar
la propoziii verbale si recurge masiv la aciuni de manipulare a obiectelor. Initial, mai precis
la 7-8 ani, individul este capabil numai de conservarea cantitatii (adica,intelege ca ngustnd
o bucata de plastilina, cantitatea ei nu se modifica ). Abia la 9-10 ani insa apare si capacitatea
de conservare a greutatii; ceea ce nseamn ca pana la aceasta varsta, daca bucata de
plastelina este mai subtiata, copilul crede ca si-a diminuat greutatea. In ceea ce privete
conservarea volumului, ea apare doar pe la 11-12 ani.
Potenialul intelectual face progrese notabile, fiind de doua-trei ori mai mare la
sfarsitul perioadei.
Apariia caracterului operatoriu al gndirii imbraca,atat forme nespecifice,cat si
specifice. Pe msura ce nainteaz in vrsta apeleaz tot mai frecvent la algoritmi (ansamblu
de reguli,indicatii cu ajutorul crora se rezolva o serie de probleme, din diverse domenii).
Exista trei tipuri de algoritmi:
de lucru (insusirea operaiilor aritmetice fundamentale, al secvenelor unei compuneri
literare);
de recunoatere (identificare):stabilirea funciei morfologice si sintactice pe care o
indeplineste un cuvnt intr-o fraza etc.;
de control (formulele pentru proba diferitelor operaii aritmetice).
Gndirea colarului mic uziteaz de noiuni, judecai, raionamente. Astfel,intregul
registru

noional

se

diversifica

(de

numar,cele

gramaticale,

spaiu,

timp,cauzalitate,necesitate,cantitate etc.). Abilitatile dobndite in domeniul raionamentului


determina progresele reversibilitatii. Se schiteaza un stil de gandire, adica acel mod personal
al unui individ de a-si centra gndirea ctre un aspect sau altul din realitate (complexsimplu,abstract-concret,primar-secundar).
Acest bogat arsenal intelectiv alimenteaz si o vie curiozitate intelectuala, pe care
S.Teodorescu (1974) a pus-o in evidenta printr-un interesant experiment. Daca la 7 ani,
Pagina 24 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

spiritul critic al gndirii este evident (de unde denumirea de vrsta a gumei pe care o
atribuie etapei A.Gessel, (1853), la 8 ani, gandirea se detaseaza prin independenta sa, pentru
ca la 9-10 ani sa se disting prin flexibilitate.
O

multitudine

de

studii

autorizate

(Piaget,

Bruner,

Galperin,

Elkonin,

Al.Rosca,B.Zrg) pledeaz pentru solicitarea precoce a gndirii in scopul stimulrii ei.


Dei copilul tie sa-si recite cu promptitudine varsta, inca de timpuriu, pe baza
informaiei ce i-o furnizeaz parintii, notiunea aceasta, asa cum o demonstreaz R.Zazzo
(1983), se constientizeaza cu adevrat abia in intervalul 6-10 ani. Concret, daca la 6 ani, toti
copiii investigai de autorul respectiv au rspuns corect la intrebarea: ce vrsta ai tu?, dar au
ntmpinat dificultati evidente la intrebarea: de cati ani eti nascut?,in schimb, la 10 ani,
toti subiecii chestionai au dat rspunsul adecvat si la a doua ntrebare.
Eficientizarea procesului de invatare la colarul mic, reclama cunoaterea
particularitatilor

pe care le

nregistreaz

aceasta

activitate

la vrsta respectiva

(J.Majorossy,1994):
incapacitatea lui de a face deosebire intre lucrurile eseniale si cele neeseniale;
pentru ca dorete sa fie cat mai expeditiv si sa asimileze lectii imediat, nu zaboveste si
asupra intelegerii materialului respectiv;
folosete mult invatarea pe de rost si fiindc vocabularul sau este inca insuficient
utilat si este mai uor sa apelezi la un text gata elaborat;
nu reproduce independent cele invatate.
Avnd in vedere toate aceste trasaturi, adultul poate utiliza strategiile cele mai
adecvate pentru ca invatarea sa se desfasoare in condiii optime.
Imaginaia
Vrsta colara mica ofer teren fertil si pentru dezvoltarea imaginatiei, ceea ce ii da
posibilitate copilului sa domine orice timp si spaiu.
Imaginaia reproductiva ii permite micului colar sa inteleaga, mai profind, timpul
istoric, raportul dintre evenimente si fenomene. Purtat pe aripile imaginaiei reproductive,
copilul poate calatori in trecut, pentru a reconstitui fapte si evenimente petrecute demult.
Incursiunile de acest gen sunt, adeseori, populate si cu elemente fantastice, fabulatorii, care
evoca nu numai fragilitatea existentei sale de viata, ci si capacitatea de a evada din
contingent.

Pagina 25 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ctre vrsta de 10 ani, datorita zestrei de cunostinte dobandite, el este capabil sa


ordoneze cronologic datele achizitionate, sa cunoasc elementele istorice in fluxul lor de
desfasurare.
Pe fondul activrii deosebite a curiozitatii sale, micul colar este un mare amator de
basme si povestiri, pe care le traieste cu mare intensitate emoionala.
In strnsa filiaie cu imaginaia reproductiva se dezvolta si imaginaia creatoare,
indeosebi dup ce energia psihica, deturnata o vreme de imperativele integrrii in scoala,este
eliberata. Imaginaia de acest tip se exerseaz in activitati creatoare: joc, momente de
fabulatie. Cochetariile sale artistice se centreaza, mai ales, pe desene, compuneri literare si
muzicale.
Desenul colarului mic se particularizeaz prin cteva trsturi distincte. In primii doi
ani de scoal primara, desenul infantil mai conserva trsturile specifice vrstei anterioare.
Concret, el se prezint intr-un singur plan, fiind deficitar in respectarea mrimii si proporiilor
dintre obiecte si fenomene si avnd un colorit estompat. De regula, gradul de originalitate
este redus, copilul apelnd la anumite clisee. In ultimile doua clase ale ciclului primar,
continutul tematic, perspectiva si adncimea desenului se mbogatesc considerabil.
Cat privete creaia literara, daca in clasele nti si a doua compunerile sunt simple,
descriptive, rectilinii, in clasele a treia si a patra, compozitia se imbogateste, apar si primele
ornamente stilistice. Ca si in desen si in creaia literara este prezenta grija pentru detaliu, ceea
ce evoca ntotdeauna o incarcatura afectiva. Adeseori, compozitiile lui literare vehiculeaz un
mesaj de ordin moral, prin care copilul se solidarizeaz cu o serie de trsturi pozitive ca:
buntatea, cinstea, etc.
Deschiderea creatoare a copilului la vrsta scolaritatii primare se manifesta si in
construirea de mici dispozitive tehnice, maini, aeromodele, avioane, planoare etc.
1.4.3.Pe plan reglatoriu
Atenia
Dei creste capacitatea de mobilizare voluntara a atentiei, ea este inca in plina
evolutie, motiv pentru care fluctuaiile ei sunt frecvente.
Pe lng fenomenele normale de neatenie fortuita, prilejuita de apariia neateptata a
unui stimul oarecare, spre care colarul mic se orinteaza, exista si neatenie activa (ce se
concretizeaz prin agitaie motrica, care deranjeaz pe cei din jur), dar si neatenie pasiva (ce
Pagina 26 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sub o masca de implicare aparenta ascunde, de fapt, deturnarea traiectului intelectiv in cu


totul alta direcie). Aceste cazuri de neatenie trebuie rezolvate prin cunoaterea exacta a
cauzelor care le-au alimentat (biologice, psihologice, educationale) pentru ca, in funcie de
acestea, sa se ia masurile adecvate de eradicare a lor chiar daca pentru aceasta trebuie apelat
la un medic sau psiholog.

Voina
Pana la intrarea in scoala, activitatea copilului poate avea ca mobil major, dorinta de a
face numai ceea ce i procura placerea. Scoala l alunga pe micul Adam din acest paradis.
Copilul trebuie sa sacrifice diverse tentaii, interese in favoarea invataturii, care i ocupa
majoritatea timpului diurn. In acest fel, se exerseaz caracterul constient, voluntar al
conduitei si se pun bazele unor deprinderi, priceperi automatizate, ce vor fi active prin voina.
Toate procesele psihice (percepie, memorie, atenie, gndire, afectivitate) se
impregneaz volitiv. Desigur ca, implicarea voinei va spori randamentul activitatii in
general.
Demararea unei activitati este declanata de fora adultului (adic are la baza o
motivaie extrinseca). Cat privete caile de soluionare a unui obiectiv, micul colar nu este
capabil sa aleag mijlocul cel mai eficient. In timpul desfasurarii actiunii, el se las uor
perturbat si sustras, ceea ce demonstreaz caracterul inca fragil al voinei.
Afectivitatea
Intrarea in scoal modifica si universul afectiv al copilului.
Viata sa emoionala devine mai echilibrata. Alaturi de joc, activitatea de invatare
declanseaza numeroase stri afective pozitive sau negative. Noile exigente, cele scolare,
diversifica registrul afectiv, astfel apare sentimentul datoriei. Formarea acestuia presupune
ndrumarea directa, elastica din partea adultului si, in final, cristalizarea unui regim de munca
echilibrat. Scolaritatea mica ofer teren fertil si pentru dezvoltarea sentimentelor
morale,intelectuale,estetice.Pot aprea si stri negative: invidia ,prtul dezinteresul fata de
studiu etc.

Pagina 27 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ntruct el este deosebit de permiabil la influentele ambiantei, familia si coala trebuie


sa acioneze deliberat si consecvent pentru consolidarea trsturilor pozitive, cu asanarea
celor negative.
Imitaia adultului, dorinta lui de a demonstra ca nu este mic, constituie o alta cale de
socializare afectiva. Copilul recurge uzual la acte de curaj, bravura pentru aproba aceste triri
(de exemplu, cand se loveste, pozeaza ca nu l doare, intra intr-o ncpere fara lumina, chiar
daca ii este teama etc.)
Se modifica si exprimarea reaciilor emotinale. El devine, ingeneral, mai cenzurat,
mai discret. Tabloul cunoate insa si unele nuantari in funcie de varsta:la 7 ani este retinut,
meditativ; la 8 ani devine expresiv, mai bine dispus; la 9 ani recade intr-o stare meditativa; la
10 ani dobandeste o mare expresivitate a fetei.
1.4.4.Personalitatea
Bazele personalitatii copilului se pun inca de la vrsta precolara, cnd se schiteaza
unele trsturi mai stabile de temperament si caracter.
Intrarea in scoala, trecerea la o noua forma de activitate si la un nou mod de viata vor
influenta intr-un mod determinant asupra formarii in continuare a personalitatii. Incepand
chiar cu aspectul exterior-inuta vestimentaiei-copilul capata o noua alura, alt profil, deosebit
de cel al copilului din gradinita.
Statutul de scolar, cu noile lui solicitari, cerinte, sporeste importanta sociala a ceea ce
ntreprinde si realizeaz copilul la aceasta varsta. Noile mprejurri las o amprenta puternica
asupra personalitatii lui, atat in ceea ce privete organizarea ei interioara, cat si in ceea ce
privete conduita sa externa.
Pe plan interior, datorita dezvoltrii gndirii logice, capacitatii de judecata si
rationament, e pun bazele concepiei despre lume si viata, care modifica esenial optica
personalitatii colarului asupra realitatii inconjuratoare. Ca urmare a dezvoltrii capacitatii de
a-si dirija voluntar conduita, de a anticipa solicitrile externe si de a-si planifica activitatea,
personalitatea colarului mic devine din ce in ce mai apt de independenta si autodeterminare.
Ca rezultat al instalrii unor noi trsturi de caracter, pe care le reclama viata si relaiile
scolare, personalitatea colarului nclina tot mai evident spre atitudini mai mature si spre
manifestri mai controlate. Formarea atitudinii pozitive fata de invatatura si, pe aceasta baza,
a aptitudinilor pentru activitatea de invatare, face ca personalitatea colarului mic sa fie mai
competenta dect aceea a precolarului.
Pagina 28 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Caracteristica este cresterea gradului de coeziune a elementelor de personalitate,


organizarea si integrarea lor superioara, intr-un tot unitar, sub impactul cerinelor specifice
ale statutului de colar.
Ca personalitate, copiii se disting printr-o mare diversitate temperamentala. Exista
copii vioi, expansivi, comunicativi si copii retrasi, lenti. Sunt si unii total nestapaniti, care,
parca, nu-si gsesc locul, vorbesc fara sa fie intrebati, intervin in toate imprejurarile. La
lectie, unii sunt mereu cu mana ridicata, fie ca tiu fie ca nu stiu, altii dimpotriva, chiar daca
stiu, sunt tacuti, nu ncearc sa se afiseze. Aceasta este o realitate psihologica-grefata pe o
realitate biologica, naturala-care, adesea, creeaza multe dificultati activitatii de instruire si
educare.
Un rol important in reglarea activitatii si relaiilor colarului mic cu ceilali l joaca
atitudinile caracteriale. Activitatile colare ofer cadrul plmdirii unor calitati cum
sunt:sarguinta, contiinciozitatea, punctualitatea, perseverenta, spiritul de organizare, facand
ca elevii, chiar si cei mai puin dotai intelectual, sa se realizeze bine profesional. Nu sunt
excluse, insa, nici cazurile de indiferenta, neglijenta, superficialitatea, dezorganizare, ca
atitudini care pot impieta asupra concretizrii unui potenial intelectual bun, mai ales atunci
cnd ele se asociaz cu trsturi de-a dreptul reprobabile: minciuna, prefctoria, inselatoria.
Contactul colarilor mici cu literatura, cu eroii diferitelor povestiri le da acces la multe
exemple si modele de viata. Ei incearca, si de multe ori reuesc sa transpun in conduita lor,
cate ceva din spiritul de ntrajutorare si rspundere al exemplelor intalnite, din tactul si
delicateea comportamentului celorlali.
Educatorul trebuie sa cunoasc diversitatea caracterelor copiilor, observand atent,
meticulos-la clasa si in afara clasei-faptele copilului nu att latura exterioara a faptei (ce
anume a fcut copilul:a rupt cartea unui coleg, a spart un geam, a rspuns necuviincios la o
intrebare,a venit cu lecia nefcuta) ci, mai ales, care a fost motivul faptei. In funcie de
aceasta, masura educativa poate sa mearg de la sancionarea faptei exterioare (prin
observatie, mustrare) pana la restructurarea sistemului de relaii care l-au determinat pe copil
sa se comporte astfel.
Sub raport temperamental, mai ales, in ultimele doua clase ale ciclului primar se
produce o mascare a formulei temparamentale, adica trsturile primare, generate de tipul de
activitate nervoasa superioara sunt redistilate, ajustate in tipare noi (impulsivitatea se
domesticete, ineria se diminueaz etc.).
Datorita cerinelor morale ale scolii si ale familiei asistam la o forjare a trsturilor de
caracter, indeosebi in efortul copilului de a depasi dificultatile inerente muncii scolare. In
Pagina 29 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

formarea trasaturior caracteriale, o contribuie importanta o au cartile (prin eroii lor pozitivi si
mijloacele mass media (TV,filme etc).
La aceasta vrsta se pun bazele convingerilor morale fundamentale.
Indiferent de tipul temperamental cruia ii apartine, cand colarul mic nu gaseste
suficienta combustie pentru adepasi greutatile obiective si subiective generate de scoala, se
pot profila o serie de trsturi negative de caracter: lenea, superficialitatea, trisaj,minciuna,
dezordine, trsturi care reclama eforturi educative suplimentare, deorece retuurile si
coreciile sunt inca posibile.
Fondul suplimentar de cunostinte dobndit la vrsta colara mica declanseaza un
proces de difereniere a aptitudinilor. Alaturi de cele generale (spirit de observatie,inteligenta)
se dezvolta si aptitudinile speciale (ndeosebi in domeniul literaturii, muzicii etc.)
1.5.Activitatea
Infuzia de realism, ce definete aceasta etapa ontogenetica, l-a detrminat pe J.J
Rousseau (1973) sa o denumeasc vrsta raiunii.
Activitatea fundamentala in marea copilrie este ]nvatarea,ce restructureaz profund
toate dimensiunile de personalitate ale micului colar.
In esena , prin invatare se realizeaz doua obiective cruciale:
-dobndirea unor instrumente care vor juca un rol decisiv in destinul sau cultural
(scris, citit si socotit);
-asimilarea unor noiuni fundamentale (numr, timp, lege, cauzalitate etc.)
Activitatea de scris-citit cuprinde trei subetape:
-perioada preabecedara, se centreaza pe analiza fonetica, mai precis, copilul nvata s
descompun propoziia in cuvinte si cuvintele in silabe. Procesul se poate desfasura cu voce
tare sau mental. In prima varianta, deoarece controlul si autocontrolul auditiv-verbal se
realizeaz in condiii optime, analiza fonematica este calitativ mai buna, la fel de eficienta se
dovedete si alternativa n care colarul efecteaza el nsusi analiza fonematica si nu doar
asista (mai mult sau mai puin pasiv)la cea efectuata de nvatator;
-perioada abecedara, consta in asocierea pe plan mental a grafemelor (semne sau
litere) cu fenomenele (sunete). Cnd elevul cunoate sensul cuvintelor, identificarea si
corelarea literelor cu sunetele se produce mai usor. S-a constatat ca daca invatarea cititului,
principalul obstacol este reconstituirea ansamblului (legtura dintre litere), in asimilarea

Pagina 30 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

scrieii, principalul obstacol se refera la abilitatea de a descompune corect cuvntul in


elementele componente.
ntruct exersarea cititului se realizeaz pe texte tiparite, initial copilul descifreaza
anevoios materialele scrise de mna;
-perioada postabecedara, se refera la procesul de perfecionare si respectiv de
automatizare a citirii si crierii. In mod normal, aceste abilitai se perfectioneaza neincetat, pe
msura ce nainteaz in ciclul primar.
Dup opinia lui E.Fieschbein(1955) exista patru categorii de copii, dupa modul cum
citesc:
-cei care citesc cu dificultate si nteleg puin din ceea ce citesc;
-cei care citesc cu greutate, dar nteleg materialul respectiv;
-cei care citesc uor si nteleg bine ceea ce citesc;
-cei care citesc bine si nteleg puin textul respectiv.
Rezulta, prin urmare, ca debutul alfabetizrii se acompaniaz frecvent cu erori de
citire si scriere. Aceste carene se amplifica in cazurile unor disfuncii al analizatorilor
(auditiv-verbal,motor-verbal,vizual) sau in cazul unor deficiente mintale.
La vrsta colara mica pot aprea si greuti n perceperea cifrelor. Adeseori sunt
prezente unele confuzii intre 6 si 9;2,5,7 etc.
S-a observat ca pana la nivelul clasei a patra, actul de scriere se insoteste de un limbaj
in soapta, ceea ce reclama ca micul colar sa nu mestece nimic cnd isi scrie temele caci ,in
caz contrar, el comite numeroase greeli.
In registrul activitatilor preferate la aceasta varsta, jocul ocupa un loc important, chiar
daca a fost detronat de invatare. Specifica activitatii ludice este socializarea ei datorita
spiritului gregar accentuat al copilului. Sunt mult rspndite jocurile competitionale, de
factura intelectuala (table,sah etc.)
La 8 ani, micul colar este cuprins de un veritabil delir al colecionarii (timbre,
ilustrate,scoici, servetele, plante, pachete de tigari,masinute etc.) care dup A.Gessel, nevoia
sa imperioasa de ordonare, de sistematizare in plan cognitiv. Este prezenta si plcerea de a
construi acunzatori, colibe, refugii ceea ce a generat si denumirea de vrsta a lui Robinson,
atribuita etapei. Catre 9 ani, copilul manifesta o vie atracie fata de bicicleta, patine, schi etc.
Funcia primordiala a jocului, n aceasta perioada, este cea de amuzament si relaxare,
ce va complement ntr-o maniera fericita pe cea de invatare.
In a treia copilarie, se diversifica si specificul intereselor (mai ales, in grupuri de copii
monocolori ca sex). Lectura, filmul, emisiunile de televiiune ocupa un loc important in
Pagina 31 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

bugetul sau de timp liber. Familia trebuie, in continuare, sa cenzureze tipul de emisiuni TV.
pe care le vizioneaz copilul, cat si durata ce o petrece in fata micului ecran, caci nu trebuie
sa uitam ca televizorul nu este un baby sitter, care sa-i umple timpul cnd parintii sunt
ocupai.
Marea copilrie sa caracterizeaz (mai ales, pentru baieti) cu activitatea deschiderii
fata de tehnica, concretizata prin interesul deosebit fata de masini, jucarii mecanice etc.
Discuia libera din grupul de copii, acele uete interminabile fac parte si ele dintre
deliciile vrstei.
Daca la intrarea in scoala, potentialul creativ al copilulul intraintr-un pasager con de
umbra, dupa acest palier, creativitatea cunoate un reviriment substantial. Formele sale de
manifeste sunt dintre cele mai diverse, in funcie de interesele copilului, dar si de aptitudinile
sale speciale.

1.6.Exigentele educative
Odat cu plasarea sa n scoala,copilulul traverseazao noua etapa a nrcrii
psihologice(M.Debesse,1981,p.64)
Dintre factorii educativi implicati, alaturi de familie, intra in scena, scoala,iar dup
opinia aceluiai autor si strada, ce constituie o buna ucenicie a spiritului de observatie,
initiativa etc.Desigur mass media exercita influente educative dintre cele mai importante. Cat
privete contactul cu natura,avand in vedere imensele sale virtui formative, el trebuie
reconstituit.
Educaia micului colar se consteleaza multiplu, viznd toate dimensiunile de
personalitate, cu subetajele ei. Concomitent cu insusirea deprinderilor fundamentale de scris,
citit, socotit, se pune problema achizitionarii unor noi conduite civilizate, precum si a unor
practici de igiena.
Dezideratul educativ crucial, care se instituie ca o prioritate,att pentru scoala, cat si
pentru parinti, este inocularea dragostei fata de carte.
Problema este cu att mai stringenta cu cat s-a demonstrat ca aproximativ 10% dintre
elevii ciclului primar au dificultati de invatare. Cauzele sunt diferite, dar ele se pot grupa in
cel puin trei directii:dotarea intelectuala a copilului, stilul sau de studiu si dragostea de carte.
Este bine cunoscut rolul cardinal al dascalului, care mnuind cu subtilitate dialectica
ncurajrii si a exigentei, dar si a creditrii afective poate cstiga definitiv copilul pentru
Pagina 32 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cauza invatarii. Un cadru didactic cu o personalitate anosta, fada, decolorata, fara respiraie
spirituala, obsedat de programa colara si care nu intelege rolul major al exemplului personal,
nu are anse sa inoculeze, in sufletul proaspt si virginal al copilului, fermentul iubirii de
carte. Caci, asa cum spunea J.Jaures nu nvm pe ceilali ceea ce vrem, nici ceea ce tim ci,
mai ales, ceea ce suntem
Un bun nvatator, ca si un bun dascal, in general, trebuie sa trudeasc cat mai mult
pentru a-si asana activitatea didactica de toate acele anchiloze si prejudecati, care domina
confortabil peisajul colar:
-prejudecata clara, ce abordeaz copilul doar din perspectiva statutului de elev,
desconsiderand cu indiferenta celelalte ipostaze ale sale;
-prejudecata didacticista, se refera la cultul exagerat al notelor, considerate ca
mijloace infailibile de apreciere a colarului;
-prejudecata normalitatii, ce semnifica promovarea ca subiect educativ al elevului
mediu (cel mai comod, de altfel) cu ignorarea celorlalte tipuri posibile;
-prejudecata uniformitatii, transforma sistemul de invatamant intr-un pat procustian
nivelator, ce ofer condiii identice tuturor elevilor, indiferent de registrul potenelor si
intereselor avute in dotare.
Apariia motivaiei pentru nvatatura este regizata de legea succeselor si a
insucceselor. Concret, daca debutul scolaritatii se face sub o zodie buna ,in sensul ca micul
colar repurteaz o serie de succese, acest lucru va iradia favorabil in opinia invatatoarei si a
clasei, primind emblema de elev bun (adic un status colar pozitiv, n virtutea creia i vor
fi trecute uor cu vederea eventualele erori sau lacune. Mai apoi, n asemenea debut fericit l
va ateniona si asupra cailor pe care le-a urmat pentru a dobndi aceste mici victorii scolare.
Dimpotriva, daca elevul va ncepe cu un sir de note proaste, el va fi pecetluit cu statutul de
elev mediocru, iar posibilele sale momente de inspiraie ulterioara la lectii, vor fi privite cu
maxima circumspecie si suspiciune de ctre dascali, ele nereusind sa disloce prerea initiala.
In timp, datorita efectelor didactice cumulative, cauzate de opinia erodata a dascalului, elevul
va abandona cursa, complcndu-se n apele caldute si cenuii ale mediocritatii.
Analiznd acest mecanism, W.Doise si G,Mugny (1975)vehiculeaz conceptul de
marcaj social. Datele postulate de teoria respectiva evidentiaza si alte elemente pretioase,
ce pot furniza sugestii fertile pentru amenajrile pedagogice viitoare.
J.M.Monteil (1997) a demonstrat ca, rezultatele obinute de elevi, oscileaza in funcie
de caracterul anonim sau vizibil al situaiei unde este plasat.concret, elevii buni reuesc mai
bine in public, decat in stare de anonimat, iar elevii cotai ca slabi se comporta invers, adica
Pagina 33 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

devin mai inspirai in situaii de anonimat, dar clacheaz in cele de vizibilitate, caci date fiind
antecedentele lor scolare, le este greu sa iasa in fata cortinei. Mai apoi, tinand cont de
efectul coroziv al sanciunilor negative, indeosebi daca sunt fcute in public, se recomanda
educatorului ca ele sa fie atribuite rezultatelor elevului si nu elevului insusi. Asa cum
mentioneaza I.Dafinoiu, intr-un studiu publicat in volumul Psihologie colara(1998)
espectanele cadrelor didactice constituie o sursa de difereniere in scoala. Astfel, daca
adreseaz espectane nalte fata de elev, atunci comportamentul sau fata de acesta este mai
cald, mai impregnat de laude, in plus ii furnizeaz informaie suplimentara si ii ofer mai
multe ocazii sa raspunda. De asemenea, trebuie reinuta ideea ca atitudinea elevilor fata de o
anumita disciplina nu este condiionata doar de inapetenele acestora, ci si de diferitele mode
culturale, ce domina la un moment dat.
Pentru eficientiza activitatea scolara, dascalul trebuie sa apeleze la cteva strategii
infailibile:
-sa comunice elevilor rezultatele colare obinute de acetia (chiar si cele pariale),
ntruct aceasta practica are certe virtui recompensative);
-sa se utilizeze o uoara supraestimare a capacitatilor colarului deoarece, pe baza
mecanismului (numit de R.K.Merton,in 1948, predicia ce se autoimplineste, iar de
R.A.Rosenthal si L.Jacobson, in 1968,un fenomen Pygmalion) el se va strdui sa se ridice
la nivelul espectanelor pozitive postulate de dascl;
-sa mnuiasc cu abilitate prghia recompensa-pedeapsa, nsusindu-si cteva
adevruri: ca recompensa este mai eficienta dect pedeapsa; ca recompensa extrema induce o
motivaie extrinseca, iar cea interna o motivaie intrinseca in conduita elevului; ca se nvata
mai bine acel comportament care este cel mai apropiat in timp de recompensa.
Dup opinia specialistilor, este preferabila o nvatatoare tanara, datorita aportului
special de prospetime, caldura si entuziasm. Dincolo de vrsta cronologica, mai importanta
este cea spirituala, respectiv, capacitatea de a-si conserva o anumita tineree si neinfeudare la
rutina, pe care trecerea vremii sa nu le poat dilua si patina in mod devastator. Dar mai presus
de toate, dasclul trebuie sa fie, aa cum arata A.Neculau (1983,p.218), un educator total,
care sa nu se rezume in a furniza doar cunostinte, ci sa devin pentru copii,atat un consilier
tehnico-afectiv, cat si unantrenor pentru viata de mine.
In ceea ce privete rolul familiei, copilul trebuie sa gseasc un adpost cald, primitor,
securizat sau, altfel spus un cmin, care este reglementat de reguli simple, dar clare. Inca de
la nceputul clasei nti, se recomanda parintilor sa exercite un control moderat al copilului in

Pagina 34 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

timpul leciilor, iar spre sfarsitul primului an colar sa-i acorde, treptat, acestuia tot mai multa
independenta si iniiativa.
Ca si coala, familia trebuie sa stimuleze nu numai autonomia in aciune, ci si cea de
gndire, fenomen esenial pentru destinul sau cultural.
Intr-o interesanta lucrare a lui J.Majorossey (1994), se ofer filmul de desfasurare a
unei zile la colarul mic.
Concret, startul de dimineaa este foarte important pentru ca proasptul elev sa fie n
forma pe toata durata zilei respective. Mai intai, ora de sculare trebuie sa nceap suficient de
matinal, asa nct preparativele de dimineaa (inclusiv micul dejun, care este obligatoriu) sa
nu devin o cursa epuizanta, contra cronometru.
La nivelul clasei nti, este deosebit de securizata practica unuia din parinti (sau a
altui membru din familie), ca la terminarea orelor, sa atepte copilul pentru a-l insoti pana
acas. Se recomanda ca adultul sa asculte relatrile acestuia, cu atenie si interes maxim si sa
nu intervin cu ntrebri dect in momentul cnd si-a epuizat bagajul de noutati .
Dup masa de pranz, copilul trebuie sa se odihneasc mcar o ora. Mai apoi, va lua o
gustare uoara (un fruct, o prajitura, etc.), dup care si va face temele pentru acas (pe o
durata ce nu va depasi, in primul an de scoal, mai mult de o ora).Referitor la ordinea
efecturii leciilor menionam ca, mai nti, este necesar s fie abordate cele orale (nvatarea
unei poezii etc.) ,apoi cele scrise. Raia optima de scris pentru un elev, la nceputul
colaritii, este de aproximativ patru rnduri la scoal si patru rnduri acas. Depirea
acestei norme nseamn pentru copil o autentica suprasolicitare (inclusiv motrica), de aceea
printele nu trebuie sa-i rup foaia pe care si-a scris tema, chiar daca ea arata urt si are
greeli, iar dasclul sa nu l penalizeze la nota, ci sa l ncurajeze ca data viitoare sa scrie mai
frumos si mai corect.
In jurul orei 16, copilul poate sa-si nceap programul de agrement (joc, sport,
plimbare tec.). Micarea in aer liber este deosebit de preioasa. Daca practica sport,
antrenamentul trebuie sa dureze puin si sa nu fie programat mai frecvent de doua ori pe
saptamana. Se recomanda, de asemenea, ca parintii sa se implice uneori in jocul copilului si
sa i exerseze acestuia inclusiv capacitatea de a suporta, cu stoicism si demnitate, o posibila
nfrngere. Aceasta nseamn ca este de dorit ca adultul sa joace efectiv si nu doar sa mimeze
jocul, ca sa se lase batat, numai pentru a face plcere copilului si a-i peria orgoliul.
Cat privete alegerea prietenilor, conform opiniei furnizate de autorul maghiar
respectiv, micul colar trebuie sa aib libertatea totala a deciziei. Daca alegerea nu e potrivita,

Pagina 35 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

el isi va da seama pana la urma. Oricum, pentru parinti este o excelenta ocazie de a-si
cunoate mai bine copilul, n baza dictonului cine se aseaman se aduna.
Dup derularea cinei (de altfel, un bun prilej pentru a perfecta programul zilei
urmtoare), copilul poate viziona o scurta emisiune de desene animate la TV. naintea
culcrii, lectura povestii de seara, va constitui pentru printe, nu numai prilejul realizrii unui
final savuros si instructiv pentru ziua respectiva, dar si un mod de a cimenta relaia afectiva
cu propriul sau copil.
O alta exigenta educativa importanta se refera la necesitatea stimulrii gustului
estetic., ce se poate realiza in compania artei si literaturii autentice. Leciile de recitare,
solfegiul, iniierea la un instrument, participarea la activitati corale, frecventarea de
spectacole, muzee etc. sunt tot attea mijloace preioase.
Educaia morala se instituie ca un deziderat educaional major, mai ales ,in contextul
unui invatamant ce pedaleaz prioritar pe dimensiunea informativa. Copilul trebuie ajutat sa
disting binele de ru si, dat fiind impactul deosebit pe care l exercita asupra lui modelele
umane in general, este de dorit ca adultul sa acorde acestei probleme o atenie particulara.
Dintre dimensiunile caracteriale, formarea ncrederii de sine ocupa un loc particular.
In exarsarea acestei atitudini se recomanda ca adultul sa inoculeze copilului o ierarhie
autentica de valori, mai ales astazi, cand fetisarea banului si a aspectului fizic a provocat o
criza axiologica att de pronunata. Fara ndoiala, ncrederea in forele proprii este
condiionata si de opiniile celor din jur, dar depinde si de mijloacele utilizate pentru
disciplinare.
Deoarece, dup vrsta de 6 ani, copilul nu se mai teme de suferina fizica, btaia se
folosete din ce in ce mai rar, iar peste 10 ani ea trebuie proscrisa definitiv. In compensaie,
se va apela mai frecvent la celelalte mijloace punitive, pe care le-am amintit anterior. Aa
cum a demonstrat R.Vincent (1972), este total eronata si nociva practica de a pedepsi copilul,
pentru aceeai greseala, mai nti in scoal si apoi acas sau invers.
Deosebit de stimulative sunt si sistemele de recompensare, care trebuie sa fie elastice
inspirate si acordate cu promptitudine.
Referitor la educaia religioasa, asistam acum la o aprofundare a ei, datorita
institutionalizarii acestui tip de invatamant.
Educaia sexuala, dobandeste valene noi, mai ales, in jurul vrstei de 8 ani, cand
copilul este preocupat si de rolul tatlui n procreaie. Apelnd la o terminologie stiintifica,
jena parintilor poate fi estompata, fara a priva copilul de explicaiile pe care le asteapta.

