Calendarul gradinii de legume

FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se
ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu
pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se
pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.
MARTIE
- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,
vinete)
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,
tomate)
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a
usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.
- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat
- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)
- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o
stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru
plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot
planta.
APRILIE
- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;
- de la mijlocul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la
adancimea de 10 cm;
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;
- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate
alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea.
Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;
- n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.
MAI
- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie,
conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante:
Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox
0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o
temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare;
- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10
zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea
paraziti: purici, fluturi, muste.
IUNIE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie
sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;
- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de
Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;
- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. n
vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva
fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor
lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai
multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor
avea lumina si nu se vor coace;
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.
IULIE
- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea
fructelor stricate.
AUGUST
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de
depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea
piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci
altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii
octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.
SEPTEMBRIE
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice
soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce
s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se
lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la
soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50
g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se
scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in
apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar
semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca
mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie.
Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se
zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a
separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare,
care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti
se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag
semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa
cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul
vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La
salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la
umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane
samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua,
pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura
capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat
subtire.
OCTOMBRIE
- se scot cartofii de toamna;
- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in
pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai
calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele
sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;
- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;
- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;
- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de
stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza
rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea,
ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom
acoperi tulpinile cu saci.
NOIEMBRIE
- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la
pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face
fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in
saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate
radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu
ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare
potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina
si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte
puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam
cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle
deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa
fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si
rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile
de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.
Ardei
In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca
rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o
productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr!un pam"nt bogat, af"nat, lucrat ad"nc si
ngrasat cu gunoi de gra#d.
Soiuri
Ardei gras: $alben timpuriu, %xport, $alben de &anat, $alben urias, 'rias de (alifornia,
)om"nesc, (alincov verde, etc.
$ogosar: *impuriu de &ucuresti, +uperb, 'rias dulce, +plendid, )ubin, etc.
Ardei lung: ,apia, -ung rom"nesc, .edaliat, (osmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.
Rasadul
+emanatul n rasadnita se face catre sf"rsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mi#locul
lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile t"r/ii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi)
semanatul se face n rasadnite reci (pe straturi) la nceputul lunii aprilie.
Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sf"rsitul lunii aprilie. 0n celelalte ca/uri,
ardeii se plantea/a la nceputul lunii mai.
1istanta de plantare pe biloane este de 42342 cm, pun"nd c"te 4 fir la cuib. Pentru ardeiul iute
plantarea se face la 52352 cm. 1aca plantarea se face pe straturi naltate, distantele de plantare
sunt de 62347 cm la ardei gras si gogosar. )asadurile trebuie ngropate la aceeasi ad"ncime ca
cea din rasadnita.
0ngri#irea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara). Important este
cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece8 dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai
uda 9!5 saptam"ni pentru ca plantele sa se nradacine/e bine8 apoi udatul se face odata la :!;
/ile8 n timpul nfloririi masive se ntrerupe udatul.
<data cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile de/golite la udat.
Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se c"rneasca ramurile fiecarei
plante, las"nd doar 7!: ardei la tufa. 1e la o tufa se pot obtine 2,7!2,67 kg ardei, gogosari sau
ardei lungi.
Conopida
+e cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati.
%ste o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 2 grade (, c"nd se patea/a si nu
mai produce recolte de calitate.
("nd s!a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste. +e cultiva pe soluri
fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de gra#d.
Soiuri
*impurie de %rtfurt, cu perioada de vegetatie de =2!422 /ile, cu inflorescenta mica, rotunda si
ndesata de 522!722 gr
&ulgare de /apada (447!492 /ile), cu inflorescenta mare, de :22!4222 gr, cu productie mare la
cultura n c"mp si care se pastrea/a bine mai mult timp.
Alte soiuri: *impurie de Arad, etc.
Rasadul
+oiurile timpurii se produc n rasadnite calde (5.7 gr la 4,7 mp) n februarie. +oiurile t"r/ii se
seamana pe straturi la sf"rsitul lunii mai.
