timofte321@yahoo.

com ultimul album Alin si Emima Timofte

CINE-L PRIMETE PE FIUL...
Un om bogat, pasionat de arta, avea in colectia lui opere ale tuturor marilor maestri,
renascentisti, clasici si moderni, din toate scolile si curentele. Deseori statea
impreuna cu unicul sau fu, admirand minunatele piese din colectia lor.
Dar a izbucnit razboiul iar ful a fost inrolat si trimis la lupta. El a dat dovada de mult
curaj si a murit la datorie, in timp ce salva viata unui camarad. Cind a primit anuntul,
tatal a fost profund indurerat de pierderea unicului sau fu.
O luna mai tarziu, a auzit batai la usa. In prag statea un tanar cu un pachet mare in
brate...El a spus
! Domnule, nu ma cunoasteti. Eu sunt soldatul pentru care ful dumneavoastra si!a
dat viata. In acea zi el a salvat multe vieti ale celor raniti dar, in timp ce incerca sa
ma duca pe mine intr!un loc sigur, un glonte i!a strapuns inima, el murind pe
loc...Deseori ne vorbea de dumneavoastra si despre pasiunea pe care o aveti pentru
arta.
"anarul i!a inmanat pachetul.
!#tiu ca este aproape un nimic. Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins ca ful
dumneavoastra ar f vrut sa aveti acest tablou.
"atal a inceput sa desfaca ambalajul. Era un portret al fului sau, pictat de tanar.
$rivindu!l atent, a fost uimit de felul in care tanarul pictor a reusit sa surprinda
chipul, dar si personalitatea fului sau. "atal a scos un suspin si cu ochii plini de
lacrimi a multumit tanarului, oferindu!i si o suma de bani pentru tablou.
!O, nu se poate asa ceva, domnule... "oata viata nu voi putea sa platesc pentru ceea
ce ful dumneavoastra a facut pentru mine. %cesta este doar un cadou.
"atal a prins tabloul pe una din simezele sale. De cate ori avea vizitatori, el incepea
prin a le arata portretul fului sau si numai dupa aceea le dadea voie sa vada marile
capodopere colectionate.
Dupa moartea batranului tata, s!a organizat licitatia marii lui colectii de tablouri. &!au
adunat foarte multe persoane care doreau sa vada si, mai ales, sa achizitioneze
tablouri pentru propriile lor colectii.
'a deschidere, pe podium era postat portretul fului. $ersoana delegata sa conduca
licitatia,adjudecatorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocanelul
!Incepem licitatia cu acest portret al fului. Cine deschide oferta(
In sala s!a lasat linistea....%poi, de undeva din fundul salii, o voce a strigat
!%m venit sa vedem marile opere) &ari peste aceasta piesa)...
Dar, netulburat, adjudecatorul a continuat
!*ace cineva o oferta pentru acest portret(... +,,(... -,,(...
Din sala, cineva a stigat iritat
!.u am venit pentru acest portret)... .e!am adunat pentru picturile lui /embrandt,
*ragonard, 0an 1ogh, 2atisse, $icasso si ale celorlalti maestri)... 3aideti sa trecem,
cu adevarat, la licitatie)...
.etulburat, adjudecatorul a continuat
!*iul)... *iul)... Il vrea cineva pe ful()...
Intr!un tarziu, din cel mai indepartat colt al salii s!a auzit o voce timida
!Dau eu +, pentru acest portret...
Era cel care fusese, ani multi, gradinarul tatalui si al fului. *iind un om sarac, nu
putea sa ofere mai mult.
!E4ista o oferta de +,)... Cine da mai mult()... Da cineva -,()...
&ala era in ferbere.
!Dati!i!l lui pentru +,)...&a trecem la maestri)...'a maestri)...
.u!l voiau pe fu. "oti doreau sa profte de ocazie si sa cumpere opere mari pentru
colectiile lor. *erm, adjudecatorul a continuat
!+,, odata)...+,, de doua ori)...
#i, lovind cu ciocanelul in masa
!%djudecat) 0%.DU" pentru +,)
Din fata, cineva a zbucnit
!In sfarsit, putem trece la marea colectie)...
Calm, adjudecatorul a pus jos ciocanelul, spunand
!Imi pare rau, dar licitatia s!a incheiat.
/umoare in sala
!Dar tablourile()...Cum ramane cu maestrii()...Colectia()...
!/egret, a spus adjudecatorul. Cand am fost desemnat sa conduc aceasta licitatie, mi
s!a comunicat o prevedere secreta din testament, pe care nu am avut voie sa o fac
cunoscuta decat in acest moment licitatia se refera numai la potretul fului )Cine il ia
mosteneste intreaga avere, care include si toata colectia de opere de arta) Omul
care!l primeste pe ful obtine "O")...
Dumnezeu "atal a trimis acum -,,, de ani pe *iul sau ca sa moara pe cruce.
'a fel ca mesajul adjudecatorului, si mesajul lui este
!*iul, *iul, cine!l primeste pe *iul()
$entru ca, vezi tu, acela care il primeste pe *iul obtine totul...
Ca intr!atat a iubit Dumnezeu lumea incat pe *iul &au Cel Unul!.ascut '!a dat, pentru
ca tot cel ce crede intr!Insul sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. 5Ioan 67 +89 5:iblia
:artolomeu9.
%ceasta este adevarata dragoste...
Dumnezeu sa va binecuvanteze)
Dialo i!t"e #oi em$"io!i%
! i tu crezi n viaa de dup natere?
- Desigur. Dup natere trebuie s urmeze ceva. Probabil c ne aflm aici tocmai pentru a ne
pregti pentru ceea ce urmeaz.
- Ce prostie! Dup natere nu urmeaz nimic. i, de altfel, cum ar putea s fie?
- Nu tiu exact, dar desigur c va fi mai mult lumin dect aici. Poate c vom merge pe propriile
picioare i vom mnca singuri.
- Ce tmpenie! Nu se poate s mergi. ar s mnnci cu gura, chiar ca e absurd! Doar noi
mncm prin cordonul ombilical. ns ia s i spun eu ceva: putem exclude viaa de dup
natere, pentru c deja acum e prea scurt cordonul ombilical.
- Ba da, ba da, cu siguran va fi ceva. ns probabil, ceva diferit de lucrurile cu care ne-am
obinuit aici.
- Pi de acolo nu s-a ntors nimeni. Odat cu naterea, viaa se termin pur i simplu. De altfel,
viaa nu este altceva decat o permanent nghesuial, n ntuneric.
- Eu nu tiu exact cum va fi dac ne vom nate, dar desigur o vom gsi pe MAMA, iar ea va avea
grij de noi.
- Pe mama? Tu crezi n MAMA? i dup tine, unde ar putea ea s fie?
- Pi peste tot n jurul nostru. Doar trim n ea i prin ea. Fr ea nu am fi deloc.
- Eu nu cred asta! Eu nu am vzut niciodat niciun fel de mam, aa c e evident c nu exist.
- Dar uneori, cnd e linite, o auzim cum cnt, simim cum mngie lumea din jurul nostru. tii,
eu cred c viaa adevarat ne ateapt abia de acum ncolo!
Una din cele mai calde manifestari din viata bisericii este
marturia personala. Am practicat-o si o vom mai practica. Iata
cateva indrumari necesare.
Daniel Branzai
Sharing Your Testimony
by Charles R. Swindoll
Acts 22:1-21
A time-honored, effective method of evangelism is your personal testimony. Just telling about your
spiritual pilgrimage. The skeptic may deny your doctrine or attack your church, but he cannot
honestly ignore the fact that your life has been cleaned up and revolutionized.
Now 'm not talking about some stale, dragged-out verbal marathon. That kind of testimony never
attracted anyone! 'm speaking of an effective, powerful missile launched from your lips to the
ears of the unsaved. Consider these five suggestions:
1. You want to be listened to, so be interesting. t's a contradiction to talk about how exciting
Christ really is in an uninteresting way. Remember to guard against religious clichs, jargon, and
hard-to-understand terminology. Theologians, beware!
2. You want to be understood, so be logical. Think of your salvation in three phases and construct
your testimony accordingly: (a) before you were born again---the struggles within, the loneliness,
lack of peace, absence of love, unrest, and fears; (b) the decision that revolutionized your life;
and (c) the change---the difference it has made since you received Christ.
3. You want the moment of your new birth to be clear, so be specific. Don't be vague. Speak of
Christ, not the church. Emphasize faith more than feeling. Be simple and direct as you describe
what you did or what you prayed or what you said. This is crucial!
4. You want your testimony to be used, so be practical. Be human and honest as you talk. Don't
promise, "All your problems will end if you will become a Christian," for that isn't true. Try to think
as unbelievers think.
5. You want your testimony to produce results, so be warm and genuine. A smile breaks down
more barriers than the hammer blows of cold, hard facts. Let your enthusiasm flow freely. t's hard
to convince someone of the sheer joy and excitement of knowing Christ if you're wearing a face
like a jail warden. Above all, be positive and courteous. Absolutely refuse to argue. Nobody ever
met was "arm wrestled" into the kingdom. nsults and put-downs turn people off.
Ask God to open your lips and honor your words . . . but be careful! Once your missile hits the
target, you'll become totally dissatisfied with your former life as an earthbound, secret-service
saint.
No persuasive technique will ever take the place of your personal testimony. f you have not
discovered the value of telling others how God rearranged your life, you've missed a vital link in
the chain of His plan for reaching the lost.
Cele 6 motive ale lui John Wesley pentru modestie in haine
ntr-o predica, "despre haine, din 30 decembrie 1786, John Wesley prezenta 6 motive principale
pentru care metodistii nu se impodobesc "cu aur, pietre scumpe si haine costisitoare. Le
prezentam aici pe scurt, deoarece sunt aplicabile si astazi.
Primul motiv este ca purtarea hainelor luxoase si a podoabelor "trezeste mandria, si o face sa
creasca. Nimic nu este mai natural decat sa gandesti mai grozav despre tine atunci cand esti
imbracat mai grozav. Wesley arata inspre multi oameni din America, si nu e vorba de lorzi, ci
de negustori cinstiti, care deduc "valori personale superioare din valoarea hainelor lor.
Al doilea motiv este ca "hainele scumpe duc la nasterea si cresterea vanitatii. Prin vanitate eu
inteleg aici dorinta de a fi admirat si laudat. Cu cat iti ingadui mai mult aceasta dorinta, cu atat
ea va creste. Noi avem deja destula vanitate in natura noastra, dar astfel ingaduind-o, ea va
creste de sute de ori. Opriti-va! Luati ca tinta sa fiti placuti, doar lui Dumnezeu, si aceste
ornamente vor disparea.
Al treilea motiv este ca "hainele scumpe tind sa produca lacomie si pasiuni turbulente. De aceea
Apostolul pune in contrast hainele scumpe cu faptele bune si cu podoaba unui spirit linistit. Prin
lacomie, Wesley se refera la acea tensiune interioara, deoarece impodobirea exterioara face
imposibila experimentarea "unui spirit bland si linistit.
Al patrulea motiv este ca " hainele scumpe tind sa genereze si sa aprinda pofta senzuala. Wesley
se refera la o haina lipsita de modestie care poate trezi instinctele. "Tu aprinzi o flacara care te
poate mistui si pe tine si pe cei care te admira.
Al cincilea motiv poate fi denumit administrare iresponsabila. Banii cheltuiti pentru impodobirea
de sine nu mai pot fi folositi pentru a te impodobi cu faptele bune care sa imbrace pe cei goi.
Celor care spuneau: "Pe mine ma caracterizeaza umilinta si daca sunt imbracat cu aur, si daca
sunt imbracat cu un sac, Wesley le spunea. "Chiar daca poti sa fii umil, nu vei putea sa fii plin de
fapte bune. Fiecare siling pe care il salvezi de la cheltuieli inutile pe haine, poate fi folosit in a
imbraca pe cei goi, si a in usura poverile celor saraci. Wesley dezvolta mai pe larg acest al
cincilea motiv decat pe celelalte, deoarece probabil, el recunoaste importanta ispravniciei
crestine, care este diminuata prin cheltuieli iresponsabile.
Al saselea motiv este ca hainele si podoabele extravagante fac fara efect sfintenia launtrica.
Atata vreme cat preocuparea ta este pentru impodobirea exterioara, lucrarea launtrica a
Spiritului Sfant este anulata. n loc sa fii din ce in ce mai spiritual, devii din ce in ce mai
pamantesc. Partasia cu Dumnezeu scade si in mod treptat te afunzi in spiritul lumii, in dorinti
lumesti si nebunesti si in pofte mortale. Toate aceste rele, si multe altele, izvorasc dintr-o singura
radacina: dedarea la impodobiri exterioare.
Apreciem pe Wesley pentru puternicile sale predici pe acest subiect, si mai ales pentru
intelegerea influentei pe care o au podoabele exterioare asupra lucrarii interioare a Spiritului
Sfant. nfluenta predicilor lui Wesley a fost simtita nu doar in Anglia ci si in America. Chiar Wesley
povesteste ca in timpul unei scurte sederi in Savannah, Georgia, a predicat unei Biserici ai caror
membri erau impodobiti cu aur si haine scumpe, ca cei din Londra. Dar ca rezultat al apelului
puternic la simplitate, s-au produs schimbari radicale. "Tot timpul cat am stat la Savannah, dupa
acea, nu am mai vazut aur in Biserica, nici haine scumpe. Oamenii se imbracau cu simplitate,
cu in curat sau cu lana.
din "mbracamintea crestina si podoabele (Christian Dress and Adornment) de Samuele
Bacchiocchi
espre smerenie ! C " #e$is
octombrie 16, 2010 prin Liviu Un comentariu
Nu trebuie sa ne nchipuim ca Dumnezeu interzice mndria pentru ca-l jigneste sau ca ne
cere umilinta ca pe o datorie fata de demnitatea lui ca si cum Dumnezeu nsusi ar fi
mndru. Nu-l preocupa ctusi de putin demnitatea lui. Problema este ca Dumnezeu vrea
sa- cunosti, ca vrea sa ti se daruiasca. Si ca tu te afli ntr-o asemenea pozitie fata de el
nct, daca intri ntr-adevar n legatura cu el, nu poti fi altfel dect umil - fericit n umilinta
ta, simtind nemarginita usurare de a fi scapat n fine de toate prostiile acelea cu demnitatea
ta, care te-au facut toata viata nelinistit si nefericit. El ncearca sa ne faca umili ca sa putem
lepada masca si costumatia absurda, urta, pe care am mbracat-o si n care umblam tantosi
ca niste mici idioti ce sntem. As fi dorit ca eu nsumi sa fi ajuns mai departe cu umilinta;
atunci v-as fi putut, probabil, spune mai mult despre usurarea si confortul pe care-l
aduce lepadarea costumului de carnaval iesirea dintr-un eu fals,cu toate ifosele sale, cu
toate pozele si afectarie sale: m-ati vazut? Asa-i ca snt grozav?Apropierea de aceasta
stare, chiar si pentru o clipa, te face sa te simti ca un om care bea un pahar cu apa rece n
timp ce traverseaza desertul.
Sa nu va nchipuiti ca daca veti ntlni un om ntr-adevar umil, el va semana cu cei carora
multa lume din zilele noastre le spune "umili. Omul cu adevarat umil nu va fi o persoana
lingusitoare si mieroasa, care-ti tot spune ca nu valoreaza nimic. El ti se va nfatisa,probabil,
ca un tip optimist si inteligent care este cu adevarat interesat de ceea ce tu i spui lui. Daca
nu-ti va placea omul acesta nseamna ca esti cam invidios pentru ca el se bucura att de usor
de viata. El nici nu se va gndi la umilinta si nu se va gndi deloc la sine nsusi.Daca cineva
ar vrea sa dobndeasca umilinta, cred ca as putea sa-i arat care este primul pas. Primul pas
este sa-si dea seama ca este mndru. Este chiar un pas foarte mare; si n orice caz nimic
nu se poate face nainte de pasul acesta. Daca crezi despre tine ca nu esti ngmfat,
nseamna, de fapt, ca esti foarte ngmfat.
din cartea Crestinismul redus la esente
Cum s nvm a judeca corect asupra relaiilor dintre noi i semenii
notri? de Mihai Malancea
Matei 20:1-16
"1.Fiindc mpria cerurilor se aseamn cu un gospodar care a ieit dis-de-diminea s-i
tocmeasc lucrtori la vie. 2. S-a nvoit cu lucrtorii cu cte un leu pe zi i i-a trimis la vie. 3. A
ieit pe la ceasul al treilea i a vzut pe alii stnd n pia fr lucru. 4. "Ducei-v i voi n via
mea, le-a zis el, "i v voi da ce va fi cu dreptul. i s-au dus. 5. A ieit iari pe la ceasul al
aselea i al noulea i a fcut la fel. 6. Cnd a ieit pe la ceasul al unsprezecelea, a gsit pe alii
stnd n pia i le-a zis: "De ce stai aici toat ziua fr lucru? 7. Ei i-au rspuns: "Pentru c nu
ne-a tocmit nimeni. "Ducei-v i voi n via mea, le-a zis el, "i vei primi ce va fi cu dreptul. 8.
Seara, stpnul viei a zis ispravnicului su: "Cheam pe lucrtori i d-le plata, ncepnd de la
cei de pe urm, pn la cei dinti. 9. Cei din ceasul al unsprezecelea au venit i au luat fiecare
cte un leu. 10. Cnd au venit cei dinti, socoteau c vor primi mai mult; dar au primit i ei tot
cte un leu de fiecare. 11. Dup ce au primit banii, crteau mpotriva gospodarului 12. i ziceau:
"Acetia de pe urm n-au lucrat dect un ceas, i la plat i-ai fcut deopotriv cu noi, care am
suferit greul i zduful zilei. 13. Drept rspuns, el a zis unuia dintre ei: "Prietene, ie nu-i fac nicio
nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? 14. a-i ce i se cuvine i pleac. Eu vreau s
pltesc i acestuia din urm ca i ie. 15. Nu pot s fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul
tu ru, fiindc eu sunt bun? 16. Tot aa, cei din urma vor fi cei dinti, i cei dinti vor fi cei din
urm; pentru c muli sunt chemai, dar puini sunt alei."
Cadrul pildei conine cteva ntmplri:
* fariseii au intervenit cu o idee ispititoare despre familie;
* cineva i-a adus nite copilai la Domnul sus, alegndu-se cu o mustrare aspr din partea
ucenicilor;
* a venit i un tnr foarte bogat care i el, la rndul su, cuta rspuns la problema, cum
poate moteneti viaa venic;
* Petru i ucenicii sunt cointeresai de rsplata ostenelii lor i de rspltirea celor ce-l vor urma
n mod deliberat pe Domnul sus.
ndemn la o judecat lipsit de interese meschine. Etica mpriei lui Dumnezeu reflectat printr-
o atitudine plin de compasiune a ntuitorului fa de lumea nemntuit
Pilda aceast face parte din categoria pildelor despre etica mpriei lui Dumnezeu transmis
ucenicilor de ctre Domnul sus. De altfel, pilda se refer, n mod direct, la ucenici i la cei ce se
consider urmai ai Domnului sus.
Dac urmrim cu atenie pilda, avem prima reacie: cine lucreaz mai mult, trebuie s primeasc
mai mult. Este corect i democratic am confirma noi. Dar., pilda ne surprinde prin finalul ei
neobinuit, ceea ce conduce la o problem etic. Automat apare ntrebarea: n baza crui criteriu
ori criterii s-a pltit aceiai plat lucrtorilor ce-au muncit doar o singur or? Nu tiu cum evaluai
dumneavoastr situaia, dar la prima vedere, comportamentul Stpnului pare straniu, chiar ieit
din comun.
!aidei s ptrundem n miezul pildei pentru a nu ne semna sentina cu propriile mini
Mai nti de toate, trebuie specificat, c nu este vorba de un colectiv agricol stesc, tip colhoz ori
sovhoz, ci este vorba de proprietatea privat, unde cel care are puterea exclusiv de a lua decizii
este Stpnul.
Dei, bazndu-ne pe principiul dup munc i plat, se creeaz impresia, c s-a procedat
incorect, totui, vreau s v ntreb: ,Ce credei, ct de corect ar fi fost dac stpnul, ieit n pia
la ora 11 ar fi druit banii celor ce nu au fost angajai de nimeni? Atunci, cei ce munceau n via
Stpnului nu ar fi vzut nimic din cele petrecute. Cred, c ar fi procedat foarte corect, doarece
ceea ce avea s le dea i aparinea, ori altfel spus, era proprietatea lui. Dac aa stau lucrurile,
atunci evenimentul are o cu totul alt explicaie.