Pagina 36 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Farmecul si savoarea inegalabila a copilriei pot fi umbrite prin acte de victimizare a


copilului. Acestea pot fi savarsite, inclusiv de ctre parinti, prin btaie, incest etc.
Dup J.J.Bigner (1989), educata prestata in familie poate uzita de mijloace bazate pe
dragoste si mijloace bazate pe putere (coercitive). Mamele apeleaz prioritar la primul tip, iar
tatii la cel de al doilea, fara ca dominanta respectiva sa devin exclusiva.
Maltratarea copilului poate mbrac mai multe forme (K.Killen,1998):
-prin abuz fizic(cnd i se produc deliberat vatamari corporale, uneori bestiale,
oripilante, din diverse motive, inclusiv in scopuri de disciplinare);
-prin neglijare (cnd familia este incapabila sa ii satisfaca, partial sau total, nevoile
fizice si emoionale de baza);
-prin abuz emoional, cnd utiliznd diverse cai cum sunt: amenintari (cu pedeapsa,
prsirea sau alungarea), violenta dintre parinti, divort etc., la copil se erodeaz imaginea
pozitiva despre sine insusi;
-prin abuz sexual (cnd adultul apeleaz la copil pentru a-si satisface impulsul
sexual).
Tipurile de maltratare nu functioneaza disjunct, dimpotriv ele convieuiesc, una
dintre ele devenind insa dominanta. Cert este ca abuzul emoional acompaniaz toate celelalte
forme.
Cauzele maltratrii desfasoara un eichier bine sortat, ce se grupeza, dup opinia
promovata de K.Killer (1998), in trei mari categorii:
-factori de stres in copilria printelui respectiv (el insusi avnd parte, la vrsta
respectiva, de atitudini indiferente,rejective sau agresive);
-anumite caracteristici de personalitate ale printelui abuziv (imaturitate, probleme
emotionale, retard mintal);
-prezenta ocazionala sau cronica a unor comportamente aditive (de dependenta) fata
de alcool, droguri tec.
Pentru a ntregi tabloul, Dalgaerd (1987) considera ca cea mai importanta cauza a
maltatarii copilului in familie,o constituie crizele si conflictele conjugale. Interesant de
sesizat este ca 70% dintre parintii agresivi au parteneri pasivi, dependenti.
Abuzul sexual al copilului poate fi realizat de rude (parinti, bunici etc.), ali aduli de
ncredere (prieteni ai familiei, dascli, vecini, persoane care ngrijesc copilul) sau de indivizi
necunoscui.
Proporia maltratrii sexuale in copilrie variaz intre nite limite, ce oscileaz de la
autor la autor, fiind intre 9-54% pentru fete si 3-9% pentru baieti. Oricum, numrul fetielor
Pagina 37 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

abuzate sexual este comparabil cu cel al femeilor adulte violate. Varsta cea mai expusa a
acestui tip de maltratare este cea dintre 4-8 ani.
Incestul si molestarea intrafamiliala sunt, dup opinia lui V.Botiu si M. Vintil(1998),
cele mai rspndite modalitati de abuz sexual asupra copilului.
Practica incestuasa este rar violenta, copilul fiind cooptat in relaia abuziva prin
recompense si/sau amenintari. Agresorul impune insa victimei, prin corupere si ameninare, o
discreie totala. De aceea, abuzul se poate repeta pe traseul unui numr de ani. Timorat,
copilul va ti sa pastreze secretul dramei sale, chiar daca sentimentul ruinii si al complicitatii
l devoreaz. Aa se explica de ce puine cazuri de incest ajung publice. Daca insa un ochi
avizat urmareste comportamentul cotidian al victimei, dovezi evidente pot iei la suprafata.
Mai nti, se poate repera o sexualitate precoce, ceea ce l-a determinat pe pediatru sa
eticheteze conduita unei fetite de 4 ani ca fiind asemntoare cu a unei trfe. Se pot repera si
perturbri ale somnului; comaruri si fobii cu un coninut sexual; dar si pseudoepilepsii.
Isteria (concretizata prin accese de plnsete, tremurturi, lein), precum si psihoza fac parte si
ele dintre consecinele grave ale incestului sau ale altei forme de abuz sexual din copilrie.
Cnd victima are sub 5 ani pot surveni regresii in dezvoltare. Tabloul psihologic este
impregnat de umilina, jena, culpabilitate, depresie si o frica terifianta. Ulterior, gnduri
morbide de sinucidere pot vizita victima, ca o soluie pentru a pune capt acestei tragedii.
Atractia pentru prostituie (cci in fond a ucenicit-o in familie), constituie si ea o modalitate
privilegiata de evadare din acest status qua.
Fara a insista asupra profilului psihologic al agresorilor, in general si a celor cauzatori
de incest, in particular, vom preciza ca ei sunt de regula incurabili.
Referitori la victimele abuzului sexual, acestea trebuie sa beneficieze de o intervenie
psihoterapeutica indelungata, inclusiv cu modificarea climatului existenial.
Inseria sociala a micului colar progreseaza si ea prin antrenarea lui in diverse
grupuri (organizaii) specifice vrstei. Se diversifica si informaiile pe care le deine cu privire
la universul profesiunilor. Ca o nota distinctiva, in ierarhia preferinelor sale, profesiunile
temerare se plaseaz primele in top.
Aa cum este bine stiut, tulburarile de comportament pot umbri uneori vrstele
copilriei.
In opinia lui S.Wolff (1991), acestea se ramifica in tulburri emoionale pure
(anxietate, nefericire, exces de timiditate, teama, fobie) si tulburri de conduita (minciuna,
furt, vagabondaj, agresivitate). In apariia lor se pot incrimina doua categorii de cauze:

Pagina 38 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

carentele socializrii si presiunea excesiva generata de boli, diverse grade de oligofrenie sau
alte tipuri de handicap, circumstane existeniale nefaste etc.
Conform studiului realizat de Hewit si Jenkins, deficitul de socializare provoac un
comportament agresiv nesocializat (ce apare ndeosebi la copiii rejectati de parinti).
Cat privete excesul de presiune, acesta determina, pe de o parte, apariia delicventei,
concretizata prin furt, activitati antisociale, vagabondaj (ce se intalneste la copii cu parinti
delicveni sau la cei neglijai de familie), pe de alta parte, declanseaza formarea unui
comportament nevrotic (ce se manifesta la copii, care au avut parte de un climat familial
excesiv de autoritar, sau la aceia care sufer de vreun handicap sa vreo maladie cronica).
1.7Dinamica proceselor de ntare pe parcursul micii scolaritati
Dup clasa I, cnd scrisul, cititul, socotitul s-au automatizat, se trece la alta achiziii.
Clasele a II-a--a IV-a deschid in fata copilului un nou cmp de situaii de invatare. Se
produce un proces de imbogatire si diversificare a invatarii, sub impactul unor discipline de
invatamant mai numeroase dect cele din clasa I si cu un indice de distinctivitate sporit.
Pe msura ce instruirea si invatarea se mica de la praguri superioare, creste
dificultatea pentru elev de a rezolva noile sarcini, iar aceasta face sa creasc si de nivelul
vrsta mentala cruia ii corespunde fiecare noua sarcina. Complexitii crescnde a
solicitrilor i corespunde o modificare a nivelului structurii si naturii indicilor de apreciere a
maturizrii intelectuale a copilului, ceea ce atrage dup sine necesitatea restructurrii a nsei
relaiilor de interaciuni dintre nvatator si elev, n sensul crerii condiiilor favorabile
instalrii noului nivel de vrsta mentala.
1.8Particularitati ale invatarii la elevii din clasa a IV-aEtapa terminala a cilului primar, clasa IV-a ocupa o poziie sui-generis in evoluia
proceselor educaionale si, implicit, in devenirea personalitatii colarului. Transmiterea
coninuturilor n nvare continua sa formeze obiectul activitii de predare-nvare de ctre
cadrul didactic unic, nvtorul, care conteaz ca lider al proceselor instrucionaleducaionale de-a lungul ntregului ciclu primar. De aici, posibile decalaje intre coninuturi,
care se amplifica, se diversifica, isi multipla structurile, tinznd sa capete un aspect
enciclopedic si structura procesului de comunicare ce continua sa funcioneze in limitele unei

Pagina 39 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

interaciuni primare, orientate ndeosebi spre asigurarea cerinelor de extensivitate a nvrii


i mai puin spre asigurarea unei nvri extensive, specializate, de profunzime.
Ceea ce complica si mai mult lucrurile, in planul proceselor de instruire si nvare,
este nu numai creterea numrului disciplinelor si al volumului informaional la fiecare
disciplina in parte, ci si a faptului ca, sub raportul organizrii, cunotinele din clasa a patra
tind s apar, n mai mare msur, ca modele ntreptrunse prefigurnd o interdisciplinaritate
ce reclama o restructurare si amplificare, pe msura, a competenei didactice.
Citirea dintr-a patra, secundata de gramatica, lectura, compunere, ofer, n continuare,
un teren propice exersrii si stimulrii potenialului cognitiv si creativ al elevului.
Coninuturile acestora vizeaz trei mari categorii de procese mentale-amnezice, verbalelogice si imaginative-configurnd o prelucrare de sub mai multe unghiuri de vedere a
materialului lecturat: ca informaie ce trebuie ntiprita si reinuta in conformitate cu modelul,
ca informaiile crei limite i forme iniiale pot fi depite, fie printr-o operaionalitate proprie
gndirii, fie printr-un demers de elaborare specific formaiunilor nou create ale fanteziei.
Caracterizat printr-un plus de maturizare si experiene, care l plaseaz aproape de
stadiul inteligentei reflexive, colarul din clasa a IV-a (care scrie, citete, gndete, compune
mai mult dect cel din clasa III-a) este foarte sensibil la faptul literar si lingvistic, la
eventualele oscilaii si inconsecvente ale modului cum este nvat s se raporteze la ele.
La matematica, temele care i introduc pe elevi n nvarea noiunilor de fractie, ca
moduri de redare a relaiei parte intreg, ca si problemele ce se rezolva prin metoda
figurativa, ofera foarte bune ocazii de educare a gndirii matematice.
Ilustraiile, explicaiile i generalizrile care duc n procesul predrii pot sa se
constituie ca metode susceptibile sa-i conduc pe elevi la surprinderea esenei matematice.
Una din notele specifice ale nvrii o poate constitui nsi cluzirea elevului ctre
reflexivitatea matematica, bazata pe implementarea noului in unitate cu reconsiderarea
tiutului, nu doar pe adugarea cantitativa de secvene de exersare repetata a unor operaii
deja cunoscute, in contextul unor sarcini problematice care rmn, de fiecare data, ca grad de
complexitate, sub nivelul posibilitilor elevilor din clasa IV-a
Prin intermediul noiunilor de geografie, elevul ptrunde in sfera unei nvri n care
aciunea pe baza de imagine perceptiva si de observare al realului sau a substituenilor luiharta, globul-are mare importanta. nvtorul trebuie s-i introduc pe elevi in specificul
Pagina 40 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cognitiv al domeniului geografic, unde perceptivul se mbina cu imaginarul, cu evocarea si cu


aciunea prezumtiva, dedusa la scara micrii ntr-un spaiu convetional, cel al hrtii.
Procesele senzoriale declasate(vizuale, chinestezice, tactile, olfactive)legate de
aspecte fizice ale reliefului-nfiare, aspiriti, distane, flora-strnesc interesul pentru
drumeie, excursie; contactul elevilor cu noiunile privind formele de relief poate fi
acompaniat de un indice sporit de atractivitate, mai ales daca avem in vedere ca explicaia
geografica se poate mpleti cu ilustraia, descrierea si lectura geografic
Istoria, ca disciplina noua de nvmnt la clasa a patra, dar avnd unele premise n
lecturile cu coninut istoric de la citire din clasa a treia, i introduce pe elevi intr-un univers
inedit, cel al manifestrilor de viata ale colectivitilor umane. De aici, cteva caracteristici
ale nvrii istoriei:
-faptul ca este vorba de evenimente ale trecutului, la care elevii n-au avut cum sa
asiste sau sa participe;
-faptul ca, la istorie, cunoaterea nu poate s decurg dect indirect, fcnd apel la
mediatori (evenimentul istoric fiind inaccesibil percepiei directe): procesul de nvare
decurge eminamente ca un demers de redescoperire si reconstituire a coninutului si
semnificaiei evenimentului istoric, aceasta redescoperire este, intr-un fel, o recreaie si o
interpretare a faptului trecut cu mijloacele tiinifice ale prezentului.
Din aceste caracteristici rezulta un ansamblu de abilitai ce trebuie formate la elevi in
procesul familiarizrii cu istoria:
-perceperea si evaluarea corecta a timpului si spaiului istoric in calitate de cadru al
evenimentului; capacitatea elevilor de a se manifesta ca nite istorici in miniatura, nvnd s
citeasc evenimentul istoric prin grila mrturiilor mediatoare despre el;
-capacitatea de a extrage semnificaii din materialul pe care-l nva i de a opera cu
el, in ordine cauzal-explicativa.
Pentru a realiza o nvare ct mai autentica a istoriei, elevii nu trebuie doar sa
memoreze realitatea finita despre eveniment, ci sa se angajeze intr-o activitate de
redescoperire. Ceea ce ar trebui sa conteze ca obiect nemijlocit al nvrii procesului
studierii istoriei este nsi structura demersului de investigare a adevrului istoric, modul
cum se face istoria, forma ei vie, acional, care l invit pe elev la variate operri cu
materialul:

participarea

la

spturi

arheologice,

strngerea

vestigiilor,

cercetarea

documentelor, perceperea exponentelor din muzee, citirea, decodificarea si interpretarea


textelor si inscripiilor. Micarea reconstitutiv, n profunzimea cunotinelor de istorie, prin
Pagina 41 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aciuni de explorare, d curs proceselor mentale discursive, care l ajuta pe elev sa treac de la
perceperea obiectului ori a simbolului mediator la actul de reprezentare, evocare, imaginare i
trire a scenariului de viata probabil ascuns in spatele mrturiei despre el. Declanarea
activismului su psihic actual-cognitiv si emoional-devine elementul de susinere si
mecanismul cel mai apropiat al demersului de nsuire si transmitere a faptului istoric.
Aceasta va feri pe micii colari de achiziionare complexului de temere de istorie, care se
poate instala, cand aceasta s-ar baza numai pe fapte memorate, fara trezirea unor puternice
emotii, care sa duca la formarea de sentimente, mai trziu.
O nsemnata contribuie poteniala la formarea gndirii tiinifice a elevilor din clasa a
patra rezida in resursele stiintei.
Daca elevii din clasa a treia capt, la aceast disciplin, mai mult dect anumite
informaii si abilitai practice, bazate pe imagini, aciuni si impresii nemijlocite, ce nu
depesc, ca generalitate, nivelul unor noiuni, elevii din clasa a patra sunt orientai, prin
intermediul nvrii cunotinelor despre natur, ctre integratori conceptuali cu o ampla
sfera de cuprindere-corpurile si fenomenele naturii-care sugereaz mpletirea dintre ideea de
corp, ca entitate existenta la un moment dat, si ideea de fenomen, ca transformare si trecere a
corpului de la o stare la alta. Noiunile despre apa si despre circuitul apei in natura pot oferi
autentice ocazii de nvare sistematica, pornind de la o baza larga senzoriomotorie,
continund cu experiene de observare a procesualitii multifazice a apei-fierbere, evaporare,
condensare, ngheare-i condesnd n definiii succinte notele de coninut ale fiecrei noiuni.
Ajutndu-i pe elevi s realizeze, n acest punct o jonciune intre nelegerea a ceea ce se
petrece in natura si nelegerea aciunii omului asupra naturii, i ajutm s prelungeasc
cunotinele despre natura ctre contactul cu cele de istorie si geografie. Sitund nc de pe
acum, din clasa a patra, n prim-planul nvrii, dinamismul, conexiunile i
interdependentele dintre fenomenele dintre fenomene, in condiii de asigurare a
componentelor aciunii de nvare, obinem mai multe efecte formative, intre care:
stimularea dezvoltrii gndirii cauzal-explicative, prefigurarea premiselor si mecanismelor
nvrii, n clasele urmtoare, a noiunilor de fizic i chimie; interpretarea tiinific
aprofundat a fenomenelor naturale; corelarea cunotinelor despre natur, ca mediu, cui cele
despre om, ca agent care, fcnd parte din natura, este capabil sa observe, sa cunoasc, s
stpneasca si sa foloseasc natura.

Pagina 42 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Structurate si integrate in sistem, cunotinele despre natura, din clasa a patra, devin
astfel un preambul i un facilitator al nsuirii ulterioare de ctre elevi a cunotinelor, mult
mai complexe, despre om, societate i istorie.
1.9.Integrarea sociala
In legtura cu integrarea sociala a micului scolar, exista trei probleme la care am dori
sa ne referim.
Prima privete integrarea copilului n vita colara si obiectivele care ofer copilului
un teren vast de nvare de conduite sociale, dar si un mod de a gndi si nelege lumea i
viata din jur. Mai mult dect in scoal el nva cate ceva privind ierarhizarea sociala
cunoscnd atribuiile de: director, profesor, contabil, medic- dar i aspectele legate de
comportarea scalara a elevilor mai mari.
Copilul colar realizeaz in acest context, pe de o parte o identificare cu clasa din care
face parte, iar pe de alta, o identificare social; -culturala cu coala sa si o apropiere de
judecai valorice elementare comparative cu ale acesteia. Participarea activa a colarului la
aciuni, ceremoniale, activiti comemorative, rezolvarea unor sarcini organizatorice,
culturale sau de alta natura, are influente formative asupra dezvoltrii laturii sociale
responsabile a personalitii. ntrecerile sportive organizate, concursurile si excursiile etc.
dezvolta simul responsabilitii i al onoarei, al autoexigenei, simul cooperrii, democraiei,
al nelegerii valorii sociale a muncii i a progresului. Pentru tineret funcioneaz organizaii
de tip cercetaii etc. Dac sunt bine organizate, aceste activiti dezvolta interesul si
faciliteaz identificarea sociala a copiilor.
O a doua problema legata de integrarea copilului n viata sociala, pe care o
consideram importanta, este aceea adaptrii la dimensiunile economice ale vieii. Dependenta
economica a copilului de familie si relativ restrnsele ocazii ale acestuia de a mnui sume de
bani in perioada precolara creeaz o redusa imagine privind caracteristicile vieii economice
si a cunoaterii preturilor si mecanismelor care acioneaz i reglementeaz conduitele si
relaiile sociale implicate in mnuirea banilor. Comportamentele de cumprtor se diversifica
in perioada colara mica. Disponibilitatea bneasca a copiilor este in funcie, de asemenea, de
faptul daca familia le aloca sau nu sume mici de bani. Comportamentul de cumprtor se
dezvolta in doua direcii mai importante, in aceea de cumprtor pentru familie si de
Pagina 43 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cumprtor pentru sine: de dulciuri, baloane, covrigi, ceva mai trziu, dup 9 ani, de timbre
pentru colecie. Treptat, copilul ncepe sa cunoasc pe de o parte, diferite tipuri de magazine
si mrfurile mai importante care le caracterizeaza, pe de alta parte, devine mai clara
cunoaterea unor preturi si mnuirea monedei divizionare. La nivelul clasei nti persista
achiziii minore pe aceste planuri. Aa, de pilda, intr-o cercetare efectuata in 1969, copiii de 6
ani cunoteau preul pinii de diferite calitati (22,40%),al igrilor (5%), preul dulciurilor
(28,6%) etc. La nivelul clasei a II-a, cunoaterea preturilor s-a exprimat ceva mai clar si
precis la copiii din mediul urban. La nivelul clasei a IV-a, diferentele dintre fete si biei in
mediul urban i rural se diversifica mai simitor (bieii cunosc mai multe feluri de mrfuri si
articole comerciale dect fetele in ambele medii). Domina cunoaterea preturilor mrfurilor
alimentare, dar ncep sa se cunoasc preturi la articole de papetrie, jucrii, pixuri, mingi,
cri pentru copii etc. Oricum, situaia de cumprtor creeaz condiia de plasare a copilului
pe o poziie economic practica ce se refer, implicit, la valoarea economiei de schimb i
la antrenarea unor structuri de personalitate, la legarea unor dorine si aspiraii in realizarea
lor, de bani, la sesizarea situatei materiale a familiei etc. Aspiraiile bneti se leag de
aspiraiile cele mai numeroase si devin active la 9-10 ani, iar la 11 ani copilul ncepe sa
strng bani pentru cumprarea unor obiecte ceva mai consistente (o minge de fotbal, o
bicicleta etc.).Tot la acest nivel de vrsta ncep sa se dilate evident aspiraiile bneti, ceea ce
exprim o expansiune a sinelui material. De altfel, aceasta este vrsta la care se manifesta
unele mici fraude de bani sau obiecte din casa, din care motiv nu mai poate fi neglijata
educarea legata de conduitele pe acest plan. In ceea ce privete conceptele economice simple,
ele au o evoluie relativ sinuoasa. La nivelul clasei a doua, intereseaz doar preturile
mrfurilor cunoscute. Conceptul pre de cost este considerat egal cu banii, valoarea
economica este o suma de bani, rentabilitatea este ceva bun si folositor. La nivelul clasei a
patra, rentabilitatea este ceea ce se face in fabrici sau cat fac oamenii din intreprinderi,iar
nivelul de trai este suprapus peste nivelul de viatapredominand aseriunile etice.
Interesante demersuri, privind problemele psihologiei economice (inclusiv ale
consumatorilor) a efectuat Tiberiu Pruna.
A treia problema legata de integrarea sociala mai larga este aceea a orientrii colare
si a cunoaterii lumii profesiunilor. Orientarea colara este o latura important a O.S.P., latura
ce exprima preparaia multilaterala de cunostinte(inclusiv economice), deprinderi, aptitudini
intelectuale si practice, atitudini, spirit de iniiativa si harnicie, trasaturi si caracteristici prin
care se garanteaz o buna antrenare viitoare a tnrului in viata profesionala. Alaturi de
Pagina 44 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aceasta cuprindere larga de obiective (de invatare in primul rnd) exista un aspect mai
direcionat al eispre cunoaterea profesiunilor din viata sociala in vederea focalizrii treptate
a intereselor spre acele direcii de cunoatere si activitati ce sunt mai solicitate social,
antrenndu-se maximal si aptitudinile corespunztoare. Exista un contact latent permanent al
copiilor cu persoane ce-si exercita profesiunea, oarecum, in vzul tuturor. Asa sunt profesiile
de vnztori in magazine, casier, soferi, tractoriti, aviatori, persoane ale ordinii de stat,
militari, medici, educatori, funcionari etc. Conduitele acestor profesiuni au fost incorporate
inca in jocurile cu rol ale copiilor precolari. colarii acumuleaz mai multe cunotine cu
privire la profesii, interesul lor fiind atras de profesiile temerare.T.V., viata sociala, vizitele la
intreprinderi, informatii din contactul cu copii ce descriu accidental detalii despre profesiunile
parintilor lor,largesc orizontul cunoaterii profesiunilor foarte mult spre clasele a III-a si a IVa.
La 10 ani, se ncheie ciclurile copilriei-constituirea bazelor personalitatii, constanta
de sine, dobandirea statutului de colar alturi de acela de membru al familiei creeaz
copilului o deschidere larga spre viata sociala.Inarmarea lui pentru lungul drum al vieii a
trecut printr-o prima valdare. Astfel, se trece spre perioadele de maturizare tutelara-din
urmtoarele doua subetape ale perioadei de dezvoltare si formare a omului.
La 10 ani,flacara copilriei se stinge treptat, dar zestrea generoasa pe care a dobndito pana acum i va fi suficienta, pentru ca drumul sa poat continua, catre zrile fascinante din
deprtri.

Capitolul II
HANDICAPUL

SOCIAL

SI

IMPACTUL

ACESTUIA

ASUPRA

PERFORMANTELOR DE INVATARE A SCOLARULUI MIC

2.1.Handicapul; Handicapul social


2.1.1.Definitii
Psihopedagogia speciala este printre puinele tiinte care vehiculeaz o terminologie
extrem de variata si, adeseori, disputata de specialisti. Aceasta provine din marea diversitate a
Pagina 45 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

persoanelor ce sunt luate in studiu si din obiectivele domeniului de a depasi cmpul ngust al
interpretrii unor fenomene limitate la particularitati de conjuctura.
Terminologia folosita este raportata ,frecvent, la conceptul de normalitate. Sunt
considerate ca fiind normale acele persoane care au o dezvoltare medie si manifesta capacitati
de adaptare echilibrata la condiiile mediului nconjurtor. (F.Verza-2002-pag.11) Pentru a
putea fi apreciate, persoanele respective sunt raportate la grupuri de aceeai vrsta si cu
acelai standard cultural, la tipul de activitate exercitat, la rezultatele obinute in diferite
activitati, la modul de relaionare cu cei din jur, la modul cum se apreciaz pe sine si pe alii
etc.
Astfel ntlnim termeni ca: talent, geniu, precocitate, supradotare.
Abaterile de la caracteristicile definite anterior sunt considerate anormale. Astfel,
caracteristicile diferitelor categorii de handicapai, ca si cele ce duc la stagnri sau regrese, se
subsumeaz conceptului de anormalitate. Dar in accepiunea cotidiana, anormalitatea are un
coninut larg si se refera la toi indivizii cu insuficiente sau retard in dezvoltare, ca si la cei cu
abateri comportamentale, la bolnavii psihici, la cei care se afla in stare critica. Pe baza acestei
interpretri, conceptul de anormalitate este frecvent nlocuit de cel de subnormalitate.
In mod obisnuit,subnormalitatea este sinonima cu deficienta si se apreciaz ca
definete cu mai mare exactitate pierderea sau deficitul unor funcii ori chiar a unui organ ce
defavorizeaz desfasurarea activitatii .Dar si acest termen are o rezonanta traumatizanta, de
aceea se folosete conceptul de handicap. Trebuie subliniat, in acelai timp ,ca ,strict
stiintific ,deficienta se refera la afeciunea fizica sau organica ce determina o stare critica in
plan psihologic, iar handicapul, fara a exclude asemenea destructurari ,accentueaza
consecintele, dificultatile de adaptare la mediu si ia in considerare si strile critice ce apar
prin educaie deficitara ,conditiile de mediu ce favorizeaz evoluia normala, perturbrile
funcionale

sau

destructurarea

lor,

inadaptarile,

obisnuintele

si

comportamentele

neadaptative, ntrzierile, retardurile si privaiunea temporara de o funcie etc.(E.Verza,1998)


In literatura de specialitate a ultimului deceniu, unii autori au ncercat sa elimine
complet folosirea termenului de handicapat, propunnd ca substitut sintagma persoana cu
nevoi speciale sau persoana cu cerine speciale. Aceasta tendina a fost mai pronunata in
Anglia si in Tarile Nordice ale Europei, insa soluia propusa nu s-a putut impune.

