Sunteți pe pagina 1din 1

Btlia de la Verdun (21 februarie 1916 - 21 iulie 1916), din timpul Primului Rzboi Mondial, a mai

fost numit i Abatorul deoarece numrul de mori, rnii i disprui se ridic la 700 000 de
persoane.
[1]

Dac la Marna n 1914 a fost o btlie n stil clasic, care s-a clarificat n cteva zile, la Verdun a fost
prima btlie care a avut toate caracteristicile rzboiului de tip nou. Btlia de la Verdun a dost
cunoscut dup remarca Ils ne passeront pas (Ei NU vor trece) atribuit lui Robert Nivelle.
Pentru francezi btlia de la Verdun a fost, dup cea de la Marna, al doilea moment culminant
al Primului Rzboi Mondial.
Verdunul, cel mai puternic sector fortificat al frontului Franei, a rezistat ofensivei germane, iar efectul
moral pentru francezi a fost enorm. Aprat de generalul Philippe Ptain, apoi de generalul Robert
Nivelle, oraul Verdun a rezistat tuturor asalturilor germane.

Btlia de pe Somme din 1916 a fost una dintre cele mai lungi i mai sngeroase din Primul Rzboi
Mondial, cu mai mult de un milion de mori n ambele pri. Forele britanice i franceze au ncercat s
rup liniile germane pe un front de 40 km la nordul i sudul rului Somme, n nordul Frenei.
Principalul scop al acestei lupte era ca germanii s aduc trupe de la Verdun; totui, pierderile din
Somme au terminat fiind superioare celor de la Verdun.

HMHS Britannic (1914) a fost al treilea i cel mai mare vas din trio-ul de nave-gigant al
companiei White Star Line, nav sor cu Titanic i Olympic. S-a scufundat n 1916 dup ce s-a ciocnit
cu o min; 30 de persoane i-au pierdut viaa. Dei White Star Line a negat ntotdeauna c a avut
aceast intenie, unele surse susin c nava trebuia s fie numit Gigantic - ipotez susinut i de
existena n mitologia greac a trei feluri de fiine supranaturale: olimpieni, titani i gigani. Dup
tragedia Titanic-ului, se presupune c numele a fost schimbat n Britannic. A fost a doua din cele trei
nave care au fost numite Britannic.

Btlia de la Jiu (23 29 octombrie 1916). Aciuni militare de amploare desfurate n timpul
Primului Rzboi Mondial care implic trupele Puterilor Centrale, mpotriva celor romne, care apr
defileul Jiului.
Ostilitile au nceput n dimineaa zilei de 23 octombrie 1916. Dorind s realizeze surprinderea total,
trupele Puterilor Centrale lanseaz atacul fr pregtire de artilerie. Superioritatea numeric a acestora
face ca, n ciuda rezistenei romne, toate nlimile de pe linia de frontier s fie cucerite pn n
dimineaa de 24 octombrie.
Urmrirea trupelor Puterilor Centrale continu i n zilele urmtoare. Rnd pe rnd, liniile de rezisten
organizate de acetia sunt depite de trupele romne, inamicul ncepnd retragerea general. Cu toate
acestea, nu s-a valorificat strategic victoria de pe Jiu, pentru c trupele romne nu au putut s susin o
micare de urmrire. Cauzele care determin aceast situaie sunt generate de starea de epuizare a
forelor romne, pierderile semnificative dar i deciziile comandamentului german viznd
suplimentarea trupelor din zon. Aceste aspecte au dus la stabilizarea frontului, fr ca trupele inamice
s fie respinse dincolo de arcul carpatic, ceea ce va permite reluarea ofensivei Puterilor Centrale n
perioada urmtoare.

S-ar putea să vă placă și