Problema trebuie transferat de la Stpn la lucrtori. Ei sunt n conflict cu contractul semnat cu
12 ore n urm. Domnul sus dorete s-i nvee pe urmaii Si, c judecata n materie de
rsplat divin nu aparine acelor ce i-au pierdut dreptul la venicie. Prin Adam omenirea a
pierdut dreptul la viaa venic, de aceea fiecare primete viaa venic n baza unui har
nemeritat. ,Cci prin har ai fost Mntuii, prin credin, i aceasta nu vine de la voi, ci este darul
lui Dumnezeu, nu prin fapte, ca s nu se laude nimeni. (Efes. 2:8-9)
Deci, ct de etic a fost aciunea Stpnului i ce a dorit Domnul sus s-i nvee pe ucenicii si,
prin aceast pild? Aveau oare lucrtorii viei dreptate ori nu? De ce oare omul se crede n drept
s judece astfel de cazuri?
Cteva aspecte importante: n aceast pild Domnul sus reflect atitudinea pervers a omului
czut. Aici Mntuitorul scoate n relief, invidia i rutatea celor mai muli fa de binecuvntrile lui
Dumnezeu peste viaa semenilor si.
Dei stpnul a pltit celor dinti n baza contractului stabilit, acetia l-au acuzat de impertinen,
deoarece i-a pltit n acelai fel i pe ceilali.
Dei cei din urm nu au pretins la aceiai plat cu semenii lor, au acceptat gestul onorabil al
Stpnului cu bucurie. Ei nu au ascuns de semenii lor leafa pe care o ridicase de la Stpn. Att
unii, ct i ceilali au primit leafa n baza atitudinii binevoitoare a Stpnului. Doresc s mai pun
nc o dat ntrebarea: De ce omul se crede n drept s judece astfel de cazuri? Haidei s
pornim de la problema fundamental: din moment ce toi am pctuit i am fost lipsii de slava lui
Dumnezeu, ce drept mai avem s ne dm cu prerea fa de semenii notri care ni se par mai
pctoi dect noi?
"mul #i pro$lemele sale morale
Prin aceast pild Domnul sus ne nva s ne facem datoria naintea lui Dumnezeu cu
recunotin, apoi ne mai nva, c avem nevoie s ne debarasm de problemele adamice pe
care le-am motenit, probleme cu un caracter etico-moral.
Din rspunsul Domnului %sus nvm ceva despre rutatea omului czut &ochiul tu ru v. '()
nvidia i rutatea sunt dou surori gemeni care separ pe frate de sor, frate i frate i aa mai
departe. Or, rutatea i invidia sunt probleme morale care nu numai c ne duc n pcat, dar i ne
amrsc viaa, lipsind-o de orice bucurie.
*sumarea unor responsa$iliti n mod nejustificat
Din acelai rspuns al Domnului sus nvm, c o dat ce neglijm responsabilitile noastre,
ne asumm responsabiliti n mod nejustificat. Nu era treaba lucrtorilor s mpart averea
Stpnului. Att timp, ct stpnul a fost corect fa de ei, nu aveau dect s-i arate
recunotin, cci nu aveau s devin proprietari din ziua urmtoare, ci vor avea din nou nevoie
s fie angajai.
i n al 3-lea rnd, doresc s accentuezi, c omul dup cdere a devenit vulnerabil ispitelor, adic
invidios pe avutul aproapelui su
spita omului este s se apuce de fcut dreptate acolo, unde nu i se cere s-o fac, ba mai mult,
nu este n drept s-o fac.
Dei li s-a dat dup munca cuvenit, s-au indignat, cnd alii au primit la fel. Ce buni suntem att
timp, ct fratele nostru o duce mai greu dect noi, suntem chiar gata s cerem lui Dumnezeu i o
coaj de pine pentru el, dar, dac cumva fratele meu srmanul, a primit mai mult, deja ne
umplem de rutate i invidia ne crispeaz faa. Aceasta este lecia pe care Domnul sus dorete
ca ucenicii s-o nvee. S nvee s nu fie invidioi pe aproapele lor. Ba mai mult, s nu se ocupe
de afacerile Stpnului, are Stpnul grij s rsplteasc n conformitate cu socotelile Sale.
Etica echita$ilitii n mpria lui Dumnezeu
Da! Pilda ne nva ceva important despre etica echitabilitii n mpria lui Dumnezeu. n final,
trebuie reinut faptul c fiecare este rspltit dup buntatea Stpnului i nu n baza unui drept
legitim. Nimeni nu s-a angajat de capul lui, toi au fost angajai de stpn. Dumnezeu este
proprietarul i El hotrte norma de plat. El i face calculele investiiilor i venitului net. Prin
urmare, ct de etic era s nvinuieti Stpnul de incorectitudine? n acest caz, achitabilitatea nu
este dreptul angajatului, ci a Stpnului.
+ild ne nv c slujirea Cre#tin tre$uie fcut n afara competiiei #i cu lepdare de sine.
Cum s ne nvm s judecm corect asupra relaiilor dintre noi #i semenii no#tri,
Abandoneaz mai nti de toate interesele meschine. nva s-i ndeplineti cu cinste
responsabilitile ncredinate de Dumnezeu. Nu-i asuma responsabiliti n mod nejustificat.
Debaraseaz-te de rutate i invidie. Att rutatea, ct i invidia sunt o rzvrtire mpotriva
harului divin al lui Dumnezeu, n baza cruia ai fost iertat. Accept i triete etica echitabilitii
divine, n baza creia ai fost iertat de pcatele tale murdare. Roag-te pentru mntuirea i
prosperitatea aproapelui tu.
+astorul -isericii ./perana0 din Chi#inu1
decanul Cole2iului 3eolo2ic +eda2o2ic1
ihai alancea.
Superb, a se citi pana la capat
Un om bogat, pasionat de arta, avea n colectia lui opere ale tuturor marilor maestri,
renascentisti, clasici si moderni, din toate scolile si curentele. Deseori statea mpreuna cu unicul
sau fiu, admirnd minunatele piese din colectia lor.
Dar a izbucnit razboiul si fiul a fost nrolat si trimis la lupta. El a dat dovada de mult curaj si
a murit la datorie, n timp ce salva viata unui camarad. Cnd a primit anuntul, tatal a fost profund
ndurerat de pierderea unicului sau fiu.
O luna mai trziu, a auzit batai la usa . n prag statea un tnar cu un pachet mare n brate...El
a spus:
- Domnule, nu ma cunoasteti. Eu sunt soldatul pentru care fiul dumneavoastra si-a dat viata.
n acea zi el a salvat multe vieti ale celor raniti dar, n timp ce ncerca sa ma duca pe mine ntr-un
loc sigur, un glonte i-a strapuns inima, el murind pe loc...Deseori ne vorbea de dumneavoastra
si despre pasiunea pe care o aveti pentru arta.
Tnarul i-a nmnat pachetul.
-Stiu ca este aproape un nimic. Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins ca fiul
dumneavoastra ar fi vrut sa aveti acest tablou.
Tatal a nceput sa desfaca ambalajul. Era un portret al fiului sau, pictat de tnar. Privindu-l
atent, a fost uimit de felul n care tnarul pictor a reusit sa surprinda chipul, dar si personalitatea
fiului sau. Tatal a scos un suspin si cu ochii plini de lacrimi a multumit tnarului, oferindu-i si o
suma de bani pentru tablou.
-O, nu se poate asa ceva, domnule... Toata viata nu voi putea sa platesc pentru ceea ce fiul
dumneavoastra a facut pentru mine. Acesta este doar un cadou.
Tatal a prins tabloul pe una din simezele sale. De cte ori avea vizitatori, el ncepea prin a le
arata portretul fiului sau si numai dupa aceea le dadea voie sa vada marile capodopere
colectionate.
Dupa moartea batrnului tata, s-a organizat licitatia marii lui colectii de tablouri. S-au adunat
foarte multe persoane care doreau sa vada si, mai ales, sa achizitioneze tablouri pentru propriile
lor colectii.
La deschidere, pe podium era postat portretul fiului. Persoana delegata sa conduca
licitatia,adjudecatorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocanelul:
-ncepem licitatia cu acest portret al fiului. Cine deschide oferta?
n sala s-a lasat linistea....Apoi, de undeva din fundul salii, o voce a strigat:
-Am venit sa vedem marile opere! Sari peste aceasta piesa!...
Dar, netulburat, adjudecatorul a continuat:
-Face cineva o oferta pentru acest portret?... 100?... 200?...
Din sala, cineva a stigat iritat:
-Nu am venit pentru acest portret!... Ne-am adunat pentru picturile lui Rembrandt, Fragonard, Van
Gogh, Matisse, Picasso si ale celorlalti maestri!... Haideti sa trecem, cu adevarat, la licitatie!...
Netulburat, adjudecatorul a continuat:
-Fiul!... Fiul!... l vrea cineva pe fiul?!...
ntr-un trziu, din cel mai ndepartat colt al salii s-a auzit o voce timida:
-Dau eu 10 pentru acest portret...
Era cel care fusese, ani multi, gradinarul tatalui si al fiului. Fiind un om sarac, nu putea sa ofere
mai mult.
-Exista o oferta de 10!... Cine da mai mult?!... Da cineva 20?!...
Sala era n fierbere.
-Dati-i-l lui pentru 10!...Sa trecem la maestri!...La maestri!...
Nu-l voiau pe fiu. Toti doreau sa profite de ocazie si sa cumpere opere mari pentru colectiile lor.
Ferm, adjudecatorul a continuat:
-10, odata!...10, de doua ori!...
Si, lovind cu ciocanelul n masa:
-Adjudecat! VNDUT pentru 10!
Din fata, cineva a zbucnit:
-n sfrsit, putem trece la marea colectie!...
Calm, adjudecatorul a pus jos ciocanelul, spunnd:
-mi pare rau, dar licitatia s-a ncheiat.
Rumoare n sala:
-Dar tablourile?!...Cum ramne cu maestrii?!...Colectia?!...
-Regret, a spus adjudecatorul. Cnd am fost desemnat sa conduc aceasta licitatie, mi s-a
comunicat o prevedere secreta din testament, pe care nu am avut voie sa o fac cunoscuta dect
n acest moment: licitatia se refera numai la potretul fiului !Cine il ia mosteneste ntreaga avere,
care include si toata colectia de opere de arta! Omul care-l primeste pe fiul obtine TOT!...
Dumnezeu Tatal a trimis acum 2000 de ani pe Fiul sau ca sa moara pe cruce.
La fel ca mesajul adjudecatorului, si mesajul lui este:
-Fiul, Fiul, cine-l primeste pe Fiul?!
Pentru ca, vezi tu, acela care l primeste pe Fiul obtine totul...
Ca ntr-att a iubit Dumnezeu lumea nct pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat, pentru ca tot cel
ce crede ntr-nsul sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. (oan 3/ 16) (Biblia Bartolomeu).
Aceasta este adevarata dragoste...
Dumnezeu sa va binecuvnteze!


CITESTE PANA LA SFASIT , MERITA !!!
5autorul este un imigrant me4ican in &uedia9... interesant )
In curand se implinesc +; ani de cand am inceput sa lucrez la 0olvo , o intreprindere
suedeza. % lucra cu ei este ceva foarte interesant. Orice proiect aici ia - ani pentru a
se concretiza, oricat de ingenioasa sau simpla ar f ideea. Este o regula.
$rocesele de globalizare cauzeaza in noi 5brazilieni, argentinieni, columbieni, peruani,
venezuelieni, me4icani, australieni, asiatici etc...9 o an4ietate generalizata in
cautarea de rezultate imediate. In consecinta, stilul nostru rapid nu se incadreaza
deloc cu termenele de scadenta intarziate ale suedezilor.
&uedezii dezbat, si iar dezbat,organizeaza <n< sedinte, efectueaza evaluari, etc..., &I
'UC/E%=% ... dupa o schema mult mai incetinita. Ceea ce este uimitor, este ca acest
stil tot timpul da rezultate, in timpul lor 5al suedezilor9, astfel ca punand
impreuna maturitatea necesitatii cu tehnologia potrivita, nu prea inregistreaza
pierderi.
$e scurt
+9 &uedia este de marimea unui singur stat din 2e4ic>
-9 .u are decat - milioane de locuitori>
69 Cel mai mare oras, &toc?olm, abia daca are @,, de mii de locuitori, asa ca o mica
localitate din 2e4ic>
A9 2ari intreprinderi cu capital suedez 0olvo, &cania, Ericsson,Electrolu4 , %::,
.o?ia, .obel :iocare, etc.
.imic rau in asta, nu!i asa( $entru a avea o idee de importanta lor, ajunge sa
mentionez ca 0olvo face motoarele propulsoare ale navetelor de la .%&%...
$oate se inseala suedezii, dar ei sunt cei care!mi dau mie salariul. "rebuie sa
mentionez ca nu cunosc un alt popor care sa aiba o cultura colectiva ca a suedezilor.
0a voi povesti o scurta istorie doar ca sa va faceti o idee
$rima data cand m!am dus in &uedia in +BB,, unul dintre colegii mei suedezi ma
aducea la serviciu in fecare dimineata cu masina lui. Era in septembrie, era frig si
fulguia. %jungeam foarte repede la intreprindere si el parca masina tot timpul foarte
departe de intrare. In fecare dimineata vin in jur de - mii de angajati cu masina la
serviciu...
In prima zi nu am facut nici un comentariu, nici in a doua sau in a treia, dar in una din
zilele ce au urmat, cu un pic mai multa incredere, l!am intrebat pe colegul meu
! %veti locuri de parcare f4e aici( %m vazut ca parcarea este complet goala cand
ajungem si totusi tu parchezi la mare distanta de intrare..... .
Iar el mi!a raspuns pur si simplu
! .u, dar noi, care ajungem foarte devreme, avem tot timpul sa mergem pana la
intrare, dar cei care ajung mai tarziu, au mai multa nevoie sa gaseasca locuri mai
aproape de intrare, nu crezi(
Imaginati!va ce fata am facut. &i acest lucru a fost sufcient ca sa!mi schimb in
profunzime mentalitatea.
2ai nou, in Europa e4ista un curent denumit <&loC *ood< 5&loC *ood International
%ssociation9 , %sociatia internationala a alimentatiei cu rabdare, al carei simbol este
melcul, isi are centrul in Italia.
Ceea ce predica aceasta miscare <sloC food< este ca oamenii trebuie sa manance si
sa bea lent, pentru a savura mancarea, pentru a se bucura de procesul de prepare al
mancarii, impreuna cu familia, cu prietenii, fara graba si de calitate.
Ideea este de a se contrapune spiritului <*ast *ood< si a tot ceea ce reprezinta el ca
stil de viata. &urpriza este ca aceasta miscare &loC *ood, serveste ca baza pentru o
miscare mult mai ampla numita &loC Europe , dupa cum descrie revista :usiness
Dee? in ultimele sale editii europene. "otul a pornit de la punerea in discutie a grabei
si nebuniei generate de globalizare, de dorinta de a avea
nivelul vietii in cantitate mare, opus la a avea calitate, 5ma refer la calitate de viata,
sau calitate umana9.
Conform revistei :usiness Dee?, muncitorii francezi, chiar daca lucreaza mai putin
56@ de ore pe saptamana9, sunt mai productivi decat colegii lor americani sau
britanici. &i germanii, care in multe intreprinderi au implantat saptamana de -;,; ore
de munca, au vazut productivitatea crescand cu un laudabil -,E. %ceasta atitiudine,
numita <sloC attitude<, atrage atentia pana si americanilor, discipolii lucrului rapid,
imediat si in cantitate mare. $e de alta parte, aceasta atitudine fara graba nu
inseamna sa se faca mai putin, nici sa se obtina calitate si productivitate mai mici, ci
mai multa perfectiune, atentie la detalii si mai putin stress.
$racticand acest lucru in viata, inseamna o intoarcere la valorile familiei, ale
prietenilor, ale timpului liber, ale bunei comoditati, ale vietii in micile comunitati. O
intoarcere la %ICI , prezent si concret, opus lui 2O.DI%', indefnit si anonim,
inseamna a relua valorile esentiale ale fintei umane, a micilor placeri ale cotidianului,
ale vietii simple si ale convietuirii, ale religiei si credintei.
I.&E%2.% U. 2EDIU DE 'UC/U 2%I $U"I. COE/CI"I0 , 2%I 0E&E' , 2%I C%'2 , &I
"O"U&I 2%I $/ODUC"I0 , 2EDIU I. C%/E "O"I O%2E.II *%C CU $'%CE/E CEE% CE
&"IU EI 2%I :I.E &% *%C%.
E recomandabil sa ne gandim mai in amanunt la toate acestea. E posibil ca vechile
proverbe <Cu rabdarea trece marea< si <1raba strica treaba<, sa merite din nou
atentia noastra in aceste timpuri de nebunie. .u ar f bine ca intreprinderile din
comunitatea, orasul, statul sau tara noastra sa inceapa a dezvolta programe serioase
de calitate, fara graba, chiar pentru a mari productivitatea si calitatea
produselor si serviciilor, fara a pierde calitatea umana(
In flmul <$arfum de femeie< e4ista o scena de neuitat in care orbul 5interpretat de %l
$acino9 invita o fata la dans si ea ii raspunde
! .u pot, logodnicul meu va sosi in curand. 'a care orbul ii raspunde
! &tii, viata se traieste intr!o clipa, si o ia la un tango. Cel mai bun moment al acestui
flm este aceasta scena de - sau 6 minute.
2ulti traiesc alergand dupa timp, si il ajung doar cand mor, fe de un infarct, fe de un
accident pe autostrada pentru ca goneau prea tare pentru a ajunge la timp.
%ltii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor, si uita sa traiasca in prezent, care este
unicul timp care e4ista cu adevarat.
"oti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin de -A de ore
pe zi. Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre fecare dintre noi. "rebuie sa
invatam sa proftam de fecare moment, pentru ca, dupa cum zice Fohn 'ennon
<0iata este ceea ce se intampla in timp ce planifcam viitorul<.
0a felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit. 2ulti l!ar f citit doar
pana la jumatate, ca sa nu piarda timpul.... %tat de valoros in aceasta lume
globalizata )
%oierul& taranul si arendasul
: un taran merge la boier suparat si ii spune
boierule de ce arendasul asta vorbeste toata ziua si nu se osteneste cu nimic toata
ziua (
boierul se uita la el si ii zice
vezi tu omul ala de pe cela deal cu caruta ( Da ii zice taranul. Du!te vezi ce vrea)
alearga taranul pana acolo si dupa o juma de ora vine inapoi si ii spune
are ceva porumb de vanzare
du!te si intreaba!l cat cere pe maja
alearga iar taranul si dupa vreo 6@ minute vine si ii spune ca cere +@ lei pe maja
du!te intreaba!l din ce an ii porumbul
iar aleaga taranul si la vreo A, minute vine si ii spuen ca e de anul trecut
pai vezi cat are de vanzare
iar alearga taranul si la vreo A@ minute vine si ii zice ca vreo 8 maje
intre timp se facuse deja amiaza de cand tot alerga taranul si apare arendasul
taranul il vede pe arendas dar il vede si boierul
il cheama la el boierul pe arendas si ii zice Du!te vezi ce vrea omul acela de pe deal
cu caruta)
se duce arendasul si in 6, minute vine inapoi
:oierule omul are niste porumbde anul trecut de vanzare, vreo 8 maje. cere +@ lei
pe maja dar pentru ca anul asta e bogat il scoti si la +, lei mai ales ca are nevoie de
bani
:oierul il intreaba pe taran acum ai inteles de ce nu se osteneste arendasul deloc
peste zi (
T'ietorul de lemne
GEra odata un taietor de lemne foarte puternic care!si cauta de lucru.
% ajuns la un negustor de cherestea si acesta l!a angajat imediat.
$entru ca era platit bine, iar conditiile de lucru erau foarte bune, taietorul de lemne
si!a dat silinta sa lucreze cat putea de bine.
.egustorul i!a dat un topor si i!a aratat locul de unde sa taie copacii.
In prima zi, omul a taiat +@ copaci.
H*elicitariG,i!a spus seful.
GContinua sa muncesti tot asa)G
*iind foarte motivat de cuvintele sefului, taietorul de lemne a incercat sa munceasca
si mai bine a doua zi, dar nu a putut dobori decat +, copaci.
% treia zi a incercat si mai mult, dar n!a reusit sa doboare decat I copaci.