2.2.Clasificare

Pagina 46 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a. persoane suferinde de handicapuri fizice fie de la nastere, fie ca urmare a unei


maladii sau accident;
b. persoane fara handicapuri fizice, necesitnd un tratament, in principal , medical;
*-Handicap locomotor;
-Handicap vizual;
-Handicapul mijloacelor de comunicare;
-Handicap organic;
-Handicap intelectual;
-Handicap psihic;
-Handicap inaparent;
-Handicap cu caracter repulsiv;
-Handicap legat de senescena;
Aceasta clasificare a fost elaborata de Agerholm in anul 1975.
Jean-Pierre Deschampes si Michel Manciauz cam in aceeai perioada cu apariia
primei clasificri adoptate de OMS propune urmtoarea clasificare:
*-Handicapaii motor;
-Handicapaii psihici;
-Handicapaii senzoriali;
-Persoane cu maladii cronice;
-Polihandicapati;
-Persoane cu dificultati de integrare sociala si profesionala (la limita handicapului):
a.Tulburarile instrumentale (de limbaj, psihomotricitate)
b.dificultati de adaptare
*Clasificarea internaionala a deficientilor, incapacitatilor si handicapurilor
a.a deficientelor
-deficiente intelectuale;
-alte deficiente psihice;
-deficiente de exprimare si de vorbire;
-deficiente auditive;
-deficiente ale aparatului ocular;
-deficiente ale altor organe;
-deficiente ale scheletului si aparatului de susinere;
-deficiente estetice;
Pagina 47 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-deficiente ale funciilor generale, senzoriale si alte deficiente;


b.a incapacitatilor
-incapacitati privind comportamentul;
-incapacitati privind comunicarea;
-incapacitatile privind ngrijirile corporale;
-incapacitatile privind locomoia;
-incapacitati privind utilizarea corpului in anumite sarcini;
-stngcie;
-incapacitati care se manifesta in diferite situaii;
a.incapacitati privind dependenta si rezistenta fizica;
b.incapacitati legate de mediul fizic;
c.incapacitati privind aptitudini speciale.
c.a handicapurilor
-handicapuri de orientare;
-handicapuri de independenta fizica;
-handicapuri de mobilitate;
-handicapuri privind ocupaiile;
-handicapuri de integrare sociala;
a. participare inhibata (timiditate);
b. participare redusa in unele cazuri;
c.participare, in general, diminuata (relaii sociale limitate);
d. penuria de relaii;
e.relatii foarte limitat e(relaii doar cu rudele);
f. relatii perturbat e(tulburri comportamentale);
g. alienar e(incapacitatea de a avea relaii);
h. izolat social.
-handicapuri de independenta economica;
a. opulenta (resurse considerabile fata de ceilali);
b.indestulare;
c. venituri suficiente;
d. independenta redusa;
e. independenta precara;
f. insuficienta resurselor;
g. saracia;
Pagina 48 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

h.indigenta (persoane care nu sunt independente si care nu beneficiaz de ajutorul


altora);
i. inactiv (competenta limitata-din retardare).
-alte handicapuri;
a. handicap minor;
b. handicap nespecific (deficiente sau incapacitati din care-un dezavantaj general,o
boala sau o constituie fragila);
c. handicap specifi c(handicap-alterarea calitaii vieii)
2.3.Cauze ale apariiei handicapului social; Consecinte
2.3.1.Saracia
Inca de la nceputul deceniului, Romnia era printre cele mai srace tari ale regiunii,
iar srcia a continuat sa se accentueze pe tot parcursul tranzitiei. In 1990-1991 ea a fost n
mare msura mascata de sporurile de venituri ale populaiei provenite din redistribuirea
avuiei socialiste si de subveniile guvernamentale acordate, in multe cazuri, pe baza
creditelor externe si ajutoarelor internationale. Aceste surse au nceput sa se diminueze destul
de repede, iar odat cu reluarea finantarii deficitelor naionale prin credite contractate cu
FMI, guvernele Romniei au dus o politica tot mai ferma de reducere a subveniilor att prin
economie, cat si pentru populatie. Incepand cu 1996, saracia populaiei se accenteaza, cu att
mai mult cu cat se adaug rapid srcirea comunitarilor si, dup 1997, si srcia guvernului.
Veniturile populaiei provenite din salarii si pensii se diminueaz in zece ani cu o
mrime evaluata oficial la o treime. Veniturile comunitarilor si cele guvernamentale scad si
ele semnificativ ca urmare a restrngerii activitatii economice si a incapacitatii firmelor-fie
ele private, fie ele de stat de a-si plti taxele si impozitele. Serviciul datoriei publice greveaz
si el semnificativ veniturile administratiei, si reducnd capacitatea statului de a oferi servicii
publice adecvate, mreste costurile traiului pentru populaie.
Sracia se traduce prin concentrarea populaiei spre simpla supravieuirea, prin
scderea semnificativa a nivelului de trai a mai tuturor categoriilor de populatie, cei mai
afectai fiind omerii si ranii.
Recunoscuta ca fenomen prezent in societatea contemporana in absolut toate tarile,
indiferent de nivelul de dezvoltare economica, srcia este considerata problema sociala care
a strnit cele mai multe controverse printre cercettori, politicieni, opinie publica.
Pagina 49 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Gravitatea sociala a srciei decurge din interaciunea acesteia cu aproape toate


problemele sociale, pe care le poteneaza si care pot fi simultan efecte si factori ai srciei.
Seriozitatea cu care trebuie privita aceasta problema sociala se datoreaz nu att
inconvenientelor de moment, ci mai ales consecinelor pe termen lung pe care le poate
determina in societate: ea poate ceea o scindare a colectivitii, marginalizarea si excluderea
sociala a persoanelor si grupurilor atinse de srcie.
Problema este si mai grava daca se are in vedere situaia copiilor si a tinerilor care
triesc in prezent in saracie, o adopta ca un stil de viata, devenind, cu timpul, adulti saraci,
contribuind la perpetuarea ciclica a srciei, la cronicizarea sa si implicit, la agravarea tuturor
problemelor sociale deja existente.
De aceea, cunoasterea problemelor cu care copiii provenii din familii afectate de
srcie se confrunta, descoperirea cauzelor care genereaz aceste probleme, gsirea unor
soluii si crearea unor programe pentru ameliorarea acestor situaii ar putea fi un obiectiv
permanent si o provocare deosebit de importanta in cadrul activitatii de asistenta de asistenta
sociala.
In studiile asupra srciei exista o lunga varietate de ncercri de definire a
conceptului de saracie. Elena Zamfir a punctat acele elemente general accetate, definind
srcia ca o stare de lipsa permanenta a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viata
considerat decent, acceptabil la nivelul unei colectivitati date (1995). Este vorba deci, de o
lipsa a resurselor economice. Saracia nu reprezint pur si simplu un mod de viata considerat
sub cel acceptabil de majoritatea colectivitatii, ci caracterul forat de lipsa resurselor a unui
asemenea mod de viata.
In definirea srciei se are in vedere si durata acesteia, considerndu-se ca starea de
srcie se instaleaz doar cnd lipsa de resurse este suficient de ndelungata, ea nemaiputnd
fi compensata de acumulrile anterioare si nici de amnarea unor tipuri de consum.
O societate normala este considerata a fi acea societate care ofer fiecrei persoane
posibilitatea de a funciona ca membru al ei. Astfel, scoala, de examplu, devine o condiie
sine qua non pentru libertatea individului. Un nivel sczut de educaie ngusteaz enorm
spaiul de miscare,sansele de reusita,devine un handicap. Saracia are prin urmare, excluderea
sociala a copiilor din familii srace de la participarea la activitatile colectivitatii. Lipsa
banilor de cheltuiala pentru recreere, creeaza, lasa cum afirma Alan Walker vorbind despre
srcie si subclase o intemnitare culturala a copiilor in casele lor.
Definire srciei este dificila, de aceea nici nu s-a ajuns la o definiie completa, care
sa tina seama de toi factorii si care sa fie acceptata unanim. L.C.Johnson si Ch.L.Schwartz in
Pagina 50 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Social welfere-a respinse to human need, gasesc ca poate fi definita in general, prin clase si
subclase culturale, sau mai strict prin reglememtarile guvernamentale, sau prin grupurile si
indivizii care triesc aceasta experienta. Pe langa aceasta ,ei propun descrierea srciei prin
folosirea definiiilor economice, sociologice sau politice.
Definirea srciei din perspectiva economica utilizeaz variabila venit personal sau
familial. Este adesea clasificata ca o problema a celor cu venituri reduse. Cea mai buna
intelegere este ca o lipsa a veniturilor necesare oamenilor pentru a-si satisface nevoile de
hrana, adpost, imbracaminte, energie, transport, medicamente.
Adam Smith definete srcia ca lipsa celor necesare, lipsa pe care obiceiul tarii o
face indecenta.
Srcia poate fi privita si din perspectiva sociologica. Unul din aceste puncte de
vedere este ca srcia exista, mai mult sau mai puin ,ca o anexa a structurii sociale. De
aceea, saracii sunt considerai ca indivizi care dein statuturi speciale in cadrul sistemului de
stratificare sociala. Aceasta perspectiva susine ca avantajele sociale, precum bogata, puterea,
nu sunt egal distribuite intre straturile sociale si aceasta creeaz o distinctie clara intre cei ce
dispun de aceste avantaje si cei care nu le au.
Un alt punct de vedere l formeaz conceptele de derivare (srcie) relativa si
absoluta. Msurarea srciei absolute are la baza standarde fixe de viata: acei indivizi sau
acele familii ale cror resurse nu reuesc sa satisfac standardele minime sunt considerate
srace. Msurarea relativa a lipsurilor privete srcia ca o problema a inefabilei distribuii a
resurselor. Masurarea srciei relative si absolute sunt insa doar pari din intelegerea
complexitatii srciei.
Srcia poate fi studiata si ca o problema politica. Sracii sunt pui intr-o situaie
dificila, deoarece statutul vine odat cu dezvoltarea economica, si cu statutul social vine
puterea de a folosi resursele societatii pentru propriile obiective. Insa sracii pot avea
posibilitatea accesului la resurse doar dobndind putere politica si aceasta doar fiind
constituii in organizaii colective.
Putem privi si din perspectiva individuala; este vorba despre autodefinirea persoanelor
sau grupurilor ca fiind sarace. Apare efectul subiectivitatii, pentru ca unele persoane se
considera srace chiar daca ele se afla cu mult peste praful srciei. Dimpotriv, ali indivizi
considerai sraci dup poziia fata de pragul saraciei, nu se considera saraci. Aceasta
sugereaz ca srcia si privaiunile sunt relative, in funcie de percepia individuala. Dar
aceasta definiie a srciei nu este foarte folosita. Daca am accepta aceasta definiie ca unica,

Pagina 51 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aproape toata lumea ar putea sa se considere srac si aceasta nu ar ajuta la intelegerea


fenomenului.
Exista si o perspectiva culturala in abordarea saraciei. Diferentele culturale intre
clasele sociale din societatile moderne sunt clare, iar unii sociologi vad aceste diferente ca o
cauza majora a saraciei.printre cei care susin aceasta poziie este Oscar Lewis care
argumenteaz aceasta prin impartirea populaiei srace din cartiere dup cultura
saraciei.Levwis nu ignora bazele economice ale saraciei. Teza sa susine ca separarea in
subculturi printre saraci, este o reactie la deprivarile economice si excluderea din zonele
superioare ale societatii. Odata cultura srciei formata, ea se transmite din generaie in
generatie. Copiii cresc in srcie si adopta valorile acesteia si atitudinile specifice si este
foarte dificil pentru ei sa mai scape de condiia lor.
In cultura saraciei, nucleul central al familiei l constituie femeia-mama care
indeplineste toate sarcinile familiei. Tatal, daca este prezent, indeplineste numai funcii
minore. Copiii isi ncep viata intima devreme, iar unitatea familiei este instabila si slaba..Din
punct de vedere psihologic, cei care triesc in cultura srciei un ego slab structurat, si o mica
putere de autocontrol.
Pentru a msura gradul de srcie absoluta sunt utilizai indicatori cum ar fi:
consumul de calorii si proteine pe locuitor, calitatea si gradul de aglomerare al locuirii,
mortalitatea infantila, accesul la asistenta medicala, proporia copiilor care frecventeaz
coala, proporia timpului liber in raport cu timpul de munca.
Srcia relativa reprezint un concept mai functional. Daca pragul absolut de srcie
se fundamenteaz pe ideea unor nevoi universale, pragul relativ de srcie este fundat pe
ideea unor relative nevoi, variabile in raport cu condiiile naturale, sociale.
Cele doua abordri ale srciei-relativa si absoluta-au doua elemente in comun:
primul reprezint individul cu problemele sale, al doilea-mediul in care acesta traiste.
Astfel, srcia fost definita drept o condiie care implica privaiune aspra,
intensificata de elemente potrivnice, si asociata cu resurse economice neadecvate (Efraim
Gutkind, Patterns of Economic Behavior Among the American Pour,New York,St.Martins
Press,1986). Deci srcia nu ar nsemna numai veniturile mici si lipsa averii; nseamn de
asemenea, lipsa accesului la venituri mai mari si la anse de a acumula avere, la o educaie
mai buna sau la anse sporite de a gsi un loc de munca.
Schiller afirma chiar ca sracii sunt sraci pentru ca ei nu au acces adecvat la scoli
bune, meserii si salarii bune, pentru ca ei sunt discriminai de la nceput dup sex, categoria
de venit.
Pagina 52 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Desconsiderarea propriei persoane, nencrederea in capacitatea de a avea un rol


important in societate, sentimentele de dependenta si neparticipare la activitatile politice sau
ale comunitii din care fac parte, sentimentele de frustare ce se pot transforma in crime,
violenta sau amaraciune-sunt, de asemenea reflectri ale privaiunilor pe care le ncearc
sracii.
Interaciunea dintre sraci si mediul in care triesc are un rol esenial in generarea
tensiunilor pe care acetia le resimt. Aceste tensiuni pot creste datorita felului in care
persoanele srace se percep comparativ cu grupul de referinta, precum si datorita discrepantei
dintre ceva ce au si ceea ce considera ca ar trebui sa aib.
Identificarea sracilor se face prin evidenierea acelor membri ai societii ale cror
posibilitati de consum sunt reduse.
Printre mijloacele cele mai simple de identificare a srciei este acela care folosete
un singur nivel al venitului ca linie de democraie intre sraci si non-saraci. Daca o astfel de
msurtoare are avantajele obiectivittii, reproductibilitatii si relativei neambiguitati, aceasta
este totui deficitara in asigurarea unei estimri corespunztoare a gradului in care persoanele
sau grupurile de populaie aflate sub aceste limite sufer aceste limite de aceleai limitri ale
posibilitatilor de consum variind considerabil in funcie de factori ca mrimea familiei,
localizarea geografica.
O carenta importanta este aceea ca relaia dintre un nivel dat al venitului si
posibilitatile de consum nu ramne constanta de-a lungul timpului.O alternativa ar fi aceea a
stabilirii de praguri difereniate pentru diverse categorii de populaie.
O alta modalitate de a stabili venitul minim echivalent cu linia de srcie, pentru
familiile cu compoziie si localizare geografica diferita este bazata pe relaia variabila dintre
partea de venit cheltuita pentru hrana si mrimea totala a venitului, plecndu-se de la
constatarea ca partea de venit cheltuita pentru consumul diferitelor bunuri si servicii tinde
sistematic sa se modifice pe msura ce sistemul de trai al familiei se schimba.
Daca cunoaterea diferitelor perspective de definire si de abordare ale srciei creeaz
posibilitatea intelegerii mai in profunzime a fenomenului, descoperirea cauzelor care duc la
apariia si persistente srciei constituie o condiie fara de care orice ncercare de a eradica
sau atenua fenomenul nu poate avea succes.
In decursul anilor, pe baza cercetrilor si studiilor fcute s-a conturat o multitudine de
cauze care provoac apariia saraciei, dar ele pot fi grupate in cteva categorii, aceasta
grupare fiind in ajutorul programelor de eliminare a srciei.

Pagina 53 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a)Exista astfel, cauze economice care duc la apariia strii de saracie, care nu in de
calitatile individului in mod direct. Astfel, disponibilizarea forei de munca datorita
automatizrii sau rata crescuta a omajului creeaz multe victime srciei.
Starea de sntate precara care duce la scderea capacitatii de munca sau chiar la
imposibilitatea de a munci, asociata cu cheltuieli ridicate pentru medicamente afecteaz
negativ situaia materiala att a individului, cat si a familiei, cu att mai mult cu cat este
vorba de capul familiei. In aceasta categorie sunt incluse si incapacitati, handicapuri,
problema psihoemotionale.
Caracteristicile familiei si evenimente care au loc in cadrul familiei, precum talia
mare a familiei, sexul capului de familie,divortul sau decesul unui sot, nasterea, pot duce la
inrautatirea situaiei materiale a familiei.
In familiile srace s-a constatat ca foarte putini au posibilitatea sa urmeze studii
superioare.
b)Caracteristicile personale legate de obiceiuri sau trsturi morale pot constitui cauze
ale srciei. Printre acestea se numra obiceiul de a consuma droguri, alcoolismul, practicarea
jocurilor de noroc, orientrile morale opuse muncii, dar si etichetrea de ctre comunitate ca
urmare a delicventei.
c)Pe lng aceste cauze, mai pot fi amintite: geografica locuirea intr-o zona unde
locurile de munca nu sunt disponibile, discriminarea pe sexe, ocuparea de locuri de munca
prost pltite, vrsta, fie prea mica, fie prea mare, fie peste limita de pensionare, locuirea in
mediul urban sau suburban.
Desigur ca aceste cauze care duc la srcie pot aciona si asociate, in realitate ntlnim
de cele mai multe ori cel puin doua-trei cauze care au favorizat srcia. De asemenea, trebuie
avut in vedere ca srcia interactioneaza cu aproape toate probemele sociale, fiind simultan
efecte sau factori favorizani.
d)ntlnim astfel frecvent omajul fie la capul familiei, fie al ambilor soi, asociat cu
probleme da sntate sau alcoolism, cu un nivel de pregtire colara si calificare profesionala
sczute, si un numr de cel puin 3-4 copii de vrsta colara si precolara.
O data instalata srcia, fara aciunea unui program de combatere a fenomenului, fara
sprijinul comunitatii, este foarte greu sa se ias din aceasta stare, pentru ca ea are capacitatea
de a se autoperpetua din generaie in generaie, ntrindu-si totodat poziiile.
e)Srcia se extinde in spaiu si timp ciclic, prin transferul de la o generaie la alta,
reproducandu-se.

Pagina 54 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Drumul pe care l parcurge srcia de la o generaie la alta ncepe de la o familie


afectata de srcie, cu copii mici, care triesc in condiii de viata sub standard, datorate fie
unor cauze economice, fie care in de individ, dezvoltnd o anumita filozofie de viata,
specifica strii in care se afla. In aceasta familie care sufer zilnic lipsuri in alimente,
vestimentaie, exista un dezinteres explicit sau uneori mascat pentru educaia copiilor, dar si
dezinteres al copiilor pentru a frecventa coala. Nesustinuti moral si material, acestia cedeaz
ispitei de a renuna la scoal pentru o viata care lise pare lor mai frumoasa. Apare abandonul
scolar, insotit de vagabondaj, fie de ncadrarea in munca la vrste mici, chiar sub limita legala
uneori. Castigandu-si independenta fata de parinti, copiii hotrsc sa-si creeze propria
familie, in mod legal sau prin convieuire consensuala. Amenintare srciei creste, cresc
cheltuielile pentru ca apar copiii. Aceti copii nascuti in srcie o vor adopta ca stil de viata,
vor asimila valorile si atitudinile specifice ei si vor urma acelai drum urmat si de parintii lor,
adaugand inca o za in lanul srciei.
f)Unii specialiti considera ca una din cauzele pentru care srcia este att de
rezistenta si greu de combtut este tocmai asimilarea ei de populaia aflata in aceasta stare,
considerarea ei ca un mod de viata, lipsa ncercrilor de a lupta mpotriva ei, resemnarea in
fata soartei si chiar crearea unei filozofii a srciei.
Pentru sraci, lipsa veniturilor are efect de degradare asupra fiecrui aspect al vieii,
att asupra sanatatii , cat si asupra locuintei,a vieii de familie, a educaiei, a locurilor de
munca si mai ales asupra psihicului celui aflat in srcie. Srcia a fost considerata o boala
incurabila a societatii, in general, dar care cu timpul ruineaz fiecare aspect al vieii
individului, in special. Starea de sntate si srcia sunt intr-o relaie de feed-back, fiecare
influentandu-se, potentand efectele. Prezenta srciei in existenta srciei se remarca in
primul rnd in scderea calitatii si cantitatii alimentatiei,nerespectandu-se nevoile
organismului. De aceea, apar foarte des anemii, anitominoze, care duc la morbiditate si
implicit, la mortalitate, crescute.
g)Cei mai afectai sunt copiii. Alimentatia inadecvata in primii ani de viata creeaz o
mai mare posibilitate de deficiente fizice si psihice.
h)Femeile srace au un procent crescut de nateri premature datorita condiiilor de
viata precare din timpul sarcinii. In U.S.A., mortalitatea infantila e dubla la saraci, in
comparaie cu restul populaiei.
i)Datorita locuinelor proaste calitativ, a igienei precare, a polurii crescute din zonele
in care locuiesc, datorita ateniei medicale inadecvate de care au parte saracii, se considera ca
media de viata a acestora este cu 6 ani mai redusa.
Pagina 55 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

j)Locuinele

sracilor

sunt

localizate

aproape

ntotdeauna

la

extremitatile

comunitatilor. Daca se afla in mediul rural, vor fi la marginea satului. Daca triesc la ora,
vor locui fie in zonele suburbane, fie in cartierele marginase. Daca locuiesc la bloc vor locui
de cele mai multe ori fie la parter sau la demisol, fie la etajele superioare. Acest fapt se
datoreaz nu att marginalizrii la care ii supune societatea, cat preturilor de achiziie ale
acestor locuine, mai sczute, dar si mai slabe calitativ. Locuinele sracilor sunt sub
standard, darapanate, cu instalaii proaste. Daca in mediul rural, multe locuine raman ascunse
vederii publice, in zonele urbane locuinele sracilor sunt vizibile, chiriile sunt mai ridicate,
populaia e obligata sa-si fac aprovizionarea la magazinele din imediata apropiere, la preturi
mai ridicate. S-a constatat o deplasare a sracilor n zonele suburbane, unde condiiile de viata
se degradeaza, formand aici pungi ale srciei, fenomenul generalizndu-se aici la toi
locatarii zonei.
k)In interiorul familiei srace au loc drame, fie datorate divorurilor si despartirilor
mai frecvente, fie violentelor in cadrul cuplului sau asupra copiilor. Astfel stabilitatea familiei
are de suferit.
Viata de familie reprezint un factor important in dezvoltarea personalitatii
indivizilor, iar cnd exista o mare probabilitate a stresului emoional, cnd exista mai multe
neintelegeri dect sprijin si suport psihic, apare si o mai mare probabilitate de apariie a
comportamentului antisocial.
2.3.2.Lipsa educaiei poate fi considerata cauza si efect a srciei. Sistemul de
educaie presupune competiia, dar aceasta este prezenta in toate domeniile vieii. Diferentele
economice dintre bogai, clasele de mijloc si sraci au profunde efecte in atitudinea fata de
sine si fata de altii. Saracul nu are libertatea si independenta, atat de scumpe in societatea lor.
Ei, sracii, sunt prini in cursa de mprejurri, trind in defimare, in graniele
cartierului pe care nu-si permit sa-l prseasc. Ei sunt in mod constant confruntai cu
lucrurile pe care le doresc, dar ansele de a le poseda, sunt minime. In contrast, averea aduce
putere, libertate, deoarece sracul este lipsit de educaie si bani pentru calatorii, orizonturile
lor rareori se extind dincolo de vecintate. Lumea celor avui ofer cea mai buna educaie si
posibilitatea de a vizita locuri de care cei mai muli oameni sraci nici nu au auzit.
Sracii sunt lipsii mai mult decat de averile materiale.In comparatie cu stilul
sofisticat si eleganta bogatilor,cei educati in saracie apar ca vorbind nerafinat ,au accent greoi
si vocabular limitat.Lor le lipseste educatia,le lipsesc informatiile despre lume.Un numar din
populatia saraca inca nu citesc sau scriu.
Pagina 56 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fara incurajare, asistenta in familie, cu puine asteptari din partea cadrelor didactice, e
foarte probabil ca elevii sraci sa aib eec colar. Eecul colar este insa o sursa de srcie.
Apare astfel procesul de reproducere sociala. Dimensiunea multigenerationala a srciei
coreleaz strns cu educaia.
Copiii care provin din familii srace au parte de o calitate redusa a educaiei, chiar
daca teoretic se considera ca li s-a creat ansa de a invata. In colile unde merg ei, elevii sunt
cotai ca slab pregatiti, numrul elevilor in clasa este mare si cadrele didactice nu au timpul
necesar, materialele didactice ajuttoare pentru a veni in ajutorul copiilor. Ei au nevoie de
programe speciale, de ore suplimentare, de alte ajutoare pentru a putea sa fac fata cerinelor
scolii de masa. Insa marea majoritate a acestor elevi nu vor putea sa se califice dect in
meserii slab pltite, in care efortul fizic este mare. Locurile de munca sunt prost platite, fiind
chiar sursa srciei individului. Cei care lucreaz in agricultura sunt angajai in activitati
sezoniere, iar cei care lucreaz in industrie sunt primii afectai de omaj.
O buna parte din muncile pe care le-ar putea executa acetia cu nivelul lor de
pregatire, devin din ce in ce mai disponibile, datorita progresului tehnic.
Este necesara introducerea unor programe de combatere a srciei pornindu-se de la
cunoaterea cauzelor care provoac apariia acestui fenomen.
In tara noastr, Institutul de Cercetare a Calitatii Vieii a derulat un program cu tema:
Srcia in Romnia: diagnoza si cai de prevenire si combatere, avnd ca obiective stabilirea
unor praguri ale srciei si estimarea condiiilor de viata ale populatiei. S-a lucrat cu trei
nivele minime de trai:
-nivelul minim de trai decent;
-nivelul minim de trai in perioada de tranziie;
-nivelul de subzistenta;
Acest program s-a derulat nainte de anul 1997 si a avut urmtoarele rezultate:
-9,9 milioane de persoane, reprezentand 42% din totalul populatiei, in varianta
nivelul minim de trai decent
-7,1 milioane de persoane in varianta nivelul minim pentru perioada de tranzitie
reprezentand 30% din populaie;
-3,1milioane de persoane in varianta nivelul de subzistenta reprezentand 13% din
populaie;

Pagina 57 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.3.3.Cercetarile fcute de I.C.C.V., privind gradul si amploarea srciei in Romania,


referitor la situaia capitalei, au avansat ideea ca BUCURESTIUL reprezint pentru Romnia
comunitatea cu riscul social cel mai ridicat.
In condiiile in care societatea romaneasca cunoate o polarizare in crestere, pe fondul
unui nivel de saracie, cercetatorii implicai in programul amintit presupun ca Bucurestiul va
avea o evoluie speciala pornind de la ipotezele ca:
-nivelul general al veniturilor tinde sa fie mai ridicat in Bucureti dect in restul tarii;
-oportunitatile de castig sunt mai mari in Bucureti dect in celelalte comunitati, atat
pentru saraci, cat si pentru bogai;
-Bucurestiul va atrage ca un magnet nu numai pe oricare vor sa castige mult, dar si pe
cei mai sraci din diferite zone ale tarii, care gsesc aici oportunitati, chiar daca modeste,
incomparabil mai mari dect in localitatile lor;
-oportunitatile de obinere de venituri fiind mai mari aici, va atrage saracii, tinzand
deci sa devin un colector al srciei din tara;
-nu numai oportunitatile legale ci si cele ilegale sunt semnificativ mai mari in
Bucureti.
Din acest motiv, srcia in Bucureti va tinde sa fie expusa riscului criminalitatii mai
mult dect in alte comunitati, mpletirea srciei cu crimanalitatea va fi ridicata.Oportunitatile
crimanale sunt generate de mai multe conditii,care par a se amplifica in dinamica viitoare a
Bucurestiului.Ca urmare, Bucurestiul va tinde sa atrag si sa mentina nu numai segmente de
populaie srace, dar si segmente de populaie criminala. O alta ipoteza formulata de
specialiti este aceea referitoare la faptul ca Bucurestiul tinde sa prezinte un grad tot mai
ridicat de polarizare economica si de difereniere in zone cu profile social-economice
polarizate. Riscul nalt este de a aprea pungi extrem de durabile in care saracia se impleteste
cu criminalitatea.
Pericolul semnalat de specialisti, pentru ntreaga tara, este dezvoltarea unei societati
puternic polarizate, cu pungi de srcie cronica, foarte stabile.
]
2.3.4.Nutritia copilului
Legtura dintre copilul sanatos, bine ingrijit, bine hrnit si adultul productiv este
biologica si intelectuala; o buna nutriie in copilrie este pasul spre adultul creativ, robust,
mai apt sa rspund oportunitatilor mediului.

Pagina 58 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sperana intr-un proces accelerat al dezvoltrii umane se bazeaz pe un ciclu in care,


pornind de le limitarea srciei, vom putea aspira la o buna nutriie a copilului, dezvoltarea
capacitatii de munca eficienta si, deci, dezvoltarea economica a societarii, ca moment de
perpetuare a ciclului de progres. Investiia continua in hrana, educaie, sntate si ngrijiriinclusiv planificare familiala-este mijlocul de catalizare pe termen lung a tendinei de
imbunatatire a situaiei in general si a sanatatii in special.
Dei in conveniile internaionale, declaraiile ntlnirilor de vrf asupra situaiei
copilului, asupra nutriiei si dezvoltrii umane, se invoca dreptul la hrana, nu exista
reglementari punctuale care sa fac viabila o strategie in condiii de srcie. Statisticile arata
ca foamea este pe departe cel mai flagrant, larg si rspndit abuz asupra drepturilor omului
si, dei dreptul la hrana a fost stipulat si a ntrunit unanimitatea asupra necesitaii de
respectare urgenta, el a fost si este inca violat evident si sistematic, poate mai mult dect
oricare din drepturile omului, in foarte multe parti ale lumii, cum au subliniat Aston si
Tomasevski.
Este un lucru tiut ca, in special in situaiile de criza sau srcie cronica, in care
resursele sunt limitate, unele grupe trebuie protejate in mod obligatoriu, anume cele la care
malnutriia poate conduce la consecine grave, pana la deces- tinand seama de limitarea
abilitailor biologice si intelectuale imediate, iar pentru unele categorii si pe termen lung-pe
care le antreneaz. Este vorba de femei tinere, gravide, copii, cei cu handicap, vrstnicii,
refugiat, etc.
Avocatul aprrii copilului-in afara de parinti, familie lrgita, sau de cei crora, din
diferite motive, le-a fost incredintat pentru ngrijire-este comunitatea, care in unele locuri,
inclusiv la noi, ramane doar un deziderat si nu o comuniune sociala bazata pe solidaritate. Nu
trebuie uitat ca, desi foamea este o presiune tcuta si continua(Townsand),ea poate sa nu mai
fie panica si sa genereze tensiuni, in special cnd sunt afectai copiii.
Putina de a pai ctre o rezolvare convenabila a strii de nutriie a copilului rezida in
aceea de a ti ca responsabilitatile sunt partajate. Este foarte greu ca o tara, in care statul si-a
arogat vreme ndelungata poziia de instana omniprezenta si apta de a rezolva toate
problemele, sa fac brusc viabila o alta paradigma, in care familia sa-si preia datoriile fata de
propriul copil, asigurndu-i, pe msura puintei ei, mediul fizic, afectiv si material. In acest
demers, administraia locala, comunitatea reprezint instane imediat urmtoare, care sunt
desemnate sa elaboreze si sa asigure susinerea masurilor care protejeaz familia. Guvernul,
prin politica sa globala si sectoriala, prin deciziile pe care le ia, prin rolul sau de garant al
dezvoltrii, deschide (sau uneori nchide) posibilitatea de promovare a unor aciuni menite sa
Pagina 59 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

creeze mediul social si economic favorabil respectrii drepturilor fundamentale ale cetatenilor
si/sau, in special, drepturile copilului, inclusiv cel la o nutriie convenabila.
Organismele neguvernamentale naionale sprijin fie statul, fie comunitatea locala,
sau administraia publica, pentru a-si rezolva problemele punctuale si reprezint o prghie pe
care societatile de tranziie au descoperit-o nu de muli ani si pe care ncep s-o valorifice,
inclusiv in rezolvarea unor probleme legate de copil.
Organismele internaionale sunt factori care intervin pentru a crea oportunitati de
dezvoltare sau de ieire din criza dar ele nu se pot substitui instanelor naionale.
Precum s-a demonstrat si se cunoate, prin adncirea srciei, familiile cu mai muli
copii sunt cele mai afectate. Nendoielnic pentru noi toi este faptul ca declinul economic
afecteaz securitatea alimentara, seviciile de sntate si, mai ales,ingrijirile oferite copiilor,
incepand cu perioada fetala si terminnd cu adolescenta.
Din datele statistice reiese ca peste 60% din totalul copiilor se afla in mediul
gospodriilor cu un nivel sczut si foarte sczut al veniturilor, deci cu acces limitat la hrana
corespunztoare. Mai trebuie avut in vedere ca srcia nu este omogen distribuita, nct, pe
lng venitul mediu pe cap de locuitor sau criteriul statistic al persoanelor cu venituri sub
nivelul oficial acceptat , trebuie avute in vedere acele comunitati srace si pungi de srcie,
ale cror mijloace de subzistenta sunt adesea la un nivel dramatic de sczut. La acestea se
adaug deteriorarea serviciilor de sntate, aflate intr-un demers de reforma zigzaguita, care a
derutat si demotivat corpul medico-sanitar, confruntat si cu o scdere continua a cheltuielilor
provenite din bugetul de stat de la 11,7% in 1990 la numai 8,4% in 1997 (raport
PNUD,1998).
Rsunetul scderii nivelului de trai si al aspectelor anterior enunate au afectat
profund unii indicatori, care reflecta starea de sntate. Sperana de vrsta scade in 1998 la 69
de ani, iar mortalitatea generala creste cu o rata ngrijortoare la12 in 1998 de la 10,6 in
1990(CNS,CCSSDM). Se asociaz scderea continua a natalitatii de la 16 in 1990 la
10,5 in 1998 si se ajunge astfel la un spor natural negativ de 1,5 .Mortalitatea infantila
de 20,5 din 1998,desi la valori mai mici dect in 1990 (26,9), situeaz in continuare
Romnia printre tarile cu indicatorii cei mai mari din Europa (CNS).
Privind structura de morbiditate si de mortalitate, ne atrage atenia ponderea mare a
mbolnvirilor in care nutriia neadecvata concura la evoluia nefavorabila. Malnutriia proteicalorica este cauza asociata deceselor 0-1 an intr-o proporie de 21,7%, iar prematuritatea de
38,4%. Tuberculoza creste ngrijortor de la un an la altul. Bolile cardio-vasculare ale
adultului, aflate in fruntea listei ca prevalenta in morbiditate ca si in mortalitate, sunt intr-o
Pagina 60 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mare msura rspunsul la un stil de viata si de alimentaie neadecvat, practicat inca din prima
copilrie. Aceiai factori concura si la determinarea obezitatii, diabetului si a altor boli induse
nutriional.
Existenta altor carente nutriionale, cum este cea de iod, care pot conduce la
hipotiroidie si cretinism, este cunoscuta pentru unele zone ale tarii noastre si a fost atestata
prin studiul de nutriie din 1991.In 1995,cu ajutorul UNICEF, au fost puse bazele unui
program de suplimentare cu iod a srii. Cum functioneaza insa aceasta intr-o economie
entropica este greu de spus, dar ramane ca una din practicile eficiente, care pot fi susinute
fara un efort financiar notabil.
Continuarea screeningului de depistare a hipotiroidismului congenital la nou-nascut,
practicat in maternitate, desi relativ costisitor, este de recomandat pentru incontestabilul
beneficiu pe termen lung.
Deficitul de vitamina A, considerat de profesioniti ca nefiind ubicuitar in populaia
noastr, alimentaia fiind acoperitoare, este sugerat de unele studii de caz, fara sa existe insa o
confirmare prin date fiabile. Oricum, pana la gsirea unor rspunsuri sigure, in special pentru
categoriile cu risc-copii si gravide-suplimentarea alimentaiei cu vitamina A, ca si cu fier, se
impune a fi o practica obinuita, ca de altfel si pentru vitamina D, a crei concentraie in
alimente nu acoper nevoile gravidei in ultimul trimestru de sarcina si pe cele ale copilului in
perioada de cretere. Suplimentarea cu vitamina D continua sa se fac la noi, dar persista, in
ciuda informaiilor insistent difuzate, administrarea nociva si agresiva a dozelor stooss, mai
ales a foemelor injectabile-in locul administrariii fracionate orale.
Formele sub care suplimentarea cu vitamine si oligoelemente poate evita carentele
sunt astzi mai variate si, la alternativa administrrii medicamentoase practicate predilect-am
putea spune exclusiv pana acum-la noi in tara, se adaug cea a alimentelor fortificate cu
unul din micronutrienti sau cu mai multe, in amestecuri biodisponibile.
Exista tehnologii de imbogatire a unor alimente fundamentale-cereale, pine, lapte,
derivate de lapte-dar este inca greu de controlat consumul regulat al acestora, mai ales in
mediul gospodriilor srace, pentru a avea sigurana acoperirii convenabile. In plus,
exceptand sarea iodata, pretul de cost creste si limiteaz accesul-exact al acelora care au cel
mai mult nevoie unei suplimentari.
Oricum, fortificarea alimentelor cu fier sau vitamina A a devenit o practica dovedita
ca eficienta in majoritatea tarilor dezvoltate si se folosete si in cele in curs de dezvoltare, in
care, insa, programe de nutriie subvenionate permit dirijarea lor ctre cei cu risc de
malnutriie.
Pagina 61 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proiectul OMNI (Opportunities for Micronutrient Intervention) iniiat de OMS,