Plantarea n gradina se face la mi#locul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (72!72 cm) si n luna iulie
pentru cele t"r/ii (62!62 cm). )asadul poate fi plantat putin mai ad"nc dec"t a fost n rasadnita.
Pam"ntul se amesteca cu 522!722 gr mranita la planta, iar la ba/a se asea/a pleava, paie sau
frun/e uscate (mulcire) pentru mentinerea apei n sol. 1upa plantare se uda si se trage pam"nt n
#urul plantei.
0ngri#irea se face n general la fel ca la cultura ver/ei, n ce priveste prasilele, musuroirea, udarea
si ngrasarea suplimentara. +uplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea
frun/elor la v"rf sau fr"ngerea a 9!5 frun/e care se asa/a peste capat"na. %xista soiuri la care
frun/ele acopera de la sine capat"na. )ecoltarea se face treptat, c"nd inflorescentele sunt
ndesate si albe, nainte ca acestea sa se resfire, la 47!92 /ile de la formarea lor. (apat"nile se
taie de la ba/a, cu tot cu frun/e.
(eapa
(ontine multe substante hranitoare: /aharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.
Ceapa de arpagic
+e obtine astfel: solul arat din toamna se nivelea/a si se marunteste bine n primavara8 sam"nta
de ceapa se seamana n martie (2,;!4 kg la 422 mp), n r"nduri la 6!42 cm distanta si 4!9 cm
ad"ncime, las"nd poteci de 72 cm la 42!47 r"nduri.
Pentru a grabi rasarirea, sam"nta se nmoaie n apa 9!5 /ile.
1upa rasarire se fac 5!4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu /eama
bordele/a mpotriva manei.
)ecoltarea se face n luna august c"nd bulbisorii s!au format iar frun/ele exterioare sunt uscate.
)ecoltarea se reali/ea/a prin smulgere cu m"na sau cu sapaliga. (el mai bun arpagic este cel cu
diametrul de 6!49 mm. 1upa uscare, arpagicul se pastrea/a n ncaperi uscate cu temperaturi ori
de 2!9 gr ( ori de 4;!92 gr (8 trebuie evitate temperaturi de 5!47 gr (, pentru a nu forma fusti anul
urmator.
+oiuri de ceapa de arpagic: ! 'riasa de +tuttgart, 1e &acau, 1e >ittau, 1e ?inga, 1e 1arasti, 1e
-ovrin, 1e @iliasi, etc.
Ceapa de consum (bulbi)
-a sf"rsitul lunii martie se plantea/a arpagicul la 92!97 cm ntre r"nduri si 42!49 cm ntre bulbi pe
r"nd, pe terenul pregatit corespun/ator. -a 4222 mp sunt necesare 42!:2 kg arpagic.
0ngri#irea consta n 4!7 sapaligi, 4!9 udaturi, 4!9 ngrasari suplimentare, 5!4 stropiri cu /eama
bordele/a pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. 0ngrasarea si udarea se
face numai dupa primele 9 saptam"ni de la plantare.
)ecoltarea se face n august c"nd tulpinile s!au nmuiat la ba/a si mai mult de #umatate au ca/ut
la pam"nt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. 1upa recoltare se lasa sa
se /v"nte la soare. +e pot obtine 9!9,7 tone de ceapa bulbi la 4222 mp.
Ceapa de apa (caba)
Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi n luna
aprilie n r"nduri la 7!: cm. Pentru 4222 mp sunt necesare 47222!72222 rasaduri care se obtin din
:22!;22 gr sam"nta. )asadul este bun de plantat c"nd are 9!5 frun/e.
-a plantare se scurtea/a radacinile si frun/ele la 435. )asadul mocirlit se plantea/a cu plantatorul,
la sf"rsitul lunii mai, la 97!52 cm ntre r"nduri si 42!47 cm pe r"nd. 1upa plantare se uda, apoi se
ngri#este la fel ca ceapa de arpagic.