=i dupa zi el dobora tot mai putini copaci.
HCred ca imi pierd puterileG, se gandea taietorul de lemne. &tanjenit s!a dus la
negustor si si!a cerut scuze spunandu!i ca nu intelege ce i se intampla.
HCand ai ascutit ultima oara toporul(G a intrebat negustorul.
H%scutit( .u am avut timp sa ascut toporul. %m fost foarte ocupat sa tai copaciiJG G
(lume de transformat in )ilde urbane
Un tip merge pe autostrada 57 cu masina si asculta radioul.
La un moment dat, la radio, crainica anunta:
- Pe autostrada 57, un nebun merge pe contrasens.
Tipul foarte enervat:
- Nu unul, sute, sute!
~~~~~~~~~~~~~
La un concurs de parasutisti intr-o unitate militara, Bula trebuia sa faca
saltul cu parasuta, la aterizare sa ia bicicleta, dupa care cros de 15Km.
Se urca Bula in avion, ajunge in zona de parasutare, sare si trage de
comanda.. nu se deschide.
Mai trage o data. nimic . trage comanda de la parasuta de siguranta.
Tot nimic. mai trage o data. nimic. dupa care zice:
- Parca vad ca si bicicleta e stricata.
~~~~~~~~~~~~~
on si Maria la maternitate:
- No Marie, ce avem?
- Baiat.
- No, ...si cu cine seamana?
- . Degeaba-ti spun, ca nu-l cunosti.
~~~~~~~~~~
Un tip la tutungerie cere un pachet de tigari, si primeste unul pe care
scrie: "Tutunul cauzeaza impotenta.
Cand vede textul, ii cere vanzatorului:
- Dati-mi-l mai bine pe cel cu cancer.
~~~~~~~~~~~~
Doi prieteni, Mihai si Cristi se intilnesc pe strada.
Mihai il vede pe Cristi ca e cam abatut si-l intreaba:
-De ce esti asa suparat?
C: Uite ma, eu brunet, nevasta-mea bruneta, copilul roscat.
M: Pai de cite ori faceti dragoste pe saptamana?
C: Niciodata.
M: Pe luna?
C: Da din cap negativ.
M: Pe an?
C: ar da din cap negativ.
M: Pai vezi, rugina.
~~~~~~~~~
Fraza zilei: Este mai bine sa taci si sa dai impresia ca esti prost, decat
sa vorbesti si sa inlaturi orice dubiu.
~~~~~~~~~~
Perle culese de la Academia Trupelor de Uscat SBU 1992-1996
Sa nu mai prind picior de student cu mainile in buzunare!
O mana criminala a dat cu piciorul in chiuveta.
Dati-mi o bara metalica din lemn.
Ce te uiti asa la mine ca la un bou? Ce, ori nu-i asa?
Am sa va tin cu ochii in soare pana la 12 noaptea.
Daca ti se intampla sa cazi de pe transportor, ori mori, ori ramai prost. Eu
am cazut de 3 ori.
Fa-mi o lista cu el.
Cand plecati acasa sa nu uitati vreo bricheta aprinsa in dulapuri.
Sa nu va dati jos din mersul trenurilor.
Va doare mana sa bateti 3 pasi de defilare?
mpartiti suprafata in 3 jumatati egale.
Lipeste calcaiele pe langa corp.
Jumatate din batalion stia ca este adunare numai tu nu.
Bai rahatilor, daca vin la voi va mananc !
~~~~~~~~~~~~
Bancul preferat de scotieni are legatura cu moartea.
"Vreau sa mor linistit, in timp ce dorm, la fel ca bunicul meu. Nu tipand de
groaza ca pasagerii lui.
~~~~~~~~~~~~~
Vine Bula la scoala cu o buza umflata.
Profesoara: Ce-ai patit Bula?
- Am fost cu tata la pescuit si mi s-a asezat o viespe pe buza.
-Vai saracul de tine. Si te-a piscat?
- Nu, a omorit-o tata cu vasla.
~~~~~~~~~~~
Doua blonde stau de vorba. $rima ii spune celeilalte
! &tii, ieri mi!am facut testul de sarcina)
Cealalta foarte cuiroasa
! &i au fost grele intrebarile(
Un baietel privea atent la un preot care!si repara gardul de la gradina.
! De ce ma privesti asa de atent, fule(
! 0reau sa aKu ce zice un preot cind isi da cu ciocanul peste degete)
0ine un mosulet de ;, de ani la doctor.
!Domnule doctor, maine o sa ma insor)
!:ine, mosule, cati ani are mireasa(
!-+J
!Doamne, trebuie sa va avertizez, orice activitate se4uala ar putea f mortala))
2osuletul sta un pic pe ganduri si raspunde
!:ine, atunci daca moareJ moare)
Un cuplu foarte batrin isi serbeaza cea de!a I@!a aniversare a casatoriei. 'a un
moment dat, sotul ii spune sotiei
! Draga, vreau sa te intreb ceva dintotdeauna m!a framintat faptul ca cel de!al
saselea copil al nostru nu a semanat cu restul. %cum, dupa I@ de ani, trebuie sa stiu
a avut el un alt tata( &otia se uita la el si marturiseste
! Da, draga, ai dreptate, a avut un alt tata.
! &i poti sa!mi spui cine a fost(
! "u)
Un betiv care raspandea un miros ingrozitor, de bautura ieftina, si care avea un sac si
un ziar vechi, se urca in autobuz si se aseaza langa un preot cu un aspect foarte
onorabil. %poi, scoate din sac o sticla de bautura aproape goala, si din care bea pana
la ultima picatura, dupa care incepe sa citeasca din ziar.
'a un moment dat i se adreseaza preotului
! &cuzati!ma, domnule, stiti cumva din ce motive se ajunge la spondiloza(
! Desigur, raspunde preotul, care simtea o neplacere crescanda, pe un ton de o
politete rece si sarcastica. *actorii care duc la spondiloza sunt o viata dezordonata,
tovarasia unor femei de calitate indoielnica, consumul e4agerat de tutun si alcool,
betii care se termina cu nopti petrecute in bordeluri, toate astea duc la spondilozaJ
! Uuuuaaaaauuuuuu raspunde betivul si se intoarce la ziarul sau.
$reotul, milos de felul lui, dupa ce se gandeste la cele spuse, se adreseaza din nou
betivului, de data asta pe un ton bland si impaciuitor
! &cuza!ma, n!am vrut sa te jignescJ de cand suferi de spondiloza(
! Eu((( .u, parinteJ eu niciodata n!am suferit de asa cevaJ tocmai am citit in ziar
ca $apaJ
Intr!un autobuz, pe aceeasi bancheta stateau un barbat si o femeie cu un bebelus in
brate. 'a un moment dat, femeia scoate un san sa!l alapteze pe cel mic. :ebelusul
intoarce nasucul intr!o parte si nu vrea sa suga. *emeia, suparata ii spune
! 2ananca, altfel ii dau lui nenea)
%jung ei la $loiesti , aceeasi scena femeia scoate un san sa!l alapteze pe cel mic.
:ebelusul intoace nasucul intr!o parte si nu vrea sa suga. *emeia din nou
! 2ananca, altfel ii dau lui nenea) :ebelusul, nimic.
%jung ei la :rasov J.scena se repeta, bebelusul iar nu vrea. *emeia iar spune
! 2ananca, altfel ii dau lui nenea)
%utobuzul pleaca mai departe. Domnul care statea langa femeie pe bancheta
izbucneste
! Dar hotarati!va doamna odata, ca eu trebuia sa cobor la $loiesti )))
O femeie goala se priveste in fata unei oglinzi si ii spune sotului
! 2i se pare ca arat groaznic, asa de grasa si plina de riduriJ %m nevoie de un
complimentJ
! %i o vedere e4traordinar de buna) !9 99
Copiii au o cu totul alta perceptie asupra vietii, una mai
putin complicata si de multe ori mai normala.
.uditatea
O mama se plimba cu masina impreuna cu cei trei copii mici
intr!o dupa!amiaza torida de vara, cand o femeie dintr!o
decapotabila s!a ridicat din scaun si a inceput sa le faca
cu mana. *emeia era total goala. In timp ce mama isi revenea
din soc si se gandea sa le spuna repede copiilor sa nu se
uite, fetita de cinci ani i!a spus inocent
H2ami. *emeia aia nu poarta centura de siguranta)G
Un baietel s!a pierdut pe culoarele unei sali de gimnastica
si a nimerit la cabinele femeilor. %cestea au inceput sa
tipe, sa insface prosoape sa se acopere si sa fuga in toate
partile ca sa se ascunda. :aietelul le!a privit uimit dupa
care a intrebat senin HCe s!a intamplat( .!ati mai
vazut un baietel in viata voastra(G
Onestitate
Un baietel de patru ani a venit alergand din baie sa!i
spuna mamei ca si!a scapat periuta de dinti in toaleta. 2ama
a scos!o din toaleta si a aruncat!o la gunoi. %tunci
baietelul a stat si s!a uitat putin gandindu!se, dupa care a
fugit in baie si s!a intors cu periuta mamei. % ridicat!o in
fata mamei si i!a spus cu un zambet incantat H2ai bine ai
arunca!o si pe asta pentru ca a cazut in toaleta acum doua zileG.
$areri
In prima zi de scoala, un elev din clasa intai i!a dat
invatatoarei un bilet de la mama sa. $e bilet scria
H$arerile e4primate de acest copil nu sunt neaparat
cele ale parintilor luiG.
Letchup
O femeie se chinuia sa faca sa
curga
?etchup dintr!o sticla.
In timp ce se chiunuia i!a sunat telefonul asa ca l!a rugat
pe baietelul ei de patru ani sa raspunda la telefon.
HEste directorul, mamaG i!a spus copilul mamei. Dupa care a adaugat
H2ama nu poate raspunde acum. Da o sticla peste capG.
:atranete
O mama facea voluntariat la o organizatie care ducea hrana
batranilor fara ajutor. In timpul orelor de program o lua pe
fetita sa de patru ani cu ea. $e acestea o fascinau bastoanele,
scaunele cu rotile si alte lucruri care aveau legatura cu batranii.
Intr!o zi mama a gasit!o holbandu!se la o proteza de dinti care
statea intr!un pahar cu apa. In timp ce mama se pregatea sa raspunda
la inevitabilele intrebari ale fetitei, acesata s!a intors si a soptit
H=ana maseluta n!o sa creada niciodata asa cevaG.
Imbracamintea
O fetita se uita la parintii ei cum se imbraca pentru petrecere.
Cand l!a vazut pe tatal sau cum isi imbraca costumul,
aceasta i!a spus
H"ati nu ar trebui sa porti costumul alaG.
HDe ce scumpa mea(G
H$entru ca stii ca iti da dureri de cap in dimineata urmatoare)G
&coala
O fetita abia terminase prima saptamana de clasa intai si
vine nervoasa acasa
HImi pierd vremea cu scoalaG ii spune mamei.
H.u stiu sa citesc, nu stiu sa scriu si nici sa
vorbesc nu ma lasa)G.
--nd FulM -,,8
Copiii de vorba cu Dumnezeu
posted in 1lume N
HDraga Dumnezeule) Daca esti atent duminica in biserica, iti arat pantofi mei cei noi.
(
HDumnezeu) 0reau sa traiesc B,, de ani, ca tipul acela din :iblie. (
H.iciodata n!as f crezut ca movul se potriveste cu portocaliul, pana ce n!am vazut
apusul de soare, ce ai facut marti seara. % fost tare J (
H'a scoala de duminica ni s!a e4plicat ce si cate faci. Cine!ti face treaba cand esti in
concediu( (
HDe unde ai aKat ca tu esti Dumnezeu( (
H"u chiar asa ai proiectat girafa, sau din greseala a iesit asa( (
HDe ce lasi oameni sa moara si tot faci altii in loc( .!ar f mai simplu sa!i lasi in viata
pe astia( (
HDumnezeule) Ca ai facut mai multe religii, e OL, dar cum de nu le incurci intre ele( (
H"u stii despre lucruri, inainte sa fe inventate( (
H:unicul a spus ca "u deja erai cand a fost el copil. Cat de vechi esti( (
HIti multumesc pentru fratior, dar eu m!am rugat pentru un catel. (
HCat timp am fost in vacanta, tot timpul a plouat si taticul a fost tare nervos si a spus
niste lucruri despre "ine Jdar te rog sa nu!i faci rau) (
H"e rog sa!mi trimiti un ponei. $ana acum nu ti!am cerut nimic. $oti verifca. (
HCum se poate ca pe vremuri atatea minuni ai facut si acum nu!i nici una( Cum se
poate, ca in ultima vreme n!ai inventat nici un animal nou( &unt numai acelea
vechi. (
HDoamne, "e rog, sa mai pui o sarbatoare intre Craciun si $aste) (
H$oate Cain si %bel nu s!ar f omorit, daca aveau camere separate. 'a noi, cu frate!
meu functioneaza. .. (
H$un pariu ca e foarte greu sa iubesti pe toti de pe pamant. .oi suntem doar patru in
familie si nu merge. (
-. O Ce tip de telefon aveti(
O 2obil )
6. H.u mai vreau factura detaliata, vreau en!gross JG
A. HDoamna, ma tot suna unuP 2ist Cols, cine e domPne asta(G
@. %m incercat sa!mi apelez numarul azi si imi spune ca mi sau restructurat apelurile.
5dupa verifcare9
O "elefonul dvs. este blocat pentru ca ati cerut acest lucru, find furat.
O %sta stiu, dar de ce nu pot sa mai sun(
8. Oper. .u va aud) 0a rog indreptati!va catre o fereastra)
El Unde sa ma mai duc, domQle( Eu sun din Costesti si sunt pe acoperisul casei))))
I. /ep Ce aparat utilizati(
Clientul Un 2itibusiiJ a incercat sa se corecteze 5dealerii se prapadeau de ras in
magazin9J 2itibusu adicaJ)
;. %vea tel. blocat, operatorul dicteaza formula de deblocare pt. 2otorola apoiJ
Oper. 0a rog sa tastati acum codul pe telefon ca sa ma asigur ca se deblocheaza.
% inceput sa formeze codul dar oper. auzea in casca cum il forma.
Oper. D!voastra de pe ce tel. vorbiti(
Ea De pe f4.
Oper. &i pe ce tel. tastati codul pu?(
Ea $ai pe f4, nu(JJJJJ.
B. HDoamnaaaaa)))) Daca vorbesc la telefon din cada ma curentez(G
+,. H%m facut si eu abonament si imi apar doar numerele de la politie, salvare, etcJ
.umerele prietenilor mei cand apar in agenda(G
++. Oper. "elefonul este dual band(
Ea D%, E&"E $O/"OC%'IU, 1%':E.. 5)))))9.
+-. %s dori sa reziliez si eu contractul.
O &i care ar f motivul rezilierii(
O Ieri mi!am pus telefonul la incarcat si dupa o ora a e4plodat)
+6. HDomnule am cumparat si eu un tel din 1recia si!mi cere codul de tel. Imi puteti
da si mie codul sa sparg telefonul(G
+A. 2ai vreau si eu $UL!ul odata)
O Ce s!a intamplat(
O '!am scris pe nisip, dar a trecut un drac de copil si l!a sters.
O $ai si acum se poate intampla.
O .u, ca acum am intarit cu apa si am batatorit locul cu lopatica luP fica!mea.
+@. O Deci, pentru anularea redirectionarilor, trebuie sa mergeti in meniul Confgurare
apeluri)
"acere.
O %ti inteles(
O Da, deci ma duc inapoi de unde l!am luat, acolo in "ineretului.
+8. HDaca folosesc calculatorul din telefon, ma costa ceva(G
+I. O .u stiu ce se!ntimpla, nu mai pot trimite mesaje, iar de azi!noapte imi vine in
continuu acelasi mesajJ
O &i care e te4tul mesajului(
O H.oapte buna, .elutuGJ
+;. H.u ma descurc cu telefonul, am avut o copilarie nefericitaJ))G
+B. Dupa cam +@ minute de discutii cu un client, se aude cineva batand intr!o usa
care apoi se deschide, la care clientul tipa foarte panicat HOcupat))) Ocupat))G.
-,. O D!na, eu fusei dusa pPafara si aparu un plic pa telefon. DaP nu umbla nimeni la
el. .oi am mai sunat la dumneavoastra si ne!ati dat o formula cu stelute. %m cautat!
o, acumaP am pus stelutele si nu dispare d!na, nu dispare plicuP)
O Inseamna ca ati primit un mesaj.
O Da nu umbla nime la el niciodata.
O Ce aparat este(
O 1esem d!na.
Hi atunci am tiut . c trebuia s plec din Romnia.
Posted on ianuarie 26, 2011 by Marius David
"Dei este doar nceputul lui octombrie este frig i am aprins focul n emineul din sufragerie.
Stau confortabil n fotoliul de piele i m uit cu drag la Karinna, fetia mea de 4 ani care se joac
mpreun cu Hans.Hans este soul meu i l-am cunoscut cnd am plecat definitiv din Romnia, n
anul 2005, dup ce am terminat facultatea de medicin de la Cluj.
Ne-am cunoscut aici, la Koln , la spitalul la care reuisem s m angajez i a fost dragoste la
prima vedere.Ne-am cstorit, apoi dup vreo 2 ani, a venit i Karinna.
Trim bine i nu ne lipsete nimic.Locuim la periferia oraului dar locul este minunat, iar
csua noastr este aezat la marginea unei pduri de vis i chiar dac trebuie s ne "chinuim
mainile n fiecare zi ca s ajungem la spital, mi spun ntr-una c merit.Brigitte, bona Karinnei
este punctual ca o bavarez original iar Karinna o indragete tare mult.
M uit la frunzele care au nceput s cad i apoi la calendarul de perete.Mai sunt 81 de zile
pn la Crciun.Crciunul.tiu c vom mpodobi un brad superb pe care l vom aduce din
pdurea din spatele casei, ca s nu-i fie frig i s miroas a srbtoare n toat casa! i mai tiu
c ne vom vedea cu vecinii notri, care atunci cnd ne-am construit casa, ne-au osptat aproape
n fiecare sear.Veneam dup turele de la spital, ddeam o fug s vedem cum avanseaz
lucrrile i ne pomeneam cu ei n curte, lundu-ne pe sus, la ei la mas.M bucur n sinea mea
c se apropie Srbtorile de iarn.Poate m va vizita i sora mea Jeni care locuiete n Austria
sau poate chiar cealalt sor, Maria, dei cred c-i va fi cam greu s vin tocmai din Canada, mai
ales c tocmai a nscut un bieel.Mi-e dor de ele i mai ales de mama, pe care Maria a luat-o
cu ea, cnd au plecat i ele definitiv din ar.Au vndut casa bunicii iar banii pe care i-au primit
i-au mprit la
3 i am primit fiecare cteva sute de dolari. Mama a spus c partea ei ne-o d nou.Aa-s
mamele.
M gndesc s-i cumpr Karinnei un pui de Setter rlandez sau Caniche iar lui Hans paltonul
acela pe care i-l dorete inc de anul trecut.Ba nu, am s-i cumpr lui Hans, ceasul acela
Patek Philipe la care s-a tot uitat cnd am fost mpreun la bijutier ca s mi repar lniorul cu
diamnele de care s-a agat, cnd am luat-o ntr-o zi n brae, cu toat hotrrea, Karinna.
Greu, dar sper s-mi vin vreo idee genial pn la Crciun.
Zmbesc de una singur, ca proasta i incerc s-mi alung din minte orice umbr despre
trecut.
Nu o s uit ns niciodat Crciunul anului 1993. Aveam 13 ani, Maria, sora-mea, avea 16 ani,
iar Jeni, cealalt sor, nu mplinise nc 18 ani. Eram noi trei i mama. Tata murise de
5 ani n accident la min.
Cu o lun nainte de Crciun pastorul nostru a anunat o colect special pentru cea mai
srac familie din Biseric.
A cerut ca fiecare enoria s economiseasc timp de o lun ceva bani ca s dea acelei familii
pe care fraii din comitet o vor considera cea mai srac.
Ne-am gndit ce am putea face noi patru. Planul mamei a fost s mncm timp de o lun de
zile numai cartofi. Astfel puteam economisi 300.000 lei. De asemenea, dac vom sta cu becul
stins sear de sear, mai puteam economisi 100.000 lei.
Eu cu Maria am facut curenie la civa bogai, iar Jeni a vndut ceva felicitri fcute de ea.