UNICEF si Banca Mondiala a vizat o acoperire pe scara larga a nevoilor alimentare de
vitamina A, fier si iod in ri in curs de dezvoltare, prin oferirea de alimente fortificate in
paralel cu programe educaionale susinute si campanii de sensibilizare si informare.
Rezultatele au fost cu mult mai bune dect prin suplimentarea medicamentoasa.
Programele de educaie nutriionala au anse mari de a reui daca nivelul de pregtire
a parintilor si, in special, al mamei, este ridicat si daca sunt susinute de profesioniti, de
serviciile publice, de comunitate. Dup prerea noastr, educaia nutriionala are impact
numai daca ea devine parte integranta a curriculumului colar prin care tinerii sunt informai
asupra principiilor si, mai ales, asupra practicilor unei alimentaii corecte. Ei trebuie sa afle
de timpuriu beneficiile alimentaiei la sn si sa o considere ca unul din drepturile
fundamentale ale copilului.
Profesionitii se confrunta din ce in ce mai des cu carente nutriionale la colar si
adolescent, determinate, odat cu nceperea scolii, de schimbrile practicilor alimentare ale
copilului. Cele mai frecvente abateri sunt reprezentate de lipsa de diversitate a alimentelor
folosite, schimbarea ritmului si structurii meniurilor, srirea peste micul dejun sau/si peste
masa de prnz, nlocuirea acestora cu gustri bogate energetic, dar srace ca valoare
biologica, reducerea drastica a consumului de cruditati, cina devenind masa cea mai
abundenta, luata si ea, deseori in graba si in fata televizorului, dup o zi de oboseala si
ncordare.
Nu este de mirare ca anemia, spasmofilia, obezitatea si alte carente in vitamine si
sruri minerale sunt prezente la colari si adolescenti,tocmai in perioada trecerii lor printr-un
puseu de cretere rapida. Aceasta perioada care solicita un echilibru alimentar, nseamn
acces la alimente variate si de calitate, meniu corect gestionat de familie sau/si de instituiile
rezidentiale, dar si compliana copiilor si a tinerilor la ceea ce le este recomandat.
Adesea opiunile copiilor pentru o anume alimentaie sunt dictate de influentele
sociale ale grupului. Chiar daca tiu ca nu este recomandat, ei vor sa se bucure astzi si nu se
gndesc la viitor. Orict nu ne place, snack-urile se impun; colarii vin, iau, mananca
repede si te resping daca le aduci argumente sunt refractari la intruziuni in viata lor. Chiar si
cei mici ncep sa-si serbeze zilele la McDonalds. Producatorii vor rspunde cererii si vor
dezvolta o astfel de linie alimentara.
Credem ca o percepie corecta a copiilor/tinerilor despre nutriie, ce si cum este bine
sa mncam, va putea fi creata numai daca se actioneaza pe mai multe canale-nutritionisti,

Pagina 62 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

industrie alimentara si comer alimentar, administraii locale si naionale, scoli, parinti,


servicii de sntate si, mai ales, media.
Campaniile sunt utile, dar, pentru a fi penetrante, este nevoie de a dezvolta programe
educaionale cu btaie lunga, de formare sau de schimbare a obiceiurilor alimentare,
modalitate eficace pentru modelarea sanatatii pe termen ndelungat. coala este locul unde
interfera mai multe mijloace de educare. Informarea poate fi dublata de iniierea unor aciuni
de plasare in coala a unor cantine-pensiuni cu meniuri corect alctuite, diversificate si
frumos prezentate, la preturi accesibile si difereniate, ceea ce ar putea forma un
comportament alimentar si, in acelai timp, preveni carentele determinate de srirea meselor,
obicei ubicuitar in mediile colare.
Formarea educatorilor, a celor care lucreaz in industrie, agricultura, comert, este o
veriga prin care se pot armoniza aciunile pentru accesul la o alimentaie cat mai bine
echilibrata.
Relaia alimentate/mediu este amplu dezbatuta, dar suntem constienti ca, in toate
instanele de profil, nu se da alarma pe care o impune starea actuala a nutriiei copilului,
afectata de un mediu poluat, cu impact direct asupra alimentelor pe care le primete.
Situaia grea si din tara noastr, in privina ofertei de alimente, ca de altfel din mai
multe tari din centrul si din estul Europei, este legata nu numai de accesul limitat la resursele
alimentare, ci si de deteriorarea bioproductivitatii sistemului naional al resurselor de hrana.
La aceasta se adaug efectele nocive ale unei tehnologii agresive, in care ingrasamintele,
anabolizantele si poluanii multipli limiteaz accesul la o hrana sntoasa, in care includem si
accesul la surse de apa potabila corect si constant controlata. Este suficient sa amintim ca
efectele sociale si ecologice ale fazei actuale a dezvoltrii tehnologice sunt alarmante, iar in
locul lor de intersecie este in primul rnd cel legat de nutriie. Fara aportul de hrana, apa si
aer corespunzator, organismele sunt condamnate disparitiei, specii ntregi fiind trecute de
acum pe lista celor nemaiexistand.
Programele de supraveghere a statusului nutriional, recomandate ca necesare in
demersul dezvoltrii strategiilor, pentru a rspunde cat mai bine si mai repede la nevoile
specifice fiecrei comunitari, au meritul de a furniza date pertinente-cu condiia ca ele sa fie
standardizate-comparabile, pe care decidentii sa le poate folosi si, totodat, sa dea seama
despre evoluia relevanta a eficacitatii masurilor luate. Programul de supraveghere
nutriionala, desfasurat in aceti ani, reprezint un model care poate fi inclus in pachetul
minimal de servicii de sntate ale asistentei medicale primare.

Pagina 63 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Integrarea in cadrul serviciului de sntate a planningului familial, a programului de


urmrire prenatala, a supravegherii active a sugarului si copilului mic si in a celui de
invatamant a educaiei pentru sntate, deci si a educaiei nutritionale,este o premisa pentru
ca impactul aciunilor convergente, inclusiv ale celor de cercetare, de susinere a nutriiei
copilului sa se traduc intr-un bun status nutriional.
Dintre elementele care contribuie la eficacitatea interveniilor de educaie nutriionala,
subliniem faptul ca cele mai reuite programe sunt acelea care in seama de valorile proprii
ale categoriilor de persoane vizate, folosind modele de organizare comunitara si motivarea
liderilor si membrilor acesteia.
Prin toate implicaiile sale, nutriia copilului are dreptul sa fie nscrisa ca o prioritate a
acestui timp pentru sntatea mileniului trei.
2.3.5.Violenta domestica
Violenta domestica, un concept nou, un subiect controversat, o problema importata.
Dincolo de abstractizarea fenomenului prin dezbateri sterile in cutarea unor vinovai, avem
de-a face cu realitati vechi, prea ndelung ignorate, sau tratate la un nivel superficial, care in
probabil de nevoia omului de putere si control si de exercitarea dreptului de proprietate
asupra alor tai-sotie, copil, partener, parinti, oameni din casa ta!
Conform unor statistici ale Serviciul de Prevenire a Criminalitatii, violenta domestica
nu este chiar o bagatela. Formele fizice ale violentei domestice culmineaz cu lovituri
cauzatoare de vatamari corporale grave si chiar moarte. Intre anii 1997-1998 s-au nregistrat
urmtoarele cifre:
Victime

Vtmare

Tentative de

Lovituri

Omor

corporala

omor

cauzatoare de
1997
26
22

1998
17
23

5
66

18
56

Ale otului
Ale

1997
144
123

1998
72
179

1997
8
8

1998
15
22

moarte
1997
1998
7
7
2
11

concubinului
Ale altei rude
Total

74
341

52
203

3
19

5
42

4
13

Pagina 64 din 145

3
21

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pe de alta parte, ignorarea fenomenului nu duce in nici un caz la dispariia sa, ci, cel,
mai adesea, la escaladarea comportamentelor violente. Violenta nate violenta, vizibila fie in
comportamentul copiilor care cresc intr-un astfel de mediu, fie in rspunsul dat unor ani de
abuz suportat cu stoicism, printr-o scurt-circuitare a sistemului si inversare a rolului, victima
devenind agresor si solutionand astfel un fenomen ignorat de factorii de lege.

Criterii de definire
Violena domestica s-a impus pe agenda politicilor sociale, devenind un punct
fierbinte in dezvoltarea strategiilor de protecie sociala, in urma cu doua decenii. Aceasta nu
pentru ca anii 70 ar fi inventat conceptul, adugndu-l pur si simplu celorlalte concepte
sociologice deja existente, nici pentru ca acea perioada ar fi reprezentat un apogeu in
escaladarea fenomenului. Micarea feminista a propus un nou model de abordare teoretica,
implicand clasificarea de gen ca un criteriu esenial in analiza.(Thorne.1982) Familia a fost
astfel redefinita, ca fiind acel loc in care convieuiesc oamenii care au activitati diferite si
interese diferite, si care in acest proces intre adesea in conflict.(Hartmann.1981)
Abordata in contextul noilor teorii ca si construct ideologic, (Barrett.1980) familia
este considerata a fi locul cel mai periculos si mai expus violentei. In acest context, violenta
intrafamilala este denunata ca fiind un efect al propagrii si meninerii ideologiei patriarhale,
conform creia cel care deine puterea are drept absolut asupra celorlalti, drept impus si
meninut prin violenta.
ncercarea de a defini fenomenul se lovete de dificultatea cuprinderii tuturor
aspectelor pe care acesta le implica, pe de-o parte, si de riscul reducerii sale la o reprezentare
statistica elocventa, cu ignorarea subsecventa a complexitatii fenomenului cu care avem de-a
face. Intr-o prima instana, violenta domestica poate fi definita astfel: orice act violent comis
de o persoana de pe poziia unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire, asupra altor
persoane, cu roluri reciproce. (Stith S.,Williams M.B.,Rosen K.,1990)
Ca si arie de cuprindere, violenta domestica se refera la:
Abuzul copilului in familie;
Violenta la nivelul relaiei de cuplu denumita generic violenta maritala;
Violenta intre frai;
Abuzul si violenta asupra parintilor sau membrilor vrstnici ai familiei.

Pagina 65 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Am localizat astfel fenomenul, crendu-i o arie de referina, si delimitnd tipurile de


relaii intre care poate exista violenta domestica. Pentru elaborarea unor strategii de
intervenie, insa, avem nevoie de o definiie operaionala, care sa cuprind tipurile domestice
este: violenta domestica este o ameninare sau provocare, petrecuta in prezent sau in trecut,a
unei rniri fizice in cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal.
Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor
care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin;
amenintari fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor;
furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasrilor,
telefonului si a altor surse de ngrijire si protecie. (Stark&Flitcraft,1999)
Altfel spus, violenta intrafamiliala poate fi exercitata de orice persoana aflata pe o
poziie de putere fata de ceilali membri ai familiei. In termeni generali, violenta include orice
act de violare a conceptului de sine al individului, de la violenta fizica si sexuala, pana la
violenta verbala si emoionala. Aspectul emoional al comportamentelor violente este
probabil cel mai grav, avnd in vedere loialitatile existente in interiorul nucleului familial,
reaciile de ambivalenta afectiva generate de declanarea unui comportament violent si
inabusirea disfunciei, in vederea pstrrii unei imagini care sa asigure meninerea statusului
social (familia traditionala, ca unica forma acceptata de convieuire).
Dup cum am menionat deja, familia este unul dintre mediile sociale cele mai
afectate de violenta. Conform afirmaiei fcute de Gelles si Straus (1979) este mult mai
probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt membru al familiei,
decat oriunde altundeva, de oricine altcineva.

Violena domestica-abordarea socio-culturala


Nevoia unei explicaii paradigmatice asupra fenomenului de violenta domestica a
aprut de ndat ce s-a constatat ca, din punct de vedere spaial si temporal, nu exista limite
ale manifestrii si ca violenta domestica este un ru prezent in orice societate. Diferentele
care se consemneaz de la o societate la alta sunt date doar de frecventa cu care se manifesta
si de formele concrete pe care le mbrac. Pe de alta parte, fiecare manifestare apare
individualizata.
Ca urmare a nevoii de explicaii generalizatoare la nivelul comunitarilor in
reprezentrile sociale asupra fenomenului, au nceput sa funcioneze miturile explicative.
(Schechter,Hart&Richie.1987). Astfel, alcoolul si drogurile conduc la incidentele de
Pagina 66 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

violenta, tatl lui era un om violent ,isi btea soia si el a invat deci acas acest mod de
comportare cu otia, din cauza necazurilor pe care le au, a greutatilor vieii, o bate, ea s-a
invat sa fie fara aprare in fata lui, din cauza srciei sau ea l cicaleste ntruna pana l
scoate din mini si l face sa o bata. Toate aceste afirmaii conin o parte de adevr chiar daca
relaia cauza-efect nu este cea proclamata de aseriune si realitatea arata mai degeaba o
acompaniere reciproca in cadrul evenimentelor de violenta domestica. Exista parteneri
violeni care nu sunt consumatori de alcool, in a cror copilrie nu au existat modele de
relaionare violenta intre so si soie, care nu triesc o viata nesigura, marcata de stresul
supravieuirii, dup cum exista femei care sunt victimele unor astfel de incidente fata sa se
poat obinui cu situaia si trind de fiecare data evenimentul ca pe un comar ireal.
Violenta domestica este un construct socio-cultural, determinnd reacii diferite de la
un mediu social la altul. Acceptabilitatea culturala este un factor esenial in abordarea
violentei domestice, operand prin mecanisme de control social extrem de subtile, ca, de
exemplu, influentele culturale asupra imaginii de sine. Lipsa unei condamnri clare a
violentei domestice si pstrarea familiei in afara zonei publice, politice, prin promovarea
principiului noninterventiei, devin elemente ale controlului social, favoriznd dezvoltarea
unor conduite violente in interiorul familiei.
Efectele violentei domestice asupra femeii si copilului in familie
Violenta domestica afecteaz funcionarea familiei, in toate structurile sale. Familia
devine astfel mai puin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia lrgita,
vecinii, prietenii, colegii. De aici provine tendina de izolare sociala, element caracteristic in
dinamica violentei domestice. Stigmatului social i se adaug sentimentul de autoculpabilizare
al victimei, care accentueaz si mai mult neputina iniierii vreunei schimbri. Comunicarea
devine o arma mpotriva celuilalt, iar mediul profesional un mijloc rutinat de relaionare
superficiala cu ceilali, un rol jucat in limitele orelor de serviciu. Funcia principala a familiei,
cresterea copiilor, este distorsionata, consecintele fiind dramatice si de lunga durata.
Intr-un climat violent, nevoile de baza ale copiilor-nevoia de sigurana, de viata
ordonata, de dragoste-sunt profund neglijate. Funciile parentale nu mai pot fi ndeplinite. O
mama victima a violentei otului este mai puin capabila sa asigure ngrijirile de baza
necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sntate fizica) sau sa-i protejeze pe acesta de
rniri, accidenta, pericole fizice sau sociale. Copleita de ruine pentru ceea ce i se ntmpla,
de sentimentul eecului in cea mai importanta relaie interpersonala,de teroare, de
autoacuzaii (Polman,1994), femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din rolurile
Pagina 67 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

impuse de viata familiei. Astfel se explica numrul mare de accidente domestice ale cror
victime sunt copiii. Intr-un cmin marcat de violenta, nici mama si nici tatl nu se mai pot
preocupa in mod eficient de stimularea copilului pe planul cunoaterii si al experienelor
sociale. Ei isi pierd in ochii copilului autoritatea de care ar trebui sa se bucure ca parinti. In
locul autoritarii parintesti se instaleaz teroarea, care nu educa, nu formeaz, ci care poate
doar frna dezvoltarea mentala si afectiva a copilului. Copilul va nva o singura regula: sa
se fereasc cu orice pre de agresiuni. De asemenea, va inva ca cel mai tare din punct de
vedere fizic nvinge, iar cel mai slab trebuie sa se supuna.El va intelege ca relaiile sociale se
bazeaz pe raporturi de forta,de supunere a celui mai slab de ctre cel mai tare, si va dezvolta
de timpuriu mecanisme de protecie si, implicit, de manipulare a situaiilor de viata spre
folosul personal. Copilul nu va avea ocazia sa cunoasc si sa deprind abilitatule si atitudinile
necesare intr-o viata sociala normala:toleranta,afectiune,negociere si compromis. Propriile
relaii cu ceilali (cu familia sau cu colegii) se vor baza pe strategii care au ca scop dominarea
agresiva sau fuga de situaie.
Mama, odat ce este direct afectata de violenta partenerului de viata, nu-si va mai
dezvolta la ntreaga capacitate abilitile materne (empatia, acceptarea copilului cu
imaturitatea specifica vrstei, dragostea si capacitatea de a-i rsplti pentru ceea ce face, de ai face sa se simt important, valoros).
Studiul violentei domestice la nivelul unei comunitati a arata ca femeile victime se
hotrsc sa ntreprind ceva pentru a iei din situaia de violenta in care se afla, abia in
momentul in care realizeaz pericolul care planeaz asupra copiilor.
Consecinele nemplinirii funciilor parentale afecteaz modul in care se structureaz
personalitatea copilului. Imaginea de sine, ncrederea in ceilali si in propriile forte, devine
nesigura, fragila, tulburata de cele mai mici disfuncii care apar, copilul fiind incapabil sa
fac fata unor situaii dificile, care ar cere rezolvarea unor probleme prin forele proprii si
prin implicarea celorlati. Cu o imagine de sine slaba, nencreztor in forele sale, copilul este
sortit eecului, un eec care nu nseamn doar neimplinirea, nerealizarea, nefericirea unui
individ, dar in acelai timp nseamn o pierdere la nivelul ntregii societi. Reacia si
structurarea personalitatii copilului, care crete ntr-o atmosfer violent, nu este uniform
pentru toi indivizii. Intervine aici fenomenul de reziliena a copilului, care-i va face pe unii
dintre ei, civa mai puternici, mai norocoi, s fac fata forei distructive a violentei
domestice si sa scape mai puin marcai. Este insa o ansa pe care o au doar unii copii si in
virtutea creia nu poate fi neglijat efectul nociv al violentei domestice asupra dezvoltrii
noilor generaii.
Pagina 68 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nivelul de contientizare a violentei domestice


a.de ctre specialiti
Una din problemele care apar in general in rndul specialitilor si care se datoreaz
lipsei de intelegere profesionala a violentei domestice este faptul ca interesul si viziunea lor
asupra interveniei se oprete la pedepsirea agresorului si eventual, sprijinirea victimei.
Violenta domestica, nabusita in virtutea respectrii intimitatii spaiului familial,
devine publica pe mai multe cai:
-Atunci cnd integritatea corporala sau chiar viata victimei sunt amenintate, aceasta
contacteaz politia,cernd ajutor.
Dificultatile provin att din cauza interne, cat si datorita unor factori externi.
Un prim factor se refera tocmai la percepia pe care politia o are asupra fenomenului,
percepie suprapusa unui comportament codificat in normele existente si ntrit prin prevederi
constituionale. Astfel, politia considera spaiul familial ca un spaiu privat, protejat de
intervenia oricror forme de control social prin instrumente ale autoritarii statului.
Dincolo insa de percepia politiei asupra violentei, exista o serie de aspecte legislative
care ngreuneaz si mai mult intervenia si aa destul de slaba.
Un alt factor care limiteaz intervenia politiei in cazurile de violenta domestica l
reprezint slaba cunoaterea a dinamicii fenomenului si tendina de a-l asimila aspectului
casnic al mediului in care se produce. Aceasta determina minimalizarea severitatii unor fapte
de violenta, atunci cnd partile sunt soi sau membri ai aceleiai familii.
O alta instituie implicata este spitalul, victimele care sufer vtmari corporale mai
serioase necesitnd uneori servicii medicale. Lipsa unor reglementari coerente se resimte in
atitudinea medicilor fata de pacienii cu o astfel de anamneza. La acestea se adaug insa o
noua dificultate, generata de teama de repercusiuni a cadrelor medicale implicate.
Instanele civile-pentru cazurile de divor si acordare a custodiei copilului, si penalepentru cazurile de violenta provocatoare de vtmare corporala grava sau moarte, intervin in
soluionarea unor cazuri de violenta intrafamiliala. Datorita lipsei de specificitate a codului
penal, victimele violentei intrafamiliale sunt tratate la fel cu victimele oricrei alte forme de
violenta. In acest sens, nivelul de contientizare a fenomenului este diminuat, prin ignorarea
Pagina 69 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unor factori de risc si a unor factori agravanti, care intervin specific in cazul violentei
intrafamiliile. Astfel, gradul de risc este maxim, victima impartind acelai spaiu de viata cu
agresorul, care cunoate totodat toate celelalte medii in care victima s-ar putea refugia.
Totodat, probabilitatea recidivei este foarte mare, data fiind dinamica fenomenului-violenta
intrafamiliala fiind un fenomen ciclic.
O alta instituie importanta in ce privete denunarea violentei intrafamiliale ca
problema sociala este, cel puin in teorie, coala. Din studiile efectuate, s-a constatat o
oarecare deschidere spre educaie mpotriva violentei la nivelul scolii. Cu toate acestea insa
,dei sunt depistate cazuri de violenta intrafamilial de ctre cadrele didactice, n timpul
activitii la clasa, posibilitile de abordare a acestor cazuri sunt minime. Pe de o parte,
atunci cnd avem de-a face cu dezvluirea unui abuz de ctre un copil, suntem datori sa
asiguram protecia acestuia, dar s intervenim in limitele pstrrii confidenialitii. Metoda
de abordare a unor probleme ce in de familie, n mediu colar, este cel mai frecvent
reprezentata de discuiile cu parintii. Aceasta metoda expune insa copilul, crend bree n
sigurana pe care i-ar da-o confidenialitatea infomaiilor oferite de el. Legtura dintre scoal
si Serviciile Publice Specializate de Protecie a Copilului, surprinde mult prea puin aceste
aspecte, mecanismele de protecie a copilului in familia sa fiind minime, daca nu chiar
inexistente. Apoi, lipsa de corelare ntre factorii instituionali implicai face ca orice demers
in vederea rezolvrii unor cazuri sa fie nou si diferit, copilul fiind supus unor victimizri
secundare la nivelul fiecrei instituii care intervin in soluionarea cazului. Problemele se
complica atunci cnd violenta este manifestata la nivelul cuplului parental, copilul fiind in
mod indirect victima a comportamentului violent. Scderea randamentului colar,
absenteismul, abandonul colar, izolarea sau iterarea unor comportamente agresive in relaiile
cu colegii sunt doar cteva din efectele violentei intrafamiliale asupra copilului-ca recipient
pasiv. Ori, modul de abordare a acestor probleme i intervenia efectiv a scolii este mai
degrab punitiva,ignorand cauzele unor astfel de comportamente. Copilul este sancionat de
coal, dar nu este ajutat in nici un fel in depirea problemelor cu care se confrunta.
O alta instituie semnificativa este biserica. Acceptabilitatea cultural a violenei este
vizibil la nivelul nvturilor tradiionale ale bisericii. In cadrul unui studiu calitativ legat de
percepia violentei domestice, realizat printr-un ciclu de emisiuni radio, am constatat
folosirea unor precepte biblice ca mecanism justificativ al violentei. Vorbe ca btaia e rupt
din rai, au nu crua nuiaua, la fel cu femeia trebuie s fie supus bratului ei, unt
Pagina 70 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

promovate de instituiile religioase. Astfel, in prea multe cazuri violenta intrafamiliala este
considerata de ctre biserica ca un mijloc de autoreglare al echilibrului familial si un mod de
disciplinare si formare a celor mai slabi-copilul si femeia.
Formarea specialitilor apare, in concluzie, ca o nevoie reala, in vederea dezvoltrii
unor mecanisme de intervenie si prevenire cu eficienta pe termen lung. In vederea unei astfel
de formari este insa necesar ca fenomenul violentei domestice sa devin vizibil la nivelul
comunitatii,ca un ru care trebuie tratat si nu ascuns sau ignorat, pentru ca, sa cum observa
Huxley, faptele care nu se vad si sunt ignorate, continua sa existe. Intram deci in acelasi
cerc vicios, lipsa serviciilor, a legislatiei si a unor specilaisti cat si de comunitate drept un
subiect destinat senztionalului,compasiunii sau amuzamentului, si tratat ca atare.
b)Nivelul de constientizare a violentei domestice de catre mase
La un studiu efectuat in 1996,subiectii investigati au raspuns ca in copilaria lor au
asistat la violente in familie.
Referitor la cauze,opinia publica considera,in ordinea descrescatoare a frecventei cu
care apar,urmatoarele situatii ca fiind generatoare de violenta domestica:
-nivelul de trai scazut;
-toleranta femeii fata de violenta;
-lipsa de cultura;
-traditia care favorizeaza pozitia barbatului;
-prezenta copiilor in famile;
-dependenta materiala a sotiei de sot;
-consumul de alcool.
c)Mecanisme de sensibilizare si constientizare a specialistilor si maselor
Un prim mecanism este educatia,care trebuie facuta la toate nivelele.Obiectivele
educatiei si informarii sunt:
-Prezentarea violentei intrafamiliale-dinamica fenomenului;
-Denuntarea violentei intrafamiliale ca element perturbant in viata societatii;
-Scaderea gradului de acceptabilitate culturala a violentei;
-Formarea unor profesionisti la nivelul tuturor institutiilor mentionate,capabili sa
recunoasca si sa intervina eficient in cazurile de violenta intrafamiliala.
Educatia poate fi facuta prin scoala(in cadrul orelor de educatie civica,in cadrul unor
discutii informale cu invitati sau in cadrul unor intalniri elevi-profesori-parinti),prin
Pagina 71 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mijloacele mass-media (dezbateri televizate,emisiuni informative,stiri nedistorsionate de


elementul senzational),prin intermediul unor forumuri si seminarii organizate de asociatii si
organizatii implicate in protectia familiei si a copilului,sau de unele institutii de invatamant si
agentii internationale cu programe de drepturile omului,protectia copilului,violenta
intrafamiliala,sanse egale.
Un alt mecanism il constituie campaniile publicitare,care secondeaza si completeaza
educatia maselor.Aceste campanii publicitare,pentru a fi eficiente,trebuie desfasurate in mod
sustinut si adresate unui public cat mai larg.
Tot in acest sens pot fi demarate unele campanii in presa,cu prezenta unor
cazuri(confidentialitatea fiind insa protejata) care sa coboare violenta intrafamiliala de la
nivelul faptului senzational la nivelul faptului cotidian,De asemenea pot fi prezentate unele
initiative locale,actiuni comunitare sau programe ale unor organizatii nonguvernamentale
vizand violenta intrafamiliala.
Vizibilitatea fenomenului
Mass-media intervine activ in impunerea unor aspecte sau probleme in sfera socialpoliticului.Experienta Occidentului demonstreaza modul in care actiunile eficiente in presa si
televiziune creeaza opinia publica,impun anumite valori si determina raspunsuri politice si
demersuri legislative.
In presa romaneasca,violenta intrafamiliala,chiar daca are o oarecare vizibilitate,este
mai degraba tratata ca fapt senzational,ceea ce face ca reprezentabilitatea fenomenului sa fie
alertata.
In legislatia actuala,fenomenul violentei intrafamiliale este mai mult absent,aparatul
legislativ operand cu termeni generali.Violenta intrafamiliala nu este denuntata ca fapta
penala specifica.In teren este tratata mai mult ca o contraventie,cazurile de violenta in cuplu
semnalate politiei fiind cel mai adesea solutionate printr-o amenda,care indirect,reprezinta o
victimizare in plus a femeii si copilului,banii pentru amenda fiind luati din bugetul de
cheltuieli al familei.
S-au infiintat servicii de interventie si asistenta a victimelor violentei domestice.
Iata cateva dintre acestea si activitatile lor:
-Timisoara-Serviciul pentru femei in situatii de criza;
In toamna anului 1995, preotul catolic Hans kalmund din Essen a contactat prin
intermediul coordonatorului organizaiei Hilfe fur Rumnien, Hubertus Golnick, o organizaie

