Calin tine de mna mireasa care are parul lung de fericire.

Ea lupta sa puna mna pe dragostea flacaului.

Poetul si asteapta iubita ca mpreuna sa cutremure o barca.
Ion Creanga s-a nascut ntre anii 1887-1889.
Este vorba de peripetiile lui Robinson Crusoe dupa ce pleaca din roia.
!r"imede a fost grec de neam si a murit asa de barbari de fascisti "itleristi. !sta cnd el
studia n palatul sau din #recia. $i cum el studia a intrat un soldat si a %is &damio&. $i a %s
!r"imede ca nu es. !sa a %s "itleristu nu esi si a bagat baioneta n el. 'ar multe principi
de fi%ica a ramas de la !r"imede printre care principiul lui !r"imede.
(ec"ifor )ipan a avut fericita oca%ie de a nu se mai ntoarce acasa fiind *efuit de niste
oameni invidiosi.
+n romanul &Rascoala& persona*ul principal este poporul si marea masa a taranilor.
'imitrie Cantemir a avut un rol nsemnat n viata sa.
Ion sufera ca nu are pamnt dar o lipsa e ca macar n carte Rebreanu l putea
mproprietari.
Capitala $,! este Casa !lba.
+n C"ina traieste foarte multa lume care mannca o abundenta de ore%- se nc"eie la gt si-
a inventat guma de la capatul creionului.
$a"ara se afla ase%ata pe un nisip uscat- lipsa apei avnd n %ona o pre%enta statornica.
+n padurile !ma%oniei traieste o *ungla fioroasa.
Capitala .landei este *umatate la /aga- *umatate la !msterdam.
oate rascoalele au cerut pamnt care era tinut sub talpa de boieri.
.ptica se ocupa cu studiul oc"elarilor.
Romanii i-au batut crunt pe cartilaginezii din Cartagina. 0"a"a"a1
)ebada moare de cte ori cnta.
!nimalele salbatice traiesc n padurea %oologica.
+n dogmatism- gndirea devine rigida- casanta.
Punctul este o linie redusa la minimum.
+n ca% de accident nu trebuie sa fugi de la locul faptei fiindca victima- daca nu e lovita fatal-
poate retine numarul masinii.
!l. 2la"uta a cules de pe drumuri multe peisa*e pe care le-a descris cu un penel meserias.
Cosbuc ne spune liric ca boierii sa nu mai loveasca n cei de%bracati si goi- mai bine sa le
dea pamnt arabil.
+n multe poe%ii .. #oga a scos n evidenta natura si treieratul pe caldura.
Calinescu ne-a lasat o carte foarte groasa- n care arata cum s-a nfiintat literatura rom3na
si ce scriitori au lucrat la origini.
)ucian 4laga povesteste n versuri ca pe vremea sa era att de liniste ca daca mergeai pe
apa nu te scufundai iar n pomi se au%ea cum cresteau sicrie.
5arin Preda a avut viata ca o prada- de aceea a compus &'elirul&. $criitorii care se
consuma mult- mor.
!ntarctica este un continent alb din cau%a %ape%ilor care nu se mai topesc odata.
Creierul este un organ oarecum indispensabil capului. 61111111
Rascoala de la 4oblna a nceput pe un deal si s-a terminat n 1788.
Ra%boiul de 199 de ani a durat putin mai mult.
:a"aria $tancu a scris un roman descult. ! fost si sef de birou la scriitori.
Ion 4arbu a scris si o poe%ie din ncrengatura molustelor6 &'upa melci&.
#"ita o omoara pe !na cu propria lui mna- bagndu-i g"iara pna-n gt.
+n capitolul romanului &5ortii poruncesc celor vii& ce spun mortii aia trebuie sa faci- ca de
nu...
$i $troe .r"eianu cnd l va%u pe udor $oimaru %ise n gnd6 Pe unde o scot- vere;<
Cnd armata ncepu sa traga cu tunul n tarani- acestia se privira unii pe altii si %isera6 E
pericol- domnule< asta parca e din Caragiale... 6111
Rascoala ncepu spre seara si taranii si aprinsera lanternele ca sa vada drumul spre
ciocoi.
Cu ct ne apropiem de i%bucnirea rascoalei- cu att taranii stau mai mult n crciuma- ca sa
faca n ciuda boierului.
$i cnd Petre Petre o va%u pe (adina de%bracata l gdila n talpi.
=aptul ca gaina babei Ioana si gasi obstescul sfrsit sub rotile masinii boierului- declansa
rascoala.
aranii loveau n boier cu ce aveau ei6 cu una- cu alta...
)ui Ion- =lorica nu-i apartinea n ntregime- fiindca ceva din ea era si a lui #eorge
4uluc. 6111111 sure<
$ublocotenentul Rosu avea un singur ficat si ala gaurit n trei parti de un singur glonte.
ricos"eul- de"...
$ergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la ci%me rupte de intrau gloantele
prin ele<
'escoperirea !mericii s-a produs ntr-un moment de neatentie a pa%ei de coasta.
(ilul este un fluviu ramas de pe vremea faraonilor.
,nul numit 'on >ui*ote- a inventat o instalatie eoliana care producea vnt.
)a sesi%area lui /amlet- un control inopinat a constatat ca e ceva putred n 'anemarca.
$ngele soldatilor curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase glontul si sngele nu
mai curgea.
$oldatul Ionescu avea o misiune importanta6 belea oc"ii la avioane.
+nclestarea era mare. !viatia germana facea des atacuri infanteristice.
)a .topeni erau numai gropi si avioanele le ocoleau si tunarii trageau dupa ele n %ig-%ag.