Seara pe ntuneric, vorbeam i ne imaginam cum familia aceea se va bucura. Eram n Biseric,
noi i nc 80 de membri, dintre care doar vreo doi se considerau mai germani dect erau.
Noi ceilali tiam c suntem ceteni romni iar acum, la 4 ani de la cderea lui Ceauescu,
unii dintre noi se descurcau binior. Noi locuiam n casa bunicii, de care eram tare mndre dei
nu avea dect dou camere dintre care pe una o transformam n buctrie cnd venea frigul.
Mama a calculat c se va strnge nc de douzeci de ori att ct avem noi, mai ales c la slujb
veneau i cei cu maini luxoase i plini de bani iar pastorul ne aducea aminte n fiecare duminic
de colect.
Cu o zi nainte de Crciun, am plecat cu Maria la magazin s schimbm banii n bancnote nou-
noue. Aa nvaserm noi c trebuie s dm lui Dumnezeu.
Am venit acas cu 800.000 lei. O bancnot de 500.000 lei i trei bancnote de 100.000 lei.
Niciodat nu avusesem atia bani. Nu ne psa c n-aveam haine de Crciun. Noi eram fericite.
N-am putut dormi toat noaptea de nerbdare.
A doua zi, n ziua de Crciun, ploua cu gleata, iar noi n-aveam umbrel. Biserica era la 2
kilometri de cas, dar nou nu ne psa ct de ude vom fi. Jeni avea guri n pantofi i a pus nite
hrtie. Pe drum, hrtia s-a udat, iar ea era leoarc la picioare. Am stat bucuroase n Biseric, dei
am auzit cteva fete de la cor rznd de rochiile noastre cele vechi.
Dar mai auziserm asta i nu ne-a durut. Cu banii n mn, eram bogate. Cnd s-a fcut
colecta, mama a pus bancnota de 500.000 lei, iar noi, fiecare, cte una de 100.000 lei.
Pe drum spre cas cntam de bucurie. La amiaz, mama ne-a fcut o surpriz. Cumprase 10
ou pe care le fiersese i le-am mncat cu cartofi prjii. Era ziua de Crciun i noi ne simeam
aa de bine.
Dar pe la ora 15:00 a venit la noi pastorul. A chemat-o pe mama la u . Cnd a intrat mama n
cas, era alb ca varul i inea un plic n mn. Am ntrebat-o ce este n plic i abia dup
jumtate de or mama l-a deschis. n plic era o bancnot de 500.000 lei, trei bancnote de
100.000 lei i 40 de bancnote de 10.000 lei. n total 1.200.000 lei.
Nimeni n-a spus nimic, doar ne uitam la podea. Cu cteva minute mai nainte ne simeam ca
nite milionare. Acum, cu plicul n mn, ne simeam ca nite copii teribil de sraci.
Nou ca i copii ne prea bine c suntem bogai fa de alii, c aveam cartofi. Apoi, tiam c
suntem bogai c aveam o mam grozav i muli copii nu aveau mame defel. Ne bucuram c
eram trei surori n cas i attea familii nu aveau copii. tiam c nu avem multe lucruri pe care
alii le aveau, dar niciodat nu ne-am gndit c eram sraci; dar n acea zi de Crciun am aflat c
eram.
N-am mai fost niciodat ca nainte. Sptmna care a trecut apoi, n-a vorbit nimeni n casa
noastr. N-am mai vrut s mergem la Biseric de ruine, dar mama nu ne-a dat voie s lipsim de
la slujb.
Mama ne-a ntrebat ce s facem cu cei 1.200.000 lei, dar noi nu tiam ce fac sracii cu banii.
84 de oameni, 80 de conceteni de-ai notri i noi, am strns 1.200.000 lei. din care 800.000
i-au dat cei mai sraci 4 oameni din Biseric.i atunci am tiut c orice s-ar fi ntmplat, trebuia
s plec din Romnia.
Mostra de gandire pozitiva
Sunt recunoscator / recunoscatoare :
Sotiei / sotului care sforaie toata noaptea, pentru ca
doarme acasa cu mine si nu
cu altcineva !
....................................................................................................................
Fiicei mele adolescente care se
plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si
nu pe strazi.
....................................................................................................................
mpozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.
....................................................................................................................
Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost
inconjurat de prieteni.
....................................................................................................................
Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de
mincare.
....................................................................................................................
Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la
lumina soarelui.
....................................................................................................................
Podelei care trebuie stearsa si
ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
....................................................................................................................
Tuturor nemultumirilor la adresa
guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem
libertatea cuvintului.
....................................................................................................................
Locului de parcare pe care il gasesc
tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si
ca am fost binecuvantat cu un mijloc
de transport.
....................................................................................................................
Zgomotului pe care trebuie sa-l
suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.
....................................................................................................................
Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de
imbracat.
....................................................................................................................
Oboselii si durerilor musculare la
sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost
capabil sa muncesc din greu.
....................................................................................................................
Soneriei care ma trezeste in zorii
zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.
....................................................................................................................
S , N SFARST, ... pentru e-mail-uri,
Deoarece inseamna ca am prieteni
care se gandesc la mine.
....................................................................................................................
O zi frumoasa...si incercati sa
ganditi pozitiv...doar avem atatea
daruri... pe care le uitam, din pacate !
Un om si un caine mergeau pe un drum. Omul se bucura de frumusetea zilei, cand, deodata, isi
dadu seama ca, de fapt, murise. si aducea acum clar aminte ca murise, iar cainele, care mergea
langa el, murise chiar cu mai multi ani in urma... Se intreba: " Oare unde duce drumul asta?"...
Dupa o vreme, ajunsera amandoi in dreptul unui gard inalt de piatra.
Privindu-l mai indeaproape, vazu ca era facut dintr-o marmura foarte fina.
Mai sus, pe colina, gardul era intrerupt de o arcada care stralucea in soare.
Ajunsera acolo si vazu ca era incrustata cu perle, iar aleea care ducea spre ea parea
pavata cu aur. El si cainele sau se apropiara de poarta si atunci observa, intr-o parte, un om
sezand la un birou . l intreba:
- Scuzati-ma, unde ne aflam ?
- Aici e raiul - raspunse acesta.
- Minunat, zise omul, pot sa va rog sa ne dati putina apa ?
- Bine'nteles, intrati inauntru. Am sa trimit imediat vorba sa vi se aduca niste apa cu gheata. Facu
un gest si poarta incepu sa se deschida.
- Prietenul meu, poate intra si el ? - intreba calatorul aratind inspre caine.
- mi pare rau, dar noi nu acceptam animale.
Omul se gandi o clipa, apoi se intoarse si isi continua calea pe care pornise, impreuna cu
cainele sau.
Dupa inca o lunga plimbare, pe varful unei alte coline, pe un drum prapadit de tara, dadura
de o ferma, a carei poarta parea ca nu avusese zavor niciodata. De gard, nici nu mai era vorba.
Se apropie si vazu un barbat sezand rezemat de un copac si citind o carte.
- Scuzati-ma ! - i se adresa el. Aveti cumva putina apa?
- Da, desigur... e o cismea ceva mai incolo.
- Si pentru prietenul meu ? - zise, aratand catre caine.
- Trebuie sa fie si o strachina, chiar langa cismea.
Trecura de poarta si ajunsera la o cismea veche, cu pompa. Omul si cainele baura pe
saturate. Dupa ce terminara, se inapoiara la omul de sub copac.
- Ce loc este acesta ? - intreba calatorul.
- Acesta este raiul.
- Sunt total incurcat. Un cetatean, ceva mai jos, pe drumul asta, mi-a zis ca raiul este acolo unde
era el.
- Te referi la locul acela cu alei de aur si zid de marmura ?... Acela e iadul.
- Si nu va deranjeaza ca ei folosesc acelasi nume ca si dumneavoastra ?!...
- Din contra, suntem fericiti ca ei ii triaza mai intai pe cei care sunt gata sa-si lase in urma prietenii
cei mai buni.
Pmnturile erau arse i crpate din lips de ploaie. Frunzele palide i nglbenite de-abia se mai
tineau pe crengi. arba de pe paji ti se ofilise. Oamenii erau ncorda i i nervo i, cercetnd cerul
de cristal de culoarea albastrului de cobalt.
Sptmnile se n irau una dup alta tot mai fierbin i i de luni de zile nu mai czuse nici o
ploaie adevrat.
Preotul organiz n pia a din fa a bisericii o ora special de rugciune pentru a implora ploaia
de la Dumnezeu.
La ora stabilit, iera plin de lume ngrijorat dar plin de ncredere.
Mul i aduseser obiecte care ddeau mrturie despre credin a lor. Parohul privea cu admira ie
Bibliile, crucile, rozariile.
Nu reu ea ns s- i deslipeasc privirile de la o feti a ezat cuminte n primul rnd.
Pe genunchi avea o umbrel ro ie.
A te ruga nseamn s ceri ploaia, a crede nseamna s- i iei umbrela.
$rietenilor mei, cu drag)

Un orasan primeste vizita unui prieten al sau dintr!un sat indepartat si merg in
centrul orasului. Era ora amiezii iar strazile erau pline de oameni. 2asini cla4onand,
ta4imetre ce luau curbele cu viteza, sirene ce se apropiau sau se departau, sunete
ale orasului care parca te asurzeau. Dintr!o data sateanul ii spune
! %m auzit un greiere.
! .!ai cum sa auzi un greiere in tot vacarmul asta) i!a spus orasanul.
! &unt sigur, am auzit un greiere) a insistat sateanul.
! %sta!i o nebunie) a raspuns prietenul.
&ateanul a ascultat cu atentie un moment dupa care a trecut strada spre o zona
unde se aKau cativa copaci. % cautat imprejur, sub ramuri si a gasit micul greiere.
$rietenul sau a ramas uimit.
! E incredibil) "rebuie sa ai un auz supraomenesc)
! .u) a spus sateanul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. "otul depinde de
ce asculti cu ele.
! Dar nu se poate) a continuat prietenul. Eu n!as putea auzi un greiere in acest
zgomot)
! Depinde de ceea ce este important pentru tine, a venit imediat raspunsul. Da!mi
voie sa!ti arat.
% bagat mana in buzunar si a scos cateva monede pe care le!a lasat sa cada
discret pe asfaltul trotuarului. %tunci, cu tot zgomotul asurzitor al orasului, au
remarcat ca toti oamenii de pe o raza de @ metri au intors capul privind in jur daca nu
cumva banii cazuti erau ai lor.
! Intelegi ce am vrut sa spun( a continuat sateanul.
"otul depinde de ceea ce este important pentru tine.
%scultand zi de zi la televizor galceava, crimele, tragediile, U/EC3E%, C%/E E&"E
$/E'U.1I/E% C/EIE/U'UI .O&"/U, se f4eaza pe tot ce este urat, rau, nefolositor. .i
se induce */IC%) Devenim neputinciosi, tematori 5de avion, de frig, de vant, de
mancare, de oamenii de langa noi si ce este cel mai rau, de sentimentele noastre9
si... .U &"I2 DE U.DE... C%.D... &I CU2...
Raspunsul este
UI"E %&% ascultand asa zisele ,,informatii<, care de fapt sunt praf in urechile
noastre, prinsi in aceasta capcana.
"oata ziua spunem e greu..., oamenii sunt rai..., traim intr!o lume nesigura... nu
am incredere in nimeni..., etc.
&i in tot acest timp, greierii canta, frunzele fosnesc, apele curg si noi...nu le
auzim...
Cel mai mare O2 din istorie.. Iisus n!a avut servitori, si totusi I se
spunea &tapan..
.!a avut diploma, si totusi I se spunea Invatator.
.!a avut medicamente, si totusi I se spunea 0indecator.
.!a avut armata, si totusi se temeau de E'.
.!a castigat nici un
razboi, si totusi a cucerit lumea.
.!a comis nici o crima, si totusi '!au rastignit.
% fost inmormantat, si totusi traieste si azi.
2a simt onorat sa slujesc un Conducator care ne iubeste. Daca ai
credinta in Dumnezeu si in Iisus 3ristos *iul &au.. trimite acest
mesaj tuturor din lista ta. Daca nu ignora!l.. Daca il ignori, adu!ti
aminte ca Iisus a spus HCine se va rusina de 2ine in fata oamenilor,
ma voi rusina si Eu de el.<
Un crestin elegant iese dintr!un mall select RmpingRnd un co plin cu de toate.
"Dumnezeu m-a binecuvntat cu tot ce am nevoie. Acum s am i eu grij s nu cumva s uit de
cei sraci!
Cnd s bage lucrurile n portbagajul BMW-ului X5, observ un individ slab, prpdit,care umbla
de colo-colo, rupnd iarb de pe marginea drumului.
- Dar ce faci, domnule, acolo?
- Adun iarb ca s mnnc. Trebuie s duc i la copii, c nu mai avem nimic de mncare.
- Cum aa?! Pi atunci, uite cartea mea de vizit i vino s mncai la mine acas!
- E frumos din partea dumneavoastr, domnule, dar am 8 copii, plus nevasta...
- i mai bine! Venii cu toat familia!
- Suntei foarte generos! Numai c, din copii, 2 sunt deja cstorii, au i ei copii...
- N-are-a face, s vin toi! La mine acas iarba e uite-aa de nalt, dac sunteti mai muli, n 3
ore terminai!...
PREOT LARON ARGATU
(1913 - 1999)

Rugaciune :
"arta-ma, Doamne:
-pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
-pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
-pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
-pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
-pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
-pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
-pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
-pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-as fi putut mplini si nu le-am implinit!
-pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am indraznit sa pasesc!
-pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
-pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta, Doamne,
si a mparatiei Tale Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti Mila
si ubirea infinita, Te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta ubire si Lumina!
ti multumesc, Doamne:
-pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !
-pentru muzica tacuta a nimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
-pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
-pentru tot ce prin harul Tau am inteles!
-pentru lumina pe care am sorbit-o in adancul meu!
-pentru iertarea pe care daruind-o, am dobandit pace!
-pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
-pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
-pentru viata mea, care e a Ta, o mica parte a simfoniei existentei!
-pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
-pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-Te!
-pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
-pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda mparatiei Tale divine!

Dumnezeu, Tatl nostru, plimbandu-se prin casa mea imi va lua toate grijile si
va vindeca toate bolile mele si ale familiei mele n Numele lui isus,
Amin!"
Bunica era pe patul de moarte, i cheam nepotul la cptiul ei i spune:
- Nepoate, vreau ca tu s moteneti averea mea. Vila, ferma, herghelia de cai, tractorul i toate
animalele de cas, plus cele 22 de milioane. toate vor fi ale tale!
- Wowww!!! exclam nepotul. Mulumesc bunico, nu tiam c ai aa o avere. Unde este ferma de
care vorbeti?
Bunica rspunde, dndu-i ultima suflare:
- Pe Facebook..
In momentele fericite iubeste!l pe Dumnezeu)
In momentele difcile cauta!l pe Dumnezeu)
In momentele de liniste adora!l pe Dumnezeu)
In momentele dureroase %I incredere in Dumnezeu)
In toate momentele multumeste!I lui Dumnezeu)
Cand Iisus a murit pe cruce, El se gandea si la tine)
$ovestea Catelusului &chiop
Un baieel de 10 ani intr i intreab care-i preul unui celu. Vnztorul i rspunde c preul
este ntre 30 i 50$. Bieelul bag mna n buzunar, scoate cteva monezi. Numr 2.70 $ . i
apoi ntreab:
- A putea vedea celuii?
Vnztorul zmbete. Fluier, din magazin iese afar ceaua i n urma ei 5 celui frumoi. Al
aselea celu. rmase n urm i ...nu se apropia!
Bieelul ntreab:
- De ce celuul ast chioapt?
Omul i rspunse c acesta s-a nscut cu o problem la picior i va chiopta toat viaa!
- Acesta-i caeluul pe care-l doresc, a spus bieelul cu bucurie n glas.
- Dac asta e dorina ta, i-l dau gratis!
Copilul s-a suparat i a rspuns:
- Nu-l vreau gratis, preul lui e la fel ca i a celorlali cei, i voi da tot ce am la mine acum, i n
fiecare lun i voi plti 50 de ceni, pn voi achita preul lui intreg!
- Eti sigur c vrei acest celu? Doar niciodat nu va putea fugi sau juca sau sri precum
ceilali!
Bieelul s-a aplecat, i-a ridicat puin pantalonul i i-a artat vnztorului aparatul de fier ce-i
susinea piciorul strmb.
- Nici eu nu pot alerga, de aceea acest celu are nevoie de cineva care s-l neleag!
Ochii vnztorului s-au umplut de lacrimi cnd i-a spus copilului:
- M rog i sper ca fiecare celu s aibe pe cineva care s-l iubeasc, aa precum tu l vei iubi
pe acest celu!
Cel ce vrea sa insele, singur se inseala
Demult, traia intr-un sat un brutar renumit pentru painea sa. Dar intr-o zi, brutarului i se paru ca
sunt cam usoare bucatile de unt pe care tocmai le cumparase de la un taran si le aseza pe cantar
si in loc de 1 kg cat trebuia sa aiba o bucata, fiecare cantarea doar 800 de grame. Suparat foc,
brutarul s-a dus imediat la judecatorie, reclamand ca taranul i...nseala lumea si cerand,
bineinteles, pedepsirea lui.
N-a trecut mult timp si taranul a fost adus in fata judecatorului, care l-a avertizat:
- Daca este adevarat ce spune brutarul, ca ii inseli pe oameni la cantar, te bag la inchisoare.
- Sa-mi fie iertat - zise taranul - dar sunt nevinovat.
- Cum indraznesti sa minti? - sari brutarul. Chiar astazi am cumparat aceste bucati de unt de la
tine. Domnule judecator, trebuie sa-l inchideti pe acest sarlatan, care a incercat sa ma
pacaleasca!
- Asa este, omule? - intreba judecatorul. Este untul acesta al tau?
- Al meu este, insa, vedeti dumneavoastra, eu nu am prea multi bani. Mi-am cumprat un cantar,
dar nu am avut bani si pentru greutati, asa ca pun unt pe un brat al cantarului, iar pe celalalt pun
o paine de-a brutarului, care - zice el -are 1 kg. Acum, daca painea brutarului n-a avut 1 kg, eu ce
vina am?
Auzind una ca asta, judecatorul a cantarit imediat o paine si, intradevar, aceasta nu avea decat
800 de grame. n locul taranului, la inchisoare a ajuns adevaratul vinovat, brutarul, care nu doar
ca insela oamenii, dar mai dorea si sa fie pedepsit cel care ar fi facut exact ca el.
Cel ce vrea sa insele, singur se inseala. Chiar daca nu vede nici un om inselatoria sa, Dumnezeu
ii vede pacatul, iar atunci cand il mai descopera si oamenii, rusinea este cu atat mai mare.
Cu castigul nemuncit, niciodata nu te-ai pricopsit.
O familie alcatuita din cinci persoane se bucura de o zi de vacanta pe plaja. Copiii faceau baie in
ocean si construiau castele de nisip. Subit de ei, s-a apropiat o batrana de statura mica. Parul ei
alb, era fluturat de vant, iar hainele ii erau rupte. Femeia vorbea singura si aduna lucruri aruncate
pe plaja, pe care le strangea intr-un sac.
Parintii si-au chemat copiii si le-au spus sa se fereas...ca de batrana.
Cand aceasta a ajuns in dreptul lor, aplecandu-se din cand in cand ca sa culeaga obiecte, ea le-a
zambit copiilor, dar nimeni nu i-a raspuns la salut.
Peste cateva saptamani, familia respectiva, a aflat din ziare, ca femeia respectiva a dus intreaga
viata o adevarata cruciada, adunand cioburile de sticla de pe plaja pentru ca cei mici sa nu se
taie in ele.
Copiii stateau la rand pentru a servi pranzul in cantina unei scoli gimnaziale catolice.
Pe un colt al mesei era o gramada mare de mere. Maicutele lipisera pe
tava cu merele un bilet pe care scria "a doar unul, Dumnezeu te
supravegheaza"
Putin mai in fata, la capatul celalalt al mesei se afla o gramada mare
de prajituri cu ciocolata. Unul dintre copiii a scris un bilet "a cate
vrei, Dumnezeu supravegheaza merele"
ntr-o zi, un om a murmurat: 'Doamne, vorbeste-mi' si un copac si-a frematat frunzele, dar el nu a
auzit. Apoi a intrebat mai tare: 'Doamne, de ce nu-mi vorbesti?' si un tunet a zguduit cerul, dar el,
din nou, nu a auzit. Omul a privit in jurul sau si a spus: 'Doamne, lasa-ma sa Te vad!' si o stea a
luminat cerul, dar el nu a observat. Atunci a inceput sa strige: 'Doamne, fa o minune!' si in clipa...
aceea s-a nascut un copil, dar el nu a stiut.