-a recoltare se pot obtine 4922!4622 kg de pe 4222 mp de teren.
+oiuri de ceapa de apa: 1e &u/au, +paniola
Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul
Pentru a obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se plantea/a toamna t"r/iu sau primavara c"t
mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 92 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 92!52
gr la 47!92 cm ntre r"nduri si 7!42 cm pe r"nd.
1aca plantarea se face din toamna este bine sa se ase/e peste cultura un strat de gunoi paios de
gra#d sau frun/e, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se aduna cu grebla n primavara.
)ecoltarea se poate ncepe din luna aprilie c"nd frun/ele au lungimea de 52!57 cm.
Vinete
Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana.
+am"nta ncolteste numai la temperaturi ce depasesc 44!47 grade (, iar la temperaturi sub 2
grade ( plantele mor. (er mai multa apa, deci se uda mai des. 1aca nu au suficienta lumina n
rasadnita, plantele se ngalbenesc si se alungesc. 1aca sunt umbrite n teren, nu leaga rod.
Ce soiuri cultivam?
+unt recomandate urmatoarele soiuri: A1eliciaB pentru culturi timpurii, A1anubianaB pentru culturi
de vara, APana (orbuluiB si A&ucuresteneB pentru culturi t"r/ii.
Cum se produce rasadul de vinete?
?inetele se cultiva numai prin rasad. +emanatul n rasadnite se face la sf"rsitul lui februarie,
nceputul lui martie. )epicatul se face la 6!6 cm sau ;!; cm cu mult pam"nt la radacina sau n
ghivece nutritive.
Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la :2 /ile de la semanare, c"nd au :!6 frun/e,
la :2!62 cm ntre r"nduri si 52 cm pe r"nd, la aceeasi ad"ncime la care au stat n rasadnita.
-a plantare se pun la cuib 72!422 gr mranita. 1upa plantare se uda fiecare planta cu 4!4,7 litri apa
si se trage pam"nt maruntit n #urul plantei.
(um se ngri#esteC
0n general, ngri#irea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4!7
prasile, se uda mai des ca rosiile (4!7 /ile), iar ngrasarea se face de 5 ori, prima data la 42!47
/ile, iar celelalte 9 ngrasari la intervale de 47!92 /ile. ?inetele bune de recoltat au o culoare
neagra lucioasa si sunt elastice, daca se str"ng usor ntre degete si podul palmei. @ructele
mbatr"nite devin amare. -a recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare.
)ecoltarea se repeta din 6 n 6 /ile. < planta poate produce 7!: vinete, aproximativ 4!4,7 kg.
Rosia compozitie- ce contine rosia? Sucul de rosii
)osiile repre/inta una din principalele culturi din gradina de legume, datorita fructului care e un
aliment foarte valoros, ce contine nsemnate cantitati de substante hranitoare. 0ntr!un kg de rosii
se gasesc cca 52!42 gr /aharuri, 92!:2 gr vitamina A, 92!:2 gr vitamina (, 42!72 mg calciu, 92!52
mg fier. (e soiuri se cultivaC
Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 422D, DArges 42;D sau DArges
472Dcare sunt foarte precoce si dau fructe la =7!427 /ile de la rasarire, de asemenea se folosesc
D%xportD sau D1elicatesD
Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti E.arita 47B si E.arita 97B
Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: EAuroraB, cu fructe mari (422!922 gr) la 492!497 /ile
de la rasarire8 E de *ulceaB, cu fructe mari, rotunde, cu 7 coaste specifice, produce la 452!457 /ile
de la rasarire8 E(ampbellB produce rosii de 472!4:2 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la
452!442 /ile de la rasarire.
Alte soiuri bune sunt din grupa AFein/B
*rebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de tomate n special
progresea/a rapid, asa ca probabil au aparut de#a si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de
buna calitate.
*omatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea
trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu ngrasaminte naturale, mai ales.
*omatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu re/ultate bune si prin semanare
direct n c"mp. )asadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite calde, n care se seamana
n luna februarie ntre 4 si ; gr sam"nta la 4 mp. -a 9!5 saptam"ni de la rasarire, c"nd apar
primele frun/e adevarate, rasadul se repica la distanta de 42342 cm c"nd vrem sa obtinem un
rasad viguros si avem spatiu suficient. .ai bune re/ultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau
ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se face la nceputul lunii martie.
("nd a trecut pericolul brumelor t"r/ii de primavara, ncep"nd cu mi#locul lunii aprilie si p"na n
luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina.
Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm
ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai mari. -a plantare este bine sa se puna la
cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pam"ntul din cuib.
1upa plantare rasadul se uda cu 4!4,7 litri apa la cuib sau se iriga ntre r"nduri.
Gu se stropesc direct planteleH
(um se ngri#este cultura de tomateC
1upa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 4!4,9 m
lungime se nfig n pam"nt n dreptul fiecarei plante nspre nord . +au se instalea/a spalieri mai
grosi de lemn de 62!;2 cm din 9 n 9 metri pe r"nd, pe care se ntinde s"rma la 72!:2 cm naltime.
0n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectuea/a
urmatoarele lucrari:
-egatul de arac sau de spalier8 lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca cu rod si devin mai
grele. -egarea se face cu sfori, f"sii de c"rpe sau alt material textile, imediat sub frun/e,
ncon#ur"nd tulpina n asa fel nc"t fructele sa aiba loc sa creasca.
(opilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frun/ele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru
o buna de/voltare a fructelor. +e pot lasa 4!9 lastari la tufa, din cei care apar n prea#ma primului
ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei.
'darea se face la :!6 /ile, functie de gradul de uscare al pam"ntului. Primavara si la nceputul
verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar
plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea,
cnd solul s-a mai racorit. a udare tre!uie urmarit ca apa sa a"un#a la radacini si nu direct
pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci tre!uie lasata la soare pentru a se ncalzi un pic.
0ngrasarea pam"ntului se face o data la 42!47 /ile de la plantarea rasadurilor, apoi la 9 saptam"ni.
0n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (4 galeata
gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 42!47 litri la 4 mp, sau mranita, care se mprastie printre
plante si se ngroapa prin prasit n sol.
("rnitul este o lucrare foarte indicata, at"t pentru culturile timpurii c"t si pentru cele t"r/ii. (onsta
n rete/area v"rfului plantei la 9!5 frun/e deasupra ultimului ciorchine de fructe. -a tomatele
timpurii se lasa 4!7 ciorchini de fructe, iar la cele t"r/ii :!; ciorchini. Prin aceasta lucrare se
grabeste coacerea fructelor n ca/ul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura
de vara, iar la cea t"r/ie se accelerea/a coacerea nainte de caderea brumei.
)ecoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe r"nduri.

Andive
Andivele repre/inta un manunchi de frun/e inalbite care se consuma ca salata, fiind fragede, cu
gust placut, putin amarui. +e obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de
&ruxelles. ?aloarea alimentara este deosebita.
(ultura de andive se reali/ea/a in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea, in
timpul iernii, se vor obtine DpapusileD (andivele).
Cum se obtin andivele ?
Pentru a obtine andivele (DpapusileD), radacinile se pun in santuri incal/ite sau in pivnite. +anturile
se fac late de ;2!422 cm si adanci de 42!72 cm. In ele se asa/a radacinile, la 4!5 cm una de alta,
in po/itie verticala, dupa ce mai intai s!au scurtat la 97 cm si s!au inlaturat mugurii laterali de pe
colet (sa ramana numai mugurele principal). Printre radacini se pune un amestec de pamant de
gradina, mranita si nisip. 1e asemenea, deasupra radacinilor se asa/a un strat din acest amestec
gros de aproximativ 92 cm, iar peste acest strat se asa/a un strat de ingrasamat organic in
fermentatie de grosime circa 42!72 cm. +ub influenta caldurii data de ingrsamant, incep sa
creasca frun/ele. 1eoarece cresc in stratul de pamant, raman albe si adunate in forma de
DpapusaD. Andivele se taie pe o mica portiune din colet, pentru a nu desprinde frun/ele. -a un
metru patrat de sant se pot pune la fortat 4;2!922 radacini, recoltandu!se 49!47 kg andive.