Pagina 72 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nonguvernamentala din Timioara, oferindu-si sprijinul pentru crearea unui refugiu pentru
femei victime ale violentei domestice.
-Cutia Pandorei-Centrul de zi pentru victimile violenei domestice, Piteti;
Cutia Pandorei a aprut sub forma unui proiect propus de GRADO, venind ca
rspuns la semnalarea unei probleme sociale acute in societatea romaneasca-violenta
domestica. GRADO a organizat in parteneriat cu Primria Piteti, colocviul violenta in
familie-o problema a ntregii societi,colocviu ce a reunit autoritile locale-Inspectoratul
Judeean de Politie, Primria, Inspectoratul colar, Departamentul pentru Protecia Copilului
si alte organizaii nonguvernamentale. Colocviul a reunit 30 de participani si s-a desfurat
in perioada 22-23 februarie 1999 in sala de consiliu a Primarei Piteti, scopul sau fiind acela
de a consolida relaiile dintre instituiile implicate, sub o forma sau alta, in gsirea unor
soluii in violenta familiala. Concluzia finala a colocviului a fost ca legislaia romaneasca
privitoare la violenta in general trebuie imbunatatita,iar cea privitoare la violenta familiala
trebuie in mod specific sa-si fac loc in Codul Penal si in Codul de procedura penala.
-Artemis-Centrul de consiliere mpotriva abuzului sexual pentru fete si femei, ClujNapoca;
Programul Artemis a fost iniiat in septembrie 1996 in parteneriat cu asociaiile
berlineze Wildwasser (Centru de consiliere pentru fete si femei) si EuroCom (agenie
specializata in monitorizarea proiectelor de parteneriat dintre ONG-uri din Europa de Est si
cea de Vest).Proiectul a fost finanat printr-o cofinanare pe o perioada de doi ani de ctre
Comunitatea Europeana, programul LIEN-TACIS. In perioada august 1997-septembrie 1998,
programul Artemis a funcionat in regim de voluntariat, sustinut de 6 specialiste in psihologie
si psihopedagogice, care ofereau informaii si consiliere, la telefon si direct, doua zile
sptmnal.
-CentrulPilot-de aciune si sprijin mpotriva violenei domestice-policlinica Titan,
Bucureti;
nfiinat sub directa coordonare a MMPS in anul 1996,Centrul este singurul centru
guvernamental existent in Romnia, care se adreseaz victimelor violentei domestice. Centrul
ofer servicii directe de consiliere si sfat juridic si psihologic victimelor violentei domestice,
avnd totodat un spaiu de refugiu, in care femeile sunt adpostite pentru o perioada limitata
de timp. In anul 1997 s-au adresat centrului un numr de 202 persoane ,in anul 1998-199 de
persoane, iar in anul 1999,in primele 5 luni ale anului, un numr de 37 de persoane au
solicitat refugiu in Centru este mai mult dect elastica, datorita unicitii acestui serviciu si a
dificultilor de soluionare a problemelor.
Pagina 73 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Totodat, centru dispune de o linie telefonica, apelurile telefonice fiind mult mai
numeroase dect solicitrile directe.Astfel,doar in anul 1998 s-au nregistrat 490 de apeluri
telefonice. Apelurile telefonice solicita uneori urgentarea interveniei politiei(56 apeluri in
1998,3 apeluri in primul trimestru,1999),solicitarea unor intervenii medicale de urgenta(2
cazuri, in primul trimestru din anul 1999),sau solicitarea de informaii. Un aspect relevant
este ca multe dintre apelurile telefonice sunt iniiate de copii.
Violenta domestica in Romnia rmne deocamdat o problem important i,
eventual, un capital politic.
In tara noastra, grupurile inta pentru care organizaiile neguvernamentale ofer
servicii sociale si medicale sunt:
-adolesceni;
-asisteni sociali;
-copii cu afeciuni maligne;
-copii cu potenial predelincential din centrele de plasament
-copii abandonai;
-copii abuzati, maltratati, neglijati;
-copii afectai de leucemie si cancer
-copii bolnavi
-copii ce prsesc centrele de plasament;
-copii consumatori de droguri;
-copii cu HIV/SIDA;
-copii cu deficiente;
-copii bolnavi de epilepsie;
-copii delincveni;
-copii din centrele de plasament
-copii din familii cu condiii deficitare;
-copii minoritarilor religioase;
-copii refugiai;
-copii rromi;
-copiii strzii;
-familii in dificultate;
-mame singure si copiii lor;
-public larg (familii, tineri, ONG-uri);
-tineri, femei, cupluri;
Pagina 74 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.4.Relatiile dintre handicapul social si dificultile de nvare


2.4.1. Punerea problemei dificultilor de nvare;
Dei sunt semnalate la orice vrsta, inclusiv cea adulta, dificultile de invadare sunt
cel mai frecvente ntlnite in copilria mica si mijlocie, pentru ca in aceste etape din
ontogeneza invadarea sociala este mai intensa si dublata de o susinuta si nalt solicitanta
invadare colara care, aa cum se tie, este sistematica, intensiva si din ce in ce mai complexa
in zilele noastre.
Din aceste raiuni, cele mai multe studii se axeaz pe dificulti de nvare ale
copiilor n calitate de elevi, in clase mici si mijlocii, iar prin invadarea aflata in dificultate se
nelege invadarea aflata in dificultate se nelege invadarea de tip colar, in situaii de
invadare sociala aceti copii fcnd in general fata de solicitrilor cotidiene in mod
mulumitor.
Astzi se accepta tot mai mult ca coala, procesul de nvmnt, educaia, si
instrucia, in general, au alimentat si ocazionat dificultile de invadare aa cum sunt ele
conceptualizate in prezent, oblignd totodat la studierea si abordarea lor in consecina.
Pana spre mijlocul secolului nostru nu s-a vorbit explicit despre un asemenea fenomen
ca cel al dificultilor de invadare ca fiind simptomatic, generalizat si reprezentativ in sine,
aceasta poate fi si pentru ca invadarea colara nu intrase nc, in etapa de complicare si
accelerare pe care avea s-o cunoasc ulterior.
Au existat, desigur, dintotdeauna, in orice clasa colara, copii ramai in urma la
invatatura, dar acetia erau acceptai si-n cele din urma promovai pe criterii
minimale,gasindu-li-se totui un loc firesc printre ceilali colegi din raiuni pur statistice. Mult
timp, apoi, dificultile de invatare au fost mascate, la muli dintre copiii care le prezentau, de
tulburri de comportament, tulburari afective, uneori chiar tulburri psihice propriu-zise.
Toate acestea erau considerate direct si grbit drept cauze ale, fara a se emite nc
ipoteza ca ar putea fi si consecine ale unor dificulti de invadare, structurale si primordiale.
In schimb, se treceau frecvent intre cauzele formale ale dificultilor de nvare ,in
ipostaza lor convenionala de eec colar, situaia culturala sau economica a familiei,
dezinteresul acesteia pentru conduita si performanta colara a copilului, exemple si obiceiuri
neavenite pentru copil etc.

Pagina 75 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dei sunt nelese mai ales ca dificulti de nvare in scoal, in procesul de


nvmnt, dificultile de nvare sunt nu att in fond, cat mai degrab in forma
dificultilor de nvare colare. Este adevrat ca coala este cea care le ocazioneaz, le pune
in eviden, le pregnantizeaz, dar originea lor exista esenialmente n prealabil contactului cu
coala, fara a se manifesta insa vreun fel. Dei preexista potenialul, virtual nceperii
colarizrii, dificultile de nvare nu se manifest ca atare in viata sociala, cotidiana, unde
solicitrile, prin natura lor (exceptnd sfera profesionala), nu pun aceleai probleme ca in
scoal.
Un copil cu dificulti de nvare, de cele mai multe ori, trece absolut saucvasi
NORMAL intre ceilali copii, prin tot ceea ce face el acasa,pe strada, in solicitrile curente si
prozaice ale vieii. Numai la scoal, in cursul leciilor, sau acas, in pregtirea acestora, el se
va vdi a nu mai avea, cu timpul, resurse suficiente pentru performanta scontata si pretinsa
conform vrstei siaparentei sale.
2.4.2.Simptomatologia general-orientativa a dificultilor de nvare
In nsuirea, nvarea limbajului si recurgerea la oralitate a copilului mic pot aprea,
configurnd o sfera larga de dificulti de nvare specifice, aspecte precum-o anumita
precaritate a limbajului, o srcie a lexicului, crispare si ezitri in simul sintactic al copilului,
dificulti gramaticale in general, deficiente de evocare, sugerare, redare, relatri si chiar
unele tulburri sub aspectul fonetic, articular, de ritm si fluen, de fonaie, toate acestea nu
datorit nonstimulrii verbale in prescolaritate, lipsei de modele de vorbire, in preajma
sau,uneori,deficiente organice ori funcionale evident incriminabile.
Activitatea grafica si lexica, in principiu-considerate mpreuna, conform metodologiei
romaneti de nvare si nsuire a scris-cititului sincron, prin recurgerea la de mult ncetinita
metoda fonetica, analitico-sintetica, rmn poate domeniile sau subdomeniile cele mai
vulnerabile si mai germinative pentru dificultile de nvare.
In perioada nsuirii scris-cititului, unii copii nva si rein cu greu si cu multe
recidive disfuncionale o parte din fonemele si grafemele ce trebuie corect asociate-biunivoc,
pe altele le confund, nereuind s ajung la sfritul clasei I, la mult dorita scriere si citire,
contienta, cursiva si expresiva(citirea).
Calculul aritmetic si raionamentul de tip matematic prezint, pentru unii elevi din
clasa I, o serie de aspecte ce atesta o pariala inaccesibilitate: astfel, se confunda grafic
cifrele, conceptul de numr se elaboreaz greu si deficitar, compunerea formal-logica, prin
Pagina 76 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

juxtapunere convenionala, a numerelor mari (digitalizarea) las de dorit, algoritmul de calcul


simplu este nclcat etc. Se observa ca daca sunt insa detaai de lumea seaca, ireala intr-un
fel, a cifrelor, fiind pui sa opereze cu mulimi concrete de obiecte, aceti copii pot sa nu
prezinte probleme semnificative, pana la un punct. Cnd lucrurile se complica insa, in mod
inevitabil, reclamnd desprinderea de concret si trecerea la simbolizarea matematica,
abstracta si generalizata apar cu promptitudine dificultile de nvare specifice.
Evident, fenomenalitatea dificultilor de nvare nu se limiteaz la clasa I care este
doar redutabilul nceput, o capsa detonatoare ce aprinde un fitil care arde mai viu sau mai
mocnit,provocand fum prin clasele a II-a si a II-a si explozie prin clasa a IV-a,a V-a.
Si toate acestea sub ochii mirai, ntrebtori sau indifereni ai cadrelor didactice in rndul
crora ignoranta in materie de realitate si specific al dificultilor de nvare este larg
rspndita, nu att din vina lor cat mai ales din lipsa de informare si formare adecvata.
Si nvtorii si profesorii si prinii aflai in fata unor asemenea cazuri mai mult sau
mai puin bizare de neinvatare vorbesc, la nivelul simului comun, in termeni deja
diagnosticai ai conduitei de nvare a copiilor respectivi: ..elevul V este distrat.., elevul
U nu-i atent.. etc.
Se scap astfel din vedere ca abia dincoace, in fata tuturor acestor manifestri care
sunt consecinele, comportamente consecutive sau derivative, colaterale, trebuie cutate si
gsite adevratele cauze, motive, factori, condiii ale dificultilor de nvare.
2.4.3.Delimitari conceptuale
Indubitabil, se ntmpla ceva cu aceti copii care nu reuesc sa invee suficient, chiar
daca nu la fel de clare sunt cauzele pentru aceasta situaie.
In asemenea cazuri se spune generic ca exista dificulti de nvare, dar dificulti de
nvare este o sintagma mult prea generala, uor ambigua.
Iniial, la nceputul nceputurilor preocuprilor pentru deficientele de nvare
termenul utilizat a fost cel de disabilitati de nvare(learning disabilities), prin anii 19621963. Ulterior sintagma a fost transformata in dificulti de nvare cum a si rmas in
continuare. in aceasta sinonimie si asimilare uor forata s-a produs o anumita deturnare
semantica, dificulti nsemnnd, totui, altceva dect disabilitate.
O disabilitate este, in esena ei, structural funcionala si, de regula, prealabila unei
dificulti. O dificultate este, de cele mai multe ori, o consecina n plan performanial a unei
disabiliti, dar ea poate aprea i din multe alte cauze si motive conjuncturale, incidentale,
Pagina 77 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aleatorii. Disabilitatea, dei este mai focalizata, este mai greu de depistat, in timp ce
dificultatea, dei mai evidenta, emergenta este polifactoriala si prin aceasta mai greu de
studiat, evaluat. Dificultatea poate fi, uneori, reproabil i subiectului, mai ales cnd este
vorba de activiti de nvare, in timp ce disabilitatile nu-l pot incrimina pe cel condamnat
s le poarte.
Aceasta impune cteva consideraii terminologice de rigoare:
-termenul dificultate este, in mare, sinonim, la nivelul simului comun cu
deficienta,

incapacitate,

inabilitate,

disabilitate,

disfuncie,

tulburare,

dezordine, nedezvoltare, imaturizare si chiar cu mai pregnantul handicap.


-dincolo de aproximaia sau, mai degrab, proximitatea semantica, intre aceste noiuni
exista totui diferente semnificative:
-deficienta sau incapacitatea sugereaz, in primul rnd, ceva organic, anatomic,
morfologic, somatic;
-inabilitatea, disfuncia comporta asupra funcionrii, activitii fiziologice bazale a
diferitelor organe, sisteme etc.;
-tulburarea, dezordinea -trimit tot spre funcional, dar cu extensie i spre funcii
dobndite ulterior, elaborate psio-social;
-nedezvoltarea, imaturizarea-exprima stagnarea mai rar regresia- in evoluia
structurala si/sau functionala,conform vrstei si aparentei persoanei;
-handicapul -se refer la reflexul social de valorizare a tuturor situaiilor precedente
in contextul socio-profesional.
In multitudinea acestor termeni si accepiuni trebuie sa rmn orientative, de reper
totui, anumite traiectorii logico-ierarhice, cu afluenii lor noionali, pe care am ncercat s
le figurm n schema de mai jos

Nevoi
Speciale

Deficienta
(natura
organica,constitutiv
nedezvoltare,
nonintegritate

HANDICAP
(valorizare sociala)

INCAPACITATE
Natura functionala

C.E.S.
Pagina 78 din 145

C.E.S.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

imaturizare

tulburare,
dezordine

Disactivitate/anactivitate

Dificultati de
invatare propriuzise(D.I.P.)

Dificultati
de
invatare

Dificultati de
invatare(D.L.I.)
diseficienta

a -genereaza/vizibil compensabil
b-genereaz ascuns/neobservabil, nediagnosticabil
c -genereaza/vizibil controlabil

Abordari
educationale
speciale(A.E.S.)

2.4.4.Definiii ale dificultilor de nvare

Majoritatea definiiilor elaborate sunt in principal de tip descriptiv, axndu-se pe


evaluarea performanei de nvare a persoanei cu dificulti de nvare, in comparaie cu
ateptrile fireti, ndreptite in raport cu acea persoana. De remarcat, de asemenea, ca in
toate aceste definiii regsim trimiterea expresa la copii si dificultile acestora in nvarea
colara, tinerii si adulii pasibili de acelai fenomen fiind, de regul, lsai deoparte. Totodat,
majoritatea acestor definiii au fost nsoite de nelipsite coordonate sau criterii de
excludere, exprimnd mai degrab cu ce nu trebuie confundate dificultile de nvare, dect
ceea ce sunt ele efectiv, si aceasta tocmai datorita naturii sui-generis a fenomenului in
discuie.
Prima definiie aparine lui S.Kirk, veritabil deschiztor in domeniul dificultile de
nvare care preciza in premiera, in S.U.A.:
O dificultate de nvare se refera la o ntrziere ,o tulburare, o dezvoltare ncetinita
n plan emoional sau comportamental. Ea nu este insa rezultatul ntrzierii mentale,
deficientelor senzoriale sau factorilor culturali si instructionali(S.Kirk 1962 p.262).
Ulterior acestei definiii de referina care, dei simplist, are meritul de-a fi semnalat
prima fenomenul dificultilor de nvare, trgnd semnalul de alarma ,au urmat si alte
Pagina 79 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

definiii, mai mult sau mai puin clarificatoare, restrictive, edificatoare in raport cu
dificultile de nvare.
In anul 1965,Bateman axeaz problematica dificultilor de nvare numai pe copii si
pe nvarea colara, introducnd totodat un element comparativ-orientativ si intenii
diagnostice remarcabile in nsi definiia conceputa:
Copiii ce prezint dificulti de nvare sunt aceia care manifest o discrepan
educativ semnificativ intre potenialul lor intelectual estimat si nivelul actual de
performanta, discrepanta asociabil cu tulburri bazice n procesele de nvare care pot fi sau
nu comentate cu disfuncii demonstrabile ale sistemului nervos central, dar care nu sunt
consecina ntrzierii mintale generalizate, carentelor culturale sau educative, tulburrilor
emoionale severe sau unor deficiente senzoriale(Bateman 1965,p.220).
In 1987,in S.U.A., Comitetul Interagenilor pentru Dificulti de nvare consemna
ntr-un amplu pasaj:
Dificultile de nvare sunt un termen generic ce se refer la un grup eterogen de
tulburri ce se exprim prin dificulti semnificative in achiziionarea si utilizarea receptrii si
nelegerii limbajului, a vorbirii, scrierii, citirii, a raionamentului i abilitilor matematice,
ca i a unor abiliti sociale. Aceste tulburri sunt intrinseci individului si se presupune ca
sunt datorate unor disfuncii minimale ale Sistemului nervos central(I.C.L.D. Journal
1982,p.222).
Chiar daca o problema in nvare se poate produce concomitent cu alte condiii
incapacitate

evidente(deficiente

senzoriale,

motorii,

mentale

,tulburri

emoionale,

comportamentale ) sau cu influente socio-ambientale corozive (carente si diferente culturale,


nsuire insuficienta sau inadecvata, factori psihogeni) si mai ales cu tulburri exprimate prin
atenia deficitara, toate acestea putnd cauza, la rndul lor dificulti de nvare, o deficien
de nvare specific nu este totui rezultatul direct al unor asemenea influente sau
condiii(I.C.L.D. Journal,1987,p.222).
2.4.5.Scurt istoric
O contribuie deloc de neglijat in furirea istoriei moderne a deficientelor de
invatura au avut-o si marile grupuri de interese, implicate intr-un fel sau altul in aceasta
problematica:
Prinii copiilor cu deficiente de nvare, dar si cei ai copiilor normali au exercitat
presiuni pentru promulgarea de legi favorabile, solicitnd, totodat fonduri locale sau
Pagina 80 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

centrale, solicitnd servicii speciale pentru copiii lor i controlnd calitatea acestor servicii in
scoli, sau ajutnd chiar direct, uneori, la solicitarea cadrelor didactice;
Cadrele didactice, in special nvtorii, dar si profesorii, au intrat ceva mai trziu in
curentul deficienilor de nvare dar cu multa denegaie si responsabilitate, documentnduse si specializndu-se, reciclndu-se, devenind adepi ai orientrii educativ-formative prin
instruire directa, cum se va vedea mai trziu in aceasta lucrare. Consiliai de specialiti,
nvtorii si profesorii au trecut la cunoaterea si abordarea educativa adecvata a copiilor cu
deficiente de nvare, contribuind substanial la conceperea de programe educative
individualizate, adecvate dup necesiti, ca si a unor strategii de derulare a lor;
Logopezii, audiologii au avut, intre specialiti, poate cel mai mult de lucru, deficienii
de nvare cantonndu-se deosebit de frecvent in aria limbajului. A fost insa nevoie de
ieirea din rutina cvasi-meteugreasc n plan fonetico-fonologic, din tradiia logopediei
clasice

derivate

din

foniatrie;

aceti

specialiti

au

devenit

acum

terapeui

ai

discursului(speech therapists) ce se ocupa nu doar de corectare, ci si de repliere, stimulare si


dezvoltare a ntregii comunicri, sub reflexul noilor psiholingvistici ale ultimelor decenii;
Psihologii, psihiatrii si neurologii au dublat, din planul secund, o asistenta de tip
nou, bazat pe diagnoze si prognoze nemaintlnite pn atunci, legitimaie de o etiologie
psiho-somatic si fiziologic cu totul aparte. Termeni ca sindrom de nedezvoltare sau
imaturizare discreta, leziuni cerebrale minime, disfuncii cerebrale minime sunt
constructive, nu doar spectaculoase, ci si explicativ-acoperitoare pentru o astfel de nelegere
si abordare a copilului cu deficienta de nvare, in care terapia psihologica si medicala
trebuie sa acorde primatul activitatii si influenei educative directe, asigurnd, din subsidiar,
oportunitile prompte, ori de cate ori este nevoie.
Pana in 1990,cunoasterea si abordarea fenomenului deficientelor de nvare se poate
lauda cu o ntreaga si o consistenta experiena in toate tarile ei dezvoltate, ocolind insa din
motive politice si ideologice, tarile socialiste central si est-europene, inclusiv Romnia.
In prezent, in urma noilor deschideri social-politice si economice de dup 1989, aceste
tari pot beneficia direct si din plin de experiena acumulata in vest.
Din pacate, practica educaionala dovedete ca:
-Ineria si prejudecile sunt destul de mari n rndul opiniei publice i chiar al
cadrelor didactice, cu referire la copiii cu deficiente de invare;
-Transplantul direct al abordrii deficienelor de nvare din strintate, fr
precauii, adaptri si adecvri de rigoare la realitile autohtone nu d rezultatele scontate de

Pagina 81 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

un entuziasm prea exagerat uneori, alimentnd neavenit, tocmai rezervele pesimitilor n


materie de deficientele de nvare;
Taxonomiile diagnostico-prognostic ale deficienelor de nvare
Aceiai doi autori, Rourke si Del Dotto, n aceeai lucrare (1992) recurgnd la
aceleai criterii intersectate pe filiera abordrii in spiritul neuropsihologiei infantile si a
psihologiei cognitive, realizeaz o autentica taxonomie descriptiv n extenso a
deficienelor de nvare. Aceasta include, pe lng paralela abilitato/deficiente specifice
pentru fiecare mare tip de deficiente de invare si prognosticuri in planul academic si
psihosocial ale categoriei respective de deficiente de invare.
Autorii menionai clasifica, din start, deficientele de nvare specifice in ansamblul
lor in trei mari categorii, prima dintre ele cu alte trei subcategorii:
-deficiente de invare caracterizate prin deficite funcional-lingvistice:
-deficit in procesul fonologic bazal;
-deficit in corelarea fonem-grafem;
-deficit in gsirea cuvintelor.
-deficientele de nvare caracterizate, predominant, prin deficite de tip neverbal sau
-sindromul NLD (Nonverbal Learning Disabilities);
deficientele de nvare caracterizate, predominant, prin deficit de output (exprimare,
n sensul de expresie, valorificar) n toate modalitile.
Redm mai jos, cvasi-integral, aceasta clasificare, n sperana ca ea poate deveni un
cadru de referina pentru practicienii de la catedra, ce se confrunta n clasa lor cu copii cu
dificulti de nvare (B. Rourke si J. Del Dotto,1992,p520)
1.Dificultati de invare caracterizate predominant prin deficite funcional-lingvistice
1.1Deficite in procesul fonologic-bazal
1.1.1.Abilitati nuro-psihice(nivelul normal sau superior):
Percepia tacita, organizare vizual-spaiala si psihomotorie, rezolvarea de probleme
nonverbale, formarea de concepte, conduita explorativ, tratarea noutii, atenia de imput
tactil si vizual.
1.1.2.Deficite neuropsihice: (aproape normal, uor-inferior pana la moderat-inferior):
Auzul fonematic, segmentarea cuvintelor, combinarea fonemelor, atenia auditiv-verbala,
calitatea si cantitatea asociaiilor verbale,outputul verbal.
1.1.3.Prognostic academic(colar)
Vor fi afectate lectura si literarizarea, ca si situaii in care aritmetica presupune cititul si
scrierea; vor fi afectate aspectele simbolice ale scrierii in general, dar nu si aspectele
simbolice privind avansarea in lectura si literarizare, ca si in aspectele simbolico-verbale

Pagina 82 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ale scrierii (chiar si a celor implicate in domeniul matematicii).


1.1.4.Prognostic psihosocial(in viata):
Sunt posibile tulburri psiho-sociale, dac prinii, educatorii stabilesc obiective
irealizabile (imposibile) pentru copilul respectiv sau i prilejuiesc moduri si stiluri de
viata antisociale ce au veleiti compensatorii pentru copil, fara ca coala sa se poat
opune; in aceste cazuri pot aprea anxietatea, depresia moderata, negativismul.
1.2.Deficit in corelarea fonem-grafem:
1.2.1.Abilitati neuro-psihice
Identice cu subtipul (1.1), cu excepia ascultrii fonetice, segmentrii cuvintelor i a
combinrii de foneme care sunt normale.
1.2.2.Deficite neuro-psihice:
Corelarea fonem-grafem, grafemele se rein mai bine dar echivalentul lor sonor mai greu.
1.2.3.Prognostic academic(colar)
Literalizarea cuvintelor cunoscute din vedere va deveni normal sau superioar;
literalizarea cuvintelor necunoscute va rmne precar, ca in subtipul (1.1). In schimb
recunoaterea cuvintelor va deveni mult mai buna dect in subtipul(1.1.1.),chiar daca un
timp se va menine uor alterata. Decderea cuvintelor va rmne similar cu cea din
subtipul(1.1).
In domeniul matematicii se vor atinge niveluri normale si chiar superioare, daca cuvintele
implicate in rezolvarea problemelor sunt nvate pe dinafar sau bine cunoscute din
vedere -Avansarea n lectura i scriere va fi mai buna dect in subtipul(1.1), iar
avansarea n aritmetica se va produce cu mare grad de probabilitatea, cu excepia
condiiilor menionate anterior. In schimb, scrierea cuvintelor nefamiliare va continua s
fie problematica.
1.2.4.-Prognosticul psiho-social:
Acelai ca pentru subtipul(1.1),dar cu ceva mai puine riscuri.
1.3.Deficit in gsirea cuvintelor vizibile, scrise intr-un text sau a celor orale adecvate,
intr-un context dat.
1.3.1.Abilitati nuro-psihice:
Identice cu cele ale subtipului(1.2.),exceptnd corelarea fonem-grafem care este normala.
1.3.2.Deficite nuro-psihice:
Unicul deficit semnificativ este dificultatea in a accede la o depozitare normal de
asocieri verbale, oportune ulterior.
1.3.3.Prognostic academic(colar):
In primii ani de scoala, lectura si literalizarea vor fi uor deficitare, dar se vor normaliza
spre clasa a-VI-a,a-VII-a.In domeniul matematicii vor persista probleme pana spre clasa
a-VIII-a.
1.3.4.Prognostic psiho-social:
Evoluie normala in general, dar cu un uor factor de risc ce se poate accentua in cazul
unui eec colar precoce.

Pagina 83 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.Dificultati de invare caracterizate predominant prin deficit de tip nonverbal (sidromul


N.L.D.)
2.1.Abilitati neuro-psihice:
Percepie auditiv-verbala, atenie si memorie, sarcinile motrice simple nvate de o
maniera mecanica ,abilitile fonologice, recepie verbal, repetare, stocare de cuvinte,
asociaii verbale, un mare volum al outputului verbal.
2.2Deficite neuro-psihice:
Percepia tactil si vizual, atenie si memorie tacil-vizual, ndeplinirea sarcinilor psihomotrice complexe, cu excepia celor ndeplinite dup repetri intensive, aversiune pentru
experienele noi cu impact in conduita explorativ; probleme n formarea concepiilor si
rezolvarea de probleme, unele deficiente in coninutul limbajului, uzitarea inadecvat de
cuvinte noi.
2.3.Prognosticul academic(colar):
Decodificarea cuvintelor si literalizarea se vor dezvolta la niveluri normale i chiar
superioare, ca si memoria cuvant-cu-cuvant si memorie pentru material auditiv-verbal.
Vor rmne relativ-precare nelegerea lecturii i abilitile in domeniul matematicii si
tiinelor exacte, persistnd dificulti n raionament si deducie.
2.4.Prognosticul psiho-social:
Unele probleme bazice in percepie, judecata, rezolvarea de probleme i raionament vor
produce dificulti in competenta sociala a individului; astfel apare riscul psihopatologiei
care merge de la uor spre moderat; nivelul activitii si implicrii curente poate scdea,
fcnd loc preocuprilor antisociale. In general, un prognostic socio-emoional foarte
prudent.
3. Dificulti de nvare caracterizate predominant prin deficit de output in toate
modalitile aferente.
3.1.Abilitati neuropsihice: identice subtipului (1.3.)
3.2.Deficite neuropsihice: identice subtipului (1.3.),cu deficitul adiional in organizare,
dirijare si orchestrare a tuturor aspectelor expresiv-comportamentale.
3.3Prognostic academic (colar): in primii ani de scoal pot aprea mari probleme n
outputul oral i scris; in schimb o buna evoluie in recunoaterea de cuvinte si
decodificarea lor, ca si in nelegerea lecturii. Vor persista uoare disfuncii in lucrrile
scrise, in capacitatea de descriere verbala si-n rspunsul la ntrebri.
3.4.Prognostic psiho-social: in primii ani de scoal pot aprea tulburri ca negativismul,
iar ulterior depresie si izolare care pot chiar degenera in timp, in forme psiho-patologice,
daca abordarea adulilor din jur este inadecvata si tardiva.
2.4.6. Etiologia dificultilor de nvare

Pagina 84 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a. cauze biologice si fiziologice:


- nateri premature(cca. 7-8 cazuri din 10 nscui prematur prezint deficiene de
nvare);
-nateri grele, prelungite, cu incidente;
-imaturizare morfologica, structurala(rahitism, debilitate fizica generala);
-probleme metabolice, deficit de calciu, magneziu, vitamine, deficit sau excedent de
arderi energetice;
-probleme hormonale prelungite;
-praguri senzoriale(vizuale si acustice) minimale, minim normale, plasate la limita
normalitii;
b. cauze psihologice
-nivelul intelectual minimal-normal, undeva spre zona intelectului limita, cu care
uneori se poate nvecina starea de deficiente de invare;
-probleme de percepie discrete, ascunse, greu de sesizat, ntre care:
-contrarierea receptiva;
-uoara dezorientare spatio-temporo-ritmica;
-lejera neelaborare a schemei corporale;
-pariala insuficiena discriminativ ntre obiectul i fondul percepiei;
-anumite precariti n constana formei, a conservrii cantitii;
-uoare dezechilibrri emoionale, probleme afective;
-relative demotivri, carene motivaionale sensibile (anorexie motivaionala);
-o pariala imaturitate psihica generala(tendine de infantilism prelungit);
-ritmul dezvoltrii psihice lent si inegal, inconstant in sensul unei parcurgeri stadiale
sincopate, fie cu unele extensii, dilatri, fie, dimpotriv, comprimri grbite pe unele
stadii relative la constructivismul piagetian;
-evaziunea infantila prelungita, sub forma de reverie, pierderea simului contextului
real de ctre copil;
-timiditate excesiva;
-complexe de inferioritate, cronicizate;
-fobie colara: copilul nu vrea s plece din familie, plnge dup mama, sptmni n
ir;
-lexofobia si grafofobia;

Pagina 85 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

c. Cauzele ambientale se submpart, la rndu-le, n patru subcategorii: cauze colare,


cauze familiale, cauze sociale si cauze relaionale.
-cauze colare
-suprasolicitarea teoretica si practica, continut de invamant supradimensionat, ritm
prea alert;
-inadecvarea programelor colare la condiiile concrete de pregtire pentru viata;
-compartimentarea prea strict, tranant pe discipline de nvmnt si slaba lor
intercalare;
-insuficienta pregtire psiho-pedagogic a profesorilor;
-lipsa specialitilor si asistentei adecvate in: orientare colar, consiliere social,
adaptri curriculare, atenie i stimulare timpurie a copiilor;
-stres colar prelungit;
-lexofobia si grafofobia;
-eecul colar;
-diminuarea aptitudinii pentru colaritate, ultimele trei cauze fiind preamintite i n
categoria cauzelor psihologice,desi plasarea lor aici este mai legitima;
-frauda colara.
-cauzele familiale
-carente afective in familie;
-dezinteresul familiei pentru educaia copilului;
-lipsa unui program si regim organizat de munca si viata al copilului;
-exigenta extrem, nedublat de sprijin i asisten instructiv educativa;
-hiper-protectie, dirijism excesiv al copilului;
-nivel social, cultural i financiar sczut;
-hiperpedanterie n familie (snobism socio-cultural);
-familii dezorganizate sau hipercomplexe;
-climat familial tensionat, agresiv, alcoolism;
-divergente religioase;
-bilingvismul, trilingvismul n familie;
-exemple negative, sub forma unor modele oferite de fraii mai mari, rude etc.;
-stres familial prelungit(exploatare prin munca);
-pedepsirea excesiva, ocuri psihice, crize acute;
-dispute intrafamiliale cronice si violene, n legtura cu loc, ierarhizare , mncare,
copil;
Pagina 86 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-disimularea si retorsiunea comunicaional tip minciuna.