$i tunarul oc"i bine si lovi avionul cu teava tunului.
'upa ce lupta mult timp- soldatului i ca%ura creierii ntr-o gamela.
Contemporanii lui Eminescu l-au urmarit ca sa-i g"iceasca filo%ofia si ca sa-i caute nod n
papura.
'in lumea satului tsnesc figuri memorabile ca6 pupa%a- ciresul si altele care au completat
actiunea operei.
)iviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 899 de pagini n sus.
$i bietul Eminescu- scrbit de bisnita societatii sale si ca 2eronica 5icle i facea fite- intra
ntr-o etapa noua pe care mi-e rusine s-o spun.
udor $oimarul era apt de lupta- cu vi%ita medicala facuta.
'ragu-mi era satul meu si pomul unde lega mama porcul<<< - citat din &!mintirile& lui
Creanga.
Caragiale a scris nuvela &+n vreme de ra%boi& fara a depune un mare efort fi%ic.
Eminescu este un mare clasic- pentru ca se studia%a ntre peretii claselor.
+n versurile6 &Ce-ti pasa tie c"ip de lut ? 'ac-oi fi eu sau altul;& poetul ne vorbeste despre
aspectul fiintei cu care )uceafarul este n gagicareala si ea i spune ca nu stie daca va fi al
ei sau va fi altul.
Romanul &Rascoala& este conceput de )iviu Rebreanu sferic- pentru ca ncepe si se
termina cu imaginea burtii lui Rogo*inaru- care seamana cu o sfera.
)a /umulesti .%ana curgea limpede fara prea mari framntari sociale si politice.
5os 'anila si facu rugaciunea catre 'umne%eu dupa ce muri.
$tefan cel 5are a avut o sotie cuminte care sta n palat si l astepta sa vina de la lupte ca
sa puna masa.
+n acest te@t se anali%ea%a trasaturile vitelor de la plug- caci aceste obiecte - boul si vaca -
snt cele mai valoroase ale taranului.
Ion pleca spre casa !nei 4aciu cu gndul la figuri mari ce se fac numai noaptea. 61111111
(ic"ita $tanescu a stiut el de ce a pus virgulele si punctele acelea n poe%ie si nu ma bag
eu n ce a facut el. ...io ii dadeam 19 astuia...
Pe lnga aceasta poe%ie (ic"ita $tanescu a mai scris si un ou si o sfera.
)egile nescrise ale satului snt respectate cu strictete de 2itoria- #"eorg"ita si cinele lor.
5etoda folosita de Ion pentru a pune mna pe pamntul !nei este nsarcinarea.
2ersul &de la strabunii mei pna la tine& e@plica distanta n Am- care e@ista ntre poet si
rudele sale ce traiau undeva la tara.
'anila Prepeleac era tovaras de copilarie cu Ion Creanga si cu el pleca iarna la sanius.
Eminescu a publicat frumoasa poe%ie &Pe lnga plopii $lavitesti&.
)a nceputul fiecarei poe%ii eminesciene sta plantat cte un tei mai gros sau mai subtire n
functie de cte strofe are poe%ia.
$i eroul- ca sa nu fie gasit- se ascunse ntr-o pititoare.
Cnd eroul muri mpuscat de nemti pe cmp- simti miros de marar si de patrun*el.
El mergea pe bicicleta cu picioarele goale- bagate n portbaga*.
Ioana i %ise eroului sa-i bage aparatul n pri%a.
Cnd veni fata- baiatul i mngie pisoiul.
$oldatii i urmareau pe nemti si- cum i vedeau ca se urca n avioane- sareau calare pe
tunuri si i urmareau pe tot aeroportul.
Patima s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan.
Persona*ele principale din povestirea &. ora din august& snt6 ofiterul Rosu si avioanele
nemtesti.
Pe aeroportul .topeni se luptau nemtii cu americanii- iar rom3nii trageau- cu succes- cnd
n unii- cnd n altii.
#ala #alaction se mai numea si #rigore Pisulescu<<<
!gripina nu avea dect doi copii- pentru ca al treilea- Paunas- nu mai contea%a- pentru ca
tot l mannca vulturii.
Pe udor $oimaru- dorul pentru 5agda .r"eianu l tragea *os de pe cal- mai-mai sa pice<
.r"eianu sta drept pe cal- de parca avea un bat nfipt undeva.
5agda l iubea pe udor $oimaru fara sa stie ca acesta nu stia limbi straine.
+n &!mintiri& apare copilaria fericita a puiului de taran Crenguta Ionel.
Privind atent plugul vede ca e de fier si privind si mai atent taranul- !rg"e%i- ca un poet
bun ce este- vede ca e de bron%.
)iviu Rebreanu are placerea de a ne aduce la cunostinta- n operele sale- iubirea de
pamnt a taranului.
$emnele de punctuatie e@plica ca limba rom3na de aceea a aparut- ca sa aiba virgule si
puncte.
u nu stii sa noti- pentru ca nu ai vrut sa nveti carte.
Creanga a scris povesti ca6 &Cocosul babei&- &#aina lenesa&- &Punguta cu bani marunti&-
&)upul si capra&.
2laicu-2oda era un functionar model care avea un randament deosebit ca domn.
$inonimul cuvntului &pace& este &"ai la ra%boi&<
+n drama &!pus de soare& $tefan cel 5are era asa de batrn- nct picioarele nu-l mai
tineau- dar el mergea nainte cu inima.
Cea"laul este situat sus pe munte.
5os 'anila sta pe vine sa prinda vulturii de pene.