In pivnite, radacinile se pun la fortat infigandu!se intr!un strat de pamant (amestec obisnuit), una
langa alta. %le pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 47!92 cm sau se infig in pamant
numai pana la #umatate. In acest ca/, papusile cresc complet afara, din care cau/a au frun/ele
desfacute. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant.
Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii
<btinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad
de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea
culturilor prin semanat direct.
1e aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele
aspecte tehnologice:
! stabilirea datei de plantare8
! varsta optima a rasadului8
! durata de semanat la rasarire8
! stabilirea datei de semanat.
Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incal/ite (sere
inmultitor) unde se pot controla si diri#a factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din
punct de vedere calitativ.
+emanatul se face in doua moduri:
! semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare
de rasaduri.
Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat, alcatuit dintr!un
amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din mranita, pamant de gradina si
nisip, gros de 6!42 cm.
+emintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a
acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla preva/uta cu o muchie
ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care
este de 7 cm, iar pe rand semintele se distribuie la 4!9 cm.
1upa semanat, semintele se acopera cu un strat de 2,7!4 cm grosime de amestec nutritiv cernut,
reparti/at uniform care se taxea/a cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre
seminte si stratul nutritiv.
+emanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogo#ini sau folie de
polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor.
(and plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de
care au nevoie.
+emanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de
rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai
precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat.
+e folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se
de/infectea/a cu solutii de formalina 9I, sulfat de cupru 9!5I, si se pregatesc in felul urmator: pe
fundul laditei se asa/a un strat de nisip de 4!4,7 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel
incat sa ramana goala ladita circa 9 cm, se tasea/a si se marchea/a randurile la 4!7 cm.
+e acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se urmaresc pana in
momentul repicarii rasadurilor.
Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incal/ite cu
biocombustibil.
Pentru aceasta sunt mai multe variante:
! introducerea gunoiului de gra#d pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de 42!72 cm,
circulatia facandu!se pe o poteca de :2 cm.
1e o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul8
! saparea unor santuri de 52!42 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in
aceste santuri8
! instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi ase/at.
Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr!o anumita perioada de timp se aplica o serie de
lucrari de ingrasare si anume:
! diri#area factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s!a hotarat.
Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele specifice fiecarei specii
legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si
ramane constanta pana la plantare.
Inainte de plantare cu circa 42!47 /ile, temperatura scade, in vederea calirii rasadurilor, pana
aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.
! lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de
lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena noua etc.).

! aerisirea se face /ilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compo/itiei aerului.
! udarea se face moderat cu apa calduta (92!99J()8
! udarea excesiva duce la putre/irea rasadurilor sau la alungirea acestora.
! fertili/area suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 2,4!2,7 ! 4I.
+e fac 9!4 fertili/ari, prima la 6!42 /ile de la repicat iar urmatoarea la interval de 42!47 /ile.
)epicatul se face in fa/a de frun/e cotiledonale in po/itie ori/ontala si aparitia primelor frun/e
adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de
specii. +e mai folosesc ghivece de plastic, de hartie, de turba etc. Adancimea de repicat este si ea
diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.
! raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind alungirea8
! tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire8
! combaterea bolilor si daunatorilor8
! calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai sca/ute, cu
lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna.
'n rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate, var/oase, rasadul capata
o culoare violacee.
Cultura tomatelor in solarii si rasadnite.
*omatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.
In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 9 ! 5 saptamani, comparativ cu o cultura
timpurie in camp deschis.
%ste bine ca tomatele sa urme/e dupa castraveti, fasole urcatoare, var/a, pepeni galbeni etc.
Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor, ardeiului si vinetelor.
1e aceea, la cultura in solarii, cand urmea/a dupa acestea, este bine sa se faca de/infectia
chimica a solului.
Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii
anterioare, fertili/area de ba/a cu 72 ! ;2 t3ha gunoi de gra#d semidescompus, 422 ! 722 kg3ha
superfosfat si 922 kg3ha sulfat de potasiu, mobili/area adanca a solului la adancimea de 9; ! 52
cm cu .++ 4,4 sau pe suprafete mai mici cu ca/maua.
1eoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa verde, dupa
mobili/area adanca terenul se marunteste, se modelea/a in straturi inaltate si se trece la semanat
spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de
plantare a tomatelor in primavara).
In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a arcurilor
deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul constructiv.
-a inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 2,47
mm.
Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incal/irea solului.
%ste posibil ca pana la 92 martie sa se recolte/e spanacul, ceapa verde sau salata.
1upa aceea urmea/a fertili/area de primavara cu circa 922 kg3ha a/otat de amoniu, se
incorporea/a acesta in sol prin fre/are si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea
buruienilor.
Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incal/ire biologica.
+e folosesc circa 972 g seminte pentru 4 hectar, din hibri/i timpurii.
+emanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.
+e asigura conditii corespun/atoare de rasarire, iar la ; ! 42 /ile de la rasarire se face repicatul in
ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de ; cm, sau in cuburi nutritive cu latura de 6
cm.
+e aplica intregul complex al lucrarilor de ingri#ire, astfel incat in #urul datei de 92 martie rasadurile
se fac gata de plantare.
Plantarea se face incepand cu data de 92 martie in /onele mai sudice, iar in cele mai nordice se
continua pana la 7 aprilie.
1esigur, datele de plantare se corelea/a cu conditiile concrete de temperatura din primavara
respectiva.
Intre randuri se lasa 62 cm, iar intre plante pe rand 52 cm, daca se reali/ea/a un ciclu scurt si 57
cm pentru ciclul lung.
*omatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive.
Lucrarile de ingrijire constau din diri#area factorilor de vegetatie, intretinerea solului si conducerea
plantelor.
1upa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 2,7 l apa pentru a nu se raci solul.
In continuare, irigarea se face pe bra/de prin aspersiune sau prin picurare, in mod repetat, la
interval de 7 ! 6 /ile, cu norme de udare de 972 ! 422 mK3ha.
Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise, aerisirea
efectuandu!se numai dupa ora 42. In #urul orei 4:, solariile se inchid.
Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.
@ertili/area suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a
doua inflorescenta.
+e folosesc circa 522 kg3ha (omplex III.
+olul se afanea/a periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri, cat si pe rand.
Prin prasile se combat si buruienile.
Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena u/ata.
+ustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu araci.
(opilitul se aplica saptamanal si se efectuea/a radical.
@run/ele imbatranite de la ba/a se rup si se indepartea/a.
(arnitul se face dupa 5 ! 7 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 6 ! ; inflorescente pentru ciclul
prelungit.
+e aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor.
)ecoltarea se incepe in #urul datei de 92 mai si se continua pana la 97 iulie, pentru ciclul scurt si
pana in septembrie, pentru ciclul prelungit.
Productia medie este de 42 ! 47 t3ha la ciclul scurt si de 72 ! :2 t3ha in ciclul prelungit.
Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu
tunele #oase.
)asadurile se plantea/a in #urul datei de 42 ! 47 aprilie, se acopera cate 9 randuri cu arcuri din
lemn, fier beton sau plastic, peste care se asa/a folie de polietilena de 2,27 mm grosime.
In /ilele calduroase se face aerisirea.
Prote#area durea/a circa 5 saptamani, dupa care tunelele se desfiintea/a.
Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea
de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se aplica lucrari obisnuite de ingrijire,
inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face dupa 2 - inflorescente!
"n felul acesta se pot obtine # - 5 $g fructe/m%, iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.