-cauze sociale
-mutarea, schimbarea domiciliului in alta localitate(de la sat la ora),in alt cartier, la o
alta scoal etc.;
migraie internaionala(spre alte tari si culturi);
-deprtarea de scoal;
-cartiere cu risc ridicat pentru tentaii la comportament antisocial, delincventa
juvenila,expediente,droguri etc.
-cauze relaionale (desprinse recent din cele sociale) exprimate prin doua genuri de
dificulti aferente persoanei in cauza:
-Dificulti de comunicare
-limbaj nedezvoltat, sarac, dezorganizat prin nonstimulare;
-tulburri de articulaie, ritm, fluen, voce;
-tulburri de relatare, evocare;
-tip nesociabil, introvertit (autism relaional);
-Dificulti de integrare n grup:
-rejectare de ctre grup;
-periferizare n grup;
-rzbunare nedifereniata fata de membrii grupului.
2.4.7.Depistarea, examinarea, evaluare i prevenirea dificultilor de nvare
a)Una dintre cele mai mari probleme, acuzata frecvent de cei care lucreaz cu copiii
colari sau sunt mereu in preajma lor, putnd s-i observe continuu si ajungnd s-i cunoasc
foarte bine, rmne identificarea oportuna si corecta a copiilor cu reale dificulti de nvare.
Aceasta pentru ca se tinde prea des spre categorizarea facil a colarilor cu dificulti de
invare drept copii cu deficiente mintale, exercitndu-se, ulterior presiuni pentru
impingerealor spre scoli speciale-ajuttoare.
Daca dificultile de nvare sunt nsoite si cu tulburri emoionale i de factur
comportamentala, atitudinea educatorilor devine si mai energica, intransigenta chiar.
Unul dintre criteriile acceptate ca pragmatice pentru identificarea grosiera a
dificultilor de nvare ramane, desigur, diminuarea sistematica si ndelungata a performaei
colare a elevilor suspectai de dificulti de nvare.

Pagina 87 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Deficientele dificultatilor de invatare din finalul anilor 80 au introdus intre


conotaiile comune si eseniale ale dificultatilor de invatare aa-numita discrepanta severa
in unul sau mai multe domenii performantional-scolare, intre reuita efectiva si reuita
ateptata a copilului in raport cu vrsta cronologica, experiena de viata, calitatea educaiei
consumate si, nu in ultimul rnd, aparenta sa generala.
Prin discrepanta severa trebuie sa se inteleaga insa faptul ca reuita efectiva scade
sub 50% din cea scontata. Persista totui pericolul unui mare relativism in a judeca in sine si
ulterior compara, dupa criterii impregnate de subiectivism, cele doua tipuri de reuite.
Din cei doi termeni ai comparaiei generatoare de discrepanta performantiala in
scoal, probleme pune mai ales evaluarea performantei efective, reale, concrete si curente, de
regula, prin probe, teste docimologice in principal, dar acestea nu acoper integral ceea ce
nseamn performanta colara, ignorndu-se mare parte din aspectele formative ale invatarii
la un anumit copil.
In materie de probe docimologcie chiar, sunt nc mari probleme in coala
romaneasca,atata timp cat nu exista o reea specializata (ca o veritabila industrie) pentru
producerea competenta si abundenta a lor in raport cu diferitele cicluri, pofile, obiecte de
invatamant. De cele mai multe ori totul ramane la libera initiativa, dar si la liberul arbitru al
cadrului didactic, pasibil de greeli in conceperea unor probe de evaluare improvizate
empiric, chiar daca cu cele mai bune intenii.
Nu fara dificultati se circumscrie si celalalt termen al balanei discrepantei, adic
performanta scontata,asteptata in modlegitim de la copilul in cauza. Este adevrat ca in
privina psihismului infantil,a pofilelor psihologice pe vrste exista suficiente date pentru
conduita si performanta generala, normal-standardizata, pentru viata cotidiana si invatarea
sociala.
In ceea ce privete insa conduita si performanta pur scolara,unde se manifesta cu
precdere la dificultatile de invatare,lucrurile nu stau la fel de clar. Singurele repere pentru o
normalizate colara a unei vrste scolare, ambele referitoare la un elev teoretic, raman
finalitatile educative aferente si intre acestea obiectivele educationale, in ipostaza lor detaliatconcreta de obiective operationale. Lor li se mai pot aduga raportrile la normele prescrise si
minim acceptate din programele analitice colare si raportrile la regulile din regulamentele
colare.
Pentru un evaluator al dificultatilor de invatare in scoala, dificila este si aprecierea
ampla cumulativa a experienei de viata a unui elev, ca si calitatea instruirii precedente si in

Pagina 88 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

curs, mai ales si practica frecventa a evalurii colare intermitente, prin sondaj, lacunara si
relativa a elevilor, in locul doritei evaluri continue, formative.
In consecinta, tendintele de evaluare a discrepantei severe in scoala,in intenia
depistrii dificultatilor de nvatare, trebuie acceptate cu multa rezerva, cu precauii de rigoare
si considerate ca un prim pas, dublat, anterior, de o atenta observare si ulterior, de o evaluare
sistematica a personalitatii copilului in cauza de ctre specialiti.
Dup opinii autorizate, o investigare psihologica exhaustiva si amanuntita,prin teste
specifice, corect administrate si competent interpretate, nu trebuie sa scape din vedere, in
multitudinea de zone si compartimente ale personalitatii copilului urmtoarele aspecte
(Harnadek M.,Rourke B.,1994):
*percepia tactila;
*percepia vizuala;
*percepia auditiva;
*teste de limbaj oral:-articulatie,ritm,fluenta;
-vocabular;
-simt sintactic;
-auz fonematic;
-intelegere,codificare/decodificare;
-evocare
*teste de evaluare a grafiei si lexiei:-conexiunea fonem-grafem;
-analiza fonetica;
-sinteza fonetica.
*teste de motricitate si praxie;
*teste de orientare spatio-temporo-ritmica si de percepere a schemei corporale proprii;
*teste de evaluare a abilitailor simbolico-matematice:-calcul;
-raionament;
-asociere/disociere;
-rezolvare de probleme.
*teste de memorie:tactila,viziuala,audutiva,motrica,verbala etc.
*teste de atenieetc.
b)Impactul inteligentei in dificultatile de invatare
Evaluarea psiho-pedagogica a dificultatilor de invatare trebuie sa se realizeze, in cazul
copilu;lui suspectat de o asemenea stare, incursiuni necesare in toate marile arii specifice ale
Pagina 89 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

personalitatii:caracterul, temperamentul, dispoziia, constiinta si desigur, intelectul pentru a


ntregi garnitura a ceea ce CATTEL denumete model of the big FIVE FACTORS.Mai
nou, se recomanda cu referire la dificultatile de invatare si investigarea axei amiciieostilitate si chiar a simului umorului persoanei respective (KNOFF,H.,PAEZ,D.,1992).
Revenind la intelectul copilului suspectat de dificultatile de invatare,departe de a se
pleda ocolirea,neluarea in seama a inteligentei care pare, de cele mai multe ori neafectata,
se accepta azi necesitatea evalurii exprese si scrupuloase a acesteia din cel puin doua
motive:
-Inteligenta sociala a copilului cu dificultati de invatare este de cele mai multe ori
functionala,putand induce compensator performantele de suficienta la testare, in raport cu
inteligenta formal-normativa ceruta in scoal;
-Inteligenta colara nu va reiei niciodat la testare de-a dreptul insuficienta sau
anormala, un astfel de nivel scotand de fapt copilul respectiv din zona dificultatilor de
invatare si transferndu-l in aria deficitului mintal(SUGARMAN).
c)Prevenirea dificultatilor de invatare
Problema devenirii dificultatilor de invatare ramane actuala dar si controversata, data
fiind natura lor, cu totul specifica.
Posibilitatea, eventualitatea sau,dimpotriva,iluzia prevenirii dificultatilor de invatare
depind de concepia asupra acestora ca realitati,intamplari sau fatalitati inevitabile.
In confruntarea cu deficienii de invatare exista si optimism, dar si pesimism si
resemnare si mai ales realism, atitudine energica si constructiva.
Nu se prea poate vorbi in adevratul sens al termenului de prevenirea dificultatilor de
invatare pentru ca insinuate si ascunse, acestea apar, de regula, precipitat, in anumite
conjuncturi de invatare a copilului, fara un motiv aparent, putnd chiardisparea cnd
conjunctura generatoare a incetat,inlocuita fiind cu alte sarcini accesibile.
Si totusi, de la caz la caz, de la conjunctura la conjunctura, se acrediteaz tot mai mult
ideea iminuarii,dezamorsarii,controlarii intr-un fel a situaiei propice ocazionrii dificultatilor
de invatare sau, in orice caz, evitarea cronicizrii si agravrii dificultatilor de invatare, ceea
ce in fond nseamn tot prevenirea unor dificultati de invatare.
Examinarea posibilitatii prevenirii dificulatatilor de invatare este un demers greu si
hazardant, dar si indiferenta fata de aceasta posibilitate este aspru condamnabila. O scurta
privire inapoi,asupra cauzelor dificultatilor de invatare, releva ca acestea provin nu doar din
individul insusi,ci si din mediu sau din interaciunea individului cu mediul. Daca grupul
cauzelor biofiziologice alimenteaz parial justificat fatalismul si resemnarea in fata
Pagina 90 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dificultatilor de invatare,in schimb cauzele psihologice si in special cele ambientale


ncurajeaz semnificativ aperanta in prevenirea pariala a dificultatilor de invatare,fiind cauze
controlabile, intr-o anumita masura,de adultul,parintele,educatorul sau specialistul din
preajma copilului cu dificultati de invatare.
Dar chiar si in rndul cauzelor biologice si fiziologice ale dificultatilor de invatare
exista anumite seturi determinative in raport cu care, desi nu le putem modifica, le putem
merge in intampinare, adecvand dup ele domeniul de asistenta si influenta psihopedagogica
si socio-culturala, nu ntotdeauna extrem de concesiv.
Intre cauzele psihologice, posibilitatea de intervenie si influenare a eventualelor
dificultati de invatare sporete considerabil, intregul psihism uman fiind o problema de
construcie interactiva, progresiva a eu-lui cu mediul. In acest mediu se include si adulii
competeni si bine intentionati din jurul copilului cu dificultati de invatare,dar care nu sunt
ntotdeauna suficient de vigileni si instrumentai ca atare.
Eecul colar inadecvat abordat, carentele aptitudinii pentru colaritate nesesizate
oportun sunt greeli ce pot deveni cauze ale unor dificultati de invatare, dar, ca orice greeli
pot fi evitate.
Cat privete cauzele ambientale, practic toate acestea sunt influenabile, variabile, la
dorina adultului si spre beneficiul copilului. Din pcate aceste cauze iau forma unor factori
extrem de numeroi si prin aceasta greu de controlat.Variatia lor intenionata este puternic
subminata de o variabilitate intamplatoare, spontana.
Raman desigur in discuie acele cauze necunoscute care vor menine inca dificultatile
de invatare partialintr-o zona de penumbra, in ceea ce privete cunoasterea,explicarea si
prevenirea.
Nu exista si nu vor exista retete, prescriptii,norme si cu att mai puin tehnici sau
algoritmi de prevenire a dificultatilor de invatare. S-a dovedit, in schimb, cu prisosina ca
atenia timpurile si stimularea precoce a copilului in toate domeniile vietii,raresc considerabil
frecventa cazurilor de copii cu dificultati de invatare,diminuand gradul dificultatilor de
invatare remanente.

Capitolul III
Modele de educaie

Pagina 91 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.1.Modelul familial
In special mama are un rol deosebit in acest sens. Ea dispune de acel ataament
solid,iradiant,instinctiv resimtit,nu se tie exact cum de ctre copil. Pe acest fond mamele
acorda treptat semnificaii unor conduite simple,elementare,intamplatoare ale copiilor lor, si
tocmai aceste conduite ajung s a se constituie in aciuni semnificative pentru copii.
Primele comunicri ale copilului sunt iniiate de conduita de atasamenta mamei,
copilul primind astfel primele indicii de comunicare sociala. E uor de inteles cat de multe
depind de prezenta sau absenta acestui atasament,de manifestarea sau completarea lui. Intre
mama si copil se transmite o incarcatura afectiva, masiva ca un flux misterios ce determina in
copil nevoia de-a imita, ncerca, semnifica, comunica. Se creeaza,astfel,o sintonie intre mama
si copil, mama ajustndu-si rspunsurile dup cele ale copilului, iar acestea din urma se
intetesc,diversifica si nuanteaza(Pardal,R.C.,1991)
Sistematic, se identifica insa trei tipuri de mame cu tot attea conduite de
ataament:
-mame carente;
-mame optime;
-mame excesive;
Evident ca extremele sunt de evitat.O mama optima se conecteaz practic la nivelul
actual al copilului,ajutandu-i lin dezvoltarea, fara smuciturisi salturi. Ea transfera treptat si
cate puin competente comunicationale copilului,ramanand ncreztoare in posibilitatile de
invatare ale acestuia, chiar daca progresul este deosebit de lent.
Bruner,J.S.afirma metaforic despre aceasta construirea limbajului copilului in
familie:
Nimeni nu ridica schele,inainte de a se fi turnat o fundaie si de a se fi ridicat o parte
din zid pe care sa le sprijini, iar schelele nu vor fi mai sus nici mai jos dect zidul, ci vor
nainta odat cu el (Bruner,J.S.,1991)
Se identifica uor in aceasta parabola a zidului fundaia cu relaia afectiva mama
copil, zidulcu limbajul care creaza multe probleme ulterioare, in invatarea scolara,daca nu
este suficient asimilat, un alt regretabil si redutabil fenomen care se erijeaz in cauza
externa,ambientala,deosebit de complexa si, in principiu, evitabila (desi, practic, mai greu)
este deprivarea culturala de mai trziu a copiilor.
Deprivarea culturala se refera la familii sarace,slab colarizate cu probleme
economice, materiale, dar nu neapratfamiliale (conflictuale).
Pagina 92 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In

astfel

de

familii

comunicarea

se

refera

,cu

precadere,la

contexte

immediate,restranse,concrete,simple,putin structurate, dat fiind ca principalele lor preocupri


vizeaz depasirea dificultatilor zilnice de trai, viata fiind precara,neseparata de spaiul fizicmaterial, prea puin socializata. In consecina copilul dintr-o asemenea familie dezvolta un
cod lingvistic restrans,un limbaj limitat la comunicarea concreta si imediata care va fi insa
insuficiant in mediul colar.
Dimpotriva, in familie favorizate cultural comunicarea este orientata spre semnificaii
relativ independente de contextul familial, care oricum este mult mai larg, expresiv,
socializat,in raport cu familiile modeste. Copilul favorizat cultural dezvolta un limbaj mai
elaborat ce pune accent pe trsturile generale ale obiectelor,relatiilor si situaiilor percepute.
El isi creaza, astfel, un cod lingvistic cultivat, elaborat, nuantat cu grade nalte de simbolizare
si cu limbaj ca atare configurat, se prezint din start avantajat in pragul scolii, unde nu va
avea probleme, cel putin, nu in aceasta direcie.
In familiile deprivate cultural nu numai ca mamele nu dezvolta astfel de conduite
precautive, dar in schimb se poarta imperativ si caut sa regleze conduita copiilor prin
numeroase ordine emise curent, si amenintari de rigoare. Or reglarea in permanenta a
conduitei copilului de ctre adult corodeaz conduita integrativ-adaptativa a acestor copii
care

vor

ramane

venic

crispati,inerti,tamatori

si

refractari

si

la

scoal.

(Cole,K.Garwood,S.1983)
Desigur este greu sa transformi peste noapte o familie deprivata cultural intr-una
favorizata cultural, dar unele retuuri pot fi operate chiar de insusi prinii din primul tip de
familie, in relaiile cu copiii lor, in msura in care exista specialiti care sa le explice
cum,ce,cat si cnd sa faca.In puls,intelegerea di partea invatatorului a acestei proveniente
lingvistice si abordarea cu menajamente a unor astfel de copii, in primele etape ale scolii pot
ameliora semnificativ starea de fapt.
3.2.Sistemul educaional
Valoarea resurselor umane si materiale reprezint in mod fundamental baza pentru
sanatatea,bogatia sau srcia unei natiuni.A recunoate acest lucru nseamn a accepta ca
dezvoltarea acelei tari este corelata esenial cu investiia publica in educatie,alaturi de cele
destinate securitatii alimentare si sanatatii.

Pagina 93 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Strategiile de ameliorare a serviciilor de educaie sunt dependente de calitatea


resurselor si surselor angajate-personal didactic, infrastructura de baza(cldiri), logistica
(echipamente), curriculum, management, servicii administrative,retele de comunicatie, etc.
Nicieri insa nu exista abundenta, dar calitatea unor astfel de componente se reflecta
implicit sau explicit in performantele educaionale.
Dezvoltarea si implementarea strategiilor de ameliorare a calitatii educaiei din
Romnia reprezint o necesitate si nu comporta ambiguitati. Dimpotriv, accepta strategii
alternative de dezvoltare. Programele propuse de instituiile centrale, intermediare sau locale
ale puterii de stat ar trebui sa-si apropie si o concepie pedagogica, psihologica, culturala si de
gestiune manageriala.
Problema problemelor o identificam in zona costurilor si a deciziilor de alocare a
resurselor in raport cu necesarul minim pentru funcionarea normala a scolii.A funciona la
cota de avariereprezinta un risc major.
Populaiile cu drept de acces la instituiile colare reprezint categoria cea mai
importanta a actorilor sociali care sunt purttori de mesaj in matricea definitorie a accesului la
educaie.
Accesibilitatea, expresie a posibilitatii de utilizare a dreptului la invatatura,reprezinta
unul din indicatorii a crui evoluie poate fi relevanta pentru examinarea mijloacelor
angajate si utilizate de societatea romaneasca (N.G.Niculescu,1999).
Cteva elemente de ordin statistic sunt utile. De exemplu, la nivelul tarii, la o
populaie de circa 22,5 milioane, in mediul urban triesc 12,34milioane, iar in mediul rural
10,15 milioane.Valoric, pe medii de rezidenta si pe cicluri de vrsta cu interes pentru accesul
la un tip de educatie, configuratia statistica este urmtoarea:
Vrsta
0-4 ani
5-9 ani
10-14 ani
15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani

Urban
0,542
0,756
0,995
1,052
1,097
1,047

Rural
0,621
0,676
O,707
0,725
0,873
0,793

Diferena U-R
-0,79
+ 0,080
+ 0,288
+0,327
+0,224
+0,054

Raportata la populaia tarii ,distribuia elevilor pe niveluri de colarizare se prezenta,


in 1998,astfel:
-copii prescolari-2,75%;
-elevi in clasele I-IV-5,64%;

Pagina 94 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-elevi in clasele V-VII-5,56%;


-elevi in liceu-3,10%;
-elevi in invatamantul profesional-0,89%;
-elevi in invatamantul de arta-0,10%;
-elevi in invatamantul sportiv si cluburi sportive-0,40%;
-elevi in invatamantul special-0,23%.
Din punct de vedere al accesului la educaie se invoca si gradul de cuprindere al
populaiei de vrsta colara in sistemul formal de invatamant.Date statistice semnificative pot
fi socotite: copii de gradinita-media pe tara-64,2%,in rural-62,2%, in urban-65,9%;elevi in
invatamantul de baza-media pe tara-95,6%,in rural-42,9%,iar in urban-57,1%;media pentru
invatamantul primar este mai mare in rural-98,5% si doar 92,8% pentru gimnaziu.
Datele statistice cumulate pe intervale mai mari de timp confirma faptul ca un numr
semnificativ (foarte mare) de elevi se nscriu si participa la actul educaional institutinalizat.
Firesc, exista decalaje intre zonele rurale si cele urbane.
Accesul in invatamant poate fi examinat si din perspectiva unor indicatori sintetici
precum: rata de admisie in sistemul de invatamant, rata de tranziie in ciclurile superioare
celui de baza, rata de colarizare comparativ cu starea din acele tari, rata de abandon,s.a.
Pentru valoarea de impact major pe care o are abandonul scolar,putem socoti ca el se
prezint destul de ridicat, valorile fiind crescute spre nivelurile terminale ale fiecrui ciclu de
invatamant.Firesc el produce intr-o msura semnificativa si in lumea ruralului. Exemplific
ratele de abandon colar(%) pentru media a 4 ani scolari, in intervalul 1994-1998:

Clasa/anul

Clasa/anul

Clasa/anul

Clasa/anul

Clasa/anul

Nivelul

I/V/IX

II/VI/X

III/VII/XI

IV/VIII/XII

2,2
2,5
3,3
6,1

1,5
5,1
5,1
-

3,7
5,6
2,4
-

scolarizarii
primar
5,6
gimnazial
6,0
liceal
3,0
profesional
8,3
Tabel:Rata abandonului colar

Rata abandonului capata semnificaie daca vom spune ca rata de tranziie de la


invatamantul primar la cel gimnazial este in medie de 96-98%,de circa 57-63% de la
gimnaziu la liceu si de 30-33% de la invatamantul gimnazial la cel profesional.

Pagina 95 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Combinaia factorilor cauzali,aditionali uneori pentru situaiile zonelor ruralesaracia,apartenenta de sex, minoritatea lingvistica ,nomadismul, copiii care lucreaza,copii cu
nevoi speciale,s.a-este ntlnita des.
Accesul la educaie este in funcie si de condiiile de care pot beneficia cei care au
statut de elevi. puterea economica a societatii si disponibilitatea ei de a investi reprezint
repere nodale in construcia viitoare a invatamantului.
Se tie ca volumul cheltuielilor materiale destinate educaiei este socotit in toate tarile
putenic dezvoltate drept investiii de tip social. De aceea si in Romnia se fac eforturi pentru
ca investiiile in educaie sa creasc.
De asemenea, trebuie avuta in vedere pregtirea cadrelor didactice, cele care
indruma,educa elevii. Trebuie remarcat faptul ca nu exista discriminare de sex in rndul
cadrelor didactice femei sau barbati,de statut social, de acces la programele de pregtire si
dezvoltare profesionala, de acces la programele de munca flexibile, de respectare a salarizrii
la munca de valoare egala etc.
In Romania,legislatia rspecta in mare msura directivele referitoare la egalitatea
sanselor,la programe de asistenta a angajailor sau de protecie.
Cel mai vulnerabil element al categoriei personal didactic este cel al distribuiei inca
inegale pe urban si rural, dar ,mai ales, al calificrii acestora.Iata o imagine sintetica a
situaiei personalul de baza, cu precizare a valorilor pentru calificare.

Rural
Urban

Gimnaziu
calificai
72%
89%

primar
necalificati calificai
28%
69%
11%
86%

necalificati
31%
14%

total
calificai
76%
93%

necalificati
24%
7%

Educaia copiilor trebuie sa fie o prioritate pentru toate cadrele didactice indiferent de
zona geografica,pregatirea profesional.

CAPITOLUL IV
CERCETAREA PSIHOLOGICA

4.1.Demersuri in cercetarea psihologica

Pagina 96 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cunoaterea metodelor de investigare nu trebuie sa reprezinte pentru cercettor un


scop in sine,dimpotriva,este bine ca ea sa fie subordonata obiectivelor si finalitatilor
cercetrii.
De altefl,stabilirea metodelor de cercetare constituie doar unul dintre pasiiunei
cercetari.Pentru a avea o imagine concreta si completa asupra unei cercetri psihologice, sa
ne referim la principalele demersurile metodolegice ce urmeaz a fi ntreprinse.
Prima etapa a unei cercetri psihologice o constituie stabilirea sau delimitarea cat mai
riguroasa a problemei care va fi cercetata. Daca cercettorul nu tie exact ce vrea, ce
urmareste este puin probabil ca demersurile sa fie eficiente. Un gnditor spunea ca o
probleme bine pusa este pe jumtate rezolvata.
A doua etapa a cercetrii psihologice o reprezint munca de informare si documentare
,de cunoatere a ceea ce au ntreprins altii,a rezultatelor si concluziilor la care au ajuns. Fara o
asemenea cunoatere este posibil sa repetam cercetri deja facute,astfel spus sa
redescoperim America.
Etapa a treia, extrem de importanta, este cea a stabilirii ipotezei de lucru, aceasta
nefiind altceva dect o anticipare a cercettorului in legtura cu rspunsul pe care se asteapta
sa-l capete in urma investigrii concrete. In psihologie ipoteza este de regula o relaie intre
variabilele dependente si cele independente. Se recomanda ca ipoteza sa fie:
-noua,originala,sa nu se repete lucruri deja tiute;
-verosimila,adica in acord cu datele stiintei,pentru ca daca acestea sunt contrazise este
cel puin probabil de a se confirma;
-testabila, sa poat fi verificata, susceptibila de a fi uor cuantificata etc.
Ipoteza joaca rol de ghid, de far cluzitor in cercetare.
In etapa a patra sunt selectate metodele de cercetare, stabilita strategia si metodica
cercetarii.Abia acum cercettorul cauta,selecteaza,adapteaza sau inventeaz pur si simplu
metode de cercetare, le articuleaz intre ele astfel nct sa-si ating scopurile fixate.
In cea de-a cincea etapa se trece la aplicarea metodelor si recoltarea datelor, care
ridica probleme de esantionare,de gsire a subiectilor,de convingere a acestora pentru a
participa la cercetare etc.Nu este exclus ca in aceasta etapa, datorata apariiei unor situaii
neateptate sa se recurg la reformularea ipotezei.
In etapa urmatoare,a asea, are loc prelucrarea si interpretarea rezultatelor
obtinute,stabilirea concluziilor, prin raportarea a ceea ce s-a obinut la ipotezele formulate
anterior.

Acum

se

pun

in

evidenta

Pagina 97 din 145

capacitatile

analitica-sintetice

ale

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cercetatorului,instrumentarea

lui

statistico-matematica,disponibilitatile

pentru

analiza

psihologica fina.

4.2.Obiectivele cercetrii
-stabilirea profilului psihologic al colarului mic(trsturi definitorii)
-compararea unor trsturi psihologice ale copiilor cu handicap social si copii crescui
in familii in care sunt condiii socio-economice medii;
-studierea relaiei dintre handicapul social si performantele de invatare.
4.3.Ipoteza cercetrii
Se prezuma ca atunci cnd condiiile sociale sunt defavorabile ele genereaz la
colarul mic un handicap social care nerezolvat in timp util determina apariia unor tulburri
de invatare.
Sau
Daca handicapul social nu este rezolvat in momentul apariiei sale, atunci va genera
tulburri de invatare.
4.4.Descrierea eantionului de elevi
-25 elevi cu handicap social din clasele a IV-a ai c.Nr. 141 I.I.C.Bratianu, care
au situaie slab la nvtur, calificative predominante de satisfacator,dar au i o situaie
material precar n familie;
-25 elevi din familii cu condiii socio-economice medii, din aceleai clase, care au o
situaie bun la nvtur, calificative de bine i foarte bine, numii elevi fr handicap
social.
Au fost chestionate 25 cadre didactice-dirigini de la c.Nr. 141 I.I.C.Bratianu si 25
prini de la clasele a IV-a din aceeai coala alei din diferite medii sociale.
4.5 Descrierea probelor
a)Testul neverbal Raven-pentru verificarea Q.I. al elevilor.
Pagina 98 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acesta solicita in mod special observaia si raionamentul spatial,pe plan mintal, in


stabilirea relaiilor rezolvrii probei;
Analiza rezultatelor obinute prin experimentarea Testelor progresive coloratel-a
condus pe RAVEN la determinarea a cinci etape calitative ale activitatii intelectuale la copii:
-capacitatea de a distinge, mai intai,figurile identice de cele diferite si apoi pe cele
similare de cele nesimilare;
-capacitatea de a orienta figurile in raport cu propria persoana si cu alte obiecte din
cmpul perceptual;
-capacitatea de a sesiza doua sau mai multe figuri dintre altele alctuind un ntreg sau
o entitate organizata;
-capacitatea de a analiza elementele componente si caracteristicile ntregului perceput
si de a distinge ceea ce este dat prin item de ceea ce constituie contribuie proprie;

b)Testul verbal SimilitudiniAcesta completeaz testul neverbal Raven,pe de o parte prin faptul ca insusirea
limbajului si capacitatea de a comunica verbal constituie aspecte ale dezvoltrii intelectuale,
iar pe de alta parte prin faptul ca apeleaz la activitati psihice mai complexe, incluse in
conceptul de inteligenta,dupa cum va reiei din descrierea testului. Modelul de probe
Similitudini

se

gaseste

in

cele

mai

multe

teste

de

inteligenta

cunoscute.

(A.Binet;D.Wecheler;Fl.Stefanescu-Coanga;R.Zazzo etc.)
Proba urmareste evidenierea capacitatii subiectului de a descoperi insusirile eseniale
si comune pentru doua sau trei obiecte, analizate pe plan mintalCompararea a doua obiecte
din memorie si sesizarea unor diferenieri sau asemnri reprezint operaii intelectuale
importante.(A.Binet)
Rezolvarea testului Similitudini este influenata intr-o anumita msura de factorii
socio-culturali. Pentru atenuarea acestei inconveniente posibile, testul cuprinde si itemi care
nu

apeleaz

la

cunostinte

invatate,ci

presupune

un

grad

mai

mare

de

discernamant,descoperirea unor criterii noi.


Proba Similitudini permite o difereniere genetica Aceasta se exprima prin faptul ca
la vrstele mici copiii se orienteaz preponderent dup asemanari,vizand existenta unor

Pagina 99 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

elemente comune, iar la vrstele mai mari prin integrarea insusirilor depistate intr-un gen
proxim.
Rezolvarea

probei

solicita,

intr-o

succesiune

logica,operatiile

de

analiza,comparare,sinteza si clasificare.
Folosirea unui criteriu de clasificare in rezolvarea unui item,descoperirea si folosirea
unui alt criteriu in rezolvarea itemului urmator-asa cum cere construcia testului-implica o
flexibilitate a gandirii,fapt care nu este deloc de neglijat in activitatea intelectuala.
Rspunsurile se pot baza pe sesizarea unor criterii eseniale sau neesentiale,in funcie
de acestea putnd fi denumite pentru cotare,superioare si inferioare.
c)testul Cine sunt eu?
In analiza si interpretarea rezultatelor la testul C.S.E. s-au urmrit:
-analiza primara;
-analiza secundara;
Analiza primara presupune efectuarea a doua categorii de demersuri investigativinterpretative: stabilirea temelor (grilei) cunoaterii de sine; evaluarea lor pe baza unor
criterii.
a)Identificarea(nume;varsta;sex;ocupatie).Exprima nevoia de afisare,implicit de
consolidare a identitatii ca premisa ca va asigura unicitatea persoanei, nevoia de apartenena
si identificare cu un grup de varsta,sex sau ocupaional.
b)Infatisarea fizica.Ofera informaii despre Eul fizic care poate fi dilatat sau contract,
acceptat sau respins, anumite defecte sau imaturitati fizice reprezentnd deseori punctele
febrile,nevralgice ale existentei individului.
c)Trsturile

psihice

(temperamentale;

aptitudinale;

caracteriale;

tendine

psihonevrotice).Furnizeaz informaii cu privire la Eul psihic(spiritual),trsturile pozitive


sau negative fiind un fel de pulsaii ale personalitatii ce-i dau fora si stabilitate sau o
slbesc si dezagrega. Exprima tendinele acute spre autocunoastere,autostapanire si
autodirijare,ca si mobilizarea resurselor psihice in vederea sporirii forelor si potentelor
psihice.
d)Rezultatele la invatatura sau in munca. Releva disponibilitatile pentru activitatea de
invatare si munca, atitudinile fata de performantele obtinute.Sunt transparente si pentru
anumite trsturi caracteriale(sinceritate,autoacceptare,nevoia de autodepasire etc.)