Disperat, omul striga mai tare: 'Atinge-ma, Doamne, si arata-mi ca esti langa mine!' Acestea fiind
spuse, Dumnezeu a coborat si l-a atins, dar acesta a alungat fluturele care zbura langa el si si-a
continuat drumul.
Ai grija sa nu pierzi o binecuvantare doar pentru ca nu iti apare in felul in care tu te astepti sa se
manifeste
Cum arata Dumnezeu?
Un om care era orb din nastere a cerut odata un pahar cu lapte si a intrebat pe cel care i l-a adus:
"Cum arata laptele?" s-a raspuns:"Laptele este un lichid alb". Orbul iar a intrebat:"Dar ce
inseamna alb?" Omul i-a spus:"Albul este culoarea lebedei". Orbul iar a intrebat:"Ce este o
lebada?" Celalalt i-a raspuns:"Lebada este o pasare cu un gat indoit". "Dar ce inseamna
indo...it?" l-a intrebat orbul.Omul i-a raspuns:"O sa imi indoiesc cotul si tu il vei atinge si vei
intelege ce inseamna indoit". Orbul a atins cotul indoit al omului si a spus:"Acum stiu cum arata
laptele!"
ntr-o carte, chiar in Biblie, numai cuvintele pot fi folosite ca sa ne vorbeasca despre
Dumnezeu.S-ar putea sa ni se para ridicole, asa cum este ridicol pentru un orb sa cunoasca
infatisarea laptelui dintr-un cot indoit. Dar noi suntem foarte marginiti si orbi de la natura fata de
Dumnezeul omniprezent, atotputernic si atotstiutor. l cunoastem cu aproximatie.
Citeste cuvintele, uita de ele, uita-te la ureche, la papadie, la bondar si crezi ca este Dumnezeu!
ARCA LU NOE
Tot ce trebuie sa tiu despre viaa am nvaat de la Arca lui Noe
Unu : Nu pierde barca.
Doi : Amintete-i ca toi suntem n aceeai barca.
Trei : Fa-i planuri n avans. Nu ploua cnd Noe i-a construit arca....
Patru : Fii pregatit. Cnd vei avea 100 de ani , e posibil ca cineva sa-i ceara sa faci ceva cu
adevarat important.
Cinci : Nu asculta criticile ; mergi nainte cu treaba care trebuie facuta.
Sase : Construiete-i viitorul pe premise nalte.
Sapte : De dragul siguranei, calatorete n pereche.
Opt : Viteza nu e totdeauna un avantaj. Serpii erau pe arca mpreuna cu gheparzii.
Noua : Cnd eti stresat, plutete pe apa o perioada.
Zece : Amintete-i, Arca a fost construita de amatori ; Titanicul de profesioniti.
Poate este doar o gluma, dar cred ca ascunde multe adevaruri spirituale.
Cei doi frati erau foarte ri asa c printii s-au decis s-l roage pe pstor s vorbeasc cu bietii.
Pastorul a chemat n biroul su pe cel mai tnr dintre cei doi, si dup ce l-a fixat cu privirea pret
de cteva minute, l-a ntrebat pe un ton serios: ,Unde este Dumnezeu?. Biatul l privi tint pe
pstor, fr s zic nimic. Pstorul l ntreb din nou, tot serios, dar cu un ton mai ridicat: ...,Unde
este Dumnezeu?. Biatul continu s tac. La care, pstorul aproape pierzndu-si cumptul
repet ntrebarea, aproape tipnd: ,Unde este Dumnezeu? Biatul nu rspunse nici de data
aceasta. Dimpotriv, se ridic n picioare si prsi biroul pstorului n mare grab. Fratele su
aflat n anticamera biroului se lu dup el. l ajuse din urm tocmai acas, pe cnd fratele mai
tnr se ascundea ntr-un dulap. ,Care-i problema? Ce-ai ptit? Ce ti-a fcut pstorul de ai
prsit biroul lui ca o furtun? ,S stii c suntem la mare ananghie! rspunse frtiorul.
,Dumnezeu a disprut si pstorul crede c noi L-am ascuns!
Cand sotul a ajuns la hotel, a decis sa-i scrie un e-mail sotiei dar a gresit o litera din adresa si e-
mailul a fost trimis la alta adresa. Mailul ajunge la o vaduva crestina ce venise tocmai de la
capela de unde isi inmormantase sotul. Citeste e-mailul si lesina. n mesaj scria: "Draga mea, am
ajuns bine. Probabil te va surprinde sa primesti vesti de la mine pe aceasta cale, dar acum au
calculator aici si poti trimite mesaje persoanelor dragi. Doar ce-am ajuns si am verificat ca totul sa
fie pregatit pentru venirea ta, saptamana viitoare . Abia astept sa te vad si sper ca aceasta
calatorie sa fie la fel de linistita ca a mea. Apropo, nu-ti lua multe haine ca aici e o caldura
infernala.
Wikipedia: Eu tiu totul!
Google: Eu am de toate!
Facebook: Eu tiu pe toat lumea!
nternet: Fr mine nu avei valoare!
RENEL: Serioooooooooooos?!?!?!?
Tu ce crezi ?
)ovestea ochilor
A fost odata o oarba care se ura pe ea insasi din cauza ca era oarba.
Ea ura pe toata lumea, cu exceptia prietenului ei iubitor.
El era intotdeauna gata sa o ajute.
... ntr-o zi ea i-a spus lui:
"Daca as putea sa vad lumea, eu m-as casatori cu tine!."
ntr-o zi cineva i-a donat o pereche de ochi. Cand bandajele au fost
luate jos, ea a putut sa vada totul, inclusiv pe prietenul ei.
El a intrebat-o: "Acuma ca tu poti vedea lumea, te casatoresti cu mine?"
Fata s-a uitat la el si a vazut ca el este orb. Numai vazand ochii
lui inchisi a socat-o. Ea nu se astepta la asta. Gandul ca trebuie sa
se uite la ochii lui inchisi toata viata ei a facut-o sa-l refuze.
Prietenul ei a plecat si a doua zi i-a scris o nota spunand:
"Sa ai grija de ochii tai, draga mea, pentru ca inainte sa fie ai tai, au fost ai mei!"
Asa este si cu mintea omeneasca care lucreaza aproape intodeauna cand
starea noastra se schimba. Numai cativa dintre noi ne reamintim cum
viata noastra a fost inainte, si cine a fost alaturi de noi in cele
mai dureroase situatii.
Viata este un cadou!
Astazi, inainte sa spui cuiva un cuvant rau, gandeste-te la cineva
care nu poate sa vorbeasca.
nainte sa spui ca mancarea nu este gustoasa, gandeste-te la cineva
care nu are ce sa manance.
nainte sa judeci sotul sau sotia, gandeste-te la cineva care plange
la Dumnezeu pentru o companie.
Astazi, inainte sa te plangi despre viata, gandeste-te la cineva care
a plecat de tanar de pe acest pamant.
nainte sa te plangi de copii, gandeste-te la cineva care ar dori sa
aiba copii.
nainte sa te plangi de cineva ca nu ti-a curatat casa sau nu a
maturat-o, gandeste-te la oamenii care traiesc pe strada.
nainte sa te plangi de distanta parcursa cu masina, gandeste-te la
cineva care merge pe jos aceeasi distanta.
Si cand tu esti obosit si te plangi de serviciu, gandeste-te la
someri, la cei care ar dori sa aibe un loc de munca.
nainte sa arati cu degetul si sa condamni pe cineva, adu-ti aminte ca
nimeni dintre noi nu este fara pacat si noi toti trebuie sa raspundem
in fata Facatorului nostru.
Si cand ganduri depresive te doboara, pune un zambet pe fata si
multumeste-i lui Dumnezeue ca esti in viata!
%o*'+ia sufletului
Legenda spune ca o femeie saraca cu un copil in brate, trecand pe langa o pestera a auzit o voce
misterioasa care i-a spus:
ntra si ia tot ceea ce iti doresti, dar sa nu uiti ceea ce-i mai important. Aminteste-ti ca dupa ce vei
iesi poarta se va inchide pentru totdeauna. Asa ca profita de aceasta oportunitate, dar nu uita ce-i
mai important.
Femeia a intrat in pestera si a gas...it multe bogatii. Fascinata de aur si bijuterii, a asezat copilul
pe o stanca si a inceput sa stranga de zor tot ce putea duce.
Vocea misterioasa i-a vorbit din nou: "Ai doar 8 minute!
Cand au trecut cele 8 minute, femeia, incarcata cu aur si pietre pretioase, a fugit afara din
pestera si poarta s-a inchis.
Atunci si-a amintit ca a uitat copilul inauntru, iar poarta s-a inchis pentru totdeauna.
Bogatia a durat putin, iar disperarea pentru totdeauna.
La fel se intampla de multe ori si cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru a trai in aceasta lume
si o voce ne aminteste mereu: Nu uita ce e cel mai important!
Si cele mai importante sunt valorile spirituale, familia si copii, viata, educatia, bunul simt,
reputatia, dragostea, adevarul si demnitatea de om.
n schimb castigurile, bogatia, placerile materiale ne fascineaza intr-atat incat uitam de ceea ce e
mai important.
Asa ne risipim timpul si dam la o parte esentialul: "Bogatia sufletului.
Sa nu uitam niciodata ca viata in aceasta lume trece repede si ca moartea vine cand ne asteptam
mai putin. ar cand poarta vietii se inchide pentru noi, nu ne mai folosesc la nimic regretele.
Traim intr-o lume de probleme, nelinistiti, si toate numai pentru ca am uitat ce e cel mai important:
"Bogatia sufletului!
Arsenie Boca- povestea stancii...

Un om dormea in coliba lui, cand dintr-odata, intr-o noapte, camera s-a umplut de Lumina si i-a
aparut Dumnezeu.
Domnul i-a cerut sa faca o munca pentru el si i-a aratat o stanca mare din fata colibei. -a explicat
ca va trebui sa impinga piatra zilnic, cu toate puterile sale, ceea ce omul a si facut.
Multi ani a muncit din greu, de la rasaritul la apusul soarelui, impingea din toate puterile, cu umerii
proptiti pe suprafata masiva si rece a stancii de neclinitit. n fiecare noapte barbatul se intorcea
trist si istovit in coliba lui, simtind ca intreaga zi a irosit-o degeaba.
Tocmai cand barbatul era mai descurajat, "adversarul (Satana) a decis sa-si faca aparitia in
gandurile plicitisite ale acestuia : - De atata timp impingi piatra si ea nici nu s-a clintit.
Asa incat omul a ramas cu impresia ca sarcina lui este imposibil de realizat si ca toata munca lui
va fi un esec. Aceste idei l-au deprimat si descurajat pe barbat.
"Adversarul i-a spus: - De ce te distrugi singur pentru asta? Petrece-ti timpul facand doar un efort
minim si te vei simti mai bine.
Barbatul ostenit tocmai asa isi propusese sa faca, dar inainte de asta a decis sa se roage si sa-si
spuna pasul lui Domnului.
- Doamne, a spus, am muncit mult si greu pentru Tine, adunandu-mi toate puterile sa fac ce mi-ai
cerut. Acuma, dupa atata timp, nu am reusit sa misc piatra nici cu jumatate de milimetru. Cu ce
am gresit? De ce am esuat?
Domnul i-a raspuns intelegator:
- Prietene, cand ti-am cerut sa-mi slujesti si tu ai acceptat, ti-am spus ca sarcina ta era sa impingi
cu toate puterile in stanca, ceea ce ai si facut. Niciodata nu am spus ca astept ca tu sa o misti.
Sarcina ta era doar sa impingi. Si acum vii la Mine obosit spunand ca ai esuat. Dar chiar asta e
realitatea??? Priveste la tine. Bratele iti sunt puternice si musculoase, spatele e vanjos si
bronzat, mainile iti sunt batatorite de atata apasare, picioarele ti-au devenit solide si puternice.
Te-ai dezvoltat mult si capacitatile tale sunt peste ce te-ai fi putut astepta sa ai.
Adevarat, nu ai miscat stanca. Dar vocatia ta a fost sa ma asculti si sa impingi, ca sa-ti pui la
incercare credinta si increderea in intelepciunea Mea. Ceea ce ai si facut. Acum Eu, prietene,
voi muta stanca. Cateodata, cand auzim cuvantul lui Dumnezeu, avem tendinta sa ne folosim
gandirea pentru a descifra ce vrea El, cand, de obicei, El nu ne cere decat simpla ascultare si
incredere in El.
Cu toate ca noi credem ca prin credinta mutam muntii, de fapt tot Dumnezeu este cel care ii muta
din loc. "Dumnezeu nu ne cere minuni.Acelea le face El. Arsenie Boca
Un individ a uns cu unt o felie de pine, dup care a turnat nite dulcea. Din greeal, felia i-a
czut pe covorul cel nou, dar NU a czut cu faa uns n jos. Mirat, individul i-a scris lui Murphy
s-l ntrebe cum a fost posibil aa ceva. Dup cteva luni de experimente, Murphy i-a trimis
individului concluzia:
"Felia a fost uns greit!
Reteta de Craciun Se i-a binecuvantare Si se-adauga un strop de soare Si o pulbere de stele Si
se amesteca-ntre ele. Se mai pune bunatate si iertare de pacate. ar iubire... Cat cuprinde! Si de
la sus Cristos sa ai Un craciun frumos
"ub,ect- definitia *lobali.arii
/(#0%A#I1A2E /Intrebare- Care este cea mai adevarata definitie a
*lobali.arii3
/2aspuns- 4oartea printesei iana 5
/Intrebare-Cum asa 3
/2aspuns-0 printesa en*le.a cu un amant e*iptean are un accident intr-
un tunel
france...... ...intr-o masina *ermana cu motor olande.& condusa de un
bel*ian&
imbatat cu $is6ey scotian& urmarita fiind de papara..i italieni pe
motociclete
,apone.e. )rintesa era tratata de un doctor american cu medicamente
bra.iliene.. "i chestia asta iti este trimisa de un ardelean& iar tu o citesti
pe un monitor corean& asamblat de muncitori din %an*ladesh intr-o
fabrica din
"in*apore & transportat cu vapoare de indieni si descarcat de sicilieni&
transportat din nou in camioane conduse de soferi turci si in final
vanduta tie
de evrei destepti.
7ebun sau mincinos
S-a petrecut ntr-un satulet din judetul Arad. Brigada de propagandisti atei au adunat satul la
Caminul Cultural. Au discutat mai multe ore despre inexistenta lui Dumnezeu, despre cuceririle
stiintei, despre zborurile cosmice, despre Univers. Au raspuns mai multor ntrebari, iar la plecare,
masina care trebuia sa-i duca n alta comuna, unde sa "raspandeasca lumina stiintei", ntarzaia
sa soseasca. Cel mai nversunat ateu dintre ei a tras o njuratura de Dumnezeu. Un batran care
era prin apropiere si a auzit njuratura s-a apropiat de tovarasul frumos mbracat si i-a spus:
- Domnule tovaras. Bag sama ca dumneata ori esti nebun, ori un mare mincinos.
- Cum vorbesti asa cu mine, mosuie?, a ntrebat tovarasul profund jignit.
- Apai eu alta nu vad c-ar fi. Ne-ai spus aici la camin ca Dumnezeu nu exista, iar acum team auzit
ca-L sudui. Ori esti nebun, ca sudui pe cineva care nu exista, ori ne-ai mintit pe toti.
Tovarasul a plecat capul rusinat si n-a mai scos nici un cuvant.
)ierderea credintei
Un baietas a fost atat de impresionat de lectia de la scoala duminicala si mai ales de
desenul atat de frumos sub care scria: "Aveti credinta n Dumnezeu". nspre casa, se uita cu
bucurie la hartia colorata pe care o primise. Vantul nsa, i-a smuls desenul care a zburat pe
fereastra deschisa a autobuzului.
- Opriti autobuzul. Mi-am pierdut credinta n Dumnezeu!, a strigat copilul. Soferul a oprit si hartia
colorata a fost recuperata. Cei mari din autobuz au comentat: "Binecuvantata este inocenta
copilarieii". Cineva nsa, cu mai multa ntelepciune, a adaugat:
- Am fi mult mai fericiti daca am fi tot atat de ntelepti sa cerem o oprire din iuresul vietii atunci
cand suntem n real pericol sa ne pierdem credinta noastra n Dumnezeu!
eci.iile corecte sunt balamalele destinului
Un soldat american, inainte de a pleca pe front, s-a dus la biblioteca si a cerut o carte. Era o carte
de poezii. A citit cartea care a avut un impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai
mult decat cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile paginilor. Cartea
fusese donata bibliotecii de catre persoana care scrisese comentariile.
Asa ca numele si adresa ei erau scrise pe carte.
Plecat pe front, a decis sa-i scrie acestei doamne. -a spus cat de mult l-a impresionat cartea si
ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cartii. Si ea i-a scris inapoi.
Asa au inceput sa corespondeze si, cu cat isi scriau, relatia lor devenea din ce in ce mai
puternica.
ntr-una din scrisori, el i-a scris si a rugat-o sa-i trimita o fotografie.
Ea i-a spus ca daca se simte apropiat de ea si daca dragostea lui este adevarata, nu va conta
cum arata. Asa ca nu i-a trimis nicio fotografie.
Cand s-a terminat razboiul si el s-a intors in SUA, si-au dat intalnire in New York , in Grand
Central Station. Ca sa se recunoasca, ea l-a rugat sa tina cartea in mana, iar ea va avea un
trandafir rosu.
Asa ca in acea zi, intr-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte in mana cauta o femeie
cu un trandafir rosu in mana. Va dati seama ce asteptari avea? Era pe punctul de a-si gasi
sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o vazuse niciodata.
Asteptand, a vazut o fata superba, imbracata intr-o rochie verde, care-l privea atent. Ea s-a
indreptat catre el si era minunata. Era dincolo de orice imaginatie. ar el s-a uitat si a vazut ca ea
nu avea nici un trandafir. Mai in spate s-a oprit o doamna mai in varsta. Avea un trandafir rosu in
mana.
Va puteti imagina? Tanara superba si doamna care nu arata foarte bine, dar cu un trandafir in
mana. Si nu era frumoasa, chiar destul de uratica si imbatranita. Voi ce ati fi ales? Persoanei cu
trandafirul ii stia sufletul de care se indragostise. Asa ca s-a indreptat spre doamna mai in varsta
cu trandafirul rosu, in timp ce tanara frumoasa s-a oprit la cativa pasi de el, l-a privit si l-a intrebat:
- Vii cu mine soldat?
nima lui era sfasiata. Decizii. Alegeri. S-a gandit un minut. n acest timp tanara se indeparta de
el. Lucrurile corecte l-au determinat sa aleaga: si-a continuat drumul catre femeia mai in varsta
care tinea trandafirul in mana, s-a apropiat de ea si i-a zis:
- Buna ziua ! Ma bucur mult sa te intalnesc in sfarsit! si a invitat-o la cina.
Aceasta i-a raspuns:
- Soldatule, nu stiu ce se intampla aici, dar tanara imbracata in verde care tocmai a trecut pe
langa tine, m-a rugat sa tin in mana acest trandafir si daca vei veni la mine, sa-ti transmit ca te
asteapta la restaurantul din colt !
Fie ca aceasta poveste sa va inspire pozitiv atunci cand sunteti in situatia de a lua decizii!
Ardeleanul
Un ardelean stabilit in America vine in concediu in satul natal si-l roaga pe tac-su sa-i cheme pe
toti satenii sambata la caminul cultural, sa-i cinsteasca.
Sambata,toata suflarea petrece pana spre ziua si la plecare "americanul" da fiecaruia cate un plic
cu 100 de dolari.
Urmatorul an din nou "americanul" face concediul la tara, din nou petrecerea la caminul cultural
cu toti satenii si plicul cu 100 de dolari.
Satenii multumiti asteptau sa vina urmatorul an, caci deja devenise o traditie.
Vine si anul urmator, "americanul" prezent, se intalnesc la caminul cultural, petrec pe cinste,
dar,la plecare, in plic, Vasile si Gheorghe gasesc doar cate 50 de dolari si-l intreaba pe american
de ce a scazut "donatia".
Acesta le raspunde ca are copii la facultate si nu-si mai poate permite acum o cheltuiala mai
mare.
Vasile ii zice lui Gheorghe: "Hai, ba, Gheo,sa plecam, ca nesimtitul asta isi tine copiii la facultate
pe banii nostrii...
)ovestea soricelului din borcanul cu smantana
Un soricel mic si nu foarte experimentat cu ale vietii, sigur pe el si destul de indraznet, a cazut
intr-un borcan cu smantana.
Cu greu reusea sa se ridice pana la suprafata pentru o gura de aer.
Cadea de fiecare data inapoi, spre fundul borcanului. L-a si atins de cateva ori. A fost cuprins de
o senzatie cumplita de panica, vecina cu disperarea. La un moment dat nu a mai avut nici macar
lumina. Se intunecase. Disperarea bietului soarece era totala.
Avea de ales: se ineaca in smantana sau da din labute toata noaptea sperand ca dimineata sa-l
salveze cineva. A ales a doua varianta. Dimineata obosit, epuizat, cu mintea ravasita de chinul
prin care trecuse toata noaptea, soarecele abia daca mai dadea dintr-o labuta. Trezit la realitate,
s-a intrebat de ce nu se scufunda.
Uluit a constatat ca statea pe ceva tare. Smantana se transformase in unt, dupa ce o batuse, o
noapte intreaga, cu labutele.
Morala: Efortul constant, sustinut, vointa si dorinta de a supravietui (in toate sensurile posibile ale
termenului), sunt calea prin care esecul (smantana) se transforama in victorie (unt)!
Un evreu se muta intr-un orasel de catolici. n fiecare vineri, in timp ce crestinii tineau post si
mancau numai peste, evreul facea fripturi dupa fripturi, innebunindu-i cu mirosul.
Disperati, catolicii se decid sa il converteasca si, dupa amenintari, rugaminti, promisiuni, reusesc
sa il convinga. l duc cu mare alai la Biserica, unde preotul il stropeste de 3 ori cu apa sfintita,
intonand "nascut evreu, crescut evreu, acum crestin".
Vinerea urmatoare, in timp ce toti catolicii tineau post si mancau numai peste, din casa evreului
convertit se ridica miros imbietor de friptura.
nnebuniti, toti locuitorii s-au prezentat la casa pacatosului, sa vada cum e posibil si l-au gasit in
fata unui gratar mare, plin cu carne, pe care o stropea de zor cu apa, intonand: "nascuta vaca,
crescuta vaca, acum peste".
Ce sunt drogurile?
Drogurile sunt niste plante pe care le usuc gangsterii si le iau ca
pe niste medicamente, care ii amortizeaz, sa nu-si mai recunoasc
faptele. (14 ani)
Ce este rscoala?
Rscoala nseamn, cnd printii nostri nu gsesc bani si atunci
rscolesc ca sa gseasc. (8 ani)
Ce este economia?
Economie nseamn sa nu mai cheltuim din salariu, ca sa-l punem la
banca. Cheltuim numai din ciubucul, care ni-l da seful. (7 ani)
Ce sunt amprentele?
Amprentele e cnd punem mana pe o clanta si rmn degetele acolo si le
gseste politia. (8 ani)
Ce este tristetea?
Tristete nseamn cnd un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
De ce se bat potcoave cailor?
-Calului i se bat potcoave, pentru ca potcoavele sunt mai usoare dect
calul si ele merg mai repede dect calul. (8 ani)
-La cal se pune potcoave, sa nu cada calul pe spate, atunci cnd pune
frna, calul se ntepeneste n potcoave. (9 ani)
-La cal se pune potcoave ca sa tropie pe strada, ca daca nu tropieste
nu e cal. (7 ani)
Ce este respectul?
Respect nseamn sa te scoli si sa stea babele pe scaun. (9 ani)
Ce nseamn cuvntul "modern"?
Modern e cnd vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Cum rezista pasrile calatoare sa zboare, zi si noapte, mii de kilometri?
Rndunicile cnd pleac n tarile calde, pe drum se aseaz pe aripa
berzei si se odihnesc. Pasrile cnd pleac asa departe si iau
mncare la ele intr-o sacose. nainte de a zbura, mai stau o luna,
doua, sa se odihneasc. (7 ani)
Daca pmntul se nvrteste, cum de nu cdem de pe el?
-Nu se nvrteste dect Pmntul, asfaltul nu se nvrteste. (6 ani)
-Pmntul este rotund. Noi nu cdem de pe el, pentru ca strzile sunt
drepte, ele nu sunt rotunde. (8 ani)
-Pmntul are forma rotunda, noi nu cdem de pe el, ca noi nu mergem
acolo, unde se face el rotund. (7 ani)
Ce este Biblia?
Biblia este o carte lsat de Dumnezeu, ca sa se afle despre viitor.
n ea scrie ca vor fi dou rzboaie mondiale si amndou vor fi
cstigate de ctre romani si chiar asa s-a si ntmplat. (6 ani)
Ce este acela un secret?
-Secretul este atunci cnd nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
-Secretul este un om, care ii spune secretar de partid. (6 ani)
La ce foloseste steagul?
Steagul foloseste, ca atunci cnd veneau turcii peste noi, ei nu stiau
peste ce tara veneau si atunci noi le artam steagul si dup aia ei
stiau. (7 ani)
De ce ne splam cu spun?
Noi ne splam, ca sa dam spun n ochi la microbi. (5 ani)
Ce este injectia?
-njectia foloseste ca sa moara microbii. Serul ala are n el otrava de
microbi. Serul se duce la tot roiul de microbi, ei zic ca aia e carne
si mnnc si moare. (8 ani)
-Lichidul la injectie e otrvicios, ca sa-i omoare pe microbi. (6 ani)
-i baga injectia la popou si la om si la microb si pe el l omoar, ca
e mai mic. (7 ani)
Ce este ministrul?
-Ministru e un om care sta pe scaun si le spune la altii sa fac cerere. (7 ani)
-Ministru e un om care a nvtat zece clase si s-a dus la serviciul de
ministrii. (8 ani)
Ce sunt tranii?
-Tranii sunt oameni sraci, care nu au ce sa mnnce si vorbesc pe
alta limb, pe trneste. (8 ani)
-Tranii sunt aceia care se ocup si cu agricultura. (8 ani)
-Tranii sunt oameni care le-a dat Cuza Pmnt. n al Doilea Rzboi
Mondial, ei mai vroiau Pmnt, ca s-a frmitat la bombe. (10)
-Tranii sunt oamenii de la tar care n-au iaurt si noi cnd mergem la
tar , le ducem iaurt, cascaval si brnz. (7 ani)
-Trani nseamn un om care vrea sa fac buletin n Bucuresti. (8 ani)
Ce sunt vecinii?
-Vecinii sunt niste oameni care stau la un loc si cnd nu au mlai, ei
se mprumut. (7 ani)
-Vecinii sunt niste oameni, care tatl meu si mama mea se
mprieteneaz, ca sa-i dea o sut de lei. (8 ani)
Ce este acela un serviciu?
Servici e un om care st si semneaz condica, sau st ca sa bea o cafea. (7 ani)
Ce sunt microbii?
-Microbii sunt niste viermisori, st la msea, mnnc, se satur si
p'orm iese afara, se aseaz pe trotuar si cnd trec oameni le intra
lor n gura. (7 ani)
-Microbii sunt niste gndcei mici de tot, ei suunt ascunsi pe la
aprozar. Ei vede ca ai cumprat cartofi, sare pe cartofi si daca nu-l
speli pe cartof, tu mori. (7 ani)
-Microbii intra nuntru la om si acolo las fel de fel de murdarii, ca
ei sunt murdari pe picioare si l mbolnveste pe om. (7 ani)
Cum lumineaz licuricii?
-Licuricii au un pic de par si gaz si piticii ii dau foc si se aprinde.
-Licuricii sunt mici, au o lampa si vin la oamenii care viseaz si se
uita la ei, cu lampa, ca sa vad ce viseaz. (7 ani)
De ce au cruce pe spate unii pianjeni?
Unii pianjeni au cruce, ca ei sunt popa la pianjeni. (7 ani)
De ce si fac oamenii cadouri?
Oamenii si fac cadouri, ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce gina nu zboar pe sus, ca celelalte psri?
Gina nu zboar pe sus ca celelalte psri, pentru ca-i e frica sa nu
scape oul, cnd ii vine sa-l fac. (10 ani)
De ce unii oameni doneaz snge?
Oamenii care au calorii grase, probabil ca stia sunt oameni grasi,
doneaz snge la aia care le curge snge din nas. (7 ani)
Pe unde tot zboar avioanele, unde se tot duc, toata ziua si toata noaptea?
Avioanele merg n Germania , la munte, la mare si la Breaza. (5 ani)
La ce folosesc sprncenele?
Sprncenele folosesc ca sa tina fruntea sus, sa nu-i vina fruntea pe
ochi. (6 ani)
Daca bretelele tin pantalonii, ce tine cravata?
Cravata e fcuta sa se spnzure unii brbati si sa le ia altii
gagicile lor. (9 ani)
De ce exista ceasuri cu cuc si nu cu cocos, din moment ce cocosul e
cunoscut ca ne trezeste dimineata?
-Ceasurile sunt cu cuc si nu cu cocos, deoarece cucul a fost prima
pasare sculatoare. (11 ani)
-Mult mai usor nvat un mecanism cu roti dintate sa zic: Cu-cu dect
Cu-cu-ri-gu. (13 ani)
-Mesterul care a bgat prima data cucul n ceas s-a gndit ca nu poate
sa strmteze ditamai cocosul si sa-l bage acolo, si de atunci ceasul a
rmas asa, cu cuc si nu cu cocos. (11 ani)
De unde vine obiceiul sa spunem ca trebuie udata ncltmintea sau haina noua?
Obiceiul ca trebuie udata haina sau ncltmintea noua vin de la
prietenia omului cu butura. (14 ani)
Chiar nu se poate nvta fr note la scoala?
Profesorii nu renunta la note n scoala, pentru ca s-ar lipsi de
plcerea pe care o au cnd unii elevi ii implora sa nu-i lase
corijenti. (12 ani)
CE#E 8 )9CATE CA)ITA#E A#E EUCA:IEI-
1.A corecta n public;
2.A exprima autoritatea cu agresivitate;
3.A fi excesiv de critic: a obstruciona copilria celui educat;
4.A pedepsi la furie i a pune limite, fr a da explicaii;
5.A fi nerbdtor i a renuna s mai faci educaie;
6.A nu te ine de cuvnt;
7.A distruge sperana i visele.
Augusto Cury in cartea Parinti Stralucti- Profesori Fascinanti
Apa minunat
O femeie, mergnd la o mnstire, se plnse de brbatul ei unui printe, zicnd:
- Printe, brbatul meu este aa de ursuz i argos, c nu mai pot s-l mai suport. Tot timpul ne
certm i nu tiu cum s fac ca s-l ndrept.
Printele, nelegnd despre ce este vorba i vrnd s-i dea un mijloc prin care pacea s se
rentoarc n familie, i zise:
- Mergi la trapez i spune-i fratelui care are ascultare acolo, s-i dea ntr-o sticl ap din
fntna mnstirii i s-o duci acas. Cnd vine brbatul tu acas, s iei o nghiitur din aceast
ap. S-o pstrezi cu grij n gur i apoi vei vedea minunea.
Femeia fcu tot ce i se spusese. Cnd brbatul veni seara acas, lesne se vedea c era ru
dispus, obosit i nerbdtor. Numaidect femeia lu n gur o nghiitur din apa misterioas i se
strduia s n-o piard.
ntr-adevr, curnd, brbatul ncet. Astfel furtuna din acea sear trecu repede.
nc o dat lu femeia acel medicament minunat i din nou se lsa cu acelai succes. Din acel
moment brbatul era altul, era transformat. i vorbea frumos i o luda pentru gingia i
rbdarea ei.
Fericit din cale-afar pentru schimbarea soului ei, femeia merse n grab la printe i-i povesti
despre succesul cu apa minunat.
- Nu apa din fntna mnstirii, spuse printele, a fcut minunea, ci tcerea ta. Mai nainte
comentai naintea brbatului tu, care venea obosit de la munc, i-l enervai prin contraziceri.
Tcerea ta ns l-a mblnzit.
Care avei probleme asemntoare cu soii, mergei de luai ap minunat de la acea mnstire,
iar dac a secat acea fntn din cauza multelor solicitri, ncercai i cu ap de la chiuvet; are
acelai efect. Garantat!
Iti permiti sa fii bolnav3
"Un tanar s-a intors la facultate cu diploma de doctor. Batranul sau tata, care era tot doctor, abia il
astepta, caci era obosit, muncise o viata.
Avea trei fii studenti la medicina, si daca se intorcea macar unul, acesta putea sa-i ia locul si sa-i
intretina pe ceilalti doi in facultate.
ar tanarul a spus imediat: Fii linistit, odihneste-te, o sa am eu grija.
n a treia zi dupa intoarcerea acasa s-a dus la tatal sau si i-a spus: -Tata, am vindecat-o pe
femeia pe care tu o tratai de treizeci de ani.
Tatal a spus: Tampitule! Femeia asta ti-a platit tie studiile, si le platea si pe ale fratilor tai. Eu o
tineam in starea asta. Era o femeie foarte bogata si isi putea permite sa fie bolnava.
Osho, "nteligenta. Reactioneaza creativ la prezent, Pro editura si tipografie
Sa tragem concluziile de rigoare si sa ne gandim daca ne permitem sa mai fim bolnavi si cine are
interesul sa ne tina bolnavi. Poate ca a sosit momentul sa ne gandim la sanatate si sa o cultivam!
7u ,udeca dupa arente
O femeie, imbracata intr-o rochie de bumbac si sotul ei, imbracat intr-un costum modest, au
coborat din tren in Boston, si s-au adresat, fara sa fi avut o programare prealabila, secretarei
presedintelui de la Universitatea Harvard. Secretara a ghicit imediat ca acestia veneau de la tara,
ca erau fermieri, care nu puteau avea nimic de a face cu Harvard.
- Dorim sa-l vedem pe presedinte - a spus omul incet.
- Este ocupat - a raspuns secretara.
- Asteptam - a replicat femeia.
Ore intregi, secretara i-a ignorat, in speranta ca cei doi, in cele din urma se vor descuraja si vor
pleca. Ei nu au plecat, ceea ce a facut sa creasca frustrarea acesteia.
n cele din urma a decis sa-l deranjeze pe presedinte, desi era o corvoada pe care ea mereu o
evita.
- "Poate daca veti vorbi cu ei cateva minute, vor pleca", a spus secretara presedintelui
Universitatii. Acesta facu o strambatura de dezgust, si accepta. Cu fruntea incruntata, dar cu
demnitate se indrepta cu pas majestuos spre perechea care astepta.
Femeia ii spuse:
- Am avut un fiu care invatat la Harvard timp de un an. El a iubit Harvard-ul. A fost fericit aici.
- Dar acum un an, a murit intr-un accident. Sotul meu si cu mine am vrea sa construim ceva,
undeva in campus, care sa fie in memoria fiului nostru.
Presedintele nu a parut interesat.
- Doamna - a spus acesta - nu putem ridica o statuie pentru fiecare persoana care a invatat la
Harvard si apoi a murit. Daca am face-o, acest loc ar parea un cimitir.
- Oh, nu, replica repede femeia - nu dorim sa se ridice o statuie. Ne-am gandit ca am fi bucurosi
sa donam o cladire universitatii Harvard.
Presedintele a intors catre ei privirea. Arunca o privire la rochia si la costumul simplu cu care cei
doi erau imbracati si exclama apoi:
- O cladire!! Aveti cumva idee cat costa o cladire? Am investit peste sapte milioane si jumatate de
dolari in cladirile de aici de la Harvard!
Pentru o clipa femeia a tacut.
Presedintele s-a gandit ca poate acum se va putea debarasa de ei.
Femeia se intoarse catre sotul sau si ii spuse incet:
- Atat de putin costa o universitate? De ce sa nu construim de la inceput, una a noastra?
Sotul sau accepta.
Fata presedintelui se intuneca de confuzie si uimire.
Acesta era "memorialul" sau. n ziua de astazi universitatea Stanford este pe locul intai in lume,
mai sus decat Harvard.
Ce usor te poti insela atunci cand judeci dupa aparente!
;ra*a umne.eu&
ti multumesc ca ai venit. Ai ales la fix momentul, ca nu ma simteam bine deloc. Cand m-am trezit
din somn, mi-am adus aminte ca am nouazeci de ani si-am intors capul spre fereastra sa ma uit
la zapada.
Si deodata am inteles c-ai sa vii. Era dimineata. Eram singur pe Pamant. Era atat de devreme,
incat pana si pasarile dormeau, daramite infirmiera de noapte, doamna Ducru, care tragea la
aghioase, pe cand tu te munceai sa aduci zorile. Nu parea sa-ti iasa din prima, dar te straduiai.
Cerul palise. Tu umpleai vazduhul de alb, de gri, de azuriu, inviorand lumea. Nu te opreai o
secunda. Si-n clipa aceea am inteles care era diferenta dintre noi si tine: tu esti un tip infatigabil!
Pus pe munca fara intrerupere. Caruia nu-i este niciodata lehamite. Ziua vreti, uite ziua! Noapte?
Uite noapte! Si primavara! Si iarna! Si uite-o pe Peggy Blue! Si uite-l si pe Oscar! Si pe Tanti Roz!
Asta zic si eu sanatate de fier!
Mi-am dat imediat seama ca venisesi. Si ca-mi dezvaluiai secretul, marele tau secret: priveste
lumea in fiecare zi ca si cum ai vedea-o pentru intaia oara.
Urmandu-ti asadar sfatul, m-am straduit sa-l pun in aplicare. Contempland lumina, culorile,
copacii, pasarile, animalele. Simteam cum aerul imi patrunde in nari facandu-ma sa respir. Vocile
de pe culoar veneau spre mine ca din bolta unei catedrale. ar eu eram viu. Frematam de o
bucurie necuprinsa si pura. Aceea de a exista. O bucurie care ma fermeca.
ti multumesc, draga Dumnezeu, ca ai facut asta pentru mine. Era ca si cum m-ai fi luat de mana
si m-ai fi dus in miezul tainei ca sa o cuprind cu mintea. ti multumesc.
Pe maine. Te pup,
Oscar"
din cartea: "Oscar si Tanti Roz, Eric-Emmanuel Schmitt
Care este diferena dintre MT i DAR?
- Un DAR este atunci cnd cel care primete spune: "Multumesc!, iar cel care d spune: "S nu
mai vorbim despre asta!.
- O MT este atunci cnd cel care d spune: "Mulumesc!, iar cel care primete spune: "S nu
mai vorbim despre asta!.
Un macelar vede intrand in magazinul sau un caine cu o bancnota de $10 si un bilet pe care
scria: "10 antricoate de miel, va rog".
Amuzat, ia banii, pune antricoatele intr-o punga in gura cainelui, si inchide repede magazinul. l
urmareste pe caine si vede cum opreste la culoarea verde a semaforului, se asigura in ambele
sensuri si traverseaza in statia de autobuz. Cainele verifica lista cu orarul si se aseaza pe banca.
Cand autobuzul apare, se uita sa verifice numarul autobuzului, apoi se urca. Macelarul il urmeaza
perplex. Dupa un timp, cainele se aseaza in fata, se pune pe labele din spate si apasa butonul
"stop", iar macelarul il urmeaza afara. Cainele alearga pana in fata unei case si lasa punga la
intrare. Se intoarce pe alee, mai face o cursa si latra catre usa. Si latra, si latra... Niciun raspuns
din spatele uii. Atunci sare pe perete, alearga in jurul gradinii, se bate cu capul de geam, sare si
asteapta din nou la usa. Un tip masiv iese injurand si bombanind cainele. Macelarul incepe sa
strige la tip: "Ce dracului faci? Cainele asta e un geniu!" Stapanul ii raspunde:"Geniu, pe dracu...
Este a doua oara saptamana asta cand isi uita cheia!"
O POVESTOARA CU TALC!!!! CTT CU ATENTE!!!


Un bogat om de afaceri crestin a decis ca este timpul sa-si lase un succesor la
comanda companiei sale. n loc de a se
orienta spre unul din directorii firmei sau copiii sai, el a decis
sa incerce ceva deosebit.
ntr-o zi si-a convocat tot executivul care era format din tineri si le-a spus:
- Dragii mei, a sosit timpul sa-mi numesc un inlocuitor la conducerea companiei
in calitate de manager general(CEO).
Asa ca decizia mea este ca unul din voi sa ocupe acest post.