Pagina 100 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

e)Preferinte,dorinte (vocatinale;de timp liber; minore ,de moment;profunde,de mare


perspectiva).Evidentiaza nivelul dezvoltrii intelectuale,extensia,bogatia si profunzimea
intereselor, multitudinea sau unilateralitatea preociparilor,adecvarea sau neadecvarea
propriilor posibilitati,realismul sau romantismul lor, gradul de implicare in realizarea lor
practica.
f)Sistemul raional(cu parintii;cu colegii; cu prietenii).Scoate la iveala disponibilitatile
sociorelationale,navoia de afiliere si integraresociala,potentialul interrelational(crescut sau
sczut), sensibilitatea si selectivitatea interrelationala,profunzimea sau superficialitatea,
precaritatea relaiilor.
g)Opinii si experiene (legate de prima iubire; legate de casatorie).Exprima nevoia
intimitate, de mplinire si realizare prin altul, de evaluare a strilor afective complexe, de
protejare sau de asimilare a intimitatii.Din judecatile absolutizatoare transpar: precaritatea
experienelor afective,tendintele spre reverie, exagerarea exigentelor,exclusivism.
h)Cutarea de sine.Reliefeaza:nevoia acuta de autodescifrare;existenta unor
disponibilitati in acest sens; exigente sporite fata de sine;constientizarea complexitatii si
dificultatii procesului autocunoaterii.
i)Unitatea persoanei (contientizarea ei; necunostientizarea unicitatii).Traduce
aspiraia de difereniere si singularizare, stilul si modul personal de viata, ca si orientrile
valorice.
j)Izolarea si nchiderea in sine. Este transparenta pentru tendina de interiorizare si
autoanaliza, dar si pentru dificultati de adaptare si integrare sociala. In subtext ascunde
tensiuni crescute in planul adaptativ,potential sczut de relaionare sociala.
k)Adaptarea si integrarea sociala(implicare si participare sociala eficienta;dificultati
de adaptare si integrare sociala).Arata disponibilitatile pentru invtarea si jucarea rolurilor
sociale,dorinta de afiliere la grupurile sociale, de participare la viata sociala. Este
semnificativa pentru atitudinile de evaluare,sustinere si intelegere a comportamentelor altora,
dar si pentru relativa fragilizare a potenialului adaptativ,scotand la iveala comportamente de
deruta,pasivitate.
l) Atitudini fata de viata si problemele ei(realiste; romantice)Scoate la
suprafata:existenta/nonexistenta unor atitudini ferm conturate,a unui sistem evaluativ si
autoevluativ,persistenta unor conduite specifice etapelor depasite sau avansul accelerat spre
statute si roluri noi, maturitatea in gndire sau uorul infantilism cognitiv si comportamental.
m)Valoarea

autocunoasterii,reactiile

autocunoasterii;certitudinea

lipsei
Pagina 101 din 145

provocate

de

ea(certitudinea

autocunoasterii;indoiala

si

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nesiguranta;nihilism,neincredere totala in posibilitatile cunoaterii de sine).Evidentiaza


disponibilitai

pentru

introspectie,pendulare

intre

diverse

stri

contradictorii

(certitudine/incertitudine; ignoranta/infatuare; narcisism/ autoflagelare;sub/supreaapreciera


posibilitatilor de autocunoastere), ceea ce ar putea echivala fie cu nerealista personalitatii,fie
cu apariia unor surse de tensiune psihica sau de frustare;neincredere in forele proprii; deruta
si deriva in fata complexitatii cunoaterii de sine.
n)Nevoia

de

autoperfecionare

si

autodepasire

(vaga,

imprecisa;

direcionata).Evidentiaza trebuina de schimbare calitativa de coninut si de nuana a


personalitatii,dorinta de a se schimba in bine, nu oricum.
o)Atitudinea

fata

de

sine

autonemultumire;

insatisfacie;

revolta

si

rspingere;incredere;proiectare a trsturilor pozitive).Exprima o certa reorientare ctre


sine,obisnuinta cu introspecia, cu analiza subiectiva bazata pe sisteme de criterii, nevoia de
autocunoatere autentica, dar si existenta unor tendine de exibitionism,autoetalare,autoflatare
sau autoeclipsare.
p)Filtrarea

personala

ideilor,actinilor,evenimentelor.Exprima

nevoia

de

personalizare, de implicare personala, nu prin intermediari sau prin mprumut ideatic si


compotamental.
r)Nevoia de autenticitate.Reliefeaza trebuina individului de a fi el insusi,de a-si
elabora un sistem cognitiv si axiologic propriu. Transpar din ea aspecte subtile ale valorii
personale, ca si tendinele de respingere a mascarii,trucarii personalitatii.
s)Sistemul orientativ de valori(convingeri si credine).Arata existenta unor motivatori
superiori ai comportamentului;supletea intelectuala, posibilitati crescute privind realizarea
unor generealizari proprii,reiesite din experienele trite.
t)Marile ntrebri si framantari specifice vrstei sau persoanei in cauza.Evidentiaza
complexitatea cognitiva, uneori sunt transparente pentru aspiraiile persoanele si sociale,
alteori traduc vagi tendine de sofisticare, de poza si mimetism, pentru a lsa o impresie buna.
u)Conflicte si contradictii.De la caz la caz, semnifica fragilizarea, inconstanta si
incongruenta psihocomportamentala sau mare suplee cognitiva, angajarea personalitatii in
procesul devenirii sale dialectice. Lipsa lor arata stagnarea, plafonarea personalitatii.
v)Idealul de sine(sensul vietii;scopul vietii;modelul sau prototipul ideal).Evidentiaza
capacitatea persoanei de a se proiecta, de a se orienta si focaliza intr-o anumita directie,ca si
procesul formarii idealului de sine.

Pagina 102 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

w)Sistemul de imagini despre alii(Eul reflectat).Exprima nevoia autodefinirii prin


raportare la altii,capacittatea de a se aprecia pe sine de pe poziiile altora, de a emite judecai
de valoare, dar si de a fi dependent de alii.
x)Statutul persoanei in lume(certitudinea statului;incertitudunea lui).Scoate la iveala
trebuina stabilizrii statutelor,dobandirii unora noi sau depasirii celor vechi .
y)Eul (definirea Eului;loculEului in structura pesonalitatii;functiile Eului;fatetele
Eului;relatiile dintre faetele Eului;devenira Eului;cunoaserea Eului;semnificatia cunoaterii
Eului).Pune

in

lumina

capacitatea

de

autocunoatere(fina,profunda,diferentiata),de

abstractizare si generalizare psihologice abstracte,indemanarea de a ptrunde in intimitatea


vieii psihice se de realiza corelaii subtile.
z)Tipurile de personalitate(unitar si armonios dezvoltat; instabil; dedublat;
accentuat).Aceasta tema reiese fie din ntreaga compunere a subiectului, fie din unele
fragmente concentrate ale ei, fiind relevanta pentru
abilitatea surprinderii caracteristicilor tipice ale personalitatii,pentru judecarea ei dup
esena si nu dup aparenta.
Evaluarea celor 27 de teme si 52 de subteme ale cunoaterii de sine se realizeaz dup
urmtorul sistem de criterii:
completitudinea/in

completitudinea

lucrrilor(numrul

temelor

si

subtemelor

coninute) care evidentiaza fie capacitatea subiectul de a se adapta fara dificultate sarcinii de
autoforare,spiritul activ de cooperare,dorinta expresa de autocunoastere,un grad mare sau
mijlociu de transparenta psihica, ceea ce coincide cu o mai buna funcionare mecanismelor de
protectie,fie reticenta, netransparenta psihica, redusa cunoatere de sine, spiritul
opozant,superficialitate,platitudine,oboseala,fapt care releva funcionarea defectuoasa a
mecanismelor de protecie sau blocarea lor.
dominaia temelor(frecventa unora dintre ele in raport cu totalul general) indica
punctele de maxim interes ale procesului autocunoasterii,trasaturile caracteristice, chiar
definitarii ale subiectului;o dominanta exagerata ar putea fi coincidenta cu anumite tendine
exclusiviste sau chiar psionevrotice,traducand diverse tensiuni latente ale procesului
adaptativ;
coninutul lucrrilor deplaseaz analiza de pe aspectele cantitative,furnizand
informaii cu privire la natura, geneza, valoarea, devenirea personalitatii si a insusirilor ei, la
incarcatura cognitiva sau afctiv-motivationala a compunerilor, la gradul de angajare in
sarcina, la ecoul celor redactate in constiinta subiectului;

Pagina 103 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

coerenta/incoerenta compunerilor releva fie nivelul nalt de dezvoltare al


gandirii,consecventa ei, capacitatea de triere a informaiilor, spiritul intelectual clar si ferm,
cursivitatea exprimrii, usurinta inlantuirii logice si expresive a ideilor, putina corelrii si
diferenierii acestora, fie lipsa de suplee intelectuala, nedirectionalitatea inteligentei,
neclaritatea intelegerii sarcinii, insuficienta concentrrii si selectivitatii gndirii;
contradiciile si contrazicerile sunt semnificative pentru logica si profunzimea
gndirii, pentru consecventa si adevrul ei, prezenta lor indica superficialitatea si
inconsecventa gndirii, ce traduc diverse dezechilibrri psihice, dezvoltri dizarmonice ale
personalitatii, existenta unor tendine accentuate sau agresiv-latente; predominanta lor
echivaleaz cu dezvoltarea nearmonioasa a personalitatii sau cu imaturitatea ei;
relevanta insusirilor si trsturilor descrise pentru persoana in cauza, fapt care ajuta la
identificarea rapida a subiectului, la utilizarea datelor in procesul educrii capacitatii de
intercunoastere; cum gradul de relevanta a insusirilor si trsturilor psihice este diferit,
ntinzndu-se de la foarte relevante pana la irelevante, nseamn ca implicit aflam si
diversele intenii ale subiectului.
Analiza secundara urmareste stabilirea manierei generale de redactare a lucrrilor
semnificativa fie pentru alte insusiri si trsturi dect cele furnizate expres prin temele si
subtemele autocunoaterii, fie pentru unele tendine ascunse ale subiectului ce constituie un
potenial latent (pozitiv sau negativ) care oricnd ar putea deveni insa manifest, actual. Noi
am desprins sase maniere generale de redactare a lucrarilor,pe care le redm si exemplificam
in continuare:
maniera autoanalizei si autoprezentarii reci, obiective, incolore, cu insusirea oarecum
seaca a informaiilor;
maniera filosofarii, uneori profunda, alteori sterila si puerila, uneori personala,
originala, implicativa, alteori impersonala, mimetica, detaata;
maniera exaltrii poetice, presrata cu metafore, alegorii, comparaii, chiar cu redarea
in versuri;
maniera laconica, cu rspunsuri vagi, stereotip;
maniera tip eschiva,de eludare a raspunsului,de abatere de la subiect;
maniera tip amalgam, combinata, cu prezenta a 2, 3, sau chiar a tuturor celorlalte.

d)Chestionar asupra impactului pe care l are srcia asupra activitatii colarului,


aplicat cadrelor didactice din Sc. Nr. 141
Pagina 104 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Au fost chestionai 25 de cadre didactice din Sc. Nr. 141, sect.V, cu vrste cuprinse
intre 30 si 57 ani, care sunt dirigini, avnd sub observaie si ndrumare un colectiv de elevi
intre 20 si 35 de elevi la o clasa , pentru a verifica daca ipoteza emisa in lucrare este
verificabila.
e)Chestionar general asupra mediului social-economic si cultural familial
Au fost chestionai 25 de parinti de la clasele a IV-a din cele 5 clase tinandu-se cont
ca in lotul experimental sa fie familii din toate categoriile sociale.
Scopul a fost de a culege informaii pentru verificarea unor caracteristici ale mediului
familial.
f)Testul arborelui (Koch, Stora)-aplicat tuturor copiilor, dar analiza detaliata s-a fcut
doar copiilor din studiile de caz
Testul a fost aplicat in grup tinandu-se cont ca elevii sa nu aib surse de inspiratie.Au
fost explicate sarcinile de lucru, s-a creat un cadru propice pentru a lucra in liniste.Copiii au
primit o foaie alba ,un creion si o guma de ters.
Dup aplicare se trece la interpretarea testului tinandu-se cont de principalele
componente ale desenului unui copac:
situarea copacului, ncadrarea lui ,dimensiunea, ordonarea si punerea in pagina;
rdcini;
trunchiul;
ramuri;
flori;
fructe;
schimbri tematice;
linia solului;
coroana;
frunzi;
frunze;
expresia liniei-umbra si culoare de fond.
g)Testul familiei (Louis Corman)-aplicat doar copiilor din studiile de caz.
Testul se aplic individual.
Pagina 105 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se lucreaz cu creionul negru, dar se pot folosi i creioanele colorate. Se interzice


falosirea gumei de ters.
Se dau explicaiile necesare, apoi este lsat copilul s deseneze familia aa cum i-o
imagineaz.
Pentru interpretarea testului se ine cont de:
elemente formale:-trsturi izolate;
-structuri de ansamblu;
Avem trei niveluri de interpretatre:-nivelul grafic;
- nivelul structurilor formale;
-nivelul coninutului;
Desenul familiei este orientat spre lumea social i convenienele ei, deprtndu-se de
realitatea obiectiv pentru a da prioritate propriilor tendine ale subiectului, concepiei sale
personale cu privire la viaa de familie.
Testul familiei este uor de aplicat i ofer o nelegere rapid a situaiei subiectului.
Exprim activitatea imaginativ creatoare a copilului, permind explorri de profunzime,
complexe.
El mai evideniaz conflictele fraternale i compexul Oedip, modul n care se situeaz
un copil n familie, alegerile sale i dificultile care stau n faa sa.
Psihologia releiilor interpersonale nu poate fi neleas fr referine permanente la
psihanaliz.
Conflictele pe planurile sondate de test au efecte grave n conduita colar.

Capitolul V- Analiza rezultatelor si interpretarea lor

A) Testul Raven

Dup aplicarea acestui test mai multor elevi din clasele a IV-a-peste 70 elevi-s-au ales
cei a cror Q.I. se ncadra peste gradul de inteligenta sub medie.

Elevi cu
Pagina 106 din 145

Elevi normali

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

handicap social

Gr.I
Gr. II

Gr. IV

14

Intelig. superioara

Depaseste 95

Intelig. peste nivel

centile
Depaseste sau

10

atinge 90 centile
Depaseste sau

Intelig. de nivel mediu

atinge 75 centile
Depaseste 50

Intelig. sub nivel

centile
Sub 50 centile
Nu depaseste 25

mediu

de centile
25

25

mediu

Gr.III

11

Total
Testul Raven

Pagina 107 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

25

Inteligenta superioara
peste 95 centile

14
11

Inteligenta peste nivel


mediu mai mare sau egala
cu 90 centile

10

Inteligenta peste nivel


mediu peste 75 centile

1
Elevi cu handicap
social

Elevi fara
handicap social

Total

B) Testul Similitudini
S-a aplicat testul la 50 de elevi din clasele a IV-a urmrindu-se in ce msura factorii
socio-culturali influenteza sau nu rezolvarea testelor. Aceasta proba solicita, intr-o succesiune
logica, operaiile de analiza, comparare, sinteza si clasificare.

Pagina 108 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Folosirea unui criteriu de clasificare in rezolvarea unui item, descoperirea si folosirea


unui alt criteriu in rezolvarea itemului urmtor implica o flexibilitate a gndirii.
Media

Media

handicap social
10
4
1
7
0
0
3
0
0

aritmetica
6
2.5
2
5.5
2
1
5
0.5
0.5

ponderata

90
80
70
60
50
40
30
20
10

handicap social
2
1
3
4
4
2
7
1
1

Elevi fara handicap

Elevi fara

social-3.75
Elevi cu handicap social-

Elevi cu

2.82

Percentile

Total 25 25
Daca la rezultatele de la Testul Raven nu se observa diferente foarte mari intre cele
doua grupe, la acest test descoperim ca muli elevi au obinut punctaj inferior ceea ce
nseamn ca acetia au un vocabular srac, nu citesc , iar familia comunica foarte puin cu ei,
fiind preocupai mai mult de asigurarea hranei, a imbracamintei sau au alte activitati mai
putin aceea de a ajuta copilul sa se dezvolte normal, sa fie educat, instruit, lsnd aceasta
sarcina numai in seama scolii.

SIMILITUDINI

Pagina 109 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

25

Total

20
40

30

50

1
1

60

Pagina 110 din 145

15
70

80

10
90

Elevi cu handicap social

10

Elevi fara handicap


social

25
20

10

30

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

elevi cu
handicap
social
17%
Elevi fara
handicap
social
83%

90 centile

10

80 centile

70 centile

60 centile

50 centile

40 centile

30 centile

Cu handicap
Fara
social
handicap
social

C) Testul arborelui

Pagina 111 din 145

Media
aritmetica

20 centile
10 centile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acest test a fost aplicat tuturor elevilor din lot.


Observaiile vor fi generale artnd doar semnificaia din perspectiva psihosociala si
culturala a subiecilor.
S-au observat urmtoarele:
subiecii din grupa elevilor cu handicap social au o capacitate adaptativa mai mica
dect subiecii din grupa a doua (8 din 25 si 12 din 25);
numrul subiecilor care au dificultati de adaptare sau de relaionare sau de integrare
in grup este egal la cele doua grupe testate.(12 si 12);
la ambele grupe am ntlnit subieci care au un spirit fantezist, amuzant, predominarea
principiului plcerii.(2 si 3);
doar in grupa elevilor cu handicap socialam ntlnit copii care se simt mai bine intrun mediu protejat.(3 subieci);
nevoia de a fi apreciai apare la ambele grupe la un numr de subieci sensibil egali (7
si 6);
numai la grupa

Elevi cu

Elevi fr

Media

Media

elevilor fara handicap

handicap

handicap

aritmetica ponderata

social am ntlnit

social

social

8
12

12
12

10
12

integrare n grup
Spirit amuzant,

2.5

fantezist
Se simt bine ntr-un

1.5

subieci cu tendina de
izolare (4), greu
educabili (2), cu
dorina agresiva de
afirmare sociala (5) si
avnd o falsa estimare
a realitatii(11)din
numrul total al grupei
de 25.

de relionare, de

mediu protejat

Pagina 112 din 145

Elevi cu handicap social-4.4

Capacitate adaptativ
Dificulti de adaptare,

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nevoia de a fi apreciat
Tendina de izolare
Greu educabili
Dorin agresiv de

7
1
0
0

6
4
2
5

6.5
2.5
1
2.5

afirmare social
Fals estimare a

11

5.5

realitii
Total

25

25

TESTUL ARBORELUI

Pagina 113 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

11

4
0
1

20

10

0
3

12

Elevi cu handicap social

12

12

Elevi fara handicap social

30

40

50

Capacitatea adaptativa
Dificultati de adaptare,de relationare si de integrare in grup
Spirit amuzant,fantezist
Se simt bine intr-un mediu protejat
Nevoia de a fi apreciat
Tendinta de izolare
Greu educabil
Dorinta agresiva de afirmare sociala
Falsa estimare a realitatii

Testul arborelui

Pagina 114 din 145

60

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Elevi cu
handicap
social
40%

Pagina 115 din 145

Elevi fara
handicap
social
60%

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

12
Capacitate adaptativa

Dificultati de adaptare,de
relationare si de integrare in
grup

10

Spirit fantezist

8
Se simt bine intr-un mediu
protejat

Nevoia de a fi sprijinit

Tendinta de izolare

4
Greu educabil

Dorinta agresiva de afirmare


sociala

Falsa estimare a realitatii

Cu handicap
social

Fara handicap
social

Media
aritmetica

D) Testul Cine sunt eu?

Elevi fara

Elevi cu

Pagina 116 din 145

Media

Media

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

social

social

aritmetica

FS
4
21
4
21

11.5
13.5
11.5
13.5

14.2

25
25
23
20

20
16
3
7

22.5
20.5
13
13.5

11.6

23
19

5
10

14
14.5

21

12

11.16

3.77

20
25

3
25

11.5

rspunsuri
vagi,steriotipe
Amalgam
Total

HS

19
6
19
6

insiruirea seaca a
informaiei
Laconic, cu

ponderata

30.2

invatatura
Preferinte,dorinte
Sistemul relaional
Analiza secundara
Maniera rece cu

handicap

11.2

Analiza preliminar
Complexitate
Simplitate
Simplitate,mobilitate
Inertie,rigiditate
Dominanta temelor
Identitate
Trsturi fizice
Trsturi psihice
Rezultate la

handicap

Pagina 117 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

25

Complexitate
Simplitate

20

Suplete
Inertie

15

Identitate
Trasaturi fizice

10

Trasaturi psihice
Rezultate la invatatura
Dorinte

Relatii

Maniera rece,seaca

Fara
handicap
social

Cu handicap
social

Media
aritmetica

Laconic,stereotip
Amalgam

35
30

Analiza preliminara

25
20
15

Dominanta temelor

10
5
0

Analiza secundara
Fara handicap
social

Cu handicap
social

Urmrind rezultatele din tabel se observa urmtoarele:


la elevii fara handicap social predomina complexitatea compunerii, iar la elevii cu
handicap social predomina simplitatea compunerii;
aceleai rezultate ntlnim si la simplitate, mobilitate si inerie , rigiditate.
toi elevii din prima grupa se identifica personal si numai 20 din 25 reuesc acest
lucru in grupa a doua;

Pagina 118 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

isi recunosc trsturile fizice toi din prima grupa, dar numai 16 din a doua;
diferente foarte mari ntlnim la recunoaterea trsturilor psihice (23-3), la
menionarea rezultatelor la invatatura (20-7), la identificarea dorinelor, preferinelor (23-5);
se observa ca elevii cu handicap social au probleme in relaiile cu cei din jurul lor
(19-10) mult mai mult dect elevii fara handicap social;
diferente semnificativ de mari ntlnim in modul de redactare al compunerii intr-o
maniera rece, doar cu insiruirea seaca a informaiilor si acelea destul de putine;Astfel in
prima grupa identificam 3 compuneri de acest gen si 21 de compuneri asemntoare la elevii
cuhandicap social;
in prima grupa s-a observat ca maniera de redactare a compunerii de tip amalgam
este ntlnita la 20 elevi ,deoarece aceste compuneri dein si foarte multe inforamtii despre
persoanele respective in comparaie cu cei din grupa a doua la care ntlnim doar 3
compuneri de acest gen, deoarece aceste compuneri sunt foarte srace in informaii;

E) Chestionarul asupra impactului pe care l are srcia asupra activitatii colarului


,aplicat cadrelor didactice din Sc. Nr. 141 a urmrit sa observe care este situaia materiala si
situaia la invatatura a elevilor din scoal noastr si, daca aceasta situaie este cunoscuta de
ctre cadrele didactice din scoal.
S-au constatat urmtoarele:
1-starea materiala s-a inrautatit in ultimii 10 ani la 21 c.d. din 25;-84%
2-cauzele sunt:-somaj-7-28%;noi nasteri-2-8%;-sanatate-4-16%;-pensionare-1-4%;alte motive-11-44%;
3-hrana si intretinerea apartamentului sunt problemele care necesita cheltuieli mai
mari la 18 c.d. din 25;-72%
4-starea de sntate a membrilor familiei colarilor poate fi influenata de saracie-23
c.d. din 25;-92%
5-jumatate din c. d. cunosc unde locuiesc elevii si condiiile lor materiale.-50%
6-22 c.d.din 25 cred ca performantele la invatatura sunt influenate de aceste condiii;88%
7-13 c.d. cred ca nu vor sa citeasc in plus-52%;2 c.d. tiu ca au biblioteca acasa8%,iar 10 c.d. tiu ca ali elevi frecventeaz biblioteca scolii-40%;
8-14 c.d. cunosc ca sunt familii care primesc ajutoare de la fundatii,de la primrie de
la secte religioase sau de la O.P.C.-84%
Pagina 119 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

9-17 c.d cunosc ca elevii nu au un regim alimentar regulat si bogat in vitamine;-68%


10-21 c.d. au rspuns ca au elevi care vin fara haine corespunztoare anotimpului sau
nu au toate rechizitele;-84%
11-23 c.d au rspuns ca starea materiala a familiei creeaz dificultati in colarizarea
copiilor;-92%
12-aceste dificultati se regsesc in: asigurarea hranei, a vestimentaiei si a rechizitelor;
13-18 c.d. din 25 susin ca aceti elevi care au probleme sociale frecventeaza cursurile
scolii;-72%
14-motivele pentru care unii elevi nu frecventeaz sunt: preocupare colara
nesusinuta de parinti;dezinteres pentru scoal al copilului saulipsa veniturilor;
15-Toate c.d. susin ca pregtirea colara este importanta pentru reuita in viata a
copilului;-100%
16-doar 2 c.d. din 25 susin ca parintii acestor elevi vin sa se intereseze de situaia
colara a copiilor lor;-8%
17-21 c.d din 25 cred ca srcia influenteaza apariia tulburrilor de invatare la copii;84%
18-printre cauze enumeram:lipsa hranei,a rechizitelor,a imbracamintei, a ajutorului
parintilor care isi petrec mult timp la serviciu, dezinteres, dar si lipsa energiei, puterii de a
invata sau tristeea, izolarea.
19-cele mai multe c.d. considera ca aceste probleme pot fi rezolvate in primul rnd
prin implicarea mai mult a statului,a familiei si a comunitatii;
20-cele mai multe c.d. au considerat ca un rol important in pregtire elevilor pentru
viata l au:scoala, familia, biserica si comunitatea.

Srcia influeneaz apariia tulburrilor de nvare la colarii mici

Pagina 120 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nu
16%

Da
84%

Starea material precar a familiilor creeaz dificulti in scolarizarea copiilor

Nu
8%

Da
92%

F) Chestionarul general asupra mediului social-economic si cultural familial a fost


aplicat parintilor elevilor de la clasele a IV-a din Sc.141, sect.V.
Lotul a fost compus din 21 barbati si 4 femei, toi capi de familie, cu vrste cuprinse
intre 35 ani si 45 ani; 21 casatoriti, 1 necasatorit,2 divortati,1 vduva ;8 familii au un singur
copil, 8 familii au cate 2 copii, 6 familii au cate 3 copii 2 familii au 4 copii si 1 familie are 6
copii.
Ocupatii:-muncitori-19;vanzator-1;alte ocupatii-5;
Studii:-facultate-2;liceu-12;scoala profesionala-9;gimnaziu-2;
Venituri:20 din 25 de parinti au ca venituri salariile si alocaiile copiilor.

Pagina 121 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

21 imobile sunt proprietate privata, iar 4 sunt proprietate de stat;8 familii au 1


camera;10 familii au 2 camere;3 familii au 3 camere si 4 familii au 4 camere;
17 dintre familii au copii in ciclul primar,4-la gimnaziu, 2-la liceu si 2 la facultate;68%
19 cred ca veniturile nu sunt in acord cu munca depusa;-76%
13 dintre ei cred starea materiala s-a inrautatit in ultimii 10 ani;-52%
6 din 25 susin ca aceasta inrautatire se datoreaz salariilor prea mici si a costurilor
mult prea mari fata de veniturile lor;-24%
cele mai mari probleme sunt pentru procurarea hranei si pentru intretinerea
apartamentului;
19 din 25 au o stare de sntate satisfctoare; -76%
15 din 25 au cheltuieli mai mari pentru medicamente;-60%
21 din 25 nu locuiesc cu alte persoane;-84%
21 din 25 nu sprijin alte persoane, nu le intretin;-84%
14 din 25 au un loc special in locuina unde copiilor isi pregtesc leciile;-56%
18 din 25 nu au fost la teatru, cinematograf sau alte manifestri culturale;72%
21 dintre familii nu au o biblioteca proprie-84%, dar in 10 dintre aceste familii copiii
frecventeaz biblioteca scolii sau alte biblioteci-47%;
nici o familie chestionata nu primete ajutor din alta parte;
produsele cumprate in ultimele 2 saptamani sunt repartizate astfel in funcie de
frecventa cu care au fost cumprate : carne, mezeluri, fructe, lapte si produse din lapte, oua,
mai puin peste, legume si paste finoase, iar alcool si tigari ,in cantitati foarte mici si doar in
cteva familii;
toate familiile chestionate pot sa asigure cel puin 3 mese pe zi, chiar mai multe;
suma cheltuita in septembrie 2002 pentru rechizite s-a situat intre 300 000 lei si 1 000
000 lei pentru 1 copil;
1 singur printe recunoate ca nici un copil nu are haine si incaltaminte potrivite
anotimpului, iar 3 ca o parte din copii au haine si incaltaminte potrivite sezonului;
13 din 25 susin ca starea materiala precara poate crea dificultati in colarizarea
copiilor, ntampinand greutati in procurarea rechizitelor , a imbracamintei si incaltamintei
adecvate si a hranei;-52%
toi copiii au fost declarai promovai la sfarsitul anului colar 2001-2002, avnd o
situaie colara buna sau parial buna,avand anumite materii note sau calificative mai mici,
dar nu sub cele de trecere;-100%
Pagina 122 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

toi parintii considera ca pregtirea colara este importanta pentru reuita in viata a
copiilor;-100%
24 din 25 au fost de 3 ori sau chiar mai multe ori la scoal intr-un an colar;-96%
toi considera ca un grad superior de colarizare poate asigura un loc de munca mai
bun;-100%
toi discuta cu copiii lor despre situaia scolara,unii fcnd acest lucru zilnic;-100%
21 din 25 considera ca alegerea viitoarei profesiuni trebuie sa fie hotrta
impreuna:parinti-copii ;-84%
1 singur printe considera ca fiul sau fiica lui ar trebui sa se angajeze la terminarea
gimnaziului din 25;-4%
6 din 25 cred ca locurile de munca oferite nu corespund dorinelor parintilor sau
copiilor-24%, dar 19 dintre ei nu ar avea posibilitatea sa-i obtina un loc de munca singur sau
sa aib o alta posibilitate de a finana copilul sau-76%;
24 din 25 cred ca scoal are un rol important in pregtire tinerilor pentru viata.