Toti au ramas socati, in timp ce seful a continuat:
- Astazi intentionez sa va dau fiecaruia cate o samanta o samanta speciala. Vreau ca
sa luati samanta aceasta acasa, s-o plantati, s-o udati si apoi exact
peste un an sa veniti cu planta care a rasarit si crecut din aceasta
samanta. Cu acea ocazie voi analiza planta fiecaruia si dupa un
criteriu personal voi alege viitorul manager general.
Un tanar, pe nume Jim a fost prezent la intalnire si asemenea fiecaruia
a primit si el o samanta. A plecat acasa si cu entuziasm
a impartasit sotiei planul sefului. Sotia l-a ajutat sa gaseasca un vas
potrivit, pamant de calitate imbunatatit cu ingrasamant natural si apoi
a plantat samanta. n fiecare zi Jim turna apa in acel vas si astepta
cu nerabdare sa vada un semn ca samanta a incoltit si o mica planta
si-a facut aparitia. Dupa vreo trei saptamani, colegii
lui vorbeau despre semintele lor si despre plantele care au inceput sa
rasara. Jim urmarea cu atentie vasul in care plantase samanta, dar nimic nu se
intampla.Trei, patru, cinci saptamani au trecut dar in vasul
cu pamant nu se vedea nici un semn de incoltire si crestere. Colegii
lui vorbeau deja despre plantele lor, dar Jim se simtea falimentar
in incercarea lui de a face samanta sa se transforme in planta.
Au trecut sase luni nimic insa nu se intamplase in vasul cu pamant al
lui Jim. Cu nespusa parere de rau Jim si-a dat seama ca omorase
samanta. Fiecare din colegii lui aveau deja pomi, plante, iar el nu
avea nimic. Oricum Jim a hotarat sa nu spuna colegilor
sai nimic din experienta lui esuata. El a hotarat insa sa continue sa
ude samata si sa-i adauge ingrasamant.cine
stie? Poate intr-o zi samanta va incolti.
Dupa exact un an, fiecare din cei ce primisera o samanta de la
sef, si-au adus vasele lor cu plante pentru a fi inspectate. Jim
a spus sotiei ca el nu indrazneste sa mearga la companie cu un vas
gol. Sotia insa l-a incurajat sa fie cinstit cu ceea ce i s-a
intamplat. Desi a simtit un gol in stomac gandindu-se la experienta pe
care o va avea poate cea mai jenanta experienta din viata lui
a hotarat totusi sa dea ascultare sfatului sotiei.
Astfel, in ziua hotarata pentru inspectie, Jim si-a luat vasul in care nu
era decat pamant si s-a prezentat la sala de conferinte a
companiei. Cand a intrat in sala, Jim a fost socat de varietatea
de plante din vasele colegilor lui. Plantele erau minunate: diferite
in culori si marimi. Jim si-a pus vasul pe podea si multi din colegii
lui au bufnit in ras altii l-au compatimit sincer.
Cand seful si-a facut aparitia,
a salutat membrii executivului rotindu-si privirea asupra tuturor. Jim
cauta un colt cat mai indepartat pentru a se ascunde.
- Wau! Ce plante minunate, copaci, flori ati crescut voi! a spus
seful. Astazi unul din voi va fi numit managerul general al companiei.
Deodata, seful l-a descoperit pe Jim in coltul cel mai indepartat al salii
cu vasul sau gol. A rugat pe directorul financiar sa-l invite pe Jim in
fata. Jim a inghetat! El a inceput sa gandeasca cam asa, "Seful
si-a dat seama de esecul meu. Mare lucru sa nu ma concedieze.
Cand Jim a a juns in fata, seful l-a intrebat ce s-a intamplat cu samanta
lui. Astfel ca Jim a trebuit sa-i spuna istoria sa.Dupa ce Jim a
terminat, seful a spus ca toata lumea, cu exceptia lui Jim, sa ocupe un
loc.Apoi, aratand cu mana spre Jim a spus,
- ata-l pe noul vostru manager general. Numele lui este Jim.
Lui Jim nu-i venea sa creada. Jim falimentase total in plantarea
semintei. Cum putea el sa fie manager general cu un asemenea esec?
Apoi seful a continuat:
- Cu un an in urma, am dat fiecaruia din cei prezenti in aceasta sala o
samanta. V-am spus sa luati samanta, sa o plantati, sa o udati si sa
mi-o aduceti astazi inapoi. Ceea ce
voi nu ati stiut este ca toate semintele pe care
vi le-am dat au fost fierte toate au fost seminte moarte
care nu aveau cum sa incolteasca. Toti cu exceptia lui Jim mi-ati adus
pomi, plante, flori. Cand v-ati dat seama ca samanta pe care v-am
dat-o eu nu incolteste, ati inlocuit-o cu alta samanta procurata de voi. Jim
a fost singurul care a avut curajul si cinstea de a aduce vasul
cu planta mea in el. Pentru acest motiv el va fi numit managerul
general al companiei mele.
-
Daca plantezi cinste vei culege incredere;
Daca plantezi bunatate vei culege prieteni;
Daca plantezi umilinta vei culege maretie;
Daca plantezi perseverenta vei culege satisfactie;
Daca plantezi respect vei culege perspective;
Daca plantezi harnicie vei culege succes;
Daca plantezi iertare vei culege impacare;
Daca plantezi credinta vei avea o recolta bogata;

Atentie: ce plantezi azi vei culege maine.

O zi plina de Roade!
"n timp ce un om isi schimba roata la maina nou, baietelul lui de 4 ani a luat o piatra ascuit si
a inceput sa zgrie aripa mainii. Mnios, barbatul a luat mna copilului i l-a lovit peste ea de
multe ori, fr s-i dea seama ca avea n mn o cheie. La spital, copilul si-a pierdut toate
degetele din cauza numeroaselor fracturi. Cnd si-a vzut tatal... copilul a intrebat cu ochii plini
de durere:
,Tati, imi vor crete degetele la loc?.
Barbatul a ramas impietrit de durere; s-a intors la masina si a lovit-o de mai multe ori.
Devastat de propriile lui fapte... stand in fata masinii s-a uitat la zgarieturi;
baietelul scrisese:
,TAT, TE UBESC.
Mnia si Dragostea nu au limite; alege-o pe cea din urma pentru a avea o viata minunata...
Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oamenii pentru a fi iubiti.
Problema lumii de astazi este ca oamenii sunt folositi si lucrurile sunt iubite...
deci, sa fim atenti si sa ne amintim:
* lucrurile sunt pentru a fi folosite,
iar oameniii pentru a fi iubiti. *
Un vapor a ancorat in Mexic, langa un micut sat de pescari. Un turist, i-a complimentat pe
pescari pentru calitatea produselor si i-a intrebat cat timp le ia sa prinda acei pesti.- Nu foarte
mult timp au raspuns pescarii la unison.- Dar de ce n-ati mai stat, ca sa prindeti mai mult peste?
Pescarii i-au raspuns ca micile cantitati pe care le prind, suntsuficiente pentru nevoile lor si ale
familiilor lor.- Pai, si ce faceti in restul timpului? a intrebat turistul.- Dormim pana tarziu, pescuim
putin, ne jucam cu copiii si ne facemsiesta impreuna cu sotiile noastre. Mai tarziu, pe seara,
mergem insat, unde ne intalnim cu prietenii, bem putin, cantam la chitaracateva cantece si tot
asa. Avem o viata plina.Turistul i-a intrerupt:- Stati putin! Eu am absolvit Harvard-ul, am o
diploma in economie sipot sa va ajut! Trebuie sa pescuiti mai mult timp in fiecare zi. nfelul asta, o
sa puteti vinde pestele pe care il prindeti in plus. Cuveniturile suplimentare, veti putea cumpara o
barca mai mare.- Si dupa asta? au intrebat pescarii.- Cu banii suplimentari pe care-i va aduce
barca, veti putea cumpara oa doua si o a treia barca si tot asa, pana cand veti avea o
intreagaflota de traulere. n loc sa vindeti pestele unui intermediar, vetiputea negocia direct cu
marile fabrici de procesare, poate chiar sa vaconstruiti propria fabrica. Atunci veti putea parasi
satucul astamicut si sa va mutati in Mexico City , Los Angeles , sau poate chiarla New York ! De
acolo va veti putea conduce noua intreprindereprospera.- Si cam cat timp ne-ar lua asta? au
intrebat pescarii.- Douazeci, poate chiar douazeci si cinci de ani, a replicat turistul.- Si dupa
asta?- Dupa asta? Ei bine, prietene, asta-i momentul cand devine cuadevarat interesant, a
raspuns zambind larg turistul. Cand afacerea taeste cu adevarat uriasa, poti sa incepi sa vinzi si
sa cumperi activesi sa faci milioane de dolari!- Milioane? Serios? Si dupa asta? au intrebat
pescarii.- Dupa asta, veti putea sa va retrageti din afaceri, sa traiti intr-unsatuc linistit si retras pe
malul marii, sa dormiti tarziu, sa vajucati cu copiii vostri, sa va faceti siesta cu sotiile si sa
vapetreceti serile impreuna cu prietenii distrandu-va cum vreti voi.- Cu tot respectul, domnule, dar
asta e exact ce facem acum. Care arfi rostul sa irosim douazeci si cinci de ani din viata?!?
Lucrare de licenta
epurasul isi facea lucrarea de licenta. Curioasa, vulpea, trecand prin zona, il intreaba:
- Ce faci, iepurasule, despre ce scrii tu acolo?
- Am inceput lucrarea de cercetare despre cum este mancata vulpea de catre iepuras...
- Ha, ha, ha... pai cum o sa manance un amarat de iepuras o vulpe? Poate invers...
- Cercetare stiinfica, vulpeo, daca nu crezi, te astept deseara la vizuina.
Dimineata, padurea... uimita de mirare... n fata vizuinei, pielea vulpii era intinsa la uscat.
Curios, lupul apare si el la iepuras si il intreaba:
- Despre ce scrii tu acolo, iepurasule?
- Sunt la cercetarea propriu-zisa din lucrarea de licenta. Studiez cum e mancat lupul de catre
iepuras.
- Ha, ha, ha... cum o sa manance un amarat ca tine un lup mare si tare ca mine?
- Asta e cercetare stiintifica serioasa, daca nu crezi... ne vedem deseara la viziuna.
Dimineata, stupoare mare in toata padurea... pielea lupului era intinsa la uscat langa cea a vulpii.
Nemairezistand, ursul o apuca si el spre iepuras si il intreaba:
- Despre ce mai scrii tu acolo, iepurasule?
- Sunt deja la concluziile cercetarii in care demonstrez cum e mancat ursul de catre iepuras...
- Ha, ha, ha, ho, ho, ho... ce tot spui, pricajitule? ... Cum sa manance un mititel ca tine un urs
mare ca mine?
- Nu crezi?! Aceasta este o cercetare stiintifica, nu e o gluma, vino deseara la vizuina si ai sa te
convingi...
n dimineata urmatoare, toata padurea era socata.... pielea ursului era intinsa la uscat langa cea
a lupului si cea a vulpii....
Dupa cateva ore, cand lighioanele padurii se raspandisera speriate care incotro, iepurasul iesi
razand din vizuina, de gat cu leul... care ii spuse:
- Ai vazut, iepurasule? Ce iti spuneam eu? Nu tema conteaza, ci coordonatorul!
La psihiatru:
- Felicitri domnule Bul, facei progrese, tratamentul d rezultate!
- Astea numii dumneavoastr progrese? Cu ase luni n urm eram Napoleon, iar acum un
nimeni.
DOUA LUCRUR EXTREM DE DFCL DE REALZAT .!
1. Sa pui ideile tale in capul altuia.
2. Sa pui banii altuia in.buzunarul tau.
3. Cel care reuseste primul lucru se numeste.PROFESOR!
4. Cel care reuseste al doilea se numeste.BUSNESSMAN!
5. Cel care le reuseste pe amandoua se numeste.SOTE!
6. Cel care nu reuseste nici una nici alta se numeste.SOT!
"0I4II

Un imparat a primit doi soimi. Unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a spus ca refuza sa se
dezlipeasca de creanga pe care statea. Unul dintre slujitori trebuia sa se catere in fiecare zi in
copac sa-i duca de mancare.
Dupa ce a incercat in fel si chip sa faca soimul sa zboare de pe creanga, imparatul si-a rugat
supusii sa-l ajute. Un batran intelept s-a oferit sa faca el asta si, a doua zi cand s-a trezit,
imparatul a vazut soimul zburand de colo-colo.
- Cum ai facut? si-a intrebat supusul
- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decat sa ii tai craca de sub picioare.


Morala: uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare ca sa ne aducem aminte ca putem zbura.


Casa Celor <=== de o*lin.i

Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept "Casa celor 1000 de oglinzi.
Un catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a hotarat sa-l viziteze. Cand a ajuns, sarea
fericit pe scari si a intrat in casa. S-a uitat pe hol cu urechiusele ciulite si dand din coada.
Spre marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 1000 de catelusi fericiti, care dadeau din coada ca
si el. A zambit, si a primit inapoi 1000 de zambete, la fel de calde si prietenoase. Cand a plecat,
s-a gandit: "Este un loc minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez!.
n acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotarat si el sa viziteze casa. A
urcat cu greu scarile, cu coada intre picioare, si capul lasat. Cand a vazut 1000 de caini
neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat si s-a zbarlit pe spate, maraind. Cand ceilati 1000 de
caini au inceput si ei sa maraie, a fugit speriat. O data iesit afara, s-a gandit: "E un loc ingrozitor,
nu ma mai intorc acolo niciodata.

Morala: Toate chipurile sunt oglinzi.

2emember prietene&
Factorii care distrug fiinta umana sunt:
Politica fara principii, placerea fara angajament, bogatia fara munca, inteligenta fara caracter,
afacerile fara de morala, stiinta fara umanitate si rugaciunea fara caritate.

Viata m-a invatat ca:

- lumea este amabila, daca eu sunt amabil;
- ca persoanele sunt triste, daca eu sunt trist;
- ca toti ma iubesc, daca si eu ii iubesc;
- ca toti sunt rai, daca eu ii urasc;
- ca exista fete zambitoare, daca eu le zambesc;
- ca exista fete amarate, daca eu sunt amarat;
- ca lumea este fericita, daca eu sunt fericit;
- ca lumea se supara, daca eu ma supar si ca exista persoane recunoscatoare, daca eu sunt
recunoscator.

Viata este ca o oglinda: daca zambesc, oglinda imi intoarce zambetul. Atitudinea pe care o am in
fata vietii este aceeasi pe care viata o va lua fata de mine.
PLANETA NU ESTE NUMA A OAMENLOR!
Unicul motiv ca sa fii fericit este pentru ca tu hotarasti sa fii fericit. Dumnezeu este electricitatea,
dar becurile suntem noi!
Bucura-te! "Ziua de azi este o zi speciala, deci traieste-o ca atare!"
Curriculum >itae

Am fost director la o mare ntreprindere socialista.
Cafeaua de dimineata era pregatita de o secretara sexy, mergeam la servici cu Dacia neagra.
Odata am fost intrebat daca fabrica nu contribuie cu 10 mii de lei pentru inmormntarea unui
tovaras din Comitetul Central. Am spus, ca cu attia bani a inmormnta intregul Comitet.
Din acest moment am devenit director la o intreprindere mai mica.
Cafeaua zilnica era pregatita de o secretara mai in vrsta, la servici mergeam cu furgoneta
fabricii. Odata am fost apostrofat ca nu am fost la ultima sedinta de partid. Am raspuns ca daca
stiam ca e ultima m-as fi dus sigur.
Din acest moment am lucrat ca maistru.
La servici mergeam cu masina proprie si eu faceam cafeaua de dimineata. n atelier aveam pe
perete poza lui Ceausescu si a Lolobrigidei. Odata mi-au spus ca de ce nu dau jos poza curvei
de pe perete? Am luat poza lui Ceausescu.
Din acest moment am lucrat zilier la sapat santuri.
Mergeam la lucru cu bicicleta si duceam cafeaua de acasa in termos. Odata in timp ce sapam
santul au venit si mi-au spus sa-mi ascund bicicleta deoarece va trece pe acolo o delegatie de
partid de la Bucuresti Am raspuns sa nu-si faca probleme deoarece bicicleta este inchisa cu un
lacat...
Din acest moment am ramas fara lucru... o vreme am fost omer pina la schimbarea orinduirii ...
M-am reabilitat, am intrat in politica, am intrat in partid. Cafeaua imi este servita de o secretara
sexy, la servici merg cu un Audi A6 cu sofer personal.
n rest mi tin gura si din cind in cind ridic mna sa votez.
- Nepoate cum ziceai ca il cheama pe neamtu ala care imi tot ascunde lucrurile prin casa?
- Alzheimer, tataie
>ACA2U#
Odata, un sat avea nevoie sa angajeze un vacar. Era un sat prosper, de mestesugari, si fiecare
era expert pentru mestesugul lui. Nici unul dintre sateni nu voia sa aiba grija de vaci.
Asa ca, au dat un anunt: "Cautam vacar! Suntem un sat cu 400 de case, oferim cazare si
mancare, 2.000 de lei pe luna, bautura si tigari.
Pesemne ca, pe atunci nu era criza, pentru ca s-a prezentat o singura persoana.
Aceasta persoana a spus ca nu vrea 2.000 de lei pe luna si ar accepta doar 1.000 de lei. n
schimb, ar vrea ca fiecare casa sa-i dea o zi de munca pe an, pentru ce are el nevoie.
Oamenii s-au bucurat si s-au gandit ce bine au iesit in toata afacerea asta. Asa ca, au facut
contractul. Si nu oricum, ci contract pe 10 ani, la notariat.
Dupa ce formalitatile au fost gata, noul "vacar a facut un tabel mare si a planificat ziua de munca
pentru fiecare caza din sat.
Ghici ce trebuia sa faca fiecare persoana in acea "zi de munca? Corect, sa mearga cu vacile!
Povestea olarului lenes si a inteleptului mut
A fost odat un olar care tria ntr-un sat uitat de lume. Visul lui era s ajung n marea Cetate,
unde s poat avea propria prvlie de vase, oale i obiecte ceramice. Dar ansele lui erau mici,
pentru c olarul era foarte lene i muncea doar pentru a-i asigura traiul zilnic.

ntr-o zi olarul ntlni un cltor care i spuse c ntr-un sat vecin triete ntr-o colib un nelept
care poate s-i ofere orice rspuns. Ce era ciudat la el era c nu ieea niciodat din colib i nici
mcar nu vorbea. Cel care dorea s-i pun o ntrebare trebuia s bat la u apoi s deschid un
oblon ngust prin care se vedeau n semi-ntunericul dinuntru doar ochii neleptului mut. Apoi
trebuia s-i pun o ntrebare, iar neleptul i rspundea din ochi, omul putea citi rspunsul n
expresia acestora.

Auzind asta, olarul alerg imediat n satul vecin, la coliba cu pricina. Ciocni uor, apoi trase
oblonul de pe u. Prin fanta ngust, vzu cu greu nite ochi ce l priveau din ntuneric.
i puse pe nersuflate ntrebarea: "Cum pot s ajung s prosper n marea Cetate? apoi se uit cu
atenie la expresia celui dinuntru.
i vzu nite ochi plictisii..nepstori, total indifereni.
n acel moment realiz c aa a fost i el fa de meseria lui, lene i nepstor!
i spuse: "Pn acum am stat i am ateptat ansa ideal, s m loveasc din senin. Dar
rspunsul e foarte simplu, trebuie s muncesc eu mai mult pentru a m apropia de elul meu!
"Oare ci oameni fac aceeai greeal? se mai ntreb el. "Peste tot vd oameni care se plng
de lipsa de ans n loc s pun mna i s fac ceva..

n urmtoarele luni ncepu s modeleze oale i ulcioare zi de zi, pe care le vindea n satele
apropiate, i rezultatele nu ntrziar s apar. Deja ctiga bine, iar o mare parte din bani i
punea deoparte pentru a-i permite s se mute n Cetate. Cu toate astea, i ddea seama c nu
era suficient i n acest ritm i-ar fi trebuit ani ntregi. i pe deasupra, la sfritul zilei nu se simea
mplinit de munca lui.

Aa c porni iar spre coliba neleptului mut, gndindu-se cu nerbdare la rentlnire. Coliba arta
la fel, n paragin, puteai s juri c nu locuiete nimeni acolo. Btu n u dup obicei, apoi trase
oblonul i puse ntrebarea cu ardoare: "Cum pot s vnd mai mult pentru a-mi permite s plec n
marea Cetate?
Ochii dinuntru erau triti, obosii, lipsii de lumin. "Privirea unui om singuratic, izolat de lume,
gndi el. i atunci i aminti de propria singurtate, de faptul c nu avea prieteni i i evita mereu
rudele. Pentru c i era fric s nu i cear bani sau alt ajutor.

A doua zi plec n trg cu un singur gnd: s vnd att de multe oale nct s-i poat ajuta
toate rudele, vechii prieteni i chiar vecinii cu care nu se nelegea foarte bine. Toi cunoscuii lui
erau oameni srmani care abia se descurcau de pe o zi pe alta.
Dup o lun, vindea i ctiga aproape de 2 ori mai mult i nu numai c ajutase muli oameni cu
bani i mncare, dar i rmnea i lui o sum impresionant. Ctiga att de bine nct peste
puin timp reui s-i ia o csu n marea Cetate, unde visase mereu s ajung.

Trgul era mult mai mare n Cetate. Pe aici treceau cltori care veneau de peste mri i ri i
care aveau pungile doldora de bani. Olarului i mergea foarte bine i i fcuse muli prieteni, cci
i pstrase obiceiul de a ajuta oameni aflai la nevoie.
Dar nca era departe de elul lui. Pentru a-i deschide prvlia pe care o visase, unde s aib
ucenici i vnztori care s lucreze pentru el, avea nevoie de mult mai mult. i deja muncea de
dimineaa pn seara i vindea aproape tot ce producea.

De data asta abia atepta s ajung din nou la coliba neleptului. i avea ncredere deplin c i
va primi rspunsul, ca i n celelalte di. Ajuns n faa colibei, fu cuprins de un sentiment ciudat.
Era i mai drpnat, arta de-a dreptul prsit. "Oare o fi murit? se ntreb el i l trecu un
fior.
Ciocni n u cu mini tremurnde i deschise oblonul ngust. Un sentiment de recunotin i
cuprinse inima cnd vzu din nou ochii n ntuneric.
"Muncesc de dimineaa pn seara i vnd tot ce produc. Dar tot nu e suficient pentru a-mi
permite s deschid prvlia mea. Ce a putea face diferit pentru a ctiga mai mult? i se uit cu
atenie n ochii neleptului mut.
Privirea din ntuneric era de aceast data vie, ndrjit. Olarul putea citi n ea determinare, dar i
disperarea unui om pe cale s-i piard sperana.
Apoi se gndi la viaa lui din ultimul timp. Pe de-o parte era foarte mulumit c se mutase n
Cetate i c prospera, dar pe de alt parte muncea att de mult nct nu se mai putea relaxa i
bucura de via.

n urmtoarea diminea se trezi mult mai odihnit, parc era mai uor. i savur micul dejun la
umbra copacilor din grdin, gndindu-se ct de recunosctor este pentru viaa lui. Abia acum i
ddea seama ct de bine este s te i opreti din cnd n cnd s te bucuri de lucrurile mrunte,
cum ar fi aroma ceaiului sau mirosul florilor slbatice.
Apoi fcu ceva ce nu fcuse de foarte mult timp: plec direct spre trg, fr s modeleze nici o
oal. De obicei ncepea ziua muncind din greu, apoi fugea repede dup-amiaz s-i vnd
creaiile.
Lu doar cteva ulcioare fcute de el mai demult. Erau cele mai frumoase, le pstra n locuina lui
pentru a-i ncnta ochii.

Dimineaa, lumea din trg era diferit. Erau ali muterii, cltori venii din alte pri. Printre ei,
olarul remarc un personaj aparte, mbrcat n haine scumpe. Avea trsturi nobile i din mersul
lui se vedea c era un om puternic i hotrt.
Omul se opri chiar n faa olarului i ncepu s studieze cu atenie ulcioarele lucrate cu migal.
"Nu am mai vzut nicieri asemenea ndemnare, spuse el. "Ce ai zice s lucrezi ceramic
pentru Curtea Regal? Ai fi pltit de cinci ori mai mult fa de ct ctig un olar de rnd

Olarul nostru nu-i mai ncpea n piele de bucurie..s produc pentru feele regale! Cu banii
ctigai ar putea s-i deschid prvlia n cteva luni! i toate astea doar pentru c a decis n
acea zi s se relaxeze i s fie deschis la ceva nou!

Primul lucru la care s-a gndit dup aceast ntmplare a fost s-i mulumeasc neleptului mut.
l ajutase aa de mult i nici mcar nu apucase s l vad complet la fa! Vroia s-l strng n
brae i s-i spun ct de mult au contat ntlnirile lor..
Ajuns la colib, btu la u iar apoi deschise oblonul. Ochii dinuntru strluceau de bucurie ca
niciodat.
"Mare nelept, tiu c eti mai retras de felul tu, dar vreau s-i mulumesc din suflet i s-i
povestesc ct de mult m-ai ajutat!, spuse olarul.
Apoi deschise ua i rmase nmrmurit. nuntru, dincolo de u, era doar o oglind.
ntr-un oras, intr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel vindea ziare la coltul
strazii, iar oamenii treceau cand si cand. Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa
mai vanda ziare.S-a dus la un politist si l-a intrebat:
'Domnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea
asta? Vedeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig
acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau.'
Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: 'Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba
mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar 'oan 3 cu 16' si te vor
lasa sa intri.'
Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna Baiatul
s-a uitat la ea si a zis: 'oan 3 cu 16'. Femeia i-a zis: 'ntra, fiule.' L-a luat inauntru si i-a aratat un
leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp,
gandindu-se: 'oan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat
inghetat.'
Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat:
'ti este foame?'. El a raspuns: 'Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as
putea da gata un pic de mancare.' Femeia l-a invitat in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o
masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit: 'oan 3
cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un bai at infometat.'
Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca
sa se inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit: 'oan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu
siguranta curata un baiat murdar..' Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura
baie care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.
Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a
invelit cu o patura pana la gat, l-a sarutat de noapte buna si a stins lumina. n timp ce statea in
intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: 'oan 3 cu
16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.'
Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa
ce a mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-
a asezat in fata lui, uitandu-se la fata lui inocenta:
'ntelegi tu ce inseamna 'oan 3 cu 16'?' l-a intrebat ea gentil.
El a raspuns: 'Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand
politistul mi-a zis sa le folosesc.' Ea a deschis Biblia la oan 3 cu 16 si a inceput sa-i vorbeasca
despre isus. Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima lui isus. Stand acolo,
s-a gandit: 'oan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.'
Stii tu, trebuie sa-ti marturisesc ca nici eu nu inteleg cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor sa-L
trimita pe isus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si isus sa fie de acord sa faca un asemenea
lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau pe isus suferind si
murind. Nu inteleg dragostea- fierbinte pentru MNE ce L-a tinut pe isus pe cruce pana la sfarsit.
Nu inteleg, dar cu siguranta face ca viata sa merite traita
oan 3:16
'Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine
crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.'
> "ntamplare adevarata, petrecuta in ziua de 14 octombrie 1998, la 10.000 de metri
> Bing-bang, bing-bang iata sunetul pe care-l astept.
> Viata mea se rezuma la asteptarea unui sunet idiot. mi petrec viata la 10.000 de metri si
trebuie sa inghit toate prostiile pasagerilor. Obligatia mea profesionala este ca sa accept totul, cu
zambetul pe buze. La zborul trecut am avut o pereche de gemeni care au plans non-stop, timp de
7 ore! Sunt convinsa ca au adormit imediat dupa aterizare si, in urmatoarele doua zile, nu se vor
trezi decat ca sa manance.
> Bing-bang, bing-bang, sunetul se repeta enervant. Trebuie sa ma duc la 23B sa vad ce vrea.
Dumnezeule, nici macar nu am decolat bine si sunt chemata. E clar, voi avea o zi grea.
> Gandurile imi zboara in asteptarea semnalului de la pilot, ca decolarea s-a incheiat. Acum sunt
suparata, problemele au inceput sa apara odata cu vizita mamei mele la spital, pentru controlul
anual. mi aduc aminte cum o luam de mana si. bing-bang, bing-bang. Astazi sunetul asta o sa
ma omoare, 23B nu are pic de rabdare.
> Ma uit la colega mea, care-mi face semn ca pot sa plec. Pilotul a terminat decolarea si a dat
semnalul. Ma ridic, imi aranjez fusta si cu mana dreapta imi netezesc o cuta impercetibila a
gulerului. Cu zambetul profesional pe figura, dau perdeluta la o parte si pasesc la clasa intai.
> Ochii scaneaza rapid persoanele de aici. Unul, doi, trei oameni de afaceri, care-si scot
laptopurile, un barbat intre doua varste ce se pregateste sa citeasca o carte si o familie cu doi
copii.
> Mama copiilor imi zambeste sincer. Primesc cu multa bucurie zambetul ei si o intreb daca
doreste ceva. mi raspunde ca nu. Pana acum stam bine, la clasa intai n-o sa fie probleme. Mai
sunt si cateva locuri libere.
> mi continui drumul pe culoar si ma indrept grabita spre 23B. Cum o zaresc, imi dau seama ca
este exact persoana care aduce necazurile. Tanara, infumurata, crede ca le stie pe toate si ca i
se cuvine orice. n mintea ei, toti oamenii de pe Pamant s-au nascut si traiesc numai ca sa-i faca
ei pe plac. Din pacate, eu chiar va trebui s-o multumesc.
> - Vreau sa ma mutati de pe acest loc spune ea cu un glas pitigaiat.
> Respir adanc si o intreb zambind:
> - De ce doamna? Care este problema?
> - Nu vezi ca m-ati asezat langa un negru? Crezi ca pot suporta asta, tot zborul?
> Uuupss! Problema rasiala, imi spun in mintea mea. Arunc o privire catre ceilalti pasageri si vad
ca toate privirile sunt atintite asupra mea. Toti asteapta raspunsul meu.
> Mi-e greu sa spun ceva, ma uit la barbatul de culoare de langa ea si-l vad cum se uita socat la
mine, fara sa indrazneasca sa spuna ceva. Hainele ingrijite si privirea inteligenta tradeaza un
intelectual ce pare a merge la o conferinta.
> - Voi cauta sa vad ce pot face, doamna, ii raspund femeii, zambind.
> Ma duc pana in spatele avionului. Este asa cum am banuit. La "economic toate locurile sunt
ocupate. Stiam asta, dar trebuia sa ma conving. Simt in ceafa privirile a zeci de oameni. Toti sunt
curiosi sa vada cum se va dezamorsa situatia aceasta tensionata. Ajung din nou la 23B.
> - Stimata doamna, dupa cum am banuit, avionul este plin. si fac o pauza, in care o privesc si
o vad cum sta gata sa explodeze de revolta si de scarba . singurele locuri libere sunt la clasa
intai. Va trebui sa am acceptul capitanului, pentru a putea muta o persoana la clasa intai.
> Dintr-o data, o vad cum ia o fata victorioasa si intampina toate privirile dezaprobatoare, cu un
aer de superioritate.
> Toti pasagerii ma privesc suparati. Toti se asteptau de la mine sa o pun la punct, pe aceasta
femeie. Nu pot sa stau sa le explic ca nu am voie sa ma cert cu pasagerii si ca nu as fi facut
decat sa pornesc o cearta inutila.
> Ajung la capitan si-l intreb daca pot muta o persoana de la "economic, la "business, din motive
rasiale.
> Capitanul imi spune sa procedez cum cred eu de cuviinta, ca sa rezolv situatia.
> Cuvintele lui "am incredere in tine, stiu ca te vei descurca minunat mi-au adus un zambet pe
buze. Deja ma simt mai bine si acum pot gestiona orice situatie dificila.
> Cu acordul capitanului, ma intorc la femeia isterica. Acum zambesc din toata inima si incep sa
vorbesc:
> - Stimata doamna, capitanul a fost de acord. Nimeni nu este obligat sa stea langa o persoana
dezagreabila.
> Un murmur de nemultumire s-a auzit in tot avionul. Femeia jubila. Negrul tacea.
> Am lasat murmurul sa se stinga si, exact cand femeia incepea sa-si stranga lucrurile, am
continuat:
> - Domnule. ati fi asa de amabil sa ma urmati la clasa ? n numele intregii noastre companii,
pilotul va cere scuze pentru faptul ca ati fost pus in situatia de a avea langa dumneavoastra o
persoana atat de neplacuta.
> Dintr-o data, am fost luata prin surprindere de zeci de aplauze si tipete de bucurie din intregul
avion. Toata lumea se bucura alaturi de negrul, caruia ii zarisem lacrimi in ochi.
> Ulterior, compania aeriana le-a transmis urmatorul mesaj, angajatilor sai:
> "Este posibil ca oamenii sa uite ceea ce le-ai spus.
> Este posibil ca oamenii sa uite ce ai facut pentru ei.
> nsa nu vor uita niciodata felul in care i-ai facut sa se simta.
> Ai grija de clientii tai. Fa-i sa se simta speciali de fiecare data cand interactioneaza cu tine.
Poveste dedicat celor care se consider "tineri de suficient de mult vreme"
Un domn mai n vrst se hotrte s mearg la un safari n Africa. l duce cu el i pe cinele
su btrn pentru a-i fi companie.
ntr-o zi, cinele se bucur s alerge dup fluturi, pn cnd i d seama c s-a rtcit. n timp
ce adulmeca urmele ca s gseasc drumul, vede un leopard alergnd spre el cu intenia vdit
de a-l nfuleca.
Cinele btrn i zice:"Vleu! Sunt terminat!", dar observ n vecintate nite resturi de oase i
punndu-se cu spatele la leopardul care se apropia ncepe repede s road oasele cu poft.
Cnd s sar leopardul pe el, cinele btrn exclam:
"Acest leopard a fost cu adevrat delicios! Oare unde mai gsesc unul?" La auzul acestor vorbe
leopardul se opri brusc, speriat, i fugi de acolo, gndind: "Ufff! Era ct pe ce! Cinele sta btrn
aproape c mi-a venit de hac!"
n tot acest timp, o maimu care a privit ntreaga scen dintr-un copac se ntreb cum ar putea
profita de ceea ce tia pentru a obine protec ie din partea leopardului. Alerg repede dup
leopard, dar cinele btrn vznd-o c fuge cu vitez maxim, i d seama c maimua pune
ceva la cale.
Maimu a l ajunge din urm pe leopard i i povestete despre viclenia cinelui. Tnrul leopard,
furios c a fost pclit, zice:
"Hai, maimu , sri pe spatele meu i vei vedea ce pete cel care vrea s m n ele!"
Cinele btrn vede leopardul cu maimu a n spinare i se ntreab nelini tit: "Ei, acuma ce m
fac?!"
Se puse din nou cu spatele la atacatori i se comport ca i cum nu i-ar fi vzut. Cnd acetia
ajunser destul de aproape de el, strig cu ciud: "Unde-i afurisita aia de maimu?! De-o or am
trimis-o s-mi aduc un alt leopard !!!"
Morala:
Nu rde de cei n vrst! Vrsta i rafinamentul ntrec ntotdeauna puterea i tinereea. Spiritul i
nelepciunea se dezvolt doar odat cu experien a.
Nu noi suntem mai n vrst; alii sunt mai tineri!
Ai observat ct de frumos i cu litere mari am scris pentru a te ajuta s citeti?
The "ecret
The Secret
One day, one friend asked another,
' How is it that you are always so happy?
You have so much energy,
And you never seem to get down.. '
With her eyes smiling, she said,
' know the Secret! '
' What secret is that? '
To which she replied,
'll tell you all about it,
But you have to promise to
Share the Secret with others. '
' The Secret is this:
have learned there is little can do
n my life that will make me truly happy
must depend on God to make
Me happy and to meet my needs.
When a need arises in my life,
have to trust God to supply
According to HS riches.
have learned most of the time
don ' t need half of what think do.
He has never let me down.
Since learned that ' Secret ' , am happy.'
The questioner ' s first thought was,
' That ' s too simple! '
But upon reflecting over her own life
She recalled how she thought a bigger house
Would make her happy, but it didn't!
She thought a better paying job
Would make her happy, but it hadn't.
When did she realize her greatest happiness?
Sitting on the floor with her grandchildren,
Playing games, eating pizza or reading a story,
A simple gift from God.
Now you know it too!
We can't depend on people to make us happy.
Only GOD in His infinite wisdom can do that.
Trust HM!
And now pass the Secret on to you!
So once you get it, what will you do?
YOU have to tell someone the Secret, too!
That GOD in His wisdom will take care of YOU!
But it ' s not really a secret...
We just have to believe it and do it..
Really trust God!
just did and hope you will too.

LETS PRAY QUCKLY
Father in the name of Jesus Christ the Son of the Living God, pray you open
doors for the person who sent me this as well as those am sending it to. Only you can open
doors no man can close and for that we honor you today. Thank you for the open doors of life,
health, strength, prosperity, wealth, and love. Also, thank you for closing the doors of death,
sickness, weakness, despair, poverty, and bitterness. We love you today Lord and give you all the
glory and all the praise. seal this prayer in Jesus name, Amen!!!
God closes doors no man can open & God opens doors no man can close Even
if you do not need God to open some doors for you pass it on anyway.
"To have God in our side doesn't mean sailing on a boat with no storms, it means having
a boat that no storm can sink!"
(reierele si furnica -?
VERSUNEA ELVE|AN
Furnica
muncete greu toat vara n ari.
i cldete casa i pregtete provizii pentru iarn.
Greierele
crede c furnica e proast, rde, danseaz i se joac.
Odat iarna venit, furnica st la cldur i mnnc bine.
Greierele
tremurnd de frig nu are nici hran nici adpost i moare ngheat.
SFRT
*************************************
VERSUNEA ROMANEASCA
Furnica
muncete din greu toat vara n ari.
i cldete casa i pregtete provizii pentru iarn.
Greierele
crede c furnica e proast, rde, danseaz i se joac.
Odat
iarna venit, furnica st la cldur i mnnc bine.
Greierele
tremurnd de frig organizeaz o conferin de pres i ntreab de ce furnica
are dreptul s stea la cldur i s mnnce bine n timp ce alii, mai puin
norocoi dect ea, sufer de frig i foame.
Televiziunea
realizeaz emisiuni n direct care arat greierele tremurnd de frig i
difuzeaz extrase video cu furnica stnd frumos la cldur ntr-o cas
confortabil, cu o mas plin de provizii.
Romnii
sunt ocai de faptul c, ntr-o ar att de bogat, bietul greiere e lsat s
sufere n timp ce alii triesc n huzur.
Ziaritii
fac interviuri n care ntreab de ce furnica s-a mbogit pe spinarea
greierului i interpeleaz guvernul pentru a mri impozitele furnicii, astfel
nct aceasta s plteasc "ct se cuvine".
Se organizeaz manifestaii n faa casei furnicii.
Funcionarii
publici decid s fac grev de solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioad
nelimitat.
Un filosof la mod scrie o carte care demonstreaz legturile furnicii cu
torionarii de la Auschwitz .
Ca rspuns la sondaje,
guvernul emite o lege privind egalitatea economic i o
lege (aplicat retroactiv asupra perioadei de var) anti-discriminare.
mpozitele
furnicii sunt mrite i furnica primete o amend pentru c nu l-a angajat pe
greiere ca asistent.
Este
nfiinat o comisie de anchet ce va costa 50 milioane de euro.
Casa
furnicii este confiscat de autoriti pentru c furnica nu are destui bani ca
s-i plteasc i amenda i impozitele.
Furnica pleac din Romnia
i se instaleaz n Elveia unde contribuie la bogia economic.
Televiziunea
face un reportaj despre greiere care de acum s-a ngrat.
Acesta
este pe cale s termine proviziile furnicii, chiar dac primvara e nc departe.
n casa furnicii se in n mod regulat ntruniri ale artitilor i scriitorilor
de stnga.
Fosta cas a furnicii,
devenit locuin social pentru greiere, se deterioreaz
pentru c acesta nu face nimic pentru a o ntreine.
Greierele
moare de supradoz cu etnobotanice.
Ziarele
i televiziunile comenteaz eecul guvernului de a redresa cum trebuie problema
inechitii sociale.
Casa
este invadat de o band de gndaci tuciurii, emigrani.
Gndacii
organizeaz cmatria, prostitutia, taxele de protectie, traficul de droguri i
terorizeaz comunitatea.
Guvernul
se felicit pentru asigurarea echitatii sociale in Romnia.