Copiii lor au loc special amenajat pentru pregtirea leciilor

Nu
44%

Da
56%

Starea material precar poate crea dificulti n colarizarea copiilor, n procurarea


rechizitelor, a mbrcmintei si nclmintei necesare

Pagina 123 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nu
48%

Da
52%

G) Studii de caz:
A.R. : 16 mai 1992;4 membri;o garsonier conf.III,mama pensionar invaliditate, tatl
muncitor;
calificative de satisfctor i de bine;
testul Raven, 96 centile, inteligen medie;
testul Similitudini, 90 procentile din 100;
testul C.S.E.; Eu sunt un biat bun, milos, prietenos, nalt, slab, credincios, cu ochi
cprui, nzdrvan, sunt Andrei Robert cel mai bun prieten al lui Adi.(aspect fizic, trsturi
psihice, relaii interumane);
testul arborelui: vitalitate, dorina de a atrage atenia, lupta unor tendine contrare,
nervozitate, anxietate, sim social civic, atitudine pozitiv fa de semeni, dificulti
adaptative resimite puternic de subiect, releionare ncordat nevoia de sprijin;
testul familiei: distanare afectiv, probleme de adaptare, relaie distanat de mam,
avnd un sentiment de culpabilitate, mama nu are autoritate, este posesiv, l dojenete
mereu, dorin de contact social, tatl autoritar;
Elevul are rezultate slabe la nvtur, este timid, nu este sigur pe ceea ce a nvat
acas, dar uimete cu rspunsurile deosebite la leciile de predare, obinnd ns la lucrrile
scrise calificative mici.
L.N. :11 noiembrie. 1992; 4 membri; ap. cu 4 camere, tatl decedat, mama
ngrijitoare, doi frai studeni, sora cu probleme de sntate, internat de mai multe ori ntr-un
an, venituri reduse;

Pagina 124 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Calificative de f.bine;
Testul Raven, 107 centile, inteligen superioar;
Testul Similitudini, 90 procentile din 100;
Testul C.E.S.: Salut! Eu am zece ani, sunt din fire mai glumea, simpatic i bun.
Nu mi place s m laud, dar sunt bun la nvtur. Nu mi place s iau note mai
mici de apte. M-am nfuriat foarte tare atunci cnd la un concurs ( pentru pregtire
suplimentar-preselecie) nota trei!. A fost cea mai oribil zi din viaa mea. Dar promit, cu
mna pe inim, c de acum nainte voi nva mult,mult,mult peste limite.
AaAi aflat despre mine la coal, dar acas?
Acas, suntEuCe vrei s v spun acum Sunt ct de ct harnic: eu ngrijesc
pisica, atunci cnd lipsete sora mea, mai ngrijesc televizorul, uitndu-m la el, mai ud
florile din cnd n cnd..Este de ajuns. Nu v mai spun nimic.
Pasiunile mele sunt: cercetarea(Titanicului, poate), cititul, dansul i jocurile.
Din cnd n cnd mai rezolv exerciii(un comar!).
S dau cteva date despre mine: nu sunt nalt, sunt slbu, ochii verzi, prul este
blond-castaniu-rocat i cea mai important dat: mi-am srbtorit ziua de nume pe 6
decembrie. Este de ajuns ca s v putei da seama cine sunt.
V salut i..succes!(trsturi fizice psihice, rezultate la nvtur, dorine
,realizri,pasiuni,compunere complet, bine structurat, separ activitile de la coal de cele
de acas);
Testul arborelui: aptitudini practice, apreciere, dar fals estimare a realitii, nchidere
n sine;
Testul familiei: afeciune foarte intens (este nconjurat cu braele de mam), dorina
de contact social, familie fragil (nali i foarte slabi),pisica este un membru al familiei
suplinind astfel lipsa tatlui).
Are calificative foarte bune deoarece este atent la ore, este dornic de a afla mai
multe, i place s caute lucruri noi, s fie mereu n frunte, s fie apreciat, sufer atunci cnd
rezultatele nu sunt dup ateptri, este bine educat tiind s vorbeasc mereu cu respectul
cuvenit.
3)D.B. :3 ian.1991, 3 membri, garsonier conf. III,mama casnic, tatl omer,
lucreaz doar cnd gsete accidental de lucru;

Pagina 125 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Calificative de insuficient i de satisfctor,lipsete des sau ntrzie la prima or,


prinii nu-l supravegheaz, nu se intereseaz de situaia lui colar, chiar dac au promis
acest lucru de foarte multe ori;
Testul Raven, 81 centile, inteligen sub medie;
Testul Similitudini, 30 procentile din 100;
Testul C.E.S.:Eu sunt un copil n clasa a IV-a C.Eu stau acas i m joc cu jucriile
i cu mainile. Eu m joc cu copiii, cu mingea. Seara eu m uit la televizor. Tata seara m
pune s dorm.,iar mama m scoal dimineaa s mannc,iar dup aia m duc la coal, iar
cnd vin mi fac temele i apoi m uit la televizor la desene.(dorine, simplitate);
Testul arborelui: spirit ngust domestic, capacitate redus de integrare n grup, fals
estimare a realitii, superficial, spirit influenabil, iritabil n relaiile cu semenii, nu poate
rezolva situaiile complicate;
Testul familiei:simplist,schematic, n josul paginii, tatl este redat ca un copil avnd
aceleai dimensiuni cu ale lui-negarea realitii n care nu se poate adapta-mama are o mn
mai mare, este desenat ca un om matur, sugereaz c este mai autoritar .
Lipsete des sau ntrzie la prima or, prinii nu-l supravegheaz, nu se intereseaz
de situaia lui colar, chiar dac au promis acest lucru de foarte multe ori, nu dorete s
primeasc ajutor de la colegii si, este retras nu se joac cu ceilali colegi n pauze;
4)R.I.D.:13 oct.1992; 5 copii i 3 aduli ntr-un apartament de dou camere, confort
III,bunica st intr-o camer cu un singur copil restul familiei stnd n cealalt camer; tatl
este omer, mama pleac de acas foarte des, lipsind zile i nopi, copiii fiind ngrijii de
bunic;
Calificative de satisfctor i cteva debine;
Testul Raven,97 centile, inteligen medie;
Testul Similitudini, 50 procentile din 100;
Testul C.E.S.Eu sunt mai ru, m bat cu colegii, cteodat nu mi fac un exerciiu de
la tem, vorbesc n or, nu prea i ascult pe prini, mi fac temele trziu.(rezultate la
nvtur, simplitate, trsturi psihice negative).
Testul arborelui: la exterior vesel, dar n interior nesigur, abtut, ataare de trecut,
orizont strmt de cunoatere, sensibilitate, inhibiie, inconsecvena motivaiei relaionale,
fragilitate psihic, agresivitate n relaionare, fals estimare a realitii);
Testul familiei: nu apar n desen el ca persoan i nici bunica lui, tatl este suprat,
mama are gura mare, deschis, o sor este aezat n josul paginii; nemulumirea fa de
Pagina 126 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

propria persoan i dorina de a fi cu totul altfel, reacie depresiv, conversiunea agresivitii


n autoagresivitate i culpabilitate.
Mama este foarte nervoas, i bate cu picioarele sau cu alte obiecte din cas, nu-i
ngrijete deoarece nu vine dect foarte rar acas i atunci pentru a-i certa ,a le lua din
alimente sau din bani, are un cerc de prieteni dubioi fiind nevoit s umble cu un cuit
asupra sa pentru a se putea apra. Are 32 ani, iar soul 46 ani. Nu se neleg, el a rmas fr
serviciu, ncercnd s se ocupe de educarea celor 4 copii, dar neavnd nici o autoritate asupra
lor. Bunica este cea care i ngrijete, i aduce i i duce la i de la coal, se intereseaz de
situaia lor colar (doi de vrst colar i doi de vrst preclar, dar care stau acas).In
timpul testelor am observat c avea momente in care nu se pute concentra, necesitnd o pauz
de cteva minute pentru a pute continua.
5)N.M.V.:11 dec.1992;2 membri, este ncredinat din 20.07.1999, prin Hotrrea
nr.602,Centrului de Plasament Sf. Ana;mama-portar la un cmin studenesc;
Calificative de bine i de satisfctor;
Testul Raven, 96 de centile, inteligen medie;
Testul Similitudini, 30 procentile din 100;
Testul C.E.S.:Eu sunt bun, cteodat sunt rea, dar nu ca s bat pe cineva ci c sunt
suprat pe cineva ,c am pierdut un un lucru, c am certat pe cineva.(simplitate, cteva
relaii umane, cteva trsturi psihice negative);
Testul arborelui: contacte sociale speciale; inconsecvena motivaiei relaionale,
caracter ezitant, voin de adaptare social, capacitate redus de integrare n grup, spirit de
observaie, nevoia de a-i etala capacitile;
Testul familiei: apare ea i mama ei, capul este mare n raport cu restul corpului,
trunchiul este subire,o mn este mai lung dect cealalt, predomin n ambele desene prul
strns n codie lungi cu bucle;dorn de contact social, sentimente de culpabilitate legate de
tendine agresive, lipsa urechilor poate arta c are probleme de auz, ine foarte mult la mam
deoarece prul este desenat ca al ei, dorete s fie iubit i s se integreze cu grupul clasei.
Caracterizarea general:
Profil psihologic:
A)Procese i nsuiri psihice:
-percepia-bun reprezentare a obiectelor, a mrimilor, formelor, bun corelare a
structurilor grafice cu cele sonore;
Pagina 127 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-memoria-bun, reine uor, reproduce fidel, stabil;


-gndirea-inteligen medie, gndire flexibil, capacitate de adaptare, comparaie,
analiz;
-limbajul-corect, coerent, fluent;
-atenia-vocabular bogat n limitele vrstei, capaciti de concentrare a ateniei;
B)Trsturi de personalitate:
-temperamentul-deschis, social, comunicativ, calm, echilibrat-flegmatic;
-caracteriale-trsturi voluntare-prezint autocontrol;
-trsturi afective-echilibru emotiv stabil;
-atitudinea fa de sine-distrat, o bun imagine a eu-lui;
-atitudinea fa de alii-prietenoas, uor egoist;
Mama ine la ea, o ia foarte des la cminul studenesc unde este portar i unde
locuiete ntr-o camer. Cnd are liber o ia chiar mai multe zile, se intereseaz de ea la coal.
Dorete ca s stea ct mai mult cu ea de aceea vrea ca de la anul colar viitor s o ia s stea
mpreun i s mearg la o coal mai aproape de serviciu ei.
6) D.E 11 ian. 1992, 3 copii ,2 aduli,locuiesc ntr-un apartament de 2 camere confort
III, prinii sunt muncitori.
Calificative Foarte bine,
Testul Raven,100 centile,inteligen superioar;
Testul Similitudini,90 centile din 100;
Testul C.S.E.:M numesc Edwina. Am 10 ani i nv la Scoala I.I.C.Brtianu din
Bucureti. Sunt de statur potrivit, am prul brunet i sunt puin slbu.Materiile mele
preferate sunt matematic a,romna i civica. Cu colegii i amicii mei m neleg destu lde
bine i cred c eu gndesc mai matur dect ei . M neleg bine i cu familia mea. Sunt cea
mai mic dintre frai i cea mai rsfat, dar asta nu nseamn c nu ajut la treburile
gospodreti. De micm mama m-a nvat s fiu ordonat i cuminte. Cnd voi crete mare
mi doresc s fiu doctor,pentru c mi place s ajut oamenii. (identitate, trsturi fiyice,
rezultate la nvtur, relaii interumane, dorine );
Testul Arborelui: iritabil n relaiile cu semenii ,dorina de afectivitate ,de apeciere.
Compunere : Casa mea: Locuiesc pe strada P.,ntr-un bloc ,la etajul trei.
Apartamentul nu este mare. Are dou camere, un hol, o baie i o buctrie.

Pagina 128 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Locul meu preferat este sufrageria deoarece rafturile mobilii sunt pline de jucrii de
plu, jucrii pe care eu le ador. n aceast camer eu mi fac leciile. Tot aici se mai afl i un
televizor i canapeaua.
Buctria nu este mare. Aici mama i petrece cele mai multe ore, gtind tot felul de
mncruri i dulciuri.
n dormitor i fac temele leciile sora i fratele meu. Seara, dac ne-am terminat
temele, ne uitm la televizorul din dormitorul nostru, dup care adormim.
Baia nu este spaioas. Ea conine toate lucrurile necesare ntr-o astfel de ncpere.
Chiar dac apartamentul meu nu este mare i luxos,eu sunt de prere c cel mai mult
conteaz atmosfera din interiorul lui, adic bun nelegere dintre mine,fraii i prinii mei.

CAPITOLUL VI
Consideraii generale
In discuiile referitoare la factorii care determina apariia si perpetuarea handicapului
social, prerile cercettorilor sunt impartite, complexitatea fenomenului nepermitand
delimitarea exacta a ponderii acestora si nici gsirea unor soluii universal valabile.
In colile de cartier vom ntlni destul de des acest handicap, deoarece in astfel de
cartiere triesc familii cu posibilitati materiale reduse, unele mult sub pragul de srcie,
familii in care apar discuii datorita lipsei resurselor banesti, apar violentele domestice,
divorurile sau abandonurile fie a unui printe, fie a copilului tentat de libertatea strzii.
Ideea ca starea de srcie se perpetueaz de regula de la o generaie la alta, atrage
atenia asupra situaiei copiilor care cresc intr-un mediu de dependenta sociala. Este cunoscut
faptul ca parintii ncearc de cele mai multe ori sa nlesneasc copiilor participarea la viata
sociala. Probleme apar insa cnd nivelul de educaie al parintilor este redus, cnd srcia se
afla de mai multe generaii in familie, nsprind situaia, astfel ca legturile copiilor cu cei de
aceeai vrsta devin foarte dificili, deoarece prietenii nu pot veni in vizita, condiiile de locuit
fiind oarecare, iar mprejurimile periculoase pentru joaca.
Probleme grave exista cu privire la cunoaterea posibilitatilor de colarizare sau a
instanelor care ar putea furniza informaiile legate de acest aspect. Problema anselor egale
in invatamant capata un nou aspect in cazul abordrii acesteia sub forma reletiei dintre

Pagina 129 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

invatamant si viitorul forei de munca, in special pentru copiii din medii srace, aflate sub
semnul dependentei fata de ajutorul social.
Aceasta lucrare e inspirata de descoperirea unei realitatii deosebit de dure privind
condiiile de trai si de educaie ale unei colectivitati de oameni sraci ce locuiesc in sectorul 5
al Bucurestiului, iar copiii frecventeaz in mare parte Sc.Nr. 141I.I.C.Bratianu.
In urma testelor aplicate am observat c dificultile de nvare ntlnite la o parte din
aceti copii, au cauze multiple i c ntr-adevr acolo unde ntlnim mai muli factori
perturbatori copiii ntmpin greuti n activitatea colar. In familiile n care exist interes
de a iei din aceast situaie, unde exist mult afeciune, linite, echilibru sufletesc, copiii
respectivi reuesc s obin rezultate bune, chiar unii foarte bune, dorind i ei s ias din
aceast stare, dorind s se afirme.
Acolo unde cel puin un printe nu se intereseaz de familie, greutatea cznd pe
umerii doar unuia dintre ei i familia este compus din copii minori, se observ c apar
dificulti de nvare, dar i de relaionare, de adaptare. Aceti copii nu fac fa unei activiti
ndelungate sau dac sunt supui unui stres ct ar fi de mic.
In urma celor observate consider c obiectivele cercetrii au fost atinse, iar ipoteza
cercetrii s-a dovedit a fi real.
Cred c rezolvarea acestor probleme se poate realiza prin implicarea factorilor de
decizie, a comunitii locale, a colii prin cunoaterea bine a fiecrei situaii n parte i gsirea
soluiilor optime fiecreia, prin crearea unor Reele de intervenie comunitar
multidisciplinar de ctre O.N.G.-uri, O.P.C.-uri care s ajute concret fiecare familie aflat
n dificultate.

ANEXA I

I)Chestionarul asupra impactului pe care l are srcia asupra activitatii colarului,


aplicat cadrelor didactice din Sc. Nr. 141

Vrsta
Sex

Pagina 130 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.Apreciati ca starea materiala a familiei s-a inrautatit in ultimii 10 ani?


a. da b. Nu c.putin d. Foarte mult
2.Daca da, care credei ca este cauza?
a.somaj b.divort c.decesul unuia dintre soi d.abandonari e. Noi nateri f.sanatate g.
Pensionare h. Alte motiv (care)
3.Care din urmtoarele cauze ar crea probleme in asigurarea condiiilor de viata dorite
de o familie?
a. hrana b. Imbracamintea c. Intretinerea apartamentului d. Chiria e. Medicamente f.
Alte cheltuieli
4.Credeti ca starea de sntate a membrilor familiei colarilor poate fi influenata de
srcie?
a. da b. Nu
5.Stiti in ce condiii invata si locuiesc elevii clasei pe care o conducei ca diriginte?
a. da b. Nu
6.Cum influenteaza aceste condiii performantele elevilor la invatatura?
a.putin b.deloc c.cateodata d.intotdeauna
7.Cunoasteti daca:
a.o biblioteca dotata acas b.frecventeaza alte biblioteci
c. nu doresc sa citeasc in plus
8.Stiti daca familiile srace primesc ajutoare din alta parte. De unde?
a. da b. Nu
9.Elevii din clasa dumneavoastr au un regim alimentar regulat, bogat in vitamine?
a. da b. Nu c. Nu tiu
10.Aveti elevi in clasa care vin la scoal fara rechizite, haine corespunztoare
anotimpului?
a.toti b.o parte c. Nici unul
11.Starea materiala a familiei creeaz dificultati in colarizarea copiilor?
a. da b. Nu
12.Daca da, in ce mod?
a. in asigurarea hranei b. In asigurarea vestimentaiei c. In asigurarea rechizitelor d. In
alte forme
13.Acesti elevi frecventeaz coala in mod regulat?
a. da b. Nu c. Uneori
14.Care sunt motivele, daca unii din copii nu frecventeaz coala?
Pagina 131 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

lipsa veniturilor b. Vagabondaj c. Dezinteres pentru scoal al copilului d. Preocupare


colara nesusinuta de parinti
e. schimbarea strii civile f. Starea de sntate
15.Pregatirea colara e importanta pentru reuita in viata copilului?
a. da b. Nu c. Nu tiu
16.Parintii acestor copii se intereseaz de situaia colara a lor in timpul unui an
colar?
a. da b. Nu c. Uneori
17.Considerati ca srcia influenteaza apariia tulburrilor de invatare la colari?
a. da b. Nu c. Uneori
18.Daca da, in ce mod?

19.Cum vedei rezolvarea acestor probleme?


prin implicarea familiei b. Prin implicarea scolii
c. prin implicarea cadrelor didactic d. Prin implicarea comunitatii
e. prin implicarea statului
20.Cine va avea un rol important in pregtirea tinerilor pentru viata?
a.scoala b. Familia c. Comunitatea d. Prietenii e. Biserica f.autoritatile

ANEXA II
II)Chestionar general asupra mediului social-economic si cultural familial
1.Numarul membrilor in gospodarie.
2.Sexul
3.Varsta
4.Starea civila:-casatorit(a)
-necasatorit(a)
-divortat(a)
-vaduv(a)
5.Nivelul de pregatire scolara: primar, gimnazial, liceal, scoala profesionala, colegiu,
facultate.
Pagina 132 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6.Ocupatia: muncitor, tehnician, functionar ,vanzator, casnica, somer, alte ocupatii.


7.Venituri:-salariu
-pensie
-ajutor de somaj
-alocatie de sprijin
-alocatie pentru copii
-burse scolare
-din activitati ocazionale
-alte venituri
8.Considerati ca veniturile dumneavoastra sunt in acord cu munca depusa?
a.DA b.NU
9.Apreciati ca starea materiala a familiei s-a inrautatit in ultimii 10 ani?
a.DA b.NU
10.Daca DA,care credeti ca este cauza?
a.somaj b.divort c.decesul sotului d.abandonari
e.noi nasteri
f.sanatate g. Pensionare h. Alte motive(care?)
11.Care din urmtoarele condiii va creaza probleme in asigurarea condiiilor de viata
dorite?
a. hrana b.imbracamintea c.intretinerea apartamentului
d. chiria e. Medicamente
12.Care este starea de sntate a dumneavoastr?
a. foarte buna b. Buna c.satisfacatoare d. Rea
13.Cheltuielile fcute pe medicamente va afecteaz capacitatea de rezolvare a altor
probleme?
a. DA b. NU
14.Daca locuii cu alte persoane, acestea contribuie la veniturile gospodriei?
a. DA b. NU c. Nu locuiesc cu alte persoane
15.Exista alte persoane care nu locuiesc cu dumneavoastr ,dar pe care le sprijinii
constant?
a. DA b. NU
16.Apartamentul dumneavoastr este:
a. proprietate privata b. Proprietate de stat c.subinchiriat
17.Cate camere are apartamentul?
Pagina 133 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a. una b. Doua c. Trei d. Patru


18.Copii au un loc special unde isi fac temele?
a. DA b. NU
19De cate ori ai fost de la nceputul anului la:
a. cinematograf b. Teatru c. Muzeu d. Alte manifestri culturale(care?)
20.Copiii dumneavoastr :
a. au o biblioteca dotata acas? B.frecventeaza alte biblioteci?
21.Sunteti sprijinii material de prieteni,rude,vreo organizaie nonguvernamentala?
DA b. NU
22.Daca promii sprijin, in ce mod?
a. bani b.imbracaminte c.incaltaminte d. Hrana e. In supravegherea copiilor.
f. alte modalitati(care?)
23.In ce msura ajutorul primit contribuie la imbunatatirea situaiei familiei?
a. deloc b. In mica msura c. In mare msura.
24.Ce cantitate din urmtoarele produse ai cumprat in ultimule doua saptamani?
a. lapte si produse lactate b. Carne de porc,vita,pui c mezeluri d. Oua e. Peste f. Fructe
g. Legume h. Paste finoase i. Alcool j.tigari.
25.Cate mese servesc copii pe zi?
a. una b. Doua c. Trei d. Patru e. Mai multe.
26.Ce suma ai cheltuit in septembrie 2002 pentru rechizite?
27.Cati dintre copiii dumneavoastr au haine potrivite pentru sezonului?
a.toti b.o parte c .nici unul.
28.Cati dintre copiii dumneavoastr au incaltaminte proprie potivita sezonului?
a.toti b. O parte c. Nici unul.
29.Starea materiala va creaza dificultati in colarizarea copiilor?
a. DA b. NU
30.Daca DA, in ce mod?
a. asigurarea hranei b. Asigurarea vestimentaiei c. In asigurarea rechizitelor d. In alte
forme.
31.Cati din copiii dumneavoastr de vrsta scolara frecventeaz scoal?
a. in ciclul primar b.in ciclul gimnazial c.in liceu d.alte forme.
32.Care sunt motivele, daca unii din copii nu frecventeaza scoala?

Pagina 134 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a.lipsa veniturilor b.vagabondaj c.dezinteres pentru scoala al copilului d.preocupare


scolara nesustinuta de parinti
f.starea de sanatate
33.Cati dintre copiii dumneavoastra au fost declarati promavati in anul scolar
2001/2002?
a.in ciclul primar b.in ciclul gimnazial c.la liceu d.alte forme
34.In anul scolar 2001/2002 copiii dumneavoastra au o situatie scolara:
a.buna b.partial buna c.slaba d.foarte slaba
35.Cosiderati ca pregatirea scolara este importanta pentru reusita in viata a copiilor?
a.DA b.NU c.Nu stiu.
36De cate ori in ultimul an scolar ati fost la scoala pentru a va interesa de situatia
copiilor?
a.o data b.de trei ori c.de mai multe ori d.nu stiu
37.Considerati ca un grad de scolarizare superior asigura sanse pentru ocuparea de
locuri de munca mai bune?
a.DA b.NU c.Nu stiu
38.Obisnuiti sa discutati cu copiii dumneavoastra despre situatia lor scolara?
a.DA b.NU
39.Daca DA,cat de des?
a.zilnic b.din cand in cand c.foarte rar d.deloc
40.Alegerea profesiunii viitoare apartine:
a.copiilor b.parintilor c.ambelor parti.
41.Considerati ca fiii/fiicele dumneavoastra ar trebui mai curand sa se angajeze,decat
sa-si continue studiile?
a.DA b.NU c.Nu stiu.
42.Locurile de munca oferite de scoala corespund dorintelor dumneavoastra?
a.DA b.NU
43Daca NU,aveti posibilitatea sa le rezolvati altfel problema?
a.DA b.NU
44.Credeti ca in viitor scoala va avea un rol important in pregatirea tinerilor pentru
viata?
a.DA b.NU c.Nu stiu.

Pagina 135 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANEXA III

III)SIMILITUDINI
Numele si prenumele:
Vrsta:
Nscut
Profesia tatlui:
A.SARPE-VACA-TIGRU

B1.CUI-MONEDA-SARMA

2.TRANDAFIR-CARTOF-ARBORE
..
3.CARTE RADIO-REVISTA

C.1.PRUNA-PIERSICA
..
2.PISICA-SOARECE

3.PIAN-VIOARA

4.ORA-SAPTAMANA
..
5.USA-FEREASTRA

6.MUNTE-LAC
..
7.PATRAT-CERC

8.TOPIRE-ARDERE

9.METRU-GRAM
Pagina 136 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

10.PRIMUL-ULTIMUL

11.PAMANT-LUNA

12TRACTOR-STRUNG
..
13.BICICLETA-NAVA COSMICA(RACHETA)
.

ANEXA IV

IV)Testul arborelui aplicat tuturor, dar analiza detaliata s-a fcut doar copiilor din
studiile de caz
Indici de apreciere

cod Taxonomia parametrilor

a desenului
I. indici de apreciere
Observaia de

de interpretare
a
desenului
OA Ideea de sinteza

ansamblu
Impresia globala

IG

Ideea de analiza
Plastic-artistica
Plastic-detaata
Plastic-dizarmonica

Expresia grafica

EG

Plastic-apatica
Clara

R-Radacini

Puternica, precisa

T-trunchi

Armonioasa, pictata

C-coroana

Alunecoasa, superficiala

AC-Alte componente

Fragila, destinsa
Ornata
Dezordonata
Monotona
Friabila

Pagina 137 din 145

cod

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rigida
II. Schema procesului
Plasarea desenului in

de
P

Frisanta
proiecie
Poziie centrala

pagina

Deplasare in sus

Mrimea desenului

Deplasare in jos
Deplasare la dreapta
Deplasare la stnga
Depasirea sptiului grafic
Normala, echilibrata
Supradimensionata

Parametrii msurabili

subdimensionata
PM Inaltimea rdcinii HR
Inaltimea trunchiului HT
Inaltimea coroanei HC
Latimea coroanei LC
HR>(HT+HC)
HT<HC
HT<HC/2
HT>HC
HT=HC

Linia solului

LS

HR de o parte si alta a liniei solului


Prezenta liniei solului
Linia solului deasupra bazei
trunchiului
Fuziunea cu baza si rdcina
Linia solului oblica
Linia solului sub baza trunchiului
Absenta liniei solului
Linia solului sugernd pamantul,
iarba
Linia solului dubla, ondulata
Linia solului din liniue verticale

III.Semnificatia

paralele
componentelor arborelui

Pagina 138 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rdcina

Prezenta radacinei
Absenta radacinei
Rdcina din linie simpla
Rdcina din linie dubla nchisa
Rdcina din linie dubla deschisa
Rdcina cu sudura
Rdcina in forma de X
Rdcina filiforma sub linia solului

Trunchiul

legata de trunchi
Prezenta trunchiului

Conturul trunchiului

CT

Absenta trunchiului
Din linie continua
Din linie ntrerupta
Din linie ondulata
Din linie neregulata la
dreapta/stanga

Expresia trunchiului

ET

Din linii difuze,intrerupte


Din linie simpla
Din linie dubla(paralele,

Baza trunchiului

BT

echidistante)
Tubulara
Tubulara lrgita la dreapta
Tubulara lrgita la stnga
Tubulara lrgita in ambele parti
Dreapta aezata pe marginea foii
Situata pe o colina sau insula
Baza pe sudura
Absenta bazei trunchiului
Baza de sudura lrgita in ambele

Forma trunchiului

FT

parti pe marginea foii


Trunchi conic
Trunchi cu adncituri
Trunchi in forma de S
Trunchi cu umflturi(excrescene)
Trunchi cu ingrosari si strangulri

Pagina 139 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Trunchi de brad intr-un pom


fructifer
Trunchi si ramuri cu sudura
Trunchi si ramuri din linii ntrerupte
Trunchi cu forme drepte si
unghiulare
Trunchi cu forme rotunjite
Trunchi cu sprijin(tarus)
Trunchi dreptunghiular
Trunchi cilindric
Trunchi sub forma unei linii
Trunchi impartit in doua jumatati
Trunchi conic cu baza mare in sus
Trunchi sub forma de baza
Extremitatile

EX

trunchiului

Trunchi oval(nnegrit)
Deschise la ambele parti
Trunchi deschis la baza
Trunchi deschis in jos
Trunchi nchis jos, deschis sus,
ramuri dintr-o linie
Trunchi deschis in coloana balon
Trunchi nchis la ambele parti fara

Direcia trunchiului

sudura
nclinare spre stnga
nclinare spre dreapta

Scoara

SC

Direcia verticala dreapta


Din linii ascutite,dantelate,
geometrice
Din linii curbe,rotunde,arcuite
Scoara cu pete
Scoara umbrita la stnga
Scoara umbrita la dreapta
Scoara cu petesi scorbura
aproape de coroana

Pagina 140 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Scoara complet alba


Scoara complet colorata
Scoara haurata cu scorbura
Scoara cu conturul dublu
Scoara nehasurata cu scorbura
Scoara pictata cu mere
Coroana-ramuri

CR

Scoara cu ramuri dezorganizate


Ramuri structurate necircumscrise

organizarea coroanei

Ramuri structurate circumscrise


Ramuri-tub,izolate,dezorganizate
Ramuri nestructurate circumscrise
Ramuri nestructurate

Forma coroanei

necircumscrise
Coroana cu contur ondulat
Coroana cu conturul tremurat
Coroana in forma de balon
Coroana mzglita
Coroana in forma de bucle
Coroana cu penaj de fum
Coroana in forma de spalier
Coroana in forma de arcada
Coroana cu baloane de nori
Coroana in umbra
Coroana cu spatii vide
Coroana aplatizata
Coroana cu ramificaii abundente
Coroana in forma de matura
Coroana in forma de reea
Coroana cu forme inverse
Coroana cu paranteze
Coroana antropomorfica cu
ramuri,flori,frunze exterioare
Coroana balon cu ramuri radiale
exterioare

Pagina 141 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Coroana cu ramuri si mere


exterioare
Coroana balon complet colorata
Coroana si trunchi de brad cu mere
Coroana balon cu halou
Centrarea ramurilor

CE

(coroanei)

Coroana fitomorfica
Centripeta
Centrifuga
Radiala

Direcia ramurilor

(coroanei)

concentrica
In poziie normala
In poziie inversata
Inclinatie spre dreapta
Inclinatie spre dreapta
Direcia orizontala
Ridicarea spre dreapta recznd
spre stnga
Ramuri ascendente
Ramuri care cad
Coroana (arbore) bara btut de
vnt
Ramuri in jos si la stnga

Expresia ramurilor

ER

Ramuri care atrna(cai obosii)


Dintr-o linie continua
Dintr-o linie discontinua
Din doua linii continue paralele
Din doua linii discontinue

Forma ramurilor

FR

Dintr-o linie ondulata


Tubulare
Tubulare in dezordine
Tubulare deschise la extremitati
Deschise
In forma de flcri
In forma de spini si pumnale
Aplatizate

Pagina 142 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nchise
Deformate
Ramuri prea lungi si libere
Izolate caznd
Cu parti exterioare ascuite
Legate de rdcina sau sol
Curbate
Etajate
Tiate frontal
In forma de unghi(in echer)
In forma de unghi(izolate)
Retezate
In forma de palmier
Ramuri frontale izolate
Ramuri mciuca
Tubulare imprastiate in interior
Izolate in contra-sens
Incrucisate
Ramuri de brad
Ramuri din linii
duble,intrerupte,mazgalite
Trunchi cu doua ramuri laterale
Ramuri czute sau caznd la
pamant
Ramuri din linie unica pe trunchi
dreptunghiular
Ramuri foarte groase din linie dubla
Coordonarea

CO

fara coordonare si semnificaie


Armonioasa

ramurilor

Dizarmonica

Frunze

Fara semnificaie
Prezenta frunzelor in desen

FZ

Absenta frunzelor din desen


Frunzi czut ca un sac

Pagina 143 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Frunze si fructe supradimensionate


Frunze in forma de inima
Frunze in forma de buze
Frunze in forma de ovale neregulate
Frunze nedifereniate de flori sau
Flori
Fructe

FL

fructe
Prezenta florilor din desen

FR

Absenta florilor din desen


Prezenta fructelor in desen
Absenta fructelor din desen
Fructe si frunze supradimensionate
Fructe libere in spaiul coroanei
Fructe(si frunze)caznd sau czute
Mr/mere supradimensionate
normale libere
Mere,pere,ghinda,mandarine,plasate

Particularitati ale

PC

desenului

in sus, in jos, in lateral


Regularitati
Deformri
Stereotipii
Accesorii
Antropomorfism
Culoarea desenului

ANEXA V

Nr.743(3154)din 12/09/2001
Europa nu a eradicat srcia
In Europa de Est sunt nu mai puin de 165 milioane de persoane care triesc sub
nivelul minim de saracie,adica au venit sub 4,4 euro pe zi-scrie, in ediia sa de ieri, ziarul
madrilenEl Mundo.

Pagina 144 din 145

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Bolile de care sufer aceasta enorm da multa populaie cu venituri extrem de mici
sunt numeroase, uneori sunt boli aproape uitate, cum este tuberculoza,continua publicaia
citata.
Pe de alta parte, autorul mentioneaza ca numrul sracilor este din ce in ce mai mic in
tarile occidentale,desi el reprezint inca 10% din populaie si aceasta se concentreaz mai ales
in suburbiile marilor orae.
Aici-noteaz El Mundo-vin mai ales sracii din tarile din Est, in fiecare tot mai
multi,emigranti cu statut legal sau ilegal. Rezultatul este o ngrijortoare deteriorare a
sanatatii publice in Europaasa cum de altfel mentioneaza si Organizaia Mondiala a
Sanatatii,intr-un raport dat publicitatii recent publicitatii la Madrid.
Este aceasta realitate cruda, departe de clieele despre bunstarea europeana, pe care
guvernele noastre,societatile noastre nu o poate ignora-conchide El Mundo.
(din ziarul Dimineata-cotidian social-democrat)

Pagina 145 din 145